+ All Categories
Home > Documents > Sedinta asertivitate

Sedinta asertivitate

Date post: 08-Feb-2016
Category:
Upload: lucresita-crudu
View: 71 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
32
http://www.myjob.ro/sfaturi-cariera/despre- asertivitate.html Despre asertivitate...Articol de Dorin Dancu (TMI) �MBUNATATIREA PERFORMANTELOR INDIVIDUALE LA PERSOANELE NON-ASERTIVE DIN MEDIUL MILITAR. Irina Papaleata* Maria Comaneanu** ARGUMENT "Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai? + Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna. + Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, �ncearca sa-i �ntelegi. + Aproape de tine �nsuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, �ntelege ca esti unic. + Aproape de divinitate-�n fiecare exista o sc�nteie divina descoper-o! + Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: �ndrazneste, acum! + Accepta, pentru moment, orice se �nt�mpla! + Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei. + Abordeaza viata cu entuziasm! + G�ndeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati. + Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare." (Ion Radu-Tomsa). Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa �mbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, �i asiguri o masa, daca �l �nveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii", reprezinta esenta programelor care presupune �nvatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii. Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care �si exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament �n sensul asertivitatii, �si propun sa ajute un subiect, care se pl�nge de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau de vedere.Se pune problema diminuarii anxietatii sale, fie �nvat�ndu-l sa-si �nvinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se integra mai bine �n normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta. Tehnicile asertive fac �n permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent
Transcript
Page 1: Sedinta asertivitate

http://www.myjob.ro/sfaturi-cariera/despre-asertivitate.htmlDespre asertivitate...Articol de Dorin Dancu (TMI)

�MBUNATATIREA PERFORMANTELOR INDIVIDUALE LA PERSOANELE NON-ASERTIVE DIN MEDIUL MILITAR.

Irina Papaleata*Maria Comaneanu**

 

ARGUMENT"Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai?+ Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna.+ Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, �ncearca sa-i �ntelegi.+ Aproape de tine �nsuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, �ntelege ca esti unic.+ Aproape de divinitate-�n fiecare exista o sc�nteie divina descoper-o!+ Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: �ndrazneste, acum!+ Accepta, pentru moment, orice se �nt�mpla!+ Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei.+ Abordeaza viata cu entuziasm!+ G�ndeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati.+ Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare." (Ion Radu-Tomsa).

Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa �mbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, �i asiguri o masa, daca �l �nveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii", reprezinta esenta programelor care presupune �nvatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii.

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care �si exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament �n sensul asertivitatii, �si propun sa ajute un subiect, care se pl�nge de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau de vedere.Se pune problema diminuarii anxietatii sale, fie �nvat�ndu-l sa-si �nvinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se integra mai bine �n normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta.

Tehnicile asertive fac �n permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent utilizati �n terapia comportamentala atunci c�nd anxietatea generata de situatii sociale ram�ne �n registru nevrozelor.

Interventia cognitiv -comportamentala pentru �mbunatatirea performantei individuale la un numar de 20 persoane non-asertive a cuprins urmatoarele etape:+ Etapa 1. Relaxare. Se realizeaza exercitii de relaxare, care au ca obiectiv relaxarea �ntregului corp prin �nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson, controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii. (sedintele 1 - 2 ). + Etapa 2. Restructurare cognitiva.Componenta cognitiva implica un anumit mod de g�ndire care, de regula �l �mpiedica pe individ sa fie asertiv. Terapeutul �l va ghida pe pacient sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si g�ndurile negative automate si �nlocuirea

Page 2: Sedinta asertivitate

acestora cu g�nduri realiste, pozitive pentru o mai buna performanta la locul de munca (sedintele 3-6 ).+ Etapa 3. Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si �mbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta comportamentala a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura, tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul asertiv conduce la �mbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12).

La modul concret, �n cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un model de antrenament asertiv �n patru trepte stucturat astfel:1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de luptapentru obtinerea acestora.3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte. 4. Exersarea raspunsurilor asertive+ Etapa 4. Rezolvarea de probleme.Pacientii sunt �nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile de la locul de munca (sedintele 13-14 ).Cuvinte cheie: psihoterapia asertiva, restructurare cognitiva, optimizarea comunicarii, autostima , rezolvarea de probleme.

Rolul terapiei cognitiv-comportamentala"Oamenii sunt perturbati nu de �mprejurari, ci de modul �n care le interpreteaza" putem considera aceasta maxima a lui Epictet cheie consilierii si terapiei cognitiv comportamentale.Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie larg rasp�ndita care se centreaza pe schimbarea g�ndurilor disfunctionale, a emotiilor si comportamentelor.Aceasta forma de terapie sustine ca actiunile, comportamentele si emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a g�ndi si de a interpreta evenimentele din jur.Ceea ce provoaca tulburari �n viata oamenilor nu sunt evenimentele �n sine, ci modul de a judeca, evalua si interpreta aceste evenimente. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul, oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (g�ndesc diferit) despre un eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana se g�ndeste ca este un hot traieste emotia de frica, �n timp ce a doua persoana daca se g�ndeste ca este un vecin, nu simte frica, ci ram�ne relaxat. Terapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. �n unele studii se considera ca este la fel de eficienta ca si tratamentul medicamentos �n tratarea depresiei si anxietatii si chiar mai mult este mai buna �n evitarea esecului terapeutic si �n prevenirea recaderii la sf�rsitul tratamentului. �n mod obisnuit este tratamentul preferat pentru timiditate, migrene, atacuri de panica, fobii, stres post-traumatic, tulburari ale comportamentului alimentar. Poate fi eficienta si �n combinatie cu tratament medicamentos. 

Psihoterapia asertiva

Termenul de asertivitate a fost introdus �n psihoterapia americana �n jurul anilor `70 , de c�tre Wolpe si Lazaruc si reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune �n acele situatii �n care trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem "NU" atunci c�nd nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru. Asertivitate se refera la acel comportament prin care subiectul �si sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara agresivitate.

Page 3: Sedinta asertivitate

Meggle (1990) considera ca acest tip de terapie se deosebeste de orientarile terapeutice umaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile si autoevaluarile cuantificate ale comportamentului pacientului. Demersul terapeutic ar dura p�na la 20 de sedinte si se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, somerilor �n cautare de loc de munca, oamenilor de afaceri sau oamenilor politici dornici de afirmare.

Comportamentul asertiv are la baza convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce doreste, respect�ndu-si propriile drepturi, asa cum ea �nsasi face �n cazul celor din jur; reprezinta calea de mijloc �ntre doua extreme: agresivitatea si supunerea; implica solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini �ntr-o maniera simpla, directa, deschisa, care urmareste sa nege, sa atace sau sa-i manipuleze pe ceilalti; presupune respect si consideratie fata de propria persoana si fata de cei din jur.

Comportamentul non-asertiv presupune desconsiderarea propriilor drepturi si supunerea exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si dorintele culpabiliz�ndu-se atunci c�nd �ncearca sa ceara ceva. Daca subiectul va transmite celorlalti nesiguranta sa �n legatura cu dreptul de a cere ceva, acestia din urma vor avea tendinta sa-i desconsidere solicitarea.

