SCHIMBĂ-ŢI PERSPECTIVA · 2017-03-16 · despre lume, au atitudini diferite și/sau un stil de...

SCHIMBĂ-ŢI PERSPECTIVAUN ghid PENTRU EdUCAŢiE gLOBALĂ

2

Susţinut de:

Acest material a fost realizat cu asistența financiară a Uniunii Europene. Conținutul acestui material este în totalitate în responsabilitatea Südwind Agentur şi a partenerilor din proiect şi nu poate fi considerat în niciun caz ca reflectând poziția Uniunii Europene.

Editori: Anthropolis, Südwind Agentur, C.E.G.A., pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), European Perspective, NazemiLaudongasse 40, A-1080 Wien

Viena 2011

3

Educ

aţie

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Gra

niţe

leCo

oper

are

şi

com

petiţ

ieG

loba

lizar

ea

Lumea largă, globală a devenit o parte evidentă din viețile noastre. Televiziunea și internetul ne oferă acces la informații globale și știri internaționale. Mâncarea, priet-enii, cunoștințele noastre sunt multiculturale și provin din toată lumea. Dezvoltările globale economice, politice și so-cio-culturale se reflectă în viața noastră de zi cu zi: recunoaștem foarte ușor oamenii care au păreri diferite despre lume, au atitudini diferite și/sau un stil de viață dif-erit. Mână în mână cu departamentele economice și polit-ice puternice vine și apariția naționalismului, a noi forme de marginalizare și discriminare. Orice dezvoltare de acest fel aduce cu sine controverse și dezbateri ceea ce reprezintă noi provocări pentru societate ca un întreg dar și pentru fiecare dintre noi ca indivizi.

Această dezvoltare către societatea globală se rezumă de-seori la termenul ”Globalizare”. Se dezbat deseori întrebări cu privire la posibilitățile și riscurile proceselor de glo-balizare pentru noi ca și indivizi dar și pentru omenire ca un întreg. Dintr-o perspectivă critică, globalizarea cu-prinde dezvoltări negative fără a se compensa cu factorii pozitivi. Schimbarea climatică este alimentată de creșterea mobilității globale a populațiilor și bunurilor, piața liberă cauzând condiții de muncă inegale și inumane în țările cu venituri mici astfel că, general vorbind, în societățile noas-tre și la nivel global, se mărește distanța dintre bogați și săraci. Numai un mic segment privilegiat al societății beneficiază de pe urma oportunităților oferite de glo-balizare.

Totuși, există un acord general cu privire la viața politică, economică, socială și culturală și anume faptul că se va produce o schimbare dramatică iar începuturile secolului 21 se caracterizează prin schimbări rapide și fundamen-tale.

Aceasta poate să fie descoperită prin dezvoltarea noilor tehnologii, apariția de noi rețele, creșterea cunoștințelor (dar și lipsa acestora) precum și viteza mare a continuului de dezvoltări. Suntem și mai conștienți de și mai marea complexitate a lumii, de contradicțiile sale astfel că, în mod frecvent, ne simțim dezorientați.

Atunci cum poate educația și școlile să se confrunte cu aceste provocări? Perspectiva educațională a Educației Globale a evaluat începând cu anii 1990. Acest concept poate să fie înțeles ca și educație vis-a-vis de fundamentele unei lumi în globalizare. Educația globală include dezvol-tarea globală sustenabilă și justiția socială considerând te-mele și întrebările globale ca parte din educația globală.

Acest instrument se bazează pe principiile Educației Globale fiind dezvoltat ca parte dintr-un proiect internațional denumit ”Educația Globală fără Frontiere”. Experți din șase țări diferite au contribuit la realizarea acestui material iar acesta urmărește să susțină și să încu-rajeze profesorii și multiplicatorii de informații să abor-deze probleme globale în conformitate cu principiile Educației Globale în cadrul lecțiilor, seminariilor, ateliere-lor lor, folosind o varietate de metode. Instrumentele și activitățile incluse în acest manual pot să fie folosite într-o varietate de contexte formale și non-formale educaționale iar noi recomandăm personalizarea acestora în funcție de nevoile Dumneavoastră și de mediul de învățare. Sperăm ca acest manual să fie o sursă de inspirație puternică.

Dr. Franz Halbartschlager, Coordonator Proiect – Educație Globală fără Frontiere, Directorul Departamentului Educație a Agenției Sudwind, Austria

PrefaŢĂ

4

CUPrINS

dESPRE EdUCAȚiA gLOBALĂ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 6

dESPRE PROiECT � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 8

UTiLiZAREA MANUALULUi � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 10

gLOBALiZAREA � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 13

iNTROdUCERE ÎN SUBiECT � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 14

iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 16Bingo globalizare 16

Ce înseamnă pentru tine globalizarea? 18

Ce avem în comun? 19

Poveste personală globală 20

Ești de acord sau nu? 21

Schimbă-ți perspectiva 22

Jocul lumii 24

Timpul global 29

Comerț echitabil – o alternativă reală 33

Care este numărul tău de la pantof? 35

COOPERARE Și COMPETiȚiE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 37


iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 40Două banane 40

Cine desenează? 41

Palma voinicului 43

Ești de acord sau nu? 44

Zi de zi 45

Dilema prizionerului 47

Întrecere până la sfârșit 50

gRANiŢELE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 55


iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 58Bingo frontiere 58

Jucându-ne cu frontierele 60

Îmbrățisări între frontiere 62

Harta lumii 63

Du-mă în cealaltă parte 64

Harta orașului multiculturală 66

Timpul frontierelor 67

Salvând tigrul din poveste 71

Cele trei fațete ale oricărei istorisiri 74

5

Educ

aţie

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Gra

niţe

leCo

oper

are

şi

com

petiţ

ieG

loba

lizar

ea

NEVOiLE Și STiLURiLE dE ViAȚĂ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 75


iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 78Navigând către un nou pământ 78

Nevoile copiilor din lume și nevoile noastre 81

Călătoria unui produs: resurse naturale și umane 84

Trandafirul compas 90

Pădurea sentimentelor 94

MEdiA Și CONSUMUL dE MEdiA într-o lume globalizată � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 95


iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 98Poze și povestiri 98

Distilarea 99

Dezvoltarea unui material video arhivizualizat 100

Cuvinte false 102

Joc al genului 103

Crede sau nu 104

Distrugerea clișeelor 106

EdUCAȚiE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 107

iNTROdUCERE ÎN SUBiECT � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 108

iNSTRUMENTE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 110În picioare sau așezat? 110

Divertisment și rezolvarea divertismentului TV 111

Sunet anulat! 114

Ridică-te și vorbește! 115

Baloane 116

6

DESPRE EDUCAȚIA GLOBALĂ

Usturoiul nostru vine din China, muzica pe care o ascultăm din SUA, mingea de fotbal din India, prietenii noștri cei mai buni din Chile, blugii din Turcia, părțile lor componente însă vin din multe alte părți ale lumii călătorind mii de kilometri. Dezvoltările globale politice, economice și socio-culturale manifestă din ce în ce mai mult o influență în viața noastră de zi cu zi. Multe dintre schimbări nici nu sunt observate, parte din ele fiind bin-evenite, însă multe dintre ele aduc multe provocări pe care strămoșii noștri nici nu și le-au imaginat.

Oameni din toată lumea sunt afectați de complexitatea în creșterii a naturii lumii noastre, în consecință mulți oameni sunt dezorientați. Se pun întrebări încă fără răspuns: Cum putem să ne confruntăm cu provocările mobilității forței de muncă și flexibilității acesteia? Cum putem ține pasul cu progresul tehnologic? Cum putem susține participarea într-o societate pluralistă? Care sunt consecințele consumului personal? Dat fiind faptul că schimbările nu aduc cu sine toate răspunsurile necesare, este esențial să avem abilități excelente de orientare pre-cum și de gândire critică pentru a fi capabili să înțelegem compexitatea societății globale interconectate.

Aici intervine Educația Globală. Ca perspectivă educațională se ocupă cu valorile și comunică cunoștințe și abilități care ajută oamenii să se bucure pe deplin de propria viață într-o lume globalizată. Educația Globală este un concept dedicat dezvoltării globale sustenabile și justiției sociale considerând problemele și întrebările globale ca parte din educația generală.

CE ESTE EdUCAȚiA gLOBALĂ? Termenul de Educație Globală a fost folosit în țările vorbi-toare de limbă engleză încă din 1970. În Europa Centrală termenul a fost folosit prima dată în 1990. De atunci se poartă discuții continue cu privire la introducerea acestui concept în educația formală și non-formală.

■■ Următoarele două definiții ale Educației Globale sunt citate deseori și sunt incluse în Declarația cu privire la Educația Globală Maastricht, adoptată în 2002:

■■ Educația Globală este educația care deschide ochii și mintea oamenilor față de realitățile lumii globalizate și îi trezește pentru a aduce lumii o mai puternică justiție, egalitate și drepturile omului pentru toți. Educația Globală este înțeleasă ca înglobând Educația de dezvoltare, a drepturilor omului, de sustenabilitate, pentru pace și prevenirea conflictelor dar și educația interculturală; astfel se consideră a fi dimensiunea globală a educației pentru cetățenie

Lumea ca un întreg – Subiectele educației globaleSubiectele legate de Educația Globală au multiple

fațete. În opinia noastră, o educație de calitate ar trebui să cuprindă probleme precum justiția socială, distribuția resurselor, pace și prevenirea conflictelor, schimbarea climatică globală, relația dintre mediu, dialog intercultural și co-existență. Conform specialistului în educație Wolf-gang Klafki, așa-numitele ”probleme cheie de astăzi și mâine” – prin care acesta înțelege subiecte care sunt vitale pentru viață și pentru supraviețuirea în lumea de astăzi – sunt punctele de început pentru învățare într-un sens global.

Este important să notăm faptul că Educația Globală nu tratează primordial problemele ”lumii a treia” care este atât de departe. Educația Globală se ocupă în particular cu întrebările legate de rolurile pe care noi le jucăm într-o lume globalizată care se caracterizează prin diversitate dar și legate de rolurile pe care le avem într-o societate în schimbare. În acest context este esențial să recunoaștem că viziunea noastră asupra lumii este conectată la cultura noastră și are propriile particularități astfel că avem nevoie să cunoaștem alte păreri cu privire la lume și să ne dezvoltăm această curiozitate. Mai mult, este esențial să recunoaștem, ca un principiu de învățare, perspectivele în schimbare precum și părerile diferite. Ar trebui să ne priv-im propriile vieți în relația cu lumea globală și să realizăm cum anume viețile noastre pot să fie interconectate cu oameni și societăți spre exemplu din lumea sudică.

a face lumea inteligibilă: Predarea de metode în educația Globală

Crearea de procese educaționale și materiale metodo-logice într-un mod reflexiv joacă un rol important în do-meniul Educației Globale. Următoarele puncte sunt esențiale:

■■ Puntul de pornire pentru un proces de învățare este tocmai mediul, experiența și interesele celui care învață. Educația Globală ar trebui să fie creată tocmai pentru a oferi elevului oportunitatea să reflecteze asupra propriilor valori și puncte de vedere inclusiv asupra prejudecăților și stereotipurilor. Ar trebui să creeze o atmosferă în care sunt permise și luate în considerare situațiile complexe cum ar fi contradicțiile și sentimentul de dezorientare. În plus, ar trebui să sprijine elevul să-și îmbunătățească pro-priile abilități în a gestiona astfel de situații problematice.

■■ Este importantă folosirea în domeniul Educației Globale a unei varietăți de metode și schimbarea acestora la nevoie. Aceasta se adresează persoanelor cu stiluri diferite de învățare și include varii tipuri de învățare. Alegerea metodelor ar trebui să fie bazată pe conținuturi

eDUCaȚIa GLOBaLĂ: a VeDea LUMea ÎNTr-UN aLT MOD EdUCAȚiA gLOBALĂ ÎNCURAJEAZĂ OAMENii SĂ REFLECTEZE ASUPRA ATiTUdiNiLOR PROPRii, JUdECĂȚiLOR Și LUMii diN JUR�

7

Educ

aţie

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Gra

niţe

leCo

oper

are

şi

com

petiţ

ieG

loba

lizar

ea

de învățare cu un accent puternic pe învățarea socială și interactivă.

■■ Este esențială o abordare interdisciplinară și interconectată în Educația Globală. Aceasta reprezintă o provocare importantă în special pentru educația formală.

MEdiUL dE ÎNVĂȚARE ÎN EdUCAȚiA gLOBALĂ Și ABORdĂRi EdUCAȚiONALE Abordarea educațională a Educației Globale se centrează pe învățarea ca un proces continuu care nu poate să fie în-gustat numai la conținut, la învățare pre-determinată și roluri educaționale. Interacționarea cu alții poate să im-plice schimbarea de roluri. A fi conștient de faptul că fie-care poate să fie atât elev cât și învățător este tocmai abor-darea cea mai eficientă de a plasa pe fiecare la același nivel. Conținuturile și metodele precum și nevoile elevilor în Educația Globală necesită un management flexibil al tim-pului și spațiului. Tocmai de aceea Educația Globală nu trebuie să fie limitată la un orar fix, un program al sălilor și la un plan de ședere în clasă. Din moment ce Educația Globală adresează subiecte sensibile precum rasismul și migrația forțată, este foarte important să creăm o atmosferă în care toți participanții se simt confortabil, este binevenită libertatea de expresie și unde conflictele și opi-niile diferite sunt discutate cu respect. Tocmai respectul face posibilă conviețuirea și preluarea responsabilității pentru modul în care ne trăim viețile. Câteodată este foarte greu să fim empatici însă suntem capabili să dezvoltăm mijloace critice de gândire numai atunci când noi ne confruntăm cu diferite puncte de vedere. În decursul acestui proces reflectăm asupra diferitelor poziții, luăm în considerare altele noi și ne confruntăm punctele de vedere conflictuale. Accentul cade nu pe ajun-gerea la un rezultat care să fie satisfăcător pentru toată lumea deoarece nu se pune problema categorisirii opini-ilor, punctelor de vedere. Ceea ce este mai important este tocmai respectarea și luarea în considerare a opiniilor dif-erite. Fiecare persoană are interese diferite iar nevoile dif-erite pot duce la conflicte (la un nivel global sau local). Iată de ce este important să permitem conflictele în mediul de învățare, într-o locație sigură. Confictele vor exista întot-deauna iar Educația Globală nu trebuie să fie într-un turn de fildeș separat de acest fenomen. Ba dimpotrivă ar trebui încurajată o abordare bazată pe soluții și respect asupra conflictelor. Experiența noastră a arătat că persoanele tinere și copii răspund pozitiv la aceste abordări metodologice și pot participa activ într-o atmosferă de respect. Abordarea centrată pe elev care conferă sentimentul de a fi luat în se-rios, este foarte importantă în acest context.

ÎN LOC dE REZUMATEducația Globală nu învață despre conținuturi specifice sau puncte de vedere specifice. Educația Globală sprijină elevii să abordeze mediul lor într-o lume globalizată cu o minte deschisă și critică și să-și formeze propria opinie, să pledeze pentru propriul punct de vedere. Cunoașterea problemelor globale și respectul pentru alți oameni și me-diul nostru formează cadrul pentru conținutul și ideologia Educației Globale. Educația Globală nu oferă răspunsuri la toate întrebările timpului nostru însă oferă potențialul de suport pentru copii și tineri pentru a deveni cetățeni glo-bali conștienți care chestionează lumea și sunt dedicați idealurilor lor.

Dr. Franz Halbartschlager, Coordonator Proiect – Educație Globală fără Frontiere, Directorul Departamentului Educație a Agenției Sudwind, Austria

8

DESPRE PROIECT

SiTUAȚiA iNiȚiALĂ În ultimii ani conceptul de Educație Globală a devenit

o perspectivă pedagogică de o valoare considerabilă. Peda-gogi și oameni de știință din diverse domenii au contribuit la elaborarea noii abordări și întărirea conceptului de Educație Globală. În prezent discursul public se îndreaptă către relevanța anumitor abordări și modele în domeniul Educației globale. Unii ar putea spune că este oarecum contraproductiv și inhibă implementarea măsurilor con-crete. De fapt acest discurs deschide noi alte posibilități. Un principiu important în Educația Globală este întărirea gândirii critice și multilaterale. Este tocmai ceea ce a lăsat conceptul să fie orientat către proces – factor imanent al Educației Globale. Dialogul permanent aduce cu sine noi instrumente și adaptează concepte la noile cerințe și circumstanțe.

Între timp, această discuție asupra Educației Globale se desfășoară în multe țări ale Europei. În unele deja există planuri strategice pentru introducerea Educației Globale în sistemul educațional formal și non-formal.

ABORdAREA PROiECTULUi NOSTRU În proiectul ”Educație Globală fără frontiere”

organizațiile din șase țări europene (Austria, Bulgaria, Re-publica Cehă, Grecia, Ungaria și România) au construit o rețea pentru schimbul de materiale, bune practici și strate-gii cu privire la Educația Globală. Toate aceste organizații pot fi considerate ca actori cheie în domeniul Educației Globale în țările lor. Prin colaborarea la nivel internațional și schimbul de experiență între organizații am încercam să întărim Educația Globală în toate cele șase țări.

Considerăm cruciale pentru întărirea Educației Globale, următoarele abordări:

■■ Creșterea conștientizării publice asupra importanței Educației Globale în sistemul educațional formal și non-formal (inclusiv în educația adultului);

■■ Creșterea capacității în rândul multiplicatorilor de informații (profesori, formatori, personal al ONG-urilor etc);

■■ Întărirea și stabilirea unui discurs național și internațional asupra importanței Educației Globale;

■■ Creșterea numărului de materiale de învățare pe subiecte ale Educației Globale;

■■ Întărirea procedurii de implementare a Educației Globale la nivel structural în sistemele educaționale din țările partenere.

ACTiViTĂȚiLE PROiECTULUi NOSTRU■■ Seminarii internaționale pentru instruirea multiplicato-rilor pe diverse subiecte relevante ale Educației Globale

■■ Seminarii naționale și mese rotunde ■■ Dezvoltarea și implementarea de ateliere în școli ■■ Crearea pachetului de materiale pe subiectul Educației Globală dedicat practicanților

■■ Pagină de internet incluzând o bază de date de experți internaționali

eDUCaȚIa GLOBaLĂ fĂrĂ frONTIere

9

Educ

aţie

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Gra

niţe

leCo

oper

are

şi

com

petiţ

ieG

loba

lizar

ea

ORgANiZAȚii ALE PROiECTULUi

Südwind – austriaTimp de 30 de ani Südwind, o organizație

neguvernamentală austriacă, a pledat pentru dezvoltarea globală sustenabilă, drepturile omului și condiții de muncă egale în toată lumea.

Prin activități educaționale curiculare și extracuricu-lare, prin publicarea revistei Südwind și a altor publicații, Südwind se asigură că problema dependențelor globale și consecințele lor rămân parte din discursul public. www.suedwind-agentur.at

C.e.G.a – BulgariaCreating Effective Grassroots Alternatives lucrează

pentru susținerea unei dezvoltări democrative sustenabile a comunităților dezavantajate bazate pe participarea cetățenilor în găsirea de soluții la problemele locale.

Mai mult, promovează Educația Globală în Bulgaria prin dezvoltarea capacității și crearea de rețele de profe-sori și tineri. www.cega.bg

NaZemi – republica Cehă NaZemi a fost fondată în Octombrie 2003 având

obiectivul de a crește conștientizarea publicului ceh cu privire la condițiile de muncă, sociale, de mediu și eco-nomice pentru producție în Sudul Global și la comerțul echitabil ca unul dintre alternativele pozitive.

În decursul anilor a fost implicat activ în creșterea conștientizării, crearea de campanii și activități educaționale. www.fairtrade.cz

european Perspective – Grecia European Perspective este un ONG independent

având statutul legal al unei companii non-profit, fondată în Atena în 1993 de către cetățeni greci. Este activ în do-meniul cooperării spre dezvoltare internațională, econo-miei socială și societății civilă. European Perspective pledează și lucrează pentru justiție socială, egalitate și re-spect pentru drepturile omului. www.europers.org

anthropolis – Ungaria Anthropolis –Anthropoligical Public Benefit Associa-

tion – a fost fondată de către tineri antropologi în 2002. Asociația a publicat prima revistă antropologică în Ungar-ia (anthropolis), a produs documentare despre minoritățile, imigranții unguri precum și despre MDG (țelurile de dezvoltare milenare), a organizat campanii me-dia și festivaluri de creștere a conștientizării publicului. În plus, Anthropolis a fondat primul Centrul Resursă de Dez-voltare Educațională în Ungaria. www.anthropolis.hu

fDSC – românia FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile,

este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994 la inițiativa Comisiei Europene. Conduce un Centru național de resurse, promovează sectorul non-profit în România și este responsabilă de administrarea și asistența tehnică pentru programele europene adresate organizațiilor non-profit românești. www.fdsc.ro

10

UTILIZAREA MANUALULUI

Acest manual este dedicat pedagogilor din educația formală și informală, formatorilor, personalului ONG-uri-lor dar și persoanelor care doresc să răspundă întrebărilor globale prin activitatea lor pedagogică. Acest manual oferă o varietate de materiale și activități cu privire la problem-atici globale. Grupurile țintă sunt tinerii și adulții. Folosind aceste metode, participanții trebuie să fie încurajați să se implice în problematici globale, să reflecte asupra relațiilor dintre Nord și Sud și să promoveze responsabilitatea socială și comportamentul sustenabil.

CONȚiNUT În acest manual vei găsi documente pentru activități

cu privire la șase subiecte diferite care, în opinia noastră, sunt esențiale la acest moment. Fiecare capitol a fost dez-voltat de către partenerii proiectului în țara lor și a fost asamblat într-un manual comun.

Fiecare capitol este format dintr-o parte introductivă care aduce în prim plan subiectul și instrucțiunile activității. Activitățile fiecărui capitol sunt foarte diferite. În primul rând, aceasta reprezintă abordarea diversității metodologice ceea ce subliniaza conceptul Educației Globale. Pe de altă parte, am încercat să combinăm variate metode care pot fi folosite și pentru alte subiecte într-o manieră modificată. Astfel că poți descoperi exerciții scurte de introducere dar și exerciții complexe de tip joc de rol.

(1) Globalizarea Termenul ”Globalizare” este relativ nou. Totuși a de-

venit un termen bine cunoscut ilustrând relațiile globale în politică și economie din ultimii ani. Între timp, termenul a fost folosit fără ezitare pentru a descrie și explica o gamă de activități de dezvoltare. În acest capitol vei descoperi varii instrumente de reflectare asupra fenomenului ”Glo-balizare” și efectele sale.

(2) Competiție și cooperare Competiția și cooperarea sunt două concepte care sunt

prezente în lumea noastră, în viețile noastre și chiar în lu-crurile pe care le facem în mod obișnuit. Activitățile din acest capitol oferă posibilități de explorare a subiectului, de experimentare și chestionare a cooperării și competiției și de aplicare a acestei experiențe în viețile proprii și în realitățile lumii de astăzi.

(3) frontiere Frontierele sunt de obicei înțelese ca limite ale țărilor

sau a altor entități cu un anumit nivel de suveranitate. Frontierele sunt făcute de oameni și deseori desenate fără a se lua în considerare mediul natural sau sistemele cul-turale. Frontierele pot fi vizibile și invizibile, ca un fel de perete de sticlă unde cealaltă parte poate fi văzută dar nu pătrunsă. În acest capitol vei descoperi o gamă de activități ce reflectă diferite tipuri de frontiere.

(4) Nevoi și stil de viațăExistă anumite nevoi de bază comune pentru toți

oamenii din toată lumea, precum nevoile de mâncare, apă, adăpost și îmbrăcăminte. Atunci când oamenii își satifac nevoile de bază, apar alte nevoi care se relaționează cu confortul lor, starea de bine, condițiile psihologice, și alte nevoi de dezvoltare holistică. Însă oamenii diferiți își defi-nesc și satisfac nevoilor lor în moduri diferite și în grade diferite. Activitățile din acest capitol chestionează difer-itele stiluri de viață din diversele părți ale lumii, nevoile materiale și non-materiale precum și consecințele acestora pentru mediu și omenire.

(5) Media și consumul de media într-o lume globalizată Media se schimbă. Câteodată copii noștri înțeleg mai

bine noile mijloace media decât o putem face noi însă asta nu ne transformă pe noi în incapabili. Deoarece lumea devine mai mică, este vital să înțelegem mijloacele sale, știrile, oamenii și culturile. Media și abilitățile de bază de consum al mediei – criticismul, înțelegerea textului și el-ementelor vizuale, strângerea informațiilor de bază etc – sunt esențiale. Acest capitol introduce instrumente de învățare cu privire la cum poți să gestionezi media într-o lume globalizată.

