Publicaţie a Consiliului Judeţean Satu Mare • Nr. 23. • Ianuarie 2015 • Apare lunar Mica Unire sărbătorită şi la Satu Mare Câteva sute de sătmăreni au sărbătorit Mica Unire în faţa bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pag. 4 Publicaţie a Consiliului Judeţean Satu Mare Nr. 23. • Ianuarie 2015 • Apare lunar P-ţa 25 Octombrie nr.1, cod 440026, Satu Mare e-mail: off[email protected], www.cjsm.ro Continuare pe pag. 3 Secţia de Pediatrie din Tăşnad a fost reabilitată şi dată în folosinţă Judeţul Satu Mare a fost reprezen- tat la Târgul de Turism de la Viena În perioada 15 – 18 ianuarie 2015 a avut loc la Complexul expozițional Messe Wien, Târgul de Turism de la Viena. Pag. 2
Transcript
Publicaţie a Consiliului Judeţean Satu Mare • Nr. 23. • Ianuarie 2015 • Apare lunar
Mica Unire sărbătorită şi la Satu MareCâteva sute de sătmăreni au sărbătorit Mica Unire în faţa
bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza.Pag. 4
Publicaţie a Consiliului Judeţean Satu MareNr. 23. • Ianuarie 2015 • Apare lunar
P-ţa 25 Octombrie nr.1, cod 440026, Satu Maree-mail: [email protected], www.cjsm.ro
Continuare pe pag. 3
Secţia de Pediatrie din Tăşnad a fost reabilitată şi dată în folosinţă
Judeţul Satu Mare a fost reprezen-tat la Târgul de Turism de la Viena
În perioada 15 – 18 ianuarie 2015 a avut loc la Complexul expozițional Messe Wien, Târgul de Turism de la Viena.
Pag. 2
Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef a participat marți, 27 ianuarie 2015 la manifes-tările menite a marca Ziua Interna-țională a Holocaustului și împlinirii a 70 de ani de la eliberarea din 27 ianuarie 1945 a lagărului de con-centrare nazist de la Auschwitz-Bir-kenau. Programul manifestărilor a început la ora 12:30 printr-o acțiune memorială la monumentul depor-taților din str. Decebal 4/A, urmat de un simpozion având ca temă tra-gedia Holocaustului și implicațiile sale pe plan local și internațional, la sediul Muzeului Județean.
„Tragediile și ororile din lagărelor naziste se impun a fi comemorarate la Satu Mare, mai ales că din județul nostru a fost dusă spre lagărele mor-ții, una dintre cele mai numeoase
comunități evreiești de pe teritoriul de azi a României, iar evrei sătmă-reni au avut o contribuție extrem de importantă la istoria județului, la dezvoltarea sa economică și cul-turală. Comunitatea evreiască din Satu Mare a fost până la Holocaust una dintre cele mai reprezentative și mai bine organizate din centrul și estul Europei. Înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, conform recensămintelor vremii privitoare la orașul Satu Mare, din-tr-o populație de 52.048 de locuitori evreii reprezentau 12.960, fiind astfel una dintre cele mai compacte comu-nități evreiești din întreaga Transil-vanie. Viața spirituală a evreilor săt-măreni era intensă, existând două sinagogi și 25 de case de rugăciune.
La sfârșitul lunii mai 1944, șase
trenuri i-au transportat pe evrei înspre lagărele morții. Mai bine de 15.000 de evrei sătmăreni și-au pier-dut viața în acele fatidice zile.
Cu toate că astăzi din cauza emi-grării, numărul evreilor este foarte mic spiritul acestei comunității se păstrează viu în cultura sătmăreană, iar contribuția acesteia la identitatea Sătmarului a fost zidită, cărămidă cu cărămidă, în arhitectura centrală a
orașelor Satu Mare, Carei și Tășnad.Așadar se cuvine ca în județul
nostru, de Ziua internațională a Co-memorării Holocaustului să se adu-că un omagiu celor dispăruți, să se aprindă lumânări și să se cinstească memoria evreilor martiri sătmă-reni.” este mesajul președintelui Consiliului Județean Satu Mare.
Organizatorii acestui eveniment sunt: Instituția Prefectului Județu-
lui Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Primăria Municipiului Satu Mare, Federația Comunităților Evreiești din România, Comunitatea Evreilor din Satu Mare, Asociația Județeană Satu Mare a Refugiați-lor, Expulzaților și Deportaților din 1940, Asociația Holocaustului din Ardealul de Nord 1940-1945, Aso-ciația SAVO – Scrieri Ale Vechiului Oraș- și Muzeul Județean Satu Mare.
Cu puțin timp înainte de Sărbătorile de Iar-nă, Spitalul Județean de Urgență Satu Mare a beneficiat de o gene-roasă sponsorizare în folosul pacienților in-ternați în această uni-tate sanitară.
Astfel, SC KaRo, re-prezentată de Pop Ema-nuela, director eco-nomic al societății , a donat către SJU Satu Mare, produse și obiec-te pentru diverse secții , în special pentru Pe-diatrie și Nou Născuți. Printre produsele dona-te se af lă șapte aparate de aerosoli, două steri-lizatoare pentru bibe-roane, biberoane, teti-
ne, vase de bucătarie, trei cuptoare cu micro-unde, patru frigidere, un robot bucătărie, trei televizoare HD, un as-pirator, pampers, olițe, căni, pijamale etc.
Valoarea produse-lor donate se ridică la suma totală de 10.010 lei (fără TVA), adică peste 100 de milioane de lei vechi.
Pe aceasta cale, în numele beneficiarilor, a pacienților, condu-cerea SJU Satu Mare mulțumește călduros generosului sponsor, SC KaRo Romania pen-tru gestul plin de uma-nitate de care a dat do-vadă.
În per ioada 15 – 18 ia -nuarie 2015 a avut loc la Complexul expozi ț ional Messe Wien, Târgul de Turism de la Viena . Județul Satu Mare a part i -c ipat pentru a doua oară la acest târg în cadrul s tandului Românie i , ve -c ini i noștr i de s tand f i ind Grecia , S lovacia ș i Turc ia .
România a avut un s tand modern de 130 m² care ș i ș i -a prezentat nu numai obiect ive le ș i a tracț i i le tur is t ice , c i ș i zestrea cul-tura lă pr in dansuri mo -derne ș i muzică pe scena târgului . Pentru creșterea atract iv i tăț i i s tandului au part ic ipat ș i t re i meșter i popular i .
