Sectorul IMM

Sectorul IMM

Pentru susinerea dezvoltrii IMM ANIMMC a promovat n 2004 strategia de dezvoltare a IMM pe termen mediu.

n edina din data de 13 august 2004 s-a aprobat Strategia Guvernamental de susinerea dezvoltrii IMM pe perioada 2004-2008 promovat ca efect al consultrii partenerilor sociali, ministerelor de linie, mediului de afaceri i asociaiilor de reprezentare a IMM prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM constituit n anul 2003.

1

EVOLUTIA SECTORULUI IMM IN 2002

Contributia IMM la generarea de valoare adaugata bruta si la ocuparea fortei de

munca

Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata bruta, iar

contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a fost de 56%;

firmele mici si micro-intreprinderile au detinut 31% din aceasta cifra, iar firmele mijlocii -

25%. Contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta a fost constanta in anii 2000

2002.

Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se datoreaza, in

exclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au inregistrat un usor declin;

pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a inregistrat variatii neglijabile.

Contributia IMM la valoarea adaugata bruta

Inca din 1997, ponderea personalului angajat in IMM din industrie si servicii, fata de

totalul angajatilor din aceste sectoare, a crescut de la 32% in 1997 la 51% in 2002.

Numarul persoanelor angajate in IMM cu activitate in comertul cu ridicata, cu amanuntul,

servicii si afacerile imobiliare atinsese un nivel ridicat inca din 1997, dar tendintele

actuale de crestere se inregistreaza in domeniul productiei industriale si constructii.

Personalul angajat de IMM din domeniul productiei industriale a crescut de la 20% la

41%, iar in constructii de la 41% la 63%, in ultimii 5 ani. Aceste date furnizate de INS

completeaza informatia referitoare la contributia IMM la formarea PIB si subliniaza

importanta crescanda, a IMM din sectoarele de productie si constructii, cu evolutii

ascendente si cresteri de doua ori mai mari decat ritmul mediu al tuturor celorlalte

sectoare economice (1997-2002).

58,2 57,4 56,9

41,8 42,6 43,1

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002

IMM ntrep.mari

2

Contributia sectorului privat la formarea PIB

Rentabilitatea intreprinderilor private

IMM cu capital privat au inregistrat o evolutie buna la toti indicatorii, ceea ce arata ca

sectorul, in intregul sau, este rentabil si contribuie pozitiv la formarea venitului national.

Aceasta tendinta a continuat in toata perioada 2000-2002, rezultatele cele mai bune

inregistrandu-se in categoria intreprinderilor mijlocii. Desi la acestea, raportul dintre

valoarea adaugata si cifra de afaceri este mai mic decat la firmele mai mari,

intreprinderile mici realizeaza o marja de profit mai buna decat cele mari. Microintreprinderile,

insa, realizeaza si valoare adaugata si profit mai reduse comparativ cu

firmele mici, ceea ce arata ca micro-intreprinderile se confrunta cu o situatie economica

deloc favorabila.

Rezultatul brut al exercitiului financiar, raportat la valoarea adaugata bruta,

intreprinderile private, in functie de numarul de angajati

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

2000 2001 2002

0-49 50-99 100-249 250-499 500+

45,3

66,8

54,9

67,9

65,6

63,7

61,4 60,6

40

60

80

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

3

Rezultatul brut al exercitiului financiar raportat la valoarea adaugata bruta,

in intreprinderile de stat, in functie de numarul de angajati

Forta de munca angajata din sectorul IMM-urilor

La finele anului 2002, numarul persoanelor ocupate in economia romaneasca era de

peste 8.500.000 de persoane.

La finele anului 2002, lucrau in IMM-urile private 1.942.956 de persoane. Circa 37% din

acestia erau cuprinsi in industrie, 11% in constructii, numai 4% in agricultura, iar restul

de 48% in sectorul serviciilor.

In sectoarele productive ale economiei, proportia personalului angajat in IMM-uri fata de

numarul total de salariati, evidentiaza tendinta de crestere in industrie si constructii, in

timp ce numarul celor care lucreaza in servicii si comert a scazut simtitor.

