+ All Categories
Home > Documents > Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa...

Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa...

Date post: 09-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
24
Anul XIV 9
Transcript
Page 1: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012A

nu

l X

IV

9

Primul implant de succesal unui ochi bionic

Page 2: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

YOUR MED.CO NEWSLETTER

Un dispozitiv ingenios, prevăzut cu sen-zori, având configuraţia unei mănuşi, este ca-pabil să diagnosticheze o seamă de anoma-lii. Printr-o presare uşoară a zonei de inte-res, „Tricorder“, cum au numit-o inventatorii, Andrew Bishara, student la „Harvard“, şi in- ginerii Elishai Esdras şi Fransiska Hadiwid-jana, permite transmiterea de informaţii, fără fir, către un dispozitiv extern.

Echipată cu acceleromentru şi un sistem cu semnal sonor ce se activează atunci când este aplicată pe o anumită parte a corpului care necesită investigare, mănuşa detectea-ză vibraţiile, sunetul şi temperatura.

Dispozitivul permite depistarea canceru-

lui mamar prin detectarea dimensiunilor tu-morii şi localizarea precisă a acesteia. Este utilizabil la examinarea ganglionilor limfatici, detectează o eventuală hipertrofie a ficatului şi indică provenienţa durerilor abdominale. Prin adăugarea unui senzor cu ultrasunete, inventatorii intenţionează să pregătească mănuşa şi pentru depistarea anomaliilor car-diace.

Scopul lor principal este îmbunătăţirea tehnicilor de diagnostic medical, iar dacă rezultatele sunt bune, echipa de inventatori speră să faciliteze accesul larg la acest dis-pozitiv. Producătorul intenţionează să co-mercializeze mănuşa pentru a oferi femeilor

„Tricorder“ – o mănuşă pentrudiagnosticarea cancerului mamar

Mai multe informaţii: » »www.medco.ro

posibilitatea unui autocontrol al sânilor. „Tri-corder“ permite inclusiv corectarea poziţiei corpului persoanei care o foloseşte, dacă se exercită o presiune prea mare într-o anumită parte a corpului. (A.V.)

Page 3: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 3

Din sumar

Un implantcu celule stemva revoluționa chirurgiaortopedică

Tratamentde urgenţăpentru sângerarea internă

Celule musculare scheletice fotoactivate

Un nou scaner pentru cancer înjumătăţeşte iradierea

Sistem de avertizare timpurie pentru paciențiicu riscde cădere

Microscopia confocalăîn imagistica căilor neuronale

O nouă viziune asupraepilepsiei

Noul recordpentru detectarea celui mai micvirus

Monitorizare,în timp real,a ţesuturilor vii, aflate îndezvoltare

Primul implantde succes al unui ochi bionic

Pag. 6

Pag. 5

Pag. 11

Pag. 12

Pag. 14

Pag. 17

Pag. 18

Pag. 19

Pag. 20

Pag. 8

loanei vertebrale.Ca urmare, Claire a fost aleasă

să aprindă flacăra olimpică în Tra-falgar Square pentru a porni Jocu-rile Paralimpice de la Londra, din

2012.„Sunt foarte emo-

ţionată de faptul că iau acasă «ReWalk» pentru a-l include în viața mea de zi cu zi“, a spus Lomas.

„Cu ajutorul «Re-Walk» sunt capabilă să stau, să merg, să vorbesc cu prietenii mei şi cu familia, faţă în faţă, și să exersez într-un mod în care nu am mai fost în sta-re de la accident“.

Datorită noii teh-nologii, care este fa-bricată de „Argo Me-dical Technologies“ și furnizată în Marea Britanie exclusiv de

„East Yorkshire“, pe baza soluțiilor de mobilitate ale „Cyclone Techno-logies“, Claire a devenit prima per-soană din lume care utilizează un exoschelet la domiciliu, în viața de zi cu zi.

iderul tehnologiei exoscheletu-lui, „ARGO Medical Technolo-gies“, împreună cu furnizorul de

soluții de mobilitate, „Cyclone Tech-nologies“, au anunţat recent că Clai-re Lomas a devenit prima persoană care ia acasă un sistem de exoschelet pentru uz personal.

Claire a demon-strat „ReWalk“-ul ei personal la Reuniu-nea anuală a Socie-tăţii Internaționale a Coloanei Vertebrale (I.S.Co.S.), care a avut loc la „Queen Elizabeth II Confe-rence Center“.

Claire, o tânără de 32 de ani, din Lei-cestershire, este pa-raplegică din 2007, când a fost rănită, în timpul unui accident de călărie care a lă-sat-o paralizată de la piept în jos.

Ea a atins o piatră de hotar când a devenit prima persoană din lume care a finalizat Maratonul de la Londra într-un costum bionic, în aprilie 2012, și a reuşit să obţină fonduri de peste 200.000 de lire sterline pentru cercetarea lezării co-

Ioana OLTEANU

AC

CE

NT

L

(Continuare în pag. 22)

Începe era tehnologiei exoscheletelor

Page 4: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

4 Septembrie 2012

lar, care oferă un control precis asupra fibrelor nervoase specifice, evitându-se astfel activarea transversală a fibrelor nedorite. Aparatul este implantat printr-o procedură scurtă, în care electrodul este poziționat în jurul nervului vag în gât şi dispozitivul propriu-zis este plasat într-un buzunar subcutanat în piept.

BVP (dispozitive de stimulare biven-triculară) sunt stimulatoare cardiace, care

încearcă să coordoneze contracțiile ventriculare asincrone prin programa-rea activităţii ventriculului stâng pentru a se efec-tua în mod concertat cu cea a ventriculului drept. Datele arată că BVP îm-bunătățește debitul car-diac, optimizează consu-mul de energie miocardic şi reduce insuficiența mitrală. Cu toate acestea,

ipoteza cercetătorilor este că, dintre pa-cienţii cu insuficienţă cardiacă cronică cu simptome severe, numai aproximativ 30% pot beneficia de această tehnologie.

Prima intervenţie de montare a noului implant electric „CardioFit“ a fost realizată, în august, la „Glenfield Hospital Leices-ter“, U.K., de către dr. Andre Ng şi dr. Matt Brow. Dr. Andre Ng, coordonatorul studiu-lui derulat la Universitatea din Leicester, consideră implantul o formă inovatoare de tratament disponibilă la ora actuală pentru îngrijirea pacienţilor cu insuficienţă cardi-acă. Concluziile finale ale studiului vor fi disponibile peste 5-6 ani.

Colegiul Ştiinţific:

Prof. Dr. Radu NEGOESCUInstitutul de Sănătate PublicăDr. Ing. Ioan VOICUInstitutul pentru Tehnologii Avansate, BucureştiProf. Dr. Florian PURGHEL,Spitalul clinic de Urgenţă„Bagdasar Arseni“Dr. Ing. Gheorghe SAJIN,Institutul de Cercetare-Dezvoltarepentru Microtehnologie, Bucureşti

Dr. Corneliu MOLDOVANConf. Univ. Dr. Manole COJOCARU(CS I, EurClinChem)Dr. Lilia MORARI

Recenziile articolelor ştiinţificeau fost făcute de:Prof. Dr. Ing. Constantin BUCŞANConf. Dr. Ing. Sorin KOSTRAKIEVICI

Corespondenţi în străinătate:München – dipl. fiz. Maria ŢIŢEICA

Responsabilitatea asupra textului,reclamelor şi conţinutului articolelorrevine în întregime autorilor.Reproducerea totală sau parţialăa articolelor publicate în această revistă este posibilă numai cu acordul scrisal editorilor.

este marcăînregistrată.

Director fondator: Mihai CHEŢANRedactor şef: Iuliana BUNEAColectivul de redacţie:Dan Andrei CHEŢAN, Laura RĂDUŢĂ

Redacţia şi administraţia:Str. Rucăr, nr. 32, Sector 1, BucureştiTel. (021) 666.24.82, (021) 666.25.22

ISSN 1583-3631

Editor

Închiderea ediţiei: 28-09-2012

oncluzia aparţine unui studiu care a cuprins 7.440 de persoane cu vâr-ste între 35 şi 60 de ani, iniţiat pe

parcursul a nouă ani de cercetători cana-dieni de la „Institute for Clinical Evalutive Sciences“, Universitatea din Toronto şi Spitalul „St. Michael“, care au investigat relaţiile dintre ansamblul condiţiilor de la locul de muncă şi incidenţa diabetului za-harat de tip 2.

În viziunea dr. Richard Glazier, prin-cipalul autor al studiului, absenţa unui control asupra volumului de lucrări şi a autonomiei la locul de muncă se regă-

ZO

OM

Ioana OLTEANUestarea unui implant electric care stimulează direct nervul vag dă spe-ranţe suferinzilor de insuficienţă car-

diacă avansată, boală cu potenţial invali-dant care poate fi o consecinţă a HTA sau a unui infarct de miocard. Până în prezent, 32 de pacienţi din Marea Britanie, Germa-nia, Italia, Olanda, Serbia, au beneficiat de acest implant, rezul-tatele fiind încurajatoare: simptomele bolii sunt mult atenuate, dispozitivul aju-tând inima să asigure de-bitul sanguin necesar.

Implantul electric mo-dulator de insuficienţă cardiacă congestivă pro-dus de compania israelia-nă „BioControl Medical“ a fost gândit să funcţioneze prin reducerea frecvenţei cardiace şi îmbunătăţirea volumului ven-tricular, precum şi prin restaurarea ritmu-lui regulat al pompării sângelui în corp. În prezent, este monitorizată eficienţa pe termen lung a implantului dispozitivului „CardioFit“, precum şi a tolerării lui de că-tre pacienţi.

