Braşov, Hercnri In 26 ûctomvrie (8 Noemvrie) 1911235. Anul LXX1V.

Apare în flecare zi de lucru.Htn ntul: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., | tfl 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci, pe Vj S tranei., pe an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Ad min i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor.. Fără dus acasă pe an 20 cor. pe V2 *n 10 cor., pe 7* an 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şl învoială.— Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Secolul democraţiei.lulţi şi-au bătut şi-şi bat capul, Bă fie numit secolul X X ; după nai mare creaţiune a lui, seco- Dceririi aerului sau al altor in- ani epocale, spre binele şi feri-

Bomenimii? Sau să fie numit0 idee ce triumfează din loc în iin ţară în ţară, ştergând opre- sa şi egalizând pe om cu om, tapă cum i-a creat D-zeu şi i-a să-şi ducă traiul pe pământ?1 adecă numit după invenţiuni lupă o idee, care nu e nouă, 11 acest secol va ajunge la tri- poate pe întreg rotogolul pă- ului, după ideea de nocraţiei? rba, că din toate marile crea- ale acestui secol, care face cel mare bine omenimii ? La a- ta întrebare un singur răspuns oate d a : democraţia. Ea scoate robia trupească şi sufletească îanele de oameni, îi scoate din ierec şi îi îndreaptă pe cărările eii cinstite, a iubirii şi frăţietăţii Urate, ridicând pe om la demni- :ce ii se cuvine.Secolul nostru, — secolul demo- L, secolul în care abia acum în- a se recunoaşte adevărata des- iune şi chemare a omului în lu- pământeanâ.Dovezile pentru aceasta ni se iută real înaintea ochilor. In ţări,I despotismul dăinuia de secoli i părea trainic înrădăcinat, a fost bat şi scos din rădăcinile sale ilocuit cu constituţionalismul de- sratic, cu impunerea voinţei popo- i Acest proces şi-a făcut calea ioare în Turcia şi Perzia, ţări, erau prototipul sistemului des- s, unde se aducea ca argument Ira liberalismului chiar şi religia coranul — ,In zilele noastre vedem un nou uf al sistemului democratic şi area despotismului incarnat şi pt până în măduvă. Ideile de

FOILETONUL «GAZ. TRANS.»

I

Fragment.

l-n nopţile senine, bat cărările tăcute, iodosc din vrem eapusă

stoluri lungi de amintiri, ’npresoară-al vieţei farmec,

tot ce-i bun, ce e virtute l l ’ndeamnă să dau haine

răzleţitelor gândiri.

4 v&d în colţul mesei,îndesate de volume

hte cu un sfeşnic, cu o bolnavă lumină, înotam idei frumoase,

culegeam câte un nume mia un neam, o lume,

şi azi încă i-se ’nchină. ibit eram atuncea

şi visam ca trandafirul, nn murmur din izvorul

unei ape călătoare, no foşnet de crenguţe,

când le flutură zefirul, li înălţăm cu mintea’n

regiuni încântătoare.

libertate şi democratism şi-au făcut loc şi în „cea mai orientală“ ţară, în care poporul se părea împetrit în formele ele stat vechi, retrograde şi despotice şi inaccesibil pentru idei liberale, salvatoare.

Zilele acestea împăratul şi di­nastia domnitoare a Chinei a trebuit să cedeze glasului şi dorinţei popo­rului, sprijinit de forţa armelor şi a acceptat constituţia, ce ii s-a pre­zentat.

China a intrat în şirul statelor constituţionale.

Poporul chinez dedat la servi­tute şi la domnia absolută a biro­craţiei, încet cu încetul s-a luminat, s-a deşteptat din letargie, şi-a cerut de la stăpânitori drepturile, ce-i compet, drepturile de-aşi croi el în­suşi soartea. Şi denegândui-se aceasta justă pretenziune, a luat armele. Astfel s-a iscat revoluţia actuală, care ori se va sfârşi cu proclamarea republicei, ori cu constituţionalismul în frunte cu un împărat, înseamnă un mare triumf al democraţiei.

Rescoala actuală chineză, s-a în­ceput în provincia Hupe şi înafară de dinastie, este îndreptată contra stăpânirii clasei de nemeşi, a Man- giuilor.

In China trăiesc 380 milioane de Chinezi şi abia 16 milioane de Man- giurieni. Aceştia sunt cuceritorii, cari au luat cu armele stăpânirea asupra Chinezilor şi în locul dinas­tiei chineze Ming s-au aşezat în tro­nul din Peking împăraţi din dinastia mangiu-tătară Cing. Mangiurienii şi-au susţinut dominaţiunea cu armele şi au impus Chinezilor unele datine şi obiceiuri, ţinându-i în dependenţă. Dar ei, ca stăpâni au ocupat şi po­ziţiile cele mai principale în statul civil şi la oaste, şi au subordonat lor pe ceialalţi oficiali — mandarini — chinezi. Ei sunt poporul privilegiat şi favorizat întru toate, care se răs­faţă în umbra tronului despotic. Aceasta stare durează de doi secoli

Par’ c-aud şi-acum oftatulundelor de-odinioară

Cari brăzdau în şopot rece Oltul.Şi aşa de bine

Mă simţeam în faptul sării,de credeam că orice oară

E prevestitoarea vremii,ce ne-aduce-un pic de bine.

....Şi cum stăm pe malul netedun fior de răzbunare

Mi-a oprit în loc gândirea....Iară undele cărunte

îngânau în şoapte blânde:»Sus flăcăi, la luptă mare I

Noi din jalea seculară,batem drum de fer şi punte

Ca să treceţi şi să ’nvingeţitoate cetele barbare«.

Fericit eram atuncea şi credeam în zile bune Când vom răzbuna cu toţii

nedreptăţile străbune. Vom zdrobi în ţăndări jugul

veacurilor blăstâmate Şi vom rezidi cetatea visurilor sfărâmate.

Ş o n a. Vasile Stoicanea.

! şi jumătate, de când au cucerit China Mangiurienii. De atunci Man- giui ienii, poporul domnitor s-a sus­ţinut în toate privilegiile lui excep­ţionale, pe contul Chinezilor, dar ura acestora din urmă contra lor încă n-a încetat de la cucerire şi până azi. Şi în timpul mai nou această ură se po­tenţa şi era îndreptată şi contra sis­temului despotic de guvernament in­trodus de dinastia Mangiuriană, şi care nu vedea cu ochi buni, ba chiar împedeca luminarea poporului şi cerca a-1 izola de curentele moderne.

Aceasta însă n-a succes. Ideile moderne, liberale şi democratice şi-au făcut calea şi preste murii chinezi şi urmarea este transformarea Chinei în un stat constituţional, fie monarhic, fie republican.

