1
SECŢIEI DE FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ
2018
I. Membrii secţiei - lucrări; cea mai importantă lucrare a fiecărui membru publicată în
2018
. Lucrări ale membrilor Secţiei (altele decât cele precedente):
Membri titulari:
Acad. Eugen SIMION
Volume de autor:
•Eugen Simion, Proza lui Eminescu, ediție definitivă 2018
•Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol I-III, ediția a III-a, Tracus Arte, București,
2018
•Eugen Simion, Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial, ediția a III-a, Tracus Arte,
București, 2018
•Eugen Simion, Genurile biograficului, vol I-II, ediția a III-a, Tracus Arte, București, 2018
•Eugen Simion, Mladi Ežen Jonesko (Eugen Simion, Tânărul Eugen Ionescu), Izdavačka
knjižarnica Zorana Stojanovića, Sremski Karlovci–Novi Sad, 2018, traducere în limba sârbă
(603 de pagini)
Coordonator general:
•Dicționarul general al literaturii române, H-L, ediția a II-a, coord. gen. Eugen Simion,
coord. și revizie, Gabriela Danțis, Gabriela Drăgoi, Teodora Dumitru, Victor Durnea,
Laurențiu Hanganu, Mihai Iovănel, Remus Zăstroiu, Bucureşti: Muzeul Naţional al
Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-430-8
•Enciclopedia literaturii române vechi, coord. gen. şi Cuvânt înainte Eugen Simion, coord. şi
revizie Dan Horia Mazilu, Gheorghe Chivu, Eugen Pavel, Laura Bădescu, Bucureşti:
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2018,
ISBN: 978-606-555-212-8.
Acad. Grigore BRÂNCUȘ
Acad. Nicolae BREBAN
• Batalie dupa batalie, editorial revista Contemporanul nr. 6 iunie;
• În ciuda cuminteniei, editorial revista Contemporanul nr. 8, august;
• Viata ca posesie, editorial revista Contemporanul nr. 9, septembrie
Dumitru Radu POPESCU
Acad. Nicolae MANOLESCU
Membri corespondenţi:
Prof. Gabriela PANĂ DINDELEGAN, membru corespondent al Academiei Române
Cărți apărute în străinătate
2
•(co-editor și co-autor) Pană Dindelegan, Gabriela, Rodica Zafiu, Adina Dragomirescu,
Irina Nicula, Alexandru Nicolae (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic
Perspectives, Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2018.
Cărți apărute la EAR
•Pană Dindelegan, Gabriela, Dinamică și variație. Studii gramaticale, Editura Academiei
Române, București, 2018, 476 p.
Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate
Pană Dindelegan, Gabriela, „Inversion and Nominal Ellipsis: A Special Type of
Nominalization in Romanian”, în Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula
Paraschiv, Gabriela Pană Dindelegan (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic
Perspectives, Newcastle, Cambridge Scholars Publishing, 2018, p. 5-20.
Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din ţară
•Pană Dindelegan, Gabriela, „Paradigme neregulate substantivale. Cu raportare la limba
veche”, în Gabriela Pană Dindelegan, Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (ed.), Studii lingvistice.
Omagiu Valeriei Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2018, p. 299–
310.
•.Pană Dindelegan, Gabriela, „Valeria Guțu Romalo, lingvist și profesor”, în Gabriela Pană
Dindelegan, Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (ed.), Studii lingvistice. Omagiu Valeriei Guțu
Romalo, București, Editura Universității din București, 2018, p. 383‒389.
•Pană Dindelegan, Gabriela, „Pe marginea sufixelor moţionale românești”, în Coman Lupu,
Alexandru Ciolan, Alessandro Zuliani (ed.), Studii romanice, II. Omagiu profesorilor Florica
Dimitrescu și Alexandru Niculescu la 90 de ani, București, Editura Universității din
București, 2018, p. 737‒745.
•Pană Dindelegan, Gabriela, „Marcarea prepozițională a cazurilor oblice. Istorie și trepte
de gramaticalitate”, în Camelia Ușurelu (ed.), Studii lingvistice. In memoriam Cristina
Călărașu, București, Editura Universității din București, 2018.
Articole, recenzii în reviste de cultură
Pană Dindelegan, Gabriela, „Alt fel vs altfel”, Limbă și literatura română, 1-2, 2018.
O comunicare prezentată la o reuniune ştiinţifică internaţională, publicată integral într-un
volum apărut la o editură din ţară
Pană Dindelegan, Gabriela, „Sincretismul cazual caracteristic substantivelor feminine
româneşti”, în Valentina Cojocaru, Alexandru Nicolae, Mădălina Naidinoaia-Tăbăcitu,
Rodica Zafiu (ed.), Actele celui de al șaptesprezecelea Colocviu internațional al
Departamentului de lingvistică: Variație în română și în limbile romanice, București, Editura
Universității din București, 2018, p. 87-94.
O comunicare prezentată la o manifestare ştiinţifică internaţională
•Pană Dindelegan, Gabriela, „Plurale neutre în « -i » (tipul « suspini »)”, Al șaptelea
Simpozion Internațional de Lingvistică, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
București, 18-19 mai 2018.
•Pană Dindelegan, Gabriela, „Variație morfosintactică în româna veche: (îm)prejur(u)”, Al
18-lea Colocviu internațional al Departamentului de Lingvistică. Româna și limbile
romanice, Universitatea din București, 23-24 noiembrie 2018.
Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu
menţionarea numărului proiectului şi a partenerilor); vizitatori din străinătate
Pană Dindelegan, Gabriela – cooperare cu Oxford University și Oxford University Press în
vederea apariției cărții The Oxford History of Romanian Morphology.
Prof. Gheorghe CHIVU, membru corespondent al Academiei Române
Cărţi
3
•Enciclopedia literaturii române vechi, coautor, Fundația Națională pentru Știință și Artă,
Editura MNLR, București, 2018 (coordonator general Eugen Simion, coordonare și revizie
D.H. Mazilu, Gh. Chivu, E. Pavel, L. Bădescu; cuvânt-înainte acad. E. Simion).