Numarul persoanelor angajate in IMM-uri a crescut atat in 2001 cat si in 2002 (+1,3% si

+4,6% pe an), in timp ce numarul celor angajati in intreprinderi mari a scazut (-6% in

2001 si 2% in 2002).

In sectoarele industriale, cifrele arata o consolidare a IMM-urilor care desfasoara

activitati de productie industriala si de constructii, dar si declinul micro-intreprinderilor din

domeniul serviciilor (comertului). Aceasta situatie indica o distributie mai stabila a IMM

pe categorii de marime, avand in vedere faptul ca numarul mare de persoane angajate

in micro-intreprinderile din comert trada o forma mascata de somaj.

Forta de munca ocupata, pe tip de IMM si pe sectoare, in 2002

-1.2

-1

-0.8

-0.6

-0.4

-0.2

0

0.2

2000 2001 2002

0-49 50-99 100-249 250-499 500+

551.369

247.263

275.456

329.054

97.648

363.477

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000

Industrie+

Construcii

Servicii

micro

mici

mijlocii

4

Analiza regionala, releva faptul ca forta de munca ocupata in IMM-uri se concentreaza

in regiunea Bucuresti Ilfov, precum si in regiunea Nord-Vest si regiunea Vest. Astfel,

regiunea Bucuresti Ilfov are cu 69% mai multa forta de munca ocupata in IMM-uri

decat media pe tara, fiind urmata de regiunea Centru si regiunea Vest. Regiunea Nord-

Est, respectiv Sud Muntenia precum si Sud Vest Oltenia nu se pot lauda cu cifre la fel

de mari.

Corelatia dintre numarul IMM-urilor la 1000 de locuitori, in cele 8 regiuni de dezvoltare

si ritmul de crestere al gradului de ocupare a fortei de munca in aceleasi regiuni, este

foarte stransa si evidenta; aceasta corelatie este si mai puternica la categoria firmelor

mijlocii, care in 2002, a asigurat cel mai mare numar de locuri de munca.

Analizand, in continuare, costul mainii de lucru, se constata adancirea diferentelor dintre

regiuni si dintre sectoare de activitate, dar si micsorarea, pe de alta parte, a diferentelor

dintre diversele categorii de marime, cu tendinta micro-intreprinderilor de a le ajunge din

urma pe celelalte, din acest punct de vedere.

Structura demografica a IMM

La sfarsitul anului 2002, erau inregistrate la REGIS peste 800.000 de societati

comerciale, respectiv cu 7% mai multe decat la sfarsitul anului anterior si cu circa

100.000 mai multe decat la finele anului 2000. Din numarul total al unitatilor inregistrate,

30% sunt persoane fizice autorizate1, iar 20% sunt asociatii familiale. La finele anului

2002, numarul societatilor active era de 345.000, numarul acestora crescand relativ

putin in 2000.

Din acest total, 343.000 de intreprinderi sunt IMM, al caror numar a crescut cu 3% in

anul 2000, 99% din acestea fiind private. Intreprinderile cu capital de stat sau cu capital

mixt sunt sub doua mii, mai exact 758 de micro-intreprinderi, 555 de intreprinderi mici si

565 intreprinderi mijlocii. Dintre toate IMM, micro-intreprinderile raman categoria cea mai

numeroasa, reprezentand 88.2% din total, in 2002.

Distributia IMM pe clase de marime

1 Conform Decretului-lege 56/1990, ntreprinztorul privat este persoana fizic ce desfoar o activitate comercial n scopul

producerii i obinerii de venituri.

Micro

89%

Mici

9%

Mijlocii

2%

5

Existenta unui mare numar de firme inactive inregistrate la Registrul Comertului

afecteaza corectitudinea datelor inscrise in acesta si analizele comparative bazate pe

cronologie si pe valorile inregistrate. Acesta este motivul pentru care analiza ce

urmeaza se refera numai la firmele active. Cresterea totala a numarului de firme active a

fost modesta, rezumandu-se la o medie de 1% pe an.