(6) educația Educația este prezentă în toată lumea, în orice mo-

ment și în toate felurile de contexte, în continuă schim-bare, adaptare și dezvoltare. S-a tot spus că sunt esențiale grade ridicate de educație pentru țările care doresc să atingă nivele crescute de creșteri economice și bogăție a cetățenilor lor. Totuți, în multe părți ale lumii educația se confruntă cu provocări de tot felul, mulți oameni ne-având educație deși au dreptul la aceasta. În acest capitol vei găsi câteva instrumente care se ocupă de acest subiect și de problemele conexe.

FORMATToate descrierile instrumentelor au același format. În cadrul de mai jos vei găsi categoriile și scurtele descrieri ale acestora. În funcție de activitate, aceste categorii vor fi descoperite și în instrucțiunile fiecărui capitol.

SCHIMBĂ-ȚI OPINIa – un instrument pentru învățarea globală

11

Educ

aţie

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Gra

niţe

leCo

oper

are

şi

com

petiţ

ieG

loba

lizar

ea

TiTLUL iNSTRUMENTULUi NUMELE ACTiViTĂȚii

Prezentare generală Scurta descriere a activității ar trebui să ofere o primă impresie a instrumentului.

Scop Descrierea obiectivelor activităților.

Tipul activității Exercițiu de introducere, energizant, exercițiu de asociere, exercițiu de car-tografiere, joc de rol, exercițiu de stimulare, exercițiu de desenare, exercițiu ex-perimental, discuții de grup, lucru în grup.

Cerința de timp 10 – 120 min.

Cerința de spațiu Sugestie pentru cel mai bun loc pentru aplicarea instrumentelor

Mărimea grupului From 4 to unlimited

grupa de vârstă 12+

Materiale necesare O listă a tuturor lucrurilor necesare pentru aplicarea instrumentului

Procedură Pregătire instrucțiuni

O desciere detaliată a anumitor pași pentru facilitarea activității.

discuție și reflecare Discuția și reflectarea sunt unele din cele mai importante părți ale procesului de învățare. Aici poți descoperi întrebări pentru analizarea experienței câștigate.

Urmărirea rezultatelor Aici poți descoperi mai multe idei depre cum poți să urmărești sau continua ac-tivitatea.

indicii pentru facilitare Câteva instrucțiuni speciale și indicii pentru facilitator pentru a putea folosi in-strumentul.

Materiale Anexe și fișe ajutătoare necesare pentru activitate.

12

13

Glo

baliz

area

SUBIECTUL 1:

GLOBALIZAREA

14

Introducere în subiect

CE ESTE gLOBALiZAREA? Termenul globalizare este relativ nou. Destul de repede a devenit un termen bine cunoscut în ultimii ani ilustrând relațiile globale din politică și economie. Între timp, ter-menul este folosit fără ezitare pentru decrierea și explicar-ea anumitor game de activități de dezvoltare. Dacă privim în trecut, putem descoperi destul de multe exemple întrunind cerințele pe care astăzi le-am considera consecințe ale globalizării.

Migrația Exemple de mari mișcări migraționale includ așa numita

”invazie a barbarilor” în Imperiul Roman, marea migrație din Anglia în America de Nord în anii 1960, Alergarea după aur în California între anii 1848-1850, emigrarea irlandezilor, cauzată de marea foamete de la mijlocul secolului 19, marile migrații cauzate de foametea din regiunea Sahel (Africa) de la sfârșitul secolului 20.

Comerțul global Începând cu secolul 17, Compania de Comerț India de

Est (East India Trading Company) a devenit una dintre cele mai influente jucătoare la nivel modial. Comerțul global cu bumbac, mătase, vopsea indigo, nitrat de potasiu, ceai și opiu a ajutat proprietarii companiei să câștige o putere enormă economică și politică. La apogeul puterii sale com-pania a condus societatea indiană și a determinat viață socială a milioane de oameni.

Bunuri globaleInițial, cartoful a fost cultival în Peru, America de Sud.

Conform agricultorilor, a fost cultivat timp de mai bine de 10000 ani în această zonă. În secolul 16, conchistadorii spanioli au preluat cartoful în Europa unde a devenit cea mai folosită legumă.

Cultura Faimosul festival Halloween își are rădăcinile în festivalul

celtic de la Samhain și în Ziua Creștină a Tuturor Sfinților însă astăzi este o celebrare secularizată cu mare popularitate în America de Nord.

În cele mai multe cazuri globalizarea este asociată cu probleme economice precum comerțul fără frontiere a bunurilor și serviciilor sau producția externalizată în așa zisele țări cu salarii mici. În anul 2008 OECD a definit glo-balizarea în felul următor: ”Termenul globalizare este în gen-eral folosit în descrierea unor piețe în creștere internaționalizate de bunuri și servicii, mijloace de producție, sisteme financiare, competiții, corporații, tehnologii și industrii. Printre altele aceasta determină o mo-bilitate crescândă a capitalului, propagarea mai rapidă a inovațiilor tehnologice și interdependență și uniformitate crescute a piețelor naționale”.

În realitate, este insuficient accentul pus pe relațiile eco-nomice. Atunci când vorbim despre dimensiunile globalizării, trebuie luate în considerare mult mai multe per-spective. În Raportul Mileniumului al Națiunilor Unite se

stipulează: ”Cea mai mare provocare pe care o înfruntăm astăzi este asigurarea că globalizarea devine o forță pozitivă pentru toți oamenii din lume, în loc să părăsim miliarde în sărăcie și mizerie. Globalizarea incluzivă trebuie să fie construită pe marea forță degajată de piață însă forța pieței nu va putea îndeplini acest lucru singură. Necesită un efort lărgit pentru crearea unui viitor comun bazat pe umanitate în toate diversitățile sale.”

dEZBATERi PE TEMĂ Fenomenul de globalizarea cuprinde variate dimensiuni. Astfel că este logic să discutăm subiectul pe baza anumitor abordări. Unele dintre acestea sunt enumerate mai jos.

Cultura Procesul globalizării poate conduce – într-un mod

pesimist de gândire – la amenințarea varietății de culturi. În discuția curentă există prezumpția populistă cum că relațiile globale în creștere vor duce inevitabil la o mixiune de culturi și va însemna sfârșitul tradițiilor unice. Această argumentare este bazată pe presupunerea prin care cultura este ceva complet și stagnat. În realitate cultura este tot timpul fluentă și subzistă prin schimburi și noi influențe.

Politica De vreme ce astăzi multe din domeniile politice nu pot

fi tratate la nivel de state, organizațiile transnaționale și acordurile multilaterale au câștigat teren și importanță în ultima decadă. Probleme de genul schimbarea climatică, migrația, sărăcia și comerțul au atins dimensiuni globale și solicită soluții globale. Unul dintre jucătorii importanți, pe lângă guvernele naționale și organizațiile internaționale, este societatea civilă globală. A obținut potențialul și posibilitățile de a aduce dezvoltare sustenabilă.

economia Globalizarea economică se referă la fenomenul

economiilor și frontierelor care se deschid, rezultând astfel de la creșterea comerțului și mișcărilor de capital, mișcarea populației și a ideilor, răspândirea informației, cunoștințelor și tehnologiei la un proces invers regularizării. Efectele negative includ producerea de bunuri în țări cu venituri mici unde drepturile lucrătorilor sunt violate sistemativ dar includ și distribuția inegală și în creștere a bogăției.

Mediul Schimbarea climatică globală, descreșterea permanentă

a pădurilor sau masa de plastic din oceanele noastre sunt fenomene care duc la consecințe concrete în dezvoltarea lumii noastre din ultimele decade. Consumul în creștere a bunurilor, mobilitatea mare și folosirea surselor murdare de energie au dus la un punct în care din ce în ce mai mult simțim și experimentăm consecințele negative ale globalizării în mediul nostru. Acele probleme cu siguranță nu mai aparțin regiunii sau locației. Acestea sunt globale

GLOBaLIZarea

15

Glo

baliz

area

și, în consecință ar trebui să devină aspecte de responsa-bilitate globală.

diMENSiUNEA EdUCAȚiONALĂ În lumea noastră globală, educația poate și ar trebui să ajute tinerii să se confrunte cu provocările de acum și din viitor. Viețile noastre sunt determinate din ce în ce mai mult de dezvoltările și realitățile din alte părți ale lumii. Educația Globală este conceptul pedagogic care încearcă să facă față acestor circumstanțe. Prin folosirea metodelor prin joc și interactive se oferă copiilor cunoștințele, abilitățile și înțelegerea pentru a dezvolta valori ce vor contribui la o lume în care cetățenii globali să trăiască împreună asigurând un mediu de trai pentru ei și pentru generațiile viitoare.

BiBLiOgRAFiE

Henning BEHRENS: Globalization Vibrates the 21st Century. Lithaus 2010.

Joachim BRAUN – Eugenio DIAZ-BONILLA: Globalization of Food and Agriculture and the Poor. Oxford University Press 2007.

D. Stanley EITZEN – Maxine BACA ZINN: Globalization: The Transformation of Social Worlds. Wadsworth Publishing 2011.

Frank J. LECHNER: Globalization: The Making of World Society. John Wiley & Sons 2009.

Jonathan MICHIE: The Handbook of Globalization. Edward Elgar Publishing Inc 2011.

Karl MOORE – David LEWIS: Origins of Globalization. Routledge 2009.

Jürgen OSTERHAMMEL – Niels P. PETERSON: Globalization: A Short History. Princeton University Press 2005.

George RITZER: Globalization: A Basic Text. Wiley-Blackwell 2009.Fernando SALVETTI: “Glocal” Working: Living and Working across

the World with Cultural Intelligence. Franco Angeli 2010.John L. SEITZ: Global Issues: An Introduction. Wiley-Blackwell 2007.Harold L SIRKIN – James W. HEMERLING – Arindam K. BHAT-

TACHARYA: Globality: Competing with Everyone from Eve-rywhere for Everything. New York: Business Plus 2008.

Charles SMITH: International Trade and Globalization. Anforme 2007.

Manfred B. STEGER: Globalization: A Very Short Introduction. Ox-ford University Press 2009.

Josef STIGLITZ: Globalization and Its Discontents W. W. Norton & Company 2003.

RESURSE wEB

Națiunile Unite: www.un.orgLe Monde Diplomatique: www.mondediplo.comEurostat – Statistici publicate de către Comisia Europeană:

epp.eurostat.ec.europa.euTBanca Mondială: www.worldbank.orgWorldmapper – The world as you have never seen it before:

www.worldmapper.org

16

Instrumente

PROCEdURi

Pregătire Trebuie revăzute afirmațiile din foaia de bingo și verifică dacă sunt aplicabile pentru grupul de participanți. Dacă unele nu sunt relevante, poți să le adaptezi.

Instrucțiuni Pas 1: Înmânează foile de bingo și pixurile/creioanele participanților și solicită-le să adune pe cât posibil cât mai multe semnături de la participanții din grup.

Pas 2: Participanții se vor plimba în jurul sălii și vor cere celorlalți din grup să răspundă întrebărilor din foaia de bingo. Dacă persoana întrebată răspunde afirmativ la întrebare, atunci se vor semna în câmpul afirmației.

Pas 3: Persoana care are cel puțin 10 din 12 nume pe foaie va striga BINGO.

Discuție și reflecție Când toți sau aproape toți participanții au ajuns la BINGO solicită grupului să se așeze într-un cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și:

■■ Ce a fost greu de îndeplinit la această sarcină? A fost ușoară?

■■ Ați învățat ceva nou si ce anume? ■■ Ați obținut informații interesante despre ceilalți participanți din grup? Care a fost cea mai comună afirmație? Care a fost cea mai rară?

■■ Ați realizat ceva ce ați știut dar nu ați reflectat niciodată asupra ei?

■■ Ați fost suprinși de cât de multe lucruri din jurul vostru au legătură cu globalizarea?

■■ Ce anume ați putea să mai adăugați ca și afirmație în foaia de lucru?

Urmărirea rezultatelor Exercițiul este un bun inițiator și poate foarte ușor să fie o introducere urmată de orice alte exerciții din acest modul.

Indicii pentru facilitare■■ Câștigătorul poate să fie recompensat cu un mic premiu pentru eforturile sale

■■ Dacă grupul trece de 20 persoane, facilitatorul poate să solicite 10 nume diferite de pe foile de bingo

Bingo globalizarePREZENTARE gENERALĂ Plimbându-se în jurul camerei și adresând întrebări, participanții se vor cunoaște unii pe alții și vor recunoaște relațiile globale din viața lor de zi cu zi.Scop

■■ Cunoașterea fiecăruia■■ Reducerea barierelor pesonale ■■ Conștientizarea influențelor globale și relația cu pro-priile experiențe

Tipul de activitate: exercițiu de introducere Cerințele de timp: 15 – 20 minuteCerințele de spațiu: Participanții trebuie să aibă spațiu

destul pentru a se plimba în jurul camerei.Mărimea grupului: 10 – 30 persoane Grupa de vârstă: 12+Materiale necesare:

■■ Foi de bingo■■ Pixuri

BINGO GLOBALIZARE

17 BINGO GLOBALIZARE

ȘTiE

UN

dE

A F

OST

PRO

dU

S TE

LEFO

NU

L SĂ

U M

OB

iL

ȘTiE

CiN

E A

FO

ST B

OB

MA

RLE

Y

VO

RB

EȘTE

SPA

NiO

LA

CON

SUM

Ă F

RUC

TE T

ROPi

CA

LE ÎN

MO

d

REg

ULA

T (E

X� P

OR

TOC

ALE

, MA

Ng

O,

AN

AN

AS)

ȘTiE

dE

UN

dE

PRO

ViN

E TR

iCO

UL

Ei/

LUi

A C

ON

SUM

AT U

N P

ROd

US

”EC

hiT

AB

iL”

ÎN U

LTiM

A S

ĂPT

ĂM

ÂN

Ă

MER

gE

LA L

UC

RU P

E JO

S SA

U

BiC

iCLE

TĂ

AR

E PR

iETE

Ni d

iN A

LTE

ȚĂR

i

AR

E U

N C

ON

T d

E FA

CEB

OO

K /

TwiT

TER,

SK

YPE

AR

E O

MA

ȘiN

Ă

A F

OST

dEJ

A ÎN

TR-O

ȚA

RĂ

ÎN

dEZ

VO

LTA

RE

NU

A F

OST

ÎN A

FAR

A E

URO

PEi Î

NC

Ă

18

Instrumente

PROCEdURĂ

PregătireSolicită participanților să stea în cerc.

Introducere Pas 1: Mingea este în mâinile tale. Pune următoarea întrebare grupului: ”Gândește-te la cuvântul ”globalizare”. Ce-ți vine în minte când auzi acest termen?”

Pas 2: Explică grupului că mingea va fi aruncată în jurul cercului și fiecare care va primi mingea își va spune numele și asocierea cu termenul ”globalizare”. Procedura continuă până când a trecut rândul fiecăruia.

Pas 3: După aceea, solicită participanților să repete numele său și să menționeze o asociere cu privire la întrebarea ”Cum îmi influențează viața mea globalizarea? Gândește-te la un exemplu care se manifestă în viața ta de zi cu zi”.

Discuție și reflectarePoți să explici participanților că globalizarea este un termen folosit pentru o gamă largă de dezvoltări și dimensiuni. Întrebări posibile pentru participanți:

■■ Folosești des termenul de globalizare? ■■ Cum ai explica acest termen? ■■ Știi sinonime pentru acesta? ■■ Care sunt dimensiunile pe care le cuprinde globalizarea?

Urmărirea rezultatelor Grupul poate să se implice într-un brainstorming (furtună de idei) de asocieri sau dimensiuni ale globalizării. Creand o hartă a minții poate să ajute la structurarea diferitelor abordări.

Indicii pentru facilitareDesigur, acest joc poate să fie jucat cu toți termenii pe care îi dorești. De asemenea poți să soliciți participanților să menționeze numele lor, numele persoanei de la care a primit mingea (dacă grupul deja se cunoaște) și o asociere cu termenul.

Ce înseamnă globalizarea pentru tine?PREZENTARE gENERALĂ Termenul ”globalizare” este folosit într-un sens destul de larg. Participanții își exprimă asocierilor lor cu ”globalizarea” și observă că sunt variate dimensiuni ale subiectului.

Scop■■ Cunoașterea participanților ■■ Conștientizarea termenului ”globalizare” și asocierile personale vis-a-vis de acesta

Tip de activitate: exercițiu de introducereCerințe de timp: 15 – 20 minuteCerințe de spațiu: Participanții trebuie să aibă spațiu

îndeajuns pentru a sta în cerc. Mărimea grupului: 5 – 30 persoane Grupa de vârstă: 14+Materiale necesare:

■■ O minge mică (din lână sau plastic)

CE ÎNSEAMNĂ GLOBALIZAREA PENTRU TINE?

19

Glo

baliz

area

PROCEdURĂ

Pregătire Alegerea întrebărilor potrivite este crucială pentru acest exercițiu. Astfel că pregătirea adecvată este legată de cunoașterea caracteristicilor grupului. Introducere:Pas 1: Împarte grupul în câteva mai mici de 3 până la 8 persoane. Solictă grupurilor mici să estimeze răspunsul la o întrebare cu privire la întregul grup, ex. ”Câți dintre voi au mâncat cartofi săptămâna trecută?”

Pas 2: Grupurile mici trebuie să se pună de acord cu privire la răspuns și să scrie numărul estimat pe o foaie de hârtie. După ceva discuții grupurile își vor arăta estimarea lor către celelalte grupuri.

Pas 3: Acum întreabă participanții direct dacă au mâncat cartofi, de exemplu, săptămâna trecută și să ridice mâna. Grupul cu estimarea cea mai apropiată de realitate primește un punct.

Pas 4: Repetă această procedură de câteva ori cu diverse alte întrebări. Grupul care are cele mai multe puncte la final primește un premiu (ex. câteva dulciuri fair trade – prin comerț echitabil) .

Întrebările pot fi următoarele:

■■ Câți dintre voi poartă un tricou produs în Asia de sud-est?

■■ Câți dintre voi ați mâncat ciocolată săptămâna trecută? ■■ Câți dintre voi au un caiet produs în China? ■■ Câți dintre voi vorbesc spaniola/engleza/franceza?

■■ Câți dintre voi beau cafea în fiecare zi? ■■ Câți dintre voi ascultă muzică din America Latină? ■■ Câți dintre voi folosesc internetul în fiecare zi? ■■ Câți dintre voi pot să danseze Salsa? ■■ Câți dintre voi au fost deja în America de Sud?

Discuție și reflectareSubliniază faptul că foarte multe dintre activitățile noastre, atitudinile și obișnuințele noastre sunt influențate de o lume din ce în ce mai interdependentă. Tehnologiile de comunicare ne-au adus mai aproape, modelele de consum (mărci globale) unifică consumatorii din întreaga lume iar tradițiile culturale s-au răspândit, s-au adaptat și s-au schimbat în mod remarcabil. Poți să mergi mai departe, să subliniezi și să explici dimensiunea globală a unei întrebări specifice.

Exemplu: Câți dintre voi au un caiet produs în China?

În ultimii ani producția componentelor electronice a crescut remarcabil în China. Mărcile occidentale precum Apple, HP și IBM au externalizat producția lor în așa-zisele țări cu venituri mici unde costurile de lucru sunt mult mai mici decât în Europa sau SUA.

Indicii pentru facilitareAtunci când alegi anumite întrebări pentru a explica dimensiunea globală, este necesar să prezinți câteva posibilități de studiu individual asupra subiectului sau să prezinți câteva statistici.

Ce avem în comun?PREZENTARE gENERALĂ Prin adresarea de întrebări, participanții realizează că, pentru majoritatea, multe lucruri și obiceiuri de astăzi sunt conectate cu celelalte părți ale lumii. Relațiile globale determină toate viețile noastre. Scop

■■ Să ne cunoaștem ■■ Realizarea influențelor globalizării ■■ Realizarea dimensiunilor globalizării

Tip de activitate: exercițiu de introducere Cerințe de timp: 15 – 25 minuteCerințe de spațiu: Participanții trebuie să aibă loc pen-

tru a sta în grupuri mici.Grupa de vârstă: 10 – 30 perosaneGrupa de vârstă: 14+Materiale necesare

■■ Întrebări pregătite luând în considerare caracteristi-cile grupului

■■ Câteva foi albe de hârtie și pixuri

CE AVEM ÎN COMUN?

20

Instrumente

PrOCeDUrĂ

PregătireDistribuie toate pozele, articolele de presă și titlurile de știri într-o parte a sălii la care participanții au acces. Adaugă și pixurile, lipiciul și hârtia în același număr cu participanții.

InstrucțiuniPas 1: Solicită grupului să se gândească la termenul GLOBALIZARE și asocierea acestora cu acest cuvânt.

Pas 2: Indică participanților să ia o hârtie și să aleagă câteva poze și/sau articole care ar simboliza cel mai bine globalizarea și influențele pe care le are în viața proprie de zi cu zi. Fiecare persoană trebuie să își scrie numele în mijlocul hârtiei și va lipi pozele/articolele/titlurile – simbolizând globalizarea/interdependențele globale – în jurul numelui său. Prin folosirea pixurilor sau altor articole creative afișul poate să fie adaptat cerințelor personale (ex. să scrie mai multe asocieri sau să deseneze ceva). Rezultatul acestui proces este supus creativității și exprimă de fapt ”povestea globală personală”.

Pas 3: După 20 minute de creare a poveștii globale personale spune-le participanților să formeze perechi și să prezinte povestea globală celuilalt.

Menționează aici și alte aspecte precum: ■■ Comunică-i celuilalt de ce aceste poze/titluri/articole simbolizează globalizarea pentru tine?

■■ Descoperă similaritățile între cele două afișe. Există simboluri/cuvinte tipice asociate cu globarizarea?

Pas 4: Solicită participanților să-și prezinte povestea globală personală întregului grup. De vreme ce acest joc este un consumator de timp, această procedură este recomandată numai pentru grupurile mici.

Discuție și reflectareÎntrebări posibile pentru întregul grup atunci când acesta se strânge din nou:

■■ Puteți să vă gândiți la anumite cuvinte/expresii asociate deseori cu globalizarea?

■■ Ați avut asociații comune atunci când ați discutat cu partenerul de lucru?

■■ Aveți exemple de dezvoltări globale care v-au influențat propria viață?

Urmărirea rezultatelor Poți să plasezi/lipești afișele în sală (ca o galerie de afișe) și să lași participanții să se uite la celelalte lucrări.

Poveste globală personalăPREZENTARE gENERALĂ Simbolurile, cuvintele și pozele asociate cu ”globaliza-rea” sunt adunate și combinate într-o singură poză ilus-trând ”povestea globală personală”.Scop

■■ A deveni conștienți de interdependențele globale și conexiunile cu propriile experiențe

■■ Introducere în tematică Tipul activității: exercițiu de asociere Cerințele de timp: 1 oraCerințele de spațiu: Participanții ar trebui să aibă

spațiu îndeajuns pentru a lucra fără constrângeri. Mărimea grupului: 10 – 20 persoaneGrupa de vârstă: 14+Materiale necesare:

■■ Poze, articole de presă și titluri de știri (nu este nec-esar un anumit focus)

■■ Pixuri, lipici, hârtie de dimeniuni mari gen afiș alb (mărime posibilă: A0)

POVESTE GLOBALĂ PERSONALĂ

21

Glo

baliz

area

EșTI DE ACORD SAU NU?

PROCEdURĂ

Pregătire Divide sala în două părți printr-o linie (poți să folosești de exemplu scotch de hârtie, sfoară sau hârtie igienică) și plasează semnul DE ACORD într-o parte și NU SUNT DE ACORD în cealaltă parte a liniei. Poți de asemenea să introduci o linie imaginară.

Instrucțiuni Pas 1: Roagă participanții să stea în mijloc (pe linie) sau într-un spațiu denumit ”fără opinie”. Spune-le că vor discuta anumite afirmații într-un mod specific.

Pas 2: Comunică-le următoarele reguli:

Voi citi o afirmație și sarcina voastră este să decideți dacă sunteți de acord sau nu și să mergeți în partea corespunzătoare a sălii. Singura condiție este: trebuie să vă decideți între DE ACORD și NU SUNT DE ACORD deoarece afirmațiile precum: depinde ..., este dificil de zis ..., nu sunt relevante în acest context. Mai târziu veți avea timp pentru a vă exprima motivele și argumentele voastre și vi se va permite să vă mutați în partea opusă dacă vă simțiți convinși de argumentele celuilalt grup. Este permis să-ți schimbi opinia.