Sistemul „CardioFit“ constă într-un dispozitiv electro-stimulator, cu un elec-trod manșetă pentru nerv și un senzor intra-cardiac electrogram (EGM). Prin mo-nitorizarea continuă a semnalului AGEA, stimularea este ajustată pentru a asigura pacientului inima optimă. Nervul vag este stimulat printr-un electrod manșetă tri-po-

T

„CardioFit“ – o speranţă pentru insuficienţa cardiacă avansată

19% dintre cazurile de diabet la femei – legate direct de stresC seşte într-un risc

crescut de diabet la femei – 19% dintre cazurile de diabet la femei au drept cauză comu-nă stresul – ale că-ror reacţii psiholo-gice şi comportamentale sunt diferite, în condiţii de stres, de acelea ale bărbaţilor. Adrenalina şi cortizolul au, în acest caz, un rol deosebit în metabolismul dulciurilor şi al grăsimilor, reflectat în riscul crescut de obezitate şi diabet de tip 2. (C.S.)

Page 5: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 5

NA

NO

TE

HN

OL

OG

II

Echipa de chirurgi care a implantat pro-totipul ochiului bionic a fost condusă de dr. Penny Allen.

„Am implantat, în premieră mondială, un dispozitiv în spatele retinei, demonstrând viabilitatea abordării noastre. Fiecare etapă a procedurii a fost planificată și testată, aşa încât m-am simţit foarte încrezător în sala de operaţie“, a subliniat dr. Allen.

Implantul a fost doar plasat și a fost sti-mulat îndată ce și-a revenit pe deplin ochiul după efectele intervenţiei chirurgicale.

Faza următoare a acestei lucrări constă în testarea unor niveluri diferite de electro-stimulare cu Diane.

Profesorul Anthony Burkitt, directorul „Bionic Vision Australia“, a declarat: „Acest rezultat este un exemplu puternic de ceea ce poate realiza o echipă multi-disciplinară de cercetare.

Finanțarea din partea guvernului aus-tralian a susţinut, pe tot parcursul, eforturile specialiştilor.

«Bionics Institute» și chirurgii de la «Cen-tre for Eye Research Australia» au jucat un rol esențial în atingerea acestui punct“.

„Royal Victorian Eye and Ear Hospital“ este – acasă la „Centre for Eye Research Australia“ – şi el o parte din consorțiul ochiu-lui bionic. Adunând specialişti şi cercetători sub acelaşi acoperiş, suntem capabili să traducem rapid cercetarea în îngrijire clini-că. Schimbul de cunoştinţe şi expertiza cer-cetătorilor în întreaga comunitate, ajută la

asigurarea calităţii îngrijirii sănătăţii ochiului şi urechii, la dispoziţia tuturor.

Lucrul cu „Bionic Vi- sion Australia“ și membri ai consorțiului, va continua să aibă un impact asupra viitorului sănătății ochi-lor în Australia și pe plan internațional.

(Sursa: „Bionic Vision Australia“)

Sorina RADU

ntr-o dezvoltare majoră, cercetătorii de la „Bionic Vision Australia“ au efectuat, cu succes, prima implantare a unui pro-

totip de ochi bionic cu 24 de electrozi, reali-zat de curând.

Diane Ashworth, de 54 de ani, a fost pri-mul pacient echipat cu dispozitivul la secţia de chirurgie a „Royal Victorian Eye and Ear Hospital“.

Diane are pierderea vederii profunde, ca urmare a retinitei pigmentosa, o afec-ţiune moştenită. Ea a primit acum ceea ce se numește un „ochi pre-bionic“ – implant care îi permite să experimenteze un mod de vedere.

Fan pasionat al tehnologiei, Diane a fost motivată să aducă o contribuţie la progra-mul de cercetare a ochiului bionic. După ani de muncă grea și de planificare, implantul Dianei a fost efectuat luna trecută, la „Bio-nics Institute“, în timp ce cercetătorii au ur-mărit din camera de alături, conectată prin legătură video cu sala de operaţie.

„Nu ştiam la ce să mă aştept, dar, din-tr-o dată, am putut vedea un mic flash... a fost uimitor. De fiecare dată când a fost o stimulare, în faţa ochilor mei a apărut o for-mă diferită“, a relatat Diane.

„Royal Victorian Eye and Ear Hospital“, partener clinic la proiectul ochiului bionic și al urechii bionice, are o istorie de marcă în bionică.

Î

Primul implant de succes al unui ochi bionic

Schele electronice oferă monitorizare

în timp reala ţesuturilor vii,

aflate în dezvoltareAna BARBU

ercetătorii de la „Harvard“ au creat, pentru prima dată, un tip de ţesut „cyborg“, încorporând o reţea tridi-

mensională de fire funcţionale, biocom-patibile, la scară nanometrică, în ţesuturi-le umane obţinute prin inginerie.

După cum este descris într-o lucra- re publicată la 26 august, în revista „Na-ture Materials“, o echipă de cercetare condusă de Charles M. Lieber, profesor de chimie la „Harvard“, și prof. dr. Koha-ne Daniel, din cadrul Departamentului de Anestezie de la „Children’s Hospital Boston“, a dezvoltat un sistem pentru crearea, la scară nanometrică, a unor „schele“, care pot fi însămânţate cu celu-le, care cresc în ţesut.

„Actualele metode pe care le avem pentru monitorizarea sau interacţiunea cu sistemele vii sunt limitate“, a subliniat Lieber. „Putem folosi electrozi pentru mă-surarea activităţii în celule sau ţesuturi, dar le producem daune. Cu noua tehno-logie, se poate lucra, pentru prima dată, la aceeaşi scară ca unitatea sistemului biologic, fără a-i întrerupe activitatea.

În cele din urmă, este vorba despre unirea ţesutului cu electronicele într-un mod în care devine dificil de determinat unde se termină ţesutul şi unde încep electronicele“.

(Sursa: „Harvard University“)

C

(Continuare în nr. viitor)

Page 6: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare
Page 7: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare
Page 8: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

8 Septembrie 2012

Sorina RADU osului coapsei este eliminat și înlocuit cu un implant care este ţinut în loc de o tijă fixată în interiorul măduvei, de-a lungul osului.

Măduva este o sursă bogată de celule stem mezenchimale, care au potențialul de a se diviza, sau „dife-renţia“, în alte tipuri de celule, cum ar fi cele de piele, muşchi sau os, care

pot îmbunătăţi procesul de vindecare.Dar celulele stem se pot diferen-

ţia şi în celule care nu au utilizare în terapie. Controlul artificial al rezultatu-lui final pentru asigurarea tipului dorit de celule este foarte dificil de realizat, chiar și în condiții de laborator.

Când implanturile tradiţionale sunt fixate în măduva osoasă, celulele stem ale măduvei nu primesc mesaje de la organism pentru a se diferenţia în celule osoase, ceea ce ar contribui la crearea unei legături mai puternice între implant și os. Se diferenţiază, în schimb, de obicei, într-o acumulare de

ercetătorii de la Universitatea din Glasgow studiază căi de va-lorificare a puterii de regenerare

a celulelor stem, pentru a îmbunătăți intervenţiile chirurgicale ortopedice de implant. Ei colaborează cu chirurgi de la „Southern General Hospital“ al

Universităţii din Glasgow pentru a dezvolta un nou tip de implant ortope-dic, care ar putea fi considerabil mai puternic și cu o durată mai lungă de viață decât generația actuală de pro-duse din aceeaşi categorie.

În prezent, implanturile sunt, de obicei, realizate din materiale pre-cum polietilenă, oțel inoxidabil, titan sau ceramică și au o durată de viață limitată din cauza relaxării, necesitând înlocuirea după 15 sau 20 de ani de utilizare.

În intervenţiile chirurgicale de în-locuire a articulaţiei şoldului, capul

Cţesut moale, care, combinată cu dimi-nuarea naturală a densităţii osoase care apare la oamenii în vârstă, poate slăbi legătura între implant și corpul pacientului.

Echipa de cercetători de la „Col-lege of Science and Engineering and Medical, Veterinary and Life Scien-ces“ al Universităţii din Glasgow a gă-

sit o metodă fiabilă pentru a încuraja creșterea de celule osoase în jurul unui nou tip de implant.

Implantul se va alcătui dintr-un po-limer implantabil avansat, cunoscut sub numele de „PEEK-Optima“, de la „Invibio Biomaterial Solutions“, care este deja utilizat în mod obișnuit în proceduri asupra şirei spinării şi alte intervenţii ortopedice.

Dr. Matthew Dalby, de la „Institute of Molecular, Cell and Systems Bio-logy“ al Universităţii din Glasgow, a explicat: „Am dezvoltat o suprafaţă de plastic, care a permis un nivel de con-

Un implant cu celule stem va revoluţiona chirurgia ortopedicăT

ER

AP

II D

E V

ÂR

F

YOUR MED.CO NEWSLETTER

Un nou coronavirus, aparţinând familiei de virusuri implicate în sindromul respirator acut sever (SRAS) apărut, în 2002, în China, a stârnit îngrijorarea O.M.S., preocupată de ob-ţinerea unor noi informaţii pentru protejarea activă a sănătăţii publice. La un deceniu de la apariţia virusului care a ucis peste 800 de persoane din întreaga lume, examenele clini-ce efectuate unui pacient din Quatar suferind de o infecţie respiratorie acută au confirmat că noul virus aparţine familiei virusului care provoacă SRAS.

Pentru a identifica noul virus, medicii de la „Health Protection Agency“, din Marea Britanie, au comparat secvenţele genetice ale

virusului descoperit la pacientul din Quatar, cu secvenţe genetice obţinute de medici ger-mani din ţesuturile pulmonare ale unui paci-ent saudit, decedat anul acesta.

