7/28/2019 Seceta_2013

1/10

SECETA

7/28/2019 Seceta_2013

2/10

INTRODUCERE Toate regiunile planetei prezint riscul s fie

influenate de hazardele produse deschimbarea climei. Cu o mrire atemperaturii globale, este foarte posibil caatt numrul ct i intensitatea furtunilor sse mreasc n multe regiuni ale lumii. Estede asemenea posibil ca multe regiuni aride sdevin i mai uscate i s nceap s seextind.

Riscul depinde de natura schimbrilor ncirculaia atmosferic i de caracteristicilemediului local. Ciclul hidrologic al

Pmntului este att de dinamic nct nprezent nu este posibil s seprezic efecteleschimbrii climei ntr-o locaie specific nviitor.

Principala cauz a schimbrii climei oreprezint gaura mereu crescnd format n

stratul de ozon i efectul de ser.

7/28/2019 Seceta_2013

3/10

DEFINITIE Seceta este o stare extrema, caracterizata prin faptul ca o anumita regiune

sufera din cauza lipsei necesarului de apa. Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este

caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prinmicsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa caredetermina un deficit mare de umezeala in aer si in sol cu efecte directe

asupra mediului si in primul rand supra culturilor agricole. Seceta poate fi clasificata ca: - Seceta meteorlogica cand domneste o perioada mai lunga de timp

lipsa completa a precipitatiilor sau cand precipitatiile cad in cantitatifoarte mici.

- Seceta agricola cand exista o cantitate insuficienta de apa necesaraagriculturii (provenita din precipitatii sau ape freatice)

- Seceta hidrogeologica cand scade substantial nivelul panzei de apefreatice (rezervorul de apa subterana), nivelul apelor curgatoare si al celorstatatoare.

7/28/2019 Seceta_2013

4/10

MOD DE PRODUCERE SI DESFASURARE

Un hazard natural poate fi cauzat i de lipsa unui elementnatural, cum ar fi ploaia n cazul secetei. Seceta reprezint o

perioad extins de precipitaii sub nivelul normal i golireadepozitelor de ap din sol. Mai simplu, aceasta se ntmplatunci cnd mai mult ap este luat dintr-un rezervor dectcea adugat.

Acesta este de obicei rezultatul unei combinaii de persistena

a presiunii mari ntr-o regiune, care produce cer senin cuprecipitaii puine sau inexistente i folosirea excesiv a apeipentru activitile umane.

Rezultatele secetei pot fi micorarea lanurilor, micorareacalitii i existenei apei de but i micorarea rezervelor de

hran. Astfel, atunci cnd populaia e n continu cretere icererea de ap i hran e i ea mare, implicaiile secetei devindin ce n ce mai serioase.

De asemenea, vegetaia moare datorit secetei, risculincendiilor crete, ameninnd locuine, lanuri i viei. Seceta

cauzeaz i deertificarea sau mrirea deerturilor planetei.

7/28/2019 Seceta_2013

5/10

CAUZE

In ultimii ani se vorbeste din ce in ce mai mult desprefenomenul incalzirii globale, despre scaderea stratului de ozon,despre efectul de sera, despre seceta si depsre urmarilecatastrofale pe care aceste perturbatii le au asupra naturii siasupra omului. Schimbarile climatice provocate de om devindin ce in ce mai evidente, iar cercetatorii sunt de acord ca

principala cauza a acestui fenomen este ardereacombustibililor fosili. Cauzele care au dus la aparitia secetei sunt legate de clima-seceta prelungita din ultimii ani cat si interventiile umane.Specialistii apreciaza ca secetele si fenomenele generate de

acestea sunt cauzate atat de modificari in circulatia generala aatmosferei, determinate de manifestarea efectului de sera cat side anumite cauze antropice, datorate utilizarii nerationale,defrisarilor sau modificarilor de peisaj cu efecte negativeasupra bilantului apei. Seceta se produce datoritadiscontinuitatilor survenite in functionarea normala asistemului de curenti atmosferici.

7/28/2019 Seceta_2013

6/10

HAZARDE PRODUSE DE SECETA

Vara trecuta, in opt dintre judee, ntre care Iai, Dolj,Covasna i Slaj, seceta a distrus culturile de porumb ifloarea-soarelui n proporie de pn la 80-100%.Reprezentaniidireciiloragricole vorbesc despre o secet can 1946, avertiznd c sunt probleme i cu apa pentru

populaie. Astfel, celpuin 50 la sut din culturile agricole dinjudeulDolj au fost compromise de secet, iar cele mai afectate sunt

plantaiile de porumb, care au fost distruse n proporie de 80la sut. Potrivit reprezentanilorDireciei pentru Agriculturi

Dezvoltare Rural (DADR) Dolj, suprafaa agricol cultivatdin jude este de 488.621 de hectare, iar cel puinjumtate afost compromis. Cele mai mari pagube sunt la culturile de porumb, fiindcalamitate 91.000 din cele 118.000 de hectare cultivate.