Schimbarea aceasta din China este un eveniment epocal istoric în evoluţia secolului democratic al XX-lea. Ea este cea mai puternică dovadă, că oligarhismul, feudalismul şi privile­giile de clasă şi-au trăit traiul şi vor trebui să facă loc în curând adevăra­tei egalităţi între oameni.

Se va face şi trebue să se facă aceasta transformare şi în Europa, Unde tot mai este, şi în epoca deş­teptării Chinei împietrite, câte un stat, cu stăpânitori, cu clasă oligar­hică îngrădită per abusum cu pri­vilegii.

Spiritul timpului nu se poate opri în calea lui triumfală!

Să sperăm în viitor!...

A d u n a re a g e n e ra lă a u n iv e rs i­tăţii săseşti este convocată pe ziua de 17 Nov. n. la Sibiiu. Din această importantă corpo- raţiune fac parte, precum ştim, şi doi membrii ro­mâni, d-nii Dr. Liviu de Lemenyi şi Dr. A . V lad

Din cameră şl din coloare Vacanţaparlamentară de cinci zile, menită să con­tribue ia realizarea mult doritei păci par­lamentare, n-a schimbat Intru nimic fiziog- nomia camerei. Votările nominale s-au continuat şi eri. Berzeviczy n-a demisio-

G ay de lla n p a s sa n t .

P r o t e c t o r u l .Lui St. B,

Nu visase niciodată un noroc aşa de mare 1 Fiul unui uşier din provincie, Jean Marin venise ca atâţia alţii să-şi facă dreptul in cartierul latin. In diferite beră­rii, pe cari le-a frecventat în mod succe­siv, devenise amicul multor studenţi lim­buţi, cari discutau politică, bând bere. Simţi un fel de admiraţie pentru ei, şi li urma cu încăpăţinare, din cafenea în ca­fenea, plătind chiar consumaţiile lor, când avea parale.

Apoi se făcu advocat şi piedă pro­cese, pe cari ie pierdu. Dar, într-o bună dimineaţă, ceti în gazete, că unul din ve­chii lui camarazi ai cartierului fusese ales deputat.

El, îi fu din nou căţeluşul credincios, amicul care făcea corvadele, demersurile, pe care îl trimeţi ori unde când ai ne­voie de el, şl cu care nu te sfiieşti întru nimic. Dar se întâmplă, printr-o lovitură parlamentară, că deputatul să devie mini­stru. 6 luni în urmă, Jean Marin era nu­mit consilierul statului.

nat încă din postul de prezident al came­rei, iar Kossuth — spre variaţie — a pre­zentat o propunere pentru alegerea unei comlsiuni parlamentare de 24 deputaţi, jumătate guvernamentali, jumătate opozi­ţionali, cari să se ocupe cu modalităţile restabilirei păcii parlamentare.

Cu atât mai vioaie şi mai agitată a fost eri viaţa în culoarele camerei, în care s-au discutat sanseie unei păci par­lamentare. Tisza pleda cu voce aprinsă pentru înăsprirea regulamentului intern al camerei; Andrassy îl combătea făcân- du-1 atent la urmările unei astfel de înăs­priri. De-aici ciorovăială mare între cei doi matadori, care era să se încheie cât pe ci cu inzulte personale.

Lui Justh îi s-a prezentat eri în cu­loare un nou proiect de descurcare a si­tuaţiei : opoziţia să nu facă greutăţi vo­tării budgetului până la 1 Ianuarie 1912, în schimb proiectele militare să se des- bată tot numai a 6 zi, lăsându-se opoziţiei dreptul nelimitat de-a le obstrua cu orice mijloace. Justh, luând act de această pro­punere, să fi zis, că pe baza aceasta s-ar putea încheia pacea...

De altfel pe azi sau mâne se aşteaptă demersuri definitive în chestia păcii.

Acordai în chestiunea Marocului. Acor­dul dintre Francia şi Germania privitor la Maroc a fost semnat eri de miniştrii de externe ai Franciei şi Germaniei, rămâ­nând ca să fie ratificat şi de parlamentele celor două state.

In înţelesul acordului Germania pri­meşte de alungul coloniei din Camerun, pământuri importante ca întindere şi ca fertilitate precum şi două întinderi de pă­mânt până la ţărmurile fluviului Congo şi râului Ubanghi; astfel Germania obţine accesul pe aceste ape, pe cari va putea să organizeze serviciul de navigaţiune. Pe de altă parte, Germania cedează Franţei un mic delta între râurile Logoni şi Şari până la lacul Ciad. Acest tratat mai conţine în­tre altele articole privitoare la reciproci- tarea libertăţei comerciale şi la dreptul de continuare a căilor ferate.

De bucurie era mai-mai să-şi piardă capul. Mergea pe străzi din plăcerea de-a se arăta, ca să-i fie ghicită poziţia socială numai văzându-1. Găsia prilej de-a spune negustorilor, la cari intra, vânzătorilor de jurnale, chiar birjarilor, aproape la lucru­rile cele mai neînsemnate:

— Eu... care sunt consilier al sta­tului...

Apoi găsia, în mod foarte natural, ca o urmare a demnităţii sale, printr-o necesitate profesională, din datoria omu­lui puternic şi generos, o trebuinţă impe­rioasă de-a proteja. Oferia sprijin la toată lumea, in toate ocaziile, cu o generozitate nemărginită.

Când întâlnia pe bulevard o figură cunoscută, înainta cu un aier încântat, îi lua mânile, le strângea, îl întreba de să­nătate, apoi, fără să-i audă cele ce-1 în­treba, zicea:

— Ştii că sunt consilier al statului, şi cu totul gata de-a te ajuta. Dacă pot să-ţi fiu de vre-un folos în vre-o împre­jurare, fără să fi stinghirit, vino la mine. In poziţia mea pot face atâta lucru.

Apoi intra într-o cafenea, cu prieti­nul, ca să ceară toc, cerneală şi o foaie de hârtie — »una singură, băiete, ca să scriu o scrisoare de recomandare«.

G A Z E T APagina 2 T R A N S I L V A N I K I Nr. 235—1911,

Din Cluj.Adunarea bisericească. — Aprobarea so­cotelilor. — Votarea bugetelor. — Alegerea

noilor curatori. — Malcontenţii.

— 5 Nov. n. 1911.

Astăzi s’a ţinut adunarea credincio­şilor la biserica gr. cat. de aici, adunare care a deşteptat înainte mare interes pentru agitaţiunile, aţâţate înainte de unii malcontenţi din aşa numiţii »inteli­genţi«. Anticipez, că adunarea, abstrăgând de sgomotui câtorva amăgiţi, a decurs în ordine perfectă, şi a constatat falimentul total al încercărilor de turburare.

Adunarea s-a deschis la oarele 11 în biserică, printr’o cuvântare a parohu­lui Dr. Dăianu, care prin câte-va refle- xiuni la evangelia zilii, despre »bogatul şi săracul“ — a marcat situaţia bisericii din Cluj şi importanţa adunării.