Seara Românie i a avut loc v iner i , 16 .01 .2015 , un eveniment deja t radi ț ional , care în acest an a avut loc de la ore le 18 ,30 la s tandul revis te i Travel ler. Au fost prezen -tate regiuni le partene -re ș i a part ic ipanț i lor la s tand, după care a urmat un program muzica l dar ș i un bufet cu specia l i tăț i ș i băutur i româneșt i , as igu-rate deopotr iva de Biroul de tur ism din Viena cât ș i de regiunea parteneră .
În para le l cu târgul de tur ism a avut loc ș i Viena Autoshow
Județul Satu Mare a avut a locat un infodesk în cadrul s tandului Ro -
mâniei , a ic i s -au promo -vat ș i prezentat v iz i tato -r i lor dest inaț i i de tur ism din județ , punându-se la d ispozi ț ia dor i tor i lor broșur i în l imba germa -nă ș i engleză . De ase -menea, pentru creșterea atract iv i tăț i i , v iz ib i l i tă ț i i ș i promovarea imagini i județului au fost ofer i-te v iz i tator i lor obiecte promoționale cu însem-nele județului ( s tema județului ș i logo-ul tu -r is t ic ) . Prezența noas -t ră la acest târg a fost îmbogăț i tă pr in part ic i -parea unui meșter po -pular (Mare Ana) care a expus obiecte lucrate ma-nual (păpuși îmbrăcate în port t radi ț ional oșenesc , pă lăr i i oșeneșt i , t ra is-te , zgărz i , e tc . ) Am ame -najat ș i o mică expozi ț ie de ceramică d in Vama a meșterului o lar I s tvánf i Géza . Pe toată per ioa -da târgului s -au ofer i t spre degustare produse tradi ț ionale româneșt i d in județul Satu Mare, de către producător i sătmă-reni (cârnaț i , șuncă , s lă -nină , brânzetur i , pă l incă Bran) .
Ziua Internaţională a Holocaustului şi împlinirii a 70 de ani de la eliberarea din 27 ianuarie 1945 a lagărului de concentrare
nazist de la Auschwitz-Birkenau
KaRo România în sprijinul
pacienţilor din SJU Satu Mare
Judeţul Satu Mare a fost reprezentat la Târgul de Turism de la Viena
Consiliul Județean Satu Mare, împreună cu Spitalul Județean de Urgență, continuă seria lucrărilor de reamenajare și modernizare a secțiilor și compartimentelor aparținătoare acestei unități sa-nitare. Până în momentul de față 80% din spațiile aflate în structura SJU au beneficiat de investiții ma-sive fiind aduse, în urma lucrărilor efectuate, la standard europene. În acest an, Consiliul Județean și
Spitalul Județean de Urgență își propun să finalizeze acțiunea de-marată în anul 2012 astfel încat toate spațiile destinate acordării de asistență medicală să fie reabilitate.Prima secție reabilitată și dată în folosință în acest an este cea de Pediatrie din orașul Tășnad. La eveniment au participat: Adrian Ștef, președintele Consiliului Ju-dețean Satu Mare, vicepreședin-ții Mircea Govor și Rudof Riedl,
Werner Kessler fundația „Prieteni și susținători ai proiectelor sociale în Tășnad/România e.V”, primarul orașului Tașnad Vasile Mitrașca și managerul Spitalului Județean Eri-ca Venemozer. Contractul de lucrări având ca obiectiv „Amenajarea clădirii fostei secții de Obstetrică-Gine-cologie, pentru secția de Pediatrie în localitatea Tășnad, str.Nicolae Bălcescu,Nr.26,jud. Satu Mare” a
fost încheiat pentru o valoarea de 964.745,84 lei inclusiv TVA, cu SC. Romtehnic Construct.Cu sprijinul nemijlocit al domnului Werner Kessler din Koblenz (Ger-mania), cel care a înființat fundația „Prieteni și susținători ai proiec-telor sociale în Tășnad/România e.V” au fost dotate toate spațiile cu mobilierul adecvat și aparatu-ra necesară bunei desfășurări a activităților medicale, paturi pen-tru copii, defribilator, EKG, steri-lizatoare, mașini de spălat rufe și vase, lenjerie, tetine, biberoane etc., „cu această ocazie aș dori să-i mul-țumesc personal domnului Werner Kessler pentru sprijinul și interesul pe care îl manifestă față de jude-țul nostru” a drclarat președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef . Pe parcursul anului trecut, dom-nul Werner Kessler a mai venit la Tășnad cu o echipă de 18 voluntari, medici, asistenți medicali, elec-tricieni, tâmplari etc și au instalat mobilierul necesar în cabinete și saloane. Au construit o sală de fi-zioterapie și au amenjat o sală de psihoterapie. Bucătaria dietetică a fost dotată cu mobilier, vase inox, cuptor cu microunde, mașini de spălat vase, sterilizator biberoane etc.Prin darea în folosință a noii secții
de Pediatrie din Tășnad, copiii din localitățile apropiate vor benfi-cia de condiții optime de cazare și de îngrijiri medicale de calita-te. Asistență medicală în cadrul secției, care cuprinde 25 de paturi în 6 saloane, sală de joacă, sală de terapie, cabinete medici, cabinet asistente, sală de tratamente, bucă-tărie dietetică, grupuri sanitare.Lucrările au constat în:– lucrări de demolare și desfacere– lucrări de refacere acoperiș– lucrări de refacere instalații sani-tare și electrice– lucrări de refacere pardosea– lucrări de finisaje interioare și exterioare– schimbat tâmpărie (ferestre și uși)– lucrări de consolidareContractul de lucrări având ca obiectiv „Amenajarea clădirii fos-tei secții de Obstetrică-Gineco-logie, pentru secția de Pediatrie în localitatea Tășnad, str.Nicolae Balcescu,Nr.26,jud. Satu Mare” a fost încheiat pentru o valoarea de 964.745,84 lei inclusiv TVA, cu SC. Romtehnic Construct.Recepția tehnică a lucrării a fost efecuată în la finele anului trecut. S-au recepționat lucrări în valoare de 933.208,92 lei, finanțarea apar-ținând în exclusivitate Consiliului Județean.
