Pe drum, Scufița Roșie culese un buchețel de flori și se împrieteni cu trei iepurași. Uită cu totul de sfatul mamei
și se bucură de razele soarelui împreună cu animalele.
A fost odată ca niciodată o fetiță pe nume Scufița Roșie. Într-o dimineață, ea plecă la bunica ei, care locuia în adâncul pădurii.
– Întoarce-te degrabă și mai ales nu te opri să te joci prin pădure,
o povățui mama sa.
Scufița Roșie
Pe neașteptate, îi apăru în cale un lup mare.– Încotro ai pornit așa devreme, fetițo? o întrebă el
cu o voce prietenoasă.
– La casa bunicii, domnule Lup, îi răspunse Scufița Roșie.
Apoi se grăbi spre casa bunicii, urmată de cei trei iepurași.
Lupul cel viclean o apucă pe o scurtătură și ajunse înaintea fetiței la casa bunicii. Bătu ușor la ușă și, prefăcându-și vocea, spuse:
– Eu sunt, bunico, Scufița Roșie!
De cum deschise bunica ușa, lupul și năvăli înăuntru, iar sărmana bunicuță nu avu încotro decât să se ascundă
în dulapul din bucătărie.