Numarul societatilor comerciale, dupa forma de proprietate, la finele anului

2000 2001 2002

Numarul firmelor inscrise la Registrul Comertului

total

710.612 7 51.733 804.335

- Firme nou inregistrate la Registrul Comertului

57.291 61.265 84.780

- Firme cu capital privat inregistrate la Registrul

Comertului

703.364 748.303 800.822

Firme active total 320.337 323.147 328.444

- Firme active cu capital privat 314.252 317.274 323.628

Intreprinzatori privati total 394.868 403.333 398.612

- Asociatii familiale 133.610 142.537 152.389

- Persoane fizice autorizate 261.258 260.796 246.223

Sursa: INS, 2003,

Tabelul arata ca, in timp ce numarul firmelor nou infiintate a crescut in anul 2002 fata de

anul precedent, numarul persoanelor fizice autorizate a scazut, pentru prima oara.

Raportul dintre numarul firmelor infiintate si al celor desfiintate

2000 2001 2002

Existente la inceputul anului 622.326 653.774 669.887

Infiintate in cursul anului 34.694 36.458 50.547

Inchise in cursul anului 3.246 20.345 127.009

Numarul la sfarsit de an 653.774 669.887 593.425

Natalitatea (%) 5.6 5.6 7.5

Mortalitatea (%) 0.5 3.1 19.0

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului. Persoanele juridice se refera la IMM,

persoane fizice autorizate si la asociatii familiale.

Ponderea IMM active, pe forme de proprietate (%)

Forma de proprietate 2000 2001 2002

privata 99,3 99,3 99,4

de stat 0,7 0,7 0,6

Total 100 100 100

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Se observa ca ponderea IMM private in perioada 2000 2002 s-a mentinut constanta.

Principala schimbare a constat in numarul crescand de IMM cu capital privat din

domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,1% la 12,7% in 2001, pentru a

6

atinge 19,1% in 2002, dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, in timp ce numarul

firmelor de comert a continuat sa scada. Ponderea acestora s-a diminuat de la 63,0 % in

2000 la 60,2% in 2001, pentru a atinge nivelul cel mai scazut, de 53,2%, in 2002. Cu

toate acestea, numarul cel mai mare de IMM active functioneaza in activitatea de

comert, urmate de cele din industrie, si din alte servicii.

Structura IMM private pe sectoare de activitate

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea productiva arata ca

sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza de dezvoltare, dat fiind faptul ca

IMM din industrie sunt mai mari si concepute sa functioneze o perioada mai indelungata

decat IMM din sectorul serviciilor. O parte din micro-intreprinderile din comertul cu

amanuntul si diverse servicii ofera locuri de munca unui mare numar de someri.

Proportia IMM implicate in activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in

anul 2002. Si in sectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul

acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%.

Indicatorii IMM private active, pe principalele ramuri economice, in perioada 2001-

2002

Rata de crestere - % -

2001 2002 Ramura de

activitate Total

IMM

Micro Mici Mijlocii Total

IMM

Micro Mici Mijlocii

Industrie 104,2 103,6 104,1 111,3 161,9 174,0 123,7 143,9

Agricultura 112,8 116,4 100,1 91,7 165,3 171,6 145,7 115,8

Constructii 114,2 118,9 102,7 107,0 161,6 180,9 121,6 113,3

Comert 95,5 95,0 104,1 96,5 82,7 82,1 92,3 93,2

Turism 115,2 115,1 116,5 112,4 157,9 158,9 157,6 142,7

Transporturi 115,4 115,9 115,4 99,3 143,9 145,4 139,4 106,6

Alte servicii2 106,6 106,6 106,9 106,3 108,6 108,5 109,2 112,9

Total 100,0 99,5 104,6 106,2 103,0 101,8 110,7 124,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

2 Alte servicii se refer la cele comunale, sociale, personale i exclud activitile de transport, comer i turism

12,1

1,9 3,2

82,7

12,6

2,2 3,6

81,5

19,1

3,1 5,0

72,8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

%

2000 2001 2002

Servicii

Construcii

Agricultur

Industrie

7

Bucureti i Jud.Ilfov 31

Nord-est 11

Sud-est 16

Nord-vest 17

Vest 16

Sud-vest Oltenia 12

Centru 17

Sudul Munteniei 12

Numarul IMM, pe ramuri de activitate, demonstreaza modificarile de substanta in

dinamica diverselor sectoare. Dupa cum se poate vedea din tabelul de mai sus,

principala crestere s-a inregistrat in industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii

(61,6%). Cresterea cea mai mica s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10%

fata de 2000. Numarul firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de marimea

acestora, in timp ce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor mici si mijlocii

active inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro-intreprinderilor.

