Sfintul Neofit Zivoritul din Cipru
SCRIERI IV
TALCUIRE LAHEXAIMERON*
TALCUIRE LA PSAITIRE $I LA ODE*TALCUIRE LA CANTAREA CANTANTLOR
Traducere din limba greacl veche de Laura EnacheStudii introductive traduse din neogreaci
de Emanuel DumitruEdilie ingriiit[ de Pr. Dragog Bahrim
Carte tipirit[ cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului
TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei
Editura Doxologiazarc
Cuprins
1.
A lui Neofit Monahul gi ZdvordtulTAlcuire la Hexaimeron
ICuvintul I la Facerea cea in $ase zile
Despre intflia crealie a ingerilorgi a celorlalte fipturi ale lui Dumnezeu
din ziua intii
[***] relateazd cea mai mare parte a faptelor. Dacd 9i Moise
nu s-ar fi bucurat cu imbelgugare de asemenea har, nu arfi putut sd arate cu uEurintd cele petrecute mai inainte cutrei mii opt sute cincizeci gi opt de ani de la nagterea lui gi
sX cAnte limpede crealia gi si zicd: La tnceput a fdcut Dum-nezeu cerul gi pdmfrntull.
lntrebare: De ce nu a vorbit mai intAi despre putereacea intAi zidit6, cd la inceput a f5cut Dumnezeu mullimea
ingerilor, ci igi incepe relatarea de la fdpturile mai materi-
ale, de la pdmAnt la cer?
Rispuns: Eu vid aici doud pricini: cd din pricina iu-deilor grosolani la minte care nu puteau auzi despre cre-
alia nematerialnicd, iqi incepe relatarea de la fdptura v5-zut5 Ei materialnica, gi fiindci Dumnezev a zidit mullimeanematerialnicd a ingerilor cu foarte mult timp inainteafdpturii vizute. $i este mult timp intre cele doui, intreceata aceea cAntltoare a lui Dumnezeu si luminile care sunt
2.
1 Fc. 1, 1.
30 Sfantul Neofit Z-avor?iuldin Cipru
ulterioare strdlucirii de sus, dupd cum gi vasile cel Marenumeste pe ingeri creatie mai veche. Asemenea gi durnne-zeiescul loan Gurd de Aur, in cel de-al patruiea cuvant allui, Despre cuadntul necuprins, spune ci nici ingerii nu aveaunevoie de aceastd creafie. Cdci cum ar avea nevoie de eacei care erau anteriori ei cu mult, mdcar ci sunt unii carecred cd in prima zi a creatiei au fost crea{i gi ingerii. Ceeace este fHri randuiald, sd uneqti laolalti creatia nematerial-nicd cu cea materiah:rici.
3. Dar te temi s5-i atribui lui Dumnezeu o preocupare maiveche gi mai noud cu fdpturile? $i ce preocupare ar puteafi atribuitd, spune-mi mie, Celui ce numai cat se gAndeEteqi gAndul devine faptl qi firtireqte pdmAntul, care nLt se aaclintiz? Dar te temi iar5gi si spui cd acele puteri sunt maivechi decAt creafia, ca nu cumva sI le ardfi impreuni firdde inceput cu firea cea mai inainte flrd de inceput? Darnici acest lucru nu trebuie si te preocupe cAtusi de pufin.oricat de veche ai considera creafia nevdzuti fafd de ceavdzutd, nu o vei putea niciodatd apropia de firea cea atot-pricinuitoare gi mai presus de orice inceput. Fiindcd oricecreatie este supusi Creatorului, ci toate sunt supuse !ie3 qi ao egala cu Creatorui este indrlznef lucru qi cu neputinfi.cdci legiuim in chip insuflat de Dumnezeu si mdrturisimgi si credem cd este necreat qi de o fiinfd Ei impreund fdritde inceput Tat51, Fiul gi Duhul sfant, iar toate celelalte suntcreate si supuse.
4. $i destule sunt acestea despre cgata creatd la inceput adumnezeieEtilor puteri netrupeqti. Iar daci cineva nu este2 Ps.92,2.3 Ps. 118,91.