Pas 3: Apoi spune-le prima afirmație. După ce fiecare s-a decis și s-a plasat, pornește dezbaterea. Roagă persoanele din ambele părți să-și exprime acordul sau dezacordul cu

afirmația. Asigură-te că ambele părți au oportunități egale de exprimare (ar trebui să vorbească pe rând).

Pas 4: Repetă aceeași procedură cu toate celelalte afirmații.

Discuție și reflectare După ce ai terminat dezbaterea, reflectează asupra procesului de discuții cu participanții; poți să-i întrebi următoarele:

■■ Cum v-ați simțit atunci când a trebui să luați o decizie? ■■ Care a fost cea mai dificilă și de ce? ■■ Pe care dintre afirmațiile făcute le-ați plăcut în mod particular sau displăcut și de ce?

■■ Ce ați descoperit a fi interesant sau surprinzător? De ce? ■■ Ce ați învățat nou?

Indicii pentru facilitare La anumite aspecte, participanților le va fi dificil să se decidă între acord și dezacord. Totuși, motivează-i să se decidă și nu le permite să rămână neutri. Vor avea posibilitatea să reflecteze asupra procesului mai târziu.

MaterialeAfirmații sugerate pentru subiectul ”globalizare” (alege acele afirmații care se potrivesc cel mai bine contextului și grupului cu care lucrezi; poți să rearanjezi ordinea afirmațiilor în funcție de nevoie):

■■ Lumea a devenit mult mai bogată în ultimii 30 de ani. ■■ Globalizarea a determinat oamenii să gândească mai deschis.

■■ Într-o lume globalizată nu mai avem nevoie de granițe. ■■ Oprirea schimbării climatice este un țel nerealist într-o lume orientată către comerț.

■■ Tehnologia va salva/va fi capabilă să salveze viitorul omenirii.

■■ Credințele religioase vor deveni mai puțin importante într-o lume orientată către comerț.

■■ Multiculturalismul nu funcționează.

ești de acord sau nu?PREZENTARE gENERALĂ Li se oferă participanților spațiul de exprimare pentru a fi de acord sau dezacord cu anumite afirmații despre globalizare și să asculte opiniile celorlalți. Scop

■■ Participanții își vor exprima opinia cu privire la vari-ate afirmații despre globalizare

■■ Participanții vor practica abilitățile de luare a deciziei. ■■ Participanții vor formula argumente susținând deci-zia lor și vor practica ascultarea argumentelor și opi-niilor celorlalți

Tip de activitate: exercițiu de cartografiereCerințe de timp: 20 – 45 minuteCerințe de spațiu: În interior sau exterior; un spațiu

care poate fi împărțit în două astfel încât participanții să se poată mișca cu ușurință.

Mărimea grupului: 5 – 30 persoaneGrupa de vârstă: 14+Materiale necesare:

■■ Foi de hârtie cu titlul DE ACORD și NU SUNT DE ACORD

■■ Câteva afirmații controversate cu privire la glo-balizare (ex. dezvoltări, dimensiuni, relații)

22

Instrumente

PROCEdURĂ

Pregătire Multiplică textul de introducere într-un număr egal cu cel al participanților din activitate.

Instrucțiune Pas 1: Introdu cazul prin citirea textului de introducere (un exemplu de caz este descris mai jos)

Pas 2: Crează 5 grupuri. Fiecare grup primește textul introductiv prezentat și un cartonaș cu rolul său (din cele cinci posibile). În cazul dat, spre exemplu, această persoană poate să fie un consumator european de flori sau un muncitor într-o fermă de flori din Kenia. Îndrumă grupurile să citească cu mare atenție rolurile înscrise pe cartonaș și să se gândească la atitudini/presumții/argumente pe care această persoană le-ar putea avea într-o discuție cu alte persoane implicate în caz. Spune-le să-și aleagă un reprezentant al fiecărui grup ce va lua parte la o discuție moderată corespunzător. Oferă-le 15 minute pentru această parte.

Pas 3: Următoarea discuție (la masa rotundă cu un reprezentant al fiecărui grup) poate fi moderată de către tine sau de către un voluntar ales dinainte. Discuția poate începe în felul următor: Bine ați venit la o discuție despre ...! Sunt onorat(ă) să am la masa de discuții cinci persoane pe care le rog să se introducă printr-o afirmație scurtă. Aș vrea să încept cu Dl./D-na ... Puteți să va prezentați și să ne spuneți care este poziția voastră legată de acest caz?Moderatorul conduce discuția fără să influențeze conținutul acesteia. Fiecare participant al discuției ar trebui să aibă timp suficient pentru a-și exprima opinia și

solicitările. Discuția va dura aproximativ 20 minute.

Pas 4: Încheie discuția mulțumind participanților.

Discuție și reflectare: Poți adresa participanților discuției următoarele întrebări:

■■ Cum v-ați simțit în timpul discuției? ■■ A fost simplu să vă intrați în rol? ■■ Cu cine ați descoperit că aveți lucruri în comun? ■■ S-a simțit cineva nesigur/sigur în rolul său?

Poți adrea audienței următoarele întrebări: ■■ Care este părerea voastră despre discuția avută? ■■ Cu care rol v-ați simțit că v-ați potrivi? ■■ Care ar fi modurile posibile de a îmbunătăți situația pentru toată lumea?

■■ Ați simțit aversiune față de vreun rol? După adresarea întrebărilor atât participanților cât și audienței, subliniează importanța diferitelor perspective atunci când evaluăm o anumită problemă și ne formăm propria opinie. Mai mult, poți introduce mai multe informații asupra subiectului și moduri posibile de îmbunătățire a situației pentru anumiți participanți.

Pentru cazul dat spre exemplu, iată care ar fi posibile îmbunătățiri:

■■ Consumatorii cumpără flori certificate (prin FLP comerț echitabil) tocmai pentru a se asigura că nu sunt încălcate drepturile muncitorilor din fermele de flori.

■■ Fermele de flori stabilesc sisteme adecvate de deversare a apei tocmai pentru a se asigura că apa din Lacul Naivasha nu va fi poluată cu surplusul de chimicale.

Urmărirea rezultatelor: Poți să dai mai multe informații suplimentare despre cazul discutat și să obții de la participanți prin brainstorming mai multe alternative pentru rolurile incluse în caz. O posibilă alternativă a cazului: Consumatorul ar putea să renunțe să cumpere flori din Africa și să achiziționeze mai degrabă flori de la piețele locale crescute în mediul lor propice.

Indicii pentru facilitare Înainte de realizarea activității citește cu atenție subiectul/cazul. Este important pentru a clarifica întrebările ce ar putea apărea. Dacă este posibil, găsește un voluntar pentru moderarea discuției. Acest lucru îți oferă șansa de a fi în afara discuției concentrându-te astfel pe observarea procesului.

Dacă grupul este mic, redu numărul rolurilor la patru persoane implicate în caz.

Schimbă-ți perspectivaPREZENTARE gENERALĂ Un anumit subiect de interes este abordat din diverse perspective. Participanții preiau diferite roluri și discută cazul împreună. Scop

■■ Realizarea influențelor și dimensiunilor globalizării ■■ Cunoașterea diferitelor perspective cu privire la un anumit subiect

Tip de activitate: joc de rolCerințe de timp: 1 orăCerințe de spațiu: Trebuie să există spațiu îndeajuns

pentru 5 grupuri care să lucreze fără constrângeri.Mărimea grupului: 5 – 25 persoaneGrupa de vârstă: 15 +Materiale necesare:

■■ Introducerea cazului și descrierea rolurilor relevante

SCHIMBĂ-ȚI PERSPECTIVA

23

Producător german de flori: Compania mea este una dintre cele mai mari producătoare de flori din Kenia. Datorită costurilor salariale mici putem produce mult mai eficient. În consecință putem să oferim oamenilor mii de locuri de muncă. De aceea cred că este o situație de câștig de ambele părți. Desigur că nu putem produce aici la standarde europene însă încercăm pe cât posibil să fim cât mai aproape de acestea. De exemplu, îmbunătățim acum sistemul de deversare a apei și suntem optimiști că în câțiva ani vom avea un sistem de circulație perfect tocmai pentru a folosi cât mai puțină apă.

Vânzător italian:Nu prea știu fermele în care au fost produse aceste flori. Adică știu că multe dintre acestea sunt produse în Africa însă nu știu unde exact. Le-am comandat direct de la o companie mare olandeză. Pentru mine mai importantă este calitatea și pot spune că în general florile acestea sunt foarte bune. Nu cred că acolo condițiile de muncă sunt foarte bune deși trebuie să recunosc că nu m-am gândit prea mult la acest lucru. Atenția mea este orientată pe felul în care arată și durabilitatea florilor. Pentru mine acestea sunt importante.

Lucrător kenian:Desigur că sunt mulțumit că am un loc de muncă însă condițiile de muncă sunt groaznice. Trebuie să lucrez cu pesticide foarte periculoase timp de 10 ore în fie-care zi. În plus nu avem echipamente adaptate pentru a ne oferi protecție suficientă. Deseori mă simt slăbit și mă simt rău de la materialele toxice din aceste pesti-cide. De asemenea mă tem pentru femeile care culeg florile împreună cu noi cei care pulverizăm pesticidul. Facem toate acestea pentru un salariu minim. Acest salariu nu este suficient pentru o viață decentă. Dar care îmi sunt de fapt opțiunile? A renunța la locul de muncă ar însemna să nu-mi mai pot hrăni familia!

Consumator francez: Nu m-am întrebat niciodată de unde vin florile pe care le cumpăr. De obicei le cumpăr de ziua mamei sau de ziua Dragobetelor (Sf. Valentin). Le cumpăr întot-deauna de la un magazin de flori de pe strada mea. Poate că sunt din sere locale sau poate că sunt produse în Olanda? Ca să fiu sincer, nu-mi pasă atâta vreme cât sunt frumoase și proaspete. Ca să nu mai spun că ar trebui să fie vândute la un preț abordabil.

Pescar kenian:Industria florilor este o problemă mare pentru noi pes-carii. Deversează deseori apa folosită cu chimicale di-rect în lacul nostru. Nutrienții din apă favorizează creșterea incontrolabilă a ierbii acvatice în timp ce reziduurile pesticidelor omoară peștii! Știți ce înseamnă asta pentru afacerea noastră? Câteodată nu prindem pești timp de săptămâni întregi. Guvernul ne-a spus că va interveni însă nimic nu s-a schimbat până acum. În-tr-un final ne-au spus că s-a întâmplat așa din cauza condițiile climatice proaste iar fabricile de flori încă ne poluează apa.

TEXT iNTROdUCTiV:Economia noastră este globalizată. Dar chiar dacă acest aspect este în mintea oamenilor atunci când cumpără cafea sau cacao astăzi, foarte puțini se gândesc la globalizare atunci când achiziționează flori. O cantitate enormă de flori vândute pe piețele europene este produsă în Africa, în special în Kenia. Foarte multe

dintre acestea sunt trimise în Olanda. Prin intermediul unui schimb de produse, florile sunt revândute către vânzătorii engros și en detail din toată Europa. Este o afacere profitabilă pentru producătorii de flori chiar dacă trebuie să-și transporte produsul final mii de kilometri.

SCHIMBĂ-ȚI PERSPECTIVA

CARTONAȘE CU ROLURi

24

Instrumente

PROCEdURĂ

Pregătire Distribuie cartonașele cu continente – simbolizând continentele lumii – în așa fel încât să fie destul spațiu între ele. Numără participanții și gândește-te care ar fi cea mai bună distribuție a participanților. În foaia cu date statistice sunt arătate valorile aproximative.

Instrucțiuni Explică faptul că există acum 6 cartonașe cu continente ilustrând Europa (inclusiv Federația Rusă), Africa etc.

Pas 1: Spune-le participanților că trebuie să își imagineze că ei sunt 100% din populația totală a lumii. Roagă-i să se distribuie în jurul cartonașelor cu continente, tocmai pentru ca participanții (reprezentând 100% din populația totală) să reflecte proporțiile reale. După aceea spune-le proporția menționată în foaia cu date statistice. Puteți să îi întrebați:

■■ Ce credeți despre distribuția populației acum în

comparație cu cea pe care ați ales-o voi? ■■ Sunteți surprinși de numărul populației dintr-o anumită regiune?

■■ Care ar putea să fie motivul pentru care ne-am creat o anumită imagine în minte despre distribuția populației lumii? (ex. media, rapoarte cu privire la țările în dezvoltare)

Pas 2: Bogăția lumii Numărul scaunelor este egal cu cel al participanților din sală. Roagă participanții să-și imagineze că aceste scaune reprezintă bogăția totală a lumii (măsurată ca Produs Intern Brut absolut). Roagă-i să distribuie scaunele în jurul cartonașelor regionale în proporția în care este alocată bogăția lumii între regiuni. După aceea se vor întoarce la regiunile unde au fost înainte pentru a reprezenta populația lumii reale și ar trebui să încerce să se așeze pe scaunele disponibile. Consecința logică este aceea că unii vor avea mai multe scaune pentru a se așeza (ex. în Europa, unde un număr relativ mic trăiește o viață bogată). În alte regiuni vor fi mai puține scaune decât participanți și trebuie să se lupte pentru a găsi un loc să se așeze (ex. Asia). Distribuția inegală a bogăției devine astfel vizibilă și e chiar experimentată. Poți să adresezi următoarele întrebări:

■■ Cum vă simțiți acum? ■■ Se simte cineva disconfortabil? ■■ Care este rațiunea pentru alocarea bogăției lumii între regiuni?

Pas 3: Consumul energetic al lumii Ai baloane pentru fiecare participant. Comunică participanților că aceste baloane reprezintă consumul de energie al lumii (măsurat prin echivalentul în petrol). Solicită-le să distribuie baloane pe regiuni în funcție de consumul energetic al lumii. Spune-le care este consumul energetic real și distribuie baloanele în funcție de datele statistice. După aceea vor reveni la regiunile lor. Poți să întrebi:

■■ Ce crezi despre această distribuire în comparație cu distribuția bogăției în lume și a populației?

■■ Care ar putea să fie rațiunea acestei situații? (ex. externalizarea producției, folosirea aerului condiționat, căldurii, infrastructura)

Discuție și reflectare Explică motivul pentru care ai ales acest exercițiu (inegalitatea bogăției în lume). Arată-le hărțile lumii incluzând factorii populație, bogăție și consum de energie (vezi mai jos).

Urmărirea rezultatelor ■■ Poți să prezinți mai multe date statistice sau să începi o discuție despre distribuirea inegală a bogăției și rațiuni posibile pentru aceasta

Jocul lumiiPREZENTARE gENERALĂ Presupunerile noastre nu sunt întotdeauna în conformitate cu realitatea. Se compară presupunerile proprii cu situațiile reale pe baza populației lumii și bogăției anumitor regiuni. Este din ce în ce mai evidentă alocarea inegală a bogăției. Scop

■■ Participanții conștientizează propriile estimări cu privire la populația lumii, bogăție și energie consumată precum și alocarea acestora

■■ Aceste estimări sunt confruntate cu cifrele reale și realitățile cu privire la alocarea acestora

■■ Datele statistice devin tangibile și comparabile ■■ Distribuția inegală a bogăției totale a lumii devine vizibilă

Tip de activitate: Exercițiu de simulare Cerințe de timp: 40 minuteCerințe de spațiu: Trebuie să există spațiu îndeajuns

pentru ca participanții să se poată împărți în 6 grupuri.

Mărimea grupului: 10 – 30 persoaneGrupa de vârstă: 12 +Materiale necesare:

■■ Cartonașe cu continente (o foaie de hârtie pentru fiecare continent: 1. Europa și Federația Rusă, 2. Africa, 3. Asia, 4. America de Nord, 5. America Centrală și de Sud, 6. Australia și Oceania

■■ Scaune (pentru fiecare participant)■■ Date statistice■■ Baloane (pentru fiecare participant)

JOCUL LUMII

25

Glo

baliz

area

■■ Poți să prezinți alte hărți de pe: www.worldmapper.org

Indicii pentru facilitare Trebuie să fii conștient de factorul generalizant al jocului

de simulare de ex. nu toată lumea din America de Nord este foarte bogată sau chiar și în Africa oamenii consumă energie. Așa că fii pregătit pentru întrebări critice.

JOCUL LUMII

dATE STATiSTiCE PENTRU JOCUL LUMii

Populația lumii Participanți

Continent Total în milioane % 10 15 20 25 30Europa și Federația Rusă 739 10,7 1 2 2 3 3America de Nord (SUA, Canada)

344 5,0 1 1 1 1 2

America de Sud și Centrală 585 8,5 1 1 2 2 3Asia 4157 60,3 6 9 12 15 18Africa 1030 14,9 1 2 3 4 4Australia și Oceania 37 0,5 0 0 0 0 0Lume 6892 100,0 10 15 20 25 30

(emis în iunie 2010) www.weltbevoelkerung.de

Bogăția lumii (calculat la PiB)

Participanți

Continent Total în miliarde $ % 10 15 20 25 30Europa și Federația Rusă 19.087,90 33,4% 3 5 7 8 10America de Nord (SUA, Canada)

15.139,40 26,5% 3 4 5 7 8

America de Sud și Centrală 3.934,40 6,9% 1 1 1 2 2Asia 16.510,90 28,9% 3 5 6 7 8Africa 1.432,40 2,5% 0 0 1 1 1Australia și Oceania 1.104,20 2,0% 0 0 0 0 1Lume 57.209,20 100% 10 15 20 25 30

Conferința Națiunilor Unite despre Comerț și Dezvoltare: Statistici 2010

Consumul de energie al lumii Participanți

Continent Total în milioane tone de petrol consumat

% 10 15 20 25 30

Europa și Federația Rusă 3.631,06 28,6% 3 4 6 7 8America de Nord (SUA, Canada)

3.604,84 28,4% 3 4 6 7 8

America de Sud și Centrală 720,97 5,7% 0 1 1 2 2Asia 4.024,31 31,7% 4 5 6 8 10Africa 458,79 3,6% 0 1 1 1 1Australia și Oceania 262,17 2,0% 0 0 0 0 1Lume 12.702,13 100,0% 10 15 20 25 30

(January 2010) www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook

26

Bo

gĂ

ŢIA

© C

opyr

ight

SA

SI G

roup

(Uni

vers

ity o

f She

ffiel

d)

JOCUL LUMII

27

Co

nS

uM

ul

DE

En

ER

gIE

© C

opyr

ight

SA

SI G

roup

(Uni

vers

ity o

f She

ffiel

d)

JOCUL LUMII

28

Po

Pu

lAŢ

IA

JOCUL LUMII

© C

opyr

ight

SA

SI G

roup

(Uni

vers

ity o

f She

ffiel

d)

29

Glo

baliz

area

PROCEdURĂ

PregătireTaie cartonașe (folosind modelul de mai jos sau poțI strânge evenimente proprii) care menționează evenimente globale în timpul celor trei perioade de timp. Scrie data (anul) pe verso-ul cartonașului. Pregătește trei linii ale timpului (1960-1980, 1981-1995, 1996-2011). Poți să faci acest lucru luând trei foi A4 și desenând o linie marcată cu anumite date.

Instrucțiuni Pas 1: Împarte participanții în trei grupuri. Fiecare grup va prelua o perioadă de timp (ex. 1981-1995) și va potrivi cartonașele de evenimente pe aceasta. Spune-le să nu întoarcă cartonașele pe verso (pentru a fi vizibilă numai descrierea evenimentului). Grupurile vor încerca să plaseze evenimentele (ex. Al treilea Forum Social al lumii are loc în Porto Alegre) în ordinea corectă în cadrul periodei de timp cu care lucrează.

Pas 2: După ce a terminat un grup (aproximativ 15 minute) permite-le să întoarcă cartonașele pentru a-și verifica cunoștințele/presupunerile.

Discuție și reflectare După ce grupul procesează, grupurile se vor reuni iar participanții vor discuta despre experiențele lor în timpul acestei sesiuni de lucru. În majoritatea cazurilor participanții recunosc faptul că multe dintre incidentele globale au avut o anumită influență în viața proprie. Mai mult, evenimentele globale sunt deseori asociate cu experiențele personale. Poți să adresezi următoarele întrebări:

■■ Au fost anumite evenimente de care v-ați adus aminte foarte bine? Unde erați voi? Ce făceați în ziua respectivă?

■■ Au fost anumite evenimente pe care le-ați greșit total în plasarea pe linia timpului?

■■ Care sunt evenimentele care v-au influențat viața foarte mult?

Poți să menționezi următorul aspect: “Chiar dacă evenimentele sau incidentele s-au întâmplat cu destul de mult timp în urmă sau destul de departe față de noi, acestea ne pot influența viața în mod remarcabil. Într-o lume globalizată, noi suntem cetățeni globali.”

Timpul globalPREZENTARE gENERALĂDiferitele evenimente istorice ne influențează viața noastră chiar dacă acestea s-au întâmplat cu mult timp în urmă și în alte părți ale lumii. Participanții vor potrivi diferitele evenimente cu anii corespunzători în funcție de explicațiile date. Scop

■■ Conștientizarea problemelor globale■■ Conștientizarea interconectării dintre experiențele personale și incidentele globale

Tip de activități: exercițiu de cartografiereCerințe de timp: 45 minuteCerințe de spațiu: Ar trebui să există spațiu suficient

pentru trei grupuri care să poată răspândi materialele cu timpul și cartonașele evenimentelor.


■■ Cartonașe cu evenimente importante globale ■■ 3 linii ale timpului (ex. 1960-1980, 1981-1995, 1996-2010)

TIMPUL GLOBAL

1960 1980

1981 1995

1996 2011

30

EVENiMENTE

Are loc criza cubaneză de rachete 1962

Iugoslavia este proclamată republică socialistă iar Josip Broz Tito este numit Președinte pe viață. 1963

Formația Beatles ajunge pentru prima dată în SUA. 1964

Liderul chinez, Mao Zedong lansează Marea Revoluție Proletară Culturală. 1966

Israelul învinge forțele arabe în Războiul de șase zile. 1967

Este asasinat Dr. Martin Luther King Jr. 1968

Colonelul Gaddafi devine lider în Libia. 1969

Apollo 13 aterizează în siguranță în Pacific. 1970

Ceylon devine Republică și se redenumește Sri Lanka. 1972

În timpul Jocurilor Olimpice de vară din 1972 din Munchen, membrii echipei olimpice is-raeliene au fost luați ostateci și în final uciși de către un grup terorist palestinian.

1972

Generalul Pinochet înlătură guvernul ales Allende din Chile printr-o lovitură de stat violentă. 1973

Se deschide Opera din Sydney, Australia. 1973

Se introduce codul de bare pe produse. 1974

Se înființează Microsoft. 1975

Thriller în Manila: Boxerii, Muhammad Ali și Joe Frazier, luptă în Manila, Filipine. 1975

Moare Papa Ioan Paul I după 33 de ani de conducere a Bisericii Catolice. 1978

TIMPUL GLOBAL

31

Saddam Hussein devine Președintele Irakului. 1979

Începe războiul dintre Irak și Iran. 1980

Se lansează postul CNN. 1980

Atentat nereușit de asasinare a Papei Ioan Paul II. 1981

Argentina invadează Insulele Falkland, o colonie britanică, rezultând astfel războiul Falklands. Războiul se sfârșește prin victoria britanicilor.

1982

Apple introduce primul computer Macintosh. 1984

Mikhail Gorbachiov devine liderul sovietic. 1985

Accidentul Chernobil (primul dezastru nuclear) din Uniunea Sovietică. 1986

Populația lumii ajunge la numărul de cinci miliarde de oameni. 1987

Cade zidul Berlinului. 1989

Pactul de la Varșovia este oficial anulat prin întâlnirea de la Praga. 1991

Se semnează NAFTA (acordul nord american de comerț liber). 1993

Nelson Mandela devine președintele Africii de Sud. 1994

Genocidul din Ruanda: sunt uciși 800 000 de tutsi în Ruanda. 1994

Se înființează Organizația Mondială de Comerț WTO. 1995

Guvernul bosniac declară sfârșitul asediului în Sarajevo. 1996

Este pentru a doua oară ales președinte al Statelor Unite Bill Clinton. 1997

TIMPUL GLOBAL

32TIMPUL GLOBAL

Statele Unite și Marea Britanie bombardează Irakul (Operațiunea Vulpea deșertului). 1998

Se înființează Google. 1998

NATO – prin forțele de pace ale Națiunilor Unite a condus intrarea în provincia Kosovo din Republica Federală Iugoslavia.

1999

Air France Concord se prăbușește lângă Paris. 2000

Stația spațială a fostei Uniuni Sovietice, Mir, reintră în atrmosferă. 2001

Teroriștii atacă Turnurile World Trade Center și Pentagonul prin prăbușirea unor avioane. 2001

Elvețienii votează pentru intrarea în Națiunile Unite. 2002

Organizația Mondială a Sănătății emite o alertă mondială în privința SARS. 2003

Un val tzunami mătură coastele Indiei, Bangladesh, Maldive, Burma, Tailanda și Indonezia. Sunt uciși cel puțin 290 000 de oameni.

