SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILORDIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR

2

Colectiv redacţional: Cristina STROESCU – coordonator Alina PITULICE Mihaela ZĂVOIANU Surse de informare:

www.europa.eu

www.europarl.europa.eu

www.ec.europa.eu

www.eu2010.be

www.consilium.europa.eu

Surse foto:

www.europa.eu

www.europarl.europa.eu

www.ec.europa.eu

www.eu2010.be

www.europafm.ro

www.railway-technology.com

Publicaţie electronică: Direcţia de drept comunitar Camera Deputaţilor, Palatul Parlamentului Str. Izvor nr. 2-4, Sectorul 5, 050563, Bucureşti Tel: (021) 414 2150, (021) 414 2151 politiciue@cdep.ro

3

CUPRINS

DIN ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ............................................... 41. DIN ACTIVITATEA COMISIILOR PARLAMENTARE DE SPECIALITATE.................................4

1.1. COMISIA PENTRU DEZVOLTARE (DEVE).................................................................................................... 41.2. COMISIA PENTRU BUGETE (BUDG) ............................................................................................................ 51.3. COMISIA PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI AFACERI SOCIALE (EMPL).............................. 51.4. COMISIA PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ (ENVI) ....................... 61.5. COMISIA PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE (ITRE) ............................................................ 71.6. COMISIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (REGI) .............................................................................. 81.7. COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ (AGRI) .................................................... 81.8. COMISIA PENTRU AFACERI CONSTITUŢIONALE (AFCO) ........................................................................ 9

DIN ACTIVITATEA COMISIEI EUROPENE ............................................................ 101. JUSTIŢIE, DREPTURI FUNDAMENTALE ŞI CETĂŢENIE .......................................................102. PIAŢĂ INTERNĂ ŞI SERVICII ...................................................................................................113. MEDIU ........................................................................................................................................134. AFACERI INTERNE ...................................................................................................................145. IMPOZITARE ŞI UNIUNE VAMALĂ, AUDIT ŞI ANTIFRAUDĂ.................................................156. AGENDA DIGITALĂ ..................................................................................................................17

DIN ACTIVITATEA PREŞEDINŢIEI BELGIENE A CONSILIULUI UE.................... 18

1. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU MEDIU ................................................182. REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT.......................................193. REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU AFACERI ECONOMICE ŞI FINANCIARE (ECOFIN)...194. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU COMPETITIVITATEA ........................205. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE (JAI)..........................................................................................................21

A CULTIVA SAU A NU CULTIVA ORGANISME MODIFICATE GENETIC?.......... 21

RAPORTUL ANUAL 2009 PRIVIND ASPECTELE PRINCIPALE ŞI OPŢIUNILE DE BAZĂ ALE PESC...................................................................... 23

DIN ACTIVITATEA

PARLAMENTULUI EUROPEAN

În perioada 12 – 16 iulie a.c., activitatea deputaţilor europeni s-a desfăşurat în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate, la Bruxelles. Începând cu data de 19 iulie a.c., activităţile Parlamentului European vor fi suspendate pentru vacanţa de vară (19 iulie – 29 august a.c.). Europarlamentarrii îşi vor relua activitatea în data de 30 august a.c., cu săptămâna reuniunilor comisiilor parlamentare de specialitate şi a grupurilor politice.

1. DIN ACTIVITATEA COMISIILOR PARLAMENTARE DE SPECIALITATE

1.1. COMISIA PENTRU DEZVOLTARE (DEVE) Luni, 12 iulie 2010

Comisia pentru dezvoltarea a organizat împreună cu membrii Biroului pentru promovarea democraţiei parlamentare (BPDP)1 o dezbatere privind consolidarea parlamentelor în ţările aflate în curs de dezvoltare. Cu această ocazie reprezentanţii BDPD au enumerat obiectivele acestei structu

4

ri: - Programe de burse pentru democraţie

(„Democracy Fellowship Programs”) prin care oficialii din parlamentele democraţiilor emergente întreprind o vizită la Parlamentul European pentru a vedea cum modul de funcţionare şi pentru a învăţa din experienţa şi practicile acestuia;

- l parlamentar, întreprinse de delegaţii de Studii privind activitatea legislativă sau controluparlamentari din democraţiile noi şi emergente;

- Instruire tehnică pentru membrii delegaţiilor UE; - raţii care solicită acest lucru, ceea ce Cooperarea pe termen lung pentru noile democ

presupune seminarii, stagii, asistenţă tehnică etc. Dl. Edward McMILLAN-SCOTT (ALDE, Regatul Unit), vicepreşedintele PE, a declarat că, „...deoarece Parlamentul European este punctul central al reţelei parlementelor naţionale din cadrul UE, datoria sa este să exporte conceptul de democraţie parlamentară, să contribuie şi să asiste la dezvoltarea conceptului democratic la nivel mondial.” În cadrul dezbaterii a intervenit şi dna. Shelda COMMETTANT, funcţionar de relaţii publice, comunicare şi protocol al Adunării Naţionale a Insulelelor Seychelles, care a efectuat un stagiu de pregătire de şase săptămâni: „...Sunt acum înzestrată cu instrumente adecvate pentru a

1 Parlamentul a înfiinţat în 2008 Biroul pentru promovarea democraţiei parlamentare cu scopul de a oferi asistenţă tehnică instituţiilor parlamentare din democraţiile noi şi emergente.

face primul pas spre modernizarea domeniului de comunicare şi protocol din cadrul Parlamentului din Seychelles. (...) Deşi Parlamentul European şi Adunarea Naţională sunt oarecum diferite în ceea ce priveşte dimensiunea şi modul de operare, majoritatea lucrurilor pe care le-am învăţat pot fi aplicate şi la noi, însă vor trebui adaptate pentru a se potrivi contextului nostru socio-politic şi disponibilităţii resurselor.”

COMISIA PENTRU BUGETE (BUDG) 1.2.

13-14 iulie 2010

După trei ani de execuţie a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG)2, eurodeputatul Miguel PORTAS (GUE/NGL, Portugalia) a elaborat un raport, din proprie iniţiativă, privind mijloacele financiare şi de funcţionare ale fondului [2010/2072(INI)]. Acest document, adoptat de comisia BUDG în data de 14 iulie a.c., face un bilanţ al finanţării şi al funcţionării FEG, înainte şi după revizuirea temeiului juridic. Ţinând cont de creşterea şomajului şi de înmulţirea cazurilor de concediere colectivă în spaţiul european, acest raport prevede transformarea fondului într-un

instrument permanent de solidaritate cu lucrătorii care sunt victime ale concedierilor colective, începând cu următoarele cadre financiare multianuale (cunoscute şi sub denumirea de perspective financiare). Totodată, propune o serie de modificări care sunt aplicabile imediat iar altele vor trebui să se reflecte în revizuirea Regulamentului privind FEG, după evaluarea sa la jumătatea perioadei. În acest scop, se solicită Comisiei să devanseze data evaluării respective

31 iulie 2011. la

COMISIA PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI AFACERI SOCIALE (EMPL) 1.3. Miercuri, 14 iulie 2010

1. Comisia EMPL a adoptat raportul dlui. Csaba ŐRY (PPE, Ungaria) referitor la propunerea de Decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre [2010/0115(NLE); COM(2010)0193]. Raportorul susţine abordarea Comisiei Europene de limitare a numărului de orientări însă a considerat că sunt necesare o serie de amedamente printre care: − ocupare a reducerea şomajului şi creşterea ratei de

forţei de muncă la 75% până în anul 2020; − e vârstă 15-24 ani care sunt elevi/studenţi/în curs de rata persoanelor cuprinse în grupa d

formare sau angajaţi să fie de 90%; − creşterea ratei de de ocupare a forţei de muncă cu 10% până în 2014, printr-o mai mare

participare a tinerilor (15-25 ani), a persoanelor în vârstă (50-64 ani), a muncitorilor necalificaţi (în special a femeilor), a persoanelor cu dizabilităţi şi a migranţilor legali;

− Comisia Europeană ar trebui să elaboreze un cadru legal pentru fomele non-standard de angajare (normă redusă; colaborare; temporar; munca la domiciliu; pe durată determinată etc.);

− e calitatea locurilor de muncă ca metodă de

stabilirea de standarde minime legate d

52 Creat prin Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 şi modificat semnificativ de Regulamentul (CE) nr. 546/2009

eradicare a sărăciei în rândul lucrătorilor; − ragul naţional al sărăciei prin reducerea cu 25% a cetăţenilor europeni care trăiesc sub p

acordarea unei atenţii speciale lucrătorilor şi copiilor săraci; stabilirea unui venit minim adecvat care să fie deasupra pragului naţional al sărăciei. −

2. Un alt document adoptat de comisia EMPL este raportul referitor la dezvoltarea potenţialului de creare de locuri de muncă într-o economie durabilă [2010/2010(INI)], redactat de dna. Elisabeth SCHROEDTER (Verzi/ALE, Germania). Raportoarea consideră că investiţiile în tranziţia spre o economie ecologică reprezintă un important potenţial de dezvoltare pentru piaţa muncii, lucru care poate genera noi posibilităţi de venituri. Totodată, sprijină iniţiativa-pilot a Comisiei Europene cuprinsă în strategia “Europa 2020” prin care se doreşte realizarea tranziţiei către o economie durabilă, disocierea creşterii economice de consumul de resurse şi energie, reducerea emisiilor cu efecte

dăunătoare asupra climei şi combaterea încălzirii globale. Totuşi, regretă eşecul CE de a aborda în cadrul strategiei aspectele legate de potenţialul pieţei muncii şi de provocările tranziţiei. De asemenea, s-a constat faptul că cea mai mare parte a noilor locuri de muncă “verzi” este concentrată în câteva sectoare cum ar fi: construcţiile; energiile regenerabile; tehnologiile ecologice; mobilitatea durabilă (biciclete, transportul feroviar de persoane şi mărfuri); reciclarea; agricultura, silvicultura şi pescuitul durabile; serviciile în materie de mediu. Prin urmare, dna. Elisabeth SCHROEDTER solicită adoptarea unor măsuri precum: − ate adoptarea definiţiei Organizaţiei Intermnaţionale a Muncii (OIM), conform căreia to

locurile de muncă care generează dezvoltare durabilă sunt locuri de muncă ecologice; − i servicii care prezintă un important potenţial de crearea de noi sprijinirea sectorului prestăr

locuri de muncă ecologice; − CE să elaboreze o strategie europeană privind ocuparea forţei de muncă pentru o

economie durabilă, menită să optimizeze potenţialul, să se concentreze pe condiţii de lucru decente şi să reunească obiectivele sociale şi cele ecologice.

COMISIA PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ (ENVI) 1.4. 13-14 iulie 2010

1. Miercuri, 14 iulie a.c., comisia ENVI a adoptat raportul privind punerea în aplicare a legislaţiei UE în domeniul conservării biodiversităţii [2009/2108(INI)], redactat de dna. Esther DE LANGE (PPE, Olanda). În document se precizează că pierderea biodiversităţii continuă într-un ritm alarmant, estimându-se că rata de dispariţie a speciilor va creşte de 10 ori până în anul 2050. La nivelul UE, 42% dintre

6

mamifere, 43% dintre păsări, 45% dintre fluturi, 30% dintre amfibieni, 45% dintre reptile şi 52% dintre peştii de apă dulce sunt ameninţaţi cu dispariţia. În evaluarea sa intermediară a implementării planului de acţiune comunitar pentru biodiversitate din 2008, Comisia a precizat că 50% dintre specii şi până la 80% dintre habitatele care prezintă interes pentru conservarea la nivel european se află într-o stare defavorabilă. Raportoare a subliniat că stoparea pierderii biodiversităţii şi conservarea sau restabilirea ecosistemelor rezistente sunt cu atât mai importante din perspectiva schimbărilor climatice, dat fiind faptul că ecosistemele terestre şi marine absorb în prezent aproximativ jumătate din emisiile antropice de CO2, ceea ce face ca acestea să aibă o valoare inestimabilă pentru capacitatea lor de captare şi stocare a carbonului. Pe de altă parte, degradarea şi distrugerea ecosistemelor poate elibera volume semnificative de gaze cu efect de seră şi există din ce în ce mai multe dovezi că se reduce capacitatea rezervoarelor de carbon ale Terrei, din cauza încălzirii globale şi a altor factori de constrângere. Menţinerea ecosistemelor este, prin urmare, de o importanţă vitală pentru atenuarea schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea. Deoarece iniţiativele şi acordurile internaţionale şi europene anterioare de stopare a pierderii biodiversităţii şi a ecosistemelor nu au avut success, dna. Esther DE LANGE şi-a exprimat încrederea că rezultatul consultării publice pe baza Comunicării „Opţiuni pentru o perspectivă şi un obiectiv post-2010 în materie de biodiversitate la nivelul UE” [COM(2010)0004] va fi publicarea unei propuneri pentru o nouă strategie UE privind biodiversitatea.

