Sectorul de productie de pasari in Europa.doc

1

1. INTRODUCERE1.1 Generalitii Sectorul de productie de pasari in Europa

De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de oua de gaina sau pui pentru consum. Un numar mic de ferme produce curcani (carne) si rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte puin despre producia de bibilici. In continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui, cu informatii limitate despre celelalte sectoare de productie.

Datele despre producia de pasari variaz pe specii de pasri i rase de pasri i de asemenea uneori in functie de cererea pieei. Rasele sunt selectate dup capacitatea de a face ou sau dupa potenialul de crestere (carne). Tabelul 1.1 arat cteva date specifice pentru specii de pasri in limitele IPPC.

Elemente tehniceGini outoarePui grilCurcanRate

MF

Ciclu de producie (zile)385 45039 4513398 13342 - 49

Greutatea (kg)1.851.85 2.1514.5 157.5 152.3

Greutatea (kg/m2Nu sunt date30 - 37Nu sunt dateNu sunt date20

Producia de carne

Dup DG Agricultur, partea D2, producia totala de carne de pasare in EU-15 a fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul U.E. Diferena, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata.Cel mai mare productor de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta (26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%). Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31% din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania, Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%, 21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari .

Producia de carne de pasare a crescut ncepand cu 1999 pana la o medie de 232000 tone/an . Cei mai mari productori din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au inregistrat toi o crestere a producie de carne de pasare.

Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4% si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul de carne. Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate fi sporit de aceasta cretere.

Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an.

Statele membre cu cel mai mare consum n U.E. sunt Franta, UK, Germania i Spania. Consumul acestora a crescut ntre 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, n Germania si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%.

Producia de pui pentru consum este o parte speciala. Documentul de fata se adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere, hranirea si starea (sanatatea) psarilor i variaza intre 5 sptamani (Finlanda) i 8 sptamani, dup care puii sunt livrai la abatoare. Dup fiecare ciclu coteele sunt complet curaate i dezinfectate. Durata acestei perioade variaz intre o saptmn si doua sptmni (Finlanda, UK) sau chiar 3 sptmni (Irlanda).

Un tip de producie care a fost pna acum specific Frantei folosete asa numiii pui cu etichet roie. Puii au permanent acces la o zon deschis si sunt tiai la varsta minim de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de producie a ctigat popularitate si reprezent (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din Franta.

Probleme de mediu n creterea intensiv de psri.

Problemele de mediu din agricultur sunt in vizor de o perioad relativ scurt de timp. Pn in anii 80 impactul creterii intensive de animale nu a fost o problema de mediu, cu toate c se tia deja c contaminarea solului prin exces de blegar i mirosul deveneau o problem pentru populaia in cretere din zonele rurale.

Una dintre provocrile majore n cadrul modernizrii produciei de pasri este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor polurii asupra mediului cu creterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp meninerea profitabilitii afacerii.

Activitile agricole n cresterea intensiv a pasarilor pot duce la un numar de fenomene de mediu :

acidificarea (NH3, SO2, NOx)

eutroficarea (N, P)

reducerea stratului de ozon (CH3Br)

cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)

uzarea apelor subterane

neplceri locale (miros, zgomot)

raspndirea de metale grele i pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea ateniei pentru un numr de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiv de pasari. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizeaz hrana si excret aproape toti nutrienii prin blegar. Calitatea si compozitia balegarului precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminani pentru nivelul de emisii.

Din punct de vedere al mediului, este important eficienta cu care psrile transform hrana. Nevoile psrilor variaza functie de etapele din via lor, cum ar fi perioada de crestere, de ingrsare sau de reproducere. Pentru a fi siguri c nevoile nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest dezechilibru.

Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute sau masurate.

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.1.2. Condiiile prezente ale amplasamentului

1.2.1. Localizare

Platoul avicol Racova este situat pe teritoriul comunei Racova, judetul Bacau la distanta de cca 30 km de mun Bacau, in extravilanul localitatii. Accesul in cadrul platoului se realizeaza din DN Bacau-Piatra Neamt prin intermediul DJ Racova-Izvoarele. Suprafata totala de teren detinuta de societate conform actului de proprietate Seria M07, nr 0710 emis de Ministerul Agriculturii la data de 26.08.1993, este de 190679,73mp (19,07ha). Amplasamentul obiectivului se situeaza pe un platou fiind delimitat de o zona forestiera. 1.2.2. Proprietatea actuala

Platoul Avicol Racova este n administrarea Departmentului Avicola din aoganizarea SC Agricola International sa Bacu.

1.2.3. Categoria de activitate i operatorul

Operatorul activitilor de pe amplasamentul analizat este SC Agricola International SA Bacau, cu sediul in Bacu, Calea Moldovei nr. 94, inmatriculat la Registrul Comertului sub nr. J04/2214/1992.

Activitatea desfurat n acest amplasament, conform legislaiei in vigoare, face parte din categoriile de activitii industriale pentru care este necesar obinerea autorizaiei integrate de mediu, ncadrndu-se la pct. 6.6. a) Instalaii pentru creterea intensiva a pasrilor cu o capacitate mai mare de 40.000 locuri; din Anexa 1 a OUG nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. 1.3. Aspecte legale privind aplasamentul actiti conform BAT

Tehnicile folosite in fermele de cresterea pasarilor din cadrul Platoului Avicol Racova respecta recomandarile din cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

1.3.1. Tehnici de management

La nivel de societate Agricola activitatea de protecie a mediului este in competenta Serviciului Investiii Protecia Mediului din cadrul societati, pentru Departamentul Avicola fiind desemnat prin decizie un responsabil pentru probleme de protecie a mediului. Dei nu s-a implementat un Sistem de Management de Mediu, in cadrul societaii se aplic proceduri de mediu care au fost impuse prin Sistemul de Calitate conform ISO 9001/2001 pentru care societatea noastra a fost certificata.

1.3.2. Materii prime si materiale

Materiile prime folosite sunt:

- puii de o zi carre sunt preluati de la statia de incubatie ce apartine societatii,

- hrana puilor este asigurata de catre FNC-ul societatii cu respectarea retetarului impus de norme pe categorii si varsta cu respectarea prevederilor sanitar veterinare atat in procesul de fabricatie cat si in procesul de livrare al furajului.

- alimentarea cu apa potabila se realizeaza din sursa proprie prin intermediul a trei foraje functionale , aceasta fiind inmagazinata in doua bazine de stocare cu V=750mc/buc prevazute cu hidrofor.1.3.3. Folosirea apeiSunt n uz toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa att pentru consumul menajer ct i pentru apa folosita n procesul de splarea i igienizarea a incintelor i utilajelor. Pentru procesul de spalare se folosesc pompe sub presiune care asigura o spalare eficieta a halelor in perioada de vid sanitar cu un condsum redus de ap.

1.3.4. Procese tehnologice

Platoul avicol Racova este structurat pe 5 ferme grupate a cate 6 blocuri (un bloc=doua hale) ce au avut ca profil de activitate anterioara si prezenta cresterea pasari de carne pentru consum fiind aplicata tehnologia de crestere intensiva la sol .

Platoul avicol este constituita din 60 hale de crestere a pasarilor, prevazute cu filtru sanitar, ateliere de intretinere, magazii si depozite pentru hrana, materiale auxiliare, bloc locuinte.

Prin modernizarea si dotarea fermei cu echipamente de hranire , adapare si microclimat conform normelor europene activitatea fermei este organizata pe cele 60 hale de crestere a puilor la sol modernizate la data analizei.

Platoul avicol Racova are ca activitate cresterea puilor de carne prin procedeul de crestere intensiva la sol si consta in urmatoarele faze de lucru:

-pregatirea halelor in vederea popularii (vid sanitar) prin curatire, igienizare, formarea patului din rumegus , care se desfasoara pe o perioada de cca 18-21 zile;

-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie a societatii, greutate puilor fiind cuprinsa intre 25-45g/buc.

-cresterea si intretinerea puilor de carne consta in asigurarea necesarului de hrana, apa, si microclimat.

Durata perioadei de crestere a puilor de minim 2 kg este de 60 zile din care 42 zile pentru crestere i 18-21 zile curatire si igienizare hale, in perioada de vid sanitar. Procesul consta in preluarea puilor de o zi de la statia de incubaie ce aparine societii, creterea i intretinerea acestora pentru a ajunge la greutatea de consum i livrarea spre abatorizare ctre abatorul propriu al societii. Hrana puilor este asigurat de catre FNC-ul societii cu respectarea reetarului impus de norme pe categorii si vrst cu respectarea prevederilor sanitar veterinare.

La data intocmirii documentatiei fermele din cadrul platoului Racova are populate 60 hale (1427596 capete/ciclu de crestere) cu pui de carne prin procedeul de crestere intensiva la sol.

Capacitatea totala de populare a fermelor din cadrul Platoului Avicol Racova este de cca 310.00 capete/serie/ ferma, numarul de serii pe an este de 5,6 rezultand o incarcare totala pe platou de cca. 8.680.000 capete pe an:

ferma 13 310.000 capete /serie x 5,6 serii/an = 1.736.000 capete





Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in perioada vidului sanitar fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele decantoare cu V=50mc/buc cu rol de retinere a suspensiilor grosiere inainte de evacuare prin vidanjare.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor sunt preluate prin retele unindu-se in bazinul decantor.

Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .1.3.5. Controlul emisiilorProcesul de cretere a pasrilor nu conine surse punctiforme de emisii de poluani in aer. Nivelele de emisii de la halele de cretere pasri (Nox, pulberi, NH3, H2S, COV), conform Bilanului de Mediu nivel II, sunt in conformitate cu recomandrile BAT.

Emisii necontrolate de poluani in apele subterane sau pe sol nu exist, ntruct platforma este betonat, iar reelele de canalizare din incint nu prezint pierderi.

Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor in perioada vidului sanitar, fiecare ferma din cadrul platoului avicol are in dotare un sistem colector de preluare a acestor ape format din tuburi din BA cu racordare la bazinele de stocare cu V=50 mc/buc. Dupa o perioada de fermentare apele sunt folosite la fertilizarea organica a terenurilor.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si vestiare din cadrul fermelor sunt preluate prin retele unindu-se intr-un bazin de colectare cu volumul V= 10 mc, din care sunt vidanjate si transportate in reteau de canalizare a municipiului Bacau, in baza Contractului incheiat cu RAGC Bacau.

Apele pluviale colectate de pe incinta betonata si construita prin rigole , pante si canale deschise sunt dirijate pe terenurile invecinate .

1.3.6. Mirosuri

Procesul de cretere a pasrilor este un proces ciclic a cror parametrii pentru condiiile de microclimat, hrnire, adpare sunt conduse automat sau prin microprocesor. Pentru avariile in SEN ce ar conduce la apariia unor situaii accidentale, generatoare de mirosuri, fermele sunt prevzute cu generatoare de curent ce asigura funcionarea unitarii pe durata avariei.

1.3.7. DeeuriIn amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deeuri:

Gunoiul de hala provenit din cele 5 ferme ale platoului colectat din hale dupa depolpulare,este incarcat in mijloacele de transport auto si depozitate pe platforma ecologica amenajata in apropierea fermelor.Platforma are o suprafat de 0,4 ha, este ingradita, prevazuta cu sistem de colexctare a levigatului si cu alei de acces pentru mijloacele auto si utilajele care sunt folosite la gestionarea gunoiului de hala. Dupa o perioada de fermentare, 6 luni, gunoiul de hala este livrat in baza contractelor incheiate cu detinatorii de terenuri fgiind folosit la fertilizarea organica.

Deeurile valorificabile si anume deeurile metalice vor fi depozitate pe platforme betonate in spatii amenajate, pn la ridicarea acestora.

Deeurile menajere se vor depozita in containere metalice amplasate pe platforme betonate si transportate prin grija societii la platforma organizat a localitii.

Pierderile naturale vor fi colectate in saci din polietilena, legai, depozitai temporar intr-un spaiu amenajat pana la ridicarea de ctre SC PROTAN Bucureti, conform contractului ncheiat, in vederea incinerrii.

1.3.8. Energie

Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-Platoul avicol Brad este alimentat cu energie electrica de catre SC E-ON MOLDOVA SA -Filiala Bacau in baza contractului incheiat.

Alimentarea cu energie electrica este realizata printr-un bransament din reteaua electrica din incinta unitatii racordat la postul de transformare PTCZ 2, pe linia de joasa tensiune. Postul de transformare este dotat cu grupuri electrogene de 125KVA ce intra in functiune in cazul unei avarii la reteaua electrica. Fiecare ferma are in dotare cate un post de transformare.

Energia electrica si termica se folosete eficient, in conformitate cu cerinele BAT.

1.3.9. AccidenteMasurile luate pentru ntreinerea si exploatarea tuturor instalaiilor, asigura prevenirea accidentelor de tip industrial.

1.3.10. ZgomotMasurile preventive pentru limitarea zgomotului si ncadrarea nivelului de zgomot in limite admise respecta prevederile din recomandrile BAT, astfel:Programul de intretinere existent la nivelul societatii implica controlul periodic si inlocuirea partilor componente in instalatii, inclusiv a celor generatoare de zgomot.

Plasarea pompelor este in bazine subterane si a tuturor echipamentelor in cldiri nchiseAmplasarea halelor la distante corespunztoare de zona locuibila, conduce la eliminarea situaiilor de disconfort,

In prezent nivelul zgomotului se incadreaza in limtele prevazute de STAS 10009/1988.

1.3.11. Monitorizare; raportareMonitorizarea este de asemenea in conformare cu cerinele BREF. Se realizeaza urmatoarele inregistrari si evidente curente:

- monitorizarea volumului de apa potabila consumata;

- monitorizarea apelor uzate menajere dirijate la canalizarea oreneasca;

- monitorizarea si raportarea deeurilor

- monitorizarea cantitii de gunoi de hala depozitat in platforma ecologica precum si a cantitilor de gunoi predata la beneficiari pe baza de contract.

1.3.12. Scoaterea din funciuneActivitatea desfurata nu este de natura sa conduc la poluarea chimica a amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu exista zone de depozitare a deeurilor periculoase.

Pentru ncetarea activitii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permit utilizarea sa in viitor. In acest scop s-a elaborat Planul de nchidere a instalaiei care se bazeaz pe elementele identificate in Raportul de Amplasament anexat.

1.3.13. Reglementrile privind protecia habitatelorPe amplasament si in mprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale protejate. 1.4 OrganizarePersonal ce deserveste fiecare ferma (de la 13-17)Nr.FunctiaNr.personal

1Sef ferma1

2Economist1

3Mecanic 1

4Avicultori15

Personal ce deserveste platoul avicol

Nr.FunctiaNr.personal

1Mecanici9

2Electricieni4

3Conducatori auto8

4Zidar1

5Tamplar1

6Tinichigiu1

7Operator cantar1

8Telefonist1

.

2.PREZENTAREA PROIECTULUI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC 2.1. Intrri de materii prime2.1.1. Selectarea materiilor prime

- tabelul 2.1 (Anexa 1)2.1.2 Cerinele BATCerina caracteristica a BATRspunsResponsabilitate

Indicai persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerina

Exist studii pe termen lung care sunt necesare a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu i impactul materiilor prime i materiilor utilizate? Dac da, facei o list a acestora i indicai n cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.NU

Listai orice substituii identificate i indicai data la care acestea vor fi finalizate n cadrul programului de modernizare. Nu este cazulConducerea societarii

Serviciul Investiii/Dezvoltare si PMI

Confirmai faptul c vei menine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?3) DA

Autorizaie Integrata de Mediu

Fisele de evidenta pentru materii primeSef ferma

Responsabil PMI,

Confirmai faptul c vei menine proceduri pentru revizuirea sistematic n concordan cu noile progrese referitoare la materiile prime i utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului? DA

Autorizaie Integrata de Mediu. Politica de reducere a polurii in cadrul societii

Conducere societate

Responsabil PMI,

Confirmai faptul c avei proceduri de asigurare a calitii pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specificaii pentru evaluarea oricror modificri referitoare la impactul asupra mediului cauzat de impuritile coninute de materiile prime i care modific structura i nivelul emisiilor. DA

DAResponsabil calitate

Responsabil PMI

Responsabil PMI

2.2. Auditul privind minimizarea deeurilor (minimizarea utilizrii materiilor prime)

Nr.crt.Cerina caracteristica a BATRspunsResponsabilitate

Indicai persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerin

1A fost realizat un audit al minimizrii deeurilor? Indicai data i numrul de nregistrare al documentului. Not: Referire la H.G. nr. 856/2005Nu

Raportri lunare privind tipul si cantitile de deeuri in conformitate cu Planul privind gestiunea deeurilor

Responsabil PMI

2Listai principalele recomandri ale auditului i data pn la care ele vor fi implementate. Anexai planul de aciune cu msurile necesare pentru corectarea neconformitilor nregistrate nraportul de audit. Nu a fost realizat un audit al minimizrii deeurilorManagementul societarii se nscrie pe linia diminurii cantitii de deeuri

Conducere societate

Responsabil PMI

3Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificai principalele oportuniti de minimizare a deeurilor i data pn la care ele vor fi implementate.

Msura permanenta privind minimizarea deeurilor conform Planului privind gestiunea deeurilorConducerea societii

Sef ferma

Responsabil calitate

Responsabil PMI

4Indicai data programat pentru realizarea viitorului audit. 2007Conducere societate

Responsabil PMI

5Confirmai faptul c vei realiza un audit privind minimizarea deeurilor cel puin o dat la doi ani

Prezentai procedura de audit i rezultatele/ recomandrile auditului precum i modul de punere n practic a acestora n termen de 2 luni de la ncheierea lui.

DaConducere societate

2.3. Utilizarea apei

2.3.1.Consumul de apa

Sursa de alimentare cu apa (de ex.rau, ape subterane, retea urbana)Volum de apa captat (m3/an)Utilizari pe faze ale procesului% de recircularea apei pe faze ale procesului% apa reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva

Surs proprie subterana-puturi forate

76.000 mc/an-adapare pui: 70200 mc/an

-igienizari incinte hale: 4320 mc/an

-scop menajer 950 mc/an00

2.3.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limitaValoarea limitaPerformanta companiei

Recomandri BAT8 l/ cap pasare/serie

8 l/ cap pasare/serie

O diagram a circuitelor apei i a debitelor caracteristice este prezentat mai jos/anexate/altele Schema de bilan a apei n cadrul instalaiei (de la prelevare pn la evacuarea n receptorul natural) este prezentat mai jos/anexat Numrul documentului

Nu este cazul

Ape uzate tehnologic

asternut epuizat apa uzata menajera

Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de 3,5 8,0 m din lunca raului Bistrita. Caracteristicile hidrologice:

- nivel hidrosttaic 1,5 1,8 m

- nivel hidrodinamic 3,0 4,0 m

- debit exploatare foraj 10,0 m.

Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectie sanitara.

Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn = 150 mm.

Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn =219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare (2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm., presiunea fiind mentinuta datorita unui hidrofor.

Pentru capatarea apei , societatea are incheiat contract cu Apele Romane, Directia Siret-SGA Bacau.

Societatea este preocupata de reducerea consumurilor de apa potabila in activitatea de igienizare incinte-hale in perioada de vid sanitar prin utilizarea instalatiei de spalare sub presiune ceea ce conduce la reducerea consumului si la eficientizarea operatiei.

Apa este folosita in urmataorele scopuri:

adapare pui: 70200 mc/an

igienizari incinte hale: 4320 mc/an

scop menajer 950 mc/an

2.3.3.Cerinele BAT pentru utilizarea apei

Cerina caracteristica privind BATRspunsResponsabilitate

Indicai persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerin

A fost realizat un studiu privind utilizarea eficient a apei? Indicai data i numrul documentului respectiv. Nu

Listai principalele recomandri ale acelui studiu idata pn la care recomandrile vor fi implementate. Dac un Plan de aciune este disponibil, este mai convenabil ca acesta s fie anexat aici.

------

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de ap? Dac DA, descriei succint mai jos principalele rezultate. Prin managementul societii aceasta se preocupa de reducerea consumurilor specifice in ceea ce privete consumul de apa tehnologica conform celor mai bune tehnici de cretereResponsabil PMI

Sef ferma

Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat identificai principalele oportuniti de mbuntire a utilizrii eficiente a apei i data pn la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.Consumurile specifice de apa utilizata intr-un ciclu de producie la cele doua ferme se ncadreaz in limite recomandate prin BATResponsabil PMI

Sef ferma

Indicai data pn la care va fi realizat urmtorul studiu.--

Confirmai faptul c vei realiza un studiu privind utilizarea apei cel puin la fel de frecvent ca i perioada de revizuire a autorizaiei integrate de mediu i c vei prezenta metodologia utilizat i ci rezultatele recomandrilor auditului ntr-un interval de 2 luni de la ncheierea acestuia. DAResponsabil PMI

Sef ferma

Sistemele de canalizare

Ca urmare a activitatii desfasurate de pe incinta Platoului avicol Racova rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor dupa depopulare ce contin suspensii, substante organice, ioni amoniu, H2S si sulfuri. Acest tip de ape uzate rezulta numai in perioadele de vid sanitar.

-ape menajer fecaloide provenite de la filtrele sanitare, din activitatea administrativa si de igienizare de la vestiare , birouri. Aceste ape ce contin suspensii, substante organice, detergenti, ioni amoniu

-ape meteorice provenite de pe incinta construita si betonata ce contin suspensii.

Platoul este prevazut cu retele interne de canalizare ape uzate tehnologice, menajere si pluviale.

Pentru colectarea apelor uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor in perioada vidului sanitar fermele au in dotare o retea de canalizare formata din tuburi din BA care racordeaza retelele de colectare ape uzate din fiecare hala la cate un bazin betonat subteran vidanjabil periodic. (cate un bazin pentru fiecare ferma, V= 50 mc). Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltraiile de apa uzata in sol. Primul compartiment are rol de reinere a parii grosiere dup care se realizeaz decantarea apei in cel de-al doilea compartiment.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare sunt colectate in reteaua de canalizare ape menajere si sunt dirijate in bazine contruite din fibra de sticla, cate unul pentru fiecare ferma, V=23 mc. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul sanitar , in prezent sunt dirijate prin reele de canalizare separate. Aceste ape sunt vidanjate periodic si sunt transportate in reeaua de canalizare a municipiului Bacu, in baza Contractului ncheiat cu RAGC Bacu.

Apele uzate tehnologice stocate in bazinele betonate, dupa fermentare sunt preluate in vederea utilizarii lor ca fertilizant agricol.

Apele pluviale colectate de pe incinta sunt dirijate gravitational prin rigola cailor de aces catre terenurile invecinate.

Colectarea apelor uzate din incinta se realizeaz in sistem divizor, evacuarea acestora fiind in sistem divizor.

In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot concluziona urmatoarele:

- reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;

- bazinele de stocare ape uzate tehnologice sunt intretinute corespunzator, societatea monitorizeaza volumule de ape uzate folosite la fertiolizarea organica a terenurilor agricole.

- bazinele de stocare a apelor uzate menajere, montate in cursul anului 2007, conform termenului stabilit prin Programul de actiuni, sunt bine intretinute, societatea monitorizeaza volumule de ape uzate menajere.

Recircularea apei

Natura procesului tehnologic nu permite folosirea apei recirculate.

Alte tehnici de minimizare

Prin dotrile existente in cadrul fermelor de pe platoul Racova consumurile specifice de apa potabila se ncadreaz in normele prevzute de BAT.

O alta posibilitate de minimalizare a consumului de apa consta in analizarea utilizrii unor substane tensioactive cu capacitate de curare crescuta ceea ce ar conduce la o reducere a consumului de apa potabila in perioada de vid sanitar.

Apa utilizata la splareIn perioada de vid sanitar se ndeprteaz cu mijloace mecanice gunoiul de hala, se transporta cu mijloace auto la depozitul din dotare si abia dup acesta operaie se folosete apa la splarea incintei halei.

Splarea se execut cu pompe sub presiune in scopul raionalizrii consumului de apa.

2.4. Principalele activiti2.4.1. Inventarul proceselor

Ferma 13, 14, 15, 16, 17

Numele procesuluiNumrul procesului (daca e cazul )DescriereCapacitate maxima

Pregtirea halelor in vederea popularii1Igienizarea halelor la finalul ciclului de cretere

- apa potabila pentru igienizri 864 mc/an

-Desogerme 500 kg/an

-NaOH 5 t/an

-Clorur de var 4t/an

-Fognet 60 l/an

-Aldekol 90 l/an

-Dezinfectant SAN 1680 kg/an

- Rumegu 1200 mc/an

Popularea halelor2Popularea halelor cu pui de o zi provenii de la incubatorul propriu al societaii 3.104.640 pui/an

Hrnire si adpare3Sistemul de cretere n hale la sol dotate cu linii de furajare si adpare - furaj - 6800 t/an

- vitamine -2.6 t/an

- apa potabila 9620 mc/an

Asigurarea condiiilor de microclimat4Sisteme de admisie aer si ventilaie haleFerma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri

Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri




Eliminarea dejeciilor8Eliminarea dejeciilor in sistem uscat i transportul, cu mijloace auto la platforma

2800 t/an

Eliminarea ape uzate9Apele uzate sunt evacuate intr-un bazin colector din cadrul fermei de unde prin vidanjare sunt dirijate ctre terenuri864 mc/an

2.4.2. Descrierea proceselor

Tehnologie de crestere a puilor de carne pui de o zi

Apa potabila

Substante dezinfectante

Clorura de var

Ape uzate tehnologiceHidroxid de sodiu

Dejectii solide

Furajare

Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Adpare

Pulberi

Tratamente

2.4.3. Inventarul iesirilor (produselor)

Numele procesuluiNumele produsuluiUtilizarea produsuluiCantitate anuala de produs

Cresterea puilor de carne la solPui de carne 2,0 2,2 kgAbatorizare in vederea comercializarii14.000 tone/an

2.4.4. Inventarul iesirilor (deseurilor)

Numele procesuluiNumele si codul deseului si denumirea emisieiRefDeseul, impactul emisieiCantitatea

Igienizarea halelor in perioada de vid sanitarGunoi hala

020106NuNu, in conditiile depozitarii corespunzatoare14.000 t/an

Procesul de crestere a puilor de carnePasari moarte

020102NuNu, in conditiile depozitarii temporarecorespunzatoare,in incinte frigorifice pana la eliminare in vederea incinerarii390 tone/an

Activitati administrativeDeseuri menajere

200101

200108NuNu, in conditiile depozitarii corespunzatoare24t/an

2.4.5. Diagramele elementelor principale ale instalatiei

Procesul de crestere intensiva si producere a puilor de carne este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate.

Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea pasarilor si consta in urmatoarele etape:

-pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar)

-preluarea puilor de o zi de la statia de incubatie din cadrul societatii;

-cresterea si intretinerea puilor de carne- la sol, prin asigurarea conditiilor si necesarului de hrana, apa si microclimat;

-livrarea pasarilor de carne la greutatea de cca 2 -2,2 kg catre abator.

Pentru asigurarea desfasurarii activitatii fermelor de pasari aceasta consta in urmatoarele faze de lucru:

a)pregatirea halelor (vidul sanitar) in vederea popularii

La data intocmirii documentatiei sunt populate cele 60 de hale cu o capacitate de 1427596 pui.

In fiecare ferma sunt prevazute cate 6 blocuri iar fiecare bloc este prevazut cu cate doua hale pe doua nivele. In cadrul fermelor sunt blocuri ce au prevazut SAS pe mijloc si separa cele doua hale de lucru si hale ce au SAS pe extremitatea blocului deservind intregul functional.

Pregatirea halelor in vederea popularii consta in urmatoarele faze de lucru:

-dezinfectie pe asternutul epuizat prin fixare cu solutie de soda caustica.