2004

Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au intrat în Uniunea Europeană.

2004

Moare Papa Ioan Paul II. 2005

Bulgaria și România intră în Uniunea Europeană. 2007

Fidel Castro demisionează din poziția de Președinte al Cubei. 2008

Rusia sistează aprovizionarea cu gas pentru Europa prin Ucraina. 2009

Se închide pentru câteva zile spațiul aerian european din cauza cenușei degajate de un vulcan din Islanda din cauza căruia se crează un haos pentru transportatori.

2010

Uzina nucleară din Fukushima se confruntă cu o topire a nucleului din cauza unui cutremur și a unui tzunami cauzat de acesta.

2011

33

Glo

baliz

area

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește câteva mese și plasează materialele pentru crea boabele de cacao (pixuri, hârtie ...). Pregătește o masă unde mai târziu vei vinde cartonașele cu nevoi de bază. Copiază și multiplică cartonașele cu nevoi de bază și monedele de euro în funcție de dimensiunea grupului.

Introducere Pas 1: Fă o introducere pentru cacao (inclusiv pașii de producție, țările de producție, produse realizate din boabele de cacao, etc.). Vei descoperi ușor această informație cu puțină cercetare. Poți să începi activitate cu: “Imaginați-vă că sunteți toți producători de cacao în Nicaragua. Venitul vostru depinde de producția pe care puteți să o obțineți și de prețul pe care îl luați pe produsele voastre pe piață”.

Pas 2: Invită participanții să se așeze la mese. Fiecare persoană crează 25 de boabe de cacao. Când toată lumea finalizează (în aproximativ 15 minute), invită participanții să formeze un cerc cu scaunele lor.

Pas 3: Împarte participanții în două grupuri: câțiva fermieri care practică comerțul echitabil și mult mai mulți fermieri care practică comerț convențional. Poți să faci acest lucru în felul următor: “De la tine și până la tine formați grupul fermierilor de comerț echitabil. Restul sunt fermieri convenționali.”

Pas 4: Apoi cumpără boabele de la participanți. Fermierii de comerț echitabil primesc 2 euro pentru 5 boabe, ceilalți primesc 1 euro pentru 5 boabe.

Pas 5: Acum deschide standul de piață pe masa deja pregătită: Vinde bunurile (simbolizând cartonașele cu nevoie de bază) participanților. Atunci când fiecare fermier și-a schimbat banii pe bunuri, întoarceți-vă în cerc și începeți să discutați.

Discuție și reflectare Poți să întrebi fermierii de comerț echitabil:

■■ Sunteți satisfăcuți cu venitul și bunurile cumpărate? Poți să întrebi fermierii convenționali:

■■ Sunteți satisfăcuți cu venitul și bunurile cumpărate? De ce nu?

■■ Cum te-ai simțit când ai realizat că nu ai bani pentru a-ți permite nevoile de bază?

■■ Ce nevoi de bază ai ales și de ce? ■■ Ce credeți ar putea să fie aceasta situația pentru o mulțime de fermieri de cacao?

Explică funcționarea comerțului echitabil și motivul pentru care relațiile echitabile sunt importante. Consumatorii pot să schimbe condițiile de viață ale producătorilor. Comerțul echitabil este o metodă posibilă pentru consumatori de a susține creșterea venitului producătorilor.

Urmărirea rezultatelor Există în prezent multe produse din comerțul echitabil. Poți să încurajezi participanții să cerceteze posibilitățile de achiziționare a produselor din comerț echitabil în orașul lor de reședință.

Indicii pentru facilitareEste recomandabil să arați participanților câteva poze cu boabe de cacao în introducere, pentru ca aceștia să știe cum arată boabele.

Comerțul echitabil – o alternativă realăPREZENTARE gENERALĂ Prin cumpărarea produselor prin comerț echitabil (fair trade), consumatorii asigură implicit un venit mai bun pentru producătorii și fermierii de cacao din Sudul global. Acest exercițiu de simulare face ca rațiunea comerțului echitabil să fie tangibilă. Scop

■■ Conștientizarea diferențelor dintre comerțul convențional și cel echitabil al cacao-ei

■■ Reflectare asupra propriului comportament de con-sumator

Tip de activitate: Exercițiu de simulareCerință de timp: 45 minuteCerință de spațiu: Trebuie să există spațiu suficient

pentru ca participanții să creeze boabe de cacao și de asemenea un spațiu pentru o masă pentru achiziționarea bunurilor necesare pentru nevoile de bază ale omului.


■■ Material pentru crearea boabelor de cacao (ex. lut, pixuri, creioane și hârtie)

■■ Bani din hârtie de 1 euro (10 monede de fiecare par-ticipant)

■■ Cartonașe cu nevoile de bază: alimente (2 euro), adăpost (2 euro), îmbrăcăminte (1 euro), educație (2 euro), îngrijire medicală (2 euro)

COMERȚUL ECHITABIL – O ALTERNATIVĂ REALĂ

34

Alimente

2

COMERȚUL ECHITABIL – O ALTERNATIVĂ REALĂ

Educație

2

Sănătate

2

Îmbrăcăminte

1

Locuinţe

2

35

Glo

baliz

area

PROCEdURĂ

Pregătire Prezintă subiectul ”Amprentă globală”. Poți folosi informațiile din ”Bazele amprentei” ca resursă.

Instrucțiuni Pe pagina de internet a rețelei de amprente globale, participanții își vor crea propria amprentă: www.footprintnetwork.org/en/index.php/GFN/page/calculators/

Discuție și reflectare Fiecare își va prezenta propria amprentă. În grupuri mici de câte patru participanții pot discuta de ce diferă amprentele lor. Ce poate fiecare participant să schimbe în obiceiurile sale de zi cu zi pentru a trăi mai sustenabil? Poate să există și o discuție de grup cu toți participanții pe următoarele întrebări:

■■ De ce cifrele pentru cetățenii din țările vestice sunt mult mai mari decât majoritatea țărilor?

■■ Ce ne comunică acest aspect despre stilul nostru de viață, consumul de resurse și atitudinea noastră față de reziduuri?

■■ Ce probleme credeți că vor ridica acestea în viitor?

Indicii pentru facilitare Deoarece pagina este disponibilă în engleză, germană, franceză, spaniolă și italiană, activitatea poate să fie realizată atunci când predăm limbi străine. Dacă nu există acces la internet, poți să tipărești și să multiplici chestionarele și să faci cercetarea pe hârtie.

Care este măsura la pantof?PREZENTARE gENERALĂ Amprenta ecologică este măsurată prin cât de mult pământ fertil și cât de multă mare sunt necesare pentru asigurarea resurselor (ex. energie, apa, materie primă) pe care le folosim în viața noastră de zi cu zi. Mai mult, acesta calculează emisiile generate de către petrolul, cărbunii și gazul pe care le folosim precum și cât de mult teren este necesar pentru a absorbi reziduurile. Amprenta noastră ecologică variază în funcție de stilul nostru de viață. Scop :

■■ Conștientizarea consecințelor stilului nostru de viață ■■ Reflectarea asupra comportamentului nostru de con-sumator: ce resurse folosim, unde le găsim, cum sunt acestea distribuite și ce pot eu să schimb

Tip de activitate: Exercițiu de simulare Cerințe de timp: 20 – 30 minuteCerințe de spațiu: Ar trebui să există spațiu suficient

pentru a lucra la computer/calculator personal. Mărimea grupului: fără limită Grupa de vârstă: 14 +Materiale necesare:

■■ Computer/calculator personal cu acces la internet ■■ Prezentare generală – amprenta

CARE ESTE MĂSURA LA PANTOf?

36

Instrumente

CARE ESTE MĂSURA LA PANTOf?

Omenirea are nevoie de ceea ce natura produce însă cum anume știm cât anume folosim și cât ar trebui să folosim?

Amprenta ecologică a devenit măsura primordială și mondială cu privire la cerințele omenirii asupra naturii. Măsoară cât pământ și câtă suprafață de apă este necesară pentru a produce resursa pe care o consumă și absorb emisiile de dioxid de carbon, folosind tehnologie corespunzătoare.

Situația noastră curentă: Începând cu anii 1970, omenirea depășește din punct de vedere ecologic cererea de resurse față de ceea ce poate regenera pământul în fiecare an. În prezent durează un an și jumătate regenerarea pământului pentru ceea ce consumăm într-un an. Menținem de fapt această depășire prin lichidarea resurselor pământului. Depășirea aceasta este destul de subestimată ca și amenințare față de bunăstarea omului și sănătate a planetei, amenințare care nu este adresată

adecvat. Prin măsurarea amprentei populației, un individ, oraș, afacere, națiune, sau toată omenirea – putem să evaluăm presiunea asupra planetei ceea ce ne ajută să gestionăm bunurile ecologice cu mai multă inteligență și să luăm atitudine atât la nivel individual cât și colectiv pentru a susține o lume unde omenirea trăiește în cadrul limitelor pământului.

Concepută în 1990 de către Mathis Wackernagel and William Rees de la Universitatea British Columbia (Canada), Amprenta Ecologică este acum des folosită de către oamenii de știință, de afaceri, guverne, agenții, indivizi și instituții care lucrează la monitorizarea folosirii resursei ecologice și dezvoltarea sustenabilă avansată.

(Source: www.footprintnetwork.org)

Bazele amprentei

AMPRENTA ECOLOgiCĂ

MĂSUrIcât de repede consumăm resurse şi generăm deșeuri

Energie Aşezări umane Lemn și hârtie Alimente Fructe de mare

Amprenta de carbon

Teren intravilan Pădure Terenuri agricole și pășuni

Pescării

ÎN COMParaȚIe CUcât de repede poate natura să

absoarbă deşeurile noastre şi să genereze resurse noi

37

Coop

erat

ion

and

Com

petit

ion

SUBIECTUL 2:

COOPERARE SI COMPETITIE

38


CE ESTE COMPETiȚiA Și COOPERAREA? Cooperarea și competiția sunt două concepte din

lumea de astăzi, din viețile noastre și chiar în lucrurile pe care le facem în mod regulat. Poți să încerci să-ți închizi ochii pentru un moment, să te gândești la ”o viață normală” și să privești lucrurile și activitățile în care cooperezi și acelea pentru care ești în competiție. Ce exemple ai găsit? Cu siguranță vor fi câteva deoarce ne întâlnim cu cooperarea și competiția atunci când vorbim despre activitățile vieții de zi cu zi precum munca, școala, hobby-urile, afacerea, sporturile, cumpărăturile și chiar familia și relațiile noastre. Însă ce înseamnă toate acestea cu adevărat? Și care dintre acestea sunt mai favorabile pentru noi?

Atunci când cercetăm definiția competiției în dicționar, putem să întâlnim cuvinte precum rivalitate, supremație, avantaj, premiu sau luptă. Atunci când cercetăm cooperarea, rezultatele includ cuvinte precum parteneriat, interacțiune, scop comun, beneficiu sau acțiuni comune. Desigur ar fi prea simplu să examinăm aceste două concepte doar prin definițiile dicționarelor însă acestea oferă o privire interesantă asupra înțelesului acestor două cuvinte. Așa că vă invit să privim cu mai multă atenție.

Dacă începem cu competiția, putem doar să spunem că există competiție atunci când cineva câștigă și altul pierde. Este situația în care oamenii, indivizii sau grupurile încearcă împotriva celorlalți să-și atingă propriile scopuri. Însă scopul poate să fie atins de o singură parte. Competitorii de obicei nu se ascultă și nici nu-și vorbesc. Ar putea chiar să nu fie conștienți că mai există cineva. Este o certitudine că există voci care ar spune că este mult mai eficientă și productivă competiția care ne motivează să ajungem la perfecțiune. Există persoane care ar spune că această competiție este parte din natura umană și ca urmare nu poate fi evitată. Însă oare așa este? Antropologistul Margaret Mead a descoperit și studiat culturi pentru care competiția era necunoscută. Indienii zuni din Arizona era una dintre acestea: ei aveau o tradiție a unei întreceri ritualice la care fiecare putea să participe însă nimeni nu era declarat învingător. În consecință, oare competiția este într-adevăr un aspect natural al comportamentului uman sau este cu atât mai probabil că este produs de către societatea și cultura în care trăim?

Pe de altă parte, dacă înțelegem cooperarea ca o acțiune comună, este evident că implică oameni, mai multe idei, opinii și perspective a aceluiași lucru. Cooperarea este un proces, un dialog colectiv prin care oamenii pot să împărtășească și să schimbe idei, abilități și cunoștințe și astfel se implică și ajung la un rezultat împreună. Totuși nu înseamnă că există întotdeauna nevoia de consens. Cooperarea nu înseamnă armonie perfectă sau acord total. Dimpotrivă, poate provoca întrebări și oportunități de învățare din diferite perspective. Cooperarea crează de asemenea o așa-numită interdependență pozitivă ceea ce înseamnă că toți membrii grupului lucrează pentru aceleași scop și folosesc

resurse comune. În acest mod, alții depind de tine și tu depinzi de alții ceea ce constituie un aspect motivațional în sine. Într-un mediu competitiv, există doar motivația de a-i face pe ceilalți să eșueze.

Ar fi simplu însă prea idealist să spunem: De acum încolo, să uităm de competiție, haide să cooperăm mereu! Cu toate acestea, competența de a colabora este una dintre cele mai valoroase și necesare abilități în lumea de astăzi. Include abilitatea de a asculta, de a dezvolta empatie și de a implica împreună cu alții. Mai mult, putem încerca să gândim cooperarea ca o cheie a productivității, înțelegând productivitatea într-un context mai larg decât cel economic. Până acum, numai competiția și-a mențiunut această poziție.

diMENSiUNiLE COOPERĂRii Și COMPETiȚiEi

exemplu: educația Suntem atât de obișnuiți cu aceasta încât nici nu mai

remarcăm faptul că în educație competiția este un aspect omniprezent, notele fiind exemplul cel mai evident. Totuși, există și exemple ascunse precum întrebările de tipul ”Cine poate să îmi spună ...?” când se presupune că elevii se vor întrece pentru a răspunde primii. Nu profită din astfel de practici nici câștigătorii, nici perdanții. A învrăjbi copiii este distructiv întrucât trimite mesajul cum că ceilalți oameni sunt obstacole împotriva succesului lor. Mai mult, s-a dovedit prin studii asupra acestui subiect că se învață mai bine prin cooperare decât prin competiție. Aceasta sugerează că oferirea de posibilități de achiziție a abilităților de cooperare trebuie să fie unul dintre scopurile principale în educație. Însă nu numai atât. Avem nevoie să predăm (și să invățăm) cum să-i ascultăm pe ceilalți, cum să învățăm de la și cu ceilalți și cum să răspundem conform contextului din care noi și ceilalți venim. Dacă ne dorim o schimbare în lume, trebuie să ne concentrăm pe modul în care putem să schimbăm lumea împreună cu ceilalți, în mod colectiv.

exemplu: SocietateaExistă exemple în istorie care arată cum efortul

colaborator a dus la schimbări și rezultate semnificativ pozitive. Un astfel de exemplu este Chipko Movement (Mișcarea Chipko) care a debutat în 1970 și care a organizat rezistența oamenilor (cu o puternică participare din partea femeilor din locația respectivă) ajutând la salvarea pădurilor din toată India.

Chipko Movement s-a bazat pe filosofia gandiană a rezistenței pacifiste pentru a-ți atinge scopurile. Numele mișcării provine de la cuvântul ”îmbrățișare” deoarece sătenii au îmbrățișat copacii astfel împiedicând tăierea lor.

Una dintre principalele reușite ale Mișcării Chipko a fost interzicerea tăierii copacilor timp de 15 ani în pădurile din Uttar Pradesh în 1980. Mai târziu, interzicerea a fost impusă și în alte state ale Indiei (Himachal Pardesh, Karnataka, Rajasthan, Bihar, Western Ghats și Vindhayas).

COOPerare ȘI COMPeȚIe

39

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

Toate acestea au fost emise prin ordinul Prim-Ministrului indian după puternice proteste ale activiștilor din toată țara.

exemplu: economiaCompetiția în economie duce la alocarea resurselor

productive pentru folosirea lor cât mai eficient. Indivizi sau firme intră în competiție pentru a primi o parte cât mai mare din piață pentru a vinde sau cumpăra bunuri și servicii. În opoziție, criticii acestei abordări pretind că acest tip de piață nu este naturală ci este construită de către oameni pentru a servi sistemului actual de economie a pieței libere.

Pentru economiștii neo-liberali competiția înseamnă o parte esențială a pieței deoarece absența competiției înseamnă violarea sistemului de piață liberă. Regula cererii și ofertei a fost una dintre principalele forțe ale economiei de piață liberă și a conturat înțelegerea comună a economiei unde orice restricție a pieței a fost înțeleasă într-un mod negativ.

Deși competiția este restricționată prin legi și regulamente în multe țări, poate avea efecte negative. Un astfel de exemplu poate fi așa numita întrecere până la final, situație în care țări sau regiuni intră în competiție pentru a atrage investitori prin diminuarea standardelor lor de mediu, sociale sau altor tipuri de standarde.

exemplu: Mediul Unele exploatări ale resurselor naturale sunt

considerate esențiale pentru existența umană. Totuși, exploatarea nesustenabilă a resurselor provocată de nevoia de creștere economică și progres tehnologic amenință existența noastră în aceeași măsură. Mai mult, istoria arată că au existat multe exemple când competiția vis-a-vis de resurse a dus la conflicte serioase între oameni și țări.

Ca exemplu putem să vorbim de așa-numitul Marele Război al Africii care a început în 1998 în Republica Democratică Congo. Războiul și următoarele conflicte au fost conduse de către comerțul de minerale, printre altele, în special de coltan, o componentă esențială folosită pentru producerea electronicelor cum ar fi telefonul mobil.

BiBLiOgRAFiE

Vanessa ANDREOTTI: Actionable Postcolonial Theory in Education. Palgrave Macmillan 2011.

John BAYLIS – Steve SMITH: The Globalisation of World Politics. OUP Oxford 2010.

Jeremy BRECHER – Tim COSTELLO: Global Village or Global Pillage. South end Press 1998.

Gustavo ESTEVA – Madhu Suri PRAKASH: Escaping Education. Peter Lang 2008.

Edward FULLBROOK: Pluralist Economics. Zed Books 2008.Johan T. HACKET: Race to the Bottom. AuthorHouse 2004.Garrett HARDIN: Tragedy of the Commons 1968.Alfie KOHN: No Contest. INC. Magazine 1987.Alfie KOHN: The Case against Competition. Working mother 1987.Margaret MEAD: Cooperation and Competition among Primitive

Peoples. Transaction Publishers 2003.Vandana SHIVA: Staying alive. Zed Books 1989.Ernst Friedrich SCHUMMACHER: Small is beautiful: Economics as

if people mattered. Blond and Briggs 1973.

SURSE wEB UTiLE:

Teoria jocului și economiei ■■ levine.sscnet.ucla.edu■■ www.gametheory.net

Educație:■■ www.osdemethodology.org.uk■■ www.throughothereyes.org.uk■■ www.alfiekohn.org/index.php

Tragedia comunelor: ■■ www.sciencemag.org/content/162/3859/1243.full

Coltan însâgerat (documentar online) ■■ topdocumentaryfilms.com/blood-coltan

40

Instrumente

DOUĂ BANANE

PROCEdURĂ

Instrucțiuni Sunt două opțiuni de joc:

Opțiunea 1: Doi voluntari se joacă iar ceilalți privesc și vor face comentarii în momentul de reflectare.

Opțiunea 2: Împarte participanții în grupuri de trei. Fiecare grup își numește un referent. Ia referenții deoparte și explică-le regulile jocului. Apoi explică restului de participanți ce fel de joc vor juca.

Pas 1: Explică următoarea situație: Sunteți doi supraviețuitori a unui naufragiu pe o insulă pustie. Insula nu oferă prea multe de mâncat însă există un bananier cu două banane care se coc în fiecare zi. Vă luptați pentru cele două banane în fiecare zi deoarece acestea sunt singurele surse de mâncare pentru voi.

Pas 2: Explică regulile luptei: Doi voluntari jucători vor sta față în față (fie așezați, fie în picoare). După ce spun ”un-doi-trei-acum” ambii veți întinde mâna dreaptă în față – poate să fie ori pumnul (însemnând: vreau să lupt!) sau palma (însemnând: vreau să ne înțelegem!).

Pas 3: Atunci când jucătorii sunt gata, pornește jocul. Joacă câteva runde. Atunci când are loc următoarea situație, explică ce înseamnă aceasta pentru jucători (este important să faci asta în timpul jocului și nu înainte de joc):

■■ Două palme – amândoi jucătorii obțin câte o banană (1 punct pentru fiecare)

■■ Doi pumni – bananele sunt zdrobite și nu mai pot fi mâncate, amândoi jucătorii sunt înfometați (0 puncte)

■■ O palmă/un pumn – jucătorul care a arătat pumnul câștigă lupta și ia ambele banane, celălalt este înfometat (un punct pentru un jucător)

■■ Poți introduce și o regulă prin care după trei zile de înfometare supraviețuitorul moare.

Pas 4: Atunci când un supraviețuitor al naufragiului moare sau când decizi să închei jocul, spune-le jucătorilor să reflecte asupra rolurilor lor și sentimentelor avute în timpul jocului.

Discuție și reflectare Poți începe prin adresarea următoarelor întrebări:

■■ Cum te-ai simțit în timpul jocului? ■■ Cum te simți acum? ■■ Ce strategie ai ales pentru prima rundă și de ce? ■■ Cum s-a dezvoltat strategia ta în timpul jocului? Care a fost scopul tău?

■■ Ai întâlnit situații similare în viața ta? Care au fost acestea? Cum le-ai rezolvat? Cum poți aplica experiența jocului în situații ale vieții tale?

Două bananePREZENTARE gENERALĂ Un scurt joc care oferă modele diferite ale cooperării și competiției; principiul de bază al jocului este dezvoltat mai amănunțit în activitatea dilema prizonierului. Deo-arece ideea celor două activități este similară nu este re-comandat să le combinați. Scop

■■ Bazat pe o situație model, participanții vor experi-menta strategii diferite de cooperare și competiție și posibilele consecințe ale acestora

■■ Participanții vor aplica experiența din joc în situații ale vieților proprii

Tipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 10 minute Cerințe de spațiu: În interior sau exterior, spațiu sufi-

cient pentru grup Dimensiunea grupului: 2-20 persoaneGrupa de vârstă: 12+

41

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

CINE DESENEAZĂ?

PROCEdURĂ

PregătireTaie carduri din materiale pentru a avea câte unul pentru fiecare participant și pregătește o foaie de hârtie albă (A4) pentru fiecare pereche.

Instrucțiuni Pas 1: Roagă fiecare participant să pregătească un pix. Anunță-i că vor juca un joc în care nu vor putea vorbi. De acum, nimeni nu va mai vorbi, în afară de tine.

Pas 2: Distribuie cardurile astfel încât o jumătate dintre ei să primească cardul A și cealaltă jumătate cardul B. Asigură-te că nu vor observa că există două tipuri de carduri. Nu ar trebui să conștientizeze acest lucru, ex. cere-le să se ridice și să formeze o linie. Poți să dai cardurile A la prima jumătate și cele B la a doua jumătate. Ia cardurile înapoi imediat deoarece le va lua doar câteva secunde să le citească și te va ajuta să eviți ca participanții să citească cardurile celor din jur.

Pas 3: Dacă ai un număr impar de participanți în grup, roagă unul dintre ei să fie observator tăcut. Sarcina acestuia va fi să raporteze mai târziu ce s-a întâmplat în timpul activității.

Pas 4: Roagă participanții să formeze perechi, coordonează-i astfel încât A-urile cu B-urile să fie împreună (ex. începe din capetele liniei formate formând perechi). Formează perechile repede pentru a nu observa care este strategia ta. Adu-le aminte că nu trebuie să vorbească.

Pas 5: Fiecare pereche s-a așezat față în față. Dă fiecărei perechi o foaie albă de hârtie.

Pas 6: Roagă o persoană din fiecare pereche să își plaseze pixul pe masă deoarece fiecare pereche poate folosi numai un singur pix. Acum participanții vor folosi același pix în același timp.

Pas 7: Spune-le că acum este timpul ca ei să îndeplineasă sarcina care era scrisă pe card: trei, doi, unu, acum! Fără a vorbi!

Pas 8: Observă-i în timpul lucrului. Cooperează sau intră în competiție?