Persoanele insuficient asertive nu se simt �n largul lor �n situatii sociale obijnuite, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune" NU" c�nd li se cere ceva si se simt prost, atunci c�nd trebuie sa faca observatie unui subaltern. Tipuri de comportamente non-asertive1. persoanele �nclinate spre tulburari anxioase si fobii se comporta non-asertiv, form�ndu-si o imagine de sine de persoane amabile �n orice situatie, gata sa le faca tuturor pe plac si se tem sa-si exprime �n mod deschis solicitarile pentru a nu strica relatia cu partenerul de care se simte extrem de dependenti.(9 subiecti )2. persoanele pasiv-agresive nu-si manifesta �n mod deschis agresivitatea, opun�nd o rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti. O persoana care are sentimente de ostilitate fata de sef �nt�rzie de la serviciu sau uita sa-si �ndeplineasca anumite sarcini. Astfel de persoane obtin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient si genereaza ostilitate si resentimente.(7 subiecti )3. persoanele manipulative care obtin ceea ce vor deoarece �i determina pe ceilalti sa simta vinovatie sau compasiune fata de ei, poz�nd �n victime sau �n martiri. Aceasta metoda functioneaza numai �n situatiile �n care persoana vizata nu realizeaza ce se petrece. (4 subiecti )Model de antrenament asertiv �n patru trepte:1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.Persoana asertiva trebuie sa priveasca interlocutorul drept �n ochi atunci c�nd i se adreseaza si trebuie sa se plaseze drept �n fata acestuia. Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si tratarea cu calm a interlocutorul.2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora.Se prezijnta subiectului o lista cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza educatiei sau a experientelor de viata traite ulterior.Se recomanda sa se citeasca lista respectiva de mai multe ori. 3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.Este dificil ca o persoana sa devina asertiva, daca nu-si da seama ce simte, ce doreste si ce nu doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul sa spuna deschis ce simte si ce nu doreste sa se schimbe.4. Exersarea raspunsurilor asertive

Page 4: Sedinta asertivitate

- Descrierea problemei -situatia care �l supara pe subiect- Declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului asertiv (evaluarea drepturilor personale, precizarea timpului c�nd va avea loc discutia, prezentarea problemei �n termenii consecintei, acesteia).- Exprimarea sentimentelor- Exprimarea solicitarii- Prezentarea consecintelor cooperarii pacientuluiCapacitatea de a spune "NU". Comportamentul asertiv presupune capacitatea individului de a refuza o solicitare pe care nu doreste sa o �ndeplineasca deoarece contravine propriilor lui dorinte si nevoi. Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmatoarele etape:1.repetarea solicitarii, 2.prezentarea motivelor refuzului, 3.exprimarea refuzului,4.presupunerea unei alternative convenabile pentru ambele parti.

Restructurare cognitiva 

Desi dezvoltarea comportamentului asertiv reprezinta obiectivul prioritar �n vederea �mbunatatirii performantelor individuale la persoanele non-asertive, restructurarea cognitiva va fi �n atentia terapeutului, aceasta reprezent�nd o parte integranta a asertivitatii, pentru ca at�t pasivitatea, c�t si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de g�ndire, precum si moduri deficitare de comportament.Psihoterapia cognitiva porneste de la ideea ca g�ndurile negative distorsionate conduc la tulburari emotionale patologice cum ar depresia sau anxietatea.

Optimizarea comunicarii

Asertivitatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si recunoaste drepturile si de a-si comunica trebuintele, sentimentele si opiniile fara a �ncalca drepturile celorlaltiComponenta comportamentala a asertivitatii include:+ Contactul vizual. O persoana asertiva �si priveste interlocutorul �n ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite.+ Tonul vocii. Mesajul �si va pierde din semnificatie daca va fi exprimat cu o voce soptita care va da impresia de nesiguranta sau prea tare, fapt ce ar putea activa comportament defensiv al interlocutorului si o comunicare ineficienta.+ Postura. Subiectul trebuie sa stea drept, nici prea rigid nici prea relaxat pentru ca ar putea fi interpretata ca lipsa de respect.+ Mimica. Pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata si congruenta cu continutul mesajului.+ Momentul administrarii mesajului. Mesajul �si pierde din semnificatie daca este administrat �ntr-un moment nepotrivit.+ Continutul. Trebuie sa fie precis, descriptiv si direct. Antrenamentul asertiv are menirea de a-l �nvata pe subiect sa-si exprime deschis si adecvat g�ndurile si sentimentele. Se acorda o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala.Pacientii timizi sunt �nvatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca �n spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.

Asertivitate- autostima -anxietate

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care �si exprima cu usurinta punctul de vedere si interesele, fara anxietate, fara a le nega pe ale celorlalti. Tehnicile de antrenament �n sensul asertivitatii, uneori numita destul de inpropriu afirmare de sine, �si propune sa

Page 5: Sedinta asertivitate

ajute un subiect, care se pl�nge de inhibitie pe planul social sau de difilcutati de comunicare, sa-si exprime si sa-si sustina mai bine punctul de vedere. Autostima scazuta reprezinta poate cauza cea mai profunda care sta la baza tulburarilor anxioase. Subiectul anxios a crescut probabil �ntr-un context familial disfunctional, caracterizat prin diverse tipuri de deprivari, abuzuri, neglijari care au condus la un nivel scazut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la v�rsta adulta un profund sentiment de insecuritate, jena si neadecvare care se poate manifesta �n plan comportamental sub forma unor atacuri de panica, teama de a se confrunta cu lumea exterioara (agorafobie), teama de a nu fi umilit (fobie sociala) sau anxietate generalizata.

Adesea, nivelul scazut al autostimei se coreleaza cu lipsa asertivitatii, cu vorbirea interioara, cu continutul perfectionist si cu dificultatea de-a exprima propriile sentimente.

Metode de ameliorare a sentimentului de autostima:- Realizarea unei imagini corporale bune- Atingerea unor obiective personale concrete- Contracararea vorbirii interioare cu continut demobilizator- Comunicarea cu "copilul interior“, instanta psihica creativa si spontana, dar care �nglobeaza si sentimentele de insecuritate, rusine si durere ce s-au format �n copilarie.

�n stare de relaxare, pacientul va fi ghidat de catre terapeut sa actioneze ca un parinte puternic, suportiv si adecvat pentru copilul care se afla �n interiorul fiintei sale.Se recomanda persoanelor cu imagine de sine scazuta sa desfasoare activitati care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriul eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale.

Rezolvarea de probleme

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice.Psihoterapia cognitiv-comportamentala sustine faptul ca modurile �n care se comporta oamenii sunt determinate at�t de situatiile extreme, c�t si de felul �n care acestia interpreteaza respectivele situatii.De obicei pacientii care solicita ajutorul persoanelor de specialitate (psiholog, consilier sau psihoterapeut) sunt luati �n evidenta nu pentru problema �n sine, ci pentru simptome, cum ar fi: depresia, anxietatea, insomnia, durerile de cap, pierderea apetitului, sau probleme �n sfera comportamentala cum ar fi de pilda o tentativa de suicid.Simptomele respective sunt secundare situatiei stresante, remiterea ei depinz�nd de rezolvarea situatiei problematice.Psihoterapiei cognitiv-comportamentala �n rezolvarea de probleme este indicata persoanelor care se descurca bine �n viata ,dar care dintr-un motiv sau altul situatia stresanta a depasit posibilitatile lor de adaptative actuale.

Interventia terapeutica la un pacient non-asertiv.1. IDENTIFICAREANUMELE SI PRENUMELE: Vasile CostelV�RSTA: 41aniSEX: masculinOCUPATIA: cadru militarSTUDII: scoala Militara de OfiteriSTATUT MARITAL: casatoritRELIGIA: ortodoxa

Page 6: Sedinta asertivitate

2. MOTIVUL SOLICITARII CONSILIERII PSIHOLOGICESubiectul este un barbat �n v�rsta de 41 de ani, casatorit de aproximativ 10 ani, are doi copii si prezenta stari depresive si anxioase, sursa acestora fiind munca. Se simte incompetent si neproductiv �n raport cu ceilalti simtind nevoia unei schimbari la nivel profesional. Problema lui consta �n faptul ca se simte nedreptatit la serviciu, munca lui nefiind apreciat la justa valoare. �si doreste o imagine de sine pozitiva din punct de vedere a competentei si eficientei, sa ajunga la timp la locul de munca, sa-si atinga obiectivele profesionale, sa fie �nteles acasa si sa primeasca mai multa afectiune.

3. ANTECEDENTE - antecedente personale patologice1. PSIHIATRICE: a fost internat la neuropsihiatrie �n 24 noiembrie 2003 cu diagnosticul: tulburari anxioase si depresive, fiind adus de sotie pentru ca simtea dureri �n zona abdominala si a capului plus agitatie psihomotorie.Pacientul cerea insistent un consult la nivelul capului deoarece acuza dureri ca niste ace �n zona creierului, lucru care �l �mpiedica sa-si desfasoare munca �n bune conditii. 2. MEDICALE: probleme digestive.- antecedente heredo-colaterale: Matusa paterna: -care are probleme psihice "face rau" de profesie �nvatatoare.