COMISIA PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE (ITRE) 1.5.

12-13 iulie 2010

După cele două crize din 2008 şi 2009 când Rusia a întrerupt transportul de gaze naturale către Ucraina, afectând aprovizionarea cu gaze a Uniunii, Comisia Europeană a propus un regulament privind siguranţa aprovizionării cu gaze naturale [2009/0108(COD); COM(2009)0363]. Marţi, 13 iulie a.c., comisia ITRE a adoptat raportul dlui. Alejo VIDAL-QUADRAS (PPE), prin care este salutată propunerea CE, întrucât aceasta reprezintă un act legislativ care răspunde cu adevărat unei probleme reale cu care se confruntă Uniunea Europeană. Totuşi, raportorul a apreciat că mai multe puncte din acest document ar trebui îmbunătăţite şi, prin urmare, a propus anumite modificări în următoarele domenii: rolul întreprinderilor; fluxurile inversate de gaze în cazul

interconexiunilor; planurile privind prevenirea situaţiilor de urgenţă; situaţiile de urgenţă la nivel comunitar; partajarea costurilor în cazul noilor investiţii transnaţionale în infrastructură; măsuri care nu au la bază mecanisme ale pieţei; schimbul de informaţii; rolul sectorului energiei electrice. Totodată, având în vedere pieţele interconectate şi interdependente şi realizarea pieţei interne a gazelor, dl. Alejo VIDAL-QUADRAS a sublinia

7

t importanţa cooperării urmă vizionării cu gaze naturale:

nţa;

, Ungaria şi România;

• Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg.

toarelor ţări pentru consolidarea apro• Polonia şi cele trei ţări baltice;• Spania, Portugalia şi Fra• Irlanda şi Regatul Unit; • Bulgaria, Grecia şi România; • Slovenia, Italia, Austria• Polonia şi Germania;

1.6. COMISIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (REGI) Luni, 12 iulie 2010

Luni, 12 iulie a.c., europarlamentarii din comisia REGI şi reprezentanţii parlamentelor naţionale au participat la dezbaterea cu tema „Impactul şi implicaţiile practice ale Tratatului de la Lisabona pentru politica de coeziune”. Participanţii au convenit că politica europeană de coeziune ar trebui să promoveze prosperitatea, să fie accesibilă tuturor statelor membre şi să reducă diferenţele dintre regiunile europene, ţinând cont de specificul fiecăreia. Dna. Danuta HUBNER (PPE, Polonia), preşedintele comisiei REGI, a subliniat faptul că dezbaterea va contribui la redefinirea politicii europene de coeziune, aflată în prezent în discuţie ca parte a revizuirii Regulamentului financiar european pentru 2013 şi a planificării bugetului Uniunii pe termen lung pentru perioada 2013-2020. Totodată, a amintit faptul că rolul Parlamentului European, al parlamentelor naţionale şi al unor parlamente regionale a fost consolidat prin Tratatul de la Lisabona. Competenţele legislative şi bugetare ale PE au fost consolidate iar acum poate decide asupra politicii de coeziune împreună cu Consiliu. Deşi subsidiaritatea solicită Uniunii să acţioneze doar în cazul în care obiectivele stabilite nu pot fi suficient realizate de către fiecare stat membru în parte, acest instrument ar trebui perceput mai degrabă ca „...o modalitate de cooperare la diferite niveluri de guvernare (...) şi de schimb de bune practici” decât ca un mod de interzicere a intervenţiei UE. Pentru prima dată tratatul permite parlamentelor naţionale să-şi exprime poziţia cu privire la propunerile legislative în mod independent de guvernele şi, în cazuri excepţionale, chiar să blocheze acte legislative europene. Dl. Johannes HAHN, comisarul european pentru politica regională, a precizat că, după intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona, coeziunea teritorială a devenit o prioritatea la nivelul UE. Încă nu s-a stabilit ce înseamnă coeziune teritorială dar obiectivele sale „...se leagă de necesitatea unei guvernări consolidate, pe mai multe niveluri” în cadrul căreia regiunile trebuie să se implice mai mult şi să coopereze între ele. Comisarul Johannes HAHN a subliniat importanţa abordării integrate a problemelor din toate regiunile, care să cuprindă măsuri pentru susţinerea creşterii economice a regiunii în cauză şi nu a unui sector anume.

1.7. COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ (AGRI) Luni, 12 iulie 2010

Comisia AGRI a aprobat recomandarea dnei. Elisabeth JEGGLE (PPE) referitoare la poziţia Consiliului (prima lectură) în vederea adoptării unei directive privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice [COM(2008)0543; 2008/0211(COD)]. Spre deosebire de prima poziţie a Parlamentului European când au fost propuse mai multe amendamente3, raportul dnei. Elisabeth JEGGLE propune aprobarea poziţiei comune, adoptate în urma negocierilor cu Consiliul din luna decembrie 2009, care include următoarele prevederi:

83 Rezoluţia legislativă a PE nr. TA(2009)0343. Raportul a fost elaborat de dl. Neil PARISH (PPE-DE, Regatul Unit).

9

- Limitarea folosirii animalelor în experimente ştiinţifice dar concomitent să se asigure că domeniul cercetării europene nu este afectat;

- să se utilizeze cu precădere metodele care reduc sau elimină durerea sau suferinţa animalelor;

- utilizarea maimuţelor mari (de exemplu: cimpanzei, gorile, urangutani, bonobos) este interzisă deoarece aceste specii sunt ameninţate cu dispariţia. Excepţie vor face acele cazuri în care obiectivul experimentelor este tocmai conservarea acestora sau rezultatele ştiinţifice dorite nu se pot obţine altfel;

- guvernele statelor membre ale UE sunt obligate să efectueze inspecţii la cel puţin 33% di numărul laboratoarelor care folosesc animale, iar unele controale să se facă neanunţate;

- Comisia Europeană va fi responsabilă de controlul autorităţilor naţionale responsabile de efectuarea inspecţiilor;

- CE va evalua şi va revizui legislaţia propusă o dată la cinci ani. Documentul mai conţine şi o serie de definiţii ai unor termeni folosiţi pentru clasificarea experimentelor pe baza duratei şi a intensităţii durerii, a suferinţei, a stresului şi a vătămărilor de durată posibile, a frecvenţei intervenţiei şi a utilizării anesteziei sau analgezicelor („ne-recuperare”, „până la moderate”, „moderate” şi „severe”).

1.8. COMISIA PENTRU AFACERI CONSTITUŢIONALE (AFCO) Marţi, 13 iulie 2010

Membrii comisiei AFCO au dezbătut propunerea de modificare a Actului din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentului European prin vot universal direct4 [2009/2134(INI)]. Raportorul Andrew DUFF (ALDE, Regatul Unit) a subliniat necesitatea reformării Actului privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentului European pentru „...a consolida legitimitatea şi eficacitatea Parlamentului” şi şi-a prezentat propunerile în acest sens: - alegerea a încă 25 de europarlamentari pe o listă pentru întreg teritoriul Uniunii şi crearea

unei autorităţi europene electorale care să supervizeze desfăşurarea alegerilor transnaţionale;

- alegerile electorale să fie organizate în luna mai şi numai în zilele de sâmbătă şi duminică; - ţările cu mai mult de 20 de milioane de locuitori să fie împărţite în circumscripţii electorale

regionale; - vârsta alegătorilor să fie de cel puţin 16 ani (în prezent, doar în Austria există această

cerinţă); - vârsta candidaţilor să fie de cel puţin 18 ani (în prezent este cazul a 12 state membre); - revizuirea modalităţii de alocare a locurilor din Parlamentul European. Comisia pentru afaceri constituţionale va organiza o dezbatere privind reformarea Actului electoral în data de 30 septembrie a.c., la care vor participa şi reprezentanţii parlamentelor naţionale. Raportorul Andrew DUFF a anunţat că ar dori ca Parlamentul European să decidă asupra acestui document până la sfârşitul anului 2010 pentru ca noile prevederi să fie aplicate începând cu următoarele alegeri din 2014. Dna. Anneli JÄÄTTEENMÄKI (ALDE, Finlanda) a apreciat că “…nu este momentul potrivit pentru modificarea tratatelor”. Dl. György SCHÖPFLIN (PPE, Ungaria) a susţinut opinia colegei sale şi a adăugat că grupul său politic nu agreează această idee. În schimb, dl. Ramón 4 Decizia Consiliului 76/787/CECO, CEE, Euratom (JO L 278, 8.10.1976, p.1), astfel cum a fost modificată prin Decizia Consiliului 93/81/Euratom, CECO, CEE (JO L 33, 9.2.1993, p.15) şi prin Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p.1)

JÁUREGUI ATONDO (S&D, Spania) a declarat că grupul său este interesat de o reformare a Actului şi că aşteaptă dezbaterea din luna septembrie a.c. pentru a-şi prezenta propriile propuneri.

DIN ACTIVITATEA COMISIEI EUROPENE

“Consider că proiectul european înseamnă mai mult decât dimensiunea sa economică, întrucât se întemeiază pe valorile păcii, libertăţii, justiţiei şi solidarităţii şi trebuie să însemne şi o promovare a Europei oamenilor.” Dl. José Manuel BARROSO Preşedintele Comisiei Europene

1. JUSTIŢIE, DREPTURI FUNDAMENTALE ŞI CETĂŢENIE1. Conform prevederilor tratatelor UE, cooperarea consolidată este un instrument care permite unui număr de nouă sau mai multe ţări să facă progrese în legătură cu o măsură care este importantă, dar care este blocată de o minoritate restrânsă de state membre. Alte ţări ale UE îşi rezervă dreptul de a participa când doresc. Prima aplicaţie a acestor dispoziţii a condus la situaţia potrivit căreia un număr de 14 ţări ale UE au primit undă verde din partea guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene pentru a impulsiona adoptarea unor norme care să permită cuplurilor internaţionale să aleagă ţara a cărei legislaţie s-ar aplica în cazul divorţului lor. „…Votul de astăzi este unul istoric. Sunt foarte mândră de această hotărâre curajoasă a Consiliului de a folosi acest instrument legislativ pentru prima dată. În curând, experienţele dureroase prin care trec cuplurile internaţionale şi copiii lor vor deveni mai suportabile. Acest pas istoric demonstrează faptul că UE poate reacţiona rapid atunci când e vorba de probleme umane reale. Împreună, putem oferi alinare şi o mai mare securitate juridică cuplurilor internaţionale care se confruntă cu situaţii dificile. Faptul că pornim cu 14 state membre este un început promiţător; sper că toate ţările li se vor alătura ulterior pentru ca de această iniţiativă să poată beneficia de cât mai mulţi cetăţeni” a afirmat dna. Viviane REDING, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.Procesul de demarare a procedurii de cooperare consolidată poate începe imediat. Cele 14 ţări participante (Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Ungaria)5 urmează să negocieze şi apoi să supună