Studii și articole în volume colective
• Nume de zei şi de zeiţe în cultura românească veche, în Name and naming. Procedings of the
International Conference on Onomastics „Name and naming” Sacred and profane in
onomastics, Baia Mare, September 5-7, 2017, Editura Mega – Editura Argonaut, Cluj-
Napoca, 2017, p. 1170-1179; versiunea engleză (Names of Gods and Goddesses in Old
Romanian Culture), tipărită în Onomastics berween Sacred and Profane, ed. Oliviu Felecan,
Vernon Press, [Delaware – Malaga], 2019 (sic!), p. 33-44.
•. Mihail Halici, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 7-8.
•. Mihail Halici-fiul, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 8-9.
•Halima, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR, București, 2017, p. 9-11.
•. Literatura științifică și tehnică în sec. XVI-XIX, în DGLR, ed. a 2-a, IV, Editura MNLR,
București, 2017, p. 786-793.
• Școala Ardeleană și regionalismul, în Caietele Sextil Pușcariu, III, Scriptor-Argonaut, Cluj-
Napoca, 2017, p. 100-110.
• Cercetarea filologică – o necesitate culturală națională, în P. Frangopol, D. Banabic, D.
David eds., Educația și cercetarea românească, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
2018, p. 215-220.
• Poezia lui Mihai Eminescu și limba română veche, în Studii romanice, I. Omagiu
profesorilor Florica Dimitrescu și Alexandru Niculescu, Editura Universității din
București, 2018, p. 261-274.
•Dialectologia istorică şi filologia, în Lucrările celui de al XVII-lea Simpozion Internațional
de Dialectologie (Cluj-Napoca, 8-9 septembrie 2016), Argonaut, Scriptor, Cluj-Napoca,
2018, p. 77-86.
•. Considerații asupra unor forme ale verbului afi: sum și sunt, în Gabriela Pană Dindelegan,
Rodica Zafiu, Isabela Nedelcu (editori), Studii lingvistice. Omagiu Valeriei Guțu
Romalo, Editura Universității din București, 2018, p. 61-73; versiunea engleză,
Considerations to some forms of the verb a fi: sum and sunt, în „Diacronia”, VIII,
2018, p. 1-11.
•Copiștii textelor lui Dimitrie Cantemir, în Istorie și cultură. In honorem academician Andrei
Eșanu, Biblioteca Științifică, Chișinău, 2018, p. 88-95.
Studii și articole în reviste
• Elemente lexicale nordice în graiul vorbit într-un sat din centrul Munteniei, în “Anuar de
lingvistică și istorie literară”, LVI, 2017, p. 153-160.
• Însușire (propriété) „proprietate, alsăuire, alsău”. Quelques considérations étimologique,
în „Dacoromania”, s.n., 2017, nr. 2, p. 97-105.
•. Norme réelle – norme idéale dans le lexique littéraire roumaine au milieu du XIXème
siècle. Le premier dictionnaire académique, în „Diversite et identite culturelle en Europe.
Diversitate și identitate culturală în Europa”, tome 15/1, 2018, p. 17-34.
• Scrisul religios și unitatea limbii române literare, în „Limba română” (Chișinău), XXVIII,
2018, nr. 5-6, p. 7-19; versiunea franceză, Les écrits religieux et l’unité de la langue
roumaine, în „Text și discurs religios”, IX, 2018, p. 13-24.
•. Néologisme d’origine latine dans les écrits de Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor, în DIICE, 15/2 2018, p. 111-120.
Dr.Ileana MĂLĂNCIOIU, membru corespondent al Academiei Române
- Undeva deasupra, ( Casa RADIO) , carte și CD
4
- Lavertebra, Edit. ADIA, ediție bilingvă 9 româno-spaniola)
- 3 recitaluri : FilialaAcademiei, Iași; Teatru Național, București; Universitatea de
Vest, Timișoara
Prof. Ion POP, membru corespondent al Academiei Române
volume
- Poezia românească neomodernistă, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, 864 p.
- Echinox 50, volum coordonat în colaborare cu Călin Teutişan, Editura Şcoala Ardelean, Cluj-
Napoca, 2018 (600 p.)
prefeţe
- Efect de propagare. Poeţi maghiari de la Echinox, antologie alcătuită de Kocsis Francisko,
Tg. Mureş, 2018.
- Luo Dongquan, Chinez cu studii în România, Editura Junimea, Iaşi, 2018
eseuri, cronici literare, recenzii
- Poezia lui Ion Negoiţescu, în Viaţa românească, nr. 1-2, 2018, p. 80-88.
- Recitindu-l pe Mihai Elin, în Viaţa românească, nr. 3, 2018, p.28-33.
- Marta Petreu la al doilea roman, în Steaua, nr. 1, 2018, p. 31-3.3
- Ion Vinea, recitit, în Steaua, nr. 2, 2018, p.27-28.
- Într-un bazar sentimental, în Steaua, nr. 3, p. 29-30.
- Un cronicar la Snagov., în Steaua, nr. 4. 2018, p. 35-36.
- Poeme noi de Constantin Abăluţă, în Steaua, nr. 5, 2018, p. 29-31.
- Eugen Simion la ora marilor împliniri, în Steaua, nr. 6, 2018, p. 26-27.
- Incursiuni în imaginarul rus, în Steaua, nr. 6, 2018, p.39-41.
- Un herbar de vorbe, în Steaua, nr. 7, 2018, p. 37-38.
- Despre puterea fragilităţii, în Steaua, nr. 8, 2018, p. 30-31.
- Din nou despre canon, în Revista literară, nr. 1, 2018, p. 5.
- Reunirea prin poezie, în Revista literară, nr. 2, 2018, p. 5.
- A fi în timp, la timp, în Revista literară nr. 2, 2018, p. 5.
- Cartea Ţării, în Revista literară, nr. 3, 2018, p. 5.
- În apărarea limbii române, în Revista literară, nr. 5, 2018, p. 5.
- Generaţii literare, în Revista literară, nr. 6, 2018, p. 5.
- O scrisoare de pe frontul Unirii, în Revista literară, nr. 7, 2018, p. 4.
- Maria Pilchin în două ipostaze, în Revista literară, nr. 8, 2018, p. 5.
- Virtualităţi urmuziene, în România literară, nr. , 2018, p. 7.
- Filiaţii şi dispute succesorale în mişcarea românească de avangardă, în Caietele de la
Putna, nr. 11, 2018/ p. 125- 132.
- Un herbar de vorbe, în Steaua, nr. 7, 2018, p. 37-38.