Potrivit opiniei prof. dr. Peter Openshaw, specialist în medicină experimentală, direc-tor al „Center for Respiratory Infection“, din cadrul „National Heart and Lung Institute“ (Imperial College, London), descoperirea simultană a celor două cazuri, aparent fără legătură, sugerează posibilitatea existenţei şi a altor cazuri de infecţii respiratorii acute severe. Prof. Openshaw este cunoscut pentru cercetări de imunologie a plămânului şi imu-nopatogeneză a bolii virale a plămânului.

O.M.S.: ameninţarea unui nou coronavirus

Mai multe informaţii: » » www.medco.ro

Ceea ce îi nelinişteşte pe medicii cercetă-tori este posibilitatea transmiterii virusului de la om la om, care ar accelera nebănuit trans-miterea infecţiei. (S.R.)

Page 9: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 9

Un implant cu celule stem va revoluţiona chirurgia ortopedicăT

ER

AP

II DE

RF

trol asupra diferenţierii celulelor stem, care a fost anterior imposibil“.

Suprafața, creată la „James Watt Nanofabrication Centre“ al Universită-ţii din Glasgow, este acoperită de mici cavităţi cu diametru de 120 nanome-tri. Când celulele stem sunt plasate pe această suprafaţă, ele cresc şi se răspândesc de-a lungul „carierelor“

într-un mod care garantează că se di-ferenţiază în celule terapeutic utile.

„Prin acoperirea implantului PEEK cu această suprafață, ne putem asi-gura că celulele stem mezenchimale se vor diferenţia în celule osoase.

Aceasta va ajuta ca locul de im-plantare să se repare mult mai eficient decât a fost vreodată posibil înainte și ar putea însemna că implanturile vor dura tot restul vieţii pacientului“.

Dr. Dalby a adăugat: „Oamenii trăiesc mai mult în zilele noastre, unii destul de mult încât să supravie-ţuiască utilizării unora dintre părţile corpului lor.

Noul nostru implant ar putea fi alternativa la intervenţii chirurgicale costisitoare şi dureroase, care nece-sită implanturi convenţionale“.

Echipa este susţinută de furnizorul britanic de soluţii biomateriale „Invi-bio“ – furnizor mondial de materiale pe bază de „PEEK“.

Prof. dr. Nikolaj Gadegaard, spe-cialist în inginerie biomedicală, de la Universitatea din Glasgow, a explicat: „Principalele avantaje ale «PEEK» la vânzare sunt faptul că este foarte puternic, are o stabilitate excelentă şi este foarte rezistent la uzură.

Totuşi, inerția materialului nu este întotdeauna potrivită pentru implan-turi, unele necesită interacţiune cu ţe-sutul înconjurător.

Suprafaţa nano-proiectată de noi

poate permite polimerului «PEEK» de la «Invibio» să interacţioneze cu celu-lele stem şi, pentru prima oară, per-mite o integrare eficientă între implant și corpul pacientului.

Alt beneficiu al PEEK este că se potriveşte cu proprietăţile mecanice ale corpurilor noastre mult mai bine decât materialele tradiţionale.

În timp ce osul are o anumită flexi- bilitate la acesta, utilizarea titanului inflexibil în implanturi conduce la di-minuarea densităţii osoase, deoarece osul nu este exersat.

Flexibilitatea «PEEK» este similară cu cea a osului și va permite implan-tului să flexeze într-un mod natural, ajutând în mod semnificativ procesul de regenerare osoasă“.

„Produsele «PEEK» se pot obţine folosind o tehnică de turnare prin in-jecţie. Deşi suprafaţa nano-proiectată de noi este complexă, procesul de producție este similar cu cel de pro-ducere a discurilor «Blu-Ray», ceea ce înseamnă că producţia în masă a implantului este o posibilitate pentru viitorul apropiat“.

Parteneriatul dintre mediul aca-demic al Universităţii din Glasgow și chirurgii de la „Southern General“ este

un rezultat al „Glasgow Orthopaedic Research Initiative“ (Gl.O.R.I.).

Gl.O.R.I., constituit în 2009, își pro-pune să încurajeze colaborarea între cercetători şi medici pentru a transfor-ma noua cercetare în domeniul ma-terialelor în următoarea generație de îngrijiri ortopedice.

Dominic Meek, consultant la „Or-thopaedics and Trauma Surgery“ la „Southern General Hospital“ al Uni-versităţii din Glasgow, care a partici-pat la dezvoltarea noului implant, a subliniat:

„Iniţial, am început să lucrez cu dr. Dalby și dr. Gadegaard, cărora le fur-nizam probe de celule stem din mă- duva osoasă pentru cercetarea lor, dar a devenit repede clar că activi-tatea lor are mult potenţial pentru aplicaţii directe în domeniul meu de chirurgie. De atunci, am lucrat împre-ună îndeaproape şi am creat un entu- ziasm pentru cercetarea ortopedică, în vestul Scoției, care a fost revigorată în ultimii 15 ani sau mai mult.

Patru doctoranzi şi doi cercetători postdoc. formează o echipă de cerce-tare care se concentrează pe acest subiect incitant.

Este un proiect extrem de inte-resant pentru cei implicaţi, cu efecte privind îmbunătăţirea unei game largi de implanturi comune şi de alte inter-venţii chirurgicale ortopedice.

Suntem dornici să vedem un pro-totip gata de utilizare în chirurgia de înlocuire a şoldului, în termen de un deceniu“.

Cercetarea a fost finanţată, până în prezent, de: „Biotehnology and Bi-ological Sciences Research Council“ (BBSRC), „Medical Research Coun-cil“ (MRC), „Engineering and Physical Sciences Council“ (EPSRC), „Scottish Guvernment’s Chief Scientist Office“ şi Proiectul European „FP7 NaPANIL“.

(Sursa: „University of Glasgow“)

Page 10: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare
Page 11: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 11

Sorina RADU

Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă

ME

DIC

INĂ

DE

UR

GE

Ă

rogresul unui nou tratament de urgenţă pentru hemoragii inter-ne – contrapartidă la turnichete,

bandaje compresive și produse de coagulare rapidă care să împiedice oamenii să sângereze până la moarte de la rănile externe – a fost raportat la cea de a 244-a Reuniune şi Expoziţie Naţională a American Chemical So-ciety, cea mai mare societate a lumii ştiinţifice.

Erin Lavik, Sc.D., care a descris progresul spre dezvoltarea de trombo-cite sintetice, a declarat că este între eforturile întreprinse la nivel mondial pentru a trata sângerarea produsă de leziuni din accidente de autovehicule, cum ar fi, spre exemplu, accidentul care a ucis-o pe Prinţesa Diana, şi valurile de la exploziile de bombe şi alte arme, care sunt cauza principală a deceselor provocate pe câmpul de luptă.

Accidente sportive, căderi şi alte probleme, pot provoca, de aseme-nea, sângerări interne.

„Tratamente de urgenţă pentru oprirea fluxului de sânge de la tăieturi și alte leziuni externe salvează mii de vieţi în fiecare an“, a subliniat Lavik.

„Dar nu avem nimic pe care per-sonalul de urgenţă sau medicii militari să-l poată folosi pentru a opri sânge-rarea internă permanent sau cel puțin destul de mult pentru a menţine în viaţă pacientul până la spital.

Există o nevoie extraordinară în armată, având în vedere că aproape 80% dintre traumele înregistrate pe câmpul de luptă sunt leziuni blastice.

În viaţa civilă, există multe acci-dente, leziuni legate de violenţă şi alte incidente care conduc la hemo-ragii interne“.

Echipa lui Lavik, de la „Case Wes-tern Reserve University“, a fost in-spirată de studii care arată că există câteva opțiuni pentru a trata soldații din Afganistan și Irak, care suferă de leziuni interne datorate bombelor cu-noscute sub numele de „dispozitive explozive improvizate“ şi alte explo-zii.

Ei au vrut să dezvolte un tratament pe care medicii militari l-ar putea folo-si pe teren pentru a stabiliza soldaţii răniţi, în drum spre îngrijire definitivă într-un spital.

„Armata a fost fenomenală în dez-voltarea tehnologiilor pentru a opri sângerarea, dar tehnologia a fost efi-cientă numai pentru leziuni externe sau compresibile“, a spus Lavik.

„Un tratament de urgenţă pentru hemoragii interne ar putea oferi o ca-pacitate mai mare de a opri hemora-gia care pune în pericol viața“.

În prezent, nu există tratamente eficiente, care să fie portabile şi să poată opri sângerarea internă la sce-na rănirii, a explicat Lavik.

Totuşi, la spital, pacienţii sunt su-puşi, de obicei, unor intervenţii chi-rurgicale pentru a primi trombocite donate sau aşa-numitul „factor VIIa“, care ajută la coagulare, dar ambele pot cauza probleme imunitare.

„Factorul VIIa“ poate provoca cheaguri de sânge în altă parte a cor-pului, nu doar la locul de sângerare, crescând riscul de accident vascular cerebral.

În laborator, au fost dezvoltate şi alte alternative, dar au avut efecte se-cundare similare și nu sunt folosite în prezent în spitale.

Lavik şi colegii lui au în curs de dezvoltare trombocite sintetice.

Acestea sunt versiuni artificiale ale particulelor în formă de disc din sânge, care se colectează pe margi-nile zimțate ale vaselor de sânge tă-iate și lansează lanţul de evenimente biochimice care au ca rezultat forma-rea unui cheag care oprește fluxul de sânge.

Plachetele sintetice sunt nanopar-ticule speciale, atât de mici încât ar încăpea 10 pe lăţimea unui fir de păr uman.

Rolul lor este să se fixeze pe trom-bocitele naturale şi să determine o coagulare mai rapidă şi mai eficientă, la locul unei răni interne.