CetindU’ Se apelul nominal al celor îndreptăţiţi a lua parte la adunare, să constată, că maioritatea este presentă, apoi se alege o comisiune de »bărbaţi de încredere«, cu menirea să cerceteze, din fir în păr, socotelile bisericeşti, şi apoi să raporteze adunării; aceiaşi comisiune să încredinţează şi cu verificarea protocolu­lui adunării. Sunt aleşi 3 dintre domni şi anume: Dr. Valentin Poruţiu, advocat, George Simu, oficial şi Sabin Nemeş, con­tabil ; iar dintre ţărani Vasile Meşter, Ioan Goştilean şi Ştefan Magyaroşi. Cu aceasta şedinţa să suspendează până la oarele 4, iar comisiunea să întruneşte, pentru a-şi începe lucrarea, cercetând po- siţie de posiţie, toate socotelile, dela oa­rele 11 şi jumătate până la 2, şi apoi dela 2 şi 3/4 până la 4. La 4 şi 1/4 pre­şedintele redeschide adunarea în biserică. Partidul nemulţămiţilor, sub conducerea inteligenţilor: Basiliu Podoabă şi Florian HatQş, cer ca adunarea să se ţină sub ce­riul liber, sub cuvânt, că sunt cam veseli şi nu vor să facă sgomot în biserică. După ce sunt provocaţi de mai multe ori să între în biserică, dacă vreau să ia parte ia adunare, au refuzat, şi după scurtă vreme s’au depărtat. După cum aud s’ar fi dus la cancelaria d-lui advocat Dr. Aurel Isac ca să le facă recurs, pen- tru-că protopopul n’a voit să ţină aduna­rea „în curtea bisericii«. Intre aceea în biserică redeschizându-se şedinţa, se con­tinuă, în cea mai perfectă linişte. Comi­siunea exmisă, raportează despre lucrarea sa intensivă şi constată, »cu mare bucurie şi multă mângâiere«, că a aflat cea mai deplină ordine şi corectitate în toate. De aceea convingându-se, că administrarea averii bisericeşti s-a făcut cu toată conş- tenţiositatea şi cu adevărată îngrijire pă- rinţască, comisiunea propune a-să aproba socotelile şi a-se da curatoratului absolu­toriul şi a-se primi bugetul pe anul 1912, care se ridică la 10,000 coroane. De ase-

Şi, scria câte 10, 20, 50 de scrisori de recomandaţie pe zi. Scria în Café ame­ricani, la Bignon, la Maison-Dorée, la ca­feneaua Riche, la Helder, la Café Anglais, la Napolitani, pretutindeni, pretutindeni. Scria la toţi funcţionarii republicei, dela judecătorii de pace până la miniştri. Şi era afară din cale de mulţumit.

** *

Intr-o dimineaăă, când ieşi de-acasă să se ducă la Consiliu de stat, ploaia în­cepuse să cadă. Ezită să ia o trăsură, n-o luă, şi plecă ’n fugă pe stradă, în jos.

Răpăiala deveni mai straşnică, um­plea trotuarele, inunda străzile. Marin fu silit să se adăpostească într-un coridor. Un preot bătrân era acolo, un preot cu părul alb. înainte de-a fi consilierul statu­lui, Marin nu putea suferi pe preoţi. Acum însă, se purta cu ei cu multă consideraţie, mai ales de când un cardinal îl consul­tase foarte măgulitor într-o afacere. Ploua mereu, şi-i silia pe cei doi oameni să îna­inteze până la odăiţa portarului, ca să nu-i stropească apa. Marin, care găsia tot­deauna o plăcere de a începe vorba c-un necunoscut, zise :

— Ce urieios timp părinte !Preotul se înclină.— Da, da d-le, e cu atât mai urâ-

menea recomândă spre primire toate pro­punerile făcute de curatorat şi cuprinse în raportul general. In fine comisiunea in­sistă pentru incassarea cu energie a re- partiţiunii aşa numite » coroana bisericii«, fără de care nu să poate echilibra buge­tul bisericii, care susţine .în Cluj o şcoală pentru fete şi una pentru băieţi. Primin- du-se cu unanimitate toate propunerile co- misiunii să trece la alegerea noilor cura­tori. Preşedintele, în temeiul dreptului său de protopop, presintă o listă de can- didare compusă din 30 persoane. Dintre aceştia sunt aleşi cu aclamaţiune urmă­torii : Ladisiau Papp, asesor la sedria or- fanală, în pensiune, curator primar, Dr. Adfss Frâncu, advocat şi director de bancă, Dr. Valentin Poruţiu advocat, Iosif Orga. cassarul bisericii vechi, Valentin Drăgan, cassarul bisericii nouă, Andreiu Pora, învăţător, Petru P. Bariţiu, tipo­graf, apoi Grigorie Crişan, Teodor Baba Orban, Vasile Mesaroş, Constantin Tămaş, Ioan Goştilean, Ştefan Magyaroşi şi Vasile Meşter, membrii ordinari ai curatoratului. Membrii suplenţi au fost aleşi următorii: iosif Ţiglezan, Gavriiă Mureşan, Lazar Pintilie, George Mărginean şi Vasilie Ghiran.

Imediat curatorii au păşit înaintea altarului şi după o alocuţiune mişcată a preşedintelui, au făcut jurământul obişnuit; un moment acesta foarte solemn, care a mişcat pe toţi cei de faţă. Nou alesul cu­rator primar, emoţionat şi entuziasmat, adresează cuvinte elogioase părintelui pro- ropop şi-l asigură de tot sprijinul şi de tot devotamentul. Relevând faptul, că sub cârmuirea sa averea bisericii nouă, mai ales, a crescut cu peste 140,000 coroane, îi urează parochului acelaşi zel şi stător- nicie, ca să ajungă a vedea realisată cât mai curând şi dorinţa tuturor: biserica cea nouă. Cu acestea adunarea s-a în­cheiat la oarele 5 şi

Corespondent.*

Din raportul general.

Raportul curatoratului bisericei gr. cat. române din Cluj, cătră adunarea de Duminecă a credincioşilor a apărut în ti­par, ceea-ce este poate unicul caz de fe­lul acesta, nefiind cbiceiu a-se scoate în tipar rapoartele şi socotelile bisericeşti din parohii. Un început, în ori-ce caz lăuda­bil, care ar putea fi eventual imitat de parohiile mai mari, centrale.'

Raportul şi cu cele-lalte acte publi­cate ne prezintă un capitol viu din vieaţa şi lupta noastră de la oraşe pentru susţi­nerea celor doi puternici stâlpi ai naţio­nalităţii noastre : biserica şi şcoala.

Raportul începe cu accentuarea greu­tăţilor, cu cari are a-se lupta parohia gr. cat. rom. din Cluj şi comitetul ei, înşiră membrii comitetului repozaţi în timp de

trei ani, 1908—1910 şi apoi se dau urmă­toarele date despre dania cea mai mare lăsată parohiei, donaţiunea Havaşi, care se urcă la preste 80 mii cor. şi face parte din averea bisericii celei nouă, ce este a se edifica.