-termonebulizare cu ajutorul unui generator de ceata cu Focnet

-indepartarea manuala a patului epuizat cu continut de dejectii

-dezinfectie cu solutie de soda caustica

-spalare cu apa rece sub presiune cu turbojet

-dezinfectie cu sol de Vircons

-dezinfectie cu Focnet

-flambare cu flacara deschisa

-spalare cu solutie de soda caustica

-varuirea incintei, dupa care incinta se tine inchisa intre 5-7 zile

-formarea patului din rumegus verde cu grosime de 5cm

Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului.

Durata de realizare a vidului sanitar este de cca 18-21zile.

In baza controlului efectuat de catre DSV se obtine avizul de populare in vederea cresterii unei noi serii de pui.

b)popularea halelor

Consta in aducerea puilor de o zi cu greutatea de 25-40g/buc, se realizeaza de la Ferma de incubatie proprie societatii acestia fiind transportati in custi cu mijloace auto proprii .

Ciclul de crestere si dezvoltare a puilor de carne consta intr-o durata de cca 42 zile pana cand puiul atinge o greutate de cca 2-2,2 kg.

Halele sunt dotate cu instalatii de furajare automate 4 linii /hala si adapare la sol-5 linii/hala, la lumina artificiala in conditii de temperatura pe baza unui sistem automatizat de reglare prin intermediul unor aeroterme ce functioneaza pe gaz metan. Fiecare hala este prevazuta cu un rezervor tampon ce preia apa din rezervorul de inmagazinare cu V=100mc apa circuland prin pompare catre fiecare ferma si un buncar pentru alimentare furaje .

In perioada de crestere puii sunt supusi unor tratamente si vacccinari pentru prevenirea bolilor specifice.

c)cresterea si intretinerea puilor de carne

Cantitatea de hrana necesara dezvoltarii puilor este asigurata de catre FNC-ul ce apartine societatii, conform retetarului aprobat si contine amestec de furaje, vitamine, minerale .

Amestecul de furaje si concentratul proteic este transportat in buncarele de furaje cu care sunt dotate halele din care prin intermediul unui transportor cu spira prin care sunt alimentate liniile de furajare la sol . Sistemul automat de furajare permite un control riguros al ingestiei de hrana asigurarea hranei pentru toate pasarile in mod egal , controlul periodic al greutatii puilor.

Apa este asigurata din sursa proprie subterana situata la 5 km distanta, inmagazinata in doua rezervoare cu V=750mc/buc, reteaua de distributie interna alimenteaza prin pompare liniile de adapare de la sol. Liniile de adapare sunt tevi de 2" suspendate prevazute cu pufere (adapatori), acest sistem permitand reducerea pierderilor de apa si in consecinta scaderea umezirii asternutului si preintimpinarea diverselor boli. In vederea reducerii duritatii apei in bazinul de stocare se realizeaza o tratare cu solutie dedurizanta (Decagri) 20l/ciclu de crestere.

Pentru a atinge greutatea de minim 2 2,2 kg in timp de 42 zile sunt necesare cca 2 kg furaj/kg carne si cca 4 l apa / kg carne ceea ce asigura o crestere medie in greutate de 40-50 g/zi.

Ciclul complet de productie este de 60 zile din care 42 zile pentru cresterea si atingerea greutatii de minim 2 kg iar 18-21 zile vidul sanitar. Acest flux de productie permite un rulaj de 6 serii de pasari de carne pe an.

Functie de conditiile de crestere si starea de sanatate a puilor pe ciclu se inregistreaza un procent de mortalitate de 2,5 % puii fiind depozitati in saci in spatii amenajate cu ridicare ritmica si transport catre Protan Bucuresti in baza contractului incheiat.

d)livrarea pasarilor de carne

La atingerea greutatii de 2-2,2kg puii de carne sunt preluati in custi din material plastic si transportati catre unitatii de abatorizare .

Obiectivul este prevazut cu spatii de depozitare (magazii ,).

Conform normelor europene asigurarea hranei se realizeaza in mod centralizat de la FNC-ul propriu-prepararea hranei pentru cresterea pasarilor.

Hrana este transportata in sasci si depozitata in magazii de unde sunt alimentate buncarele pentru furaje.

Pentru hrana pasarilor la sol se folosesc dipozitive de hranire ce constau dintr-un platou legat cu o linie de alimentare cu buncarul de hrana.Prin intermediul unui preaplin cu deschidere automata furajele sunt transportate catre aceste hranitoare.

Pentru adaparea puilor se foloseste o instalatie de adapare la sol care consta din conducte racordate la rezervorul tampon de apa si care de-a lungul lor prezinta un sistem de adapatori circulare .

In vederea asigurarii in conditii optime de crestere a puilor la t=33-20C si umiditate 55-50% se folosesc turbosuflante ce utilizeaza drept combustibil gazul metan -4 buc/hala cu un consum de 7,5Nmc/h/turbosuflanta.

Pentru realizarea functionalului , Platoul avicol Racova este dotat cu hale de crestere grupate in cinci ferme ce constau din constructii agrozootehnice P+1 cu dimensiunile L x l x h=90 x 18 x 8 m.

Dotarile din cadrul fermelor sunt prezentate mai jos:

Ferma nr 13

- 6 blocuri (12 hale) modernizate;

- filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale, atelier mecanic

- post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta si iluminat, dotat cu 3 transformatoare

- buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc, prevazut cu transportor cu spira in vederea alimentarii liniilor de furajare.

- trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul central si retele de distributie apa potabila in incinta fermei cu Dn 108 x 4mm .

- bazin colector ape uzate V=50mc dotat cu pompa tocator si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale. Apele uzate sunt dirijate printr-un canal deschis catre un bazin colector din pamant taluzat in conditiile in care debitul creste in bazin.

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton

- cantar bascula

- doua grupuri electrogene ce functioneaza pe motorina

- cai de acces

Pentru crearea microclimatului, halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4 bucati pe capete. Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de admisie situate pe partea laterala a halei.

Regimul de functionare a sistemului de ventilatie este computerizat, halele fiind dotate cu senzori de temperatura si umiditate, acesta fiind corelat cu varsta puilor si conditiile climatice

Ferma 14

- 6 blocuri (12 hale) modernizate; 5 blocuri au SAS pe extremitati iar un bloc cu SAS pe mijloc





- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, in prezent degradat, apele uzate fiind dirijate printr-un canal deschis direct intr-un luciu de apa (iaz) situat in vecinatate.

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton

- cantar bascula

- depozit de carburanti, cu rezervor ingropat in cuva nebetonata, neutilizat in prezent


- cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica, ventilatoare 40 buc/bloc din care 32 montate pe cele doua laterale si cate 4 bucati pe capete, halele find cu SAS pe mijloc. In cazul halelor prevazute cu SAS pe capat sunt prevazute 36 ventilatoare laterale si 4 pe capat.

Pentru accesul aerului proaspat in hala sunt prevazut 112 guri de admisie situate in tavan.

Regimul de functionare a sistemului de ventilatie este computerizat, halele fiind dotate cu senzori de temperatura si umiditate, acesta fiind corelat cu varsta puilor si conditiile climatice

Ferma 15

- 6 blocuri (12 hale) hale modernizate cu SAS pe capat, cu SAS pe mijloc.





- bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

- rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din vecinatate


- cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica, ventilatoare 56buc/bloc din care 16 buc pe capat si 40 buc pe laterale. .


Regimul de functionare a sistemului de ventilatie este computerizat, halele fiind dotate cu senzori de temperatura si umiditate, acesta fiind corelat cu varsta puilor si conditiile climatice.

- rezervor de inmagazinare apa 2 buc cu V=750mc/buc prevazut cu hidrofor

- statie de pompare apa dotata cu pompe tip SADU

- retele de distributie

Ferma 16

-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,

-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale, atelier mecanic

--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta si iluminat, dotat cu 3 transformatoare

-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc, prevazut cu transportor cu spira in vederea alimentarii liniilor de furajare.

-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul central si retele de distributie apa potabila in incinta fermei cu Dn 108 x 4mm .

-bazin colector ape uzate V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din vecinatate


-cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica, ventilatoare 56 buc/bloc



Ferma 17

-6 blocuri (12 hale) modernizate cu SAS pe capat,

-filtru sanitar compus din sediu firma, filtru sanitar, sala de mese, magazie materiale, atelier mecanic

--post trafo-ce asigura alimentarea cu energie electrica prin PTC2 20/0,4 KV pentru forta si iluminat, dotat cu 3 transformatoare

-buncar metalic pentru depozitarea nutreturilor concentrate cu V=10mc/buc 2 buc, prevazut cu transportor cu spira in vederea alimentarii liniilor de furajare.

-trasee din OL Dn 168 x 8mm ce asigura alimentarea cu apa a halelor de la rezervorul central si retele de distributie apa potabila in incinta fermei cu Dn 108 x 4mm .

-bazin colector ape uzate circular V=50mc si conducte din beton Dn 200mm pentru preluarea apelor uzate menajere si din igienizare hale, evacuate prin vidanjare

-rigole si canal colector de ape pluviale realizat din beton cu evacuare pe terenurile din vecinatate


-cai de acces

Pentru crearea microclimatului halele sunt prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica, ventilatoare 56buc/bloc



Pentru depozitarea patului epuizat si a dejectiilor uscate provenite din igienizarea halelor de la cele 5 ferme, societatea a amenajat in anul 2007 o platforma ecologica in suprafata de 0,4 ha. In cursul acestui an s-a restrans suprafata aferenta depozitarii prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate, iar suprafata depozitului vechi a fost adus la o forma satisfacatoare..