Nanoparticulele sunt sfere, rea-lizate din acelaşi material (poliester) folosit în suturi dizolvabile, și dispar din organism după ce-şi îndeplinesc rolul.

Particulele au un strat exterior de polietilen-glicol (PEG), aceeași substanță groasă, lipicioasă folosită ca agent de îngroșare în creme, pastă de dinţi şi alte produse de consum.

Cercetătorii au ataşat apoi o pepti-dă, sau un fragment mic de proteină, care se lipeşte de trombocite.

Produsul final este o pulbere albă, care are o durată de viaţă, fără refri-gerare, de cel puțin două săptămâni – aproape de două ori cât tromboci-tele naturale donate, administrate în prezent pentru a controla sânge-rarea.

P

Page 12: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

12 Septembrie 2012

ME

DIC

INĂ

DE

UR

GE

Ă

ulte modele robotice iau natu-ra ca muză a lor: lipirea pe pereți, asemeni şopârlelor

Gecko, înotul prin apă, ca tonul, sprin-tarea, ca gheparzii.

Astfel de modele împrumută proprietăți din natură, folosind mate-riale proiectate și hardware, pentru a imita comportamentul animalelor.

Acum, cercetătorii de la M.I.T. şi Universitatea din Pennsylvania (U.P.) se inspiră şi mai mult din natură – iau de acolo şi ingrediente.

Grupul de cercetători de la M.I.T. şi U.P. a obţinut, prin inginerie genetică, celule musculare care flexează, ca răspuns la lumină, și folosesc ţesutul sensibil la lumină pentru a construi roboți extrem de articulaţi.

Această abordare „bio-integrată“, cum o numesc ei, poate permite, în-tr-o zi, animalelor robotice să se miște cu puterea şi flexibilitatea omologilor lor vii.

Abordarea cercetătorilorva apărea în revista

„Lab on a chip“

Harry Asada, profesor de ingine-rie în cadrul Departamentului de Ingi-nerie Mecanică de la M.I.T., spune că designul grupului estompează în mod eficient granița dintre natură și mașini.

„Cu modele bio-inspirate, biologia este o metaforă, și robotica este un instrument pentru a face să se întâm-ple aceasta“, spune Asada, care este

un co-autor al lucrării publicate.„Cu designul bio-integrat, biologia

oferă şi materialele, nu doar meta- fora. Aceasta este o nouă direcție pe care încercăm să o impunem în bio-robotică“.

Văzând lumina

Asada şi Mahmut Selman Sakar, cercetător postdoc. la M.I.T., au co- laborat, pentru a dezvolta noua abor-dare, cu profesorul de inginerie meca-nică şi biologică Roger Kamm.

Pentru a decide ce ţesut corporal să utilizeze în pro-iectarea lor roboti-zată, cercetătorii s-au oprit la muş-chii scheletici – ţe-sut mai puternic de-cât muşchiul car- diac sau cel neted.

Dar, spre deo-sebire de ţesutul cardiac, care bate

involuntar, muşchii scheletici – impli-caţi în mers şi alte mişcări fizice – ne-cesită stimuli externi pentru a flexa.

În mod normal, neuronii acţionea-ză pentru a excita musculatura, trimi-ţând impulsuri electrice care determi-nă muşchii să se contracte. În labora-tor, cercetătorii au folosit electrozi pentru a stimula fibrele musculare cu cantități mici de curent.

Dar Asada spune că o astfel de tehnică, deşi eficientă, este greoaie.

Mai mult decât atât, electrozii, îm-preună cu sursa lor de putere, ar do-borî, probabil, un robot mic.

În schimb, Asada şi colegii săi au abordat un domeniu relativ nou: opto-geneticile, inventate, în 2005, de Ed Boyden, de la M.I.T., și Deisseroth Karl, de la Universitatea Stanford, care au modificat genetic neuroni pentru a răspunde la scurte impulsuri laser.

De atunci, cercetătorii au folosit tehnica pentru a stimula celulele car-diace să se contracte.

Celule musculare scheletice fotoactivateSorina RADU

M

Tratament de urgenţă

pentru sângerarea

internăSpre deosebire de trombocitele donate sau „factorul VIIa“, trom-

bocitele sintetice nu necesită refri-gerare.

În testele de laborator pe şo-bolani, înlocuitori pentru oameni în astfel de experimente, trombocitele artificiale au lucrat mai bine decât „factorul VIIa“ în oprirea hemoragii-lor interne şi au crescut rata de su-pravieţuire, a explicat Lavik.

„Tehnicienii medicali de urgenţă sau medicii de pe câmpul de luptă ar putea utiliza pulberea pe teren pentru a trata pacienţii imediat, ceea ce ar putea însemna diferența dintre viață și moarte“, a remarcat Lavik.

Lavik a explicat că proce-sul de dezvoltare este în curs de desfășurare și va dura mai mulți ani până când va ajunge primul trata-ment la personalul de urgenţă.

Până în prezent, nanoparticu-lele par sigure, şi toate materialele folosite pentru a le obţine sunt deja aprobate pentru uz medical.

(Sursa: „American ChemicalSociety“)

Page 13: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 13

Echipa lui Asada a cău-tat modalităţi de a face același lucru cu celulele musculare scheletice. Cer-cetătorii au cultivat astfel de celule, sau mioblaste, pe care le-au modificat genetic pentru a exprima o proteină activată de lumină.

Grupul a fuzionat mio-blastele în fibre musculare lungi, că-rora le-au aplicat 20 de milisecunde impulsuri de lumină albastră în vasul de cultură.

Ei au descoperit că fibrele modifi-cate genetic au răspuns în moduri specifice spațial: la aplicarea unei raze de lumină, într-o zonă redusă, s-a contractat o singură fibră, în timp ce, în cazul stimulării cu raze de lumi-nă care acopereau mai multe fibre, s-au contractat toate fibrele simultan.

Lumină de antrenament

Grupul lui Asada este primul care a folosit lumina pentru a stimula mus-culatura scheletică şi a înregistrat succes, oferind o nouă cale de a con-trola muşchii „fără fir“.

Avansând încă un pas, Asada a crescut fibrele musculare cu un ames-tec de hidrogel pentru a forma un ţe-sut muscular 3-D și – stimulând din nou ţesutul cu lumină – a constatat că mușchiul 3-D a răspuns la fel de bine ca și fibrele musculare individuale, în-doindu-se și răsucindu-se în zonele expuse la razele de lumină.

Cercetătorii au testat forţa ţesutu-lui obţinut prin inginerie folosind un cip micromecanic – proiectat de Christo-pher Chen, de la „Penn“ – care conține surse multiple, fiecare locaş având doi piloni flexibili. Ei au atașat fibrele mus-culare la fiecare pilon, stimulând apoi ţesutul cu lumină. Când muşchiul se contractă, se trag pilonii în interior; pentru că rigiditatea fiecărui pilon este cunoscută, cercetătorii pot calcula forța musculară folosind unghiul de în-doire a fiecărui pilon.

Celule musculare scheletice fotoactivateIN

GIN

ER

IE G

EN

ET

ICĂAsada susţine că aparatul ser-

vește şi ca un centru de antrenament pentru muşchiul obţinut prin ingine-rie, oferind un mod de a consolida ţesutul.

„La oamenii țintuiţi la pat, tonusul muscular se reduce foarte repede, fără exercițiu“, subliniază cercetăto-rul.

Ţesutul muscular sensibil la lumi-nă prezintă o gamă largă de mișcări, care pot permite obţinerea unor roboți foarte articulaţi, flexibili – un obiectiv actual al activităţii grupului. Un dispo-zitiv robotic potențial poate fi implicat în endoscopie, procedură în care o cameră foto este dirijată prin interiorul organismului luminând ţesuturi sau organe.

Asada spune că un robot format din fibre musculare sensibile la lumină poate fi mic şi suficient de agil încât să se deplaseze prin spaţii înguste – chiar şi prin vascularizaţia corpului.

În opinia sa, un astfel de dispozitiv poate fi proiectat, iar rezultatele gru-pului din care face parte sunt un înce-put promiţător pentru aceasta.

„Putem dispune de 10 de grade de libertate într-un spațiu limitat, de mai puțin de un milimetru“, spune Asada. „Nu există nici un actuator, care să poată face acest tip de operaţiune, în acest moment“.

Profesorul de in-ginerie electrică, in-formatică și bioingi-nerie de la Universi-tatea din Illinois, Ra-shid Bashir, aprecia-ză că fibrele muscu-

lare activate de lumină pot avea aplicaţii multiple în ro-botică, dispozitive medica-le, de navigație și de loco-moţie.

El observă că explorarea acestor domenii-ţintă pre-supune pentru cercetători mai întâi depăşirea câtorva obstacole.

„Dezvoltarea unor moduri de in-tensificare a forţelor de contracţie şi posibilitatea de a creşte dimensiu-nea fibrelor musculare ar fi foarte utile pentru aplicaţii viitoare“, spune Bashir.

Asada întrevede, însă, şi posibi- litatea unei aplicări mai apropiate atât pentru muşchii obţinuţi prin ingi-nerie, cât şi pentru microcipuri: aceas-tă configurare poate fi folosită la livra-rea unor medicamente pentru boli motorii.

Cercetătorii ar putea creşte benzi de fibre musculare sensibile la lumină în surse multiple şi să monitorizeze reacţia lor – şi forţa contracţiilor lor – ca răspuns la diferite medicamente.

Alţi autori ai lucrării sunt: Devin Neal, Yinqing Li şi Ron Weiss, de la M.I.T., și Thomas Boudou și Michael Borochin, de la „Penn“.