- Despre puterea fragilităţii, în Steaua, nr. 8, 2018, p. 30-31.
- În lumea demoşteniţilor, în Steaua, nr. 9, 2018, p. 39-41.
- Noi arabescuri lirice în jocul ideilor cu fantezia, în Steaua, nr. 10, 2018, p. 31-33.
- Quelques pas vers le surréalisme, în Caietele avangardei, nr. 11, 2018, p. 5-11
- Echinox 50, în Revista literară, nr. 10, 2018, p. 5.
- Glasul Bucovinei, în Revista literară, nr. 11, 2018, p. 5.
- La centenarul României Mari, în Revista literară, nr.12, 2018, p. 5.
- Încercăm să trăim în esenţial, în Apostrrof, nr. 4, 2018.
- O nouă lectură a poeziei lui Şt. Aug. Doinaş, în Apostrof, nr. 5, 2018.
5
- Proiectul sincronist..., în Apostrof, nr. 8, 2018.
- Un dosar critic avangardist,(IV), în Dsicobolul, nr. 241-241-243, ianuarie-martie
2018, p. 18-47.
- Un moment tragic din istoria Bucovinei de Nord, în Discobolul, nr. 247.248-249, iulie-
august-septembrie 2018, p. 174-178.
- Un „ciudat” document proletcultist, în Discobolul, , nr. 244-245-246, 2018, p. 43-48.
- Tablete din Ţara Sătmarului, în Nord literar, nr. 7-8, 2018, p. 4.
- Avant-garde, néo-avant-garde, post-avant-garde…, în Caietele avangardei, anul VI,
nr. 12, p. 5-11.
comunicări ştiinţifice
- Modèles français pour le symbolisme roumain, Colcoviul ALGCR, „Modelul francez
în cultura română: asimilare/disimilare”, Bucureşti, 16-17 iulie 2018.
- „Ţara” lui Lucian Blaga, Colocviile de la Putna, august 2018
- L’avaguardia romena fra la rivoluzione reale et le rivoluzione sognata (Avangarda
românească, între revoluţia reală şi revoluţia visată), Colocviul internaţional
”L’avanguardia e la rivoluzione”, Universita Orientale, Napoli, 6-8 noiembrie, 2018
- Teatralitatea manifestelor lui Tristan Tzara, Colocviul Internaţional „Contribuţii
româneşti la patrimoniul cultural european”, Bacău, 9-10 noiembrie 2018.
versuri
- Strada, poem, în România literară, nr. 7, 2018, p. 6.
- Doi ochi, Moment, Îmbrăţişări, O gospodină în Apostrof, nr. 3, 2018.
- Mondrian, poem, Apostrof, Nr. 7, iulie 2018
- M-am hotărât, în Apostrof, nr. 9, 2018.
- Delaţiuni, „Poemul invitat”, în Viaţa Românească, nr. 10, 2018, p. 1-2.
- Poeme, în Apostrof, nr. 3, martie 2018, p. 7.
- Degetul lui Bach. Poemul desenat (de Dragoş Pătraşcu), în Scriptor, IV, nr. 3-14 40),
martie-aprilie 2018, p. 4-5.
traduceri
- Pierre Reverdy, Poeme, traduceri şi prezentare, în România literară, nr. 15, 2018, p.
13.
- Un poem şi trei versiuni româneşti (W.H. Auden), în Apostrof, nr. 7, 2018.
- W.H. Auden, În memoria lui W.B. Yeats, prezentare şi traducere, în Apostrof, nr. 10, p.
23.
Ana Blandiana, membru corespondent al Academiei Române
Prof. Florica Dimitrescu Niculescu, membru de onoare al Academiei Române
•.Aspecte din istoria lexicului limbii române ( sfârsitul secolului alX-lea, începutul secolului
al XXI-lea), Edit. Universitatii bucuresti, 410 p.
II. INSTITUTELE DE CERCETARE.
DOMENII DE CERCETARE , PROGRAME
1.Institutul de Filologie Română „A. Philippide”
6
Domenii de specialitate
Conform clasificării UNESCO: 5701 – lingvistică aplicată, lingvistică informatizată, limbă şi
literatură; 5702 – filologie, etimologie; 5705 – teorie lingvistică, etnolingvistică, lexicografie,
lexicologie, semantică, semiologie, sociolingvistică, ortografie, stilistică, sintaxă; 6202 –
teoria, analiza şi critica literară
Conform clasificării CAEN: 7220 – cercetare-dezvoltare în ştiinţele sociale şi umaniste
Programe / proiecte fundamentale:
Dicţionarul limbii române. Serie nouă informatizată (DLRi). Litera C– proiect prioritar;
Corpus lexicografic esenţial al limbii române (CLRE), proiect de cercetare aplicată.
Dicţionarul general al literaturii române (DGLR), ediţia a doua, revizuită şi adăugită –
proiect prioritar al Academiei Române.
Enciclopedia scrierilor memorialistice româneşti (ESMR)
Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina – proiect prioritar al Academiei
Române.
Tezaurul toponimic al României. Moldova– proiect prioritar al Academiei Române: vol. II,
Micul dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic. Partea a 2-a. Toponime
descriptive; vol. III, Dicţionar toponimic al bazinului Moldovei. Partea 1. Moldova
superioară.
Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”
Domenii: istorie şi critică literară; lexicografie literară; literatură veche, filologie; critică şi
editare de text
Programe / proiecte fundamentale: 1. Dicţionarul general al literaturii române (DGLR), ediţia a II-a – temă fundamentală;
2. Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă - temă fundamentală,
3. Opere fundamentale ale literaturii române în ediţii critice - temă prioritară,
4. Cercetări de literatură română veche - temă prioritară,
5. .Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine.
3.Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”
Domenii de cercetare: gramatică şi normarea limbii literare; lexicografie şi lexicologie; filologie şi istoria
limbii române; toponimie; dialectologie; fonetică şi fonologie; terminologie; lingvistică
romanică.