Thlcuire la Hexaimeron
de acord cu acestea nici noi nu ne vom lupta cu el qi nu vom
mai innoi cuvinte despre acestea. Dar si sPunem de la inceput.
La inceput a fdcut Dumnezeu cerul qi pdmhntula. Primul
cer era fdrd stele, cel zidit mai ir:raintea pdmAntului, al ciruicat de sus este lumina cea neinserati in teram fdri de pdcat,ca unul care este neapropiat nedreptdfii, ca locaE nesPur-
cat, ca s51aE dumnezeiesc al lui Dumnezeu Atotfiitorul 9ial ingerilor. La inceptfi a fdcut Dumnezeu cerul gi pdmdntuls.
Dar crealia a avut loc diferit obiceiului nostru, fiindci 9iputerea, qi irlelepciunea Creatorului este incomparabili cu
a noastrH. Pentru aceea intinzAnd mai intAi acoperiqul,dup5 aceea a fixat gi temeliile. Dar pe fiecare prin cea mai
buni putere le-a intemeiat pe nimic, pe unul l-atntins ca opiele6, pe ce151a1t l-a intdrit pe firea apelor' ,,cea mai lesnecurgdtoare", pe c€l ce era atAt de greu Ei cu neputin!5 de
purta! ca gi de aici sd ne minunim de nesfArEirea puteriilui, cei cAli suntem anevoioqi la limbi.
5. lar pdmkntul eraneodzut gi netocmit qiintuneric era deasupraadLnculuis. Cdci dupd ce a ficut pimAntul, l-a lXsat pe el cadeocamdatd sd fie nevXzut Ei sd fie acoperit de ape, dupd
cum gi pe ape le-a lisat sd fie acoperite de intuneric, ca Unul
care peste pu,Ln avea sd impodobeascd aceastl lipsi de fru-musele ca un Artist gi uscaful si urmeze apelor, lumina in-
tunericului . $i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe dea*tya apelorn.
Duhul lui Dumnezeu, fiindci erau duhurile lui Dumnezeu
n Fc. 1, 1.; cf.Evr. L, 10; Ps. 107,26.s Fc. 1, L; cf.Evr.1, 10; Ps. 107,26.6 Ps.103,2.7 Ps. 135, 6;ls. M,24.8 Fc. 1,,2.e Fc.1,2.
31
32
6.
SfAntul Neofit ZivorAtul din Cipru
gi sufldrile vanturilor. Acoperit-a mlm[ii Ltmbra ei gi mldcliteleei cedrii lui Dumnezerlo. Asa gi aici, Dtthur hti Dttmnezett sepurta deasupra apelor. Unul dintre vAnfuri fulbura apa gi oagita, ca sr nu zaci neciintiti ca moarti. $i fdrd indoiard cinu spune despre Duhul Cel SfAnt, Care pretutindenea este,ca Dumnezeu, gi pe toate le plinegte, cd igi avea silasuldeasupra apelor11.
$i a spus Dumnezeu: ,,Sd fie lumind!,,l? O, putere negrditd!o, dumnezeiasci putere si necuprinsi care aduce la fiinfdtoate numai cu gAndul Ei cuvAntul. CIci, odatd cu poruncaZiditorului, acel universal gi adAnc Erebosl3 ," ,"trrg" ,"_pede si inceteazd si in mare grabdeste adusd in roc rumina.$i a adzut Dumnezeu cd este binela. $i ce oare nu este bine, o,stupane din ceea ce a fost creat de Tine Cer ce egti mai presusde bine gi CeI ce ai primit lauda?
$i a despdrlit Dumnezeu intre lumind gi intunericls, adicdatribuind fiec5ruia propriul tdram. $i numere corespunzd-toare. in ziuaa dou4 a avut roc cinstita nagtere in rocul tirieild.in ziua a treia primegte Botezul, in locul adunirii apelor,ca sd curefe lumea de picat, precum odinioard lumea prinape".ln ziua a patra, ii alungd pe negustorii din Templucu autoritate gi impodobegte templul siu, precum odinioard10 Ps.79,77.
" I Pr. 103,3.12 Fc. 1, 3.
" in mitologia greac5, zeitate a intunericului, careprimordial.