Iată ce se raportează despre aceasta donaţiune:

Dintre multele agende, cari au preo­cupat curatoratul în şedinţele sale, poate nici una nu a dat atâta lucru, ca şi per­tractarea şi limpezirea lăsământului ră­mas după regretatul Ştefan cav. Havaşi.' Casele şi realităţile dăruite de fericitul Havaşi, întăbulate pe biserică încă din 1905, au fost luate în posesiune îndată după moartea dăruitorului, şi cu ele o mulţime de afaceri cu chirieşi, dări şi alte afaceri, cari sunt împreunate cu ast­fel de lucruri. La toate aceste s’au adaus însă neplăceri cu o rudenie a regretatului, faţă de care biserica s’a arătat aşa de ge­neroasă. Aci s’au amestecat şi răuvoitorii de cari am pomenit la început, şi de cari dăm în toate afacerile bisericei, fie că e vorba de dania lui Havaşi ori lăsământul lui, fie că e vorba de locul bisericii celei nouă, ori de şcoala cea nouă. Pricina ivită între biserică şi rudenia răposatului Havaşi, după îndelungate pertractări şi în- voeli, s’a împăcat abia în 21 Dec. n. 1910, când biserica, cu aprobarea Prea ven. Con- sistor a cedat acelei rudenii casa din str. Honved nr. 56, în schimbul bugatelii sume de 8000 cor. Prin aceasta pace fireşte pre­ţul donaţiunei s’a redus în mod însemnat flind-că preţul casei de 24000 cor. a scă­zut pentru biserică la V3-a parte, adecă !a 8000, care sumă s’a depus la »Econo­mul« în li bel separat nr. 2955. Prin ur­mi, re donaţiunea Havaşi, care în socote­lile de până aci figura în suma rotundă de 100.000 cor., în anul 1910 s’a redus la 90.404'47, deşi capitalele de bani au crescut cu interesele lor dela 1909 în­coace.

In anul acesta 1911, valoarea dona- ţiunii a mai scăzut, prin faptul, că a tre­buit să plătim competenţa erarială după donaţiune de peste 9000 cor.

Transacţiunea aceasta, cum şi proce­sul purtat pentru un libel de depunere, care a rămas după răposatul, a întârziat şi pertractarea lăsământului, care astfel s’a încheiat la notarul public abia în 20 Oct. 1911, când curatoratul în numele bi­sericii s’a declarat de erede, cu beneficiul inventariului, dar a abzis în acelaşi timp de toate cele luate la inventar în favorul rudeniilor, cari ar moşteni când n’ar fi fost testament, ba a luat asupra bisericii şi pasivele inventarului, spesele de înmor­mântare şi o pretensiune, ce o avea de drept faţă cu lăsământul Havaşi.

In legătură amintim, că curatoratul a preluat şi dela institutul »Economul« ave­rea mobilă, hârtiile de valoare şi banii, cari fac parte din dania Havaşi, şi cari prin însu-şi actul de donaţiune se hotă­râse a-se da în administraţia acestui ins­titut, de la care donatorul îşi primea inte­resele, şi întreg usufructul valorilor dă­ruite pentru biserica cea nouă. Curatora­tul a închiriat un ioc de siguranţă în »Safe deposit« la o bancă din Cluj pentru păstrarea acestor valori.

(Va urma)

cios, cu cât eu n-am venit la Paris, decât pentru câteva zile.

— Ah 1 sunteţi din provincie ?

— Da, nu sunt decât în trecere pe-aci!

— Da? Şi e foarte neplăcut să ploaie, mai ales când ai venit pentru câ­teva zile in capitală. Noi ăştia funcţiona­rii, cari stăm aci, nu ne cam sinchisim.

Preotul nu răspunse. Privea ’n stradă, unde răpăiala mai încetase. Şi apoi luând o hotărâre, îşi ridică antereul, — după cum femeile îşi ridică rochiile, — ca să treacă păraiele.

Marin, văzându-1 plecând, îi z ise :

— O să te ude până la oase, pă­rinte. Mai aşteaptă câteva minute, că va înceta.

Celălalt, nesigur, se opri, apoi zise:— Sunt chiar ud. Dar am o întâl­

nire grabnică.

Marin păru mâhnit.— Dar vei fi cu siguranţă scuzat.

Pot să ştiu încotro vă duceţi?Preotul părea că ezită ; apoi răs­

punse.— Aproape de Palais-Royal.— In cazul acesta, dacă îmi veţi per­

mite părinte, îţi voi oferi adăpost sub um­

brela mea. Eu mă duc la consiliu de stat. Sunt consilierul statului.

Preotul ridică capul, îşi privi vecinul, apoi zise :

— Va foarte mulţumesc, domnule, primesc cu plăcere.

Apoi, Marin îi luă braţul, şi plecară. II purta, îl observa şi sfătuia:

— Bagă de seamă, părinte, la râu. Pâzeşte-te de roţile trăsurilor, câte-odată te stropesc din cap până ’n picioare. Ui- te-te la umbrelele celor ce trec. Nimic nu e mai îngrozitor la vedere decât capul balenei. Femeile sunt adesea nesuferite; nu dau atenţie la nimic, şi-ţi dă ’n ochi cu vergelele umbrelei sau cortelului. Se zice, că oraşul e al lor. Ele-s tari şi mari pe trotuare, ca şi pretutindeni. Din par­tea mea, eu găsesc, că creşterea lor e foarte neîngrijită.

Şi Marin începu să râdă.Preotul nu răspunse. Mergea cam

adus din spete, alegând cu îngrijire locu­rile unde punea piciorul, pentru ca să nu-şi murdăriască nici ghetele nici an­teriul.

Marin z ise :— Fără îndoială, c-aţi venit la Paris,

ca să vă distraţi puţin.— Nu, am o afacere.— A h ! O afacere importantă? Pot

Tripoiitanla pusă subsuveranitatea Italie

Agenţia Ştefani publică arm» rul decret re ga l:

Luând la cunoştinţă raport consiliului de miniştri şi avândi vedere art. V al statutului, am di cretat şi decretăm :

„ Tripoiitanla şi Cyrenaicam puse sub suveranitatea deplini j întreagă a regatului Itatiei. Lş ■ va stabili regulele definitive penii administrarea regiunilor susnuiâ Până ce acea lege va fipromu^m aceasta se va face p rin decrete iţ gale. Acest decret va fi depui u Parlament spre a fi prefăcul I lege“ . |

In legătură cu acest decret minirtn* externe al Italiei D i S an G i u l i a n o a adr< eri următoarea depeşă ambasadorilor Italiei străinătate:

Ocupaţiunea principalelor oraş Tripolitaniei şi Cyrenaicei, succesele tornice ale armelor noastre, forţele ponderante pe cari le-am strâns acolo, & altele pe care ne pregătim a-le trimite sar făcut neeficace apărarea Turciei. De alţi parte, pentru a pune un sfârşit văriirl de sânge neiolositoare este urgent aii sipi ori ce primejdioasă nesiguranţăinşi ritul acestor populaţiuni.