10

5 Comisia a propus această măsură la 24 martie 2010, ca răspuns la o cerere formulată de nouă state membre, nemulţumite de nereuşita Consiliului de a face progrese în sensul propunerii Comisiei din anul 2006 (Grecia a făcut parte iniţial din acest grup de ţări, însă ulterior şi-a retras cererea). De atunci, alte cinci ţări – Germania, Belgia, Letonia, Malta şi Portugalia – şi-au exprimat dorinţa de a participa la această acţiune a UE. Alte ţări care

11

votului propunerea de regulament a Comisiei, care cuprinde informaţii detaliate privind normele care se aplică în cazul divorţurilor internaţionale. Pentru ca regulamentul respectiv să poată intra în vigoare, cele 14 ţări trebuie să aprobe în unanimitate aceste norme şi să supună atenţiei Parlamentului European pentru procedura de consultare. Propunerea urmăreşte să protejeze părţile mai vulnerabile în timpul acţiunilor de divorţ. Cuplurile internaţionale vor putea cădea de acord asupra legislaţiei care li s-ar aplica în caz de divorţ sau de separare legală. Atunci când cuplul respectiv nu reuşeşte să ajungă la un acord în această privinţă, judecătorii vor putea utiliza o formulă comună pentru a hotărî legislaţia cărei ţări se aplică. Cuplurile vor beneficia astfel de o mai mare securitate juridică, precum şi de o mai mare previzibilitate şi flexibilitate. Acest lucru va contribui la protejarea soţilor şi a copiilor lor de procese complicate, lungi şi dureroase. 2. Comisia Europeană a lansat joi, 15 iulie 2010, o consultare publică6 cu privire la modul în care sunt protejate victimele, la tipul de sprijin pe care îl primesc şi la necesitatea eventuală de a aduce îmbunătăţiri. Comisia va folosi rezultatele consultării la pregătirea unui pachet cuprinzător de norme şi măsuri practice, care urmează a fi propus în prima jumătate a anului 2011. Consultarea rămâne deschisă până la data de 30 septembrie 2010. „…Oricare dintre noi ar putea fi victima unei infracţiuni sau a violenţei. Din păcate, acesta este cazul pentru multe milioane de persoane în fiecare an. Nu putem desface răul făcut, dar putem minimaliza impactul infracţionalităţii, îi putem ajuta pe oameni să îşi revină şi ne putem asigura că aceştia sunt trataţi în mod corespunzător, că primesc justiţia pe care o merită”, a declarat vicepreşedintele CE, dna. Viviane REDING, comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. Consultarea se referă la nevoile victimelor în cinci domenii: • Recunoaştere. Sunt tratate victimele cu demnitate şi respect? Sunt acestea interogate cu

consideraţie şi primesc răspunsuri prompte la întrebări? • Protecţie. Sunt protejate victimele de răzbunare şi de o victimizare suplimentară atât

înainte cât şi după comiterea infracţiunii a căror victime sunt? Cum se evită contactul cu autorul infracţiunii? Se pierde protecţia la trecerea frontierei?

• Sprijin. Beneficiază victimele de o asistenţă fizică şi psihologică pe termen lung după comiterea infracţiunii a căror victimă sunt? Beneficiază victimele de o asistenţă practică după comiterea infracţiunii în vederea depunerii unei cereri de despăgubire sau pentru organizarea funeraliilor?

• Accesul la justiţie. Cum îşi pot cunoaşte victimele drepturile şi cum pot participa la procesul judiciar?

• Despăgubirea. Trebuie să solicite victimele personal despăgubiri şi să asigure executarea hotărârii de către autorului infracţiunii?

2. PIAŢĂ INTERNĂ ŞI SERVICIIComisia a propus, luni 12 iulie 2010, un pachet de măsuri care să stimuleze protecţia consumatorilor şi încrederea acestora în serviciile financiare. În cadrul activităţilor sale care au ca scop crearea unui sistem financiar mai solid şi mai sigur, prevenirea unei viitoare crize şi

vor să participe pot face acest lucru în orice moment. Conform Tratatului de la Lisabona, aceste ţări trebuie să notifice mai întâi Consiliului şi Comisiei intenţia lor de a participa la cooperarea consolidată .6 Consultarea publică este disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/justice_home/news/consulting_public/news_consulting_0053_en.html

restabilirea încrederii consumatorilor, Comisia Europeană a propus modificări ale normelor europene existente, în vederea ameliorării protecţiei deţinătorilor de conturi bancare şi a micilor investitori. Comisia a lansat, totodată, o consultare publică cu privire la opţiunile posibile pentru ameliorarea protecţiei deţinătorilor de poliţe de asigurare, inclusiv posibilitatea de instituire a unor scheme de garantare a asigurărilor în toate statele membre. Dl. Michel BARNIER, comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, a declarat: „…Adoptarea pachetului propus astăzi marchează cel mai recent efort al Comisiei pentru a spori transparenţa şi responsabilitatea în cadrul sistemului financiar european pentru a preveni şi gestiona viitoarele crize. Consumatorii europeni merită mai mult. Au nevoie de siguranţa că economiile, investiţiile sau poliţele lor de asigurare sunt protejate oriunde în Europa. Pentru ca acest lucru să devină realitate, fac un apel către Parlamentul European şi Consiliu să adopte rapid pachetul de măsuri propus astăzi.”

Recenta criză financiară a demonstrat, încă o dată, cât de susceptibile sunt băncile la riscul de retrageri masive (bank runs) – atunci când deţinătorii de conturi bancare consideră că economiile lor nu sunt în siguranţă şi încearcă să şi le retragă toţi în acelaşi timp.7 Elementele-cheie ale propunerii privind protejarea economiilor sunt următoarele:

• un nivel mai mare de garantare; • rambursări mai rapide; • mai puţină birocraţie; • o mai bună informare; • finanţare responsabilă pe termen lung.

Măsurile pot intra în vigoare în anii 2012 şi 2013 şi s-ar aplica în toate statele membre ale UE, precum şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, odată incluse în Acordul privind Spaţiul Economic European. Propunerea privind protejarea investiţiilor are ca scop asigurarea faptului că regulile privind protecţia investitorilor sunt mai eficiente, că există condiţii egale în ceea ce priveşte tipurile de instrumente financiare protejate şi că există fondurile adecvate şi măsurile necesare pentru a se asigura despăgubirea investitorilor8.

12

7 Începând din 1994, există o directivă (94/19/CE) potrivit căreia toate statele membre dispun de o plasa de siguranţă pentru deţinătorii de conturi bancare. Dacă o bancă se închide, sistemele naţionale de garantare a depozitelor trebuie să ramburseze depozitele persoanelor care deţin conturi la banca respectivă, până la un anumit plafon de garantare. Atunci când a izbucnit criza financiară, în anul 2008, s-au adus unele modificări rapide, în special pentru a creşte plafonul de garantare la 100.000 euro (în două etape) şi pentru a abandona posibilitatea de coasigurare (adică deţinătorii de conturi bancare nu sunt despăgubiţi integral, ci trebuie să suporte un anumit procent din suma pe care au pierdut-o, chiar dacă suma pierdută ar fi mai scăzută decât plafonul de garantare). Cu toate acestea, întrucât în sistemele existente s-au detectat şi alte deficienţe, Comisia înaintează acum o propunere completă de modificare a directivei anterioare, asigurându-se că s-au tras toate învăţămintele de pe urma crizei.8 Începând din anul 1997, Directiva privind sistemele de compensare pentru investitori (97/9/CE) a asigurat protecţia investitorilor care folosesc servicii de investiţii în Europa, prevăzând acordarea de despăgubiri în cazurile în care o firmă de investiţii nu poate restitui activele care aparţin unui investitor. Această situaţie ar putea apărea, de exemplu, în caz de fraudă sau neglijenţă în cadrul unei firme sau în situaţia în care există erori sau probleme în sistemele firmei. Prevederile respective nu reprezintă o protecţie împotriva riscurilor de investiţii ca atare. În prezent, în cele 27 de state membre ale UE există 39 de sisteme de compensare a investitorilor. În ultimii ani, Comisia a primit numeroase plângeri cu privire la aplicarea directivei în unele state membre. Aceste plângeri se

Elementele-cheie ale propunerii sunt următoarele: • un nivel mai mare de protecţie; • o mai bună informare; • finanţare responsabilă pe termen lung; • o protecţie mai largă.

Măsurile ar putea intra deja în vigoare, până la sfârşitul anului 2012 şi s-ar aplica tuturor statelor membre ale UE, precum şi Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein, odată incluse în Acordul privind Spaţiul Economic European. Schemele de garantare a asigurărilor pot oferi protecţie prin acordarea de despăgubiri consumatorilor sau prin asigurarea continuării contractului lor de asigurare, de exemplu, facilitând transferul poliţelor către un asigurător solvabil sau chiar către schema de garantare însăşi. Spre deosebire de sectorul bancar şi de cel al valorilor mobiliare, în prezent nu există legislaţie europeană privind schemele de garantare în sectorul asigurărilor. În prezent, 12 state membre operează cu una sau mai multe scheme de garantare a asigurărilor care protejează poliţele de asigurare de viaţă şi/sau de asigurare generală. Acestea nu numai că variază din perspectiva protecţiei şi eligibilităţii, ci şi, de exemplu, în privinţa momentului când urmează să intervină sau a modului în care sunt finanţate. În Cartea albă adoptată, Comisia stabileşte diferite opţiuni pentru a asigura un nivel echitabil şi cuprinzător de protecţie a consumatorilor în UE, precum şi pentru a se proteja împotriva necesităţii ca, în cazul în care o companie de asigurare nu poate onora poliţele, contribuabilii să suporte pierderile. În special, se propune introducerea unei directive pentru a se asigura că în toate statele membre există scheme de garantare a asigurărilor, care respectă un set minim de cerinţe. Cartea albă privind schemele de garantare a asigurărilor este disponibilă pentru consultare şi toate părţile interesate sunt invitate să îşi prezinte comentariile şi alte contribuţii până la data de 30 noiembrie 2010.

3. MEDIUUn nou raport prezentat9 în data de 13 iulie 2010 de Comisia Europeană pledează pentru integrarea biodiversităţii în planurile de afaceri şi în activităţile de bază ale sectorului privat din întreaga lume. Raportul evidenţiază faptul că produsele şi serviciile certificate din punct de vedere ecologic s-au înmulţit considerabil în ultimul timp şi că preocuparea consumatorilor pentru producţia sustenabilă este tot mai mare; totodată, raportul indică modul în care biodiversitatea poate oferi întreprinderilor o sursă deosebită pe o piaţă care ar putea valora între 2 şi 6 trilioane de dolari până în anul 2050. Autorii formulează şapte recomandări principale destinate întreprinderilor şi invită specialiştii din domeniul contabilităţii şi organismele de raportare financiară să elaboreze standarde comune şi refereau la aspecte precum insuficienţa fondurilor sistemelor pentru a putea onora cererile de despăgubire sau întârzieri mari în plata despăgubirilor.9 TEEB – Economia ecosistemelor şi a biodiversităţii – este un proiect finanţat de Comisia Europeană şi de guverne, inclusiv de cel al Germaniei, al Norvegiei şi al Regatului Unit, al cărui obiectiv este de a reuni datele economice necesare

13

pentru a ajuta economiile să facă alegeri şi modificări strategice transformaţionale, în vederea soluţionării crizei actuale şi a gestionării mai inteligente a bunurilor bazate pe natură. TEEB va publica un raport final de sinteză înaintea reuniunii Convenţiei privind biodiversitatea biologică, ce se va desfăşura la Nagoya (Japonia), spre sfârşitul anului.

noi instrumente de evaluare a impactului biodiversităţii. „TEEB pentru întreprinderi” (TEEB for Business) va face parte din raportul de sinteză TEEB ce urmează să fie lansat cu ocazia Convenţiei privind biodiversitatea biologică care se va desfăşura la Nagoya (Japonia), în luna octombrie 2010. Comisarul european pentru mediu, dl. Janez POTOČNIK, a declarat: „…În pofida unor succese obţinute pe plan local şi a creşterii nivelului de informare a publicului cu privire la această problemă, rata globală a pierderii biodiversităţii nu pare să fie în scădere. Totuşi acest raport demonstrează că întreprinderile pot avea o contribuţie importantă în acest sens şi mă bucur să văd că există societăţi care prosperă fără să distrugă unica noastră planetă”.