Această cercetare a fost susţinută de „National Science Foundation“, „National Institutes of Health“, „RES-BIO Technology Resource for Poly-meric Biomaterials“, „Center for Engi-neering Cells and Regeneration“, de la Universitatea din Pennsylvania, și „Singapore-MIT Alliance for Research and Technology“. (Sursa: „Massachu-setts Institute of Technology“)

Page 14: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

14 Septembrie 2012

IMA

GIS

TIC

Ă M

ED

ICA

ercetătorii în fizica particulelor au dezvoltat o nouă tehnologie medicală care combină PET şi

IRM într-un singur aparat. Beneficii: calitate îmbunătăţită a imaginii și mai puține radiaţii pentru pacient.

Examinările curente în cancer im-plică niveluri ridicate de radiații. Ba-zându-se pe cercetarea „Big Bang“-ului la CERN, fizicienii specialişti în particule, de la Universitatea din Oslo,

au creat o nouă tehnologie care com-bină tehnologiile PET şi imagisticii medicale MR. Această combinaţie im-plică radiaţii mult mai puţine decât tehnologia actuală.

PET este o abreviere pentru tomo-grafia cu emisie de pozitroni și oferă o imagine spațială a localizării celulelor canceroase în organism.

Scanările PET sunt mai greu de interpretat dacă personalul medical nu poate situa localizarea celulelor canceroase în raport cu scheletul şi ţesuturile moi.

Această cerinţă poate fi îndeplinită prin compararea imaginilor PET cu o imagine anatomică, precum scanările CT (tomografie computerizată) sau MR (rezonanță magnetică).

Scanările CT oferă o imagine radi-ologică tri-dimensională a corpului. Scanările MR fotografiază corpul prin intermediul undelor radio și al unui câmp magnetic puternic.

MR oferă imagini mult mai bune ale ţesuturilor moi decât CT. Dezavan-tajele scanărilor MR: examenul este mai scump și durează mult mai mult.

Avantajul este că aparatul nu emite radiații ionizante.

În prezent, cele mai multe spitale combină PET şi CT, dar această combinație are o deficienţă semnifi-cativă.

„Radiația suportată de cel investi-gat, la o astfel de examinare, este de zece ori mai mare decât media radiației de fond la care este expus pacientul în cursul unui an.

Mulţi pacienţi cu cancer trebuie să fie examinaţi de mai multe ori pentru a

testa dacă tratamentul funcţionează. Radiația totală în timpul tratamentului poate fi, prin urmare, foarte mare“, spune Erlend Bolle, cercetător în fizi-ca particulelor din cadrul Departamen-tului de Fizică al Universităţii din Oslo (U.I.O.), Norvegia.

Scaner de animalepentru cercetare

Astăzi, există două tipuri de tehno-logii PET, fiecare adaptată la o anumi-tă utilizare: una este adaptată pentru examinările clinice ale pacienților.

Cealaltă tehnologie este optimiza-tă pentru a permite cercetătorilor să găsească tratamente noi mai bune pentru cancer prin testarea pe anima-le a noilor medicamente.

„Siemens“ şi „Philips“ au lansat, recent, o nouă asociere PET/MR pen-tru pacienţi. Fizicienii particulelor, de la U.I.O., sunt primii din lume care au dezvoltat o soluţie specială PET/MR adaptată pentru scanări de animale.

„Înalta rezoluție a scanerului nos-tru PET oferă imagini mai bune, şi

sensibilitatea ridicată face posibilă în-jumătăţirea radioactivităţii examene-lor, fără a afecta calitatea imaginii.

Aceasta deschide noi posibilităţi în cercetare și poate contribui şi la redu-cerea radiațiilor în scanerele clinice, în special în cazul mamografiei şi sca-nărilor creierului. Prin urmare, sperăm că «Philips» și «Siemens» vor găsi tehnologia noastră interesantă“, sus-ţine Bolle, în lucrarea publicată în re-vista de cercetare „Apollon“.

Împreună cu alţi trei colegi, el a

construit un aparat PET, care este atât de mic încât să poată fi plasat în inte-riorul unui aparat MR. Prin urmare, ambele imagini pot fi luate în același timp și personalul medical nu este ne-voit să corecteze erorile care apar atunci când sunt combinate două ima-gini după ce au fost luate separat.

Consumă toţi fotonii

Într-un examen PET standard, izo-topii radioactivi sunt ataşaţi la molecu-le de zahăr și injectaţi în corp. Imagi-nea PET este obţinută o oră mai târ-ziu, când zahărul a fost distribuit în întregul organism. Celulele canceroa-se ard zahărul mai repede decât celu-lele sănătoase. Prin urmare, în celule-le canceroase se acumulează particu-le radioactive gamma. Particulele gamma trimit două seturi de fotoni în direcții opuse. Aceştia se numesc fo-toni paraleli.

Pentru a urmări o sursă radioacti-vă, scanerul PET trebuie să găsească fotonii paraleli care sunt legaţi. Aceas-ta este una dintre cele mai mari provo-

Cristina SORESCU

Un nou scaner pentru cancer înjumătăţeşte iradierea

C

Page 15: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 15

Un nou scaner pentru cancer înjumătăţeşte iradierea IMA

GIS

TIC

Ă M

ED

ICA

cări pentru scanerele PET curente. Cât timp fotonii lovesc detectoarele sub un unghi drept, totul este bine. Când aceştia sunt capturaţi, este po-sibil să se calculeze care fotoni sunt legaţi.

Problema apare atunci când foto-nii lovesc detectorul sub un alt unghi. Aceasta duce la un risc mare de mă-surători imprecise ale punctelor de coliziune. Se diminuează calitatea imaginii. Doar jumătate dintre fotoni îşi depozitează toată energia la primul impact.

În cazul impacturilor ulterioare, nu-mai o parte din energie este depozita-tă înainte de schimbarea direcției foto-nilor, care depun restul de energie în altă parte.

Detectoarele curente nu au infor-maţie privind profunzimea ţesutului și, prin urmare, nu se poate reconstitui poziţia acestor fotoni. „În scopul cap-turării tuturor fotonilor, măsurăm pozi-ţia în trei dimensiuni într-un detector de cinci straturi“, explică Bolle.

În aparatele actuale, pentru a avea detectoare de fotoni care lovesc sub unghi cât mai drept, este important ca tot corpul pacientului să fie poziţionat cât mai central posibil în aparat.

Prin urmare, este important să existe o distanță mare între pacient și detector. Această soluţie are un mare neajuns.

„Atunci când există deschideri mari pe ambele părți ale scanerului, prea mulţi fotoni rătăcesc. Aceasta dimi-

nuează calitatea imaginii. Poziţiona-rea detectorului mai aproape de pa-cient oferă mai mare sensibilitate a imaginii“.

În noul scaner PET de la U.I.O., poate fi atinsă o calitate bună a ima-ginii chiar dacă animalul testat este situat în imediata vecinătate a detec-toarelor. „Am reușit să dublăm sensi-bilitatea. În practică, putem lua imagini de două ori mai repede sau folosi numai jumătate din doza radioactivă, obţinând aceeaşi calitate a imaginii ca și anterior“.

Cristale noi

Detectoarele noi sunt realizate din cristale cu totul noi și ghiduri de lumi-nă. În fiecare dintre cele cinci straturi ale detectoarelor, acele de cristal sunt

plasate deasupra unui strat transversal de fi-bre de ghid de lumină. „Aceasta este o moda-litate complet nouă de măsurare a particule-lor gamma. Detectoa-rele sunt plasate în așa fel încât spațiul în noul scaner este pă-trat“.

„Astăzi, scanerele formează un cerc. Aceasta înseamnă că

există un decalaj între fiecare bloc detector, iar fotonii dispar prin goluri. Acum, avem o acoperire completă a cristalelor pe toate laturile. Putem capta câteva milioane de particule într-o secundă. Totuşi, aceasta nu se întâmplă la intervale regulate. Noi măsurăm fiecare nanosecundă. Dacă nu măsurăm destul de repede, putem obține erori“.

Digitalizare timpurie

Toate elementele scanerului PET sunt asamblate ca piesele de lego. Sistemul digitalizează datele într-un stadiu mai timpuriu decât soluţiile PET actuale. Datele pot fi trimise la un nu-măr nelimitat de calculatoare. Proce-sarea imaginii are loc în paralel cu examinarea.

„Deși am proiectat un scaner pen-tru animale, acesta poate fi ușor re-construit pentru utilizare în spital“, no-tează Bolle.

Cercetătorii au preluat ideea de la marele experiment „Big Bang“ de la CERN, în care detectoare enorme, în experimentul cel mai mare al fizicii, ur-măresc cele mai mici particule din lume.

Cercetarea este finanţată de „Re-search Council of Norway“ și „Swiss National Science Foundation“.

(Sursa: Universitatea din Oslo)

Page 16: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare
Page 17: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 17

nginerii de la „Texas Tech“ au în curs de dezvoltare o tehnologie care poate prezice – chiar cu câte-

va zile înainte – când o persoană ar putea cădea.

Cercetătorii au creat un prototip de senzor wireless, suficient de mic pentru a fi prins la curea, care analizează pos-tura şi mersul, şi trimite o alertă atunci când există o schimbare în rutină.

„Preocuparea este semnificativă, deoarece o simplă cădere s-ar putea dovedi fatală“, a subliniat prof. dr. Do-nald Lie, şef de catedră în Departa-mentul de Inginerie Electrică și Calcu-latoare, de la „Texas Tech“, şi în cadrul Departamentului de Chirurgie, de la „Texas Tech University Health Scien-ces“ (T.T.U.H.S.C.).