Fermele sunt prevazute cu depozite pentru materiale paioase, magazii si spatii de depozitare.

Pentru personalul ce deserveste obiectivul este un prevazut un bloc de locuinte de serviciu , constructie P+1, dotat cu racorduri de alimentare cu apa potabila, retea de canalizare ape uzate menajere cu descarcare intr-un bazin betonat vidanjabil cu V=20mc situat in vecinatatea constructiei.

Utiliti

Alimentarea cu ap potabil

Apa potabila este asigurata prin captare din stratul acvifer situat la adancimea de 3,5 8,0 m din lunca raului Bistrita.

Necesarul de apa este asigurat de patru foraje, prevazute cu zona de protectier sanitara.

Consumul de apa este contorizat, prin montarea unui apometru de diametru Dn = 150 mm .

Forajele sunt echipate cu pompe tip SADU cu Q = 20 mc/h, transportul apei de la frontul de captare la statia de repompare realizandu-se printr-o conducta din OL cu Dn =219 x 6,0 mm. Apa captata este inmagazinata in doua rezervoare de inmagazinare (2x750 mc) amplasate in vecinatatea fermei 15. Apa este distribuita la fermele din cadrul platoului prin conducte Dn =219 x 6,0 mm.

Apa este folosita in urmataorele scopuri:

adapare pui: 70200 mc/an

igienizari incinte hale: 4320 mc/an

scop menajer 950 mc/an

nOrma de consum inregistrata in anul 2006 si inprimele 8 luni din anul 2007 este de 8 l/cap de pasare/serie.

Alimentarea cu energie electric

Societatea AGRICOLA INTERNATIONAL SA Bacau-Departament Avicola-Platoul avicol Racova se alimenteaza u energie electrica in baza contractului incheiat cu EON Moldova, SDEE Bacau.

Corespunzator capacitatii de productie consumul mediu lunar este de 346 Mw/luna, consumul anual este de 4135 Mw/an.

Alimentarea cu energie electrica este realizata din LEA 20KV. Prin intermediul postului de transformare PTC2 20/0,4kv echipat cu doua transformatoare de 630 KVA. Asigurarea alimentarii cu energie electrica a fiecarei ferme se face de la reteaua electrica existenta in zona prin intermediul celor 5 posturi de transformare din cadul fermelor. Fiecare ferma este prevazuta cu cate doua generatoare de energie electrica ce utilizeaza drept combustibil mptorina si caare intra in functiune in caz de avarie.

Transformatoarele aflate in dotarea societatii folosesc ca agent de racire uleiul de transformator aditivat cu antioxidanti din punct de vedere calitativ corespunzand STR 12780/88 fara a contine compusi policlorurati. In cazul aparitie unei defectiuni service-ul este asigurat de SDEE Bacau acesta verificand verificarea periodica si schimbul deulei conform unui orogram prestabilit, neexistand perocolul contaminarii solului prin scurgeri necontrolate de ulei.

Prin tehnologia nou adoptata s-a urmarit reducerea consumurilor energetice fiind implementate masuri de intretinere si gospodarire a echipamentelor din dotare-sisteme de conditionare ale aerului, motoare si mecanisme de antrenare, sisteme de incalzire ale spatiilor si apei calde.

Halele de crestere pasari vor fi prevazute cu sisteme de control ale climatului (temperatura, umiditate), ventilatie ceea ce asigura un consum eficient d.p.d.v. energetic.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentareacu gaze naturale se face din reteaua e gaze din zona, gazul metan fiid folosit la turbosuflantele din exploatare.

In ceea ce priveste consumul de gaz metan, turbousuflantele sunt prevazute cu sisteme de masurare parametrii ceea ce conduce la un consum optim de combustibil. Prin inlocuirea combustibilului lichid cu gaz metan s-a urmarit utilizarea unui combustibil mai putin poluant.

Consumul de gaze natuarale este 3226250 Nmc

Nr.

crt.Tipul de energie utilizatCantitate anualaEmisiiMasuri de reducere

1Energie electrica4710MW/an NuEchipare cu becuri si aparatura cu consum economic

2Gaz metan3745982 Nmc/anGaze arseTurbosuflante cu sistem automat de reglare

2.4.6. Sistemul de exploatare

innd cont de condiiile de exploatare din punct de vedere al proteciei mediului sursele generatoare de emisii poluatoare sunt prevazute cu sisteme de informatii , control si monitorizare al mediului.

Instalatia de microclimat hale crestere

Parametrul de exploatareInregistratAlarmaCe actiune a procesului rezultaCare este timpul de raspuns

TemperaturaDaLocalaReglarea temperaturiiMinute

UmiditateDaLocalReglararea umiditatiiMinute

Centralele termice din cadrul fermelor aferente filtrelor sanitare

Parametrul de exploatareInregistratAlarmaCe actiune a procesului rezultaCare este timpul de raspuns

Debit gaze naturaleDaLInchidere arzatoareMinute

PresiuneDaLInchidere arzatoareMinute

TemperaturaDaLReglare parametruMinute

4.6.1. Conditii anormale

Procesele de crestere a pasarilor de carne la sol din cadrul fermelor 3 si 11-12 sunt procese discontinuue in care, pentru asigurarea conditiilor de hranire, adapare si microclimat, acestea sunt prevazute cu echipamente automatizate.

In cazul aparitiei unor defectiuni ale echipamentelor din dotare, exista riscul afectarii procesului de crestere ce ar putea genera emisii cu concentratii depasite (noxe provenite din sistemul de crestere, depasirea procentului de mortalitate).

In ceea ce privete centralele termice pentru producerea agentului termic si echipamentele ce asigura microclimatul in hala, aceastea sunt prevazute cu sisteme automatizate de pornire oprire, sisteme de monitorizare a procesului de ardere a carburantului .

2.4.7. Cerinte caracteristice BAT

Prin tehnologia de crestere aplicata pentru pasarile de carne la sol, cat si prin dotarile cu echipamente, acestea conduc la consumuri de materii prime, materiale auxiliare, utilitati, cantitati de deseuri generate, conform prevederilor din cele mai bune tehnici aplicate.

2.4.7.1. Implementarea unui sistem eficient de management al

mediului

Unitatea are implementat un sistem eficient de management al mediului avand prevazut in organigrama societatii un serviciu investitii, dezvoltare PMI, Departament de PMI precum si unul de protectie si securitate subordonate Consiliului de Administratie si care isi desfasoara activitatea pe linia protectiei mediului:

- Reducerea consumurilor specifice de utilitati - energie si apa;

- Gestionarea deseurilor si urmarirea minimizarii acestora;

- Urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora;

- Dotarea instalatiilor conform celor mai bune tehnici disponibile cu echipamente ce folosesc sisteme automate de dozare, controlul automat al parametrilor;

- La alegerea utilajelor s-a tinut seama de capacitatea de crestere pasari din cadrul fermelor, dispozitivele moderne de urmarire cu care sunt dotate echipamentele lucrand la parametri maximi;

2.4.7.2. Minimizarea impactului produs de accidente i de avarii printr-un plan de prevenire i management al situaiilor de urgen

Societatea, prin managementul de dezvoltare, are organizat un departament de protectie si securitate ce s-a ocupat cu intocmirea si obtinerea avizelor :

Planul de prevenire i stingere a incendiilor

Planul de prevenire i combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase

Procedur privind modul de aciune n caz de producere a unei poluri accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la o poluare.

Societatea are desemnat un departament ce se ocupa cu instruirea personalului in acest sens i urmarirea aplicarii masurilor din planurile aprobate.

2.4.7.3. Cerinele relevante suplimentare pentru activitile specifice sunt identificate mai jos:

Nu este cazul.

EMISII SI REDUCEREA POLUARII

2.4.8. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

Platoul avicol Racova a fost proiectata in perioada anilor 1972-1976 iar conceptul tehnologic de crestere a pasarilor nu a mai corespuns reglementarilor legislatiei actuale. In acest sens a fost adoptata tehnologia de crestere intensiva a pasarilor la sol prin modernizarea tuturor halelor din cadrul complexului.

Prin noua tehnologie s-a urmarit reducerea consumurilor specifice de utilitati (apa potabila, energie electrica, gaz metan) furajare si adaparea puilor cu pierderi minime, reducerea deseurilor si a emisiilor evacuate in mediu.

In ceea ce privesc emisiile atmosferice provenite din procesul de crestere s-a avut in vedere reducerea concentratiilor din gazele arse prin inlocuirea combustibililor lichizi cu gaz metan si automatizarea modului de ardere a acestuia in turbosuflante si centrale termice aferente filtrelor sanitare de la fiecare ferma.

Sursele de emisii punctiforme sunt reprezentate de:

centralele termice de la filtrele sanitare aferente fiecarei ferme, in total 5 centrale

o centala termica la ablocul de locuinte

In ceea ce privesc concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea sunt prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.

Ferma

Mirosuri(NH3, COV, H2S)

Pulberi

Gaze arse (CO, NOx, SO2, pulberi)

In ceea ce privete concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati acestea sunt prezentate in BM I-cap 11-11.2 Emisii atmosferice.