Programe:
Programul I. Tezaurul lexical al limbii române 6 proiecte
Programul II. Limba română ca expresie a culturii naţionale 7 proiecte
Programul III. Atlase lingvistice româneşti 4 proiecte
Programul IV. Locul limbii române între limbile romanice 5 proiecte
Programul v. Cultivarea limbii române 5 proiecte
Programul vi. Dialecte şi graiuri româneşti din România şi din Europa 5 proiecte
Programul VII. Tezaurul toponimic al româniei 1 proiect
Programul VIII. Atlase lingvistice europene 2 proiecte
Programul IX. Banca de informare şi documentare lingvistică 7 proiecte
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară „S. Puşcariu”
7
Domenii de cercetare: A. Lingvistică: lexicografie şi lexicologie românească şi bilingvă;
filologie; dialectologie; toponimie. B. Istoria literaturii române.
Programe şi proiecte de cercetare derulate în 2018:
1.Tezaurul lexical al limbii române. (DLR), literele F-J
2.Lexicografie bilingvă româno-maghiară. Dicţionarul român-maghiar
3.Lexicografie literară românească
a.Dicţionarul cronologic al romanului românesc de la origini până în prezent (DCRR)
b.Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până în prezent
(DCRT);
c.Dicţionarul culturii critice româneşti (DCCR)
4.Şcoala Ardeleană
5.Corpusul însemnărilor vechi româneşti. Transilvania
6.Tezaurul toponimic al României. Transilvania
7.Atlasul lingvistic român I şi II. Texte dialectale (ALRT I)
8.Atlasul lingvistic român pe regiuni: Atlasul lingvistic român pe regiuni.
Transilvania;;Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banat; Noul Atlas lingvistic român.
Crişana.
9.Atlase lingvistice europene: a) Atlasul limbilor Europei (ALE); b) Atlasul lingvistic
romanic (ALiR)
10.Atlasul lingvistic român. Graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc
11.Sextil Puşcariu. Corespondenţă primită
12.Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză
5.Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”
Domenii de cercetare: A. Istorie literară și culturală: Lexicologie literară, Ediții critice,
Monografii; B. Lingvistică C. Istorie.
Programe şi proiecte de cercetare:
În domeniul filologiei
Programul 1, internaţional: România şi românii în scrieri din Serbia. surse pentru un studiu
imagologic - 1 proiect
Pprogramul 2: Cercetări de istoria literaturii și a culturii române - 6 proiecte
Programul 3: școala de lingvistică, stilistică și poetică din Timișoara - 1 proiect
În domeniul istoriei
Programul.1: Teritorii româneşti sub dominaţie străină: Banatul sub guvernarea militară
habsburgică 1716-1752 - 1 proiect
Programul.2: Sârbii din România în epoca postbelică şi relaţiile româno-iugoslave (sârbe) - 1
proiect
Programul.3: Originile intelectuale ale României moderne . - 1 proiect
III. Resurse umane: cercetători, doctori, conducători de doctorat
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
Cercetători: 31 ; conducători de doctorat: 1; doctori în filologie: 28
Organigrama Institutului cuprinde, în prezent, 32 de posturi: 1 post de conducere, 27 în
cercetare şi 4 de personal auxiliar cercetării. În cercetare lucrează, efectiv, 30 de cercetători
8
dintre care 24 cu normă întreagă şi 6 (4 pensionari şi 2 cadre didactice) cu cumul de o
jumătate de normă ştiinţifică, după cum urmează: 5 CS I, 1 CS III.
Dintre cei 30 de cercetători, 28 au titlul de doctor.
Conducători de doctorat: 1, afiliat Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
Cercetători: 36 (dintre care 8 cu 1/2 normă) – 10 CS I, 4 CS II, 14 CS III, 3 CS, 7 AC
Conducători de doctorat: 2 Doctori în filologie: 37
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
Număr de cercetători: 79
Număr de doctori: 70
Număr de postdoctoranzi: –
Număr de conducători de doctorat: 12
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
Organigrama Institutului cuprinde, în prezent, 37 de posturi: 28,5 în cercetare şi 8,5
de personal auxiliar cercetării. În cercetare lucrează, efectiv, 33 de cercetători (31 atestaţi şi 2
în curs de atestare), dintre care 22 cu normă întreagă (20 atestaţi şi 2 neatestaţi) şi 11 (5
pensionari şi 6 cadre didactice) cu cumul de o jumătate de normă ştiinţifică, după cum
urmează: 3 CS I, 6 CS II, 15 CS III, 6 CS, 2 AC. De la 1 decembrie o normă de AC se
transformă prin concurs în CS.
Conducători de doctorat: 1 (în SCOSAAR) + 2 (afiliaţi Universităţii „Babeş-Bolyai”).
Doctori în filologie: 26.
5. Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
În prezent, organigrama institutului cuprinde 12,5 posturi: 11,5 în cercetare şi 1 post
de personal auxiliar. În cercetare lucrează, efectiv, 13 cercetători (13 atestaţi), dintre care 10
cu normă întreagă (10 atestaţi) şi 3 (3 pensionari) cu cumul de o jumătate de normă ştiinţifică,
după cum urmează: 4 CS I, 2 CS II, 4 CS III, 2 CS, 1 AC. De la 1 septembrie, 1/2 normă de
CS II vacantă se transformă în CS I în vederea scoaterii la concurs..
Conducători de doctorat: 2 (afiliaţi Universităţii de Vest Timișoara).
Doctori în filologie: 7
Doctori în istorie: 4.
IV Formare de tineri cercetători: doctoranzi, post-doc
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
1. Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi:
Doctoranzi -; post-doctoranzi -
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
Doctoranzi: 1 (dintre care 1 a susţinut teza de doctorat în cursul anului 2014)
9
Bursieri post-doc: -
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
Doctoranzi: 6
Bursieri post-doc: -
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
Doctoranzi: 5 ( 2 fac al doilea doctorat)
Bursieri post-doc: -
5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
Doctoranzi: 2
Bursieri post-doc: 1
V.Mijloace de cercetare realizate/completate în 2014: biblioteca de specialitate,
echipamente de cercetare (cu valori mai mari decât 10 keuro)
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
-Institutului de Filologie Română „A. Philippide” este finanțat de la buget, prin Filiala Iaşi a
Academiei Române. Din aceste fonduri nu s-au făcut achiziţii de capital.
- La Biblioteca Institutului au fost primite, prin donaţie, 292 de unităţi de invenar periodice şi
cărţi, în valoare de 4339,00 şi au fost achiţionate 140 de unităţi de bibliotecă reprezentând
cărţi, în valoare de 6353,70 lei.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
- .
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
- Circa 200 de volume nou intrate în bibliotecă, prin donații.