4. AFACERI INTERNE 1. Comisia Europeană a prezentat, marţi, 13 iulie 2010, o propunere pentru o directivă privind ocuparea locurilor de muncă sezoniere. Propunerea vizează stabilirea unei proceduri comune de intrare şi de şedere în UE şi defineşte drepturile lucrătorilor sezonieri din ţări terţe. „…Angajatorii din UE depind din ce în ce mai mult de persoane din ţări din afara Europei pentru ocuparea locurilor de muncă în sectoare precum agricultura, horticultura şi turismul, deoarece din ce în ce mai puţini cetăţeni din UE sunt disponibili pentru acest tip de activitate sezonieră. În acelaşi timp, trebuie să le oferim acestor lucrători sezonieri, care sunt adesea vulnerabili şi expuşi, condiţii mai bune şi un statut juridic sigur pentru a-i proteja de exploatare. Această nouă directivă va realiza exact acest obiectiv şi sunt sigură că propunerea de astăzi va contribui la gestionarea eficace a fluxurilor de migraţie pentru migraţia sezonieră”, a declarat dna. Cecilia MALMSTRÖM, comisar european pentru afaceri interne.

Directiva propusă10 se referă la cetăţenii din afara Uniunii care merg într-un stat membru pentru ocuparea unor locuri de muncă sezoniere pe teritoriul UE. Activitatea se va derula pe durata unuia sau mai multor contracte de muncă, pe perioadă determinată, încheiate direct între resortisantul din ţara terţă şi angajatorul stabilit într-un stat membru.

În special, propunerea: • stabileşte o procedură de intrare mai simplă pentru lucrătorii sezonieri originari din

ţări terţe, bazată pe definiţii şi criterii comune precum existenţa unui contract de muncă sau a unei oferte ferme de angajare în care este menţionat salariul;

• prevede o limită standard pentru durata activităţii sezoniere în UE (6 luni pe an calendaristic);

• prevede introducerea unui permis de muncă multisezon valabil timp de trei ani sau a unei proceduri simplificate de intrare pentru sezoanele ulterioare;

• defineşte dispoziţii legale aplicabile condiţiilor de muncă ale lucrătorilor sezonieri; • conferă lucrătorilor sezonieri egalitate de tratament cu resortisanţii statului membru

în anumite domenii (libertatea de asociere şi de afiliere, regimuri de securitate

14

10 Propunerea face parte dintr-un pachet complet de măsuri propus în cadrul Planului de acţiune privind migraţia legală din anul 2005 şi confirmat de Programul de la Stockholm, adoptat de Consiliul European în luna decembrie 2009. Uniunea Europeană se confruntă cu o nevoie structurală de activitate sezonieră datorită faptului că se aşteaptă ca forţa de muncă din UE în acest domeniu să fie din ce în ce mai puţin disponibilă. Elaborarea unor politici bine gestionate în materie de imigraţie ilegală va continua astfel să joace un rol important în eliminarea deficitelor de forţă de muncă şi pentru a face faţă viitoarelor dificultăţi demografice ale Uniunii.

15

socială, drepturi de pensie legală dobândite în funcţie de venit, acces la bunuri şi servicii, etc.);

• prevede faptul că statele membre ale UE sunt libere să efectueze un test al pieţei muncii şi să decidă asupra numărului de lucrători sezonieri pe care doresc să-i primească pe teritoriul lor. Propunerea nu conferă un drept de admisie.

2. Comisia Europeană a propus, în data de 13 iulie 2010, o nouă directivă, cu scopul de a facilita pentru societăţile multinaţionale, transferul temporar al lucrătorilor calificaţi din ţările terţe de la o întreprindere situată în afara UE către sucursalele sau filialele din statele membre ale UE11. Transferul angajaţilor calificaţi către UE este de natură să crească fluxurile de investiţii, să consolideze eficacitatea activităţii de administrare, să extindă exporturile UE şi să sporească competitivitatea entităţilor UE pe pieţele externe, precum şi competitivitatea întregii Uniuni, ceea ce ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor din Strategia Europa 2020. Comisia propune elaborarea unui set comun de reguli pentru o nouă procedură accelerată de intrare (termen limită de 30 de zile, permis unic de şedere/ de muncă) pentru un grup ţintă de angajaţi cu înaltă calificare („manager”, „specialist” şi „stagiar cu studii superioare”) din ţări din afara UE. Propunerea urmăreşte în aceşaşi timp să stabilească condiţii de şedere mai atractive pentru aceşti angajaţi şi familiile lor, precum şi un sistem mai simplu pentru persoanele transferate din afara UE, în vederea facilitării mobilităţii acestora în interiorul UE. Aceste măsuri ar fi suplimentate printr-un statut juridic clar, care să includă aceleaşi condiţii de lucru ca şi cele pentru lucrătorii detaşaţi de la o societate din UE. Statele membre ale UE ar rămâne competente să decidă cu privire la numărul persoanelor transferate, fiind prevăzută adoptarea unor dispoziţii în scopul asigurării caracterului temporar al migraţiilor (maxim 3 ani pentru specialişti şi manageri, 1 an pentru stagiarii cu studii superioare).

5. IMPOZITARE ŞI UNIUNE VAMALĂ, AUDIT ŞI ANTIFRAUDĂ1. Comisia Europeană a publicat, mercuri 14 iulie a.c., raportul său anual cu privire la protecţia intereselor financiare ale UE şi combaterea fraudei. Acest raport trece în revistă măsurile importante luate de Comisie şi de statele membre în 2009 pentru prevenirea, identificarea şi combaterea neregulilor şi a fraudei. El oferă o imagine statistică, de ansamblu, a tuturor neregulilor notificate Comisiei de către statele membre în 2009, printre care şi cazurile de presupusă fraudă şi prezintă informaţii detaliate despre recuperarea fondurilor UE. Raportul ia notă de îmbunătăţirea modului în care statele membre şi-au respectat obligaţiile de raportare a neregulilor comparativ cu anii anteriori şi furnizează recomandări pentru o mai bună protecţie 11 Planul de acţiune privind migraţia legală din 2005 descrie viziunea Comisiei asupra modului în care ar trebui dezvoltată în continuare o politică comună privind migraţia legală. Conform acestui plan, adoptarea unor propuneri legislative privind imigraţia forţei de muncă a fost programată pentru perioada dintre 2007 - 2009. Consiliul a adoptat în luna mai 2009 Directiva UE privind cartea albastră cu privire la migraţia persoanelor cu înaltă calificare. Propunerea Comisiei din 2007 privind permisul unic de muncă şi de şedere şi drepturile migranţilor este examinat în prezent de către co-legislatori. Cele două noi propuneri legislative privind lucrătorii sezonieri şi persoanele transferate în cadrul aceleiaşi întreprinderi completează acest pachet. Programul de la Stockholm, adoptat în decembrie 2009 de Consiliul European, aprobă Planul de acţiune din 2005 al Comisiei şi solicită adoptarea unei politici globale la nivel european cu privire la migraţii, care reprezintă un obiectiv primordial pentru Uniunea Europeană. Strategia Europa 2020 consideră că o politică bine organizată privind migraţia legală va avea un rol de jucat nu numai pentru remedierea deficitelor de pe pieţele forţei de muncă şi sporirea competitivităţii UE, dar va contribui, totodată, la abordarea provocărilor demografice, cu care se confruntă sau se vor confrunta în viitorul apropiat majoritatea statelor membre.

a banilor contribuabililor UE. În raportul din acest an sunt atinse şi două subiecte speciale şi anume cooperarea dintre Comisie şi statele membre în ceea ce priveşte controalele la faţa locului, precum şi măsurile luate de statele membre pentru recuperarea sumelor care fac obiectul unor nereguli. Dl. Algirdas ŠEMETA, comisarul european pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, a declarat: „…În acest raport se reflectă doi piloni ai bunei gestiuni financiare: transparenţa şi responsabilitatea. Comisia şi autorităţile naţionale au responsabilitatea comună de a proteja fondurile UE. Este extrem de important ca statele membre să raporteze rapid toate neregulile şi fraudele suspectate şi să îşi asume în întregime rolul de a asigura mecanisme eficiente de reacţie în acest sens. Constatările din raportul publicat astăzi ne vor îndruma către domeniile în care mai este încă de lucru şi contribuie la garantarea unei protecţii adecvate a banilor contribuabililor UE.” Conform raportului anual, numărul cazurilor de nereguli comunicate în domeniul resurselor proprii şi al cheltuielilor directe a scăzut semnificativ în anul 2009 faţă de 2008. În alte domenii, precum agricultura, politica de coeziune şi fondurile de preaderare, s-a constatat însă o creştere generală a numărului neregulilor raportate, inclusiv al cazurilor de presupusă fraudă. Această situaţie se poate datora mai multor factori. Adeseori, ea poate fi un semn că măsurile de control şi sistemele antifraudă existente funcţionează mai bine şi că se raportează un număr mai mare de cazuri. În temeiul legislaţiei UE, toate erorile constatate în privinţa fondurilor UE trebuie corectate, iar fondurile neutilizate conform normelor trebuie recuperate. Protecţia intereselor financiare ale UE şi combaterea fraudei depăşesc graniţele europene, iar Comisia face eforturi pentru sporirea cooperării internaţionale în acest domeniu. Printre măsurile scoase în evidenţă în raport se află negocierile internaţionale pentru acordurile anticorupţie şi antifraudă, activitatea intensă de combatere a contrabandei cu ţigări şi implementarea unei noi baze de date în sprijinul prevenirii şi al identificării încălcărilor legislaţiei agricole şi vamale care ar putea afecta veniturile UE. 2. Comisia a adoptat joi, 15 iulie 2010 o propunere12 pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor de rambursare a TVA aferente anului 2009. Directiva privind rambursarea TVA13 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010 şi permite rambursarea TVA pentru cheltuielile aferente activităţii economice suportate de persoanele impozabile într-un stat membru în care nu sunt stabilite. Directiva introduce un sistem electronic prin care persoanele impozabile pot depune cererea de rambursare prin intermediul unui portal web dezvoltat de statul membru de reşedinţă. Statele membre aveau obligaţia de a pune la dispoziţie acest portal web la 1 ianuarie 2010.

16

Cu toate acestea, unele state membre au lansat portalurile web cu întârziere, iar altele au avut probleme tehnice pentru a le face operaţionale. Astfel s-a creat situaţia neplăcută în care persoanele impozabile nu au putut să-şi depună cererile de rambursare. Datorită acestor întârzieri, şi pentru a proteja dreptul contribuabililor la deducerea TVA, este necesar ca termenul pentru depunerea cererilor de rambursare aferente cheltuielilor din 2009 să fie prelungit din septembrie 2010 până în martie 2011.

12 Textul propunerii este disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.html 13 Directiva privind rambursarea TVA a înlocuit procedura pe hârtie pentru cererile de rambursare a TVA prevăzută în legislaţia din 1979. Potrivit procedurii anterioare, pentru a primi o rambursare integrală, contribuabilii erau obligaţi să trimită facturile originale tuturor statelor membre în care au plătit TVA.

În plus, întrucât statele membre au opinii diferite asupra aplicării din punct de vedere tehnic a directivei este necesar să se creeze un mecanism eficient pentru armonizarea unor cerinţe detaliate din acest domeniu. În acest scop, Comisia propune să i se acorde competenţa de a adopta – sub rezerva unui aviz pozitiv al Comitetului permanent pentru cooperare administrativă - prevederile tehnice necesare pentru ca un astfel de sistem paneuropean să devină complet interoperabil.