Cea mai mare crestere a numarului de IMM la 1000 de locuitori a fost de 13,7%,

inregistrata in regiunea Vest, valoare aproape dubla fata de media pe tara, de 6,5%. De

asemenea, regiunea Nord-Est are un ritm de crestere mai mare decat media pe tara, in

timp ce la polul opus, regiunea Sud-Vest Oltenia este singura regiune care, in 2002 a

avut acelasi numar de IMM la 1000 de locuitori ca in 2000. Regiunea Bucuresti Ilfov

detine numarul cel mai mare de IMM la 1000 de locuitori. Cu toate acestea, datele de

care dispunem arata ca aceasta zona are o dinamica mai slaba fata de alte regiuni ale

tarii. In 2002, regiunea Bucuresti Ilfov inregistrase o crestere de numai 5% a numarului

de firme fata de anul 2000. In 2002, numarul cel mai mic de firme la 1000 de locuitori a

fost inregistrat in regiunea Nord-Est. Per total, se apreciaza ca dinamica sectorului IMM,

sub aspectul numarului de firme, evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu.

Numarul de IMM la 1000 de locuitori in 2002

8

Profitul si pierderile pe sectoare de activitate

Analiza profiturilor realizate in 2002 pe sectoare de activitate si pe categorii de marime

arata ca sectorul capabil sa genereze profituri mai mari raportate la valoarea cifrei de

afaceri, este sectorul constructiilor, urmat de industrie, in timp ce serviciile raman mult in

urma. IMM-urile din agricultura inregistreaza rezultate proaste la toate categoriile de

marime, dar mai ales la categoria celor mai mici. Este interesant de observat ca sectorul

comert care cuprinde un mare numar de intreprinderi si o buna parte a fortei de munca

are o marja de profit scazuta, acesta fiind un alt semn de slabiciune al multor microintreprinderi

cu activitate in comert.

Din datele prezentate in tabelul urmator, se observa ca IMM-urile din constructii au

raportat pierderi moderate. Rezultatele nete ale balantei intreprinderilor din constructii

sunt foarte bune, profiturile fiind, per total, pozitive la toate categoriile de marime.

Firmele de constructii sunt urmate de cele din industrie, care desi au inregistrat pierderi,

dar moderate, ceea ce face ca rezultatele nete sa fie mai degraba pozitive. Principala

diferenta intre servicii si industrie se explica prin aceea ca, in industrie, cele mai

rentabile sunt intreprinderile mijlocii, in timp ce, in servicii, cele mai rentabile sunt microintreprinderile.

Profit si pierderi la 1000 de lei cifra de afaceri in IMM-urile private active,

pe sectoare de activitate

Sectorul economic Profituri Pierderi

2000 2001 2002 2000 2001 2002

Industrie 83 92 78 50 50 52

Agricultura 63 90 64 111 100 141

Constructii 101 109 88 39 34 26

Servicii, din care: 50 58 59 30 26 29

Comert 39 43 41 20 17 19

Turism 72 87 68 50 58 79

Transporturi 62 73 77 53 49 59

Alte Servicii 125 150 172 96 74 74

Total 60 69 65 36 33 37

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti

datele pe 2000 si 2001 si INS pe anul 2002

9

Structura profitului brut obtinut de IMM-urile private active in 2002,

pe categorii de marime si pe sectoare de activitate

14,1

2,5

7,8

75,6

30,3

2,8

10,5

56,4

54,0

2,7

13,8

29,5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

%

Micro Mici Mijlocii

Industrie Agricultur Construcii Servicii

Sursa: INS

Profitul brut obtinut de IMM-urile cu capital privat, active economic este reprezentat in

graficul de mai sus, in care se observa ca profiturile cele mai mari s-au realizat in

sectorul serviciilor, la categoria micro-intreprinderi (75% din totalul profiturilor), in timp ce

in industrie contributia la formarea profitului brut creste proportional cu categoria de

marime, ajungand ca intreprinderile mijlocii sa contribuie cu 54% la profitul brut total.