Aparatură achiziționată în cadrul proiectelor de cercetare cu finanțare externă.
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
-Valoarea patrimoniului imobil (mijloace fixe din buget, donatii si venituri proprii) =
9.286.945 lei; valoarea patrimoniul mobil (obiecte de inventar din buget si venituri proprii):
146.024,71 lei. Total: 9.432.969,71 lei.
-În cadrul grantului Enciclopedia imaginariilor din România. Patrimoniu istoric și
identități cultural-lingvistice (ROMIMAG), cod PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0326,
contract nr. 49PCCDI/202, s-a achizițonat aparatură în valoare de 25.406,93 lei.
-Fondul de carte al bibliotecii a fost completat cu 63 volume (cărţi şi periodice) în valoare
totală de 2.300,22 lei, reprezentând trim. IV / 2017, 26 volume în valoare de 1.021,47 lei şi
trim. I - III / 2018, 37 volume în valoare de 1.278,75 lei. Biblioteca deţine în prezent 58.124
volume. Fondul de patrimoniu cultural naţional este constituit din 563 de piese (manuscrise,
documente, tipărituri slavone şi carte veche românească) din secolele al XVI-lea–al XIX-lea.
5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
10
Mijloace de cercetare realizate/completate în 2018: biblioteca de specialitate (integrată în
structura Bibliotecii Filialei).
- Nu s-au achiziţionat echipamente.
- Fondul de carte al bibliotecii de specialitate a fost completat cu 45 de volume (cărţi şi
periodice), primite ca donație.
-
VI.Rezultate obţinute în cercetare în 2013
Datele se regăsesc în rapoartele înaintate de fiecare institut de cercetare, iar rezultatele
sintetice sunt cuprinse, pentru capitolele considerate relevante, în tabelul care formează
Anexa 2.
VII. Realizările excelente din anul 2018 (cca 3 rezultate) ale secţiei şi ale institutelor
subordonate
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
Cărţi:
•Mioara Dragomir, Hronograf den începutul lumii (Ms. 3517). Studiu lexicologic, vol. I-II,
545 p.+224 p., Iaşi, Editura Doxologia, 2017; ISBN general 978-606-666-619-0.
•Florin-Teodor Olariu, Variaţie şi varietăţi în limba română. Studii de dialectologie şi
sociolingvistică, Iaşi, Institutul European, 2017, 260 p., ISBN: 978-606-24-0187-0 (editura
este recunoscută CNCS).
•Doris Mironescu (editor), M. Blecher, Opere, ediţie critică şi studiu introductiv de ...,
postfaţă de Eugen Simion, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2017,
1550+LVII p., ISBN 978-606-555-165-7.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
Cărţi:
• Enciclopedia literaturii române vechi, coord. gen. şi Cuvânt înainte Eugen Simion, coord. şi
revizie Dan Horia Mazilu, Gheorghe Chivu, Eugen Pavel, Laura Bădescu, Bucureşti:
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2018,
ISBN: 978-606-555-212-8.
• Dicționarul general al literaturii române, H-L, ediția a II-a, coord. gen. Eugen Simion,
coord. și revizie, Gabriela Danțis, Gabriela Drăgoi, Teodora Dumitru, Victor Durnea,
Laurențiu Hanganu, Mihai Iovănel, Remus Zăstroiu, Bucureşti: Muzeul Naţional al
Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-430-8
Ediții:
• Dimitrie Cantemir, Curanus; Collectanea Orientalia; De muro Caucaseo, editarea textului
latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, traducere din limba latină Ioana Costa,
Bucureşti: Academia Română-Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2018, ISBN: 978-
606-555-242-5.
• Ion Ghica, Opere, I-II, Ed. critică și studiu introductiv de Ion Roman. Prefață de Eugen
Simion. Ed. revăzută și adăugită de Alexandra Ciocârlie, Alexandru Farcaș, Nicolae Mecu,
Ileana Mihăilă, Oana Soare și Daciana Vlădoiu, Academia Română - Fundaţia Naţională
pentru Ştiinţă şi Artă, col. Opere fundamentale, Bucureşti, 2017. ISBN: 978-606-555-180-0
11
• Eugen Lovinescu, Ciclul Junimist, vol. II-III, coord. Nicolae Mecu, Bucureşti: Academia
Română-Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2018.
•Ion Minulescu, Opere, Prefață de Eugen Simion, Ediție îngrijită de Alexandru Farcaș, Ștefan
Firică, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, col. Opere fundamentale, Bucureşti, 2018.
Lucrări ştiinţifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);
1.Ștefan Firică, A Figure of Transgression in Literature, Theatre, and Cinema: Aglaja, în
Ekphrasis, CD-ROM: ISSN 2559-205X • Online: ISSN 2559-2068, Vol. 18, Issue 2 / 2017,
p. 93-108. http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi
2.Laurențiu Hanganu, Romantism și revoluție simbolică, „PhilologicaJassyensia”, nr.2/2018;
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti Cărți
1. Giurgea, Ion, Moroianu Cristian (coord.), Dicționarul etimologic al limbii române. Volumul
II, partea a II-a, Clac-cyborg, București, Editura Academiei Române, 2018.
2. Pană Dindelegan, Gabriela, Dinamică și variație. Studii gramaticale, Editura Academiei
Române, București, 2018, 476 p.
3. Pană Dindelegan, Gabriela, Rodica Zafiu, Adina Dragomirescu, Irina Nicula, Alexandru
Nicolae (eds), Romance Syntax. Comparative and Diachronic Perspectives, Newcastle upon
Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2018.
4. Sala, Marius, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Istoria limbii române. Volumul I,
București, Univers Enciclopedic Gold, 2018.
5. Sala, Marius, Nicolae Saramandu (ed.), Lingvistica românească, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2018.
6. Saramandu, Nicolae (coord.), autori: Mihaela Morcov, Manuela Nevaci, Daniela Răuțu, Irina
Floarea, Carmen-Ioana Radu, Ionuț Geană, Mara Iuliana Manta, Atlasul lingvistic român pe
regiuni. Sinteză, vol. III, Editura Academiei Române, 2018.
Lucrări ştiinţifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);
1.Ștefan Firică, A Figure of Transgression in Literature, Theatre, and Cinema:
Aglaja, în Ekphrasis, CD-ROM: ISSN 2559-205X • Online: ISSN 2559-2068, Vol.