Directorul medical al Spitalului Județean, Pau-la Mare, a prezentat astăzi bilanțul instituției pe anul 2014, arătând că 20 de noi medici au ales să lucreze
aici.În deschidere, președintele Consiliului Județean, Adrian Ștef, a explicat că din anul 2010, de la preluarea spitalu-lui de către administrația ju-
dețeană s-a pus accent foar-te mare pe sistemul sanitar, astfel să s-au făcut investiții serioase.Conform datelor prezentate, anul trecut au ajuns la UPU
60.000 de persoane, din care 11.000 au fost internate în spital. Procentul este de sub 20%, față de 40% cât a fost în 2013.„În procent de 80% sunt pa-
cienți care nu au răbdare și îi înțeleg. Dar majoritatea celor care se adresează sunt în cursul dimineții și după-amiezii, când beneficiezi de medic de familie, ambulator, specialist. Ar avea unde să se adreseze”, a spus directorul medical.De asemenea, Adrian Ștef a recomandat sătmărenilor să se adreseze Urgenței doar atunci când este cazul, să în-cerce să-și contacteze întâi medicii de familie sau cen-trele de permanentă pentru a lăsa cazurile grave acestui serviciu.Spitalul a avut anul trecut 38.000 de externări și 13.000 de spitalizări de o zi, iar prin ambulatoriu și-au efectuat analizele 200.000 de pacienți.Paula Mare a salutat inițiati-va conducerii Consiliului Ju-dețean de a cumpăra locuin-țe pentru medici, explicând că există efectiv o vânătoare de specialiști.Anul trecut, la spital au ve-nit 20 de noi specialiști din diferite domenii, precum: reumatologie, hematologie, endocrinologie, nefrologie, neonatoligie, gastroentero-logie, boli infecționase.
Biblioteca Judeţeană a organizat o serie de activităţi dedicate poetului naţional
Mihai Eminescu
Mica Unire sărbătorită şi la Satu Mare
B i b l i o t e c a J u d e ț e a n ă , i n s t i t u ț i e p u b l i c ă d e c u l t u r ă d i n s u b o r d i n e a C o n -s i l i u l u i J u d e ț e a n S a t u M a r e a d e s c h i s ș i r u l p r o i e c t e l o r c u l t u r a l e p r o g r a m a t e p e n t r u a n u l 2 0 1 5 c u o s e r i e d e a c t i v i t ă ț i d e d i c a t e î m p l i n i -r i i a 1 6 5 d e a n i d e l a n a ș t e r e a p o e t u l u i n a ț i o n a l M i h a i E m i -n e s c u ș i Z i l e i C u l t u -r i i N a ț i o n a l e .
A s t f e l , l a d a t a d e 1 4 i a n u a r i e , c u î n c e -p e r e d e l a o r a 1 1 0 0 , l a F i l i a l a n r . 2 „ L u -c i a n B l a g a “ , s i t u -a t ă p e B u l e v a r d u l I n d e p e n d e n ț e i , n r . 4 2 - 4 4 , s - a d e r u l a t a c -t i v i t a t e a O p e r a e m i -
n e s c i a n ă î n l e c t u r a c o p i i l o r , î n p a r t e n e -r i a t c u e l e v i i c l a s e l o r I d e l a Ș c o a l a G i m n a -z i a l ă „ L u c i a n B l a g a “ , c o o r d o n a ț i d e d - n e -l e î n v ă ț ă t o a r e A n a B o t a , S i m o n a G a v a ș i F e l i c i a C r i s t e a .
L a d a t a d e 1 5 i a n u -a r i e , c u î n c e p e r e d e l a o r a 1 0 0 0 , î n S a l a m u l t i m e d i a , a u f o s t o r g a n i z a t e o s e r i e d e a c t i v i t ă ț i r e u n i t e s u b g e n e r i c u l O m a g i u l u i M i h a i E m i n e s c u , p o e -t u l n e p e r e c h e , l a î m -p l i n i r e a a 1 6 5 d e a n i d e l a n a ș t e r e . A v â n d c a p a r t e n e r i Ș c o a l a G i m n a z i a l ă I o n C r e a n g ă ș i G r ă d i n i ț a c u P r o g r a m P r e l u n -g i t n r . 3 3 d i n M u -
n i c i p i u l S a t u M a r e , a c t i v i t ă ț i l e s - a u c o n c r e t i z a t î n p r e -z e n t a r e a u n e i s c h i ț e b i o g r a f i c e a p o e t u -l u i E m i n e s c u , m o -m e n t e l i t e r a r - a r t i s -t i c e o f e r i t e d e c o p i i i p a r t i c i p a n ț i ș i p r e -z e n t a r e a p l a n ș e l o r t e m a t i c e E m i n e s c u – L u c e a f ă r u l , E u – o m i c ă s t e a . Î n o r g a n i -z a r e a e v e n i m e n t u l u i , a l ă t u r i d e b i b l i o t e -c a r i , a u f o s t i m p l i c a -t e c a d r e l e d i d a c t i c e d e l a i n s t i t u ț i i l e p a r -t e n e r e : V e r e ș R o d i c a , M a ș c a G a b r i e l a , P o p M a r g a r e t a , C â m p e a n N i c o l e t a , G o v o r N i -c o l e t a , L a z ă r M a r i a , P o p M i r e l a ș i R a ț i u I o a n .
Câteva sute de sătmă-reni au sărbători t Mica Unire în fața bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de lângă sediul Inspectoratului Județean de Pol i ț ie . Interpretul de muzică populară Petr ică Mureșan a cântat pentru
prima dată o nouă piesă patr iot ică , f i ind aplaudat de către cei prezenți .
La fe l ca în ani i trecuț i , manifestarea a început cu salutul prefectului , după care Viorel Câmpean, an-gajat a l Bibl ioteci i Județe-ne, a vorbit despre impor-
tanța Unir i i Pr incipatelor din 1859 ș i rolul domni-torului Alexandru Ioan Cuza în is toria poporu-lui român. Evenimentul a continuat cu depuneri de jerbe la bustul lui Cuza, pe lângă principale le in-st i tuț i i aducând un semn de respect reprezentanți i part idelor pol i t ice, unele școl i , dar ș i asociaț i i a le veterani lor, după care a avut loc def i larea gărzi i de onoare.
Momentele art is t ice a fost ofer i te de folkistul George Negrea care a cân-tat piesa „Ţara din noi”, cunoscută tot mai bine în rândul sătmăreni lor, după care interpretul Petr ică Mureșan a încântat pu-bl icul cu o nouă melodie patr iot ică , interpretată în primă audiț ie de Ziua Unir i i la Satu Mare.
Ziua Unir i i Pr incipate-lor Române a continuat cu Hora Unir i i , toț i cei pre-zenți au jucat hora into-nând melodia pe versuri le lui Vasi le Alecsandri .