4. ISTORICUL PROBLEMEIStarile depresive si anxioase apar �n urma unor evenimente negative ale existentei subiectului si a unor situatii stresante de mare severitate la locul de munca. �n perioada octombrie -decembrie 2003 �n viata subiectului apar trei decese care �l vor afecta profund :decesul mamei �n octombrie, decesul unui prieten apropiat �n noiembrie si a unei rude din partea sotiei �n aceeas luna. La acestea se mai adauga si alte situatii stresante de viata :probleme de eficienta la locul de munca, probleme financiare si de comunicare �n cadrul familiei plus mutarea �ntr-un mediu nou �n care subiectul se simte inferior (aprilie 2003).Cu aproximativ 3 zile �naintea debutului tulburarilor, subiectul a fost anuntat ca va avea un control pe linie profesionala si au �nceput presiuni asupra sa �n ceea ce priveste finalizarea lucrarilor.

5. ISTORICUL PERSONAL SI FAMILIALRELATII FAMILIALEParintii sunt decedati, mama �n octombrie 2003 iar tatal �n iunie1968, c�nd pacientul avea v�rsta de aproape 5 ani.Tatal a decedat pe 6 iunie iar subiectul a �mplinit pe 18 iunie v�rsta de 5 ani.Copil dori mai mult de tata, nascut al 6-lea dintre cei 7 frati cu o dezvoltare psihomotorie normala, sustine ca a avut o copilarie plina de greutati si neajunsuri mai ales dupa moartea tatalui.Mama este descrisa ca fiind rece din punct de vedere afectiv, egocentrica, incapabila de apropiere afectiva autentica sau de empatie.Creste �n casa parintilor pana la v�rsta de 14 ani c�nd pleaca la liceu �n oras (Galati) unde sta pana la varsta de 18 ani. Dupa liceu se angajeaza ca muncitor necalificat aproximativ 6 luni, apoi �si satisface stagiul militar si sustine examenul la Scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua �ncercare.Parcurge scoala Militara de Ofiteri si se angajeaza �n M.Ap.N �n Bucuresti unde sta cu chirie timp de 4 ani.�si cunoaste viitoarea sotie (de profesie tehnician agricol) datorita cunoscutilor si se casatoreste cu ea la v�rsta de 29 de ani.Dupa nasterea primului copil (baiat), subiectul se muta cu toata familia la socrul sau �n provincie la o distanta de 40 de km de locul de munca. Sotia nu mai lucreaza avand grija at�t de copil c�t si de tatal sau bolnav iar la un interval de 3 ani apare si al doilea copil (fata).�n prezent baiatul este �n clasa a I-a iar fetita este la gradinita.Sotia este o persoana rece din punct de vedere afectiv, dominatoare, egocentrica cu

Page 7: Sedinta asertivitate

potentialitate isterioida �n momente de cotrarietate sau constr�ngere.RUTA SCOLARA - �n scoala primara si generala subiectul prezinta rezultate scolare medii. Sustine examenul de admitere la Liceul �n Galati si apoi �si continua studiile la scoala Militara de Ofiteri unde reuseste din a doua �ncercare.RELATII,PRIETENI - Nu mentioneaza prezenta unor prieteni apropiati, singura persoana cu care mai comunica si cu care se �ntalnea zilnic a decedat �n noiembrie 2003 fiind profund afectat de pierderea acestuia.�n prezent nu primeste vizite la domiciliu dec�t ale rudelor de care nu este prea �nc�ntat.

6. EXAMEN PSIHIC GENERALConform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima �nt�lnire, rezulta:Tinuta - �ngrijita, mimica si gestica retinuta cu o usoara agitatie motorie la nivelul m�inilor av�nd tendinta de a ordona tot ce este �n fata sa. Limbajul trupului exprima �nchidere (corpul este aplecat, contactul vizual lipseste).

Tulburari de dispozitie: deprimat, �ncordat, anxios, �ngrijorat, trist, plictisit, vinovat, nemultumit, timid.Probleme cognitive:g�ndirea: ideile sunt legate logic de obiectul vorbirii; continutul g�ndirii: idei de referinta legate de performanta profesionala; memorie: poate evoca evenimente �ndepartate si recente cu usurinta; calcul mental: poate face c�teva operatii mentale simple; fondul de cunostinte: cunostinte cu caracter general, inserat �n realitatea �nconjuratoare; g�ndirea abstracta: are o buna capacitate de a trece de la un concept la altul.

Activitatea si grijile materiale: "muncesc prea mult, primesc prea putina apreciere la locul de munca, nu sunt satisfacut de conditiile de munca, am probleme cu colegii si sefii, am dificultati financiare, nu ajung la timp la locul de munca si plec foarte t�rziu."

Probleme sociale: "ma simt prost fata de colegi si fata de sefi ,nu am curajul de a-mi apara drepturile, accept solicitari pe care nu le doresc sa le accept si ram�n plin de resentimente (spune "da" atunci c�nd nu ar fi dorit sa o faca), ma simt st�njenit �n prezenta altor persoane, am prea putine �nt�lniri".

Vorbire: vocabular uzual; tonalitate scazuta a vocii; o lentoare �n vorbire; articulare normala a cuvintelor. Probleme somatice: dureri de cap, tulburari de somn, oboseala, atacuri anxioase, tulburari digestive.Sentimente legate de propria persoana: lipsa �ncrederii �n sine, incapacitatea de a conduce subalternii la locul de munca, timid (neasertiv), se simte ne�nteles, nu are curajul de a-si apara drepturile, retinut, �i lipseste ambitia, nu este �n stare sa faca nimic nici la serviciu nici acasa.

Valori si probleme religioase: crede �n DUMNEZEUProbleme comportamentale: "nu ma pot linistii �n anumite momente", are tendinta de a ordona tot ce este �n fata sa.

Subiectul se simte depasit, nefac�nd fata la solicitarile zilnice ale locului de munca este usor confuz si prezinta reactii la stres sever si tulburari de adaptare datorita unor situatii stresante de mare severitate (probleme la locul de munca, decese �n familie, mutarea domiciliu �ntr-un nou mediu).Situatia stresanta este ilustrata prin: depersonalizare si derealizare; manifestari neurovegetative (probleme digestive, dureri puternice la cap, palpitatii, tahicardie); stari depresive si anxioase, confuzie, dezorientare si evitarea situatiei care �i provoaca starea de stres (nu poate sa ajunga la serviciu).

Page 8: Sedinta asertivitate

7. DEMERSURI TERAPEUTICE:Obiectivele terapiei:- Obiectivele principale: reducerea starilor anxioase si depresive pentru a putea sa ajunga la serviciu; clientul trebuie condus spre o �ntelegere profunda a propriilor sale atitudini si stari emotionale si la autoacceptarea acestora; �nvatarea comportamentului asertiv; �mbunatatirea performantelor individuale- Obiectivele secundare: cresterea gradului de autocontrol,organizarea eficienta a timpului,dezvoltarea abilitatilor sociale, cresterea stimei de sine, cresterea �ncrederii �n sine, dezvoltarea unui stil de g�ndire eficient

Interventia psihoterapeutica:Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:- Tehnici asertive: metoda ascultarii active, metoda discului stricat, metoda demorsarii;- Tehnica metaforelor;- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;- Tehnica transformarii unui eveniment negativ �ntr-un avantaj;- Tehnica descoperirii dirijate;- Tehnici de ameliorarea autostimei ;- Tehnici de relaxare;- Tehnica sarcinilor pentru acasa. 

Contractul terapeutic- Se va semna �nainte de �nceperea sedintelor de terapie- "Subsemnatul V.C. ma oblig sa respect urmatoarele: sa iau parte la toate sedintele de terapie, sa realizez toate sarcinile pentru acasa, sa particip la sedintele de psihoterapie c�t se poate de eficient, sa respect confidentialitatea.