2.4.8.1. Emisii si reducerea poluarii

Nr

crtSursa generatoarePoluantConcentratia

mg/mcDebit masic

g/mcOrd. 462/1993

mg/mc

1Centrala termica F13CO100

SO235

NOx350


SO235

NOx350


SO235

NOx350


SO235

NOx350


SO235

NOx350

Din punct de vedere al concentratiilor, emisiile se incadreaza in CMA, conform Ord. 462/1993

2.4.8.2.Protectia muncii si sanatatea publica

Conform managementului societatii se efectueaza masuratori periodice privind concentratia noxelor pe locurile de munca , valorile acestora situandu-se in limitele admise conform reglementarilor Ministerului Sanatatii si Protectiei Muncii.

Descriei gradul de protecie al echipamentelor care trebuie purtate n diferite zone ale amplasamentului.

Echipament de lucru: salopeta, cizme, bonete, manusi, halate.

2.4.2.3. Echipamente de depoluare

Pentru fiecare faz relevant a procesului/punct de emisie i pentru fiecare poluant, indicai echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includei amplasarea sistemelor de ventilare i supapele de siguran sau rezervele. Unde nu exist, menionai c nu exist. Corespunzator fluxurilor tehnologice de crestere punctele de emisie pentru poluanti si echipamentele de depoluare utilizate sunt prezentate in tabelul de mai jos:Faza de procesPunctul de emisiePoluantEchipament de depoluare identificatPropus sau existent

-sistemul de crestere psri de carne la solSistem de ventilatie-NH3

-H2S

-COV

-pulberi

-CO

-SO2

-NOxVentilatoare hale:

Ferma 13 : 40 buc/bloc

Ferma 14: 40 buc/bloc

Ferma 15: 56 buc/bloc

Ferma 16: 56 buc/bloc Ferma 17: 56 buc/bloc

Existent

Existent

Arderea CH4 in turbosuflanteSisteme de ventilatie CO

Nox

SO2

Pulberi Ventilatoare haleExistent

Centrale termice cu combustibil gaze naturale Cos evacuare CO

Nox

SO2

PulberiCos evacuare fortata, filtreExistent

2.4.8.4. Studii de referinta

Exist studii care necesit a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvat metod de ncadrare n limitele de emisie stabilite n Seciunea 13 a acestui formular?

Dac da, enumerai-le i indicai data pn la care vor fi finalizate.

2.4.8.5 COV

Acolo unde exist emisii de COV, identificai principalii constitueni chimici ai emisiilor i evaluai ce se ntmpl cu aceste substane chimice n mediu. Emisiile de compusi organici volatili din sistemul de crestere a pasarilor este determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora este generata de urmatoarele cauze:- sistemul de ventilare si puterea de ventilatie

- cantitatea si calitatea dejectiilor evacuate care este influentat de strategia de furajare, nivelul de proteine din furaje, sistemul de adapare si cantitatea de apa, efectivul de pasari

- sistemul de proiectare si constructie a cladirilor corelat cu sistemul de evacuare a dejectiilor.

Conform recomandarilor BAT, cantitatea de COV evacuata este de 0,009-0,024 kg/pasare/an,

Din masuratorile efectuate, debitele masice de COV se situeaza sub nivele impuse prin BAT.

24.8.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exist studii pe termen mai lung care necesit a fi efectuate pentru a stabili ce se ntmpl n mediu i care este impactul materiilor prime utilizate?

Dac da, enumerai-le i indicai data pn la care vor fi finalizate.

Nu este cazul, ca urmare a masuratorilor efectuate si incadrarea acestora spre limita inferioara a concentratiilor admise, precum si a dotarilor cu care sunt prevazute fermele.

Sursele de emisii fugitive

Emisiile fugitive sunt reprezentate de :

emisii din halele de crestere pasari;

emisii de la platforma dedepozitare a gunoiului de hala;

emisii de gaze arse provenite prin arderea motorinei la motoarele cu ardere interna

Pentru reducerea emisiilor fugitive s-a urmarit:

Valorificarea ritmica a deseurilor fara a se creea stocuri, precum si respectarea tehnologiei de crestere si igienizare a incintelor prin reducerea concentratiei de amoniac. In acest sens deseurile esorate depozitate pe platforma ecologica din cadrul complexului sunt valorificate ca ingrasamant pe terenurile agricole. Astfel in anul 2007 s-a restrans suprafata aferenta depozitarii prin reducerea cantitatii de deseuri depozitate si amenajarea platformei conform reglementarilor in vigoare.

Mentinerea unui microclimat corespunzator in halele de crestere

Asigurarea unei retete corespunzatoare a furajului pentru a reduce cantittaile de elemente fertilizante ce se elimina prin dejectii si implicit reducere emisiei de amoniac

4.8.7. Eliminarea penei de abur

Nu este cazul.

2.4.9. Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Oferii informaii privind emisiile fugitive dup cum urmeaz:

SursaPoluantiMasa/unitatea de timp unde este cunoscuta% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Rezervoare deschise (de ex. staia de preepurare a apelor uzate, instalaie de tratare/acoperire a suprafeelor); NU

-

Zone de depozitare (de ex.containere, halda, lagune etc.);DA

- emisii fugitive de NH3, H2S-100% - platforma de depozitare din exteriorul fermelor

ncrcarea i descrcarea containerelor de transportNU

Transferarea materialelor dintr-un recipient n altul de ex. reactoare, silozuri; cisterne) DA- pulberi10%

Transportul dejectiilor uscate din halele de crestere cu mijloace auto prevazute cu prelata

Sisteme de transport; de ex. benzi transportoare NU--

Sisteme de conducte i canale (de ex.pompe, valve, flane, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.) DA- emisii fugitive de NH3, H2S5% n timpul vidanjrii

Deficiene de etanare/etanare slabaNU

Posibiltatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (n aer sau n ap); Posibilitatea ca emisiile s evite echipamentul de depoluare a aerului sau a staiei de epurare a apelor NU

Pierderi accidentale ale coninutului instalaiilor sau echipamentelor n caz de avarie -

Prin planul de masuri prezentat anterior s-au stabilit masurile ce urmeaza a fi luate in cazul poluarilor accidentale sau a avariilor la instalatii fara a afecta factorii de mediu.

2.4.9.1. Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Dac da, enumerai-le i indicai data pn la care vor fi finalizate pe durata acoperit de planul de msuri obligatorii.

Nu este cazul.

2.4.9.2. Pulberi si fum

- Descriei n urmtoarele csue poziia actual sau propus cu privire la urmtoarele cerine caracteristice BAT descrise n ndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrai c propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformrii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizrii msurilor alternative; - Urmtoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:

Reinerea pulberilor de la operaiile tehnologice. Posibilitatea de recirculare a pulberilor trebuie analizat;

In cadrul halelor de crestere, prin sistemul de evacuare a aerului si asigurarea conditiilor de microclimat, pulberile cu continut de pulberi vegetale, dejectii, se situeaza sub limitele maxime admise cu incadrare in cerintele BAT. Acoperirea rezervoarelor;

Nu este cazul. Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite; In anul 2007 s-au finalizat lucrarile de amenajare depozitului temporar pentru stocarea gunoiului de hala pentru fermentare in vederea utilizarii la fertilizarea organica a terenurilor agricole, este amenajata conform cerintelor BAT.

Tot in aceasta perioada s-a renuntat la vechiul depozit de stocare a gunoiului de hala prin livrarea guniului catre benficiari si redarea terenului la o stare corespunzatoare.

Acolo unde depozitarea exterioar este inevitabil, utilizai stropirea cu ap, materiale de fixare, tehnici de management al depozitrii, paravnturi etc.;

Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:

Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp pentru a asigura debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.

Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant

Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil

Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10 mc

Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de catre vant.

Curarea roilor autovehicolelor i curarea drumurilor (evit transferul polurii n ap i mprtierea de ctre vnt);

Da, la intrarea i ieirea din fiecare ferm a mijloacelor auto.

Benzi transportoare nchise, transport pneumatic (notai necesitile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

Nu este cazul.

Curenie sistematic;

Genereaza praf si pulberi.

Captarea adecvat a gazelor rezultate din proces.

Prin sistemele de exhaustare instalatiile ce genereaza gaze arse cum sunt turbosuflantelece utilizeaza drept carburant gaze naturale cu evacuarea acestora in incinta halelor concentratiile la evacuare sunt diminuate ca urmare a sistemelor de ventilatie din dotarea halelor . In acest sens se asigura o dilutie a concentratiei poluantilor proveniti din procesul de crestere a pasarilor cat si din sistemul de ardere a carburantului . Concentratia acestor poluanti CO, Nox, SO2, COV, pulberi se situeaza in limitele maxime admise conform normativelor in vigoare.

In cazul sistemulor de evacuare din cadrul halelor de crestere a Platoului avicol concentratia pulberilor se situeaza spre limita inferioara a concentratiilor admise si se incadreaza in limitele BAT respectiv :

- pui broiler crestere la sol - 0,014-0,018 kg/pasare/an

2.4.9.3. COV

Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza:

Prin tehnologia aplicata cat si prin dotarile existente din cadrul fermelor concentratia de COV se situeaza sub valorile prevazute prin BAT-uri si spre limitele inferioare ale CMA prin normativele in vigoare.