Cele mai mari pierderi s-au inregistrat constant, pe cei trei ani ai analizei, in IMM-urile

din turism (16,8% in 2001 si inca 37,2% in 2002), in timp ce in sectorul constructii

pierderile raportate la cifra de afaceri au scazut continuu cu ritmuri anuale de 13,4% in

2001 si 21,8% in 2002. Celelalte sectoare au avut o dinamica oscilanta in perioada

analizata.

Rentabilitatea IMM pe regiuni

Indicele calculat prin raportarea profiturilor brute la 1000 de lei cifra de afaceri, pe

fiecare regiune de dezvoltare in parte, arata ca, pe intreaga perioada de analiza, nivelul

cel mai mare de rentabilitate s-a obtinut in regiunea Bucuresti Ilfov, in timp ce

pierderile au fost mai pronuntate in regiunea Sud-Est. Cele mai slabe rezultate s-au

obtinut in regiunea Sud, iar cele mai bune in regiunea Bucuresti Ilfov, urmata de

regiunea Nord-Vest si respectiv regiunea Vest.

Productivitatea dupa forma de proprietate

Productivitatea, sub aspectul definit anterior, a crescut constant, in termeni reali, atat pe

ansamblul IMM-urilor, cat si pe fiecare sector in parte.

Cifra de afaceri pe salariat, in IMM-urile active, dupa forma de proprietate,

in milioane de lei, in preturi comparabile

Forma de proprietate 2000 2001 2002

Sectorul privat 581,5 608,4 613,2

Sectorul de stat 258,5 261,7 493,2

Total 560,1 589,6 609,1

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

10

Productivitatea pe sectoare de activitate

Cea mai importanta crestere a activitatii, pe sectoare, in 2002 fata de 2000 s-a

inregistrat in sectorul serviciilor (29,7%), urmat de comert (21,8%), in timp ce industria a

avut o dinamica usor negativa (- 3,0%).

Cifra de afaceri pe salariat in IMM-urile active private, pe sectoare,

in milioane de lei, in preturi comparabile

Sectorul de activitate

economica

2000 2001 2002

Industrie 392,1 406,7 380,5

Constructii 370,7 406,6 416,9

Comert 873,2 927,7 1064,0

Alte servicii 363,8 398,4 471,7

Sectorul IMM-urilor 581,5 608,4 613,2

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Cifra de afaceri pe salariat in IMM-urile active private,

pe sectoarele cele mai importante si pe categorii de marime, in 2002, in mil. lei

0

200

400

600

800

1000

1200

Industrie Construcii Comer Alte servicii

Mici Mijlocii

Productivitatea muncii pe regiuni

Analiza productivitatii pe regiuni arata ca firmele din regiunea Bucuresti - Ilfov se

plaseaza foarte bine, ele contribuind cu cel mai mare nivel de productivitate in toti anii

analizati. In schimb, in termeni de dinamica, aceasta regiune a inregistrat, o evolutie

usor negativa, in comparatie cu celelalte sapte regiuni. In ceea ce priveste celelalte

sapte regiuni, nu se observa diferente majore.

Diferenta medie intre regiuni s-a micsorat in ultimii trei ani, dovedind o convergenta

teritoriala, din punctul de vedere al indicatorilor de productivitate.