Structura sedintelor:

Sedinta I (organizarea eficienta a timpului)+ Am stabilit un climat psihologic �n cadrul caruia subiectul s-a simtit acceptat, �nteles si valorizat ca persoana.+ S-a realizat o relatie empatica si calda cu pacientul.+ Subiectul a fost ascultat cu mare atentie si cu o atitudine de acceptare a ceea ce a avut de comunicat �n cadrul terapiei.+ Am stabilit �mpreuna cu subiectul despre ce vom discuta �n timpul sedintei de psihoterapie. (Terapeutul-"Vom �ncerca �mpreuna sa stabilim ce va deranjeaza �n prezent si care este cauza nemultumirilor dv.Sunteti de acord?").Subiectul a fost de acord sa vorbeasca despre nemultumirile sale. Clientul-"Chiar �mi doresc sa gasesc un raspuns la problemele mele."+ Clientul si terapetul vor �ncerca sa ordoneze problemele si sa stabileasca de comun acord de ce se vor ocupa pe parcursul terapiei.Se va acorda o mai mare importanta evenimentelor actuale dec�t cele trecute:- sa-si atinga obiectivele profesionale; - sa aiba o imagine de sine pozitiva din punct de vedere al competentei si eficientei;- sa poata sa ajunga la timp la locul de munca; - sa fie �nteles �n familie, primind mai multa afectiune.Terapeut-"Care este problema cu care te confrunti si care te nemultumeste cel mai mult �n prezent?"Client- " Nu pot sa ma concentrez ca sa-mi termin la timp lucrarile, din acest motiv stau peste

Page 9: Sedinta asertivitate

program ma obosesc, nu pot sa ma odihnesc bine noapte si a doua zi nu pot sa ajung la timp la locul de munca "I s-a cerut clientului sa descrie o zi obisnuita din viata lui.Client- " Ma trezesc la ora 3 dimineata si ma dau jos din pat la ora 7. Plec din casa pe la 7.30 (ora la care ar trebui sa �ncep programul de lucru) si ajung la servici la 8.30-09.00.C�nd ajung la servici ma apuc de lucru dar nu ma pot concentra si renunt.Ma simt obosit si fara vlaga. Nu stiu cum trece timpul si se termina programul. �ncerc de mai multe ori sa ma apuc de lucru dar nu pot. Adorm t�rziu si ma trezesc foarte devreme. �n restul zilei ma plimb prin casa pentru ca nu-mi place sa ies, ma uit la tv. si cam at�t. "I-am prezentat clientului diverse metode de organizare a timpului.Am identificat �mpreuna perioadele zilei c�nd se poate sa lucreze mai bine si perioadele �n care se odihneste.I-am propus un model de organizare zilnica a ativitatii : 

ora activitatea Gradul de realizare

(1-10)

Gradul de satisfac�ie

(1-10)

�n final i-am aplicat o tehnica de relaxare musculara.Efecte imediate:"Nu mai m-am simtit de mult asa de odihnit"+ Tema pentru acasa:monitorizarea activitatii zilnice;practicarea relaxarii si consemnarea gradului de realizare si efectele acesteia.

Sedinta II (organizarea materialului de lucru)+ Se va face o scurta recapitulare a ceea ce s-a discutat �n cursul primei sedinte.+ Se va verifica tema pentru acasa. S-a observat ca excluz�nd anumiti "timpi morti" clientul a respectat programul pe care l-am impus.

Am observat ca cele mai scazute note au fost date la activitatea care viza lucrul la locul de munca.Terapeut-" As vrea sa discutam despre dificultatile pe care le �nt�mpinati c�nd �ncepeti sa lucrati."Client- " Nu stiu cum fac dar ma apuc de documentele la care ma pricep cel mai bine.C�nd trebuie sa trec la documentele pe care nu prea stiu sa le fac ma apuca o stare ne neliniste, de nervi si renunt."Am discutat despre starea de agitatie pe care o simte c�nd se apuca de lucru.L-am �nvatat exercitii de respiratie completa pentru reducerea acestei stari.Respiratia completa se realizeaza prin cobor�rea diafragmului concomitent cu �mpingerea abdomenului spre �nainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor.Apoi am indus relaxarea si am formulat urmatorul scenariu.

"vreau sa-ti imaginezi ca te afli �n fata unui fiset…e un fiset plin de dosare aranjate �n fata, dar �n spate la �ntuneric sunt h�rtii �n dezordine, unele sunt mototolite…aranjeaza dosare �n ordine….�n functie de documente….sau cum vrei tu…gaseste ordinea pe care o vrei tu …unele dosare sunt mai groase altele mai subtiri….deschidele si vezi cum le poti folosi pentru documentele pe care le ai de facut…..pe cele groase poate vrei sa le recitesti …pe cele subtiri sa le completezi cu noi pagini….e sertarul tau si tu sti cel mai bine cum sa-l aranjezi……..".

Tema pentru acasa: sa continuie monitorizarea activitatii; sa continuie relaxarea.Sedinta III -V (restructurarea cognitiva)+ S-au verificat temele pentru acasa.Clientul a �nceput sa-si organizeze din ce �n ce mai

Page 10: Sedinta asertivitate

bine timpul si materialul de �nvatat.+ �n sedintele 3,4,5, s-a mers pe restructurare cognitiva+ Se va explica clientului modul �n care apar g�ndurile disfunctionale, cum se formeaza si cum �i perturba acestea comportamentul.+ Modelul de combatere a g�ndurilor negative a fost explicat si apoi s-a trecut la implementarea lui �n practica.- Identificarea evenimentului perturbator:Client- " Nu pot sa termin la timp lucrarile pe care le am de predat sefului la terminarea zilei de lucru"- Notarea starilor afective negative pe care le traieste clientulClient-" descurajat 90%, trist 85%, ranit 90%, anxios 95%,deprimat95% " - Descoperiti care sunt g�ndurile negative asociate cu starile afective disfunctionale.

Terapeut-" Trebuie sa va adresati �ntrebari de genul:"Ce �mi spun �n g�nd, �n situatia �n care ma supar?"Client- " nu sunt bun de nimic ", "nimeni nu ma apreciaza", "nu am prieteni" , " sunt incompetent", "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu" , " toti colegii vor r�de de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" - Identificarea distorsionarilor cognitive :Prevederea viitorului: "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu"Citirea g�ndurilor: " toti colegii vor r�de de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Judecata afectiva:"Ma simt foarte incompetent. Asta �nseamna ca �mi voi pierde serviciu?" Suprageneralizari :" nu sunt bun de nimic "

Desconsiderarea pozitivului: " sunt incompetent"- Contraargumentarea acestora:Client- "Nimeni nu ma apreciaza".Terapeut- "Oare chiar nimeni nu te apreciaza ?"Client-" Toti colegii vor r�de de mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Terapeut-" Ce �nseamna toti? C�t este de posibil sa afle toti ce s-a petrecut? si daca ei afla, oare vor r�de de tine sau poate te vor ajuta? Ai �ncercat sa le ceri ajutorul atunci c�nd ai nevoie?"Client- "Nu, cu toate ca am nevoie " - �nlocuirea g�ndurilor negative cu unele rationale 

G�nduri automate

Distorsion�rile cognitive

G�nduri ra�ionale

Nu sunt bun de nimic 

Desconsiderarea pozitivului,generaliz�ri

Sunt o persoan� valoroas�, �tiu s� fac  bine multe lucruri

Nimeni nu m� apreciaz�

Desconsiderarea pozitivului,generaliz�ri

Pot numi c�teva persoane care m� apreciaz�

Voi fi concediat �i nu voi mai g�si un alt serviciu

Prevederea viitorului Nimeni nu a fost concediat pentru astfel de fleacuri

S-au analizat si alte g�nduri negative p�na ce am fost sigura ca pacientul a �nteles bine mecanismul de contracarare.�n alta sedinta care a vizat tot restructurarea cognitiva i s-a prezentat clientului si alte metode care vizau acelasi obiectiv.Cautarea si verificarea dovezilor (Client- " Nu pot face nimic",Terapeut-"Chiar nimic?"),Definirea termenilor (Client- "Sunt incompetent.",Terapeut-"Ce �nseamna pentru tine incompetent ?"), Metoda unui caz similar

Page 11: Sedinta asertivitate

(Terapeut-"Ce i-ai putea spune unei persoane care este �n situatia �n care te afli tu acum?"Client- " Sa aiba rabdare, sa lucreze organizat, sa se relaxeze, sa fie curajos."Analiza costurilor si beneficiilor�n timpul acestor sedinte de restructurare cognitiva clientul si-a �nsusit foarte bine deprinderile de g�ndire functionalaTema pentru acasa:monitorizarea g�ndurilor negative si �nlocuirea lor cu g�nduri rationale ;monitorizarea activitatii ;practicarea relaxarii

Sedinta VI-X (ANTRENAMENTUL ASERTIV)+ Clientul s-a prezentat la a seasea sedinta foarte multumit ca au functionat exercitiile de relaxare pe care le-a �nvatat �n ultimele sedinte.