Prin urmare prin decret regal ai \ Tripolitania şi Cyrenaica au fost lo sil L definitiv şi irevocabil supuse discifi [ nei şi întregei suveranităţi a regii» lui Italiei. Oricare altă soiuţiune maiji < ţin radicală, care ar fi lăsat măcar o v bră de suveranitate nominală a sultani) lui asupra numitelor provincii, ar film o cauză vecinică de conflicte viitoarei» : tre Italia şi Turcia, cari ar fi putut li mod fatal să isbucnească mai târziu, cbic în potriva voinţei guvernelor şi In 1 montul cel mai primejdios pentru pa» europeană.

Soluţiunea adoptată de noi este aii gură, care salvează în mod definitivii ţ resele Italiei, Europei şi chiar ale hm j Pacea semnată pe acest temeiu va iiiiji j părta orice cauză de adâncă neînţeles ;• între Italia şi Turcia şi noi vom pute s mai uşor sa inspirăm toată politica’a « stră spre marele interes ce avem Wr& păstrarea statului quo teritorial în ţmm sula balcanică, pentru care întărirea Si l părăţiei otomane este o condiţiune m ţială, si pe care o dorim în mod viu,dai modul de a se conduce al Turciei nm face cu neputinţă ca condiţiunile păceii fie cât mai cu putinţă conforme inter» lor ei legitime şi prestigiului ei.

Iripolitania şi Cyrenaica au tnaii de a face parte din imperiul oioman; Inii suntem dispuşi astăzi a cerceta cu un lu| spirit de împăcare mijloacele de a regi în modul cel mai potrivit şi onorabil pa tru Turcia urmările faptelor irevocabil si vârşite.

De sigur că nu am putea păstra t ceste intenţiuni conciliante, dacă ea m îndărătnici a prelungi în mod nefolosilo | războiul. Avem totuşi încrederea, că oper

vorba? Dacă pii sânt la dispoziţii

să întreb despre ce-i să-ţi fiu de folos, dumitale.

Preotul părea cam incurcat. Hm mură:

— Oh! E o afacere personală, mică neînţelegere cu... cu episcopul ai Asta nu te interesează cât de puţin, o... o afacere de ordin personal... de,„ it materie bisericească.

Marin se grăb i:— Doar consiliul de stat rezolii

aceste chestiuni. In acest caz, foloseşte! de mine.

— Da, domnule ; mă duc chiar l! consiliul de stat. D-voastră sunteţi foarti bun. Mă duc să văd pe domnii Lerepert Savon şi poate chiar şi pe Petitpas.

Marin s’opri de-odată.

— Dar ei sunt prietinii mei cei i buni părinte; nişte colegi de zahăr, nişti băeţi excelenţi. Te voiu recomanda li toţi trei, şi chiar călduros. Contează li mine.

Preotul mulţumit, se Încurcă scuzi» du-se, bâibăi mii de mulţumiri.

Marin era vesel.Ah 1 Poţi să te lauzi, părinte, efc

ai avut mare noroc. Vei vedea, vei vedei că graţie mie, afacerea d-tale va mergi ca pe roate. 1

Nr. 235-1911. G A Z E T A T R A S s l L V Ă I I El . Pagina 3.

i i concordie a marilor puteri va aduee 8 Turcia să ia fără Întârziere deciziuni

| iţelepte şi hotărâtoare, cari să răspundă devăratelor ei interese şi ale întregei

>. lupi civilizate. In oricare caz, Italia va 1 »opera la aceste rezultate, arătându-se ţ li asemenea dispusă la condiţiunile unei J ici echitabile, pe cât de decisă la mij­ii »cele cele mai eScace pentru a o impune H i cel mai scurt termen posibil.

Drept răspuns la decretul rege- 1t Iii italiei Consiliul de miniştri turc

hotărât eri expulzarea tuturor Mieriilor din împărăţia Semi-lunei.

Ş T IR I .— 25 Octomvrie v.

Redacţionale. Din cauza sf. săr­itori de M iercuri, Sf. Dum itru , urul nu va apare până Joi seara.

t Modest cav. de Grigorcea. Din Cer-iţi ne vine trista veste despre moartea irelui proprietar Modest cav. de Gri- •cea, unul dintre cei mai cu vază frun- români ai Bucovinei. Înmormântarea loc astăzi la moşia decedatului in co-

ioa Carapciu pe Şiret. Odihnească îna nC Dar pentru Internatul-orfelinat. Famî-1 Ile A. Vlaicu şi luga au dăruit la fondul *1 rest întru memoria fericiţilor Constantin | i Victoria luga de Bacea suma de 100 cor.

Reuniunii femeilor române din ov esprimă şi pe calea aceasta gene-

lilor donatori cea mai adâncă mulţă- pentru sporirea acestui fond, din ale

i interese se ajutorează^orfeiinele să- e. Braşov în 25 Octomvrie 1911. In nu- ile Comitetului Maria B. Baiulescu, pre- intă.

Pentrn masa stnd. români din Braşov1 Intrat dela doamnele Dr. Is. Bodea, Dr.,frocopovici, Dr. M. Bendevski, Dr. los.

şl dela d*l Gheorghe Stănescu câte cor. cu totul 50 cor. întru amintirea veci a iubitului lor tată Tache Stă- cu. Sumele acestea s-au depus la »fon- Haral. T. Stănescu, care este azi de

r. 2540 90. D-l Dumitru Câmpian asesor sods, în Sibiiu pentru răscumpărarea feli- fcitărilor de ziua onomastică 10 cor.

Primească marinimoşii donatori since- noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- medii gr. or. rom. din Braşov.

Mutarea monumentului Iul Eminescn*Rarul partidului liberal din Galaţi publică

Itn comunicat autorizat, prin care facecu- Inoscut că mai mulţi membrii ai elitei in- Iteiectuale din localitate : public, magistraţi, Jitlvocaţi, profesori etc., fără osebire de cu­linare politică, vor alcătui în curând un ou comitet eminescian, al cărui scop va mutarea monumentului M. Emineseu din

[colţul parcului municipal în grădina pu­ii. Cea mai mare parte din membrii

hchiului comitet vor face parte şi din cel nou. Comitetul se va compune din cel pu- [ţin 50 de persoane şi va scoate în curând

revhtă. Preşedinţia acestui comitet va fl [Încredinţată d-lor Vlahuţă, Coşbuc sau Ca- [ragiale. Prin acel comunicat partidul libe* |ral îşi mai ia angajamentul ca ceadintâiu |activitate liberală, să transporte monumen-

ia locul arătat mai sus.