Cifra de afaceri pe salariat in IMM-urile active private, pe regiuni de dezvoltare,

in milioane lei, in preturi comparabile

Regiunile de dezvoltare 2000 2001 2002

Nord-est 461,7 488,7 522,7

Sud-est 534,1 556,3 544,7

Sud Muntenia 526,0 559,8 558,0

11

Regiunile de dezvoltare 2000 2001 2002

Sud-vest Oltenia 456,9 499,6 553,7

Vest 487,9 528,1 537,2

Nord-vest 498,9 541,0 572,7

Centru 493,2 513,3 529,6

Bucuresti - Ilfov 952,4 948,1 896,0

Sectorul IMM-urilor 581,5 608,4 613,2

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Spiritul inovator in IMM-uri

Procesul de modernizare in IMM-urile romanesti este inca slab. In 2000-2002, numai

9,2% din firmele mici si 20,3% din cele mijlocii au avut preocupari pentru inovare, fata

de 48,3% din categoria firmelor mari.

Ponderea intreprinderilor cu activitati inovatoare (%)

CAEN Sectorul Total Mici (10-

49)

Mijlocii (50-

249)

Mari

(>250)

10-14 Industria extractiva 15,6 3,5 26,2 34,4

15-37 Productia

industriala

16,5 10,9 20,7 47,3

40-41 Energie electrica si

termica 15,7 1,7 9,1 54,9

51, 60-67, 72,

73, 74.2, 74.3 Servicii 10,2 7,3 20,3 56,0

TOTAL 14,2 9,2 20,3 48,3

Sursa: INS, 2003b

Cheltuielile cu activitatea de modernizare s-au ridicat in perioada 2000 - 2002 la circa 4

miliarde de lei in productia industriala si la circa 3 miliarde lei in sectorul serviciilor.

Celelalte sectoare au inregistrat cifre modeste.

Cea mai mare parte din cheltuielile de modernizare sunt alocate achizitionarii de

echipamente (73,5% in IMM-uri, 73,5% in productia industriala, si 86,1% in sectorul

energetic), in timp ce pentru alte categorii de activitati inovatoare, cum ar fi cercetarea si

inovatia, in cadrul intreprinderii sau in afara ei, se aloca doar 9,5% in unitatile de

productie industriala si 5,7% in sectorul energetic, si mai putin (sub 3%) pentru achizitia

tehnologiilor de ultima ora.

Valoarea achizitiilor de echipamente se ridica la 3.801 miliarde lei si se refera la

introducerea tehnologiei informatiei si comunicatiilor; aceasta va fi in masura sa

contribuie la sporirea productivitatii in IMM-urile romanesti.Cu prilejul Consiliului European de la Copenhaga, desfurat n perioada 12 13 decembrie 2002, UE a ncheiat negocierile cu 10 ri candidate (Republica Ceh, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia), ceea ce le va permite s devin ri membre la 1 mai 2004. Romnia i Bulgaria sunt programate de asemenea s ncheie procesul de negocieri pn n anul 2007.

Unul din obiectivele guvernului Romniei n cadrul acestui proces, este armonizarea legislaiei romneti cu legislaia UE, adic transpunerea prevederilor din acquis-ul comunitar n sistemul legislativ naional, inclusiv n domeniul IMM-lor. n relaie cu acesta, ANIMMC este responsabil de ntrirea capacitii instituionale de coordonare a politicilor sectoriale, de implementare a strategiei de dezvoltare a IMMlor i de pregtire a acestora pentru a face fa presiunilor concureniale ntr-o pia global.

n acest context, ANIMMC, n calitatea de autoritate n domeniu, este integrator de capitol la ntreprinderi Mici i Mijlocii i la Libera circulaie a serviciilor fr caracter financiar , n conformitate cu HG nr. 273/2001 privind coordonarea, pregtirea i organizarea negocierilor pentru aderarea Romniei la Uniunea European. n plus, prin atribuiile ce i revin, ANIMMC, n procesul evoluiei negocierilor cu UE i de preluare a acquis-ului comunitar la alte 9 capitole, acioneaz pentru pregtirea IMM pentru momentul 2007, astfel: 21 Politica regional i utilizarea instrumentelor structurale , capitolul 2 Libera circulaie a persoanelor , capitolul 4 Libera circulaie a capitalurilor , capitolul 6 Politica concurenei , capitolul 8 Pescuitul , capitolul 13 Politica social i a forei de munc , capitolul 15 Politica industrial , capitolul 23 Protecia i sntatea consumatorilor i capitolul 22 Protecia mediul nconjurtor .