Sedinta VI+ Dezvoltarea comportamentului asertiv.+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.+ �n cadru acestor sedinte subiectului i s-a cerut sa retraiasca de mai multe ori unele situatii �n care s-a simtit incompetent si sa �nvete sa reactioneze adecvat la ele, printr-o nemultumire moderata si nu prin anxietate. Tehnica folosita "joc de rol".+ Restructurarea cognitiva va continua sa fie �n atentia terapeutului, pentru ca reprezinta parte integranta a asertivitatii. Pasivitatea si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de g�ndire si a modurilor deficitare de comportament. Terapeutul �l va ghida pe client sa reevalueze convingerile disfunctionale de baza si g�ndurile negative automate.Client-"Daca voi spune ceea ce simt cu adevarat, colegii nu ma vor iubi si acest lucru ar fi insuportabil."Terapeut-"Ai �ncercat sa vorbesti cu ei si sa spui ce simti ? " Client-"Parerile mele nu sunt at�t de importante �nc�t sa vorbesc despre ele."Terapeut-"Chiar toate parerile tale sunt neimportante ?"Terapeut-"Ce �ntelegi prin pareri neimportante ?"Astfel de g�nduri blocheaza comunicarea sincera si deschisa cu ceilalti.+ �naite de a se expune bazele antrenamentului asertiv se va realiza un exercitiu de relaxare.

- Exercitiu de relaxare"Asezati-va confortabil pe scaun si concentrati-va asupra respiratiei.�nspirati si expirati linistit, calm, prelungit usor expiratia.Cu fiecare expiratie, corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce �n ce mai mult, tot mai mult.Acum imaginati-va ca relaxarea va inunda ca o lumina aurie care cuprinde tot corpul.Odata cu fiecare respiratie va relaxati tot mai mult si lumina aurie, placuta va cuprinde tot corpul, revars�ndu-se din crestetul capului p�na la picioare.�ntreg corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce �n ce mai mult, fiind scaldat �n lumina aurie placuta, calda odihnitoare.Va simtiti tot mai linistit, tot mai relaxat, cuprinsi de o stare de calm, �ncredere si pace interioara.- Se va identifica stilului obisnuit de comunicareI-am cerut sa-mi descrie o situatie care l-a deranjat l-a locul de munca.Client-"�ntr-o zi am lucrat foarte mult la un document �ntr-un domeniu pe care nu-l stap�nesc foarte bine, si am prezentat ce am facut sefului care nu a fost foarte multumit.Am acceptat sa-mi faca observatii, cu toate ca nu le meritam si �mi fac si rau (stare de neliniste, tensiune).Greselile erau ale colegului care a completat documentul facut de mine dar nu am putut sa nu accept observatiile pentru ca altfel �l suparam si pe sef si pe coleg." 

Identificarea stilului obisnuit de comunicare dupa modelul urmator.

 Situa�ia R�spunsul Stilul de

Page 12: Sedinta asertivitate

Unde, cu cine, ce f�ceai?

comportamental

Cum ai reac�ionat?

comunicare

Pasiv,agresiv,asertivM� aflam

�mpreun� cu �eful �n fa�a unui document f�cut de mine.

Am acceptat s�-mi fac� observa�ii

de�i �mi fac r�u.Pasiv

- Explicarea conceptului de asertivitate+ Terapeutul va explica pacientului conceptul de asertivitate.Vor fi definite alternativele comportamentului asertiv: agresivitate si pasivitate pun�ndu-se accent mai mult pe cel din urma.Terapeut- "Asi dorii daca sunteti de acord sa va explic ce �nseamna asertivitatea"Client-"Da, chiar a-si vrea sa-mi explicati"Terapeut- "Am sa va exemplific cele trei tipuri de comportament prin intermediul unor exemple.Tocmai ati fost examinat de un medic care este foarte grabit si nu va explica prea bine ceea ce va intereseaza."Comportament agresiv : Pacientul va raspunde :"Niciodata nu mai vin la cabinetul dumneavoastra.Am fost foarte prost tratat.Ati merita sa nu mai puteti practica profesia de medic.O sa ne mai �ntalnim noi."Comportament nonasertiv : Pacientul fie nu va spune nimic si va pleca nelamurit din cabinet, fie se va exprima �ntr-o maniera indirecta si nu va fi luat �n seama "Domnule doctor as vrea sa stiu…..,dar nu e nimic…,lasati."Comportament asertiv" Domnule doctor as dorii sa stiu ce diagnostic am si c�te ceva despre medicamentul care mi l-ati prescris.V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati acorda cateva minute pentru a ma lamurii �n aceasta problema.Multumusc mult."

- Formarea comportamentului asertiv non-verbal+ Se va explica clientului componenta comportamentala a asertivitatii care include contactul vizual, tonul vocii, postura, mimica, momentul administrarii unui mesaj.Se va trece apoi la realizarea unor exercitii de joc e rol care au drept scop formarea comportamentului asertiv non-verbal.Terapeut-"Trebuie sa va duceti la seful dumneavoastra ca sa discutati �n legatura cu o lucrare pe care a-ti facut-o si vreti sa-i schimbati parerea �n legatura cu aceasta.Intrati pe usa si va asezati undeva �n �ncapere, �l priviti pe sef, si vorbiti ce aveti de spus. "Dupa �ncheierea scenei i-am adresat feedback-uri pozitive de genul"Ati stabilit un bun contact vizual, si o postura adecvata.A fost foarte bine dar data viitoare �ncearcati sa vorbiti un pic mai tare si mai hotarat si sa va asezati chiar �n fata interlocutorului. "

- Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea acestora+ I-am prezentat clientului "lista drepturilor personale" elaborata de Bourne si l-am rugat s-o citeasca cu voce tare.+ Clientul a constatat ca a uitat foarte multe din drepturile sale, si a fost foarte interesat de lista. + La sf�rsitul sedintei clientul a fost foarte �nc�ntat de informatiile pe care le-a primit si a promis ca va �ncerca sa le puna �n practica. + Tema pentru acasa:Monitorizarea g�ndurilor negative si �nlocuirea lor cu g�nduri rationale.Practicarea relaxari.L-am sfatuit sa exerseze comportamentul asertiv non-verbal si sa citeasca lista cu drepturi si sa le noteze pe acelea care le crede mai impotrtante pentru el.

Page 13: Sedinta asertivitate

Sedinta VII (Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv)+ Se perfectioneaza tehnica antrenamentul asertiv .+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.+ Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv de catre client si sa �nvete sa se comporte adecvat �n respectivele situatii.

Terapeut-"�n ultima sedinta am discutat despre asertivitate si �n final v-am cerut sa mai exersati comportamentul asertiv non-verbal si sa notati drepturile pe care le credeti mai importante. Ati reusit?"Client-"Da, sunt multumit 95% de mine. Am avut putine dificultati �n a-mi exprima dorintele fata de interlocutor.Toate drepturile sunt importante din lista pe care ati prezentat-o �n ultima sedinta. "+ Clientul va fi �ndrumat sa recunoasca situatiile care solicita un comportament asertiv si sa se comporte ca atare.S-au realizat urmatoarele exercitii de comportament:

Metoda discului stricat. Subiectul trebuie sa-si afirme punctul de vedere reprezent�ndu-l de mai multe ori cu hotar�re, clar si bine comunicat.Ex. "Esti �ntr-un restaurant si comanzi o pizza vegetariana, dar �ti este adusa una cu carne pe care nu ai comandat-o si care nu-ti place deloc.Chelnerul te obliga s-o platesti ."Terapeutul va juca rol de chelner si pacientul de client.Client-"Am comandat o pizza vegetariana si �mi cereti si bani �n plus.Nu vreau sa platesc �n plus acesti bani."Terapeut-"Ati primit o pizza cu carne �n loc de una vegetariana."Client-"Da si nu vreau sa man�nc pizza cu carne si nu vreau sa platesc."Terapeut-"Faptul ca a fost pusa carne nu �nseamna ca ati comandat alt produs.Nu avem preturi speciale pentru dumneavoastra. "Client-"De la biroul de reclamatii mi s-a spus ca sunt mai multe feluri de pizza. Nu vreau sa platesc �n plus. "Terapeut-"Am sa va aduc una asa cum doriti �mi cer scuze.Va mutumesc."