18, Issue 2 / 2017, p. 93-108. http://mjl.clarivate.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi
2.Laurențiu Hanganu, Romantism și revoluție simbolică, „PhilologicaJassyensia”,
nr.2/2018; Articole ISI
1. Bodoc, Alice, Mihaela Gheorghe, „Middle constructions in Romanian”, Zeitschrift für
romanische Philologie, Volume 134, Issue 4, p. 1154–1176.
2. Croitor, Blanca, „On pseudoclefts, specificational sentences, and agreement in Romanian”,
Revue roumaine de linguistique LXIII, 2018, nr. 3, p. 297–313
3. Gheorghe, Mihaela, „Pragmatic effects of the overt subject in romanian conditional
imperatives”, Revue roumaine de linguistique, LXIII, 1–2, 2018, p. 167–182.
4. Hoinărescu, Liliana, „Definition as an argumentative strategy in parliamentary discourse. A
cross-cultural and comparative approach”, Language and Dialogue 8 (2), 2018, p. 209–234.
5. Hoinărescu, Liliana, „Lying as a speech act. A sociodiscursive and interactional approach”,
Revue roumaine de linguistique, LXIII, 1–2, 2018, p. 147–166.
6. Timotin, Emanuela, „Versifier la Passion. Les versions roumaines versifiées du Rêve de la
Vierge dans leur contexte littéraire (XVIIe – XIXe siècles)”, Neophilologus 102, 2018, nr. 4, p.
471-481.
7. Timotin, Emanuela, Marius Mazilu, „The Romanian Tradition of The Legend of Saint
Sisinie (the 16th-19th centuries): Typology and Manuscript Variation”, The Journal of
Ethnography and Folklore, 2018, p. 190-218.
8. Vasilescu, Andra, „Refusals: the pragmeme and the practs”, Revue roumaine de linguistique,
1-2, 2018, p. 55–72.
12
9. Zafiu, Rodica, „Epistemic and evidential markers in the rhetorical context of concession”,
Journal of Pragmatics 128, April, 2018, p. 116–127.
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
- Predarea la tipar a antologiei Şcoala Ardeleană, în patru volume masive (peste 6.500 de
pagini), ce urmează să apară până la sfârşitul anului în colecţia „Opere fundamentale” a
Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.
-În 2018 a fost publicată monumentala lucrare Enciclopedia literaturii române vechi (1040
p.), în conceperea, coordonarea şi alcătuirea căreia s-a implicat efectiv şi directorul
Institutului „Sextil Puşcariu”, Eugen Pavel.
-În 2018 au fost publicate 6 cărti, 83 de articole de specialitate în edituri şi reviste
recunoscute în comunitatea academică, precum şi 32 de articole în reviste de cultură. Au fost
susţinute 16 comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 56 comunicări la manifestări
ştiinţifice cu participare internaţională şi 18 comunicări la manifestări ştiinţifice interne.
5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
În 2018 au fost publicate 19 cărți, 39 de articole de specialitate în edituri şi reviste
recunoscute în comunitatea academică, precum şi 12 articole în reviste de cultură. Au fost
susţinute 23 de comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 9 comunicări la
manifestări ştiinţifice cu participare internaţională şi 10 comunicări la manifestări ştiinţifice
interne.
VIII. Premii şi distincţii internaţionale/ naţionale (inclusiv ale academiei române) obţinute
de cercetătorii din academia română (autori, lucrări)
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
- Premiul Academiei Române, pentru volumul Terminologia românească meteorologică
(ştiinţific vs popular) a fenomenelor atmosferice
-Diploma de excelență a Salonului de carte tehnico-științifică, artistică și literară asociat
expoziției EUROINVENT, ediția a X-a, Iaşi, 18 mai 2018, pentru Practici de traducere a
numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830), Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017; ISBN: 978-606-714-402-4.
-Diploma de excelență a Salonului de carte tehnico-științifică, artistică și literară asociat
expoziției EUROINVENT 2018, ediția a X-a, Iaşi, 18 mai 2018, pentru lucrarea Dicționarul
fenomenelor atmosferice, Cristina Florescu (coord.), Laura Manea, Elena Tamba, Alina
Pricop, Cristina Cărăbuș, Liviu Apostol, Florin Olariu, Mădălin-Ionel Patrașcu, Iași, Editura
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2018, 506 p., ISBN: 978-606-714-400-0.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
internaționale:
•Nenadić Marija Premiul Interferențe; Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina –
Zrenianin, P A Voivodina, Serbia; 23 noiembrie 2018
naționale:
•Eugen Simion, Premiul “Constantin Brâncoveanu”, Fundația Alexandrion, 2018
13
•Oana Soare, Premiul pentru critică literară, „Ceilalți moderni, antimodernii”, în cadrul
conferinței „Zilele Nichita Stănescu”, Ploiești, martie 2018
•Oana Soare, Premiul pentru critică literară, „Ceilalți moderni, antimodernii”, în cadrul
conferinței „Dinastia Lovineștilor”, iunie 2018
Oana Soare, Premiul pentru aplicarea unei teorii străine asupra literaturiiromâne,
ALGCR, iulie 2018
Florentina Nicolae, Premiul pentru Educație, Gala UOC a Excelenţei în Educaţie şi
Cercetare, Constanța, 2018
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
-
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
- Otilia Urs, Premiul „George Barițiu” al Academiei Române pentru volumul colectiv
Cartea românească veche în Imperiul Habsburghic (1691–1830). Recuperarea unei
identităţi culturale, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2016.
- Adrian Tudurachi, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru volumul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română.
1825‒1875, Iași, Editura Institutul European, 2016.
5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
-
IX. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, inclusiv în proiecte (cu indicarea
numărului de proiect şi a partenerilor). oaspeţi din străinătate
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
Internaţionale
– DÉRom. Dictionnaire Étimologique Roman, grant ANR-Franţa şi DFG-Germania;
directori: Eva Buchi, Wolfgang Schweickard. La acest proiect participă peste 80 de
specialiști din 18 țări (http://www.atilf.fr/DERom/).