Ajunseră la consiliu de stat. Marin |lntroduse pe preot in cabinetul său, îi [dădu un scaun, îl aşeză lângă foc; el se |işezâ la birou, şi începu să scrie:

«Scumpe coleg. Dă-mi voie să-ţi re­comand în cel mai călduros mod, un ve- aerabil eclesiastic, unul din cei mai demni ţi mai meritoşi, părintele...»

Se întrerupse, şi-’l întrebă:

— Dacă nu te superi, numele d-tale,

— Părintele Ceinture.

Marin continuă să scrie :

«...părintele Ceinture, care are nevoe ^ajutorul tău, într-o afacere mică, despre care îţi va vorbi.

«Sânt vesel de această împrejurare, tare-’mi permite — scumpe coleg...»

Şi termină prin obişnuitele com­plimente.

După ce scrise cele trei scrisori, le

Concerte Şl petreceri. Tinerimea Uni­versitară română din Cluj în vită la petre­cerea cu dans ce se va aranja în sala dela „Hotel Central“ , în 23 Nov. n. 1911. înce­putul la 8 oare seara. Intrarea de per­soană 3 cor., de familie (până la 3 mem­brii) 7 cor. Venitul curat e destinat pen­tru fondul nouei societăţi de lectură. Ofer­tele marini moaşe se vor evita în publici­tate şi sunt a se adresa la cassarul Vasile Paşca, când. med. Tordai u. 7.

Cemitetut extern, compus din 25 mem­brii e prezidat de d-l Dr. Iuliu Pordea, prezident de onoare. In fruntea comitetu­lui aranjator compus din peste 70 membrii stau d-nii: Octavian Rusu, prezident. Eu­gen Bianu şi ioan Pordea, v.-prez. Paras- chivu Licăreţiu, secretar. Romeo T. Dan, maiordom. Vasile Paşca, cassar. Ieronim Stoichiţă, controlor.

Joi în 23 Noemvrie st. n. Ia 8 oare seara în sala „Hotel Cantral“ va avea loc şi concertul dat de d-l Ionel Bădulescu, tenor liric, absolvent al clasei de operă Dimitrie Popdvfci-Bayreuth.

Reuniunea română de cântări din Orâştie aranjează din prilejul inaugurării salei celei noue de producţiuni dela hote­lul „Central*, Sâmbătă, în 11 Noemvrie st. n. 1911, concert cu acompaniare de pian şi orchestră militară, în sala mare de la hotelul „Central“. Venitul curat incurge. la fondul reuniunei. Damele sunt rugate să se prezinte la petrecere în costume naţionale.

Necrolog. Cu inima sfâşiată aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietini­lor şi cunoscuţilor, că preaiubitul nostru fiiu, frate şi nepot Aurel Dobrin (Dela- scurta) farmacist, a încetat din viaţă, dân- du-şi blândul şi nobilul său suflet în mâ- nile Creatorului, Sâmbătă în 4 Noemvrie n. a. c. la 121/, ore din zi, după un morb scurt şi de tot greu, în floarea vieţii, abia în al 27-lea an al etăţii. Rămăşiţele pă­mânteşti ale scumpului şi neuitatului no­stru defunct s-au ridicat Luni în 6 Noem­vrie a c. la 2 oare p. m. din casele părin­teşti şi s-au aşezat spre odihnă veşnică în cimiterul bisericei gr cat din loc. Odih­neşte în pace, suflet blând, în locaşurile drepţilor! George Dobrin şi Maria Dobrin părinţi. Cornel, Virgil, Cornelia, Aristotel, Aurelia, Maria, Liviu, George, fraţi şi su­rori. Terezia Ghircoiaşiu bunică.

0 haită de lupi o »o a ră o turmă de380 oî. Din Constanţa se anunţă că în spre seara zilei de 16 Oct. v. lângă co­muna Gherengie, o haită de lupi, în nu­măr de vre-o 30— 40, s-au năpustit asupra unei turme de 380 de oi, omorând vre-o 240 dintre ele, iar celelalte au fost sfâşiate astfel că stăpânii lor au trebuit să le taie.

Cununie. Lucreţia Dâinboiu şi Ioan Fătu absolv, de teoi. îşi vor serba cunu­nia lor religioasă Duminecă la 12 Noem­vrie st. n. a. c. la 3 oare p. m. în bise­rica gr. cat. din Sebeş.

Pe căile ferate române în an. tr. 1910au călătorit 9.966.536 pasageri, dela cari s-a încassat suma de 32.128.658 lei.

Se sporesc patrioţii. Iată câteva nume culese din foaia oficială, cari cu învoirea d-lui ministru de interne s-au metamor­fozat de curând în nume neaoşe ungu­reşti : Rosenfeld, Bernfeld, Goldstein, Ro- senfeld, Kohn, Silbermann, Weisz, Friih-

dădu protejatului său, care-i mulţumi de nenumărate ori.

Marin, isprăvindu-şi afacerile, veni acasă, petrecu ziua în linişte, dormi în pace, se deşteptă încântat şi trimise să-i aducă jurnalele.

Primul, pe care îl deschise, era o foaie radicală. Ceti:

«Clerul şi funcţionarii noştri.

«Nu vom sfârşi de-a înregistra fap­tele nedemne ale clerului. Un preot din­tre aceştia, Ceinture, descoperit că con­spira contra guvernului actual, acuzat de acte nedemne, pe cari nu le vom arăta, bănuit că ar fi în realitate un vechiu iezuit, transformat în simplu preot, de­gradat de un episcop pentru fapte, pe cari se afirmă că sânt mărturisite, a gă­sit un aprig apărător în persoana d-lui Marin, consilierul Statului, care nu s-a

zeitig, Feuereisen, Kohn, Grflnwsldşi încă mulţi alţii de felul acesta, cari de acum înainte îşi pot bate pieptul că s »Uezta magyar«-i Felicitări I

Schelet în trunchiul nnnl pom. Aiaităeriun lăcătuş din Pesta tăind un pom din grădină, în decursul lucrului a dat de un schelet omenesc, îngropat în trunchiul po­mului. A predat imediat scheletul institu­tului antropologic, iar poliţia a pornit cer­cetare, căci probabil este vorba de o crimă.

Singurul bărbier român în Braşo?-CBtate d 'l Mateiu Tonţia şi-a mutat ate­lierul de tuns, ras şi frizat din strada Htr- scher 27, tot în aceeaş stradă nr. 30, în colţ, vis â-vis de hotelul „Continental*, aranjându-1 cu tot confortul modern. A v i­zând publicul românesc din Braşov şi jur despre aceasta, îl rugăm a sprijini pe sin­gurul bărbier român din cetatea Braşovului.

La dorinţă d-l Tonţia merge şi acasă la onor. muşterii.