Metoda demorsarii. Terapeut-"seful vine la servici foarte supart iar tu ai de semnat niste documente si trebuie sa intri �n biroul lui.Cum vei proceda �n situatia �n care el tipa si are un comportament agresiv."seful-"Documentul asta este foarte prost facut. "Client-"Nu este cel mai bun document pe care l-am facut dar ce nu va place la el?"seful-"Nu este scris cu tipul de litere care trebuie si continutul este prost. "Client-"�mi pare rau daca vam suparat dar este pentru prima data c�nd fac astfel de documente.Poate vreti sa ma ajutati si sa-mi aratati unde am gresit. "seful-"Sigur ca o te ajut.Scuza-ma dar am avut o zi tare proasta. "

Sedinta VIII (Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte)- Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte+ Se continua antrenamentul asertiv �nceput �n ultimele sedinte.+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.+ Antrenamentul asertiv fiind o metoda de reducere a anxietatii si a depresiei, voi �ncerca sa furnizez clientului c�teva exemple cu diversi subiecti care au devenit deprimati si anxiosi pentru ca nu au avut curajul sa-si exprime starile afective si sa lupte pentru drepturile lor.Terapeut-"�n momentul �n care te apuci de lucru ce simti?"Client-"Ma simt obosit, fara vlaga �ncordat ca nu voi putea termina la timp ce am de facut."Terapeut-"Astazi vom discuta mai mult despre anxietatea, �ngrijorarea si supra�ncordarea dvs.Pe masura ce ve-ti �nvata sa va controlati anxietatea (teama), ve-ti fi capabil sa treceti mai usor peste problemele cu care va confruntati." 

Page 14: Sedinta asertivitate

+ Vor fi exemplicate c�teva cazuri �n care diverse persoane au devenit depresive sau anxioase pentru ca nu au avut curajul sa -si comunice sentimentele si g�ndurile. + Vor fi folosite si alte tehnici de antrenamant asertiv

Utilizarea unor mesaje adevarate legate de propria persoana.(utilizarea pronumelui personal "EU").Clientul a �nvatatîsa foloseasca pronumele personal "eu" si sa-si comunice sentimentele .Client-"Eu ma simt foarte necajit ca nu am terminat la timp lucrarea, dar am si eu dreptul sa fiu ajutat, pentru ca ,eu fac treaba la doua persoane." Metoda ascultarii active. Client-"Consider ca lucrez foarte mult si ar trebui sa fiu recompensat sau macar laudat."Terapeut-"Se pare ca acest serviciu nu ti-a adus prea multe beneficii. "Client-" Asa este, ma simt nedreptatit si ma �ntreb ce caut eu oare aici. "Terapeut-"Te consideri at�t de nedreptatit �nc�t vrei sa pleci ?"Client-"Nu stiu daca voi merge at�t de departe dar as vrea sa stiti ce simt. "+ La sf�rsitul sedintei i se va recomanda pacientului o tema pentru acasa"Te rog sa notezi cu grija g�ndurile si sentimentele care se petrec atunci cand �ncepi sa lucrezi"

Sedinta IX( exersarea raspunsurilor asertive)- Exersarea raspunsurilor asertive+ Descrierea problemei+ Declansarea raspunsului asertivTerapeut-"Puteti sa-mi descrieti va rog situatia care va supara cel mai tare?"Client-"Da, am sa va descriu o situatie care ma suparat forte tare.Am un coleg �n birou care ma �ntrerupe din treaba mereu pentru ca nu stie sa faca anumite lucruri.Din cauza lui nu pot sa ma concentrez la ce am de facut eu, si astfel nu �mi voi termina la timp lucrarile, atunci seful va fi iar nemutumit."Terapeut-"Vom evalua �mpreuna situatia descrisa si vom copleta �mpreuna urmatorul plan."+ Evaluarea drepturilor personaleTerapeut-"Care sunt drepturile tale ? Poti folosi si lista drepturilor personale care am prezentat-o �n sedintele anterioare."Client-" Am dreptul sa refuz solicitarile carora nu pot face fata; am dreptul sa-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative; am dreptul sa-mi schimb opiniile; am dreptul sa comit greseli si sa nu fiu totdeauna perfect; am dreptul sa spun" NU" la tot ce mi se pare ca nu sunt pregatit sa fac, este periculos sau �mi �ncalca sistemele de norme sau valori; am dreptul sa spun" NU sTIU"; am dreptul sa nu prezint scuze si sa nu-mi motivez comportamentul."+ Precizarea timpului c�nd va avea loc discutiaTerapeut-"Poti preciza te rog c�nd vei discuta cu, colegul?"Client-"Dimineata, c�nd colegul vine la serviciu �i voi cere sa discutam problema respectiva."+ Prezentarea problemei �n termenii consecintelor acesteiaClient-"ti-am explicat de mai multe ori ca am nevoie de liniste, dar tu ai continuat sa ma deranjezi, pun�ndu-mi tot felul de �ntrebari. Comportamentul tau �mi tulbura concentrarea si din acest motiv, nu pot sa-mi duc la �ndeplinire programul de munca. "+ Exprimarea sentimentelorClient-"Ma simt frustrat atunci c�nd sunt deranjat. Ma superi ori de c�te ori nu-mi respecti dreptul de a muncii. "+ Exprimarea solicitariiClient-"Atunci c�nd observi ca am de lucru, as dori sa nu fiu �ntrerupt dec�t �n situatii de urgenta.Mi-ar placea ca tu sa-mi respecti dreptul de a beneficia de liniste �n timp ce am de lucru. "+ Prezentarea consecintelor cooperarii pacientuluiClient-"Daca tu �mi respecti nevoia de liniste �n timp ce lucrezi, atunci voi fi o companie

Page 15: Sedinta asertivitate

mai placuta pentru tine. "

Sedinta X ( ameliorarea autostimei )+ Desfasurarea unor actiuni care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriu eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii personale.Starea de bine fizic si imaginea corporalaRespectarea unui program ordonat care sa cuprinda exercitii fizice si o alimentatie rationala.Terapeut-"Faceti o plimbare, mergeti la o sala de masaj, mancati numai ce va place si este sanatos."Exprimarea starilor emotinale. Terapeut-"Exprimati-va deschis starile emotinale. De ex. puteti sa-i spuneti colegului c�nd va intrerupe din lucru :"Ma simt frustrat atunci c�nd sunt intrerupt de la lucru."Vorbirea interioara si afirmatiile care exprima autostima+ Opriti fluxul g�ndurilor negative prin metode de distragere a atentieiTerapeut-"Atunci c�nd va cuprinde teama si starea de neliniste faceti o plimbare prin curtea unitatii, sau practicati respiratia abdominala ."+ Adresati �ntrebari cu caracter provocativ g�ndurilor negative.+ Contracarati dialogul interior cu continut nagativ prin intermadiul unor afimatii pozitive :"Ma accept asa cum sunt.", "Merit respectul celor din jur.", "Nu este nevoie sa fiu perfect pentru a merita laude din partea celor din jur."

Cultivarea sentimentului autoimpliniriiTerapeut-"Care sunt cele mai importante lucruri pe care le doriti de la viata?"Client-"Cred ca familia, sanatatea, aspectele financiare si serviciu." Terapeut-"Ce faci concret ca aceste obiective sa se realizeze?"Client-"�n familie ca totul sa fie bine trebuie ca sotia sa munceasca si atunci se va rezolva si aspectul financiar.Pentru sanatate ma duc la doctor iar pentru serviciu nu stiu ce sa spun." Se constata ca �n calea realizarii obiectivelor legate de performantele profesionale subiectul a �nt�mpinat diferite obstacole cum ar fi : teama de esec, de respingere si dezaprobare, de schimbare.I-am propus sa discutam la sf�rsitul sedintei de o lista a realizarilor personle pentru al determina sa se concentreze mai mult asupra succeselor si mai putin asupra esecurilor.Tema pentru acasa : Notati realizarile pe care le-ati avut p�na �n prezent �n urmatoarele domenii de activitate : scoala, serviciu, familie, sport, conducere, recompense si premii, evolutie personala, alte aspecte

Sedinta XI ( rezolvarea de probleme)+ Clientul va �nvata tehnica rezolvarii problemelor+ Se vor aprofunda abilitatile de restructurarea cognitiva+ Dezvoltarea deprinderilor pentru rezolvarea problemelor personale

�n prima parte a sedintei s-a discutat tema de acasa.Clientul a observat ca a avut si realizari dea lungul timpului cum ar fi: a intrat la scoala de ofiteri, un lucru foarte greu la timpul c�nd a sustinut examenul, are doi copii frumosi si sanatosi, o sotie care are grija de ei si ceea ce trebuie �n casa, la servici au fost perioade �n care erea apreciat si recompensat, etc.