– Handbuch der romanischen Lingusitik/ Manuel de linguistique romane.Proiect
internaţional finanţat de Editura de Gruyter, 50 volume, coordonatori ai proiectului:
Günter Holtus şi Fernando Sánchez Miret. Coordonatori ai volumului dedicat limbii
române: Eugen Munteanu şi Wolfgang Dahmen. Echipa de cercetare a proiectului include
35 de colaboratori din România, Germania, Austria, Spania şi Italia.
– EneL.European Network of e-Lexicography(11 octombrie 2013 – 10 octombrie 2017).
Proiect paneuropean finanţat din fondurile programului european COST Action
IS1305Individuals, Societies, Cultures And Health. Directori: Martin Everaert, de la
Universitatea Utrecht din Olanda şi Iztok Kosem, din Slovacia. La acest proiect participă
instituţii din 29 de ţări europene şi din Israel – total: 30 de ţări
(http://www.elexicography.eu/).
–
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
14
Institutul de Istorie si Teorie literară "G. Călinescu" a colaborat în privința proiectelor
derulate DGLR si Enciclopedia literaturii romane vechi cu cele doua Institute ale Academiei
din Cluj si Iasi si cu Universitati din țara: București, Iași, Galați, Sibiu.
In cadrul Proiectului INTELLIT obținut prin competiție națională in cadrul
UEFISCDI, Institutul de Istorie si Teorie literară "G. Călinescu" are ca parteneri
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Informatică, Universitatea Politehnică din București.
-
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
-Pană Dindelegan, Gabriela – cooperare cu Oxford University și Oxford University Press în
vederea apariției cărții The Oxford History of Romanian Morphology.
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară „S. Puşcariu”
Proiecte:
a.Noul Atlas lingvistic român. Crişana, proiect realizat în colaborare cu Universitatea York
din Toronto (Canada), prin aplicarea programului de digitalizare a datelor dialectale elaborat
în cadrul Romanian Online Dialect Atlas (RODA).
b.Atlasul limbilor Europei (ALE).
c.Atlasul lingvistic romanic (ALiR).
5.Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”
Proiecte
- România și românii în scrieri din Serbia.
- Enciclopedia Banatului. Istoriografia și presa.
Se derulează în cooperare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina și Universitatea
din Novi Sad.
-Dicționarul general al literaturii române. Ediția a II-a, în cooperare cu institutele de specialitate
din București, Iași și Cluj-Napoca
X. Conferinţe/sesiuni ştiinţifice organizate de secţie sau de institute
Secţia de Filologie şi Literatură
- Ziua culturii naţionale, împreună cu Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie si
Pedagogie, 15 ianuarie 2018
- Sesiune omagială Academicianul Eugen Simion la 85 de ani - 25 mai 2018
- Lansarea volumului Istoria timpului meu de Thierry de Montbrial, 7 iunie 2018
- Penser l’Europe, XIIIe edition, organizată împreună cu Fundaţia Naţională pentru
Știinţă și Artă, 21 - 23 septembrie 2018
1.Institutului de Filologie Română A. Philippide
Simpozioane, sesiuni stiintifice
15
1) Al V-lea Simpozion naţional „Toponimia între istorie, geografie şi lingvistică”,
organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” în colaborare cu Institutul
de Istorie „A.D. Xenopol” şi Departamentul de cercetare interdisciplinar –Domeniul
Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 10 mai 2018.
2) Masa rotundă „Literatura română în reţeaua literaturii mondiale”, Iaşi, 22 mai 2018,
organizată de Institutul „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi,
împreună cu Asociaţia Culturală „A. Philippide” şi cu Departamentul de
Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman al Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi. Au participat Mircea Martin, Andrei Terian, Al Călinescu,
Andrei Hoişie, Bogdan Creţu, Doris Mironescu (moderator).
3) A VIII-a ediție a simpozionului național „Explorări în tradiţia biblică românească şi
europeană”, organizat de UAIC, în colaborare cu Institutul de Filologie Română „A.
Philippide”, 24-25 mai 2018.
4) Colocviul de Lingvistică Unitate lingvistică – unitate teritorială. Rolul limbii române
în Unirea de la 1918, Iaşi, 30-31 mai 2018.
5) A VII-a ediție a workshop-ului Lexicografia academică românească – provocările
informatizării a avut loc în cadrul Colocviului Unitate lingvistică – unitate teritorială.
Rolul limbii române în Unirea de la 1918, Iaşi, 30-31 mai 2018.
6) Simpozionul internaţional „Valori europene în patrimoniul naţional”, înscris în
manifestările oficiale din Europa dedicate „Anului European al Patrimoniului
Cultural”, la Palatul Culturii din Iaşi, organizat de Departamentul de Etnologie, în
parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, 7
şi 8 iunie 2018.
7) A patra ediţie a „Atelierului etno-didactic: Cum şi de ce poate fi predat folclorul” a
fost inclusă în a doua zi a simpozionului „Valori europene în patrimoniul naţional”.
8) Simpozionul naţional Memorialistica românească: între documentul istoric şi
obiectul estetic, ediţia a patra, Iaşi, 27 – 28 iunie 2018, organizat de Institutul „A.
Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi, împreună cu Asociaţia Culturală „A.
Philippide”.
9) Simpozionul internaţional Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale
identităţii naţionale: evaluări, perspective, Iaşi, 26–28 septembrie 2018, organizat
de Institutul „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi, împreună cu
Asociaţia Culturală „A. Philippide”.
10) Sesiunea de comunicări cu tematică interdisciplinară – filologie, istorie, teologie,
filozofie, desfăşurată miercuri, 17 octombrie 2018, organizată de Subcomisia pentru
Studierea Formării Poporului Român și a Limbii Române în colaborare cu Institutul
„A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi.
2.Institutul de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu
• Conferința Internațională, Granițe ale literaturii române: lingvistice, istorice,
geografice, București, 7-8 dec. 2018
• Conferința Internațională, Dinastia Lovineștilor, ediția a II-a, Fălticieni 14 -15
iunie, 2018
3.Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti
16
1. Al șaptelea Simpozion Internațional de Lingvistică, București, 18-19 mai 2018 (130
de participanți).
2. Saramandu, Nicolae, Manuela Nevaci, Irina Floarea, Ioan-Mircea Farcaş, Atlas
Linguarum Europae (ALE) Symposium The 51st Annual Meeting, Institutul de
Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, în colaborare
cu Universitatea de Nord, Baia Mare 27 iunie – 1 iulie 2018.