17

3. Comisia Europeană a anunţa, joi 15 iulie a.c., stabilirea unui acord de colaborare multianual cu British American Tobacco (BAT) de combatere a comerţului ilicit de produse din tutun. În baza acordului, BAT va colabora cu Comisia Europeană, cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi cu autorităţile statelor membre responsabile cu aplicarea legii pentru lupta împotriva ţigărilor contrafăcute şi de contrabandă. Acordul include efectuarea unor plăţi considerabile care vor fi efectuate de BAT către Comisie şi statele membre, totalizând 200 de milioane de dolari în decursul

următorilor 20 de ani. Această iniţiativă ar trebui să îmbunătăţească, în mod semnificativ, eforturile UE de combatere a comerţului ilicit cu tutun care privează UE şi statele membre de miliarde de euro anual. Dl. José Manuel BARROSO, preşedintele Comisiei Europene, a menţionat: „…Salut acest acord important care va contribui la protejarea intereselor financiare ale UE şi ne va consolida forţele în lupta împotriva ţigărilor contrafăcute şi de contrabandă.”Comisarul european pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, dl. Algirdas ŠEMETA, a subliniat: „…Comerţul ilicit cu ţigări provoacă în fiecare an pierderi de venituri din impozite şi taxe vamale în valoare de miliarde de euro. Mai ales în aceste momente de dificultate economică trebuie să luăm orice măsură de care dispunem pentru a opri această activitate ilegală costisitoare. Acordul de astăzi va ajuta considerabil la combaterea comerţului ilegal cu ţigări şi va transmite un semnal puternic celor care încalcă legea, avertizându-i că autorităţile colaborează cu sectorul tutunului împotriva lor.”

6. AGENDA DIGITALĂDatorită unui proiect de cercetare care a primit 2,6 milioane de euro din finanţări UE, europenii se confruntă cu mai puţine perturbări la călătoria cu trenul în această vară. În cadrul proiectului ARRIVAL14 au fost elaborate softuri avansate care permit gestionarea mersului trenurilor în mod mai eficient şi soluţionarea perturbărilor în timp real, mai eficace, menţinând totodată acelaşi nivel de siguranţă. Operatorii feroviari de pe întreg teritoriul Europei aplică deja rezultatele acestei cercetări pentru a asigura o utilizarea mai eficientă a reţelelor de cale ferată, atât în ceea ce priveşte orarul trenurilor, cât şi soluţionarea perturbărilor neprevăzute.

14 În perioada 2006-2009, cercetători de la 12 universităţi (din Grecia, Spania, Italia, Germania, Elveţia şi Ţările de Jos) şi compania franceză de căi ferate SNCF (Société Nationale des Chemins de fer Français) au lucrat la proiectul ARRIVAL. Prin proiectul de cercetare au fost elaboraţi algoritmi avansaţi de software care permit optimizarea serviciilor feroviare. Prin programul global de cercetare al Comisiei (Al Şaselea Program-cadru 2001-2006), în cadrul schemei de cercetare Future and Emerging Technologies (FET), s-au finanţat 2,6 milioane de euro din costul total de 3,2 milioane de euro. Această schemă sprijină cercetarea cu grad ridicat de risc în domeniul tehnologiei informaţiei.

Vicepreşedintele Comisiei Europee, dna. Neelie KROES, comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: „…Acest proiect de cercetare european de primă clasă permite unui număr mai mare de trenuri de călători, de mărfuri şi bunuri să utilizeze aceeaşi infrastructură în siguranţă, sporind totodată punctualitatea şi gradul de satisfacţie a călătorilor, precum şi profitul operatorilor. Este o situaţie din care toată lumea are de câştigat.” Proiectul ARRIVAL a implicat noi concepte şi metode de cercetare algoritmice care au ameliorat în mod substanţial fundamentele teoretice necesare pentru a soluţiona în mod eficient problemele mari şi complexe de optimizare, cum sunt cele din reţelele de căi ferate.

„Europe in action!”

DIN ACTIVITATEA PREŞEDINŢIEI BELGIENE A CONSILIULUI UE

1. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU MEDIU 12-13 iulie 2010, Gent, Belgia

În perioada 12-13 iulie a.c., miniştrii pentru mediu din statele membre ale UEau participat la reuniunea informală în cadrul căreia au discutat despre „Gestionarea durabilă a materialelor” (GDM) şi despre schimbările climatice. La dezbatere au mai participat miniştrii din ţările candidate la UE şi din statele membre ale Asociaţiei europene a liberului schimb (AELS) şi ale Spaţiului economic european (SEE) precum şi reprezentanţii Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai Agenţiei europene pentru mediu (AEM), ai Biroului european pentru mediu şi ai Federaţiei întreprinderilor belgiene. În timpul reuniunii, dna. Joke SCHAUVLIEGE, ministrul flamand pentru mediu, natură şi cultură şi preşedintele în exerciţiu al Consiliului, a prezentat o serie de propuneri pentru politica GDM privind următoarele aspecte: − promovarea reducerii cantităţilor de deşeuri şi a reciclării; − utilizarea eficientă a materiilor prime; − stimularea noilor forme de cooperare între părţile interesate şi între factorii de decizie, industrie şi consumatori cu scopul de a obţine lanţuri de gestionare durabilă a materialelor; − dezvoltarea de noi modele comerciale care să fie compatibile cu GDM; − coordonarea actualelor politici privind materiile prime, producţia şi consumul, deşeurile etc. pentru crearea unei politici europene ambiţiose în domeniul gestionării materialelor. Crearea unei politici GDM ar putea oferi baza pentru realizarea unei Europe eficiente în ceea ce priveşte utilizarea resurselor, una dintre obiectivele strategiei „Europa 2020”. Preşedinţia belgiană a propus abordarea bazată pe „ciclul vieţii” („life-cycle”) materialelor, de la extracţie, producţie şi consum la reciclare, cu scopul de a conserva rezervele naturale şi de a reduce impactul asupra mediului. Această acţiune ar putea contribui la tranziţia către o economie ecologică prin stimularea inovaţiei, crearea de noi locuri de muncă şi conservarea resurselor naturale precum şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

18

În ceea ce priveşte domeniul schimbărilor climatice, dna. Joke SCHAUVLIEGE şi dna. Connie HEDEGAARD, comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice, au avut un schimb de opinii privind stadiul negocierilor internaţionale pentru un nou Acord post-2012. Acestea au convenit că este necesar ca miniştrii din statele membre să ofere orientarea politică necesară pentru negocierile care vor avea loc la Bonn (luna august) şi în China (luna octombrie) cu scopul de a avea o poziţie concretă la Conferinţa de la Cancun (Mexic) din luna decembrie a.c. Dna. Joke SCHAUVLIEGE şi dna. Connie HEDEGAARD au precizat că la Cancun trebuie să se adopte decizii echilibrate, ambiţioase şi realiste care să includă: dezvoltarea capacităţii de monitorizare, raportare şi verificare (MRV) a ţărilor aflate în curs de dezvoltare; cooperarea tehnologică; un cadru de adaptare la efectele schimbărilor climatice; o schemă globală de reducere a emisiilor de GES din defrişarea pădurilor tropicale.

2. REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT Luni, 12 iulie 2010, Bruxelles, Belgia

Preşedinţia belgiană a prezentat priorităţile sale pe durata următoarelor şase luni privind agricultura şi pescuitul. În cadrul politicii agricole comunitare se va concentra, în principal, asupra viitorului politicii agricole comune (PAC) după 2013 şi asupra sectorului produselor lactate. Viitorul PAC va fi principalul punct de pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor agriculturii care va avea loc în La Hulpe, în data 21 septembrie 2010, şi va mai fi dezbătut şi la reuniunea din decembrie a Consiliului. Comisia va organiza, de asemenea o conferinţă cu privire la rezultatele consultării publice pe această temă în perioda 19 - 20 iulie a.c.. În ceea ce priveşte sectorul produselor lactate, preşedinţia a reamintit că activitatea grupului la nivel înalt pentru lapte a constituit baza pentru o discuţie iniţială la această reuniune a Consiliului. Dezbaterile pe această temă vor fi reluate în cursul următoarei reuniuni a Consiliului din 27 septembrie a.c., cu scopul de a se ajunge la un consens. Comisia va prezenta un pachet de propuneri legislative pe această temă spre sfârşitul acestui an. Preşedinţia belgiană intenţionează să deschidă o dezbatere privind o revizuire a politicii de calitate a produselor agricole folosind o iniţiativă legislativă din partea Comisiei pe această temă. În domeniul pescuitului Preşedinţia se va concentra pe reforma politicii comune în domeniul pescuitului; propunerile legislative vor fi prezentate în prima jumătate a anului 2011. Comisia va organiza o conferinţă, în data de 16 noiembrie 2010. Preşedinţia belgiană intenţionează să accentueze cooperarea între ştiinţă şi domeniul pescuitului, prin organizarea unui Simpozion internaţional având ca temă: Îmbunătăţirea relaţiei dintre îndrumarile teoretice şi activitatea de pescuit pentru dinamizarea acestei politicii - în perioada 09 – 10 noiembrie 2010.

3. REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU AFACERI ECONOMICE ŞI FINANCIARE (ECOFIN) Marţi, 13 iulie 2010, Bruxelles, Belgia

Miniştrii de finanţe din statele membre ale UE s-au reunit în cadrul Consiliului ECOFIN, condus de dl. Didier REYNDERS, viceprim-ministru şi ministrul finanţelor şi reformei instituţionale în cadrul Guvernului belgian.

19

1. S-au adoptat concluziile15 privind următoarele teme:

15 http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/115806.pdf

− Pachetul legislativ privind supravegherea financiară – au fost adoptate orientările politice pentru continuarea negocierilor cu Parlamentul European privind reforma supravegherii financiare în Europa. − Strategia „Europa 2020” - Consiliul ECOFIN a trasat orientările generală de politică economică pentru această strategie. Totodată, a fost aprobată introducerea conceptului de „semestru european” pentru supravegherea politicilor bugetare şi structurale ale statelor membre; − Procedura de deficit bugetar - s-a decis declanşare procedurii împotriva Bulgariei, Finlandei, Danemarcei şi Ciprului în vederea reducerii deficitului bugetar sub limita de 3% admisă de Pactul de stabilitate şi creştere; − Acordul SWIFT – a fost finalizată procedura legislativă în vederea adoptării Acordului SWIFT. 2. S-a dat undă verde trecerii Estoniei la moneda europeană începand cu data de 01 ianuarie 2011. Totodată, Consiliul a stabilit cursul de schimb la 15,6466 coroane estoniene pentru un euro.

20

Estonia devine astfel cel de al şaptesprezecelea stat membru care va utiliza moneda euro. Astfel, la 01 ianuarie 2011, bancnotele şi monedele euro estoniene vor intra în circulaţie. Toate monedele euro prezintă pe o faţă insemnele comune şi pe cealalta faţă însemnele naţionale proprii ţării emitente. Pe faţeta naţională a monedelor estoniene, ca urmare a organizării unui concurs de către Banca Centrală a Estoniei, figurează conturul unei hărţi a ţării, precum şi cuvântul „Eesti”, însemnând Estonia.

4. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU COMPETITIVITATEA (industrie şi cercetare) 14-16 iulie 2010, Louvain-la-Neuve, Belgia

O reuniune informală a Consiliului pentru competitivitate a avut loc în Louvain-la-Neuve şi Bruxelles, miercuri 14, joi 15 şi vineri 16 iulie a.c. sub conducerea preşedinţiei belgiene : dl. Jean-Claude MARCOURT, viceprim-ministru al Guvernului valon şi Ministrul economiei, IMM-urilor, comerţului exterior şi noilor tehnologii, şi dl. Benoît CEREXHE, ministrul pentru regiunea Bruxelles, responsabil cu ocuparea forţei de muncă, economia, politica agricolă, comerţului exterior şi cercetare ştiinţifică. Comisia Europeană

a fost reprezentată de vice-preşedintele Antonio TAJANI, responsabil pentru industrie şi antreprenoriat şi de dna. comisar Maire GEOGHEGAN-QUINN responsabilă pentru cercetare şi inovare. Dezbaterea s-a concentrat asupra modului în care politica industrială, politica de inovare şi IMM-urile pot ajuta la determinarea competitivităţii industriei. Presiunile concurenţei globale, provocările sociale şi de mediu, schimbările climatice şi demografice şi deficitul de resurse solicită luarea de măsuri urgente în Europa. Aceasta înseamnă asigurarea tranziţiei economiei europene la o economie bazată pe inovare şi cunoaştere, cu un rol-cheie pentru IMM-uri.