Subiectului i s-a cerut sa discute mai multe situatii de viata si i s-a demostrat �n ce masura modul sau defectos de a g�ndi �l conduce la concluzii eronate.De exemplu daca un coleg se arata plictisit de ceea ce spune el, aceasta nu �nseamna ca el nu va fii niciodata competent �n ceea ce face. �n urma discutiilor subiectul a realizat faptul ca sunt colegi care �l apreciaza profesional, ca au fost domenii �n care el a fost competent si ca este util �n postul pe care �l ocupa.

Page 16: Sedinta asertivitate

I-am prezentat modalitati de rezolvare a problemelor si implementarea lor �n realitate.Identificarea problemei: "Sunt o persoana retrasa care accepta tot ce i se cere si nu am puterea de a spune "nu ".

Stabilirea scopurilor: "Sa fiu mai curajos, mai hotar�t si sa spun "nu " c�nd vreau"Generarea de solutii alternative :1. Sa ma �nscriu la un curs de informatica.2. Sa ma �nscriu la un club de sport.3. Sa-mi caut prietenii vechi si sa ies cu ei �n oras.4. Sa �ncerc sa ies �n timpul liber cu colegii de la serviciu.

Evaluarea solutiilor alternative : 

Argumente ,,pro’’ Argumente ,,contra’’1.Voi acumula informa�i �i voi mai cere ajutorul altora

Nu am chef s� mai �nv�� seara.

Serviciul m� solicit� �i a�a prea mult

2.Sunt mul�i oameni care practic� sport. M� face s� m� simt relaxat �i deosebit pentru c� am condi�ie fizic� bun�.

Cei care frecventeaz� asfel de medii sunt de regul�, competitivi.

3.Ar fi interesant dac� a� reu�i .A� avea nevoie de mai mult� ini�iativ�.

Este pu�in probabil ca prietenii mei s� fie liberi. Ei au probabil vie�ile lor.

4.Dac� reu�esc s� vorbesc cu ei �n afara orelor de serviciu �mi va fi mai u�or s�-i refuz sau s� le spun ,,nu’’ c�nd vreau.

S� nu m� accepte �n grupul lor pentru c� sunt mai tineri.

Adoptarea deciziei : 2 si 4Verificarea : clientul este convins ca solutiile alese sunt cele mai bune.Pregatirea implementarii solutiei : Client-"Saptam�na aceasta am sa ma duc sa vorbesc cu antrenorul de atletism de la clubul Steaua si voi �ncerca sa ies �n oras la o bere cu colegii de la serviciu."Clientul a �nteles mecanismul care sta la baza rezolvarii de probleme.Pentru sedinta a 12 i s-a dat drept sarcina, pe l�nga cele cunoscute, rezolvarea conform modelului predat a c�t mai multor probleme.Tema pentru acasa :Identificati si rezolvati mai multe probleme dupa mecanismul �nvatat.Practicarea relaxari.

Sedinta XII( rezolvarea de probleme)+ Am reluat tema rezolvarii de probleme. + Am verificat temele pentru acasa.+ Am verificat punerea �n practica a solutiilor la problemele discutate la ultima sedinta.Subiectul a reusit sa discute cu colegii si sa iasa la o bere �mpreuna, a discutat si la club si se va duce saptam�nal sa alerge pentru o buna conditie fizica.

Page 17: Sedinta asertivitate

Alte probleme rezolvate: �mbunatatirea relatiilor sociale, activitatea profesionala, relatiile cu seful si cu sotia.Clientul a capatat �ncredere �n el. Nici o sarcina nu i se mai pare greu de rezolvat. Are curaj �n �ndeplinirea multor activitati de care �i era frica. I-am prezentat modelul celor "4 A ai succesului " din programarea neurolingvistica:Afirmatia pozitiva-decide ce vrei sa obtii si reformuleaza rezultatul �n termeni pozitivi.Argumentarea mentala -mareste forta mentala a rezultatului propus.Imagineaza-ti mai luminos, mai colorat, adauga sunete si senzatii pentru al face mai atractiv pentru tine.Asocire si repetare -identifica-te cu aceea imagine a succesului si traieste-o cu intensitate, chiar �nainte de a fi propus. Asociaza-te si intra �n starea specifica succesului.Actiune -porneste si actioneaza �n lumea reala pentru atingerea scopului propus.Fa primul pas catre telul tau.Apoi pe urmatorul……si cea mai lunga calatorie �ncepe cu primul pas…….Tema pentru acasa : Practicarea tehnicilor prezentate �n cadrul sedintei.

Sedinta XIII+ Am accentuat resursele adaptative ale clientului+ Am mers pe valorificarea personala , pe realizariile pe care le-a obtinut dea lungul vietii.�n finalul sedintei �n timpul relaxarii am introdus urmatorul scenariu: am utilizat " metafora calugarului"."A trait , �n vremuri demult apuse, un calugar care se simtea foarte deprimat si trist.Era o iarna grea si el privea pe fereastra m�hnit gradina cu pomii goliti de coroana podoabei lor, odinioara at�t de bogate.I se parea ca sunt si ei tristi, poate chiar lipsiti de viata, dar intuitia �i spuse ca sunt totusi vii. Deodata �si dadu seama ca odata cu venirea primaverii pe ramurile lor vor creste noi frunze si vor fi mai puternici, dec�t anterior.Chiar daca pe din afara par lipsiti de viata , �n interiorul lor la radacina , sunt c�t se poate de vii. Radacinile lor, sursa �nsasi a existentei lor , continua sa traiasca, iar atunci c�nd ploile de primavara si razele soarelui de vara timpurie le vor hrani din belsug, pomii vor �nmuguri din nou.Pe tot parcursul iernii, ei au crescut de fapt si mai puternici, utiliz�nd resursele lor t�maduitoare primite de la natura pentru a-si dezvolta potentialul �n capacitati superioare celor posedate anterior".Tema pentru acasa: Identificarea problemelor cu care s-a confruntat �n decursul vietii si cum le-a depasit.Practicarea relaxarii

Sedinta XIV+ Am verificat tema pentru acasa+ Am trecut �n revista tot ce am facut �mpreuna pana acum. Clientul a identificat modificarile majore �n felul lui de a fi si de a relationa cu celelalte persoane. Am discutat si despre dificultatile care ar putea aparea (riscul recaderilor �n cazul unui esec) si cum ar putea sa faca fata .Am stabilit sa �ntrerupem relatia terapeutica dar l-am asigut ca �n cazul �n care are nevoie poate sa se prezinte la cabinet. Situatia actuala�n urma sedintelor de psihoterapie si pe baza informatiilor din fisa psihologica si fisa medicala privind internarile acestuia, s-a constatat ca exista posibilitatea de a avea anumite tulburari ale functiilor psihice, o anumita �ncordare psihica care se traduce, pe de o parte, printr-o nevoie acuta de afectiune si apreciere.Subiectul nu mai prezinta acuze privind starea de sanatate, frecventa sentimentelor pozitive au mai crescut iar tulburarile de adaptare, iritabilitate, sentimentele de culpabilizare si durere fizica sau mai diminuat. Teama de a ajunge la locul de munca nu mai este constanta, devenind periodica si a mai scazut �n intensitate. Nu mai sunt afectate capacitatiile de a-si �ndeplinii sarcinile dec�t periodic iar productivitatea nu mai este foarte scazuta. Nu manifesta comportamente dezintegrative, distructive si disfunctionale pentru siguranta si stabilitatea unui grup si poate �ndeplini �n conditii acceptabile sarcinile primite. 