Discuție și reflectareDupă ce participanții au finalizat desenul lor, discută cu ei pe următoarele întrebări:

■■ Care este primul cuvând care vine în mintea ta acum? ■■ Cum te-ai simțit când desenai? ■■ V-ați schimbat simțămintele în timpul jocului? ■■ Cum ai descrie procesul? (Aici poți să soliciți observatorilor participanți să comenteze).

■■ Când ai decis să cooperezi (dacă acesta a fost cazul)? ■■ Ce beneficii a adus cooperarea? ■■ Ce ai face diferit dacă ai mai face activitatea încă o data?

Următoarele întrebări vor ajuta participanții să conecteze experiența aceasta cu viața proprie:

■■ Îți aduci aminte de vreo situație din viața ta când a trebuit să intri în competiție însă nu ți-a plăcut sau nu ai simțit că ar exista beneficii din aceasta? Care a fost situația aceea?

■■ Poți să te gândești la situații de viață în general în care ar fi mai ușor sau mai eficient să cooperezi în loc de luptă?

Cine desenează?PREZENTARE gENERALĂ În această activitate participanții au șansa de a coopera sau intra în competiție atunci când primesc sarcina – să deseneze diferite obiecte. După aceea, vor reflecta asu-pra procesului muncii lor și vor aplica experiența la situații din viața de zi cu zi. Scop

■■ Participanții experimentează competiția și/sau coop-erarea și își exprimă sentimentele proprii vis-a-vis de acestea

■■ Participanții vor identifica și discuta beneficiile cooperării

■■ Participanții vor da exemple de cooperare și competiție din viața proprie

Tip de activitate: exercițiu de desen Cerințe de timp: 10-15 minute Cerințe de spațiu: În interior sau exterior, mese și

scaune necesare pentru desen Dimensiunea grupului: 2 – 20 persoane Grupa de vârstă: 10+Materiale necesare:

■■ Carduri A și B – câte unul pentru fiecare participant ■■ Pixuri ■■ O foaie de hârtie albă (una pentru fiecare pereche de participanți)

42

Carduri A:

SARCiNA TA ESTE SĂ dESENEZi O CASĂ� SARCiNA TA ESTE SĂ dESENEZi O CASĂ�




Carduri B:

SARCiNA TA ESTE SĂ dESENEZi UN COPAC� SARCiNA TA ESTE SĂ dESENEZi UN COPAC�




CINE DESENEAZĂ?

43

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

PROCEdURĂ

Pregătire Dă un exemplu de palma voinicului pe o foaie de flipchart sau pe o tablă și pregătește mici foi de hârtie cu modele de palma voinicului pentru fiecare participant (sau desenează modelul pe tablă).

InstrucțiuniPas 1: Solicită participanților să pregătească un pix și ceva pe care să scrie (sau distribuie foile mici de hârtie cu palma voinicului pregătită).

Pas 2: Împarte grupul în două părți și spune-le că o parte va lucra pe subiectul cooperare și cealaltă pe competiție. Sarcina lor va fi să creeze propria palmă a voinicului pe subiect (vezi exemplul și explică cum să creeze palma voinicului, poți să faci una ca un exemplu pe tablă). Spune-le că nu trebuie să scrie primul lucru care le vine în minte ci să își ia ceva timp și să se gândească profund asupra subiectului și să determine ce înseamnă cu adevărat pentru ei cooperarea și competiția. Trebuie să lucreze individual mai întâi.

Pas 3: După ce fiecare are pregătită fiecare frunză în parte, împarte participanții în perechi sau grupuri de trei (trebuie să fie împreună cu cei care au cinci frunze pe același subiect) și roagă-i să împărtășească și să discute pe rezultatele lor; apoi ar trebui să creeze propria floare împreună bazată pe cele create individual – trebuie să agreeze asupra versiunii pe care o plac cel mai mult,

preluând idei și inspirându-se de la toți partenerii lor.

Pas 4: Distribuie foile mari de hârtie pe care trebuie să creeze palma voinicului finală. Atunci când le termină, afișează-le în sală pentru a fi vizibile pentru toți.

Discuție și reflectare Înapoi în grupul mare, compară palma voinicului pe tema cooperare și cea pe competiție și reflectă asupra întregii activități. Poți să adresezi următoarele întrebări:

■■ Cum a fost pentru voi să creați palma voinicului? ■■ Cum a fost să o creați într-un grup? ■■ În ce fel s-a schimbat floarea originală a ta? ■■ Atunci când ne uităm la cele finale pe cooperare și competiție, ce observăm că au în comun?

■■ Ce este diferit? De ce sunt diferite? ■■ Ce putem învăța despre cooperare și competiție din palma voinicului? Cum o înțelegem?

Urmărirea rezultatelorPoți organiza o mică expoziție prezentând afișele cu palmele voinicului create în timpul sesiunii.

Cum să creezi palma voinicului (cinci-frunze):

Prima linie: un substantiv (subiectul, ex. competiție)A doua linie: două adjective (descriere, caracteristicile

subiectului)A treia linie: trei verbe (ce face subiectul și ce se

întâmplă cu el)A patra linie: o propoziție de patru cuvinte

reprezentând sentimentele tale legate de subiect

A cincea linie: un substantiv (un cuvânt care rezumă inima chestiunii)

Exemplu: COMPETIȚIE

Dificilă – fără utilitate

Se desfășoară – încurajează – motivează

Mie îmi place competiția.

Realitate Mai multe informații despre citirea și scrierea pentru gândirea critică:www.soros.org/initiatives/esp/focus_areas/rwct

PALMA VOINICULUI

Palma voiniculuiPREZENTARE gENERALĂ În această activitate este folosită o metodă de citire și scriere pentru gândire critică în care participanții explorează înțelegerea lor asupra termenilor de cooperare și competiție și o compară cu ceilalți membri ai grupului. Scop

■■ Participanții explorează înțelegerea lor vis-a-vis de cooperare și competiție și își exprimă înțelegerea termenilor prin crearea palmei voinicului.

■■ Participanții compară înțelegerea lor cu privire la cooperare și competiție cu ceilalți membri ai grupului

Tipul activității: exercițiu de asociere Cerințe de timp: 20 minute Cerințe de spațiu: Înăuntru sau afară, participanții au

nevoie de ceva pe care să scrie Dimensiunea grupului: 6-30 persoaneGrupa de vârstă: 11+Materiale necesare:

■■ Foi mici de hârtie pentru fiecare participant ■■ Foaie mare de hârtie pentru fiecare grup ■■ Markere, pixuri

44

Instrumente

DE ACORD SAU NU?

PROCEdURĂ

Pregătire Împarte spațiul în două printr-o linie (poți folosi fie scotch de hârtie, sfoară sau hârtie igienică) și plasează semnul ACORD într-o parte și semnul DEZACORD în cealaltă parte a liniei. Poți de asemenea să introduci doar o linie imaginară.

Instrucțiuni Pas 1: Roagă participanții să stea în mijloc (pe linie) sau în spațiul pe care poți să îl denumești ”fără opinie”. Spune-le că veți discuta anumite afirmații pe o anumită procedură.

Pas 2: Comunică-le următoarele reguli: Eu voi face o afirmație și sarcina voastră este să vă decideți dacă sunteți de acord sau nu cu aceasta și să vă duceți în partea respectivă a camerei. Condiția este că trebuie să luați o decizie între ACORD și DEZACORD deoarece afirmații precum: depinde ..., este dificil să te pronunți ..., nu sunt relevante în acest context. Mai târziu veți avea spațiul să vă exprimați motivele și argumentele și vi se va permite chiar să mergeți în cealaltă parte dacă vă simțiți convinși de către argumentele celuilalt grup. Este permis să își schimbi opinia.

Pas 3: Apoi citește/spune-le prima afirmație. După ce fiecare s-a decis și s-a mișcat, începe dezbaterea. Solicită persoanele din ambele părți să își exprime motivul pentru care sunt de acord sau în dezacord cu afirmația. Asigură-te că ambele părți au oportunități egale de a se exprima

(ar trebui să vorbească pe rând).

Pas 4: Repetă aceeași procedură cu toate afirmațiile.

Discuție și reflectare După ce termini dezbaterea, reflectă asupra procesului de discuție cu participanții; poți să îi întrebi următoarele:

■■ Cum v-ați simțit când a trebuit să luați o decizie? ■■ Care a fost cea mai dificilă și de ce? ■■ Care dintre afirmații v-a plăcut și care nu și de ce? ■■ Ați descoperit ceva interesant sau surprinzător? De ce? ■■ Ce ați învățat nou?

Indicii pentru facilitare În anumite momente, va fi dificil pentru participanți să se decidă dacă sunt de acord sau nu. Totuși, încurajează-i să ia o decizie și nu-i lăsa să rămână neutri. Vor avea posibilitatea să reflecteze asupra procesului mai târziu.

MATERiALAfirmații sugerate pentru subiectul ”competiție versus cooperare” (alege acele afirmații care sunt potrivite cu contextul și grupul cu care lucrezi, simte-te liber(ă) să rearanjezi ordinea acestora):

■■ Competiția înseamnă distracție.■■ Competiția înseamnă că există un câștigător și un perdant.

■■ Competiția este inevitabilă deoarece este parte din natura omului.

■■ Competiția întărește stima de sine. ■■ Competiția aduce ce-i mai bun din noi. ■■ Competiția întărește caracterul și produce excelență. ■■ Cooperarea este întotdeauna mult mai eficiență decât competiția.

■■ Cooperarea este cheia productivității.■■ Cooperarea înseamnă armonie.■■ Cooperarea înseamnă să gândești la fel. ■■ Oamenii învață mai bine când cooperează. ■■ Este bine ca educația din școală să sprijine competiția.■■ Sportul este întotdeauna competitiv. ■■ Fără competiție, viața ar fi foarte plictisitoare.

De acord sau nu?PREZENTARE gENERALĂ Li se oferă participanților spațiu de exprimare a acordu-lui sau dezacordului cu privire la diferite afirmații de-spre competiția și cooperare precum și spațiu pentru a-și asculta opiniile și argumentele reciproc. Scop

■■ Participanții își exprimă părerea pe varii afirmații despre competiție și cooperare

■■ Participanții vor practica abilități de luare a deciziei ■■ Participanții formulează argumente sprijinind de-ciziile lor și vor practica ascultarea argumentelor și opiniilor celorlalți

Tipul activității: expercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 20-45 minute Cerințe de spațiu: Interior sau afară, un spațiu care

poate să fie împărțit în două astfel încât participanții să se miște liber

Mărimea grupului: 5-20 persoane Grupa de vârstă: 14+Materiale necesare:

■■ Foi de hârtie cu ACORD și DEZACORD ■■ Notițe pentru facilitator cu afirmații despre competiție și cooperare

45

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

ÎN fIECARE ZI

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește dinainte afișele cu diagramele Venn. Dacă vrei să folosești opțiunea 2, adu varii tipuri de reviste și ziare.

Instrucțiuni Pas 1: Pentru a ajuta participanții să se concentreze pe subiect, roagă participanții să închidă ochii pentru un minut și să se gândească la ziua lor obișnuită, la lucrurile pe care le fac de obicei, la situații cu care se confruntă, la oamenii cu care se întâlnesc.

Pas 2: Își deschid ochii. Spune-le că în această activitate ne vom concentra pe cooperarea și competiția din viața noastră de zi cu zi.

Pas 3: Există două variante din care poți să alegi: Opțiunea 1: Dă un timp participanților să se gândească la situații sau activități pe care le-au întâlnit în viața de zi cu zi și să încerce să vină cu exemple care se bazează pe cooperare și exemple care se bazează pe competiție; pentru a-i ajuta, poți să le dai câteva exemple mai întâi (poți menționa: sportul, notele de la școală, lucrul în grupe

la școală, jocurile de pe computer, interviul pentru un loc de muncă, concursuri la TV ...). Împarte fiecărui participant 6 foi de hârtie. Sarcina lor este să scrie trei exemple de cooperări și trei exemple de competiții ale lor. Opțiunea 2: Împarte diverse tipuri de reviste, ziare și alte periodice și cere-le participanților să găsească exemple de competiție și cooperare în acestea (ex. în folografii, texte, titluri, reclame). Solicită-le să extragă acele exemple (3 pentru competiție și 3 pentru cooperare). Dă-le un timp de lucru (ex. 5-10 minute).

Pas 4: După ce toată lumea are 6 exemple (fie scrise conform opțiunii 1 fi extrase conform opțiunii 2), împarte participanții în grupuri de patru și distribuie-le o foaie mare de hârtie cu diagramele Venn (vezi material).

Pas 5: Sarcina este de a pune laolaltă și de a discuta toate exemplele de cooperare și competiție pe care le au (pot să adauge și altele) și apoi să le includă/împartă între cele trei părți ale diagramei; spune-le participanților că înainte de a se decide și a le lipi pe hârtie, ar trebui să încerce să examineze exemplele din diferite perspective și să considere mai multe posibilități. După ce se decid, vor lipi foile de hârtie sau extrasele pe afiș. Dacă este necesar, pot de asemenea să adauge comentarii scrise.

Pas 6: Postează afișele pentru ca participanții să le vadă cu ușurință pe toate.

Discuție și reflectare Finalizează activitatea cu o discuție în care să reflectați asupra conținului afișelor dar și asupra procedurii de lucru a grupului; poți să începi cu întrebările:

■■ Cum a fost pentru voi să vă gândiți la viața de zi cu zi cu accent pe competiție și cooperare?

■■ Care au fost primele lucruri care ți-au venit în minte? Te-ai gândit vreodată la lucrurile pe care le faci în felul acesta?

■■ Ai descoperit ceva interesant despre tine? Vrei să împărtășești această descoperire cu noi? Cum a mers discuția de grup?

Condu discuția cu următoarele întrebări: ■■ În ce fel de situații crezi că ar fi mai bine să cooperezi? De ce crezi așa?

■■ Sunt situații în care este mai bine să intri în competiție? Care sunt acelea? De ce?

Indicii pentru facilitareÎnainte de a începe activitatea, gândește-te la câteva exemple de cooperare și competiție pe care să le dai participanților și pe care să le plasezi pe diagramă și să explici de ce.

În fiecare zi ...PREZENTARE gENERALĂ Această activitate se concentrează pe viața noastră zilnică și examinează situații în care cooperăm și/sau intrăm în competiție. Participanții analizează acele situații (opțional pot folosi ziare sau reviste unde vor căuta exemple de cooperare și competiție) și discută posibilele avantaje și dezavantaje ale abordării acestora în mod cooperant sau competitiv. Această activitatea folosește o metodă denumită diagrama Venn, care este o metodă de citire și scriere a gândirii critice. Scop

■■ Participanții își examinează propria viață zilnică cu privire la cooperare și competiție și dau exemple de situații în care cooperează sau intră în competiție

■■ Participanții discută și găsesc exemple de situații în care ei cred că este mai bine să folosească cooperarea sau competiția

■■ Participanții își exprimă opinia și compară opiniile lor cu restul grupului și cooperează pentru a finaliza o sarcină comună (diagramele Venn).

Tipul activității: exercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 30 minute Cerințe de spațiu: o sală de cală sau sală de întâlniri Dimensiunea grupului: 10-30 de persoane Grupa de vârstă: 12+Materiale necesare:

■■ Foi de hârtie: 6 pentru fiecare participant ■■ Afișe cu diagramele Venn■■ Markere, lipici ■■ Reviste, ziare (opțional)

Caseta infoMai multe informații despre citirea și scrierea pentru gândire critică: www.soros.org/initiatives/esp/focus_areas/rwct

46

Instrumente

ÎN fIECARE ZI

MATERiALDiagrama Venn

cooperare competițieambele

47

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

DILEMA PRIZONIERULUI

PROCEdURĂ

Pregătire ■■ Pregătește foaia cu scoruri în așa fel încât să corespundă cu numărul de grupuri din sală (vezi material)

■■ Pregătește foaia de înregistrare în așa fel încât să corespundă cu numărul de grupuri pe care le ai (vezi material)

■■ Pregătește cardurile de voturi (2 pentru fiecare grup – un card din hârtie cu un cerc și o cruce; folosește culori diferite, ex. cerc albastru, cruce roșie).

■■ Plasează foaia de înregistrare și plicul conținând ”finalul jocului de cărți” într-un loc vizibil (cardul are trebui să conțină următoarele: ”Jocul acesta se termină după runda 13”).

■■ Pregătește scaunele în formă de semicerc – un scaun pentru fiecare participant

Instrucțiuni Pas 1: Împarte jucătorii în 3 sau 4 grupuri de aceeași mărime. Nu uita că foaia de înregistrare și foaia de scorare trebuie să corespundă cu numărul de grupuri pe care îl ai.

Pas 2: Jucătorii stau în grupuri în semicerc. Asigură-te că toți pot vedea foaia de înregistrare. Solicită grupurile să se gândească la un nume scurt care să fie trecut în dreptul liniei lor pe foaia de înregistrare.

Pas 3: Explică regulile jocului: ■■ Fiecare grup are propriul sistem de votare: un card cu o cruce, un card cu un cerc.

■■ Jocul are 35 de runde. Sarcina fiecărui grup este de a se pune de acord dacă vor juca crucea sau cercul într-o anumită rundă.

■■ La început, fiecare grup își selectează ”purtătorul de cuvânt”. Sarcina purtătorului de cuvânt în fiecare rundă este de a arăta cardul asupra căruia a agreat grupul. Cardurile tuturor grupurilor vor fi arătate toate în același timp.

■■ Grupurile câștigă puncte în fiecare rundă în conformitate cu foaia de scorare. (Întotdeauna găsește linia care corespunde combinației de semne jucate în runda respectivă. A doua coloană arată câștigul grupului care a jucat cercul, a treia câștigul grupului care a jucat crucea). Numără punctele și introdu-le în foaia de înregistrare, precum și semnul pe care l-a jucat grupul. Asigură-te că participanții nu văd foaia de scorare.

■■ În timpul jocului, jucătorii pot comunica numai în grupurile lor; comunicarea cu alte grupuri nu este permisă. Există o excepție a ”rundei de comunicare” marcată cu ”C” pe fișa de înregistrare – în timpul acelor runde, grupurile pot comunica cu celelalte timp de două minute, apoi vor avea timp pentru a ajunge la un acord în cadrul propriului grup.

■■ În afară de semnele ”C”, mai există ”rundele bonus” marcate pe fișele de scorare, ex. ”B-5”, numărul reprezintă cu cât va fi înmulțit scorul din runda respectivă. (Semnul

Dilema prizonieruluiPREZENTARE gENERALĂJoc de simulare bazat pe un experiment real care caută cea mai eficientă strategie pentru părțile în competiție; principiul de bază a jocului este același cu cel al activității două banane, acest joc dezvoltă ideea mai de-parte și oferă un spațiu pentru experiențe mai profunde și discuții mai vaste. Scop

■■ Participanții experimentează strategii posibile de cooperare/competiție în situații similare dilemei prizonierului

■■ Participanții experimentează diferența dintre câștiguri absolute și relative

■■ Participanții aplică propria experiență din joc în situații reale (deforestierea pădurilor, mecanisme de piață, dileme de securitate etc).

Tipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 100-120 minute Cerințe de spațiu: În interior sau afară cu un aranja-

ment al scaunelor în formă de semicerc – foaia de înregistrare trebuie să fie plasată în fața tututor participanților pentru a fi văzută.

Mărimea grupului: 4-16 Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare:

■■ Foaie cu scoruri (material)■■ Foaie de înregistrare (material)■■ Carduri de votare pentru fiecare grup (vezi pregătirea)

■■ Markere■■ Premiu pentru câștigător (ex. o ciocolată)■■ Cronometru

Notă Această activitate este bazată pe un experiment real care a fost repetat în anii 1960 și 1970 cu scopul de a descoperi cele mai eficiente strategii pentru situațiile corespunzând așa-numitelor ”dileme ale prizonierului”. Dilema prizonierului este una din temele cheie ale ter-oriei jocului. Această teorie, prin modele matematice, caută strategia cea mai eficientă/de succes care să ducă la maximizarea câștigurilor părților în competiție. Dilema prizonierului se concentrează pe situația în care interesul personal se confruntă cu interesul celorlalți. Soluția dilemei prizonierului pentru un număr infinit (sau foarte mare) de runde jucate aplicându-se așa numita strategie ”tit-for-tat” (jumătate-jumătate) care a devenit fundamentală pen-tru multe teorii ale cooperării în varii domenii ale științei. Jucătorul care urmărește strategia ”tit-for-tat” pur și simplu cooperează în prima rundă și în următoarele acționează în același fel ca oponentul său.

48

Instrumente


B-3 înseamnă ca punctele câștigate de către un grup din runda corepondentă vor fi înmulțite cu 3).

■■ Scopul jocului este să câștigi cât mai multe puncte posibile. Premiul pentru câștigător este această ciocolată.

Pas 4: Lasă spațiu pentru întrebări și dacă este nevoie, explică lucrurile care nu au fost clare. Fiecare grup selectează un ”purtător de cuvânt” care va opera sistemul de votare.

Pas 5: Acum este momentul să începi jocul. Ca lider al jocului, întotdeauna trebuie să anunți noua rundă, oferă spațiu pentru discuții în cadrul echipelor. Dacă este momentul pentru ”runda de comunicare”, oferă spațiu pentru discuții pentru toate echipele mai întâi. Nu modera această discuție, trebuie numai limitat timpul. Scopul tău în această parte a jocului ar trebui să fie cât mai invizibil cu putință. Este preferabil să dai instrucțiuni scurte și clare ceea ce menține dinamica grupului. Discuția este în puterea jucătorilor.

Instrucțiuni sugerate (rundă normală): ■■ Runda trei, timp pentru discuții de echipă. Aveți două minute.

■■ 30 de secunde rămase. ■■ Vă rog să pregătiți simbolul pe care l-ați ales. Gata? ■■ Trei, doi, unu, ACUM

Instrucțiuni sugerate (rundă de comunicare + rundă bonus B-3)

■■ Runda șapte, spațiu pentru discuții între echipe. Aveți două minute.

■■ 30 de secunde rămase. ■■ Terminați discuțiile. ■■ Acum aveți timp pentru discuțiile de grup. Nu uitați că punctele câștigate în această rundă vor fi înmulțite cu trei.

■■ Vă rog să pregătiți simbolul pe care l-ați ales. Gata? ■■ Trei, doi, unu, ACUM

Pas 6: Notează combinația de semne jucată în fiecare rundă (ex. 3 cercuri, 1 cruce) și punctele câștigate de fiecare grup în fișa de înregistrare. După aceea, începe noua rundă și lasă spațiu de discuție în grup sau între echipe.

Pas 7: Poți să adaugi punctele după câteva runde și să arăți rezultatele. Aceasta dă jucătorilor un timp să se relaxeze și poți stimula și jocul. (ex. Așa că avem -5 pentru echipa albastră, -3 pentru verde, -9 pentru roșu și în frunte este echipa galbenă cu 0! Poate nu am explicat îndeajuns regulile. Am spus că scopul este să câștigați cât mai multe puncte posibil, nu-i așa? Și nu m-am referit la – puncte ...).

Pas 8: Termină jocul după runda 13. Aceasta va veni ca o surpriză pentru jucători (foaia de înregistrare are 35 de runde și nu se așteaptă ca jocul să se încheie) ceea ce va crea tensiune. Eventualele proteste (ex. împotriva favorizării unuia dintre grupuri) pot să fie rezolvate ușor prin plicul pregătit care conține ”finalul jocului de

carduri”: scoate cardul din plic și citește-l cu glas tare.

Pas 9: După ce ai terminat jocul, numără toate punctele. Poți să faci o pauză pentru aceasta.

■■ Atunci când punctele au fost adunate, concentrează-te pe reflecție, cea mai importantă parte a activității.

■■ Mai întâi oferă spațiu pentru exprimarea emoțiilor care s-au adunat în timpul jocului. Jucătorii au nevoie de timp să iasă din roluri și să pună întrebările care nu au fost răspunse în timpul jocului (ex. Nu am știut cum să joc, și nici ce scop avea ... Oricum a fost fără rost să joc cu ei ....)

Discuție și reflectare Continuă cu întrebări precum:

■■ Jocul s-a sfârșit. Cum ați împărți premiul? ■■ Care a fost strategia voastră? Care a fost scopul vostru? (Să aveți mai multe puncte fără să vă pese de ceilalți? Sau să aveți cât mai multe puncte posibile, toate grupurile împreună?)

■■ Care este maximul de puncte pe care l-ați fi putut obține? Câte ați obținut de fapt? De ce?

■■ Cum ați jucat în prima rundă și de ce? ■■ Cum a diferit strategia voastră în următoarele runde? ■■ Care credeți că este cea mai bună strategie?