Cercetarea şi inovarea vor constitui partea cea mai importantă a agendei europene şi reprezintă o oportunitate pentru preşedinţia belgiană de a lansa un mesaj clar pentru o Europă mai ambiţioasă în aceste domenii, cu o organizare mai bună pentru a stimula interacţiuni între cercetare, piaţă şi cerinţele societăţii. Dezvoltarea unei abordări generale de inovare, care va facilita parteneriate solide între domeniile politice, diverşi actori economici si guvernare. Finanţarea domeniului de cercetare şi inovare va necesita o atenţie specială pentru că pare a fi o problemă majoră, ca urmare a crizei.

5. REUNIUNEA INFORMALĂ A CONSILIULUI PENTRU JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE (JAI) 15-16 iulie 2010, Bruxelles, Belgia

Sub preşedinţia dlui. Melchior WATHELET, secretar de stat pentru politica de azil şi migraţie şi în prezenţa dlui. Antonio GUTERRES, Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) a avut loc o reuniune informală a Consiliului pentru justiţie şi afaceri interne. Preşedinţia belgiană a dorit să prezinte modul de aplicare a aplicare a programului de la Stockholm. Acest program ambiţios, adoptat de Consiliul European de la sfârşitul anului 2009, îşi propune să creeze un sistem comun de azil până în anul 2012. Scopul dezbaterilor a fost acordul privind strategia care trebuie adoptată în vederea îndeplinirii obiectivelor. Crearea unui Sistem Comun European de Azil (CEAS) a pornit de la idea de a crea in Uniunea Europeana o singură zonă de protecţie pentru refugiaţi, bazată pe aplicarea deplină şi inclusivă a Convenţiei de la Geneva şi pe valori umanitare comune împărtăşite de toate statele membre.

A CULTIVA SAU A NU CULTIVA ORGANISME MODIFICATE GENETIC?

Comisia a propus, în data de 13 iulie a.c., să se confere statelor membre libertatea de a permite, de a restricţiona sau de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe o parte sau pe întregul lor teritoriu. 16 Comisarul european pentru sănătate şi consumatori, dl. John DALLI, a declarat: „…În martie, Comisia a promis să prezinte, înainte de sfârşitul verii, o propunere globală privind viitoarea noastră politică referitoare la cultivarea cu modificări genetice. Astăzi ne îndeplinim promisiunea. Măsurile concrete adoptate astăzi vor oferi statelor membre libertatea de a decide în privinţa cultivării organismelor modificate genetic. Până acum, experienţa în materie de OMG, arată că statele membre au nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a organiza coexistenţa recoltelor modificate genetic cu alte tipuri de recolte, precum cele convenţionale şi organice.”

16 Marţi, 13 iulie a.c., Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri în acest sens: − Comunicarea privind libertatea statelor membre de a decide asupra cultivării de culturi modificate genetic

[COM(2010)0380]; − Recomandarea Comisiei privind coexistenţa culturilor modificate genetic cu cele convenţionale şi/sau

organice [C(2010)4822];

21

− Propunerea de regulament de modificare a Directivei 2001/81/CE care să permită statelor membre să restricţioneze sau să interzică prezenţa OMG-urilor pe teritoriul naţional, fără a face recurs la clauza de salvgardare [COM(2010)0375].

22

Astfel, se semnalează clar cetăţenilor că Europa ţine cont de preocupările lor, care pot varia de la o ţară la alta în ceea ce priveşte organismele modificate genetic. Noua abordare are drept obiectiv atingerea echilibrului corespunzător între menţinerea unui sistem de autorizare la nivel UE şi libertatea statelor membre de a decide asupra cultivării de OMG pe teritoriul lor. Propunerea concretizează orientările politice ale preşedintelui Barroso, prezentate în luna septembrie 2009. Adăugarea acestei libertăţi la cadrul legislativ pentru organismele modificate genetic ar trebui să ofere posibilitatea sistemului de autorizare pentru OMG să funcţioneze eficient. Ca prim pas în conformitate cu legislaţia existentă, noua recomandare de astăzi privind orientări pentru elaborarea de măsuri naţionale de coexistenţă înlocuieşte recomandarea anterioară din anul 2003. Propunerea de modificare a Directivei 2001/18/CE este destinată să asigure certitudinea juridică pentru statele membre, atunci când acestea decid în privinţa cultivării OMG pe alte baze decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor de sănătate şi mediu. În acest scop, Comisia propune să se includă un nou articol (26b), care s-ar aplica tuturor organismelor modificate genetic care vor fi autorizate pentru cultivare în UE, fie în conformitate cu Directiva 2001/18/CE, fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Statele membre vor putea să restricţioneze sau să interzică cultivarea organismelor modificate genetic pe teritoriul lor sau pe o parte a acestuia fără să recurgă la clauza de salvgardare. Deciziile lor fi autorizate de către Comisie, dar statele membre au obligaţia să informeze alte state membre şi Comisia cu o lună înainte de adoptarea măsurilor lor. Statele membre vor respecta principiile generale ale tratatelor şi ale pieţei comune şi se vopr conforma obligaţiilor internaţionale ale UE. În acelaşi timp, sistemul UE de autorizare, bazat pe evaluare ştiinţifică a riscurilor de sănătate şi mediu, se va menţine şi se va îmbunătăţi în continuare, asigurând astfel protejarea consumatorilor şi funcţionarea pieţei interne pentru seminţe modificate genetic şi nemodificate genetic, precum şi pentru alimentele şi furajele modificate genetic. Propunerea legislativă se va adopta prin codecizie cu Parlamentul European şi Consiliul. • Dezbaterea din cadrul reuniunii comisiei PE pentru mediu, sănătate publică şi

siguranţă alimentară Ulterior, dl. John DALLI, comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, a prezentat aceste propuneri membrilor comisiei PE pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. Comisarul a subliniat că propunerile vor oferi baza legală pentru decizia statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG iar motivele care pot fi invocate în acest sens pot fi opoziţia publică faţă de OMG-uri sau protejarea sectorului agriculturii organice. Dl. Dagmar ROTH-BEHRENDT (S&D, Germania) a salutat pachetul de propuneri ca fiind „…conform cu realitatea” deoarece câteva state membre au decis deja restricţionarea cultivării de OMG. Dna. Marisa MATIAS (GUE/NGL, Portugalia) s-a numărat printre sceptici cu privire la motivele invocate de comisar iar dna. Corinne LEPAGE (ALDE, Franţa) s-a declarat nemulţumită de faptul că nu se prevede interzicerea cultivării de OMG-uri bazată pe riscuri de mediu şi sănătate. Dna. Françoise GROSSETÊTE (PPE, Franţa) a avertizat că diferenţele dintre politicile fiecărui stat membru pot conduce la „...distorsiuni ale pieţei” iar dna. Pilar AYUSO (PPE, Spania) a adăugat că UE nu poate fi împotriva OMG-urilor, acest lucru putând să-i afecteze pe fermieri din punct de vedere al costurilor, mai ales că importul de hrană modificată genetic pentru animale este destul de mare. Europarlamentarii au subliniat şi punctele slabe ale actualului sistem şi au criticat activitatea Autorităţii europene pentru siguranţă alimenatră (EFSA).

RAPORTUL ANUAL 2009 PRIVIND ASPECTELE PRINCIPALE ŞI OPŢIUNILE DE BAZĂ ALE PESC

Raportul anual 2009 al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate privind aspectele principale şi opţiunile de bază ale politicii externe şi de securitate comună (PESC)17 cuprinde: A. principalele aspecte şi alegerile de bază ale politicii externe şi de securitate comune

(PESA) din timpul preşedinţiilor cehă şi suedeză; B. viitoarele provocări pentru 2010.

A. Anul 2009 a fost dominat de răspunsul comunităţii internaţionale la criza economică şi financiară. Securitatea energetică a continuat să stea la baza numeroaselor provocări geostrategice cu care se confruntă Uniunea Europeană. Conflictele regionale din Orientul Mijlociu, Yemen, Afganistan/Pakistan, Somalia şi din vecinătatea Europei s-au aflat de asemenea printre priorităţile agendei UE de politică externă. UE a continuat să se bazeze pe perspectiva europeană ca pe un punct de stabilitate prin cooperarea consolidată cu statele învecinate în cadrul acestei politicii europene. Acest lucru a căpătat formă odată cu lansarea Parteneriatului estic şi prin continuarea activităţilor legate de Uniunea pentru Mediterana. Anul 2009 s-a încheiat cu un răspuns timid la eforturile multilaterale legate de măsurile ce trebuie luate în domeniul schimbărilor climatice.

În ceea ce priveşte activităţile din cadrul politicii de securitate şi apărare comune (PSAC), UE a continuat să desfăşoare trei operaţiuni militare şi nouă misiuni civile în lume, în interesul comunităţii internaţionale globale. EULEX Kosovo, cea mai mare misiune a UE privind supremaţia legii, instituită prin Acţiunea comună 2008/124/PESC, a ajuns la capacitatea operaţională deplină cu circa 1700 de ofiţeri de poliţie, judecători, procurori şi funcţionari vamali internaţionali şi circa 1000 de membri ai personalului local desfăşuraţi în Kosovo.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 01 decembrie 2009, ultima lună din an a marcat un nou început pentru modul în care UE îşi desfăşoară relaţiile externe. Prin combinarea instrumentelor politice şi de acordare sub autoritatea unică a Înaltului Reprezentant, Europa şi-a consolidat capacitatea de a acţiona în direcţia obiectivelor sale de politică externă.

Pe întreg parcursul anului 2009, Preşedinţia şi Înaltul Reprezentant au avut consultări cu Parlamentul European (PE) şi l-au informat periodic cu privire la activităţile legate de PESC, iar la nivel de grup de lucru, acest lucru a fost realizat de funcţionari superiori ai Secretariatului general al Consiliului.

În cadrul noului acord instituţional, PE va continua să îşi joace pe deplin rolul în acţiunea externă a Uniunii. În acord cu dispoziţiile articolului 36, Înaltul Reprezentant, care îl înlocuieşte acum pe Preşedinte în calitate de principal actor în legătură cu PESC/PSAC, se va consulta periodic cu PE privind principalele aspecte şi opţiunile de bază ale PESC şi PSAC şi îl va informa cu privire la evoluţia acestor politici. Mai mult, Înaltul Reprezentant se va asigura că

2317 www.consilium.europa.eu Raportul Consiliului Uniunii Europene (2010) 1831-9149 prezentat în formă selectată.

opiniile PE sunt luate în considerare în mod corespunzător. De două ori pe an, PE va organiza o dezbatere cu privire la progresele punerii în aplicare a PESC, inclusiv a PSAC.

De asemenea, PE va continua să fie consultat periodic cu privire la implicaţiile bugetare ale activităţilor PESC, inclusiv finanţarea costurilor comune ale operaţiilor PSAC civile şi legate de reprezentanţii speciali ai UE.

Prezentul raport este prezentat PE în conformitate cu punctul G, alineatul (43) din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară. Obiectul acestui raport se limitează la descrierea activităţilor PESC. Dacă este cazul şi se dovedeşte necesar pentru a se asigura o imagine de ansamblu a activităţilor, se face trimitere la acţiunile din afara domeniului de aplicare a titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană. Raportul completează capitolul referitor la relaţiile externe din raportul anual privind progresul UE, prezentat PE, în aplicarea articolului 4 din TUE.

Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a

vectorilor acestora În anul 2009, UE şi-a continuat eforturile în cadrul

forurilor multilaterale pe baza Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă (ADM) din 2003 şi a noilor linii de acţiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor acestora. UE a sprijinit în continuare

universalizarea tratatelor şi a altor instrumente internaţionale relevante şi punerea lor în aplicare integrală. Armamentul uşor şi armele de calibru mic, alte arme convenţionale şi embargourile privind armele au rămas prioritare pe agenda UE.

Terorismul În acest an, cooperarea cu Statele Unite în domeniul combaterii terorismului s-a

consolidat atât formal, cât şi pe fond, prin dialogul politic UE-SUA la cele mai înalte niveluri şi prin dialogul tehnic la nivelul grupurilor de lucru. UE a salutat apelul lansat de preşedintele american pentru închiderea centrului de la Guantànamo şi a hotărât să răspundă pozitiv, prezumând că vor fi abordate chestiunile politice asociate într-o revizuire politică mai largă. La 04 iunie, miniştrii justiţiei şi afacerilor interne ai UE au stabilit un „cadru de susţinere” care cuprinde un mecanism de schimb de informaţii care permite statelor membre care doresc să primească deţinuţi de la Guantànamo să o facă, informându-şi totodată partenerii UE şi Schengen.

O declaraţie comună UE-SUA făcută la 15 iunie 2009 prevede cadrul transatlantic pentru cooperarea în domeniul combaterii terorismului pe baza unor valori comune, a statului de drept, a dreptului internaţionalşi a drepturilor omului.

Asia de Sud, în special Pakistanşi Afganistan, Sahel, Yemen şi Somalia, rămân priorităţi ale agendei UE de combatere a terorismului.

Unul dintre domeniile prioritare ale politicii UE de combatere a terorismului este domeniul prevenirii şi, în cadrul acestuia, combaterea radicalizării şi a recrutării, nu doar în spatiul UE, ci şi la nivel extern acestuia.

Securitatea energetică Potenţialul nostru şi vulnerabilităţile actuale în ceea ce priveşte furnizarea energiei s-au

manifestat clar la începutul anului 2009, în momentul disputei dintre Rusia şi Ucraina pe tema

24

gazelor naturale. În cadrul PESC, aspectele privind securitatea energetică au fost consolidate şi mai mult în cadrul relaţiilor bilaterale ale UE cu partenerii săi şi prin intermediul strategiilor regionale. Consolidarea legăturilor de transport al energiei constituie un domeniu prioritar al Strategiei UE pentru Asia Centrală. Reuniunea la nivel înalt de la Praga privind Coridorul sudic, din mai 2009, şi Acordul interguvernamental privind Nabucco au constituit etape importante în dezvoltarea unei rute directe dinspre ţările Asiei Centrale către UE, ceea ce este de interes comun pentru ambele părţi. Este în pregătire un document de reflecţie privind cooperarea în materie de energie cu Uzbekistan.

Schimbările climatice şi securitatea Această preocupare a devenit parte integrantă a agendei

dialogului politic cu ţările terţe, inclusiv SUA, Rusia, India, Japonia şi China. De asemenea, au avut loc consultări informale cu organizaţii internaţionale şi regionale, şi anume ONU, OSCE, NATO şi Forumul regional ASEAN, care au vizat sprijinirea consolidării dezbaterii privind schimbările climatice în perspectiva

negocierilor privind schimbările climatice de la Copenhaga.

CONFLICTELE REGIONALE Ş SITUAŢILE DE FRAGILITATE Conflictele regionale în desfăşurare sau noi, precum şi instabilitatea cauzată de statele

fragile rămân o ameninţare gravă la adresa securităţii UE şi a cetăţenilor săi. Cauzele acestora sunt multiple şi necesită un răspuns complex din partea UE împreună cu alţi actori globali şi multilaterali şi/sau cu organizaţii regionale. În plus, ţările vulnerabile sau afectate de conflicte înregistrează progresele cele mai lente în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).

CONSOLIDAREA STABILITĂŢII ÎN EUROPA ŞI ÎN AFARA ACESTEIA Perspectiva europeană ca o garanţie a

stabilităţii Consiliul a reafirmat (decembrie 2009) că punerea

în aplicare în mod coerent a consensului reînnoit cu privire la extindere (decembrie 2006) bazat pe consolidarea angajamentelor, pe o condiţionalitate echitabilă şi riguroasă, pe o mai bună comunicare şi pe capacitatea UE de a integra noi membri, rămâne fundamentul acţiunii UE, inclusiv cu privire la politica externă şi de securitate comună în toate etapele procesului de extindere.

25

Turcia - Consiliul a luat act, totodată, cu profund regret, de faptul că, în pofida solicitărilor repetate, nu şi-a respectat obligaţiile privind punerea deplină în aplicare, fără nicio discriminare, a protocolului adiţional la acordul de asociere şi nu a înregistrat niciun progres în direcţia normalizării relaţiilor sale cu Republica Cipru. În absenţa unor progrese, UE îşi va menţine măsurile din 2006, care vor continua că afecteze evoluţia generală a negocierilor. În conformitate cu concluziile sale din 11 decembrie 2006, UE va continua să monitorizeze şi să examineze îndeaproape progresele înregistrate în ceea ce priveşte problemele cuprinse în

26

declaraţia Comunităţii Europene şi a statelor sale membre din 21 septembrie 2005. Se aşteaptă înregistrarea de progrese neîntârziate.

Croaţia - anul trecut, a înregistrat progrese substanţiale privind negocierile de aderare, care intră acum în etapa finală. De asemenea, Grupul de lucru pentru elaborarea Tratatului de aderare al Croaţiei şi-a început activitatea în decembrie 2009. UE a salutat semnarea Acordului de arbitraj cu Slovenia privind chestiunea frontierelor la 04 noiembrie 2009 la Stockholm şi ratificarea acestuia de către parlamentul croat la 20 noiembrie 2009. Consiliul a încurajat Croaţia să consolideze acest progres în eforturile sale de a soluţiona toate chestiunile bilaterale restante, în special litigiile privind frontierele, ţinând seama de importanţa unor bune relaţii de vecinătate.

Procesul de stabilizare şi de asociere oferă principalul cadru de politici pentru relaţiile şi negocierile cu Balcanii de Vest, până la aderarea lor eventuală la UE. În 2009, Consiliul şi-a reafirmat sprijinul pentru perspectiva europeană a întregii regiuni, care rămâne esenţială pentru stabilitatea acesteia, pentru reconciliere şi pentru viitor. În 2009, au continuat lucrările cu partenerii din Balcanii de Vest. Albania (la 28 aprilie 2009) şi Serbia (la 22 decembrie 2009) şi-au prezentat cererea de aderare pentru aderarea la UE după candidatura Muntenegru în luna decembrie 2008. Consiliul a decis să solicite Comisiei să pregătească un aviz privind candidatura Muntenegrului (la 23 aprilie 2009) şi a Albaniei (la 16 noiembrie 2009). Acordul de stabilizare şi de asociere (ASA) Albania-UE a intrat în vigoare la 01 aprilie 2009. Primul Consiliu de stabilizare şi de asociere cu Albania a avut loc la 18 mai 2009. Acordurile interimare între UE şi Bosnia şi Herţegovina, precum şi între UE şi Muntenegru au continuat să fie puse în aplicare fără probleme, în aşteptarea finalizării tuturor procedurilor pentru intrarea în vigoare a ASA. În cazul Bosniei şi Herţegovina, în iunie 2009, Consiliul a subliniat necesitatea ca factorii de conducere să se implice constructiv în procesul politic şi necesitatea abţinerii de la utilizarea retoricii naţionaliste. În decembrie, Consiliul şi-a reiterat preocuparea privind evoluţiile politice şi a solicitat Bosniei şi Herţegovina să accelereze reformele esenţiale. Consiliul a reamintit atunci că, pentru a se putea înregistra progrese, este nevoie de o viziune împărtăşită asupra viitorului comun al ţării şi asupra conducerii sale şi de o voinţă politică pentru a îndeplini cerinţele privind integrarea europeană. Consiliul a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Bosnia şi Herţegovina să efectueze o primă serie de modificări constituţionale, să creeze un stat funcţional şi să îşi alinieze cadrul constituţional la Convenţia europeană a drepturilor omului.

Cooperarea consolidată cu ţările învecinate Politica europeană de vecinătate (PEV) rămâne cadrul pentru relaţiile cu partenerii din

regiunile învecinate. UE a iniţiat sau a continuat discuţii legate de consolidarea şi dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale cu mai multe ţări partenere în cadrul PEV. În urma adoptării documentului comun privind un stadiu avansat, a continuat, în 2009, activitatea privind un nou plan de acţiune UE-Maroc, care reflectă disponibilitatea Marocului de a îşi adânci relaţiile cu UE şi cu toate instituţiile acesteia. Alte ţări mediteraneene (Egipt, Iordania şi Tunisia) au solicitat consolidarea relaţiilor lor cu Uniunea Europeană. A continuat activitatea privind punerea în aplicare a planului de acţiune UE-Israel, deşi discuţiile legate de consolidarea relaţiilor bilaterale şi despre un nou plan de acţiune au fost influenţate negativ de criza din Gaza. Valabilitatea actualului plan de acţiune a fost prelungită până în iunie 2010.

În ceea ce priveşte vecinătatea estică, s-au înregistrat progrese însemnate în cadrul negocierilor cu Ucraina privind nu nou acord de asociere, inclusiv ca parte integrată a instituirii unei zone de liber schimb profunde şi cuprinzătoare (DCFTA), iar UE rămâne încrezătoare că acestea se vor încheia în următoarele luni, cu condiţia ca Ucraina să dea dovadă de voinţa politică necesară pentru a accelera negocierile şi a aborda preocuparile nesoluţionate. În ianuarie 2010, au fost lansate negocierile cu Republica Moldova privind un nou acord de

asociere. Consolidarea relaţiilor contractuale cu Armenia, Azerbaidjan şi Georgia se vor baza pe principiile incluziunii, diferenţierii şi condiţionalităţii. În 2009, au demarat discuţiile din cadrul Consiliului referitoare la proiectul de directive de negociere pentru aceste ţări. Ca răspuns la unele măsuri pozitive în domeniul democraţiei şi al libertăţilor de bază, UE a căutat să se angajeze progresiv cu Belarus şi va continua să încurajeze eforturile legate de reforme. O serie de vizite la nivel înalt din şi înspre Belarus au ajutat la consolidarea schimburilor politice. În 2009, cooperarea multilaterală a fost consolidată şi mai mult prin lansarea Parteneriatului estic la reuniunea la nivel înalt de la Praga din 07 mai. Principalul obiectiv al Parteneriatului estic este de a crea condiţiile necesare pentru accelerarea asocierii politice şi pentru continuarea integrării economice dintre UE şi ţările partenere interesate (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina). În ultimul an, dimensiunea multilaterală a Parteneriatului estic a fost explorată în mod activ: au fost convocate două runde de întruniri şi patru platforme tematice, iar programele lor de lucru au fost adoptate, au fost create diferite grupuri de lucru şi au fost lansate iniţiative emblematice. Prima reuniune a Forumului societăţii civile din cadrul Parteneriatului estic a avut loc în noiembrie, fiind urmată de reuniunea ministerială a Parteneriatului estic în decembrie. Parteneriatul estic este guvernat de principiile diferenţierii şi condiţionalităţii. Va fi asigurată complementaritatea cu inţiativele regionale dintre UE şi ţările partenere relevante, în special cu Sinergia Mării Negre.