La Monumentul Ostașului Român din mu-nicipiul Carei , au fost sărbători ț i 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. Manifestăr i le , organizate de Direcț ia de Cultură a Munici-piului Carei , au debu-
tat cu intonarea Imnului Național , după care Bog-dan Georgescu, director a l Direcț ie i de Cultură a municipiului Carei a evo-cat pe scurt semnif icaț ia „Mici i Unir i”, preoț i i d in cadrul Parohiei Ortodoxe române din Carei au of i-
ciat un Te Deum, urmat de depuneri de coroane. La f inalul evenimentului , Adrian Ștefănuți a reci-tat o poezie iar membri a i Ansamblului Ceatăra au cântat „Hora Unir i i”, oca-zie cu care, toț i cei de față s-au prins în horă .
Jandarmii sătmăreni au efectuat peste 4.000 de misi-uni în cursul anului 2014 și au constatat 247 fapte de natură penală și 2772 fapte de natu-ră contravențională. Bilanțul Inspectoratului de Jandarmi Județean Satu Mare pe anul 2014 a fost prezentat vineri, 16 ianu-arie 2015, într-o conferință de presă, de către inspectorul șef al unității, colonelul Vasile Bocea și purtătorul de cuvânt al unității, căpitanul Camelia Lucuț.
Potrivit colonelului, obiecti-vul prioritar al Inspectoratu-lui de Jandarmi Județean Satu Mare în anul 2014 a fost acela de a asigura un climat de ordi-ne și siguranță pentru cetățenii întregului județ. Pentru ducerea la îndeplinire a acestui obiec-tiv, a mențioinat că jandarmii sătmăreni au executat în cursul anului 2014, peste 4455 misiuni specifice.
Pe genuri de misiuni, situația se prezintă astfel: 3375 misiuni de menținere a ordini publice; 445 misiuni de asigurare a ordi-nii publice; 272 acțiuni de resta-bilire a ordinii publice; 224 ac-țiuni executate în cooperare cu alte instituții și pentru efectua-rea unor acte procedurale; 149 misiuni de punere in aplicare a mandatelor de aducere.
În urma executării acestor mi-siuni, la nivelul I.J.J. Satu Mare, au fost constatate un număr de 247 fapte de natură penală și 2772 fapte de natură contraven-țională.
Din cele 247 fapte de natură penală, 70 au fost constatate în mod independent și 177 în sis-tem integrat cu poliția.
Cu ocazia infracțiunilor consta-tate în anul 2014, au fost identifi-cați 81 de făptuitori (72 în mediul urban și 9 în mediul rural). Dintre infracțiunile constatate indepen-dent de jandarmi în cursul anului trecut, amintim: furturi de diferi-te bunuri, oferirea spre vânzare de mărfuri contrafăcute, oferirea spre vânzare de mărfuri de pro-duse piratate, tăiere ilegală de ar-bori, portul fără drept de obiecte periculoase, folosirea de instalații clandestine în scopul sustragerii de curent electric și furturi de energie electrică.
În domeniul constatării contra-vențiilor și aplicării sancțiunilor contravenționale, personalul Jan-darmeriei Satu Mare a constatat și aplicat un număr de 2772 sanc-țiuni contravenționale.
Din totalul sancțiunilor con-travenționale aplicate, 1924 sunt amenzi aplicate, reprezen-tând 69%, iar 848 sunt avertis-mente scrise, reprezentând 31%.
În cadrul conferinței, Camelia Lucuț a prezentat activitățiile
și campaniile preventiiv infor-mative pe care le-au desfășurat jandarmii în anul 2014.
Conform spuselor, în anul 2014, jandarmii sătmăreni au desfășurat o serie de activități și campanii preventiv- informa-tive, recreative, acțiuni de vo-luntariat, acțiuni de prezentare a specificului Jandarmeriei, dar și activități de reprezentare și protocol.
O serie de activități au fost organizate în cadrul campaniei ”Jandarmeria pe înțelesul tutu-ror!”, campanie structurată pe trei componente, una de preve-nire, una de informare și una de dialog social.
Scopul acestei campanii a fost acela de a informa cetățe-nii indiferent de vârstă și nați-onalitate, asupra tipurilor de misiuni pe care Jandarmeria le îndeplinește pentru siguranța și în folosul cetățeanului atât la nivel local cât și în afara grani-țelor țării, dar și asupra rolului pe care Jandarmeria îl are în so-cietate în asigurarea unui climat de ordine și siguranță pentru sătmăreni.
Jandarmeria Satu Mare, apreciată de conducerea din București
Miercuri, 21 ianuarie 2015, în-cepând cu ora 10:00 în prezența domnului general de brigadă dr. Ovidiu Vasilică, Prim Ad-junct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române a avut loc evaluarea activității Inspec-toratului Județean de Jandarmi Satu Mare.
La această activitate au fost prezenți: prefectul județului Satu Mare, dr. Eugeniu Avram, președintele Consiliului Jude-țean Satu Mare, Adrian Ștef, pri-marul municipiului Satu Mare,
dr. Dorel Coica, șefii instituțiilor din sistemul de apărare publică și siguranță națională, dar și ca-dre ale Jandarmeriei Satu Mare.
Activitatea a fost condusă de colonel Vasile BOCEA, Inspec-torul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Satu Mare și a evidențiat rezultatele obți-nute, greutățile întâmpinate și modul de rezolvare a acestora, conturând totodată și principa-lele direcții de acțiune pentru anul 2015.
Potrivit documentelor de bi-lanț, anul 2014 a reprezentat pentru Inspectoratul de Jan-darmi Județean Satu Mare o perioadă de perfecționare acți-onal – instituțională determina-tă de campaniile electorale, de alegerile Europarlamentare si Prezidențiale precum și de dina-mica accentuată a fenomenelor sociale ce au avut loc în județul Satu Mare. Totodată, a fost un interval cu eforturi concertate de eficientizare a activităților și misiunilor destinate creșterii gradului de siguranță al cetățe-nilor și creșterii încrederii aces-tora în acțiunile efectivelor de jandarmi.
Prezervarea climatului de normalitate civică, de ordine și siguranță publică a reprezentat permanent o prioritate pentru Jandarmeria Satu Mare, care, prin structurile sale specializa-te, a căutat să identifice cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv.