Într-un anumit moment al discuției, este recomandat să introduceți experimentul (vezi nota) în care programe de computer au intrat în competiție și s-a dovedit că cea mai bună strategie este cea care aplică ”rețeaua compensatorie”. În cazul în care nu ai atins subiectul câștigurilor absolute și relative în timpul discuțiilor, pot să explici care este diferența între ele acum (vezi caseta info).

Continuă cu o reflecție personală asupra jocului. ■■ Te-ai mai întâlnit cu vreo situație similară? Cum ai rezolvat-o?

■■ Situația a fost similară cu cea a dilemei din prima rundă sau cu cea din următoarele runde?

■■ Cum putem folosi această experiență în situațiile de viață reală?

La sfâșit, nu uita să premiez jucătorii cu ciocolată.

Indicii pentru facilitare ■■ Atunci când explici procedura jocului, este foarte important să formulezi scopul jocului cât mai clar. Dacă apar întrebări, repetă: scopul este de a câștiga cât mai multe puncte posibile. Jucătorii au nevoie să traducă scopul pentru ei. Astfel că nu specificăm cine trebuie să ia punctele și nici cum va fi împărțit premiul.

■■ Se recomandă să se pregătească ”finalul jocului de cărți” și să se așeze într-un loc vizibil aproape de foaia de înregistrare. Acesta va ajuta la calmarea situației când vei finaliza jocul. Reprezintă o voce externă cu care te lupți cu greu.

■■ Din cauză că procedura jocului este destul de complexă, se sugerează să fie facilitată de doi instructori. O va face mai ușoară, ex. atunci când se notează punctele în fișa de înregistrare.

49

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie


Casetă info Câștigul absolut este efectul total a unei decizii a unui actor (cât a câștigat) fără să se ia în calcul câștigurile realizate de ceilalți.

Câștigul relativ în economie se construiește pe premi-sa următoare: câștigurile (bogăția) nu pot fi mărite iar singurul mod prin care un actor poate să câștige este prin a lua ceva de la un alt actor. Într-un context diferit, câștigul relativ poate să fie înțeles ca un câștig proporțional (cât anume câștigăm în comparație cu alții). În acest sens, câștigurile relative există numai în comparație cu ceilalți. Exemplu: În relațiile internaționale, politicile USSR și SUA în timpul Războiului Rece.

Atât câștigurile relative cât și cele absolute au fost fo-losite ca modele în politică și economie, în principal în cooperarea internațională.

Foaie de scorare pentru un joc cu patru grupuri

Combinație jucată ● ✖● ● ● ● +1 …● ● ● ✖ -1 +3● ● ✖ ✖ -2 +2● ✖ ✖ ✖ -3 +1

✖ ✖ ✖ ✖ … -1

Foaie de scorare pentru un joc cu trei grupuri

Combinație jucată ● ✖● ● ● +1 …● ● ✖ -1 +2● ✖ ✖ -2 +1

✖ ✖ ✖ … -1

Exemplu de foaia de înregistrare completată (pregătește o foaie de înregistrare cu toate cele 35 de câmpuri)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 … 35

C C B3 C,B2 C C C,B4 B3 C C … C

Albastru✖ ✖ ● ✖ ● ● ● ● ● ● ● ● ●

-1 -1 -1 -1 +1 -6 -3 -6 -2 -3 -1 -3 -12 -39

Verde✖ ✖ ✖ ✖ ● ● ✖ ✖ ✖ ✖ ✖ ✖ ✖

-1 -1 +3 -1 +1 -6 +1 +2 +2 +1 +3 -1 +4 +7

Roșu✖ ✖ ● ✖ ● ✖ ✖ ✖ ● ✖ ● ✖ ✖

-1 -1 -1 -1 +1 +6 +1 +2 -2 +1 -1 -1 +4 +7

Galben✖ ✖ ● ✖ ● ✖ ✖ ✖ ✖ ✖ ● ✖ ✖

-1 -1 -1 -1 +1 +6 +1 +2 +2 +1 -1 -1 +4 +11

MATERiAL

Casetă info Surse:Ridley, Matt. The origins of virtue. Penguin Books, London 1996

Bibliografie:Snidal, Duncan. Relative gains and the Pattern for In-ternational Cooperation. Available at: www.jstor.org/pss/1963847

50

Instrumente

ÎNTRECERE PâNĂ LA fINAL

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește o foaie mare de hârtie cu înscrisul „întrecere până la capăt”. Dacă lucrezi cu un grup mai mare, poți să pregătești mai multe foi de hârtie pentru a facilita munca și notarea grupurilor.

Introducere Spune grupului că vor experimenta ”întrecerea până la capăt” astăzi. Solicită grupului să se gândească la termenul ”întrecere până la capăt” și ce poate să însemne. Aplică metoda brainstorming (furtună de idei) în grup și notează toate ideile pe o foaie de flipchart. În această etapă, nu-i corecta sau evalua. Chiar dacă există una sau mai multe persoane care știu ce înseamnă, continuă metoda în aceeași manieră. După aceea, citește ideile notate grupului. Încheie această parte cu anunțul că în următoarea activitate, participanții vor experimenta singuri ”întrecerea până la capăt”.

Joc de rolPas 1: Împarte participanții în 3 grupuri și explică-le: În următoarea activitate vom avea o privire a ceea ce este ”întrecerea până la capăt”. Un grup va reprezenta investitorul care are intenția de a construi o nouă fabrică. Fiecare dintre celelalte două grupuri va reprezenta o țară care este interesată în a avea fabrica pe teritoriul ei.

Pas 2: Înmânează textul cu descrierea situației pentru fiecare grup și două sarcini care ar trebui să îi pregătească pentru întâlnire (2 țări, 1 investitor). De asemenea înmânează cardurile de priorități cu cerințele lor și foaia de hârtie pe care pot să lipească diamantul final (participanții vor găsi instrucțiuni de cum să creeze diamantul în texte). Apoi monitorizează grupurile în timpul lucrului și încurajează-i să se pregătească. Stabilește limita de timp pentru citire și elaborarea sarcinii 1 și sarcinii 2 (15 minute).

Pas 3: După terminarea timpului de pregătire, începe întâlnirea între companie și reprezentanții țărilor selectate. Preia rolul de moderator. Pentru a-i ajuta pe participanți să își asume rolurile lor, recomandăm să evocăm sentimentul unei adevărate întâlniri de afaceri. Prezintă-te ca moderator al întâlnirii; discuția poate să fie deschisă în felul următor, de exemplu: Aș vrea să vă spun bun venit tuturor delegaților de la întâlnirea de astăzi. Sper că ați avut o călătorie plăcută. Am fost invitat(ă) astăzi pentru a modera această discuție și datorită faptului că această discuție este foarte importantă, aș continua cu introducerea următoarelor reguli procedurale ...

Pas 4: Introdu următoarele reguli (înainte de întâlnire, ai putea să le scrii pe tablă sau un afiș. Aceasta va permite ca participanții să le aibă în minte în decursul întâlnirii).

Întrecere până la finalPREZENTARE gENERALĂ Joc de rol în care participanții experimentează o situație care ilustrează ”întrecerea până la final” care se întâmplă în diverse țări care încearcă să atragă investi-tori străini; participanții își asumă diferite roluri în gru-puri și pun în scenă o întâlnire în care discută interesele și prioritățile lor. Scop

■■ Participanții experimentează fenomenul ”întrecerea până la capăt” într-o situația simulată.

■■ Participanții înțeleg termenul ”întrecere până la capăt” și sunt capabili să explice caracteristicile principale ale acestui fenomen

■■ Participanții compară experiența lor din acestă activi-tate cu situații de viață reale.

Tipul activității: joc de rol Cerințe de timp: 60 minute Cerințe de spațiu: în interior sau exterior, scaune și

mese recomandate pentru a simula o locație de întâlnire.

Mărimea grupului: 9-20 persoane Grupa de vârstă: 12+Materiale necesare:

■■ Flipchart sau tablă, pixuri ■■ Text pentru fiecare grup cu descrierea rolului lor ■■ Carduri de priorități (cerințele țărilor și ale investito-rului) pentru afișul diamant

■■ Foi de hârtie pentru afișul diamant (o foaie mare pen-tru fiecare grup și 9 mai mici pe care pot să rescrie cerințele alese)

51

Coop

erar

e şi

co

mpe

tiţie

Procedură și reguli ale discuției1. Fiecărui grup i se va da același timp pentru introducere

ceea ce ar trebui să acopere răspunsurile pentru sarcina 2 (1 minut). Investitorii vor fi primii, apoi țările vor urma (ex. în funcție de ordinea alfabetică a numelor alese).

2. După aceea, grupurilor li se va oferi timp pentru consultare și pregătire a întrebărilor (3 minute) pentru partea adversă (investitori pentru reprezentanții țărilor și vice-versa). Fiecare grup va avea posibilitatea de a adresa 3 întrebări. Subliniază că în această etapă, grupurile ar trebui să urmeze propriile priorități și cerințe determinate în diamant.

3. Grupurile adresează întrebări. De data aceasta alege ordinea inversă ceea ce înseamnă că reprezentanții țărilor vor pune întrebările primii. Roagă-i să pună întrebări individuale pe rând.

4. Ultimele câteva minute sunt menite pentru consultare în grup și pregătirea pentru ultima lor întrebare (2 minute). Fiecare grup poate să adreseze ultima lor întrebare.

5. Discuțiile sunt finalizate după ce se răspunde la ultima întrebare. Investitorului i se acordă timp pentru a lua decizia adică unde va fi construită fabrica (1 minut).

6. Investitorul își prezintă decizia și întâlnirea se sfârșește.

Pas 5: Pentru a încheia dezbaterea, rămâi în rolul moderatorului: ”Permiteți-mi să închei această întâlnire prin a vă spune numai bine tuturor participanților. Îi urez investitorului succes în construirea noii fabrici. Felicitări candidaților câștigători și mult noroc celorlalți în oportunități similare. Bucurați-vă de șederea dvs. aici și vă doresc călătorie plăcută înspre casă”.

Discuție și reflectare După ce se încheie întâlnirea, este important să menționezi că jocul de rol s-a terminat pentru a permite participanților să iasă din rol. Întreabă-i cum s-au simțit în timpul discuțiilor și lasă-i să-și exprime sentimentele, tensiunea sau întrebările.

■■ Ce aveați în minte în timpul activității? ■■ Cu ce impresii v-a lăsat? Cum a fost? ■■ Cum vă simțiți acum?

Întoarce-te la foaia de hârtie cu brainstormingul pe întrecerea până la capăt din prima activitate. Cere grupului să vină cu alte idei sau asocieri care le vin în minte după activitatea de joc de rol. Rezumă noile idei împreună cu participanții în întreabă-i:

■■ Cum înțelegeți acum termenul de întrecere până la capăt? Ce reprezintă acesta?

Informează-i pe scurt cum funcționează întrecerea și care sunt aspectele sale principale (vezi caseta info).

Solicită grupurile să se uite la diamantele pe care le-au creat înainte de jocul de rol și invită-i să le prezinte pe scurt restului de participanți. Întreabă-i:

■■ V-ați acoperit solicitările sau a trebuit să le schimbați? ■■ Ce v-a făcut să le schimbați? ■■ V-ați schimba decizia acum? Ați acționa diferit? Cum? De ce?

Pentru a încheia, condu discuția către a-și aminti situații similare din viața de zi cu zi; continuă cu întrebările:

■■ La ce situație vă puteți gândi care se aseamănă cu cea de astăzi și care se manifestă în viața de zi cu zi? Cum anume le rezolvați?

■■ Cum ar putea fi prevenite astfel de întreceri până la capăt?


Casetă info

Întrecerea până la capăt este o situație în care state sau regiuni (în special din Sudul global) intră în competiție cu celelalte pentru a atrage investitori pentru a plasa fabricile lor sau industriile pe teritoriul lor, împreună cu veniturile din taxe, locuri de muncă, noi tehnologii. În această încercare de a atrage investiția, aceștia își diminuează cerințele prin schim-barea legilor și regulamentelor: introduc facilități în privința taxelor, se abat de la legislația socială și de mediu, construiesc infrastructuri sau zone industriale pe cheltuiala lor. În consecință, țările urmăresc inter-esele corporațiilor mai degrabă decât interesele pro-priilor oameni.

52

iNVESTiTOR Ai devenit de curând reprezentant de vânzări al unei

bine cunoscute companii de modă/îmbrăcăminte. Piața ta urmărește toate grupurile de consumatori indiferent de statutul lor social. Ești mândru/ă că ești una dintre puținele companii care produc îmbrăcăminte pentru persoane din toate grupurile sociale.

Aceasta ușurează într-un fel dificultățile variate cu privire la finanțarea companiei tale. Deși produsele de top au un preț prea mare tocmai pentru a balansa câștigurile din colecțiile ieftine, este foarte important să reduceți costurile și să faceți procesul de producție mai eficient. Vrei să menții profilul unei companii prestigioase ceea ce înseamnă salarii mari pentru managementul de vârf.

Datorită acestor circumstanțe ai decis să muți una dintre fabricile de textile într-o țară care ți-ar oferi cele mai bune condiții pentru afacerea ta. Una dintre condițiile cheie pentru selecție este infrastructura bună, o clădire de fabrică care este pregătită deja să fie folosită și oamenii sunt dornici să lucreze pentru tine. Pe de altă parte, ești conștient(ă) că țara va avea propriile cerințe cu privire la securitatea angajaților și reglementările de mediu. Toate acestea vor crește costul de producție estimat iar tu ai vrea să reduci aceste costuri cât mai mult posibil.

Pentru astăzi, ai solicitat o întâlnire scurtă a reprezentanților țărilor interesate în investiția ta. Delegații te vor informa cu privire la posibilitățile de afaceri din țara lor și ceea ce oferă. Ai invitat toate grupurile în același timp în mod intenționat deoarece speri ca această întâlnire să îi motiveze să-și atragă atenția și astfel să limiteze propriile cerințe cât mai mult posibil ceea ce te-ar

ajuta să salvezi bani. Întâlnirea va începe într-o secundă. Va trebui să te prezinți, să-și prezinți solicitările și ceea ce oferi. Pentru că va fi o întâlnire foarte importantă, trebuie să fii pregătit(ă) bine. Următoarele două sarcini te vor ajuta să te pregătești:

Sarcina 1: Pentru a te pregăti pentru întâlnire, aranjează cardurile reprezentând cerințele tale într-un diamant de priorități. Cel mai important lucru ar trebui să fie în vârf, urmat de alte două mai puțin importante și așa mai departe; lipește cardurile pe o hârtie conform schemei de mai jos.

Diamant:

Sarcina 2: Bazat pe întrebările de mai jos, pregătește o scurtă prezentare a companiei tale:

■■ Care este numele tău?■■ Cu ce se ocupă compania ta? ■■ De ce vrei să construiești o nouă fabrică? ■■ Care sunt cele mai importante criterii pentru selectarea locației pentru noua ta fabrică?

■■ Care vor fi beneficiile fabricii pentru locație? Vei avea un minut pentru prezentare.

ȚARA X De curând ai fost numit reprezentant de vârf al țării tale

pentru industrie și comerț. Investițiile străine sunt foarte importante pentru economia țării și pentru locuitori deoarece înseamnă noi locuri de muncă. Pentru astăzi ești invitat la o întrevedere scurtă cu privire la noile oportunități de afaceri în țara ta, de către o una dintre cele mai prestigioase companii de modă/îmbrăcăminte din lume.

Acordul și contractul cu compania sunt foarte importante pentru guvernul tău deoarece vor fi noi alegeri în șase luni iar subiectul noilor investiții este unul dintre cele de vârf în programele electorale. Guvernul dorește să arate că au învățat o lecție din decadele trecute și că sunt capabili să atragă noi investitori cărora le pasă de demnitate umană și vor oferi, în afara de oportunități de muncă dar și un mediu de lucru sigur, echipamente protective, contracte fixe, salarii normale și asigurări. În același timp îți dorești ca fabrica să aibă grijă de mediu deoarece ai aflat despre întâmplările legate de mediu în ceea ce privește astfel de producții. În schimb, poți să oferi tehnologii de top, creștere în eficiența producției.

Ești conștient(ă) de faptul că cerințele tale sunt destul de ridicate însă nu vrei să le limitezi prea mult. Pe de altă parte, succesul întâlnirii este foarte importantă pentru tine deorece trebuie să aduci noi investiții în țară.

Întâlnirea va începe într-o secundă. Va trebui să te prezinți, să-și prezinți solicitările și ceea ce oferi. Pentru că va fi o întâlnire foarte importantă, trebuie să fii pregătit(ă) bine. Următoarele două sarcini te vor ajuta să te pregătești:


Diamant:

Sarcina 2: Bazat pe întrebările de mai jos, pregătește o scurtă prezentare a țării tale:

■■ Care este numele tău?■■ Care sunt caracteristicile specifice pe care le are țara ta și ce poți oferi?

■■ Ce cerințe ai pentru investitor?■■ De ce ar trebui ca fabrica să fie construită în țara ta? Vei avea un minut pentru prezentare.


MATERiAL

53

ȚARA YDe curând ai fost numit reprezentant de vârf al țării

tale pentru industrie și comerț. Investițiile străine sunt foarte importante pentru economia țării și pentru locuitori deoarece înseamnă noi locuri de muncă. Pentru astăzi ești invitat la o întrevedere scurtă cu privire la noile oportunități de afaceri în țara ta, de către o una dintre cele mai prestigioase companii de modă/îmbrăcăminte din lume.

Acordul și contractul cu compania sunt foarte importante pentru guvern întrucât țara a fost părăsită de către investitori din cauza instabilității și a conflictelor armate frecvente. Echipa ta este conștientă de condițiile proaste care sunt întâlnire în magazinele de textile din alte țări și de aceea soliciți asigurări sociale pentru angajați, un mediu bun de lucru și echipamente de protecție, contracte fixe, salarii normale și asigurări. Mai mult, soliciți concediu de maternitate, locuință rezonabilă pentru angajați în apropierea fabricii, îngrijire medicală de bază și scolarizare pentru copii lucrătorilor.

Cu privire la evenimentele din ultimii ani, dezvoltarea tehnologică a stagnat în țară. Totuși, poți oferi o formă de muncă pe care te poți baza și cu o motivație puternică de muncă.

Ești conștient de faptul că cerințele tale sunt foarte mari însă nu vrei să le diminuezi prea mult de vreme ce vrei să arăți oamenilor tăi și lumii că situația din țară s-a îmbunătățit.

Întâlnirea va începe într-o secundă. Va trebui să te prezinți, să-și prezinți solicitările și ceea ce oferi. Pentru că va fi o întâlnire foarte importantă, trebuie să fii pregătit(ă) bine. Următoarele două sarcini te vor ajuta să te pregătești:


Diamant:

Sarcina 2: Bazat pe întrebările de mai jos, pregătește o scurtă prezentare a țării tale:

■■ Care este numele tău?■■ Care sunt caracteristicile specifice pe care le are țara ta și ce poți oferi?

■■ Ce cerințe ai pentru investitor?■■ De ce ar trebui ca fabrica să fie construită în țara ta? Vei avea un minut pentru prezentare.


PRiORiTATE MARE

PRiORiTATE MiCĂ

54

Instrumente

CARdURi dE PRiORiTATE

Cerințele țărilor Cerințele investitorului

Echipamente de protecție oferite de către angajator. Fără echipamente de protecție specială pentru angajați.

Spațiu suficient de lucru pentru angajați. Mai puțin spațiu de lucru pentru lucrători; în felul acesta mai mulți oameni pot să fie angajați.

Contracte permanente. Numai contracte temporare.

Salarii plătite regulat și la timp. Fără concedii plătite.

Dreptul la concediu de maternitate cu garanția posibilității de întoarcere și lucru pe aceeași poziție. Infrastructura construită și plătită de către țară.

Posibilitatea de a avea un concediu plătit de două săptămâni. Măsuri ecologice luate și plătite de către țară.

Fabrică de cusut construită de către investitor. Poziții de top în management pentru experții din țara noastră.

Infrastructura necesară construită de către investitor. Salarii corespunzătoare cererii și prețurilor curente de pe piață.

Locuință rezonabilă pentru lucrători în apropierea fabricii. Angajați de încredere.

Școală pentru copii lucrătorilor construită de către investitor. Lucru Sâmbata și Duminica fără sporuri.

Centru de îngrijire medicală construit de investitor. Costuri de locuire subcontractate din salariile lor.

Asigurare medicală plătită de către angajator.

Poziții de management de vârf pentru oamenii din țara noastră.

Producția trebuie să aibă grijă de mediu.


55

Gra

niţe

le

SUBIECTUL 3:

GRANITELE

56


CE SUNT gRANiȚELE? În prezent există mai mult de 194 de țări pe glob. Din

acestea, 192 sunt membre ale Națiunilor Unite, în timp ce statutul a câteva este dezbătut din varii motive (Marea Sfântă, Taiwan, Palestina etc.). Numărul acestor țări este marcat de către granițe.

Granițele de obicei desenează linia între teritoriile care au stabilizate sisteme administrative, legale și/sau culturale. Majoritatea țărilor au o formă de control al granițelor pentru a restricționa sau limita mișcarea oamenilor, animalelor, plantelor și bunurilor în sau în afara țării. Sub incidența legislației internaționale, fiecărei țări i se permite în general să definească, prin legislație proprie, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a trece granițele sale și de asemenea condițiile de prevenție a trecerii granițelor dacă este împotriva acestor legi proprii.

Granițele pot fi: Deschise – cazul celor mai multe granițe în interiorul țării, între statele Statelor Unite, între țări în cadrul zonei Schengen în Europa, dar și între țări precum India și Nepal.

Restricționate – ceea ce înseamnă că există anumite criterii pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a trece granița: precum originea, naționalitatea, posesia anumitor documente (pașaport, viza, permis) sau altele; acest tip este practic cazul majoritatea granițelor interstatale din lume.

Închise – cazul zonelor de conflict acolo unde granițele sunt stabilite pentru a mărgini statul dar a nu le încălca – exemplul granițelor dintre Armenia și Azerbaijan, Armenia și Turcia, Corea de Nord și de Sud, Israel și fâșia Gaza.

dEZBATERE PE SUBiECT Unii spun că granițele devin din ce în ce mai nesemnificative într-o lume mult globalizată. Într-adevăr se aplică pentru anumite părți ale lumii unde sunt stabilitate uniuni interstatale. Totuși, semnificația de graniță depinde cu siguranță de ce parte ești.

Naționalitate și cetățenie Naționalitatea și cetățenia sunt deseori folosite ca

sinonime însă câteodată nu semnifică același lucru. Naționalitatea poate să se refere la cetățenia unei națiuni (o serie de oameni care împărtășesc aceeași identitate națională, de obicei bazată pe legături etnice și culturale și auto-determinare) chiar dacă acea națiune nu are un stat. Pe de altă parte, cetățenia întotdeauna are nevoie de un stat (țară) deoarece descrie relația dintre persoană și stat precum și drepturile și responsabilitățile ambelor părți. În timp ce granițele de obicei distinge națiunile între ele, apar multe întrebări atunci când cineva trece granița și trăiește permanent într-un alt stat.

Parteneriate globale Globalizarea a adus cu sine oportunități și provocări

globale. Problemele de mediu precum efectul de casă verde, schimbările climatice, poluarea și epuizarea resurselor naturale sunt probleme care preocupă orice persoană de pe planetă indiferent de granițe sau suveranitate. Același lucru se aplică în cazul conflictelor lumii, demografiei, sănătății, drepturile omului și multe alte probleme care depășesc orice graniță ca și cum nici nu ar exista. Aceste provocări globale solicită eforturi globale iar eforturile globale solicită construirea unui parteneriat global (care este de fapt Millenium Development Goal – Ținta de dezvoltare milenară, numărul 8, votată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2000). Totuși esența parteneriatului global este chestionarea locului conceptului de suveranitate într-o lume globalizată.

diMENSiUNEA EdUCAȚiONALĂ Granițele nu sunt un subiect numai pentru politicieni. Nici nu realizăm câteodată ce importanță au în viața noastră chiar dacă noi personal nu le-am trecut niciodată. Granițele sunt conectate și influențează un număr mare de întrebări care sunt vitale pentru viitorul nostru comun.

Granițele și libertatea de mișcare Libertatea de mișcare este un concept al drepturilor

omului. Conferă tuturor dreptul de a se mișca și de a locui între granițele unui stat. Oricine are dreptul de a-și părăsi țara, inclusiv pe cea proprie, și de asemenea de a se întoarce în țara proprie (Declarația Universală a Drepturilor Omului, Articolul 13). Totuși, aplicarea acestui drept intră în coliziune cu diferitele aspecte ale legii internaționale și numeroaselor retricții de călătorii din jurul lumii. Se ridică o întrebare legată de situația refugiaților și solitării de azil, care – fiind persecutați în țara de origine – nu pot să se întoarcă și totuși se confruntă cu dificultăți în noua țară în care locuiesc.