3. Saramandu, Nicolae, Manuela Nevaci, Irina Floarea, Work-shop Atlas Linguarum
Europae Actuality and perspective la 9th Congress of the International Society for
Dialectology and Geolinguistics, Lithuania, Vilnius, 27 July, 2018.
4.Institutul de Lingvistică şi Istorie literară S. Puşcariu
1) Organizarea Celui de-al XVIII-lea Simpozion Internațional de Dialectologie, Cluj-
Napoca, 30‒31 august 2018.
2) Organizarea Congresului Internațional de Istorie literară „Valori locale convertibile:
mize internaționale ale istoriei literare naționale”, Cluj-Napoca, 10–12 mai 2018, în
parteneriat cu Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Litere.
5.Institutul de Studii Banatice Titu Maiorescu
Manifestări științifice internaționale
1. Conferință academică cu tema Policy of the United States toward Romania during world
war I and the post-war settlement / Politica Statelor Unite ale Americii vizavi de România în
timpul Primului Război Mondial și reglementarea postbelică, organizat de Academia
Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara, 26
februarie 2018.
2.Congresul Internațional al Culturii Române cu tema Unitatea Limbii și Culturii Române,
organizat de Academia Română, Filiala Timișoara ,Institutul de Studii Banatice "Titu
Maiorescu", Timișoara, 15 iunie 2018.
3. Simpozionul Internațional "Banatul - istorie și multiculturalitate", ediția XXIII, organizat
de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu ",
Societatea / Fundația Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, Universitatea "Eftimie
Murgu" Reșița, și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, 22- 23 iunie
2018.
4. Colocviu Internațional Europa: centru și margine. Cooperare transfrontalieră, ediția a VII-
a, organizat de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu
Maiorescu" și Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", Arad,18 - 19 octombrie 2018
Manifestări ştiinţifice naţionale:
1.Ziua Culturii Naționale, sub genericul Cultura Banatului și unitatea națională, manifestare
cultural-științifică organizată de Academia Română , Filiala Timișoara și Institutul de Studii
Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara, 17 ianuarie 2018.
2.Conferință academică cu tema O sută de ani de cinematografie românească, cu participarea
prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan, președintele Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din
România, organizată de Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice
"Titu Maiorescu", Timișoara, 22 februarie 2018.
3. Medalion Nichita Stănescu, manifestare cultural-științifică organizată de Academia
Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice "Titu Maiorescu", Timișoara,12
aprilie 2018.
17
XI. Concluzii şi propuneri
Temele de cercetare
- Temele incluse în plan răspund nevoilor actuale ale cercetării în domeniul istoriei şi
teoriei literare.
- Toate sarcinile de plan pentru temele de cercetare înscrise în planul Academiei au fost
realizate la termenele planificate.
- Ţinând seamă de numărul relativ mic de cercetători din unele institute, rezultatele
obţinute pot fi considerate, în ansamblu, bune.
- Numărul mic de cercetători implicaţi în realizarea temelor de interes naţional a impus
realizarea unor colaborări constante între institutele de profil şi atragerea unor
colaboratori din facultătţile filologice.
- Acelaşi număr mic de persoane angajate în cercetare ridică problema oportunităţii
implicării concomitente a cercetătorilor din unele institute în mai multe lucrări din
planului de cercetare.
Diseminarea cercetării
- Având în vedere specificul programelor din domeniul filologic, tipărirea rezultatelor
cercetării este făcută de regulă, în spiritul tradiţional al Academiei Române, în publicaţii
academice, la edituri şi în reviste de specialitate din ţară, ca o cale firească de difuzare a
cercetărilor filologice româneşti în primul rând în limba română şi pentru cei cărora le
sunt cu prioritate adresate. Pentru acest motiv numărul studiilor şi articolelor tipărite în
reviste cotate ISI este în continuare scăzut.
- Urmare a colaborării cu lingvişti din străinătate, a crescut numărul publicaţiilor
româneşti de lingvistică (volume sau studii) apărute în Anglia.
- Rămâne scăzut interesul cercetătorilor filologi pentru inventarierea citărilor,
considerate puţin relevante pentru inportanţa şi valoarea unor studii de tip filologic.
Personalul de cercetare
- Personalul de cercetare al institutelor nu a fost nici în acest an suficient pentru
îndeplinirea sarcinilor asumate. Continuă de aceea angajarea multor cercetători cu ½ de
normă, rezultat aproape firesc al colaborării existente între institutele academice şi între
facultăţile de profil din marile centre universitare.
- S-a redus semnificativ vârsta medie a cercetătorilor, dar posibilitatea de a angaja
cercetători tineri rămâne în continuare redusă.
- La o analiză oricât de superficială a schemelor de personal ale Institutelor se constată
apoi că, în ciuda ocupării prin concurs a multe posturi anterior vacante, nu au putut fi
susţinute suficiente concursuri de promovare, deşi mulţi dintre cercetători au calificarea
ştiinţifică necesară. De asemenea nu au putut fi angajaţi mulţi tineri absolvenţi care să
se specializeze în cercetarea ştiinţifică. Este de aceea absolut necesară continuarea
politicii de deschidere pentru ocuparea tuturor posturilor vacante şi pentru crearea de
posturi noi.
Evaluarea cercetării
- În anul 2018 a fost făcută evaluarea activităţii institutelor de cercetare subordonate
Secţiei de Filologie şi Literatură, constatându-se existenţa unei activităţi de cercetare
eficiente şi valoroase în cadrul institutelor de profil din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.Trebuie
18
evaluată atent în continuare, situaţia Institutului de Studii Banatice “Titu Maiorescu”,
pentru a găsi mijloacele cele mai potrivite de îmbunătăţire a activităţii.
- S-a constatat de asemenea că noile criterii de evaluare a activităţíi de cercetare din
domeniul umanist, parţial diferite de cele uzuale în domeniile tehnice şi inginereşti,
oferă o imagine mai corectă asupra muncii desfăşurate în institutele filologice. Actuala
grilă de evaluare pentru domeniul de cercetare umanist ţine în mai mare măsură seama
de publicul-ţintă, de obiectivele culturale şi ştiinţifice urmărite în domeniul filologic
(concordante cu ţelurile statutare ale Academiei Române) şi de impactul cercetărilor
întreprinse.
PREŞEDINTE,
Acad. Eugen SIMION