Prioritățile Jandarmeriei Satu Mare în anul 2015 sunt stabilite în conformitate cu obiectivele prevăzute în documentele pro-gramatice, în baza cărora sunt precizate direcțiile de acțiune în domeniul ordinii și siguranței publice la nivel național. Aces-tea vor viza, în principal, efici-
entizarea modului de organiza-re și executare a misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii publice, eficientizarea colabo-rării pentru îmbunătățirea acti-vităților de menținere a ordinii publice în sistem integrat, pen-tru reducerea infracționalității stradale și creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și redimensionarea sistemului de formare profesională continuă organizat de unitate care să conducă la apropierea acestuia de nevoile reale de pregătire a personalului impuse de misiu-nile operative.
Invitații prezenți la activitatea de evaluare au evidențiat cola-borarea foarte bună cu Jandar-meria Satu Mare pe parcursul anului precedent și au remar-cat profesionalismul dovedit de jandarmi pe timpul executării misiunilor în comun.
Șeful ISJ a afirmat că există o cooperare excelentă între I.S.U. și jandarmerie, iar sprijinul acordat de echipajele de jandar-merie în situațiile de urgență a fost, de fiecare dată, substanțial și prompt.
Primar, dr Dorel Coica a adre-sat la rândul său felicitări jan-darmilor rezultatele obținute și a mulțumit jandarmilor, atât celor prezenți la activitatea de bilanț cât și celor care la acea oră se aflau în stradă, pentru efortul comun depus la asigura-rea unui climat de liniște în Satu Mare și le-a dorit mult succes în continuare! ” aveți o imagine foare bună și ..vă reprezintă! Vă mulțimim și mult succes in continuare!” a spus dr. Dorel Coica, primar al municipiului Satu Mare.
Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef a mulțumit jandarmilor pentru
modul în care și-au dus la înde-plinire misiunile încredințate și pentru modul în care au sprijinit toate activitățile desfășurate în comun în județul Satu Mare. ”Vă felicit pentru eforturile depuse, pentru modul profesionist și responsabil cu care ați acționat de fiecare dată, asigurându-vă de întreaga mea recunoștință față de eforturile pe care le depuneți în fiecrae zi !” a spus Adrian Ștef, Președintele Consi-liului Județean.
Prefectul județului Satu Mare, dr. Eugeniu Avram, a adresat celor prezenți la ședință urmă-toarele cuvinte: ” Doresc să vă adresez sincere felicitări pentru faptul că, în spiritul adevăratei tradiții pe care ați instaurat-o, v-ați adus și în anul care tocmai s-a încheiat o contribuție notabilă la menținerea unui climat de liniș-te în beneficiul comunității, prin asigurarea ordinii și siguranței publice. Prin tot ceea ce faceți, prin responsabilitatea și opera-tivitatea cu care răspundeți de fiecare dată când este necesară intervenția dumneavoastră, prin profesionalismul dovedit în fie-care misiune și modul în care vă onorați uniforma reușiți să păs-trați Jandarmeria ca un reper al încrederii și respectului în rân-dul semenilor.”
Primul Adjunct al Inspecto-rului General al Jandarmeriei Române, general de brigadă dr. Ovidiu Vasilică, a remarcat acti-vitatea bună și foarte bună des-fășurată de jandarmii din Satu Mare în anul pe care tocmai l-am încheiat și i-a asigurat că rezultatele obținute sunt cunos-cute și apreciate de conducerea Jandarmeriei Române. “Rezul-tatele muncii dumneavoastră vă arată capacitatea de a vă adapta și transforma atât din punct de vedere acțional cât și din punct de vedere conceptual. Remarc foarte buna colaborare între Jandarmeria Satu Mare și celelalte structuri locale ale Sis-temului Național de Ordine și Siguranță Publică. …Doresc să păstrați în continuare Jandar-meria în locuri fruntașe în ce privește încrederea populației și pentru aceasta, să fiți mereu așa cum populația așteaptă de la noi. Pentru aceasta este nece-sară în continuare o preocupare foarte intensă în ceea ce priveș-te pregătirea și instruirea per-sonalului. Este un lucru foarte important și necesar – ca de altfel în toate domeniile de acti-vitate – pentru că dumneavoas-tră sunteți cei care participați la asigurarea liniștii și ordinii pu-blice și trebuie să știți dinamica modului de comportare a celor certați cu legea.”
Jandarmii sătmăreni au avut peste 4.000 de misiuni în 2014
Colonelul Gheorghe Dan, ISU Satu Mare, a prezentat as-tăzi bilanțul instituției pe anul 2015, în prezența președintelui Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul Eugeniu Avram, președintelui Consiliului Județean, Adrian
Ștef, primarului municipiu-lui Satu Mare, dr. Dorel Coica șireprezentanților instituțiilor cu care coleaborează.
Conform bilanțului pre-zentat, în anul 2014, ISU Satu Mare a avut 5200 de interven-ții (în medie 14 intervenții pe
zi), din care:288 incendii, incendii de ve-
getație și altele;4478 intervenții S.M.U.R.D.
(4312 ajutor medical de urgen-ță, 32 descarcerări și 134 asis-tență persoane);
13 intervenții de salvări de
animale;108 întoarse din drum;100 intervenții pentru asi-
gurarea/supravegherea zonei de producere probabilă a unei situații de urgență;
49 alte situații de urgență (2 inundații, 15 fenomene meteo-rologice periculoase, 26 de asa-nări a teritoriului de elemente de muniție, 1 intervenție la ac-cidente nucleare și/sau urgent radiologice, 1 intervenție pen-tru distrugerea elementelor de muniție, 4 alte situații);
62 deplasări fără intervenție;75 alte intervenții;26 alarme/alerte false;1 intervenție pentru protec-
ția mediului.Față de 2013, numărul
intervențiilor a crescut cu pes-te 1.000. În total au fost asis-tate 4575 de persoane, cu 1010 persoane mai multe ca anul trecut.
Cauzele de incendiu se pre-zintă astfel: 31% flacără, 22% scurtcircuit electric, 19% efect termic, 14% jar sau scântei, 3% autoaprindere; câte 2% trăz-net, scântei mecanice, explo-zie, efect termic curent elec-
tric, câte 1% reacții chimice, frecare, alte surse.
Șeful ISU a prezentat și gra-dul de înzestrare cu autospeci-ale al echipei operative, acesta fiind de doar 55%. Chiar dacă s-a reușit achiziționarea de noi autospeciale printr-un proiect european, pompierii mai au în dotare autospeciale vechi de 25-40 de ani, deși durata de folosință recomandată este de până la 15 ani.