1

STRATEGIA GUVERNAMENTAL PENTRU SUSINEREA DEZVOLTRII NTREPRINDERILOR MICI I

MIJLOCII N PERIOADA 2004 - 2008

PARTEA I

ROLUL IMM N ECONOMIA MODERN

Guvernul Romniei recunoate i apreciaz importana sectorului IMM ca baz pentru dezvoltare a ec onomiei moderne,

dinamice, bazat pe cunoatere. Experiena Uniunii Europene demonstreaz clar c sectorul IMM poate s aib o

contribuie substanial la realizarea produsului intern brut, s creeze noi locuri de munc i s stimuleze creterea

exporturilor. IMM au abilitatea de a rspunde n mod flexibil pe piee puternic competitive i s se adapteze rapid la

schimbrile structurale i ciclice ale economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat poate astfel, s sprijine stabilitatea i

creterea macro -economic.

nc de la nceputul anilor 90, Guvernul Romniei, asistat de Uniunea European, Banca Mondial, USAID i ali donori

bilaterali, multilaterali i instituii financiare, a introdus un numr de msuri pentru a accelera creterea sectorului IMM.

Aceste msuri au fost menite s creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, att din punct de vedere legislativ, ct

i din punct de vedere fiscal; s furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea i susinerea IMM; s mbunteasc

competitivitatea i s stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale. Msurile au avut ca efect un numr semnificativ de

rezultate, cum ar fi: creterea pn la 60% a contribuiei sectorului IMM n PIB; creterea contribuiei IMM n total exporturi

pn la 24,4 % i asigurarea a 50,5% din totalul forei de munc.

Msurile evideniate n acest document se bazeaz pe realizrile actuale n dezvoltarea sectorului IMM, incluznd i

extinderea acestora, n scopul ndeplinirii angajamentelor formulate de Romnia prin Parteneriatul de Aderare i asigurrii

capacitii competitive a IMM pentru a concura cu succes pe piaa european i piaa mondial, n special dup momentul

aderrii. Raportul de ar al Comisiei Europene publicat n octombrie 2003, recunoate eforturile Romniei de a sprijini IMMurile

i progresele nregistrate n implementarea Cartei Europene pentru ntreprinderile Mici. Totui, Raportul de ar atrage

atenia asupra constrngerilor cu care IMM-urile romneti se mai confrunt nc, respectiv un mediu economic care mai

trebuie mbuntit pentru ca acestea s beneficieze din plin de liberti de micare i aciune. Msurile cuprinse n prezenta

strategie au fost proiectate, astfel nct s elimine constrngerile nregistrate i s accelereze progresul n ndeplinirea

cerinelor impuse de Piaa Intern.

SECTORUL IMM I PROCESUL DE ADERARE

Guvernul Romniei i -a asumat, prin Parteneriatul de Aderare, obligaia de a ntri competitivitatea sectorului, de a finaliza

procesul de restructurare industrial, de a ncuraja crearea de noi ntreprinderi, de a dezvolta bazele antreprenoriale i de a

mbunti mediul de afaceri. Aceste obiective au fost introduse n Planul Naional de Dezvoltare.

Planul Naional de Dezvoltare

n anul 2003 a fost elaborat Planul Naional de Dezvoltare (PND), document strategic naional care fundamenteaz asistena

acordat de Uniunea European, rii noastre i care constituie ultimul document de programare pentru fondurile de

preaderare, pn la accesarea fondurilor structurale de ctre ara noastr n calitate de membru cu drepturi depline.

Prin PND se concretizeaz politica promovat de Strategia de Dezvoltare Economic pe Termen Mediu a Romniei (pe

perioada 2004-2006), care acord o atenie special, n cadrul politicilor de restructurare, crerii i dezvoltrii IMM.

Principalele aciuni pentru realizarea acestei prioriti se vor axa pe mbuntirea mediului de afaceri, sprijinirea accesului la

sursele de finanare i pe asigurarea de servicii pentru IMM i viitori antreprenori. Obiectivele int pe termen mediu sunt:

crearea a 760.000 de noi locuri de munc, creterea contribuiei sectorului IMM n PIB la niveluri comparabile cu celelalte ri

candidate i creterea exporturilor efectuate de IMM ntr-un ritm anual de 10%.