2.4.9.4. Sisteme de ventilatie

Oferii informaii despre sistemele de ventilare dup cum urmeaz:

Identificati fiecare sistem de ventilatieTehnici utilizate pentru minimalizarea emisiilor

Sistem de exhaustare Ferma 13 : 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc

Ferma 14: 40 buc/bloc x 6 blocuri = 240 buc


Ferma 16: 56 buc/bloc x 6 blocuri =336 buc


2.4.10. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare

2.4.10.1. Sursele de emisie

Descriei dup cum urmeaz sistemele de epurare pentru fiecare surs de ap uzat

Sursa de apa uzataMetode de minimalizare a cantitatii de apa consumataMetode de epurarePunctul de evacuare

Ape uzate de la igienizarea halelor de crestere (ape de spalare) de la fermele 13, 14, 15, 16, 17Monitorizarea consumurilor de apa, eficientizarea procesului de spalare prin utilizarea apei sub presiune si urmarirea consumurilor de substante chimice utilizate in acest sensmecanicaReteaua de canalizare interna cu descarcare in bazine decantoare , V = 50 mc, pentru fiecare ferma si dirijare catre terenurile agricole

Activitate igienico-sanitara, ape menajereMonitorizarea consumurilor de apa potabilamecanicaReteaua de canalizare interna cu descarcare in bazine de stocare V = 10 mc, cate unul pentru fiecare ferma. Se vidanjeaza periodic si se transporta in reteauade canalizare a municipului Bacau pe baza de contract.

Ape meteoriceNu este cazul-Infiltrarea lent a apelor meteorice n sol .

2.4.10.2. Minimizare

Justificai cazurile n care consumul apei nu este minimizat sau apa uzat nu este reutilizat sau recirculat

In vederea aplicarii celor mai bune tehnici disponibile, societatea urmareste mentinerea consumului de apa in limitele admise conform recomandarilor din BAT si a tehnologiilor de crestere aplicata.

In ceea ce priveste modul de colectare si evacuare ape uzate, prin managementul societatii, s-a realizat in cursul anului 2007, separarea reelei de canalizare ape uzate tehnologice de cele menajere. Conform recomandarilor din BAT, apele uzate tehnologice se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole, iar apele menajere sunt transporttae la epurare in sttaia orasului Bacau.

2.4.10.3. Separarea apei meteorice

Confirmai c apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale i identificai orice zon n care exist un risc de contaminare a apelor de suprafa.

Zonele betonate din incinta au fost realizate cu pante , fiind prevazute cu rigole de colectare a apelor pluviale si dirijare catre terenurile limitrofe .

Retelele interne de colectare si evacuare ape uzate tehnologice au fost realizate deasemeni cu pante de scurgere catre bazinele colectoare in vederea asigurarii unei goliri rapide spre bazinele betonate vidanjabile.

Se impune verificarea permanenta a starii retelelor de canalizare pentru a se evita eventualele infiltratii in sol si panza freatica in cazul aparitiei unei defectiuni tehnice.

Natura solului din zona amplasamentului situat pe terasa raului Siret precum si nivelul hidrostatic ridicat al panzei freatice, face ca permeabilitatea apelor provenite din precipitatii in zonele nebetonate sa fie relativ redusa, infiltrarea apei in sol realizandu-se in timp.

2.4.10.4. Justificare

Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentai o justificare pentru faptul c efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).

La data analizei obiectivului, acesta nu este epurat pentru a fi reutilizat in proces, societatea urmand a analiza aceasta posibilitate.

StudiiEste necesar s se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode n vederea ncadrrii n valorile limit de emisie din Seciunea 13?

Dac da, enumerai-le i indicai data pn la care vor fi finalizate. Nu este cazul.2.4.10.5. Compozitia efluentului

Identificai principalii compui chimici ai efluentului preepurat (inclusiv sub forma de CCO) i ce se ntampl cu ei n mediu.

Apele uzate tehnologice si menajere sunt dirijate catre bazine betonate, vidanjabile, existente n cadrul fermelor.

Apele uzate sunt vidanjate i descrcate pe terenurile invecinate.

Ferma 13

Component-in special sub forma CCOPunctul de evacuareDestinatie (ce se intampla cu ea in mediu)Masa/unitate de timp kg/anMg/l

CCOCrBazin colectorEvacuare pe terenurile agricole

509,0

CBO5283,0

Suspensii98,0

H2S si sulfuri0,95

Subst. Extr.3,7

NH41,1

Cu0,16

Zn0,52

Ferma 14



462,0

CBO5287,0

Suspensii63,0

H2S si sulfuri0,52

2,6

Subst. Extr.

1,2

NH4

0,15

Cu

0,54

Zn

Ferma 15

Component-in special sub forma CCOPunctul de evacuareDestinaie (ce se intampla cu ea in mediu)Masa/unitate de timp kg/anMg/l


CBO5294,0

Suspensii108,0

H2S si sulfuri1,2

Subst. Extr.2,5

NH47,2

Cu0,16

Zn0,48

Ferma 16



624,0

CBO5295,0

Suspensii122,0

H2S si sulfuri1,2

Subst. Extr.5,2

NH41,6

Cu0,13

Zn0,48

Ferma 17



633,0

CBO5302,0

Suspensii107,0

H2S si sulfuri1,8

Subst. Extr.4,7

NH41,9

Cu0,13

Zn0,48

Ape menajere


CCOCrBazin colectorEvacuare in statie de epurae

CBO5

Suspensii

H2S si sulfuri

Subst. Extr.

NH4

Apele metorice sunt evacuate in sistem divizor spre rigola drumului de acces i pe terenurile agricole nvecinate.

2.4.10.6. Studii

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinaia n mediu i impactul acestor evacuri? Dac da, enumerai-le i indicai data pn la care vor fi finalizate.

Nu este cazul.

4.10.7. Toxicitate

Prezentai lista poluanilor cu risc de toxicitate din efluentul preepurat.

Apele decantate din bazinele betonate, vidanjabile, cu descarcare pe terenurile invecinate, contin ioni de Cu si Zn proveniti din metabolismul de crestere a pasarilor, fr a depi concentratiile, conform NTPA 001/2002 .

2.4.10.8. Reducerea CBO

n ceea ce privete CBO, trebuie luat n considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizeaz direct n ape de suprafa care sunt cele mai rentabile msuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO.

Dac nu v propunei s aplicai aceste msuri, justificai.

Datorita faptului ca apele uzate tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica a terenurilor agricole ca urmare a continutului de substante fertilizante nu se pune problema reducerii incarcarii organice.

2.4.10.9. Eficienta statiei de epurare orasenesti

Dac apele uzate sunt epurate n afara amplasamentului, ntr-o staie de epurare a apelor uzate oreneti, demonstrai c: epurarea realizat n aceast staie este la fel de eficient ca i cea care ar fi fost realizat dac apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazat pe reducerea ncrcrii (i nu concentraiei) fiecrui poluant n apa epurat evacuat.

Nu este cazul

ParametruModul in care acestia vor fi epurati in statia de epurare

Metale----

Poluanti organici persistenti----

Saruri si alti compusi anorganici----

CCO----

CBO----

By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

Demonstrai c probabilitatea ocolirii staiei de epurare a apelor uzate (n situaii de viituri provocate de furtun sau alte situaii de urgen) sau a staiilor intermediare de pompare din reeaua de canalizare este acceptabil de redus .

% din timp ct staia este ocolit0%

O estimare a ncrcrii anuale crescute cu metale i poluani persisteni care vor rezulta din by-pass-arNU

Planuri de aciune n caz de by-pass-are, cum ar fi cunoaterea momentului n care apare, replanificarea unor activiti cum ar fi curarea sau chiar nchiderea atunci cnd se produce by-pass-area NU

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta n mod negativ staia de epurare i ce aciuni (de ex. bazine de retenie, monitorizare, descrcare fracionat etc.) sunt luate pentru a o preveniNU*

Valoarea debitului de asigurare la care staia de epurare oreneasc va fi by-pass-atNU

Rezervoare tampon

Demonstrai c este asigurat o capacitate de stocare tampon sau artai modul n care sunt rezolvate ncrcrile maxime fr a suprancrca capacitatea staiei de epurare

Nu este cazul.

2.4.10.10. Epurarea pe amplasament

Pe amplasamentul obiectivului nu se efectueaza procese de epurare sau preepurare, la data intocmirii documentatiei.

2.4.11. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

Nu este cazul Informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

SursaPoluantiMasa/unitatea de timp unde este cunoscuta

Kg/an% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Ape uzate, posibile infiltraii din reteaua de canalizare interna

(tehnologice, menajere)Suspensii-------

CCOCr-------

CBO5-------

SET-------

Cu-------

Zn-------

NH4-------

La data intocmirii documentatiei apele uzate menajere si tehnologice colectate in bazinele betonate separate sunt vidanjate si dirijate astfel:

- apele tehnologice sunt folosite la fertilizarea organica a terenurilor agricole;

- apele menajere sunt transportate la staia de epurare

4.11.1. Structuri subterane:

Cerinta caracteristica a BATConformare cu BAT

Da/NuDocument de referintaDaca nu va conformati acum, data pana la care va veti conforma

Furnizai planul (planurile) de amplasament, care identific traseul tuturor drenurilor conductelor i canalelor i al rezervoarelor de depozitare subterane din instalaie. (Dac acestea sunt deja identificate n planul de nchidere a amplasamentului sau n planul raportului de amplasament, facei o simpl referire la acestea). DAPlan retele de canalizare - fermeFermele sunt prevazute cu retele in sistem divizor de colectare ape uzate, tehnologice si menajere cu stocare in bazine betonate separtae pentru cele doua tipuri de ape uzate.