Proprietatea granițelor Numărul total al imigranților internaționali este în

prezent în jur de 214 milioane de persoane. Imigranții ar constitui a cincea cea mai populată țară din lume. Mai mult, 700 milioane de persoane din lume și-au exprimat dorința de a pleca din propria țară, dacă ar avea posibilitatea, 23% dintre aceștia provind din Africa Sub-Sahariană care este considerată cea mai săracă parte a lumii. Deoarece proprietatea este una din principalele motive de migrație a oamenilor, este de înțeles că mișcările migratorii sunt de la Est la Vest și de la Sud la Nord. Totuși, se impun din ce în ce mai multe restricții pentru a stopa această mișcare, aducând Europei, de exemplu – una dintre cele mai curtate gazde pentru imigranți – numele de ”Cetatea Europei”. Și în timp ce granițele cad în anumite părți ale lumii, acestea nu cad niciodată între țările bogate și cele sărace: acelea sunt de multe ori întărite.

GraNIȚeLe

57

Gra

niţe

le

Dialogul între granițe Trecerea granițelor nu trebuie să fie considerată numai

din prisma trecerii fizice dintr-o parte în alta. Așa cum s-a menționat, cele mai multe granițe împart diverse sisteme culturale cu diferitele sale norme de comportament. Aceasta înseamnă că trebuie să fim pregătiți să ne confruntăm propria înțelegere etno-centrică a lumii și să fim capabili să ne angajăm într-un dialog intercultural constructiv. Această cu siguranță nu înseamnă abandonarea propriei culturi și contopierea cu cea nouă. Însă dacă nu ești pregătit pentru schimbul intercultural, poți să determini neînțelegeri, lipsă de încredere, întărirea stereotipurilor și a conflictelor. Aceasta duce la crearea spațiilor culturale diferite în propria țară, regiune și chiar oraș unde se aplică regulile diferitelor culturi (ghetouri). O dată ce are loc dialogul intercultural, am putea spune că s-a trecut de fapt granița.

Natura nu are granițe Granițele sunt realizate de către om și de multe ori

sunt trasate fără a fi luate în considerare mediile naturale și gama de specii ale acestora. Aceasta duce la situații de amenințare a florei și faunei dacă nu există cooperare transfrontalieră sau dacă se aplică reguli diferite cu privire la mediu pe cele două laturi ale graniței. Se ridică aceleași probleme atunci când vorbim de poluarea aerului, folosind ape comune sau alte resurse naturale. Mai mult, preocupările transfrontaliere în privința mediului nu se aplică numai țărilor care au în comun o graniță ci merg mai departe la întreaga planetă deoarece poluarea masivă, de exemplu, poate afecta întregul glob.

BiBLiOgRAFiE

Ed.: Huub DIJSTELBLOEM – Albert MEIJER: Migration and the New Technological Borders of Europe. Palgrave Macmillan 2011.

Patrick MAJOR: Behind the Berlin Wall – East Germany and the Frontiers of Power. Oxford University Press 2010.

Ed.: Heidi ARMBRUSTER – Ulrike Hanna MEINHOF: Negotiating Multicultural Europe: Borders, Networks, Neighbourhoods. Palgrave Macmillan 2011.

Peter ANDREAS: Border games: policing the U.S.-Mexico divide. Cornell University Press 2009.

Ahron BREGMAN: Israel’s Wars: A history since 1947. Routledge 2002.

Stephen CASTLES – Mark MILLER: The Age of Migration: International Population Movements in the Modern World. The Guilford Press 2009.

Mark DAYLE: Fighting like the devil for the sake of God: Protestants, Catholics and the origins of violence in Victorian Belfast. Manchester University Press 2009.

Ed.: Uk HEO: Conflict in Asia: Korea, China-Taiwan, and India-Pakistan. Praeger 2003.

Ruben ZAIOTTI: Cultures of Border Control: Schengen and the Evolution of European Frontiers. Chicago University Press 2011.

RESURSE wEB UTiLE:

■■ Națiunile Unite: www.un.org/en/members/index■■ Țintele de dezvoltare milenară: www.undp.org/mdg■■ Organizația internațională a migrației: www.iom.int/jahia/jsp/index.jsp

■■ Agenția Națiunilor Unite a Refugiaților: www.unhcr.org/■■ Istoria conflictului: www.conflicthistory.com

58

Instrumente

BINGO GRANIȚA

PROCEdURĂ

Pregătire Reia afirmațiile din foaia bingo și verifică dacă se aplică pentru grupul tău de participanți. Dacă unele nu sunt relevante, poți să le adaptezi.

Instrucțiuni Pas 1: Înmânează foile bingo și pixurile/creioanele participanților și roagă-i să adune pe cât posibil cât mai multe semnături de la persoanele din grup. Pas 2: Participanții se plimbă în sală și solicită celorlalți să răspundă la întrebările de pe foaia de bingo. Dacă persoana întrebată răspunde afirmativ la întrebare, se semnează în câmpul afirmației. Pas 3: Persoane care au cel puțin 10 din 12 nume trebuie să strige BINGO.

Discuție și reflectareAtunci când majoritatea sau toți participanții au ajuns la BINGO, solicită grupului să stea în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și:

■■ A fost greu să îndepliniți sarcina? A fost ușor? ■■ Ați aflat ceva nou și ce anume? ■■ Ați aflat informații interesante de la ceilalți participanți din grup? Care a fost cea mai comună afirmație? Care a fost cea mai rară?

■■ Ai realizat ceva ce știai dinainte însă nu ai reflectat niciodată asupra ei?

■■ Ți-ai dat seama de cât de multe lucruri sunt legate de granițe?

■■ Ce ar mai putea fi adăugat la afirmațiile de pe foaie?

Urmărirea rezultatelor Exercițiul este un bun spărgător de gheață și poate fi o introducere ușoară la subiect urmat de un exercițiu de conținut din acest modul.

Indicii pentru facilitare■■ Câștigătorul poate să fie premiat pentru eforturile sale cu un mic premiu.

■■ Dacă grupul depășește 20 de persoane, facilitatorul poate să solicite 10 nume diferite pe foaia de bingo.

Bingo GranițaPREZENTARE gENERALĂ Este o metodă de spargere a gheții, ceea ce permite in-troducerea subiectului cu privire la granițe. Fiecare par-ticipant primește o foaie cu afirmații și trebuie să găsească o persoană din grup căreia să se aplice acele afirmații, comunicând cu ceilalți. Scop

■■ Cunoașterea participanților■■ Reducerea granițelor personale în timp ce explorăm granițele lumii

■■ Conștientizarea influenței granițelor și relația cu pro-priile experiențe

■■ Introducerea temei Tipul activității: exercițiu de introducere Cerințe de timp: 15-20 minute Cerințe de spațiu: Participanții trebuie să aibă spațiu

suficient pentru a se plimba în cadrul sălii.Mărimea grupului: 10-30 participanți Grupa de vârstă: 12+Materiale necesare:

■■ Foi bingo ■■ Pixuri

59 BINGO GRANIȚA

A T

REC

UT

gR

AN

iȚA

TR

AN

SNAȚ

iON

ALĂ

C

EL P

UȚi

N O

dAT

Ă

AR

E LU

CRU

Ri C

AR

E A

U T

REC

UT

CÂT

EVA

g

RA

NiȚ

E TR

AN

SNAȚ

iON

ALE

PEN

TRU

A

AJU

Ng

E LA

EL/

EA

AR

E U

N P

RiE

TEN

/O P

RiE

TEN

Ă C

AR

E S-

A

NĂ

SCU

T ÎN

ALT

Ă Ț

AR

Ă

A C

OM

UN

iCAT

CU

OA

MEN

i diN

ALT

E ȚĂ

Ri F

ĂR

Ă A

TR

ECE

gR

AN

iȚA

AR

E U

N d

OC

UM

ENT

(Ci S

AU

PA

ȘAPO

RT)

C

AR

E Îi

PER

MiT

E SĂ

CĂ

LĂTO

REA

SCĂ

iN

TER

NAȚ

iON

AL

AR

E O

ȘTA

MPi

LĂ d

E V

iZA

PE

PAȘA

POR

T

ÎȘi d

OR

EȘTE

SĂ

PĂ

RĂ

SEA

SCĂ

ȚA

RA

ÎN

CA

RE

LOC

UiE

ȘTE

Și S

Ă S

E M

UTE

ÎN A

LTA

A F

OST

PE

UN

ALT

CO

NTi

NEN

T

ȘTiE

CEL

PU

ȚiN

3 A

NiM

ALE

/PĂ

SĂR

i CA

RE

TREC

gR

AN

iȚEL

E TR

AN

SNAȚ

iON

ALE

ÎN

FiEC

AR

E A

N (N

OTE

AZĂ

Și d

ENU

MiR

EA

AC

ESTO

RA

)

ȘTiE

dEN

UM

iREA

A d

OU

Ă R

ÂU

Ri/

FLU

Vii

CA

RE

TREC

gR

AN

iȚEL

E TR

AN

SNAȚ

iON

ALE

(NO

TEA

ZĂ

dEN

UM

iREA

AC

ESTO

RA

)

ȘTiE

dES

PRE

UN

EV

ENiM

ENT

diN

TR-O

ȚA

RĂ

CA

RE

A A

VU

T EF

ECTE

Și Î

N A

LTE

ȚĂR

i (N

OTE

AZĂ

UN

EX

EMPL

U)

ȘTiE

CE

ÎNSE

AM

NĂ

CER

ERE

dE

AZi

L

60

Instrumente

JOCUL CU GRANIȚELE

PROCEdURĂ

Pregătire Se desenează un cerc mare pe suprafața de joc și se împarte în felii egale în funcție de numărul participanților.

Instrucțiuni Pas 1: Roagă participanții să aleagă o țară pe care ar dori să o reprezinte. Dacă grupul este internațional, fiecare participant ar putea să-și reprezinte țara proprie, în cazul în care fiecare participant are o țară proprie. Se scriu numele țărilor alese pe feliile cercului; se desenează un cerc mic în centru.

Pas 2: Participanții se așează pe felia țării lor. Se alege o persoană pentru a face prima strigare. El/ea spune ”Să fie, să fie, să fie ... Bulgaria” (numele unei țări care este în interiorul cercului și este diferit față de țara proprie). ”Președintele” țării strigate sare în mijloc unde este cercul cel mic desenat și numără cu glas tare de la 1 la 5 și strigă STOP. Între timp toți ceilalți participanți aleargă în jurul cercului și se opresc atunci când aud STOP.

Pas 3: Cel care a strigat alege o persoană și trebuie să spună numărul de pași pentru a ajunge la acea persoană aleasă.

Pas 4: Cel care a strigat spune numărul de pași cu glas tare și apoi se uită să vadă dacă a fost corect numărul respectiv. Dacă da, cel care a strigat poate să ia din

teritoriul persoanei respective (până la 25%). Dacă numărul indicat nu a fost corect, atunci persoana aleasă este liberă să ia din teritoriul celui care a strigat (până la 25%). Schimbările din teritoriu sunt marcate cu cretă/marker pe suprafața de joc.

Pas 5: Persoana aleasă este următoarea care va striga, astfel că se urmează aceeași procedură, până când cineva preia întreg teritoriul (sau atunci când cineva rămâne fără teritoriu; sau se stabilește o limită de timp iar teritoriile sunt măsurate la final).

Discuție și reflectareAtunci când jocul se finalizează roagă grupul să se așeze într-un cerc. Întrebă-i dacă le-a plăcut exercițiu și adresează-le următoarele întrebări:

■■ Ați simțit nevoia de a câștiga din ce în ce mai multe teritorii și de a câștiga jocul?

■■ V-ați simțit proprietari ai teritoriilor voastre ca și cum ar fi propria țară?

■■ V-ați gândit că de fapt teritoriile sunt locuite de oameni și pe teritoriile schimbate între voi locuiau oameni?

■■ Ce simțiți în legătură cu numele jocului: jocul cu granițele? V-ați fi simțit diferit dacă numele era: jocul cu oamenii?

■■ Vă puteți aduce aminte de evenimente sau procese în care se jucau teritorii ca și cum ar fi fost un joc? Ce simțiți în privința asta?

Poți să oferi exemple din istorie. Ex. Polonia a fost împărțită de vreo două ori în istorie și practic s-a mutat din Germania în URSS; tratatul de la Versailles după sfârșitul primului război mondial; Conferința de la Yalta etc.

■■ De ce sunt așa de importante teritoriile pentru oameni? ■■ Oare astăzi omenirea a depășit dorința de a se juca cu teritoriile? Dacă nu, cum ați putea să schimbați acest lucru?

Urmărirea rezultatelor Exercițiul ar putea avea următoarele rezultate:

■■ Temă acasă de cercetare a evenimentelor istorice și curente care reprezintă jocul cu granițele.

■■ Explorarea subiectului mai profund prin exercițiul ”linia de timp a granițelor”

Indicii pentru facilitareDacă exercițiul este realizat în școală sau într-o activitate educațională pe termen lung, poți să dai participanților sarcina de a cerceta evenimentele și procesele istorice/curente care se aseamănă cu jocul granițelor din exercițiu. După cercetare, ar putea să urmeze prezentări și discuții.

Jocul cu granițelePREZENTARE gENERALĂ Aceasta este o activitate energizantă în care participanții intră în competiție pentru a câștiga teritorii de la alți participanți. Scop

■■ Energizare și distracție pentru grup ■■ Experimentarea jocului cu granițele lumii■■ Conștientizarea importanței granițelor ■■ Introducerea subiectului

Tipul activității: energizant Cerințe de timp: 30-40 minute Cerințe de spațiu:

■■ Locație largă și plană în afara unei clădiri ■■ Spațiu de interior dacă este îndeajuns de mare pentru a permite alergarea (sală de sport sau o sală mare de conferințe fără mese, scaune sau alte echipament)

Mărimea grupului: până la 10 participanți; dacă grupul este mai mare, împarte participanții în grupuri mai mici astfel încât să ai grupuri de 6-10 participanți.

Grupa de vârstă: 12 +Materiale necesare:

■■ Suprafața de afară (asfalt, beton) pe care se poate desena sau o suprafață cartonată/placată.

■■ Cretă sau markere (depinzând de suprafață)

61

Gra

niţe

le

JOCUL CU GRANIȚELE

MATERiAL

Bulgariaaustria

rep. c

ehă

Grecia

romania

Ungaria

62

Instrumente

ÎMBRĂȚIșĂRI TRANSfRONTALIERE

PROCEdURĂ

Pregătire Împarte camera în două jumătăți cu scotch sau sfoară. Aranjează scaunele în mod egal la număr pentru fiecare jumătate în așa fel încât să formeze două semicercuri; cele două semicercuri vor forma un cerc despărțit la jumătate de scotch sau sfoară. În centrul liniei lasă un spațiu ca un fel de ușă. Solicită doi voluntari care să joace rolul de grăniceri la poartă sau poți să joci tu acest rol. Scaunele trebuie să fie cu două mai puține față de numărul participanților (în afara celor doi grăniceri).

InstrucțiuniCere-le participanților să se așeze pe scaune (lasă câte un participant de fiecare parte a jumătăți cercului să stea în picioare) și pune-le pe umăr un postit sau o etichetă. Apoi explică regulile:

Pas 1: Explică regulile jocului: Voi explica acum regulile jocului. Voi citi afirmațiile. Dacă aceste afirmații sunt adevărate pentru voi, atunci trebuie să vă ridicați și să găsiți un alt scaun; însă este obligatoriu să găsiți un scaun din partea cealaltă a graniței. Puteți să treceți granița numai prin ușă.

Pas 2: De fiecare dată când vor trece granița vor fi marcați de către grăniceri pe post-it sau etichetă care va constitui pașaportul lor.

Pas 3: Ca să treacă granița, fiecare participant ar trebui să îmbrățișeze pe celălalt din partea opusă care de asemenea are nevoie să treacă granița. Mai mult, îmbrățișarea va funcționa numai dacă ai același număr de marcaje/

ștampile pe pașaportul lor. Dacă cineva nu poate găsi o potrivire (un participant din partea cealaltă a graniței care are același număr de marcaje și are nevoie să treacă granița), atunci această persoană așteaptă la graniță și nu are dreptul să participe până nu găsește un scaun pe partea cealaltă a graniței.

Pas 4: Atunci când observați că un participant așteaptă de prea mult timp (fie dacă stă la graniță sau nu), poți să îl rogi să părăsească jocul. În acest caz un scaun va fi extras din semicerc. Poți să aștepți până când toți participanții au renunțat sau poți să oprești jocul când toți participanții au trecut granița și grupul s-a energizat.

Discuție și reflectareAtunci când jocul s-a terminat roagă grupul să se așeze în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiu și adresează următoarele întrebări:

■■ A fost ușor să treceți granița? ■■ Cum s-au simțit cei care au fost excluși din joc?■■ Care este sentimentul atunci când nu poți să treci granița?

■■ Care este sentimentul atunci când ești marcat? ■■ Care este diferența între trecerea graniței din joc și cea adevărată între țări?

■■ Îmbrățișarea este un simbol obișnuit al relațiile dintre țările vecine?

■■ Gândiți-vă la exemple pozitive și negative.

Indicii pentru facilitare Exemple de afirmații:

■■ Cine are un animal în casă. ■■ Cine poartă blugi. ■■ Cine are un frate și o soră.■■ Cine poartă culoarea vișiniu.■■ Cui îi place înghețata.

Poți să folosești și afirmațiile de la Bingo Granițe deoarece vor introduce mai bine subiectul.

Îmbrățișări transfrontaliere PREZENTARE gENERALĂ Energising activity where the participants have to cross a border, but can do it only by hugging someone from the other side of it.Scop

■■ Energizare și distracția participanților grupului ■■ Realizarea că trecerea graniței poate să fie o problemă ■■ Introducerea subiectului

Tipul activității: energizant Cerințe de timp: 30 minute Cerințe de spațiu: Spațiu suficient pentru ca scaunele

să fie aranjate în cerc Mărimea grupului: NelimitatGrupa de vârstă: 10+Materiale necesare

■■ Scaune ■■ Scotch sau sfoară (pentru a împărți camera) ■■ Post-it-uri sau etichete ■■ Markere

63

Gra

niţe

le

HARTA LUMII

PROCEdURĂ

Pregătire Recitește lista de afirmații și verifică dacă sunt potrivite pentru grupul tău. Poți să le adaptezi.

InstrucțiuniPas 1: Arată participanților harta lumii și întreabă-i ce văd. Verifică dacă menționează și granițele. Dacă nu, întreabă-i dacă văd granițele. Poți să-i întrebi de ce au uitat să menționeze granițele.

Pas 2: Explică-le participanților că vei citi niște afirmații. Atunci când o afirmație este adevărată pentru ei, se vor ridica de pe scaun. Cere-le să dea exemple și să numească cât mai multe țări/locuri din lume pe cât posibil.

Pas 3: De fiecare dată când o țară sau un loc a fost menționat, trebuie să faci o conexiune a locului respectiv cu cel în care ești acum, printr-o linie pe hartă. Fă cât mai multe conexiuni posibile.

Pas 4: De fiecare dată numără cu participanții (aproximativ) câte granițe au fost trecute.

Discuție și reflectareAtunci când lista de afirmații a fost finalizată, cere grupului să se așeze în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și adresează următoarele întrebări:

■■ Ați fost surprinși de numărul de treceri a granițelor pe care ați generat-o?

■■ V-ați gândit vreo dată că sunteți parte a atâtor

conexiuni transfrontaliere? ■■ Din situația descrisă, care sunt modurile de a te angaja în conexiuni transfrontaliere?

■■ Care este efectul comerțului asupra granițelor? Ar putea să fie descris ca pozitiv sau negativ și de ce?

■■ Care este efectul noii tehnologii asupra granițelor? ■■ Afectează mediul procesele descrise în afirmații? ■■ Care este rolul granițelor lumii cunoscute nouă? ■■ Care va fi rolul granițelor în viitor?

Urmărirea rezultatelorPoți să rogi participanții să cerceteze sau să construiască un proiect (prezentare, raport, afiș) despre modul cum anumite bunuri călătoresc pentru a ajunge la noi.

Indicii pentru facilitare Poți să adaptezi sau să adaugi mai multe afirmații pe listă, în funcție de grup și timpul disponibil.

MATERiAL

Lista de afirmații■■ Am fost în cel puțin o altă țară în afara de a mea. ■■ Am fost în cel puțin alt continent în afara de al meu.■■ Am un prieten în cel puțin o țară din afara Europei (poți să schimbi numele continentului).

■■ Am un suvenir din cel puțin o țară din afara Europei. ■■ Am alimente acasă care nu au fost produse în țară. ■■ Am îmbrăcăminte care nu a fost produsă în țară. ■■ Am primit măcar o dată o scrisoare din străinătate.■■ Am primit măcar o dată un spam pe e-mail.■■ Am un telefon mobil.

Știai că ...: ■■ Spamurile sunt în general create de serverele din SUA, Corea de Sud, Canada și Polonia.

■■ Majoritatea telefoanelor mobile conțin coltan care este extras din Congo, în timp ce plasticul este în general produs în China.

Harta lumiiPREZENTARE gENERALĂ Participanții vor recunoaște de câte ori vor trece granița chiar și prin activitățile lor din viața de zi cu zi. Scop

■■ Conștientizarea conexiunilor globale ale lumii de astăzi

■■ Discutarea conexiunilor globale în care luăm parte fiecare dintre noi

■■ Localizarea rolului granițelor în lumea de astăzi și pentru viitor

Tipul activității: exercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 30 minute Cerințe de spațiu: Spațiu suficient pentru scaune

așezate în cerc. Mărimea grupului: nelimitat Grupa de vârstă: 10+ Materiale necesare

■■ Hartă a lumii mare (sau proiectată pe perete)■■ Markere ■■ Listă cu afirmații (vezi mai jos)

64

Instrumente

DU-MĂ ÎN CEALALTĂ PARTE

PROCEdURĂ

Pregătire Trebuie să plasezi sfoara sau scotchul între copaci sau cadrul ușii în așa fel încât să existe un spațiu foarte limitat pentru a permite trecerea. Trecerea ar trebui să fie posibilă numai cu ajutorul celorlalți participanți.

Instrucțiuni Pas 1: Toți participanții ar trebui să fie pe o singură parte a graniței.

Pas 2: Spune-le participanților că sunt parte dintr-un grup religios care a fost interzis prin lege din cauza schimbărilor politice recente. Poliția și armata a dat ordine de arestare a tuturor reprezentanților acestui grup religios. Persoanelor capturate li s-au dat două opțiuni: fie își schimbă religia, fie sunt încarcerați. De aceea participanții trebuie să fugă din țară. Armata este pe urmele lor și va ajunge la graniță foarte curând. Dă-le un timp limitat, potrivit pentru mărimea grupului.

Pas 3: Grupul trebuie să discute o strategie de a trece toți membri pe cealaltă parte. Nu pot atinge sfoara deoarece este alimentată la curent.

Pas 4: Dacă cineva atinge sfoara, vor fi lăsați la graniță.

Pas 5: O dată ce se termină timpul, nu se mai poate trece granița iar cei care au rămas vor fi întemnițați.

Discuție și reflectare Atunci când exercițiu s-a finalizat roagă grupul să se așeze în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și adresează următoarele întrebări:

■■ Cum v-ați simțit în timpul exercițiului?■■ Dacă au rămas persoane în urmă, cum credeți că se simt? Ce au simțit ceilalți pentru aceștia?

■■ Vi se pare realistă situația? ■■ Ați auzit despre situații similare? Ce s-a întâmplat? ■■ A fost tensiune în timpul exercițiului? Cum ar fi această presiune în viața reală?

■■ Ce se va întâmpla cu aceea care rămân în spatele granițelor?

■■ Ce se va întâmpla cu cei care au reușit să treacă?

Urmărirea rezultatelorPoți să recomanzi un joc online Împotriva tuturor circumstanțelor (Against all odds) (www.playagainstallodds.com). Va răspunde la ultimele două întrebări de mai sus și va îmbogăți experiența lor.

Indicii de facilitare ■■ Dacă exercițiu are loc în școală sau este parte dintr-o activitate educațională pe termen lung, poți să dai participanților tema de a cerceta situațiile de viață reală similare și de a organiza o prezentare și discuție ulterioară.

■■ Poți să dai valoare adăugată exercițiului prin discuții cu privire la lucrul în echipă: procesul de construire a strategiei, ajutorul dat participanților să treacă granița etc.

Du-mă în cealaltă partePREZENTARE gENERALĂ Activitate de simulare unde participanții sunt puși în situația refugiaților care au nevoie să fugă din propria țară trecând peste granițe periculoase. Scop

■■ Conștientizarea problemelor refugiaților■■ Experimentarea trecerii graniței sub presiune ■■ Exercițiu de întărire a echipei

ipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 45 minute Cerințe de spațiu: Vei avea nevoie de un spațiu îngust.