Lie şi Tim Dallas, cercetător şi pro-fesor asociat la „Texas Tech“ de siste-me micro-electro-mecanice (MEMS), împreună cu o echipă de medici de la T.T.U.H.S.C. – dr. Ron Banister, dr. An-drew Dentino, dr. Tam Nguyen și dr. Steven Zupancic – colaborează cu „Te-xas Instruments“ la o cercetare multi-disciplinară.

De noua tehnologie ar putea bene-ficia nu numai comunitatea geriatrică, ci şi pacienţii cu tulburări de echilibru, precum Parkinson, epilepsie sau de-menţă.

Primul pas este constituirea unei baze de date conţinând mişcările nor-male ale subiectului, inclusiv poziţia

ortostatică şi şede-rea.

O variaţie sem-nificativă ar indica instabilitate în viitor, avertizând că ar pu-tea fi iminentă o că-dere.

„Alerta poate fi atribuită modificări-lor musculare sau de vedere, sau chiar interacţiunii medica-mentelor“, a preci-zat Lie.

O echipă de clinicieni primeşte date în timp real de la pacienţi prin interme-diul senzorilor wireless alcătuiţi din ac-celerometre și giroscoape, a adăugat cercetătorul. Scopul lor este de a iden-tifica modificările apărute în postura şi mersul pacientului, prin algoritmi sofisticați, analizând un model care ar putea indica riscul.

„Este un fenomen complicat. Spe-răm, însă, că într-o zi vom fi capabili să-i spunem pacientului: Domnule, vă rugăm să fiți atent în următoarele câte-va ore sau, poate, zile“.

Plasarea senzorului va necesita o atenție suplimentară, a mai precizat Lie.

Tehnologia este suficient de mică pentru a fi prinsă de o curea, un acce-soriu de multe ori omis de populaţia geriatrică și, de preferință, în apropie-rea regiunii T-4 a spatelui (între omoplați).

O opţiune secundară ar putea fi un senzor de presiune-branț, care ar pu-tea ajuta suplimentar la analiza mersu-lui.

În schimb, purtătorii trebuie să fie precauţi, întrucât dispozitivul-branț ar putea declanșa, şi el, o cădere.

Această cercetare privind „identifi-carea şi evaluarea riscurilor cu ajutorul senzorilor purtaţi pe corp“ a fost, re-cent, aprobată de „T.T.U.H.S.C. Institu-tional Review Board“, un comitet de-semnat oficial pentru a aproba cerceta-rea biomedicală şi comportamentală care implică oameni.

Tehnologia s-ar putea dovedi utilă în diverse domenii, de la comunitatea geriatrică la cercetarea vestibulară.

„Sunt o mulţime de cercetări desfă-şurate în acest domeniu“, a subliniat Lie. „Suntem încredinţaţi că ne mişcam încet şi metodic spre crearea a ceva util“. (Sursa: „Texas Tech University“)

ISorina RADU

ME

DIC

INĂ

PR

EV

EN

TIV

Ă

YOUR MED.CO NEWSLETTER

Potrivit datelor publicate de „Institut National du Sommeil et de la Vigilance“ (I.N.S.V.), un francez din trei doarme cinci-şase ore pe noapte. Tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani dorm, majoritatea, doar cinci ore pe noapte, adorm cu greutate, au somn agitat. Telefoane mobile, calculatoare, televizoare, ecranele electronice invadează viaţa familiilor.

Potrivit prof. Dominique Belpomme, specialist în oncologie, hipersensibilitatea la undele electromagnetice nu este efectul doar al vecinătăţii antenelor, ci, în 65% dintre cazuri, al folosirii curente a calculatoarelor şi

telefoanelor mobile.Alte studii au arătat că majoritatea

copiilor europeni navighează, dialoghează şi se informează de pe internet – conform unui studiu iniţiat într-o reţea a „London School of Economics“, 93% dintre copiii cu vârste între 9 şi 16 ani navighează săptămânal pe internet.

Consecinţa o evidenţiază prof. Damien Leger, preşedintele I.N.S.V.: aici este punctul de plecare spre boli cardiovasculare, obosea-lă, tulburări ale imunităţii, obezitate, diabet, dezechilibre neuronale.

Cercetătorii subliniază efectul dăunător

Efectele nedorite ale ecranelor electronice

Mai multe informaţii: » » www.medco.ro

al folosirii telefoanelor mobile de la vârste mici, luând în considerare creşterea alar-mantă a numărului copiilor diagnosticaţi cu tumori cerebrale. (A.B.)

Sistem de avertizare timpurie pentru pacienții cu risc de cădere

Page 18: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

18 Septembrie 2012

IMA

GIS

TIC

Ă M

ED

ICA

a scurt timp după ce Telescopul spațial „Hubble“ a intrat pe orbită, în 1990, s-a descoperit că giganticul

instrument are „vederea“ încețoșată. Din fericire, astronauţii „Space Shuttle“ au re-uşit să remedieze problema, câțiva ani mai târziu, cu elemente optice suplimentare.

Recent, o echipă de cercetători italieni a reuşit o corectare similară, printr-o tehni-că de imagistică microscopică proiectată pentru a explora un univers aparent la fel de mare ca a lui „Hubble“, dar la capătul opus al spectrului de dimensiuni – căile ne-urale ale creierului.

„Sistemul nostru combină cele mai bune caracteristici ale unei tehnici de mi-croscopie – viteză mare, un singur plan de imagistică pentru mai multe secțiuni ale unui eșantion – cu o a doua metodă care elimină problema luminii de fundal, ducând la dispariţia neclarităţii“, spune Francesco Pavone, lider al unei echipe în care colabo-

Alina VÂLCEA

Microscopia confocalăîn imagistica căilor neuronale

rează șase agenții de cercetare din Italia, şi unul dintre autorii unui articol care de-scrie tehnica, publicat, la 23 august, în jur-nalul „Optics Express“.

Microscopia bazată pe lumină (LSM), cunoscută şi ca microscopie cu iluminare în plan unic (SPIM), este un standard de aur al metodei imagisticii microscopice, în care proba biologică este iluminată cu o foaie subțire de lumină – furnizată de un fascicul laser redus la doar câţiva microni – provenind de deasupra, mai degrabă, decât de dedesubt, ca sursele de lumină tradiționale.

Fluorescenţa care cade pe probă, ra- diind în sus printr-o lentilă, se concentrea-ză și este capturată de o cameră foto digi-tală. Pentru că sursa de lumină iluminează o parte din probă direct în același plan, doar o singură secțiune a probei se proiectează la un moment dat.

Ridicarea și coborârea planului de ilu-minare, precum și rotirea probei, produce rapid o serie de vizualizări bidimensionale secționale, cunoscute sub numele de „felii“, care pot genera o hartă 3-D a unui orga-nism întreg sau a oricăruia dintre organele/sistemele sale, atunci când sunt aduse îm-preună piesele vizuale individuale 2-D.

Cercetătorii au încercat să suprave-gheze la şoareci, cu LSM, calea neurona-lă, rețeaua de miliarde de neuroni care stau la baza funcționării creierului. În timp ce metoda LSM ofe-ră vizualizări de înaltă re-zoluție ale ţesutului excizat din creierul şoarecelui şi fixat în poziție, ansamblul creierului împrăştie lumina emisă şi creează fluores-

cenţă de fundal, care reduce contrastul și estompează imaginea percepută.

În mod evident, această aberație face imposibilă reconstruirea întregii reţele neu-ronale cu un contrast ridicat.

Pentru a rezolva problema, Pavone şi colegii săi au combinat avantajele iluminării cu „pânza de lumină“ cu microscopia con-focală, o metodă imagistică în care este uti-lizat un filtru pentru a elimina fotonii care se abat de la planul unic al „pânzei“ subţiri.

„Am constatat că sistemul combinat, pe care noi îl numim microscopie confocală cu pânză de lumină sau CLSM, filtrează foto-nii risipiţi și recuperează contrastul normal al imaginii în timp real, fără a fi nevoie de achiziţii multiple sau orice post-procesare a datelor achiziţionate“ , a precizat Pavone.

„Aceasta ne permite să obţinem felii subţiri de imagine, care pot fi ușor recon-struite într-o viziune macroscopică a unor organe sau organisme întregi, cu o rezoluție de câţiva microni și un timp de achiziţie mai scurt“.

Imaginile obţinute cu CLSM, susţine Pavone, sunt 100% mai clare decât cele achiziționate cu LSM convențional.

Cercetătorii au validat capacităţile CLSM de eliminare a luminii de fundal, ară-tând că această tehnică oferă imagini sem-nificativ mai clare decât microscopia LSM

L

Page 19: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 19

convenţională şi decât o variantă de LSM care necesită felii redundante și post-pro-cesare pentru a elimina lumina difuză.

CLSM s-a dovedit superior celorlalte două metode atunci când sunt folosite pen-tru a vizualiza trei probe din creierul şoare-celui: hipocampus, cerebel și tot creierul.

Capacitatea CLSM de reconstrucţie 3-D a fost pusă la încercare şi atunci când cer-cetătorii au folosit metoda pentru a mapa neuroanatomia la scară micronică a celule-lor Purkinje (neuroni mari găsiţi în cerebel) la şoarece şi pentru a urmări proiecţiile în-tregii reţele neuronale cerebrale (capetele unui neuron, prin care sunt primite semna-lele neurochimice de la alţi nervi).

Potrivit lui Ludovico Silvestri, un alt membru al echipei de cercetare, aceasta a fost prima dată când un creier de şoarece fluorescent a fost fotografiat în toate ele-mentele sale cu asemenea claritate.

El a adăugat că, în principiu, tehnica ar trebui să fie aplicabilă în cazul probelor creierului uman dacă obstacolul actual de colorare fluorescentă a blocurilor mari de ţesut fixe poate fi depășit.