Oficialitățile locale au asi-gurat conducerea ISU de tot sprijinul instituțiilor pe mai departe. Președintele CJ, Adri-an Ștef, a spus că va sprijini la modul concret și mai departe ISU Someș Satu Mare, amin-tind de contribuția pe care Consiliul Județean a avut-o în proiectul de 12 milioane de euro prin care ISU a fost dotat cu autospeciale noi, iar prefectul Eugeniu Avram a mulțumit pompierilor pen-tru profesionalismul de care dau dovadă, dar le-a cerut totuși să organizeze mai mul-te simulări în acest an pentru ca eventualele deficiențe să fie înlăturate.
Bilanţul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” Satu Mare
Consi l iu l Județean Satu Mare, cu sed iu l în muni -c ip iu l Satu Mare, P ia ța 25 Octombrie , nr. 1 , județu l Satu Mare, t i tu -l ar a l pro iec te lor : “Mo -dernizarea DJ 195C Ady Endre – Căuaș , Moder -
nizarea DJ 193 E l imi ta județ Maramureș – Bîr -săul de Sus , Modernizare DJ 195 C P ir – l imi ta jud . B ihor ș i Modernizare DJ Medieșu Aur i t – Potău” anunță publ icu l in teresat asupra luăr i i dec iz ie i e ta -
pei de încadrare de către APM Satu Mare în cadrul procedur i i de eva luare a impactu lu i asupra me -diu lu i pentru pro iec te le naț iona le .
Pro iec tu l dec iz ie i e ta -pei de încadrare ș i mo -
t ive le care o fundamen -tează pot f i consul ta te la sed iu l APM Satu Mare, s t r. Mircea ce l Bătrân , nr. 8 /B , în z i le le de luni - jo i în tre ore le 8 -16 ,30 , v iner i în tre ore le 8 -14 precum ș i la următoarea adresă
de internet : h t t : / /apmsm.anpm.ro.
Publ icu l in teresat poa -te îna inta comentar i i /observaț i i l a pro iec tu l dec iz ie i de încadrare în termen de 5 z i le de la data prezentu lu i anunț .
Modernizarea DJ 195C Ady Endre – Căuaş, Modernizarea DJ 193 E limita judeţ Maramureş – Bîrsăul de Sus, Mod-ernizare DJ 195 C Pir – limita jud. Bihor şi Modernizare
DJ Medieşu Aurit – Potău
P UD – CONSTRUI-RE BLOC DE LOCUIN ŢE DESTINAT ÎNCHIRIERI I CĂTRE T INERI I SP ECIA-LIȘT I DIN DOMENIUL SĂ-NĂTĂŢI I CU 16 UNI TĂŢI LOCATIVE ȘI REGIM DE ÎNĂLŢIME S+P+3E
SAT U MARE STR. T U-DOR VLADIMIRESCU NR.7
Iniț iator/Benef ic iarCONSILIUL JUDEŢEAN
SAT U MAREPubl icul este invitat să
transmită observaț i i ș i propuneri pr ivind inten-ț ia de e laborare a planului până cel mai târziu la data de 06 .02 .2015.
Comentari i le , observa-
ț i i le ș i propuneri le refe-r i toare la intenț ia de e la-borare a planuluzi pot f i t ransmise prin:
- scr isori depuse la re-
gistratura autori tăț i i în-tre orele 9-15
- comentari i pe pagina de internet a primăriei la adresa www.satu-mare.ro
- scr isori transmise prin poștă pe adresa primăriei (cu data de tr imitere în termenul l imită indicat)
Observaț i i le vor f i t ransmise către CEN TRUL DE INFORMARE P EN-TRU CETĂŢENI pe adre-sa SAT U MARE, P IAŢA 25
OCTOMBRIE, NR 1 .Telefon 0261807555
emai l consultarepubl ică@satu-mare.ro
Răspunsul la observaț í i va f i pus la dispoziț ia pu-bl icului până la data de 21 .02 .2015 prin:
-af ișare la sediul pr imă-r ie i
-publ icare pe pagina de internet a pr imăriei la adresa www.satu-mare.ro
Etapele preconizate pentru consultarea publ i-cului până la aprobarea planului :
1 .Dezbatere publ ică data est imată 06 .02 .2015
2. Elaborarea Raportu-lui consultăr i i publ icului est imat luni le februarie-mart ie 2015
ANUNŢ PRIVIND INTENŢIA DE ELABORARE A PLANULUI URBANISTIC DE DETALIU
De la începutur i le ome -nir i i focul a fos t un s im -bol esenț ia l . Asemănat de mul te or i cu sp i r i tu l , dator i tă imater ia l i tă ț i i sa le , focul a s ta t la baza a numeroase r i tur i ș i r i -tua lur i . Mani fes ta te cu mai mul tă putere în epo -ca precreș t ină , aces te r i -tua lur i au o semni f ica ț ie spec ia lă .
Pentru că mis tu ie mate -r ia t ransformând-o pr in combust ie în f lacără , fum ș i cenușă focul es te un s imbol a l pur i f i căr i i , a l esenț ia l i zăr i i mater ie i , a t ransformăr i i aces te ia într -o lumină sp i r i tua lă care se îndreaptă spe cer. Dis t rugerea făcută de foc nu es te decât e tapa pr i -mordia lă a regenerăr i i ș i avem de a face a ic i cu o a l tă răs turnare de s imbo -lur i .
Daci i , ce l ţ i i ş i focul oşeni lor
Vechi i ce l ț i , locui tor i ant ic i a i aces tor ț inutur i , ce lebrau ș i e i puterea ta -umaturgică a foculu i în r i tua lur i agrare or i în ce le de sacr i f i c iu .
În vreme, toate aces -te eresur i păgâne au fos t sub l imate ș i puse în le -gătură d i rec tă cu precep -te le creș t ine . Cu toate aces tea , mul te d intre e le , pr intr -un b izar s incre -
t i sm, ș i -au păstra t nea l -terat sp i r i tu l lor arha ic de depl ină conexiune ș i armonie cu mis tere le ne -ș t iute a le natur i i .
Dacă în Ţara Oașulu i r i -tua lur i le legate de foc par p ierdute as tăz i pe vec ie , cândva , e le f igurau pr in -t re ce le mai importante e lemente t ranscendenta le a le unei mi to logi i popu -l are fabuloase , foar te pu -ț in cunoscute încă .
Prezente în ob ice iur i le c ic lu lu i v ie ț i i , în t rad i ț i i ș i v ia ța re l ig ioasă , aces te r i tua lur i s -au perpetuat până înspre z i le le noas -t re .