ÂpollO-BiOSCOp- Miercuri şi Joi, 8 şi 9 Noemvrie. Mariana sau lupta după mi­lioane. (dramă în 3 acte, lungimea filmului 1000 metri.) Doi colegi (humoritic). Fiul cel cuminte (humoristic). Noutăţi senza­ţionale (humoristic). Frumoasa Dauphine (studie).

Vineri şi Sâmbătă program nou.

Un răspuns.La întrebările puse din partea mai

multor binevoitori, amici şi aderenţi ai mei, alegători în cercul Braşovului, răs­pund pe calea aceasta, că faţă de alegerea de deputat la congresul naţional bisericesc, fixată pe Duminecă în 12 n. 1. c., nu îmi pun candidatura şi că prin urmare la man­datul de deputat congresual din cercul Bra­şovului ou nu aspir.

Motivul, pentru care nu candidez în acest cerc, este faptul că în periodul 1909 — 1911 am avut onoarea de a reprezenta cercul Haţegului în congresul naţional bi­sericesc şi că binevoitorii, amicii şi ade­renţii pe cari îi ara şi acolo şi cari sunt tot alegători cu influinţă hotărâtoare,îmi-au oferit mandatul de deputat congresual din cercul Haţegului şi pentru noul period de trei ani, care s’a început cu 1 Octomvrie st. v. 1911.

Braşov, în 7 Nov. 1911.Dr. Nicolae Vecerdea.

Cum se fabrică ştirile de răsboiu.y

Un ziarist italian povesteşte urmă­toarele :

In calitate de corespondent pentru câmpul de răsboiu, stăm într’o zi în at­mosfera plină de praf de puşcă a unei ca­fenele din Roma, pe Piazza Termini. Doar’ fiecare ia ştiri de acolo de unde poate. Şi ardeam de dorinţa ca să iau un interviev strălucit de undeva. Ocazia mi-se prezentă iute şi de grabă. De-odată văd un mor­man de covoare, sub care se zăria faţa unui dignitar otoman. M-am ridicat de pe scaun şi l-am agrăit în modul următor:

— Hei, Turcule, vino încoace !El se apropie zimbind şi clătinând

din cap z ise :— Nu sunt Turc...— Dar ce eşti?— Figurez ca Indian.

sfiit de-a da acestui rău-făcător scrisori de reiomandaţie foarte înfluinţătoare pentru toţi funcţionarii republicei, colegi de-ai d-lui.

«Semnalăm atitudinea necalificabilă a acestui consilier de stat, şi atragem atenţia ministrului...»

Marin sări în sus, se îmbrăcă, se duse la colegu-i Petitpas, care ii zise:

— Ah ! ce-ai fost nebun de-ai reco­mandat pe revoluţionarul acela?

Marin, fâstâcit, murmură:

— Dar, nu... să vezi... am fost îrşe~ lat... Părea aşa de cumsecade 1 . .uii-a fă­cut-o... mi-a făcut-o de-al binelea!.... Te rog, condamnă-1 cât poţi de aspru, de se­ver. Voiu scrie. Spune-mi cui trebuie să-i scriu ca să-l condamne. Am să mă duc la procurorul general şi la Arhiepiscopul de Paris, da, la Arhiepiscop...

— Ca Indian ?— Da; dar sunt Grec!— Şi covoarele acestea sunt marfă

grecească ?—- Nu, sunt covoare turceşti!— Atunci sunt silit să ie confisc la

moment ca pradă de răsboiu.— Nu-i nici o pradă de răsboiu, pen-

tru-că covoarele acestea sunt lucrate aiti în Roma, în Via del Balbuino.

Stăm la îndoială.— M inţi! Eşti un spion!— Spion? Nu, eu vând covoare şi

batiste de mătase... Poate voieşti să cumperi ceva ?

— Nu ! Eu credeam că voi putea afla de la tine ştiri despre Turci ! Ţi-aşi fi dat câteva ţigări.

Când auzi de ţigări Grecul-Indian căpătă glas:

— Iţi pot da ş tir i! Intreabă-mă numai.— Ce face flota turcească?— Bravii Italieni au risipit-o bom-

bardându-o !— Sunt morţi?— Morţi sunt în fiecare zi în Turcia!— Spune-mi rogu-te, Turcia e de­

cisă să se apere ? Câţi oameni are Turcia ?— Mulţi; dar are şi multe femei şi

mulţi câui!— Sunt mai mulţi de două-trei sute

de mii?— Câni? Mai mulţi?— Nu, oameni î— Mai mulţi?— Toţi sunt pe picior de răsboiu ?— Da, toţi stau pe picioare!— Şi vor continua ei răsboiul?— Naturali Apoi...— Mai ştii ceva?— Nu!— Iată o jumătate de liră.— Mulţămesc, signore!— încă un moment! Cum te numeşti?— A rk a r !Vesel am pornit în goauă spre oficiul

telegrafic şi am dat următoarea telegramă:yDerna, 15 Oct.Agenţia Arkar comunică:Flota turcă a părăsit Dardanelele.

Intâlnindu-se cu flota italiană, aceasta a scufundat toate vasele turceşti! Foarte mulţi morţi. Turcia a pus pe picior de răsboiu şease sute mii de soldaţi şi îi tran- spoartă în Tripolitania peste Marocco sau peste Tunis. Toţi sunt destinaţi pentru răsboiu. In Constantinopoi au mai rămas numai femei şi câni. Grecia a trecut pe partea Italiei. Sultanul s’a decis să abzică«.

După aceasta m’am dus la culcare. In ziua următoare ştirea aceasta extraor­dinară a fost publicată în mai multe mii de exemplare. L. Dim.

ÎX L T O O Ş T IR LConstantinopoi, 7 Nov. In faţa

portului din iSalonic a apărut o es­cadră italiană, care a produs mare panică. Valiul din Siria confirmă bombardarea portului Akaba de un crucişător italian. Circulă svonul, că Italienii au bombardat şi insula Chios.

Proprietară :Văd. Elena Dr. Aurel Mureşianu.

Redactor resp. Ioan S pu derca

Şi aşezându-se brusc la biroul lui Petitpas, scrise:

«Am onoarea de-a vă aduce la cu­noştinţa înalt Prea Sfinţiei Voastre, că am fost victima intrigilor şi prefăcători­ilor unui preot, Ceinture, care a profitat de bunătatea mea.

«înşelat de protestările acestui ecle­siastic, am putut...........................................

Apoi, după ce iscăli scrisoarea, se întoarse cătră colegul său şi îi zise:

— Vezi, dragul meu amic, aceasta să-ţi fie un fel de lecţie ; nu recomandaniciodată, pe nimeni.

Bucureşti 1911.

Trad. de Gh. Dimitriu-Şoimu.

cunoscând perfect aceste 2 limbi şi în graiu cel puţin germana, se caută spre imediată an­gajare. — Oferte cu pretenţiile de salar sunt a se adresa la

F r . C a s p a r i , Mediaş (Medgye*).