'* Fc. 1, 4.ls Fc. 1, 4.16 Cf. Fc.1, 6.1'Cf.Fc.7,9.
domnea in haosul
7.
Tdlcuire la Hexaimeron
cerul cu stelels. inziua a cincea, binecuvinteazl, Cina ceade Taini qi Noul Testament si mirelele jertfe ale marii Taine,
precum odinioard inziua a cince4 fdcAnd chifii cei mari Eitoate viefuitoarele din dpe", gi binecuvAntAndu-le, a zis:,,Creqteli qi ad inmul[i[i'zo Ei celelalte. in ziua a gasea, esterdstignit ca om, impreunX cu tAlharii pe cruce", de fiarele
cele crude, Cel ce a creat in a s,asea zi de odinioari fiarelesi pe om", ir, .hip cu totul vestit gi implinind cu totul fericittaina iconomiei, aga cum prima datd in a gasea zi a creatfdpturile. ln ziua a gaptea, prefltm odinioari S-a odihnitde lucrurile Sale'3, Se odihneEte qi acum in mormAnt, bine-cuvAnt6ndu-ne pe noi cei ce credem in El. tn cea de-a optazi, prima gi ultim4 a doborAt durerile morlii Ei inviazd dinmorfr, ridicAndu-i impreunl cu El gi pe strimogi.
8. Dar trecAnd prin acestea repede, eu nu spun numaidecAtcd Hristos intr-o singurd sipt5mAn5 a implinit taina icono-miei, ci, potrivit cu ordinea creafiei universale in Ease zile,in mod analog cu propriul timp, Hristos implinegte fiecaredintre faptele iconomiei Sale. Dar acestea noi, iubifi frali,gi toli cAli suntefi iubitori de Hristos, sd nu le auzim cu ne-pisare, nici sd ignorHm negrdita bun5voinfd a lui Dumne-zeu, fiindcl pentru noi gi pentru mAnfuirea qi odihna noas-trd, a zidit lumea aceasta veche gi a lucrat in chip mai pre-sus de fire iconomia cea dupi trup in zilele cele din urmi.Pentru aceea gi atunci r6nduind strimoqilor noqtri stipAnirea
18 Cf.Fc.1,1,4.
" Cf.Fc.L,21.20 Fc. L,22.2',Cf.Mt.27,38.2 Cf.Fc.7,24.x Cf.Fc.2,2.
Sfantul Neofit ZivorAtul din Cipru
si luarea in posesie a pemantului gi a tufuror celor din el,zicea: ,,Cregteli gi ad inmul[ili gi umpleli pdmilntut qi stapfrnili_lpe el"2a, iar acum nu doar pdmAnful gi cele de pe pdmAnt, cigi cerul qi lmpdrdfia care se afld in el a fdgiduit sd o deacelor ce trdiesc bine. Pentru aceea s6 ne sArguim, v[ rog, sf,nu ne ardtim nemullumitori cu privire la binefdcitorulnostru, nici sd schimb5m lmplrdfia cerurilor pe pdmAnt,nici cele de dincolo nemuritoare pe cere de aici muritoare,precum cei care schimbd i. .hip firi de minte aurul pelut'zs, preferAnd firtunericul in locul luminii26 qi alegAndboala in locul srnitilii gi preferand moartea i:r locul viefii.Cu aceste reprezentiri gi cu altele asemdnitoare acestorase aseamdni cei ce sunt atasaF i".hip pitimag de lume qicei ce se tarisc in patimile trupului qi sunt robifi de picatgi de fdrddelege spre firddelege. vai celor ce iEi tardscpicatele 1of7. De a ciror imitare si-L rugim pe Domnul si nearate strdini qi sd ne fi:rtoarci spre r5spritirea chemdrii desus qi sd ne arate pdrtagi in impdrifia Lui aleqilor Lui ca unmilostiv cu mila qi cu iubirea de oameni ale bunHtifii Lui,ci Lui I se cuvine toatd slava, cinstea qi inchindciunea, Ta-t5lui 9i Fiului gi sfAntului Dutu totdeauna, acum si purureagi in vecii vecilor. Amin.
'n Fc. L,22.% Cf.Iov27,16.26 Ef.5, g.2? Cf.Is.5, 18; Mt. 23,27-28.