„Prin fluorescenţa cu contrast ridicat şi achiziţia rapidă asigurată, CLSM poate reprezenta un instrument puternic pen-tru a-i ajuta pe neurologi să navigeze prin căile neuronale ale creierului“, a subliniat Pavone.

„Deşi acest studiu a fost axat pe ima-gistica creierului, noi credem că CLSM este ideal şi pentru a explora – la rezoluţie micronică – anatomia unor specimene di-ferite, cum ar fi organe murine, embrioni și muște“.

Pe lângă rafinarea CLSM pentru a îmbunătăți capacităţile imaginilor sale, Silvestri spune că echipa de cercetare fo-loseşte CLSM la elaborarea unor modele de şoarece pentru mai multe boli, inclusiv autismul şi accidentul vascular cerebral is-chemic.

„Sperăm că tomografiile cerebrale pe care le obţinem vor putea oferi, într-o zi, perspectiva mecanismelor acestor tulburări cerebrale, precum şi a altora“, specifică el.

(Sursa: „Optics Express“)

NE

UR

OL

OG

IE

echipă de bioingineri de la Univer-sitatea din Minnesota și cercetători de la Clinica „Mayo“ au publicat un

studiu revoluţionar, care descrie un nou tip de scanare non-invazivă a creierului efectuată imediat după o criză: procedura oferă o perspectivă suplimentară asupra cauzelor și tratamentelor posibile pentru pacienții cu epilepsie. De noile descope-riri ar putea beneficia, în mod special, mi-lioane de oameni care sunt în imposibili-tate de a-şi controla epilepsia cu medica-mente.

Cercetarea a fost pu-blicată în „Brain“, un lider al jurnalelor internaționale de neurologie.

Concluziile studiului includ:n Date importante de-

spre funcţionarea creieru-lui pot fi colectate prin in-termediul metodelor non-invazive, nu numai în tim-pul unei crize, dar şi imedi-at după o criză.n Lobul frontal al cre-

ierului este cel mai implicat în convulsii severe.n Convulsiile în lobul temporal sunt

cele mai frecvente în rândul adulților.n Noua tehnică utilizată în studiu va

ajuta la determinarea acelei părţi a creie-rului din care provin convulsiile de care suferă pacientul.

„Este primul studiu în care au fost fo-losite noi metode non-invazive pentru a studia pacienţii, după un atac de apople-xie, în loc de a-i investiga în timpul unei crize“, a spus profesorul de inginerie bio-medicală Bin He, de la „College of Scien-ce and Engineering“ al Universităţii din Minnesota, autor principal al studiului.

„Este, realmente, o schimbare de pa-

radigmă în cercetarea epilepsiei“.Epilepsia afectează aproape 3 milioa-

ne de americani și 50 de milioane de per-soane din întreaga lume. În timp ce medi-camentele şi alte tratamente ajută pe mulţi oameni de toate vârstele, suferinzi de epilepsie, aproximativ 1 milion de oa-meni din S.U.A. şi 17 milioane de oameni din lumea întreagă continuă să aibă con-vulsii, care le pot limita grav viața.

Cea mai mare provocare pentru cer-cetătorii medicali este de a localiza partea creierului responsabilă de crize pentru a determina posibilele tratamente.

În trecut, majoritatea cercetărilor s-a axat pe studierea pacienților în timp ce aveau un atac de apoplexie, sau ceea ce este cunoscut drept faza „ictală“ a unei crize.

Unele dintre aceste studii au implicat metode invazive, de tipul interven-ţiilor chirurgicale, pentru a colecta date.

În noul studiu, cerce-tătorii de la Universitatea din Minnesota şi Clinica

„Mayo“ au folosit o nouă abordare prin stu-dierea creierului a 28 de pacienţi imediat după convulsii, sau ceea ce este tehnic cunoscut ca faza „postictală“ a unei crize.

Ei au folosit un tip specializat de EEG non-invazivă, cu 76 de electrozi ataşaţi la scalp pentru culegerea de date, în con-trast cu cercetările anterioare, care utili-zau 32 de electrozi.

Pentru a aduna date despre pacient, cercetătorii au folosit o tehnologie imagis-tică specialitzată.

Concluziile pot conduce la mijloace inovatoare de localizare a regiunilor creie-rului responsabile pentru convulsii, la pa-cienţi individuali, utilizând strategii non-invazive.

O nou\ viziuneasupra epilepsiei

Microscopia confocalăîn imagistica căilor neuronale

Cristina SORESCU

O

Page 20: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

20 Septembrie 2012

TALON DE ABONAMENT DA, doresc ABONAMENT la revistaNume, Prenume

Str.: Nr. Bl. Sc. Ap.

Loc.: Cod: Jud.:

Telefon:

Am plătit . . . . . . . . . . . . . . . . . lei în data de . . . . . . . . . . . . . . . . . cu mandat poştal nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . q ordin de plată nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . q

pe o perioadăde: 3 luni la preţul de q 12 lei 6 luni la preţul de q 24 lei12 luni la preţul de q 48 leiîncepând cu luna

NE

UR

OL

OG

IE Noul record pentru detectarea celui mai mic virus creşte posibilităţile de diagnosticare timpurie a bolii

ercetătorii de la Institutul Politeh- nic al Universităţii din New York („NYU-Poly“) au creat un biosenzor

ultra-sensibil, capabil să identifice cele mai mici particule unice de virus în solu-ție, progres care poate revoluţiona depis-tarea timpurie a bolii în cadrul punctului-de-îngrijire şi micşora timpul de aşteptare a rezultatelor testării de la câteva săptă-mâni la câteva minute.

Prof. univ. Stephen Arnold, specialist

în fizică aplicată, membru al „Othmer-Ja-cobs Departament of Chemical and Bio-molecular Engineering“, și cercetătorii de la „NYU-Poly MicroParticle PhotoPhysics Laboratory for BioPhotonics“ („MP3L“) au raportat constatările lor în cea mai recen-tă apariţie a „Applied Physics Letters“, pu-blicaţie a „American Institute of Physics“.

Tehnica lor reprezintă un progres major într-o serie de experimente pentru elaborarea unei metode de diagnostic suficient de sensibile pentru a detecta și dimensiona o singură particulă de virus, într-un cabinet medical sau o clinică de pe teren, fără a fi necesare preparate sau

condiţii speciale de testare.În mod normal, în prezent, o astfel de

evaluare necesită ca virusul să fie măsu-rat în mediu vid de un microscop elec-tronic, care adaugă timp, complexitate şi costuri considerabile.

În schimb, cercetătorii au fost capa- bili să detecteze cele mai mici particu-le ARN ale virusului MS2, cu o masă de numai 6 attograme, prin amplificarea sen-sibilităţii unui biosenzor.

În interiorul biosenzorului, lumina unui laser acordabil este ghidată în jos de un

cablu de fibră optică, intensitatea lui fiind mă-surată de un detector plasat la distanţă. O mică sferă de sticlă este pusă în contact cu fibra, deturnând calea luminii și făcând-o să orbiteze în sferă. Această modifi-care este înregistrată ca o scădere rezonantă a transmisiei prin fibră.

Când o particulă vi- rală face contact cu sfe-ra, proprietăţile sferei

se schimbă, rezultând într-o schimbare detectabilă a frecvenţei de rezonanţă. Cu cât este mai mică particula, cu atât sunt mai greu de înregistrat aceste schimbări.

Virusuri, precum cel al gripei sunt des-tul de mari și au fost detectaţi cu succes, în trecut, cu senzori similari. Dar multe virusuri, precum cel al poliomielitei sunt mult mai mici, asemeni proteinelor de anticorpi, iar acestea necesită sensibili- tate crescută.

Arnold şi cercetătorii colaboratori au realizat acest lucru aplicând nano-recep-tori de aur pe microsferele rezonante.

Aceşti receptori sunt plasmonici şi,

CAlina VÂLCEA

O nou\ viziune asupra epilepsiei

„Tehnologia imagistică pe care am dezvoltat-o la Universitatea din Min-

nesota ne-a permis să abordăm aceas- tă cercetare şi să adunăm mai multe mii de eşantioane de date care au ajutat la determinarea rezultatelor noastre“, a pre-cizat He.

„Inovaţia tehnică a fost o mare parte din ceea ce ne-a ajutat să ajungem la această descoperire“.

He, care a fost numit recent director la Institutul pentru Inginerie în Medicină al Universităţii din Minnesota, consideră că acest studiu a fost şi un bun exemplu de parteneriat real între inginerie și me-dicină, pentru continuarea cercetării me-dicale.

„Inovațiile în inginerie combinate cu colaborarea cu medicii de la Clinica «Mayo» au făcut ca această cercetare să devină realitate“, a conchis He.

În afară de He, echipa de cerceta- re i-a inclus şi pe doctorandul în ingine- rie biomedicală Lin Yang, de la Univer- sitatea din Minnesota; Grigorie A. Wor-rell, Clinica „Mayo“, neurologie şi divizia de epilepsie; Cindy Nelson şi Benjamin Brinkmann, Clinica „Mayo“, neurologie.

Studiul a fost finanţat de „National Institutes of Health“.

(Sursa: „University of Minnesota“)

Page 21: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Septembrie 2012 21

ABONAŢI-VĂ LA REVISTAVeţi putea afla, cu siguranţă, răspuns la întrebările dvs. şi nu veţi pierde nici o informaţie solicitată!

Decupaţi talonul din revistă, completaţi-l şi expediaţi-l, împreună

cu dovada achitării contravalorii abonamentului, pe adresa societăţii:

Str. Rucăr nr. 32,Bucureşti, sector 1

Plata abonamentului se face în contul firmei MEDRO SRL deschis la Banca Transilvania, sucursala Chibrit ROBTRL 0480 1202 G339 0801 sau prin mandat poştal în acelaşi cont. Taloanele care nu vor fi însoţite de dovada plăţii NU VOR FI LUATE ÎN CONSIDERARE.