CONTRIBUŢIA LA O ORDINE MULTILATERALĂ MAI EFICIENTĂ

Provocările globale necesită soluţii globale. Prin urmare, instituirea unei ordini mondiale multilaterale mai eficiente, astfel cum prevede SES, reprezintă un obiectiv de securitate principal al UE. Cooperarea strânsă cu Organizaţia Naţiunilor Unite, NATO, OSCE şi Consiliul Europei, precum şi angajarea în alte mecanisme de coordonare internaţională, reprezintă cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv.

Raportul privind punerea în aplicare a SES din 2008 a subliniat faptul că „soluţionarea durabilă a conflictelor trebuie să îi unească pe toţi

actorii regionali care au ca miză comună pacea”. Organizaţiile regionale, precum şi puterile regionale au un rol semnificativ de jucat în această privinţă. Prin acţiune sau inacţiune, acestea pot fi factori de pace şi stabilitate, fie factori de tensiune şi tulburări. Prin urmare, UE atribuie o importanţă specială favorizării unui culturi a responsabilităţii la nivel regional prin intermediul relaţiilor cu organizaţiile regionale şi prin facilitarea cooperării intraregionale şi interregionale.

PROMOVAREA DEMOCRAŢEI, A DREPTURILOR OMULUI Ş A STATULUI DE DREPT Consolidarea democraţei şi a statului de drept, precum şi respectarea drepturilor omului

se numără printre principalele obiective ale PESC. În noiembrie 2009, miniştrii afacerilor externe şi ai dezvoltării din UE au convenit asupra unui set de concluzii ale Consiliului privind sprijinirea democraţiei în relaţiile externe ale UE. Acestea vizează asigurarea unui cadru pentru utilizarea instrumentelor existente într-un mod mai coerent şi mai eficient, în special în domeniul politicii externe şi în domeniul dezvoltării. Concluziile au stabilit un program acţiune care include valori şi principii-cheie care stau la baza abordării UE. Printre acestea se numără recunoaşterea faptului că democraţia nu poate fi impusă din exterior; o abordare specifică fiecărei ţări; un parteneriat veritabil şi un dialog real pentru asigurarea asumării responsabilităţii de către ţările terţe şi absenţa unor noi condiţii pentru ajutorul UE pentru dezvoltare.

27

Tot în noiembrie 2009, Consiliul a reafirmat angajamentul ferm al UE faţă de promovarea şi protecţia libertăţii religioase sau de credinţă. Prin aceste concluzii ale Consiliul, organismele competente ale Consiliului au fost invitate să evalueze iniţiativele existente ale UE şi să elaboreze propuneri pentru promovarea libertăţii religioase sau de credinţă în relaţiile bilaterale şi în contextul multilateral. Libertatea religioasă sau de credinţă este intrinsec legată de alte libertăţi fundamentale, inclusiv de libertatea de exprimare. Cu ocazia discuţiilor purtate în cadrul forurilor precum Consiliul pentru Drepturile Omului, UE a subliniat că dreptul la libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele unei societăţi democratice, întrucât asigură împlinirea de sine şi o societate pluralistă, tolerantă cu acces la idei şi filosofii multiple. UE şi-a exprimat convingerea că statele ar trebui să asigure că orice limitare a dreptului la libertatea de exprimare are loc numai în temeiul articolului 19 alineatul (3) şi al articolului 20 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Drepturile omului în contextul PESC În 2009, UE s-a preocupat de punerea în aplicare a politicii sale cu privire la drepturile

femeii, astfel cum prevăd „Abordarea cuprinzătoare a UE a punerii în aplicare a Rezoluţiilor 1325 şi 1820 ale CSONU privind femeile, pacea şi securitatea” şi Orientările UE privind violenţa împotriva femeilor şi eliminarea tuturor formelor de discriminare la adresa femeilor (ambele documente au fost adoptate de Consiliu la 8 decembrie 2008).

UE s-a implicat în mod activ în promovarea drepturilor copiilor în diferite foruri ale ONU. UE a urmărit să coopereze mai mult şi mai îndeaproape cu ONU în ceea ce priveşte copiii implicaţi în conflicte armate. De asemenea, UE a salutat şi a sprijinit noua rezoluţie 1882 (2009) a Consiliului de Securitate al ONU, care consolidează şi mai mult protecţia copiilor afectaţi de conflictele armate.

Combaterea impunităţii Reprimarea infracţiunilor internaţionale şi a încălcărilor grave ale drepturilor omului este

un aspect important al relaţiilor cu partenerii noştri. Justiţia penală internaţională, asigurată cu precădere de CPI şi de Tribunalele Penale Internaţionale pentru Fosta Iugoslavie, pentru Rwanda şi Sierra Leone, joacă un rol vital în menţinerea păcii şi în consolidarea securităţii internaţionale şi locale. Încurajată de Parlamentul European, UE îşi menţine angajamentul de a promova universalitatea, parte integrantă din angajamentul ferm asumat faţă de Curte, prin intermediul demersurilor diplomatice, al seminarelor şi al introducerii de clauze în acordurile UE cu ţările terţe, precum şi prin sprijinirea societăţii civile. Combaterea impunităţii este unul dintre elementele principale ale abordării UE vizând crearea şi menţinerea unei păci durabile, a justiţiei internaţionale şi a statului de drept. În consecinţă, sprijinul acordat de UE Curţii Penale Internaţionale (CPI) a rămas puternic şi ferm şi s-a concretizat prin politicile externe ale UE, atât în cadrul PESC, cât şi în cadrul PSAC. Comunitatea ONG-urilor a rămas un aliat preţios în această privinţă.

Consolidarea relaţiilor cu partenerii strategici Relaţia transatlantică rămâne piatra de temelie a PESC. Pe tot parcursul anului, UE şi

SUA au continuat să se consulte îndeaproape cu privire la subiecte cu caracter regional. A fost 28

29

din nou pus accentul pe Iran, procesul de pace din Orientul Mijlociu, Afganistan, Pakistan şi Balcanii de Vest, în special Bosnia şi Herţegovina. A existat o colaborare strânsă în domeniul combaterii terorismului, discuţiile referindu-se şi la închiderea încă aşteptată a centrului militar de detenţie de la Guantànamo şi la criza financiară, inclusiv în cadrul G8 şi al G20.

Reuniunea informală la nivel înalt UE-SUA care a avut loc la Praga (05 aprilie 2009) a reprezentat un prilej pentru un prim contact politic între liderii UE şi noul preşedinte al SUA. Declaraţia privind neproliferarea şi dezarmarea a stabilit obiective comune importante în acest domeniu. În acelaşi timp, au fost recunoscute avantajele sociale şi economice ale unui regim de călătorii fără viză între cei doi parteneri. Ambele părţi şi-au reconfirmat angajamentul de a coopera pentru realizarea integrală a regimului de călătorii fără viză între SUA şi statele membre ale UE cât mai curând posibil şi pentru a spori securitatea pasagerilor.

Federaţia Rusă Dialogul UE-Rusia pe marginea chestiunilor de interes internaţional, atât în context

bilateral, cât şi în forurile internaţionale, este amplu şi intens şi a devenit din ce în ce mai deschis în ultimii ani. În 2009, au avut loc nu mai puţin de 35 de reuniuni formale de dialog politic. Negocierile pe marginea unui nou acord UE-Rusia au continuat cu cele cinci runde desfăşurate în 2009. După cum s-a convenit în declaraţia comună UE-Rusia făcută cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-Rusia din iunie 2008, se urmăreşte încheierea unui acord strategic care să ofere un cadru cuprinzător pentru relaţiile dintre UE şi Rusia pentru viitorul apropiat şi care să contribuie la dezvoltarea potenţialului acestor relaţii.

China Rolul Chinei pe scena internaţională şi influenţa sa globală asupra afacerilor internaţionale

a continuat să ia o amploare semnificativă în 2009. UE salută revenirea Chinei, fiind încrezătoare că implicarea Chinei în afacerile internaţionale este fundamentală pentru stabilitatea în întreaga lume, şi încurajează în mod constant China să joace un rol constructiv în relaţiile internaţionale. În special, UE a continuat să încurajeze China să îşi joace rolul în promovarea stabilităţii regionale şi să se implice în mod activ în căutarea de soluţii la crizele regionale. În ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două maluri ale strâmtorii Taiwan, UE a încurajat ambele părţi să îşi soluţioneze diferendele în mod paşnic şi prin intermediul dialogului şi a salutat progresele înregistrate în 2009 în timpul dezbaterilor.

India Parteneriatul strategic cu India este foarte important pentru UE , fapt subliniat încă o dată

în cadrul celei de a zecea reuniuni la nivel înalt UE-India desfăşurate la 06 noiembrie 2009. În timp ce relaţia cu India este pozitivă în anumite domenii (privind comerţul şi economia), aceasta trebuie încă să se dezvolte şi mai mult cu privire la schimburile politice şi la cooperarea în vederea abordării provocărilor comune (aspectele regionale care include Afganistanul, terorismul, schimbările climatice/energia, securitatea informatică, crizele financiare, neproliferarea). În special, combaterea terorismului şi menţinerea şi consolidarea păcii pot face acum obiectul unei colaborări sporite.

B. PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2010

Rolul Uniunii Europene pe plan mondial s-a extins în ultimii ani. Uniunea a contribuit la stabilitate şi la democraţie în vecinătate i-a consolidat relaţiile cu partenerii internaţionali, a contribuit la soluţionarea crizelor şi a conflictelor în întreaga lume, a promovat buna guvernanţă şi drepturile omului şi a sprijinit dezvoltarea. Uniunea a desfăşurat 23 de misiuni PSAC, în general civile, dar şi militare. Acestea sunt realizări cu care ne putem mândri. În comparaţie cu deceniul trecut, suntem mai încrezători, mai capabili şi mai eficienţi în ceea ce priveşte extinderea influenţei noastre în lume.

Tratatul de la Lisabona oferă noi posibilităţi. Noul cadru instituţional ne va permite să corelăm mai bine resursele cu priorităţile. ÎR/VP, Catherine Ashton, în tripla sa calitate, va juca un rol central în această privinţă, alături de statele membre, de Comisie şi de Parlamentul European. Prin Serviciul european pentru acţiune externă, UE va avea un instrument complet nou şi unic la dispoziţia sa: un serviciu extern care acţionează în numele UE în ansamblu şi care ne va permite să acţionăm mai coerent şi eficient pe scena internaţională. Crearea SEAE este deci o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeană şi o ocazie unică pe care nu trebuie să o irosim. Evenimentele mondiale nu vor aştepta să ne definitivăm aranjamentele instituţionale interne. Agenda anului 2010 este mai exigentă decât cele cu care s-a confruntat UE în ultimii douăzeci de ani.

În această lume în schimbare, Uniunea Europeană va continua să urmărească o politică externă care ne reflectă atât valorile, cât şi interesele. În acest scop, ne vom concentra eforturile şi resursele în domeniile în care putem avea o influenţă. Deşi s-au îndeplinit multe lucruri pentru crearea unei vecinătăţi sigure şi prospere, au rămas încă foarte multe de făcut. Pe plan mai larg, trebuie să ne consolidăm, în egală măsură, parteneriatele cu aliaţii tradiţionali şi cu actorii emergenţi pe scena internaţională şi să ne folosim de acestea pentru a ne transpune aspiraţiile în acţiuni. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că sistemul global, bazat pe instituţii şi norme, este suficient dotat pentru a face faţă dificultăţilor unei noi epoci, prin împărtăşirea puterii decizionale.

În concluzie, 2010 va fi un an crucial pentru politica externă europeană. Dezbaterea instituţională care a condus la Tratatul de la Lisabona a durat aproape un deceniu. Acum că acest proces s-a încheiat, putem deschide un nou capitol. Este momentul potrivit, întrucât, mai mult ca niciodată, UE trebuie să privească în afară şi să se angajeze alături de restul lumii. Un eşec în acest sens ar însemna mai mult decât o simplă ocazie pierdută. Un astfel de eşec ar însemna o retragere din rolul la care aspirăm pe scena internaţională şi pe care îl reclamă atât interesele, cât şi valorile noastre. Este timpul ca vorbele să devină fapte.

30