Page 18: Sedinta asertivitate

Concluzii

Psihoterapia asertiva a fost folosita nu numai ca metoda de desensibilizare, ci si ca formare a abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. S-a dovedit eficienta �n cazul persoanelor cu dificultati �n stabilirea unor contacte interpersonale din cauza anxietatii accentuate, fiind indicata si �n cazul persoanelor care �i lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe urma lor �n mod constant.Antrenamentul asertiv aplicat a avut menirea de a-i �nvata pe subiecti sa-si exprime deschis si adecvat g�ndurile si sentimentele. S-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati de relationare interpersonala.Pacientii timizi au fost �nvatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin confortabile, fara ca �n spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.Performanta individuala a fost �mbunatatita la persoanele carora le-a fost aplicat antrenamentul asertiv, lucru constatat si de sefii directi ai acestora. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRICercetarea efectuată a finalizat cu o viziune de ansamblu asupra formării competenţei decomunicare asertivă şi, în mod special, formarea acesteia la studenţii, aflaţi într-un mediuacademic multietnic. În baza investigaţiei putem formula următoarele concluzii generale:1. Mediul polietnic creează condiții pentru un contact permanent al diverselor culturietnice. Multietnicitatea mediului devine o premisă pentru care comunicarea între reprezentanţiidiferitor etnii poate avea diverse aspecte - de la tensiune şi intoleranţă în comportamente şiatitudini, pînă la acceptarea şi convieţuirea paşnică. Într-o comunitate multietnică comunicareaasertivă reprezintă calea de mijloc şi implică solicitarea propriilor drepturi; refuzarea unor sarciniîntr-o manieră simplă, directă; adaptarea eficientă la situaţii conflictuale şi, în orice situaţie,comunicarea se îmbunătăţeşte dacă există un dialog deschis, fară agresivitate.2. S-a demonstrat analitic că competenţa de comunicare asertivă reprezintă o integralitateimanentă a structurii comportamentale şi atitudinale a personalităţii, condiţionată de contextulsocial, care necesită activarea conştientă şi motivată a unui ansamblu structurat de cunoştinţe,capacităţi, atitudini, aflate în relaţie de interdependenţă şi influenţă reciprocă, din moment cesubiectul îşi propune atingerea scopului relaţionării şi comunicării eficiente.3. Au fost aduse dovezi ştiinţifice pentru faptul că formarea competenţei de comunicareasertivă se înscrie în direcţiile de modernizare şi eficientizare a învăţămîntului. Aceastăcompetenţă este constituită din trei componente importante:• Componenta cognitivă „a învăţa să ştii” implică un sistem de cunoştinţe conceptuale şi

Page 19: Sedinta asertivitate

metodologice care permit persoanei de a manifesta capacitatea de a aplica cunoştinţele, adaptîndulela situaţii complexe şi variate.• Componenta comportamentală „a şti să faci” solicită integrarea cunoştinţelor şicapacităţilor în procesul de rezolvare a problemelor sociale, utilizarea informaţiei în acest scop,demonstrînd anumite valori profesionale şi personale.• Componenta atitudinală „a şti să fii” şi a „şti să trăieşti laolaltă” solicită de la studenţimotivaţii conştiente în procesul comunicării şi relaţionării, punerea în valoare a propriei persoane,cît şi a altora, acceptînd oportunitatea de a se realiza atît în grup, cît şi individual.4. Studiul preexperimental al circumstanţelor şi premiselor facilitatoare de formare acompetenţei de comunicare asertivă ne-a permis să constatăm că atît studenţii, cît şi cadreledidactice universitare au demonstrat un nivel de achiziţii în acest context. Rezultatele constatăriireflectă realitatea de facto şi sunt un argument în plus în favoarea necesităţii elaborării şiimplementării Modelului de formare a competenţei de comunicare asertivă la studenţii din mediulacademic multietnic.5. Fundamentarea Modelului pedagogic de formare a competenţei de comunicare asertivă la158studenţii din mediul academic multietnic a stabilit interconexiunea dintre scopul, obiectivele şifazele de formare a competenţei de comunicare asertivă, principiile şi condiţiile specifice, precumşi tehnologia de formare a acesteia. Prin urmare, Modelul pedagogic de formare a competenţei decomunicare asertivă reprezintă un construct ideatic care direcţionează intervenţiile pedagogice lao juxtapunere a etapelor generale de socializare a personalităţii la fazele speciale de însuşire acompetenţei de comunicare asertivă de către studenţi.6. Prin implementarea Modelului pedagogic de formare a competenţei de comunicare asertivăîn practica şcolii superioare s-a argumentat faptul că plasarea accentelor pe corelarea fazelor deformare a competenţei nominalizate cu etapele de socializare a personalităţii pe de o parte, iar pede altă parte, tehnologiile pedagogice înglobau condiţiile derivate din principiile valorice:principiul învăţării sociale; principiul valorificării potenţialului cultural; principiul coeziunii degrup; principiul manifestării asertivităţii/suportivităţii; principiul continuităţii, consecvenţei,

Page 20: Sedinta asertivitate

perseverenţei, asigură realizarea praxiologică pe baza unui şir de condiţii pertinente pentrudezvoltarea competenţei de comunicare asertivă.7. S-a demonstrat investigaţional că abordarea participativă şi interactivă are importanţăsemnificativă în procesul de formare a competenţei de comunicare asertivă, deoarece contribuieatît la motivaţia relaţionării, cît şi la procesul de socializare a tinerilor. Multietnicitatea mediuluiacademic reflectă variabila comunicării şi interacţiunilor dintre studenţi, profesori şi alte persoane.Astfel, competenţa de comunicare asertivă devine un mijloc prin care o persoană poate face faţătrasformărilor sociale şi personale, exersîndu-se pe parcursul întregii vieţi, ceea ce-i conferă uncaracter permanent.8. S-a ilustrat că formarea competenţei de comunicare asertivă la studenţii din mediulacademic multietnic se axează pe interacţiunea studentului cu mediul socio-cultural, atitudineafaţă de sine, cooperarea cu semenii şi cu cadrele didactice universitare. De asemenea,competenţa de comunicare asertivă dispune şi de particularităţi care demonstrează necesitateaformării ei: globalizarea mediului social, exigenţele mediului, relativitatea, structurarea şietapizarea, polifuncţionalismul etc.9. Luarea deciziilor la nivel de instituţie universitară privind includerea unui curs opţional„Comunicarea asertivă”, scopul căruia vizează formarea competenţei de comunicare asertivă şiimplementarea Modelului de formare a competenţei nominalizate printr-un sistem de intervenţiieducaţionale, la acest curs, dar şi la disciplinele psiho-pedagogice care pot fi aplicate infuzional,modular şi opţional, au optimizat formarea competenţei de comunicare asertivă la studenţii dinmediul academic multietnic.Este demonstrată valoarea cercetării, a cărei problema ştiinţifică importantă soluţionatăconstă în elucidarea valorilor educaţionale ale fenomenului de asertivitate în practica159învăţămîntului superior într-un mediu multietnic prin ilustrarea demersului de formare acompetenţei de comunicare asertivă la studenţii, aflaţi în mediul academic multietnic.RecomandăriRezultatele, obţinute în cadrul cercetării şi validării Modelului pedagogic elaborat, aufavorizat deducerea următoarelor recomandări:

Page 21: Sedinta asertivitate

• Extinderea ariei praxiologice a învăţămîntului superior prin implementarea Modeluluipedagogic de formare a competenţei de comunicare asertivă la nivel infuzional (prin module încadrul cursurilor obligatorii), disciplinar (prin cursuri opţionale), experienţial (prinimplementarea conţinuturilor în cadrul stagiilor de practică).• Aplicarea în cadrul tuturor disciplinelor socio-umane a modelului elaborat şi a tehnologieide implementare a acestuia în vederea formării unui viitor specialist constructivist: încrezător în aemite mesajul într-o modalitate fermă şi sigură, matur emoţional, asertiv în comunicare, reflexiv,ascultător activ şi respectuos al mesajelor altora, sociabil, manifestă abilităţi de a stabili şi lărgicontactele, de a construi relaţii de colaborare etc.• În condiţiile diversificării etnice şi culturale, competenţa de comunicare asertivă aviitorilor specialişti trebuie să fie considerată prioritară în procesul de formare profesională derînd cu celelalte competenţe generale şi specifice.• Extinderea investigaţiei asupra altor medii educaţionale în vederea efectuării unui studiuaprofundat de aplicabilitate a Modelului pedagogic de formare a competenţei de comunicareasertivă în scopul eficientizării procesului de socializare a subiecţilor şi dezvoltării lor personale.Problema cercetată şi rezultatele obţinute permit a contura unele perspective devalorificare a experienţei în formarea competenţei de comunicare asertivă:• Cercetarea problemei investigate în afara mediului academic multietnic, spre exemplu,cercetarea variatelor situaţii ce vizează socializarea eficientă a personalităţii;• Actualizarea semnificaţiei competenţei de comunicare asertivă în formarea personală şiprofesională;• Elaborarea şi monitorizarea procesului de formare a competenţei de comunicare asertivă înbaza teoriilor: învăţare prin acţiune, învăţare conştientă, învăţare cognitivă în contextsocial.160


Recommended