Pagine*. G A Z E T A T R A N S I L V A N E I 1. Nr. 235—1911.

A început vânzarea ieftină. Unde? La firma

N. P. G O L D M Â N N S u c c e s o r u l .Târgul Inului Nr. 31-33 (Palatul Czell).

Aduc la cunoştinţa On. public din Braşov şi împrejurime că

Magazinul cu haine gata pentru bărbaţi, copii şi băeţi.Care este renumit l’am cumpărat dela fitma N . Pe G o ld m a n n cu preţ avantagios, şi conţinu pe socoteala proprie. In

deposit oe află haine numai din materii bune de clasa primă. Onor. public se poate convinge la cea dintâi cumpărare. Do­resc ca Depoul meu ce este prea încărcat să-l desfac, de aceia m-am decis ca hainele ce se pot vedea în galantar pentru

Bărbaţi, Copii şi băeţi, Pardisiuri, Blănării, precum blane pentru oraş şi voiaj, Pieptare pentrueconomi Şoiovari se vinde cu preţurile cele mai ieftine.

Ma recomand binevoi? ţii On public atât pe mine, cât şi magazinul^ semnez cu toată stima

Conform contractului singurul liferant

al amploiaţilor dela căile ferate r. u.

Mă rog a observa firma Târgu l inului 31— 33 (pa latu l Czell) fiind că desfacerea totală numai acolo urmează.

N. P . Goldm ann Succesor

Leopold Samuel.

perfecte maşini de cusutpentru Casă.

Se pot cumpăra numai la magazi­nele firmei noastre sau cu mijlocirea

agenturilor noastre,

Singer & Co. . . , 7 ^

cu gauanţie, asortiment§bogat de tot soiul, firmă de mulţi ani recunoscută ca prima şi foarte

solidă:

Prima Pepinerie ca viţe nobilitatede pe Târnava

Proprietar: C 1 A S I ® A l f c i ,Mediaş Nr. 17 (Ardeal)

E3GE5 3G££3GE3E3GC£3E3£2E2>fi şi cui se trimite gratuit o bro- j|

şură în caro se arată modul cum a ^ sa folosi maşina la albituri jţj

Fotografiisenzaţionale.

Pentru a oferi ocasie Onor.

public a-şi procura cu puţini

bani, fotografii bune, m’am

decis, precum este obiceiu în

oraşele mari, a introduce în a-

telierul meu următoarele preţuri:

c. 1-—1-50

3 Cărţi poştaleo „ tt tt

12 „ „ „ 2 *—

12 fotogr. visit format C. 4 '— 12 „ Cabinet „ „ 8*— Toate celelalte formate amăsurat cu aceste preţuri.

Cu toată stima

Atelier fotografic A D L E H ,

Strada Porţii 14»

Cereţi catalogul preţuirilor.Catalogul conţine scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei. Proprie­tarii de vii, înainte de a comanda îşi pot câştiga siguranţa verbal sau prin scris la persoane cunoscute, despre so­

liditatea firmei de sus.

@aa—

Nr. 16917/911.

Licitaţiune cu oferte.Pentru a se \iude din mână li­

beră casa comunei orăşeneşti Brassó Nr. 45 din Strada Porţii adecă acea realitate, care în cartea funduară a oraşului Brassó e^te petrecută sub Nr. 418 A. f Nr. top. 5485 — aceassta realitate mai înainte era proprietatea Friderichei Tartler — spre scopul vânzării acestei case deci: se va ţi­nea la 9 Decemvr;e iOÍ 1 la 10 oare a. m. în localităţile magistratului despărţământul afacerii r economice (Strada Aurarilor Nr. 5 etagiu I I ) licitaţiune publică primind oferte şi verbale şi în scris. Preţul strigării este 46713 cor.

Ofertele ce se vor face în scris, sunt a se preda şefului secţiunii eco­nomice până la oara fixată spre acest scop înainte de îuceperea liei* taţiunii.

Condiţiunile de ofertat, ale lici taţiunii şi condiţiunile contractului le poate ceti oricine în cancelari» pentru afacerile economice orăşăneşti — până la oara începerii licitaţiunii publice.

Brassó, în 25 Octomorie 1911.

i656,i-3. Magistratul orăşenesc.

 XXIX Loterie de clasă reg. u.110,000 lozuri- 55.000 câştiguri. Tot al doilea los câştigă.

Câştig principal

1 0 0 0 0 0 06 0 0 0 0 04 0 0 0 0 0200000100-000

9 0 0 0 08 0 0 0 0

Pentru clasa !. tragerea va urma în 16— 17 Novembre, reco­mandăm şi trimitem losuri ori­ginale cu următoarele preţuri:Cor. 1-50 3 — 6 — 12•—pentru 7» V, 'h 1Alulius Friede & Cie

colector principalBraşoş, Str- Văuei 36. S lin . Str. M d i e i 1.Comande se pot face mai simplu cu man­dat postai. Losuri se trimit la cerere şi gu rambursă. Se trimit gratis şi franco, planuri de joc şi avisuri poştale pentru

trimiterea sumei franco.

PublicaţiuneDuminecă în 30 Octombrev. 1911

la 11 oare înainte de amiazi se va ţinea în cancelaria subsemnatei E® forii şcolare licitaţiune verbală pen­tru arândarea parcelei de pământ Nr. top. 8820 în estenziuue de circa 1268 st. □ aflătoare in câmpul Braşovu­lui, între fabrici, (în apropierea garei centrale), pe timp de şase ani.

Eforia şcoalelor centrale 1057.1—3. gr. or. rom. din Braşov.

H O T E L C E N T R A L— ' , lip. I --------

Din causa desfiinţărei cu începere de astăzi să vinde cu preţ de tot ieftin diferite mobile, aranja-

mente de odăi. x

Informaţii mai de aproape în H O TELU L C EN TR A L Nr. 1.

Contra t e i , r ip şele i şi catamlni are eîetttm a i "toTin

Bom boane Pemeteale lui R É T H Y

a se observa, ca la cumpărare să se ceară, expres Bom boane Réthy, deoa­rece sunt multe imitaţii rele.

I Carton GO bani.Să eumpărăm numai

Pemete bomboane.

Strămutare de localSpălătoria cea mare cu

abur Kristály, din causa locului mic, am strămutat-o în strada Porţi Nr. 60.

Tot odată aduc la cunoştinţa on. public, că pentru a satisface ce­rerilor am comandat m a ş in i nouă«

Rog. on. public a mă spryini ş pe viitor.

Meixaer Sándor, Abonam ente la

„Gazeta Transilvaniei“'se pot face ori şi când pe timp mai

îndelungat sau lunare.___ Admkiistr, „Qasetei Trm“

T IP A R U L T IPO G R A F IE I A . M U R E Ş IA N U , BRAŞOV.