7/28/2019 Seceta_2013

7/10

n Covasna, seceta a compromis 30 la sut din culturileagricole din judeul Covasna, cele mai mari pagube fiind la

cartofi, iarautoritile spun cjudeul nu s-a mai confruntat cu oastfel de secet din anul 1946.

Potrivit lui Konczei, 30 la sut din suprafaa de teren agricol -peste 172.000 de hectare de teren - cultivat, n mare parte, cu

cartofi i cereale, este afectat de secet.

Din cele peste 172.000 de hectare afectate, numai 577 suntasigurate. Potrivit sursei citate, cele mai afectate sunt culturile decartofi i cereale, dar sunt probleme mari i la fnee, care au fost"prjolite de soare. De asemenea,producia de cartofi a fost redusa la un sfert fade cantitatea estimat iniial. Peste 80 la sut din culturile decartofi au fost afectate de caniculi de secetprelungit.

7/28/2019 Seceta_2013

8/10

Seceta are atat efecte directe cat si indirecte asupra sanatatii. Efecte directe:

Cei varstnici, copiii si cei suferinzi de tulburari respiratorii sicardiovasculare sunt si vor fi afectati de extremele climatice

Cei mai afectati vor fi tot cei din zonele urbane datoriteinsulelor decalduracreeate de aglomerarea de cladiri, betoane si sosele

Temperaturile ridicate faciliteaza concentrarea ozonului la nivelulsolului sporind astfel problemele poluarii aerului.

Efecte indirecte Deterioarerea mediului inconjurator

Resursele restranse sau degradate de apa si de hrana vor aveaefecte negative asupra alimentatiei umane datorita pierderii deterenuri agricole sau a altor consecinte

Influenta organismelor biologice si a proceselor legate deproliferarea bolilor infectioase transmise de cele daunatoare

Cresterea nivelului oceanelor si a marilor va conduce la erodarea sidistrugerea unor importante ecosisteme, precum mlastini si recificoralieri

Schimbarile climatice pot spori nivelul de poluare al aerului, prinaccelerarea reactiilor chimice ce produc oxidanti fotochimici

7/28/2019 Seceta_2013

9/10

Masuri de prevenire

Agricultura romaneasca sufera de nestiinta, de o lipsaaccentuata de informatie profesionala, bazata pe rezultatele obtinutede cercetare stiintifica si de fermele agricole bine organizate. Astfel,

atat temperaturile mai scazute din timpul iernii cat si perioadele deseceta mai indelungata ar fi avut o influenta mai scazuta asupraculturilor agricole, daca s-ar fi aplicat in totalitate verigile de baza aletehnologiilor de cultivare, cum ar fi:

Stabilirea unei structuri de cultura specifice zonei pedoclimaticeAlegerea unor soiuri rezistente la conditiile nefavorabile adaptate

la temperaturi mai scazute in timpul iernii sau mai ridicate in timpulperioadei de vegetatie si cu durata diferita de maturizare

Semanatul in limitele optime stabilite pentru fiecare culturaRealizarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a plantelor

prin fertilizare, irigareCombaterea buruienilor ai agentilor patogeni

Subventionarea cumpararii de echipamente si instalatii pentruirigat la nivelul producatorului sau a asociatiilor utilizatorilor de apa nus-a dovedit a fi o masura eficienta. Daca Romania nu va aplica toatemasurile necesare pentru a diminua dependenta agriculturii deactiunea negativa a factorilor naturali, consecintele pot fi dezastroasesi de lunga durata.

7/28/2019 Seceta_2013

10/10

BIBLIOGRAFIE

1. Florina Grecu, Hazarde si riscuri naturale, Editura Universitara,

Bucuresti, 2009;2.3. Dan Blteanu, Rdia Alexe, Hazarde naturale i antropogene,

Editura Corint, 2000;4.5. Blteanu D., Relieful-ieri, azi, mine, Sinteze Lyceum, Ed.

Albatros, Bucureti, 1984;6.7. Blteanu D., Romnia, n vol. Geomorphological Hazards of

Europe, Elsevier, Amsterdam, 1997.