2

Carta European pentru ntreprinderile Mici

In anul 2000, Uniunea European a lansat Procesul de la Lisabona pentru a mbunti competitivitatea IMM-urilor

europene, ntr-o economie globalizat bazat pe cunoatere.

Astfel, Serviciile Comisiei Europene au introdus ulterior un nou instrument politic Carta European pentru ntreprinderi Mici

(CEIM). Serviciilor Comisiei Europene i Statelor Membre li s-au cerut s aib n vedere urmtoarele zece direcii de aciune

pentru ca ntreprinderile mici s beneficieze de toate avantajele economiei digitale:

Educaia i instruirea ntreprinztorilor;

Iniierea mai puin costisitoare i mai rapid a afacerilor;

Legislaie i reprezentri mai bune;

Asigurarea calificrii necesare;

mbuntirea accesului on-line;

Mai mult de la Piaa Intern;

Sistemul fiscal i aspecte financiare;

Consolidarea capacitii tehnologice a ntreprinderilor mici;

Utilizarea modelelor e-business de succes i asigurarea unei asistene de calitate pentru ntreprinderile mici;

Dezvoltarea unei reprezentri mai puternice i mai eficiente a intereselor ntreprinderilor mici pe plan naional i la

nivelul Uniunii Europene.

n anul 2002, Guvernul Romniei, alturi de alte state candidate, a semnat Declaraia de la Maribor angajndu-se s

armonizeze politica sa cu prevederile CEIM. De aceea, msurile prevzute n aceast strategie au fost aliniate la prioritile

identificate n Cart i demonstreaz dorina Romniei de a-i ndeplini obligaiile asumate cu ocazia semnrii acestui

document de pol itic a ntreprinderii.

Agenia Naional pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie (ANIMMC) este coordonatorul naional n implementarea

n Romnia a Cartei Europene pentru ntreprinderi Mici i implementarea Programului comunitar multianual pentru

ntreprinderi i spirit antreprenorial, n special pentru IMM (2001-2005).

ANIMMC este responsabilul din partea Guvernului Romniei, la Capitolul de negociere 16 Politica n domeniul

ntreprinderilor mici si mijlocii i urmrete ndeplinirea angajamentelor asumate n procesul de negociere pentru aderarea

la Uniunea European.

ANIMMC va urmri ca obiectivele Strategiei Guvernului pentru susinerea dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii

n perioada 2004 2008 s fie n strns concordan cu prioritile, msurile i aranjamentele de implementare pentru

politicile industriale i regionale i n consens cu principiile concentrrii, parteneriatului, coordonrii i adiionalitii.

3

SCURT ANALIZ COMPARATIV A NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII DIN ROMNIA I A CELOR DIN

STATELE MEMBRE I CANDIDATE LA UNIUNEA EUROPEAN1

Definiia IMM

O ntreprindere se ncadreaz n categoria IMM (poate fi micro, mic sau mijlocie) dac ndeplinete toate condiiile cu privire

la: personalul angajat, cifra de afaceri, capitalul maxim i criterii de reprezentare a prilor sociale.

Comparnd definiia IMM adoptat n Romnia cu cea recomandat n UE, putem observa faptul c din punct de vedere al

numrului de angajai, aceasta este identic. Totui, n ceea ce privete cifra de afaceri, definiia romn este mai restrictiv,

(nivelul maxim al acesteia fiind de 8 milioane EURO 2)comparativ cu UE (7 milioane EURO pentru ntreprinderile mici i 40

milioane EURO pentru cele mijlocii). n Romnia, nu exist restricii privind capitalul maxim deinut de IMM, ns n UE exist

aceast restricie, dar aceasta este progresiv, respectiv 5 milioane EURO pentru ntreprinderile mici i 27 milioane EURO

pentru ntreprinderile mijlocii. n concluzie, putem considera c definiia utilizat n Romnia este n conformitate cu cea

recomandat de Uniunea European.

Micro Mici Mijlocii

ROMNIA

Numrul maxim de angajai