În per ioada interbe l i -că , Ion Mușlea aminteș te în s tudiu l său „Cercetăr i fo lc lor ice d in Ţara Oa -șu lu i” (1932) despre „ im -portanta apr indere a „ fo -culu i v iu”, ob ice i prezent în mod curent la acea vreme, ș i foar te b ine păs -t ra t , spre deosebire de a l te zone fo lc lor ice d in România .
Focul „z iu”
Focul v iu sau „z iu” după cum se pronunță în păr ț i le B ixadulu i , es te unul d intre ce le mai in -teresante pas tora le ar -haice ș i es te organizat la facerea brânze i la s tână .
Focul era obț inut pr in f recarea a două surce le uscate de esențe d i fer i -te : de gorun la Căl ineș t i Oaș , de brad la B ixad or i
de fag la Al iceni . Ș i pentru că operaț iu -
nea de apr indere a focu -lu i pr in aces t procedeu es te des tu l de anevoioa -să , era nevoie de munca a patru bărbaț i (care la Racșa t rebuie să f ie to ț i , ver i pr imar i ) iar la B i -xad par t ic ipă la apr in -derea foculu i ch iar șase oameni .
Focul es te apr ins în par tea d in a fară a s tau -lu lu i de o i , „ în p leasă”. Focul odată apr ins , es te păs tra t cu s f ințenie iar dacă s tâna se mută ș i focul es te dus la noul loc de pășunare .
Ciobanul care se face v inovat de s t ingerea fo -culu i es te ob l igat , drept pedeapsă – să f r igă o oa ie grasă . Păs trarea foculu i are la bază un raț ionament cât se poa -te de pragmat ic : în vre -muri le s t răvechi , a tunc i când nu ex is tau proce -dee la îndemână pen -t ru apr inderea foculu i ,
c iobani i erau ob l igaț i să recurgă la aces t d i f i -c i l procedeu de apr indere pr in f recarea a două sur -ce le foar te uscate , as t fe l că era esenț ia l ca , odată apr ins , focul să f ie păs -t ra t cu s f ințenie .
Fo los i rea surce le lor la apr insul foculu i es te o pract ică întâ ln i tă în ma -jor i ta tea cu l tur i lor dar poate că n ică ier i ea nu a rez i s ta t a tâ t de mul t ca ș i a ic i în munț i i vu lcanic i a i Oașulu i . Un obice i an -ces tra l adus înspre z i le le noastre .
Alungarea bosorcăi lor
Cu vremea , odată cu apar i ț ia amnare lor ș i a ch ibr i tur i lor, f ina l i ta tea pragmat ică a fos t inves -t i tă cu a t r ibute magice , păs tra te vreme înde lun -gată de către oșeni .
Ast fe l , apr inderea ș i păs trarea foculu i are drept scop fer i rea turme -lor de bo l i or i „ să nu ie ie bosorcă i le mana lapte lu i în noaptea de Sân Georgi” ( la Al iceni ) .
Dacă lapte le o i lor se s t r ica în „pulpa uă i i ” (ugere) , a tunc i tăc iuni i foculu i v iu se puneau în sarea o i lor iar gă le ț i le de muls erau unse cu cenu -șă .
Pr intre u l t imele loca l i -tă ț i unde se mai pract i -ca ob ice iu l „ foculu i v iu” es te Turțu l . Aic i se înc in -gea un foc mare în f iecare gospodăr ie iar ce i de-a i case i î ș i ț ineau p ic ioare -l e câ t mai aproape de foc . Când focul dă să se s t in -gă f iecare membru a l fa -mil ie i t rece pr in jar după care înconjură de t re i or i locul unde a ars fo -cul . Scopul aces te i prac -t i c i es te unul prof i lac t ic , pentru a- i fer i pe oameni de boa lă or i s lăb ic iune la p ic ioare . În f ina l , oame -ni i î ș i spa lă p ic ioare le în apă s f inț i tă .
Focul v indecă , fereș te , i zbăvește . Nu ex is tă în fo lc loru l oșenesc o cono -ta ț ie negat ivă a foculu i . Ro lu l său es te întotdeau -na unul de pur i f i care pr in ardere .
Oşeni i , ca i r landezi i
Izbitoare este însă ase-mănarea dintre obiceiul oșenilor de a trece oile cărora „le slăbghește lap-tele” deasupra focului, cu un obicei celtic întâlnit în Irlanda, la sărbătoarea din Beltaines, „Focul Frumo-sului” care are loc la întâi mai. Conform obiceiului se spune că druizii , ve-chii preoți și magi ai celți-lor, treceau vitele prin foc pentru a le feri de rele. Iată încă un element sugestiv care vine în sprijinul atât de controversatei teorii privind originea celtice a oșenilor. Dar s-ar putea să fie doar o coincidență dar chiar și așa, era obligato-riu să o menționăm.
În Joia Mare, atunci când începea să bată toaca, se aprindeau prin sate și pe holde, „jertfele”, niște fo-curi făcut din resturi vege-tale care iluminau întrea-ga așezare. Dacă fumul se îndrepta drept spre cer se credea că jertfa este pri-mită iar dacă se împrăștia, atunci nu.
Magia ace lor vremuri s -a spulberat demul t iar focul a rămas „v iu” doar în amint i rea ce lor foar -te bătrâni . Focul însă a fasc inat d intotdeauna . În prea jma lu i au veni t pe lume ce le mai f rumoase poveșt i ș i poate că șemi -neul de as tăz i , cu focul deschis , nu- i a l tceva de -cât o reminiscență a ne -voi i noastre ascunse de foc , de v î lvăta ia lu i , când moale , când t reasăr i tă , ca un f i r a l des t inulu i s inu -os ș i s t ră luc i tor.
Este bine cunoscut că omul, în viața de pe pă-mânt, trece prin trei mo-mente foarte importante: botezul, nunta și înmor-mântarea. Toate trei au o legătură deosebită cu viața religioasă a omului, iar primele două sunt conside-rate Sfinte Taine.
Pruncul, la puțin timp după naștere, este botezat pentru a se curăți, a se spă-la de păcatul strămoșesc moștenit de la Adam cel din Rai și de la celelal-te păcate săvârșite până atunci, intrând în stare ha-
rică. Apoi, ajuns la matu-ritate, el se va despărți de mama și tatăl său și își va lua soție. Acest eveniment este consfințit prin nuntă, prin Sfânta Taină a Cunu-niei.
