Home >Documents >Sectorul de productie de pasari in

Sectorul de productie de pasari in

Date post:31-Oct-2015
Category:
View:30 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

1

1. INTRODUCERE1.1 Generalitii Sectorul de productie de pasari in Europa

De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de oua de gaina sau pui pentru consum. Un numar mic de ferme produce curcani (carne) si rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte puin despre producia de bibilici. In continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui, cu informatii limitate despre celelalte sectoare de productie.

Datele despre producia de pasari variaz pe specii de pasri i rase de pasri i de asemenea uneori in functie de cererea pieei. Rasele sunt selectate dup capacitatea de a face ou sau dupa potenialul de crestere (carne). Tabelul 1.1 arat cteva date specifice pentru specii de pasri in limitele IPPC.

Elemente tehniceGini outoarePui grilCurcanRate

MF

Ciclu de producie (zile)385 45039 4513398 13342 - 49

Greutatea (kg)1.851.85 2.1514.5 157.5 152.3

Greutatea (kg/m2Nu sunt date30 - 37Nu sunt dateNu sunt date20

Producia de carne

Dup DG Agricultur, partea D2, producia totala de carne de pasare in EU-15 a fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul U.E. Diferena, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata.Cel mai mare productor de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta (26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%). Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31% din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania, Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%, 21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari .

Producia de carne de pasare a crescut ncepand cu 1999 pana la o medie de 232000 tone/an . Cei mai mari productori din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au inregistrat toi o crestere a producie de carne de pasare.

Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4% si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul de carne. Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate fi sporit de aceasta cretere.

Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an.

Statele membre cu cel mai mare consum n U.E. sunt Franta, UK, Germania i Spania. Consumul acestora a crescut ntre 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, n Germania si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%.

Producia de pui pentru consum este o parte speciala. Documentul de fata se adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere, hranirea si starea (sanatatea) psarilor i variaza intre 5 sptamani (Finlanda) i 8 sptamani, dup care puii sunt livrai la abatoare. Dup fiecare ciclu coteele sunt complet curaate i dezinfectate. Durata acestei perioade variaz intre o saptmn si doua sptmni (Finlanda, UK) sau chiar 3 sptmni (Irlanda).

Un tip de producie care a fost pna acum specific Frantei folosete asa numiii pui cu etichet roie. Puii au permanent acces la o zon deschis si sunt tiai la varsta minim de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de producie a ctigat popularitate si reprezent (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din Franta.

Probleme de mediu n creterea intensiv de psri.

Problemele de mediu din agricultur sunt in vizor de o perioad relativ scurt de timp. Pn in anii 80 impactul creterii intensive de animale nu a fost o problema de mediu, cu toate c se tia deja c contaminarea solului prin exces de blegar i mirosul deveneau o problem pentru populaia in cretere din zonele rurale.

Una dintre provocrile majore n cadrul modernizrii produciei de pasri este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor polurii asupra mediului cu creterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp meninerea profitabilitii afacerii.

Activitile agricole n cresterea intensiv a pasarilor pot duce la un numar de fenomene de mediu :

acidificarea (NH3, SO2, NOx)

eutroficarea (N, P)

reducerea stratului de ozon (CH3Br)

cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)

uzarea apelor subterane

neplceri locale (miros, zgomot)

raspndirea de metale grele i pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea ateniei pentru un numr de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiv de pasari. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizeaz hrana si excret aproape toti nutrienii prin blegar. Calitatea si compozitia balegarului precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminani pentru nivelul de emisii.

Din punct de vedere al mediului, este important eficienta cu care psrile transform hrana. Nevoile psrilor variaza functie de etapele din via lor, cum ar fi perioada de crestere, de ingrsare sau de reproducere. Pentru a fi siguri c nevoile nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest dezechilibru.

Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute sau masurate.

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.1.2. Condiiile prezente ale amplasamentului

1.2.1. Localizare

Platoul avicol Racova este situat pe teritoriul comunei Racova, judetul Bacau la distanta de cca 30 km de mun Bacau, in extravilanul localitatii. Accesul in cadrul platoului se realizeaza din DN Bacau-Piatra Neamt prin intermediul DJ Racova-Izvoarele. Suprafata totala de teren detinuta de societate conform actului de proprietate Seria M07, nr 0710 emis de Ministerul Agriculturii la data de 26.08.1993, este de 190679,73mp (19,07ha). Amplasamentul obiectivului se situeaza pe un platou fiind delimitat de o zona forestiera. 1.2.2. Proprietatea actuala

Platoul Avicol Racova este n administrarea Departmentului Avicola din aoganizarea SC Agricola International sa Bacu.

1.2.3. Categoria de activitate i operatorul

Operatorul activitilor de pe amplasamentul analizat este SC Agricola International SA Bacau, cu sediul in Bacu, Calea Moldovei nr. 94, inmatriculat la Registrul Comertului sub nr. J04/2214/1992.

Activitatea desfurat n acest amplasament, conform legislaiei in vigoare, face parte din categoriile de activitii industriale pentru care este necesar obinerea autorizaiei integrate de mediu, ncadrndu-se la pct. 6.6. a) Instalaii pentru creterea intensiva a pasrilor cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri; din Anexa 1 a OUG nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. 1.3. Aspecte legale privind aplasamentul actiti conform BAT

Tehnicile folosite in fermele de cresterea pasarilor din cadrul Platoului Avicol Racova respecta recomandarile din cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

1.3.1. Tehnici de management

La nivel de societate Agricola activitatea de protecie a mediului este in competenta Serviciului Investiii Protecia Mediului din cadrul societati, pentru Departamentul Avicola fiind desemnat prin decizie un responsabil pentru probleme de protecie a mediului. Dei nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu, in cadrul societaii se aplic proceduri de mediu care au fost impuse prin Sistemul de Calitate conform ISO 9001/2001 pentru care societatea noastra a fost certificata.

1.3.2. Materii prime si materiale

Materiile prime folosite sunt:

- puii de o zi carre sunt preluati de la statia de incubatie ce apartine societatii,

- hrana puilor este asigurata de catre FNC-ul societatii cu respectarea retetarului impus de norme pe categorii si varsta cu respectarea prevederilor sanitar veterinare atat in procesul de fabricatie cat si in procesul de livrare al furajului.

- alimentarea cu apa potabila se realizeaza din sursa proprie prin intermediul a trei foraje functionale , aceasta fiind inmagazinata in doua bazine de stocare cu V=750mc/buc prevazute cu hidrofor.1.3.3. Folosirea apeiSunt n uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa att pentru consumul menajer ct i pentru apa folosita n procesul de splarea i igienizarea a incintelor i utilajelor. Pentru procesul de spalare se folosesc pompe sub presiune care asigura o spalare eficieta a halelor in perioada de vid sanitar cu un condsum redus de ap.

1.3.4. Procese tehnologice

Platoul avicol Racova este structurat pe 5 ferme g

Embed Size (px)
Recommended