Pentru toate conductele, canalele i rezervoarele de depozitare subterane confirmai c una din urmtoarele opiuni este implementat: izolaie de siguran detectare continu a scurgerilor un program de inspecie i ntreinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri verificri ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV-CCTV care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex. n ultimii 3 ani i sunt repetate cel puin la fiecare 3 ani) DA

Nu este cazul

DA

Verificari periodice ale starii tehnice ale sistemului de canalizare

DA

DA

DA

2.4.11.2. Acoperiri izolante

CerintaDa/NuDaca nu, data pana la care va fi

Exist un proiect de program pentru asigurarea calitii, pentru inspecie i ntreinere a suprafeelor impermeabile i a bordurilor de protecie care ia n considerare: capaciti; grosime;

precipitatii; material; permeabilitate: stabilitate/consolidare; rezisten la atac chimic;

proceduri de inspecie i ntreinere; i asigurarea calitii construciei Da

Da

Da

Da

Da

Da

Nu este cazul

Da

Au fost cele de mai sus aplicate n toate zonele de acest fel?Da

2.4.11.3. Zone de poluare potenialaPentru fiecare zon n care exist posibilitatea ca activitile s polueze apa subteran, confirmai c structurile instalaiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate i c straturile izolatoare corespund fiecreia dintre cerinele din tabelul de mai jos.

Acolo unde nu se conformeaz, indicai data pn la care se vor conforma. Introducei referinele corespunztoare instalaiei dumneavoastr i extindei tabelul dac este necesar.

Zone poteniale de poluare

CerintaDe ex. zona de descarcare a rezervoarelorDe ex. depozit de materii primeDe ex. depozit de produseDe ex. depozit de deseuri

Confirmai conformarea sau o dat pentru conformarea cu prevederile pentru:

suprafaa de contact cu solul sau subsolul este impermeabil DADADADA

cuve etane de reinere a deversrilor DA DA DA DA

mbinri etane ale construciei DADA DA DA

conectarea la un sistem etan de drenaj DA DA DA DA

2.4.11.4. Cuve de retenieIncinta Platoului avicol Racova, fermele au fost prevazute cu retele de canalizare pentru evacuarea apelor uzate provenite din halele de crestere in perioada vidului sanitar cu dirijare catre bazinele decantoare din cadrul fiecarei ferme .

Apele uzate tehnologice sunt dirijate catre un bazin betonat subteran compartimentat cu V=50mc/ferma.

Bazinele sunt de tip fosa septica , impermeabilizate prevenind infiltratiile de apa uzata in sol.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si filtrul sanitar sunt colectate separat in fose septice, cate una pentru fiecare ferma, V=10 mc.

Apele pluviale de pe constructii si platforme betonate sunt dirijate prin rigole catre terenurile agricole invecinat.

In prezent din analiza dotarilor existente ale platoului avicol Racova se pot concluziona urmatoarele:

-reteaua de canalizare cu caminele aferente din ferme prezinta o stare tehnica corespunzatoare fiind igienizate, reparate si intretinute corespunzator;

-bazinele de stocare ape uzate tehnologice cu V=50 mc de pe reteaua de colectare ape uzate, necesita respectarea programului de vidanjare, curatirea si verificarea periodica a starii tehnice pentru a asigura un grad de retinere corespunzator a suspensiilor grosiere.

- bazinele de colectare ape uzate menajere sunt construite din fibra de sticla, asigurand un grad inalt de impermeabilizare.

CerintaBazine betonate cu V=50mc/buc pt. ape uzqte tehnologice

Bazine din fibra de sticla pt. ape menajere V=10 mc

Sa fie impermeabile si rezistente la materialele depozitate.

Sa nu aiba orificii de iesire si sa se scurga-colecteze catre un punct de colectare din interiorul cuvei de retentieDA

Sa aib traseele de conducte in interiorul cuvei de retenie si sa nu ptrund in suprafeele de siguranaNU

Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robineteDA

Sa aib o capacitate care sa fie cu 110% mai mare dect cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totala a acestoraNu este cazul

Sa fac obiectul inspectiei vizuale regulate si orice continuturi sa fie pompate in afara sau indepartate in alt mod , sub control manual in caz de contaminareDA - periodic conform programului de curatire si verificare

Atanci cand nu este inspectat in mod frecvent sa fie prevazut cu un senzor de ridicare a nivelului si cu o alarma adecvataNU

Sa aiba puncte de umplere in interiorul cuvei de retentie, unde este posibil sau sa aiba izolatie adecvataNu este cazul

Sa aiba un program sistematic de inspectie a cuvelor de retentie (in mod normal vizula dar care poate fi extins la teste cu apa acolo unde integritatea structurala este incerta)DA

2.4.11.5. Alte riscuri asupra solului

Pe amplasamentul fermelor nu exista alte depozite pentru materiale ce ar putea constitui surse de poluare a solului si subsolului in conditiile respectarii masurilor de depozitare impuse.

Depozitul temporar pentru depozitarea gunoiului de hala nu constituie un risc ci corespunde recomandarilor BAT, dupa cum urmeaza:

Capacitatea depozitului este calculata in asa fel incat sa asigure stocarea acestuia pentru o perioada de 6 luni pentru fermentare si in acelasi timp pentru a asigura debuseul pe terenurile agricole in perioade optime.

Depozitul este delimitat prin gard de protectie si dig de pamant

Este impermeabilizat cu geomembrana si geotextil

Sunt prevazute drenuri pentru colectarea levigatului intr-un rezervor de 10 mc

Levigatul colectat este pompat periodic pe depozitul de gunoi pentru a se asigura fermentare acestuia si pentru a impiedica imprastierea acestui de catre vant.

4.12. Emisii in ape subterane

Nu este cazul

Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004, rezultate din instalatie, in apa subterana?

Nu este cazul.

Msuri de control intern i de service al conductelor de alimentare cu ap i de canalizare, precum i al conductelor, recipienilor i rezervoarelor prin care tranziteaz, respectiv sunt depozitate substanele periculoase. Este necesar s specificai:

Frecvena controlului i personalul responsabil Permanent, compartimentul de protectie si securitate ,responsabil PMI. Cum se face ntreinerea

Periodic, conform unui program stabilit

Exist sume cu aceast destinaie prevzute n bugetul anual al firmei?

Da.

4.13. Mirosul

Prin natura activitatii cat si prin dotarile cu care este prevazut obiectivul se incadreaza in categoria acelora ce genereaza mirosuri neplacute prin emisii nesemnificative.

In cadrul fermelor nu se utilizeaza substante urat mirositoare, sursele generatoare de mirosuri neplacute sunt:

- sistemul de ventilatie din halele de crestere pasari care degaja amoniac, hidrogen sulfurat, COV, a caror concentratii sunt scazute la inceputul ciclului de crestere, pe parcurs, acestea cresc, dar se incadreaza in limitele admise prin BAT-uri;

- sistemul de evacuate a apelor uzate si a dejectiilor;

- depozitul de dejectii solide situate in exteriorul fermei.

In ceea ce privesc mirosurile acestea se simt numai in interiorul fermelor, cu precadere in sezonul cald (3 luni/an).

Prin respectarea programului de igienizare a halelor, a bazinelor, a caminelor de canalizare, evacuarea ritmica a deseurilor conduce la diminuarea mirosurilor neplacute pentru perioade scurte de timp.

In ceea ce priveste spatiul amenajat pentru depozitarea pierderilor naturale se impune respectarea programului de ridicare ritmica a acestora pentru a nu crea o sursa de mirosuri.

Amplasamentul Platoului avicol RACOVA este in extravilanul localitii Racova jud. Bacau, la o distanta de 5 km de zona locuita. Fermele sunt amplasate pe un platou, inconjurat de zona forestiera, intr-o zona deschisa, curentii de aer din zona favorizand dilutia mirosurilor.

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile de crestere pasari contribuie la totalul emisiilor odorizante din ferma si depind de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, sistemul de depozitare a dejectiilor, sistemul de manipulare si depozitare a acestora.

Pentru descresterea emisiilor in aer, in special emisii de amoniac si hidrogen sulfurat, emisii ce produc mirosuri in mixtura diferitelor componente, exista o varietate de posibilitati pentru diminuarea acestora, prin nutritia si organizarea nutritionala, precum si prin conditiile climatice ale zonei.

.

2.4.13.1. Receptori

Nu au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului intrucat nu au fost sesizari pe aceasta linie pana in prezent.

Surse de mirosuri

Unde apar mirosurile si cum sunt ele generateDescrieti sursele de emisii punctiformeDescrieti emanarile fugitive sau alte posibilitati de emanare ocazionalaCe materiale mirositoare sunt utilizate sau ce tip de mirosuri sunt generateSe realizeaza o monitorizare continua sau ocazionalaExista limite pentru emanarile de mirosuri sau alte conditii referitoareDescrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanarilorDescrieti masurile care trebuie luate pentru respectarea baturilor si a termenelor

Sistemul de crestere pasari in hale, la sol-sistemul de ventilatie din halele de crestere

-sistemul de evacuare dejectii

Nu este cazul

Manipulare si transpo

Date post:	31-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	peter-ciulu
View:	42 times
Download:	0 times

Sectorul de productie de pasari in Europa.doc

Documents