În sfârșit, la bătrânețe, omul moare și va fi îngro-pat creștinește, oficiindu-se slujba religioasă și, de obicei, predica, câteva cu-vinte despre cel trecut în viața de veci. Dar pentru că acest articol se adresea-ză în special tinerilor vom arăta mai pe larg Sfânta Taină a nunții care este un
subiect foarte important.Cuvântul nuntă vine de
la termenul grecesc „ga-mos” și de la cel latinesc „matrimonium” și înseam-nă unirea fizică dintre un bărbat și o femeie, una din legile esențiale al e natu-rii , stabilite de Dumne-zeu încă de la începutul existenței omului. Dovezi găsim în Sfânta Scriptură, în cartea Facerea la capito-lul 2 versetele 18-24, unde ne spune: „nu este bine să fie omul singur pe Pământ. Să-i facem ajutor potri-vit pentru el . . iar coasta
luată din Adam, a făcut-o Dumnezeu femeie și a dus-o lui Adam… De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu fe-meia sa și vor fi amândoi un trup.”
Ca o definiție, am putea spune că nunta, cununia sau căsătoria este Taina prin care un bărbat și o fe-meie s-au hotărât reciproc și în mod liber, să trăiască împreună întreaga lor viață în scopul de a se ajuta re-ciproc, a naște și a crește copii și a se feri de desfrâ-nare. Ei primesc prin rugă-ciunile preotului, harul di-vin care sfințește legătura lor și îi ajută la împlinirea ei. Prin Taina Cununiei, le-gătura dintre bărbat și fe-meie devine asemănătoare acelei dintre Hristos și Bi-serică - (Efeseni 5 , 22-23).
Timpul nunțiiRomânii se căsătoresc în
general la sate începând cu vârsta de 20 de ani. „Sezo-nul nunții” apare atunci când vinul este destul de bătrân și în cantitate mare. Nici o nuntă nu poate avea loc în posturile mari, in cele 40 de zile dinaintea Crăciunului sau Paștilor.
Unele comunități rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire. Unde nu e fo-losit un pețitor, tradiția cere ca părinții soțului
să ceară mâna fetei de la părinții acesteia. Pețitorul folosește o poezie specia-lă, cunoscută de folcloriști sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tînăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară.
Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toți iau parte la închinare, pen-tru că refuzul este echiva-lent cu refuzul invitației la nuntă.
Nașii lor de botez, sau alți apropiați, se alătură familiei nupțiale la nunta bisericească și la recepția de mai târziu, ce are să dureze o noapte întreagă. Unul din momentele che-ie ale ceremoniei vizează despletirea coroniței de mireasă, care simbolizează schimbarea de statut, tre-cerea de la poziția de fată la cea de nevastă.
În trecut, petrecerea nunții dura trei zile și trei nopți. Pentru cei care nu și-au găsit încă un par-tener de viață, o veche tradiție continuă și astăzi. Bărbații și femeile eligibile se întâlnesc la „Festivalul Fecioriei pe Muntele Găi-na” în Transilvania, pentru a se cunoaște și eventual pentru a-și găsi potențiali parteneri.
Ingrediente:1 varză murată150 gr bulgur f in300 gr ciuperci proaspe-
te3-4 l inguri nucă tocată
mărunt din cuțit
1 ceapă1 cățel usturoi1 l inguriță boia dulce2 l ingurițe pudră de ciu-
perci1 l inguriță cimbru uscat1/2 l inguriță chil i1/2 legătură pătrunjel100 ml bulion3-4 f ire cimbru uscat1 l inguriță vegeță de
casă4 l inguri ulei măslinesare, piperBucați : 20
Mod de reparare:Se desfaceți circa 15 foi de
varză de pe căpățână și se tăie în două dacă sunt mari. Se curăță de cotorul tare de pe mijloc și se fierb în apă timp de 20 minute.
Bulgurul se acoperă cu apa fierbinte și se lăsă 10-15 mi-nute să stea și să se umfle.
Ceapa tocată mărunt se călește în uleiul încins. Când e moale, se oprește focul și se adăugă boiaua, usturoiul strivit și sare și piper după gust .
Se adaugă ciupercile tă-
iate cubulețe mărunte, bulgurul (care între t imp a absorbit toată apa) , cim-bru, nucile, pudra de ciu-perci , chil i și pătrujelul tocat mărunt. Se amestecă bine.
În foile de varză opări-te (răcorite un pic ca să se poată manevra) se îm-pachetează sarmalele, pu-nând cate o l ingură de um-plutură pe f iecare foaie.
Pe fundul oalei se așeză frunze de sarmale tocate f in. Deasupra se aranjează sarmalele. Se acoperă cu
un alt strat de varză toca-tă, se pune cimbrul și se toarnă bulionul. Se toarnă apa amestecată cu vegeta naturală cât aproape să le acopere. Se pune o farfu-rioară peste sarmale și se apasă un pic să se acopere de apă.
Se f ierbe pe aragaz cu ca-pac, la foc mai mare până încep să f iarbă și apoi se dă pe mediu spre mic, încă cca 35 minute. Se verif ică să f ie f iartă varza, umplu-tura sigur va f i f iartă în acest t imp.
Ingrediente:350 gr spanac 1 legătură mare ceapă
verde (100 gr)1/2 legătura pătrunjel3-4 f ire mărar300 ml sos de roșii750 gr cartofi noi (5 car-
tofi medii)sare, piper negru2 l inguri ulei
Porți i : 3
Mod de preparare:Se toacă mare spana-
cul sortat și spalat . Cea-pa verde se taie rondele. Pătrunjelul și mărarul se toacă marunt. Cartofi i se curăță de coajă și se taie în patru.
Într-o t igaie largă (circa 30 cm) și adăncă se încin-ge uleiul . Se călește cea-pa verde până se înmoaie (circa 3 minute) .
Se adaugă sosul de roșii și 250 ml apă și se aduce la f ierbere. Se așează car-tofi i în sos, se presară cu sare și piper si se pune ca-pacul . Se f ierbe cu capac
până cartofi i sunt făcuți (20-25 minute; înțepați-i cu furculița și când intră ușor în ei , treceți la pasul următor) .
Se adaugă spanacul în 3-4 transe, amestecând până fiecare tranșă se „ofi lește” un pic. Se adă-ugă pătrunjelul și mărarul și se amestecă. Se mai adă-
ugă puțină sare. Se pune capacul pe oală și se mai f ierbe încă 5 minute.
Se stinge focul și se lasă să stea 10 minute acoperit .
Servire: Se scot cartofi i din tigaie. Se toarnă toată mâncărica de verdețuri pe un platou. Se așează dea-supra cartofi i . Se servește caldă.