TOATE CHELTUIELILE DE EXPEDI}IEVOR FI SUPORTATE DE C|TRE

VIR

US

OL

OG

IE

Noul record pentru detectarea celui mai mic virus creşte posibilităţile de diagnosticare timpurie a bolii

astfel, cresc câmpul electric din apropie-re, făcând posibilă detectarea mai facilă chiar şi a tulburărilor mici.

Fiecare „hot spot“ de aur este tratat cu molecule specifice de care proteinele sau virusurile sunt atrase şi se leagă.

Arnold a explicat că sursa de inspira-ţie pentru descoperirea acestei tehnici a apărut în timpul unui concert al violonis-tului Itzhak Perlman: „Asistam la evoluţia lui Perlman și, dintr-o dată, m-am întrebat ce s-ar întâmpla dacă o particulă de praf ar ateriza pe una dintre corzi. Frecvenţa s-ar schimba ușor, dar schimbarea ar fi imperceptibilă. Apoi m-am întrebat ce s-ar întâmpla dacă am aşeza pe coardă ceva lipicios care ar răspunde numai la anu- mite tipuri de praf?“.

În experimente, cercetătorii au detec-tat cu succes ARN-ul celui mai mic virus în soluţie, iar acum sunt preocupaţi de ob-servaţiile privind detectarea unei singure proteine, ceea ce ar reprezenta un pas major spre depistarea timpurie a bolii.

„Când corpul întâlneşte un agent străin, răspunde producând cantităţi ma-sive de proteine anticorpi, mai numeroa-se decât virusul. Dacă putem identifica și detecta aceste proteine unice, putem diagnostica mult mai devreme prezenţa unui virus, accelerând tratamentul.

Această achiziţie deschide un nou domeniu de posibilităţi în proteomică“, a spus Arnold, referindu-se la studiul protei-nelor. „Toate tipurile de cancer generează markeri, iar dacă avem un test care poate detecta un marker unic la nivelul proteinei specifice, testul nu poate fi mai sensibil decât atât“.

Această tehnologie patentată de co-autorii ei, cercetătorul post-doctoral Siyka Shopova şi masterandul Rajmangal Raaj, a fost, în final, proiectată pentru un dis-

pozitiv – destinat punctului-de-îngrijire – având capacitatea de a detecta viruși sau markeri de boli în sânge, salivă sau urină.

Testarea pentru aplicaţii comerciale este deja în curs de desfășurare. Senzo-rul în sine, numit „Whispering Gallery-Mo-de Biosensor“, este o încununare pentru munca lui Arnold. Numele său provine de la celebra „Whispering Gallery“ din Cate-drala „Sf. Paul“, din Londra.

Aşa după cum, chiar şi o şoaptă poa-te fi auzită oriunde în galeria circulară, datorită acusticii ei unice, în cazul bio-senzorului, în interiorul sferei lui de sticlă, lumina orbitează de mai multe ori, asigu-rând că nimic de pe suprafaţa observată nu este ratat.

Tehnica a fost dezvoltată, în premie-ră, de cercetători post-doctorali şi maste-ranzi de la „NYU-Poly MP3L“, împreună cu prof. fiz. Stephen Holler, de la Universi-tatea „Fordham“. Holler a fost director de cercetare-dezvoltare la „NovaWave Te-chnologies“, companie producătoare de senzori chimici şi unul dintre incubatoa- rele de afaceri ale „NYU-Poly“.

„Thermo Fisher Scientific“, unul dintre furnizorii-lider mondial de echipamente ştiinţifice şi de laborator, a achiziționat „NovaWave“ în 2010.

Alţi autori ai lucrării publicate sunt:

cercetătorul post-doctoral Venkata Dan-tham, de la „NYU-Poly“, prof. Vasili Kol-chenko, de la „New York City College of Technology’s Department of Biological Sciences“, și Zhenmao Wan, din cadrul Departamentului de Fizică al „Hunter Col-lege of CUNY“.

Cercetarea a beneficiat, inițial, de fonduri pentru proiecte de idei de la Uni-versitatea din New York (NYU), „School of Arts and Sciences“, printr-o subvenție acordată în comun prof. Arnold şi prof. fiz. David Grier, de la NYU. „National Science Foundation“ a oferit o finanțare suplimentară.

(Sursa: „Polytechnic Instituteof New York University“)

Page 22: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

22 Septembrie 2012

AC

CE

NT

Larry Jasinski, CEO al „Argo Medical Technologies“, a remarcat:

„Ani de cercetare şi munca grea a unei echipe foarte talentate de ingineri au făcut posibil acest produs. Am așteptat cu nerăbdare să o vedem pe Claire con-struindu-şi realizările alături de echipa «Cyclone», a cărei formare este, de ase-menea, o componentă-cheie pentru asi-gurarea faptului că utilizatorii obțin cât mai multe de la dispozitiv.

O dată cu această premieră din Ma-rea Britanie, lansăm oficial sistemul de «ReWalk» pentru uz personal în U.E.

„ReWalk“ îi permite să stea, să urce și să coboare scările și să se deplaseze în spaţiu acoperit și în aer liber, indepen-dent și în activitatea de zi cu zi.

Claire a finalizat, recent, programul de reabilitare „Cyclone“ și a fost instruită cu ajutorul modelului „ReWalk“ făcut special pentru uz instituțional.

Acest model este disponibil în prezent în clinici și instituții medicale din Marea Britanie, Italia, Germania, Franța, Spania pentru formare și în scopuri terapeutice.

Obiectivul nostru este de a sprijini cât mai multe persoane să reia mersul pe jos, și lansarea «ReWalk» va permite clienților să utilizeze tehnologia pentru o serie de activități. Acesta este cu adevărat începu-tul reluării mersului ca o parte a vieții de zi cu zi“.

Dave Hawkins, directorul executiv al „Cyclone Technologies“, a spus, la rândul său:

„Ceea ce a realizat echipa de la «Argo» este cu adevărat remarcabil şi suntem în-cântaţi să furnizăm și să instruim persoa-nele fizice, precum Claire, pentru a utili-za un astfel de produs revoluționar, care permite, pentru prima dată, persoanelor cu handicap al membrelor inferioare să folosească tehnologia exoscheletului în viața de zi cu zi.

Din momentul în care am introdus modelul instituțional al costumului «Re-Walk» în Marea Britanie, în mai 2011, am fost inundați de solicitări din partea clienţilor care doresc să știe când ar pu-tea dispune, de fapt, de dispozitivul «Re-Walk» propriu, pe care să-l ia acasă după finalizarea formării lor, iar eu sunt încântat să spun că acum ei pot face exact acest lucru“.

Inventat de antreprenorul israelian și fondator al „Argo Medical Technologies“, dr. Amit Goffer, care a devenit cvadriple-gic în 1998, „ReWalk“ ajută persoanele cu handicap al membrelor inferioare, precum paraplegia. Sistemul oferă persoanelor fizice mobilitate iniţiată de utilizator prin integrarea unui suport cu bretele uşor de purtat, un system de control bazat pe computer și senzori de mișcare. (Sursa: „ARGO Medical Technologies“)

YOUR MED.CO NEWSLETTER

Rezultatele unui studiu randomizat efec-tuat de cercetători de la Institutul „Wolfson“ de Medicină Preventivă, din cadrul Universită-ţii „Queen Mary“, din Londra, arată că o poli-pilulă cu patru componente, administrată per-soanelor cu vârste de peste 50 de ani pentru a reduce riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral, a realizat reduceri mari ale valorilor colesterolului din sânge și a tensiunii arteriale, cauzele principale ale acestor boli.

Polipilula, tri-stratificată, inventată de prof. Nicholas Wald (directorul Institutului „Wolfson“), care conţine trei medicamente an-tihipertensive și o statină pentru scăderea co-lesterolului, a fost administrată unor subiecţi fără un istoric de boli cardiovasculare cu vâr-

ste de 50 de ani sau peste. Ei au prezentat o reducere de 12% a tensiunii arteriale și de 39% a colesterolului „rău“ (LDL).

Designul cross-over al studiului controlat cu placebo şi aderenţa înaltă la tratament în rândul participanților a însemnat că studiul a produs rezultate extrem de precise și fiabile pentru fiecare persoană. „Se estimează că dintre persoanele care au luat polipilula, 28% ar beneficia prin evitarea sau întârzierea unui atac de cord sau accident vascular cerebral în timpul vieţii. În medie, ei ar avea de câștigat 11 de ani de viață fără un atac de cord sau ac-cident vascular cerebral“, a declarat dr. David Wald, cercetătorul principal al studiului. „Po-trivit studiului nostru, efectele preconizate ale

Polipilula care reduce tensiunea şi colesterolul

Mai multe informaţii: » »www.medco.ro

Începe era tehnologiei exoscheletelor

polipilulei pot fi realizate în practică, impactul preconizat: o reducere cu două treimi a atacu-rilor de cord şi a accidentelor vasculare cere-brale“.

Acesta este primul studiu pe oameni se-lectaţi pe baza vârstei fără a fi nevoie de un examen medical sau teste – stabilind scena pentru prevenirea atacurilor de cord şi acci-dent vascular cerebral, în populația generală, fără a necesita un examen medical sau teste speciale. (A.V.)

(Urmare din pag. 3)

Page 23: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Începe era tehnologiei exoscheletelor

Page 24: Seemrie 2012 - medro.ro fileSeptembrie 2012 3 Din sumar Un implant cu celule stem va revoluționa chirurgia ortopedică Tratament de urgenţă pentru sângerarea internă Celule musculare

Recommended