În cazul în care ești afară, poți să folosești spațiul dintre doi copaci care sunt foarte apropiați. Dacă ești în interior poți să folosești cadrul unei uși de-schise.

Mărimea grupului: nelimitatGrupa de vârstă: 14+Materiale necesare

■■ Sfoară sau scotch de hârtie

65

Gra

niţe

le

DU-MĂ ÎN CEALALTĂ PARTE

Casetă info

CE ÎNSEAMNĂ UN REFUgiAT?

Atunci când un cetățean sau un rezident legal al unei țări are nevoie însă nu poate să-și asigure protecția și siguranță în statul respectiv, acea persoană poate să treacă granița internațională și să aplice pentru primirea protecției. Li se acordă statutul de refugiat recunoscut internațional, definit prin persoana care are o teamă bine fundamentată de persecuție din partea autorităților sau a altor persoane din țara lor de cetățenie sau rezidență legală. www.refugeesinternational.org

Exemple din viața reală Așa numitul proces de revitalizare din Bulgaria a constat dintr-o serie de măsuri luate de regimul comunist și a urmărit asimilarea forțată a musulmanilor pe teritoriul țării. Vârful acțiunii a fost între 1984 și 1989. Măsurile constau din schimbarea forțată a numelor turcești cu nume bulgărești, interzicerea folosirii altor limbi decât cea bulgară, interzicerea porturilor și ritualurilor tradiționale. Ca urmare a unor greve și proteste, guvernul bulgar a luat

măsuri extreme. Potrivit Amnesty International numai în 1986 100 de persoane au fost ucișe și 250 arestate. Aproximativ 360 000 de oameni au trebuit să treacă granița cu Turcia și să părăsească Bulgaria (lăsând în urmă casele, pământurile, locurile de muncă și viețile lor).

O dată cu invazia Irakului în 2002 de către coaliția organizată de SUA o mare masă de cetățeni irakieni au părăsit țara. Foarte mulți s-au orientat către Siria fiind țara vecină care nu solicita viză pentru cetățenii irakieni. În 2007 UNCHR a estimat că Siria a aceptat mai bine de 1 200 000 cetățeni irakieni. Populația Siriei este de aproximativ 18 milioane de oameni.

La rândul lor, sirienii au început să-și părăsească propria țară o dată cu presiunile asupra autorităților siriene din 2011. La fel ca mișcările revoluționare din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, oamenii din Siria au inițiat proteste împotriva administrației președintelui sirian Bashar al-Assad ceea ce a determinat un război civil. Mii de sirieni au părăsit țara căutând adăpost în Egipt, Turcia, Liban etc. Se spune că începând cu iulie 2011 au părăsit țara 1 milion de sirieni.

66

Instrumente

HARTA ORAșULUI MULTICULTURALĂ

PROCEdURĂ

Pregătire Pas 1: Facilitatorul cercetează orașul dinainte pentru a găsi locurile cu imigranți, minorități etnice sau grupuri religioase diferite. Locurile respective ar putea fi: magazine, cafenele, baruri, cluburi comunitare, restaurante, temple, cartiere. Pas 2: Facilitatorul pregătește o hartă a locurilor în care fiecare echipă trebuie să îndeplinească sarcina de a găsi răspunsuri la întrebările de pe listă. Mai mult, fiecare echipă trebuie să descopere singură locuri pentru a aduce informații suplimentare. Ar trebui să fie motivați să descopere aceste locuri. Pas 3: Facilitatorul pregătește și tipărește o listă de sarcini pentru participanți:

■■ Colectează istorii personale ale oamenilor care s-au mutat sau sunt a doua generație de imigranți

■■ Descoperă câte naționalități diferite trăiesc în oraș ■■ Prezintă rețete și muzică de la oamenii pe care i-ai întâlnit

■■ Prezintă câteva istorii și/sau informații despre țările lor

de origine■■ Adaugă informații noi pe hartă ceea ce ar aduce puncte în plus

Instrucțiuni Pas 1: Grupul este împărțit în echipe de 3 – 5 participanți în funcție de numărul acestora. Pas 2: Explică sarcina de căutare – să găsească locuri cu culturi diferite și istoriile acestora. Orice descoperire suplimentară aduce puncte în plus echipei. Pas 3: Fiecare echipă primește o listă de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească în cadrul cercetării din oraș și opțional poate primi o hartă a orașului sau a zonei de cercetatPas 4: Participanții în echipe descoperă locuri multiculturale din oraș ghidați fiind de lista de sarcini. Căutarea poate să fie realizată în timpul weekendului sau în timpul lor liber. Pas 5: Înapoi în sala de curs, fiecare echipă are la dispoziție o oră pentru a-și pregăti prezentarea de aproximativ 10 minute. În funcție de alegerea facilitatorului și de grup, prezentările pot fi pregătite dinainte ca și temă acasă. Pas 6: Prezentări de grup ale cercetărilor lor.

Discuție și reflectare Când exercițiul s-a terminat solicită grupului să se așeze în cerc. Întreabă dacă le-a plăcut exercițiul și ridică următoarele întrebări:

■■ Cum v-ați simțit în timpul cercetării? ■■ Ce v-a surprins cel mai mult; care a fost cel mai interesant lucru pe care l-ați descoperit?

■■ Percepți orașul ca un loc cu multe culturi? ■■ Care era imaginea inițială despre oamenii care aveau origini specifice?

■■ Cum s-a schimbat aceasta? ■■ Cum co-există simbolurile, locurile și oamenii din diferite culturi?

Urmărirea rezultatelor Facilitatorul va discuta mai mult pe afirmații uzuale despre imigranții și țările lor, despre ce cred participanții despre Europa (lume) care este formată din culturi diverse și despre imigrație.

Indicii pentru facilitare ■■ Caută dinainte locurile cu diverse culturi (poate să fie, de exemplu, un restaurant chinezesc sau italian)

■■ În loc de hartă poți să le indici să găsească, spre exemplu, două restaurante cu stiluri diferite de mâncare în zona centrală a orașului

■■ Motivează participanții să meargă în cercetare și să fie creativi

■■ Încurajează spiritul de competiție

Harta orașului multiculturalăPREZENTARE gENERALĂ Participanții în echipe mici primesc o listă de sarcini pe care le vor descoperi în oraș și vor colecta răspunsuri. Căutarea pe care o vor face este legată de locurile cu culturi și istorii diferite conectate la acele culturi. Fiecare echipă va pregăti o prezentare pentru grupul mare. Tutorele va facilita o discuție asupra culturilor, co-existența acestora și imigrării. Scop

■■ Discutarea diferitelor culturi și a granițelor din cadrul orașului

■■ Conștientizarea imigranților, situației minorităților din oraș

■■ Provocarea stereotipurilor cu privire la imigranți și persoane de diferite etnii prin povestiri personale

Tipul activității: exercițiu experimental Cerințe de timp: 45 minute în plen și 2 – 3 ore de

căutare în oraș Cerințe de spațiu: spațiu suficient pentru prezentări;

întregul exercițiu poate să aibă loc numai într-un oraș mare

Mărimea grupului: 12-20 participanți. Participanții ar putea să fie împărțiți în echipe de 3-5 persoane.

Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ Cameră foto ■■ Lipici■■ Foi■■ Reportofon (opțional), sau un telefon mobil sau MP3■■ Harta orașului (opțional

67

Gra

niţe

le

L INIA DE TIMP A GRANIȚELOR

PROCEdURĂ

Pregătire ■■ Recitește cardurile și evenimentele și verifică dacă sunt potrivite pentru grup. Poți să elimini sau să adaugi mai multe evenimente, legate de ziduri și granițe, inclusiv evenimente locale dacă lucrezi cu un grup local de participanți.

■■ Desenează cele trei linii ale timpului (vezi exemplul din material) pe hârtii mari și tipărește informațiile de pe carduri.

Instrucțiuni Pas 1: Participanții sunt împărțiți în trei grupuri. Fiecare grup primește un număr egal de carduri cu descrierea diferitelor ziduri.

Pas 2: Grupul încearcă să plaseze cardurile în perioada de timp corectă în aproximativ 15 minute. Participanții vor discuta despre zidurile diferite, despre diverse tipuri de granițe și simboluri, evenimente care au stabilit sau îndepărtat granițe.

Pas 3: În timp ce participanții prezintă argumentele lor cu privire la momentul în care zidurile au fost construite sau distruse, facilitatorul poate să ofere informații suplimentare despre aceste ziduri și să discute impresiile participanților și ce cred aceștia despre ziduri.

Discuție și reflectare Atunci când exercițiul s-a terminat, roagă grupul să se așeze în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și continuă cu următoarele întrebări:

■■ Ce părere aveți cu privire la aceste ziduri diferite? ■■ Ce tipuri de granițe sau limite creezi chiar tu? ■■ Care este motivul cel mai folosit pentru crearea de ziduri/granițe?

■■ Care de obicei motivul pentru a dărâma un zid/o graniță?

■■ Ce exemple de ziduri/granițe invizibile ai putea să dai? ■■ Ce exemple de ziduri distruse știi (distruse fizic sau simbolic)?

Linia de timp a granițelorPREZENTARE gENERALĂ Participanții vor primi carduri descriind diferite ziduri construite în anul 5 ÎH până în 2010, cu diferite eveni-mente care simbolizează căderea diferitelor tipuri de granițe. Participanții, în grupuri mici, vor aranja eveni-mentele pe linia corectă de timp. După aceea, vor dis-cuta diferitele tipuri de granițe și dimensiunile acestora. Scop

■■ Conștientizarea existenței evenimentelor care au despărțit/divizat oamenii

■■ Conștientizarea granițelor bazate pe diverse principii (origine etnică, religie, bogăție s.a.m.d.)

Tipul activității: exercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 45 minute Cerinte de spațiu: Spațiu suficient pentru a împrăștia

cardurile tipărite (pe jos, în funcție de mărimea gru-pului)

Mărimea grupului: 15-25 participanți Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ Carduri tipărite cu descrierea diferitelor tipuri de ziduri

■■ 3 linii ale timpului tipărite (ex. Înainte de Hristos – secolul 15, 1969 – 1987, 1989 – 2010) cu perioada de timp marcată atunci când zidul a fost construit sau dărâmat

AD XV sec

1969 1989

1989 2010

MATERiALExemple linii de timp:

68LINIA DE TIMP A GRANIȚELOR

Carduri de eveniment

Când a fost construit zidul plângerii? Zidul plângerii sau zidul de apus (Ha-Kotel Ha-Ma’aravi) din Ierusalim este cel mai sfințit loc iudaic, sacru deoarece a rămas de pe vremea lui Irod și a fost parte din zidul care susținea al Doilea Templu. De-a lungul secolelor a fost locul sacru pentru peregrinii evrei. A fost denumit zidul plângerii de către europeni deoarece secole de-a rândul evreii se adunau la acesta pentru a deplânge pierderea templului lor. Zidul este situat în orașul vechi al Ierusalimului într-o zonă locuită de evrei, musulmani, creștini și armeni.

Când a început construcția zidului chinezesc? Lung de 6700 km, marele zid chinezesc a fost construit de-a lungul a mai bine de 2300 ani ca un sistem de apărare. Au construit la acesta mai mult de 20 de dinastii chinezești. Timp de secole zidul era constituit din ziduri mult mai mici. Împăratul chinez Qin Shahuan a dat ordinul de a îmbina toate zidurile într-unul singur. Așa a fost creat zidul de 10 000 li. În prezent sunt reconstruiți 700 de kilometri.

Când a început Constantin cel Mare să construiască zidurile sale? Atunci când vizitezi Istanbului poți vedea rămășițele zidurilor orașului datând din trei culturi diferite cu mari influențe din cultura și istoria europeană în special a Europei Est-Centrale. Împăratul Constantin cel Mare a mutat capitala imperiului roman într-un oraș denumit după el: Constantinopol. Un pic mai târziu a devenit capitala Imperiului Bizantin și a Bisericii Ortodoxe. În acea vreme, Constantinopolul era cel mai mare oraș din Europa. Istoria orașului s-a schimbat dramatic atunci când a fost invadat de Imperiul Otoman. S-au construit în acea perioadă noi clădiri, fortificații, temple și palate.

Când au căzut zidurile Blanchernae ale Constantinopolului? Blanchernae este o suburbie din secțiunea de nord-est a Constantinopolului. Era o parte foarte veselă și acolo erau plasate o parte din biserici. În aceași timp găzduia palatul împăratului de aceea era foarte bine protejat. În anul ... în timpul căderii Constantinopolului, invadatorii otomani au atacat Blachernae cu un tun foarte mare ceea ce a distrus aproape complet zidurile; apărătorii bizantini au eșuat în a bloca poarta Kekoporta lăsând astfel ca turcii să pătrundă în oraș.

Unde au fost construite primele linii de pace în Belfast? Liniile de pace din Belfast erau un număr de bariere separatoare între comunitățile catolice și cele protestante din Irlanda de Nord în orașele Belfast, Derry și Portadown. Prima linie a fost construită după revoltele dintre protestanți și catolici din august ...Catolicii se consideră dublu discriminați: prin naționalitatea lor și prin religie. Liniile au fost construite ca structuri temporare urmărind să se mențină numai șase luni însă datorită eficienței lor, au devenit permanente, mai largi și mai lungi. În timpul conflictului mai bine de 90000 de irlandezi s-au mutat în cartiere segregate etnice.

Când a apărut filmul lui Pink Floyd ”Zidul”? In anul ... Pink Floyd a lansat filmul „Zidul” bazat pe muzica inclusă în albumul cu același titlu. Filmul a fost produs de către un fan al grupului: regizorul Alan Parker. Prezentat la festivalul din Cannes, a devenit un succes în Europa Centrală și de Est unde regimul comunist era încă prezent. Versurile ”altă cărămidă în zid” sunt simbolurile protestului împotriva unificării totalitariste a oamenilor din regimurile comuniste.

Când a fost separat de oraș printr-un zid cartierul țigănesc din Kazanluk (Bulgaria)? În 1949 guvernul bulgar a emis o recomandare prin care toți țiganii nomazi să se stabilească într-un loc. În 1950 s-au format majoritatea cartierelor segregate țigănești. Astăzi, aceste ghetouri sunt locurile cu cel mai mare nivel de sărăcie și generează sărăcie prin sine. Parte din acele districte sunt separate de restul orașului printr-un zid. Asemenea ziduri încă există în Europa Centrală și de Est, precum zidul din orașul bulgar Kazanluk, construit în ....

Când a avut loc prima cursă în Euro-tunelul dintre Franța și Marea Britanie? Tunelul de mare viteză leagă Franța de Marea Britanie pre-cum și Anglia de continent. Lat de numai 34 de kilomentri în partea sa cea mai îngustă, canalul a reprezentat timp de secole un simbol al competiției dintre Franța și Marea Bri-tanie în politică și influență asupra Europei. Canalul a fost considerat apărarea naturală cheie a Angliei: cele mai importante amenințări de invadare eșuate au fost atunci când porturile Olandeze și Belgiene au fost preluate de către marea putere continentală: Armada spaniolă în 1588, războaiele napoleonice din 1803-1814, armata germană din timpul celui de-al doilea război mondial. Ideea de a construi o legătură între cele două coaste a apărut prima dată în1802 când inginerul minier francez Albert Mathieu a schițat un tunel sub canalul englez.

69 LINIA DE TIMP A GRANIȚELOR

Când au decis cetățenii elvețieni prin referendum că nu doresc să se alăture Uniunii Europene? Elveția are o tradiție destul de lungă de neutralitate. Țara este împrejmuită de Comunitatea Economică Europeană. Trăiesc și locuiesc în Elveția mai bine de 900 000 cetățeni europeni și mulți alții îi trec granița sau tranzitează țara în mod regulat. În 1992 Elveția a aplicat pentru a fi membru al Comunității Europene. Relațiile elvețiene și comunitar europene sunt guvernate de mai bine de 100 de acorduri tehnice. Elveția a fost membru al Asociației Economice de Comerț Echitabil (EFTA) din 1960 și a semnat un Acord de Comerț Echitabil în 1972 între comunitatea europeană și Elveția fiind astfel baza relațiilor dintre acestea.

Când a fost construită ultima parte a Zidului Marocan? Zidul marocan din vestul Saharei este de aproximativ 2 700 kilometri de structură defensivă, fiind ziduri de nisip parcurgând Sahara de vest și teritoriile sud-estice ale Marocului. Constă din nisip și rocă de trei metri înălțime cu buncăre, zone de supraveghere și mine răspândite peste tot. Centura de-a lungul zidului ce constituie o barieră de mine este considerată a fi cel mai mare teren minat din lume. Zidul marocan acționează ca o barieră de separare între zonele controlate de Maroc și secțiunea controlată de Polisario care se întinde pe granița de est și de sud a țării. Frontul Polisario este o mișcare pentru independență a Saharei de Vest din Maroc inițial înființată în 1971 de către studenții marocani care au pornit un război guerilla în deșert împotriva controlului spaniol asupra Saharei de Vest. În vara lui 2005, armata marocană a accelerat expulzarea (care a început de fapt la sfârșitul lui 2004) imigranților ilegali deținuți în nordul Marocului către partea de est a zidului, în zona liberă.

Când a fost construit al treilea zid de apărare la granița cu Melilla de către guvernul spaniol? Gardul protector de la Melilla este o barieră de separare între Maroc și orașul spaniol Melilla. Construit de către Spania, a avut ca și scop declarat oprirea imigrării ilegale. Intruziunile masive ale populației sub-sahariane prin Me-lilla au devenit o problemă spaniolă și europeană. Guver-nul spaniol a investit 33 milioane euro pentru a construi al treilea zid. Astfel că există un sistem de securitate de mare fidelitate cu cabluri în pământ conectate la spoturi de lumină și detectoare de zgomot și mișcare, camere video conectate la sistemul de control central. Acesta a fost susținut de către guvernul spaniol condus de Jose Luis Rodrigues Zapatero astfel că s-a construit al treilea zid lângă cele două existente dar deteriorate și care a sigilat complet granița pe lângă punctele de control obișnuite.

Când a căzut zidul Berlinului? Zidul Berlinului a fost o barieră construită pentru a preveni emigrarea și fuga din Berlinul de Est și RDG (Republica Democrată Germană) către partea de vest a orașului. A devenit și un simbol al cortinei de fier care împărțea Europa de Est administrată de către comuniști de Europa Occidentală. În ... zidul Berlinului a căzut după 28 de ani de existență. Un an mai târziu Germania de Est și de Vest au fost reunite.

Când a anunțat guvernul grec construirea zidului Evros? După un acord cu Frontex, care a preluat paza granițelor Greciei și Turciei, guvernul grec a decis construirea unui zid la granița terestră cu Turcia pe râul Evros. Acțiunea a fost o reacție față de imigrarea ilegală în Grecia prin granița obișnuită. Se spune că mai bine de 34 000 imigranți ilegali au trecut granița în nouă luni. Majoritatea imigranților provin din țările musulmane din Asia și Africa. Guvernul turc a declarat că împărtășește preocuparea colegilor săi greci. Intenția guvernului grec a devenit o problemă în Uniunea Europeană deschizând din nou discuția despre ”Europa ca o fortăreață” (la propriu și figurat).

Când a început construirea barierei de apărare israeliană? Bariera de apărare israelină constituie o barieră de 720 km separând teritoriile Israelului și Palestinei conform liniei verzi dintre cele două state. Denumit gardul de securitate sau anti-terorist în Israel, este referit ca un zid de segregare rasială în Palestina. Bariera este legată de a doua Intifada (zguduire) care a început în 2000, o perioadă de intense violențe între israelieni și palestinieni. Bariera a fost subiectul mai multor curți și intervenții ale instituțiilor internaționale. În iunie 2004, Curtea Supremă a Israelului a declarat că o parte din bariera de vest a Ierusalimului a violat drepturile palestinienilor și a ordonat ca 30 km din bariera existentă și planficată să fie re-orientată. În 9 iulie 2004, Curtea Internațională de Justiție a emis o recomandare cum că acesta este o violare a legislației internaționale. La începutul lui septembrie 2004, Israel a început partea de sud a barierei.

70

Răspunsuri

Zidul plângerii Secolul IX AD

Mare zid chinezesc Secolul V AD

Constantin cel Mare a construit 2,8km de zid atunci când a mutat capitala imperiului roman din Roma în Constantinopol

306–337

Zidurile de la Blachernae (din Constantinopol) au căzut sub atacurile otomanilor. 1453

Au fost construite primele linii de pace în Belfast. 1969

S-a construit zidul cartierului țiganilor, în Kazanluk. 1978

Pink Floyd a lansat filmul ”Zidul”. 1982

A fost construită ultima fortificație a zidului marocan. 1987

Elveția respinge intrarea în Comunitatea Economica Europeană prin referendum. 1992

S-a lansat pentru prima dată Euro-tunelul de mare viteză. 1994

Începe construcția zidului de apărare israelian. 2003

Guvernul spaniol a construit al treilea zid de apărare din Melilla. 2005

Guvernul grec anunță intenția sa de a construi zidrul Evros. 2010

LINIA DE TIMP A GRANIȚELOR

71

Gra

niţe

le

SALVâND TIGRUL DIN POVESTE

PROCEdURĂ

Pregătire Copiază descrierea cazului și descrierile fiecărui grup astfel încât fiecare grup să aibă 3-4 copii.

Instrucțiuni Pas 1: Grupul este împărțit în 3 subgrupuri: delegația Silvesterland, cea a Greslandiei și comitetul de primire. Dacă grupul este mai mare, poți introduce și observatori precum activiști de mediu, uniunea pro-suveranitate etc.

Pas 2: Citește cazul cu voce tare pentru toată lumea. Apoi împarte-i pe grupe, înmânează descrierile pentru grup și dă-le timp pentru a le citi și a discuta materialul. Fiecare grup trebuie să schițeze o strategie pentru modul în care vor aborda întâlnirea de negociere ce va urma. Enumeră sugestii concrete și alocă roluri pentru fiecare grup.

Pas 3: Întâlnirea de negociere trebuie să înceapă și va fi condusă de către comitetul de primire, urmând procedurile descrise în sarcina lor. Facilitatorul nu va interveni până când nu se finalizează întâlnirea.

Discuție și reflectareDupă ce se finalizează întâlnirea și s-au semnat acordurile sau nu, solicită participanților să iasă din rol și să discute:

■■ Sunteți mulțumiți cu rezultatul? ■■ A fost greu pentru voi să va jucați rolul, să argumentați și să faceți compromisuri?

■■ A fost ușor să rămâneți la nivelul de mediu și a fost posibil să discutați separat pe alte aspecte pe care țările le împărtășesc?

■■ Credeți că se poate întâmpla și viața reală? Fă referire la cazul real descris în material.

■■ Rezultatul întâlnirii de negociere este realistic? De ce? Ce ar fi diferit?

■■ În timp ce argumentați, ați mai luat în considerare instrucțiunile primului ministru? Dar cele ale oamenilor care v-au ales?

■■ Ce credeți că este mai important – protejarea naturii sau menținerea granițelor intacte?

Salvând tigrul din povestePREZENTARE gENERALĂ Parcipanții sunt împărțiți în grupuri și li se dă roluri de diplomați din două țări vecine cu relații tensionate. Trebuie să rezolve o problemă de mediu și să salveze ti-grul din poveste, care este pe cale de dispariție.Scop

■■ Prezentarea efectelor pe care granițele și relațiile internaționale le pot avea asupra mediului și biodiversității

■■ Demonstrarea dimensiunii complexe și inter-conec-tate a relațiilor internaționale

Tipul activității: joc de rol Cerințe de timp: 90-120 minute Cerințe de spațiu: Spațiu îndeajuns de mare pentru a

permite să se lucreze în grup și în plen Mărimea grupului: 10 – 20 Grupa de vârstă: 16+ Materiale necesare:

■■ Descrierea cazului■■ Descrierea fiecărui grup ■■ Hartă Casetă info

CAZ SiMiLAR diN REALiTATELinia de graniță dintre Polonia și Belarus din Eu-

ropa trece peste ultima și cea mai mare parte rămasă din pădurile imense primare de pe conti-nent: Belavezhskaya Pushcha/Pădurea Bialowieza. Este unul dintre puținele locuri din Europa unde poți vedea bizonul, cel mai greu animal de pe conti-nentul european. A fost reintrodus în Europa prin intermediul grădinilor zoologice deoarce ultimul bi-zon sălbatic a fost ucis în 1923.

Acum 2000 de ani, bizonii locuiau în majoritatea locurilor din Europa, nu numai în păduri dar și în zonele de câmpii. Specia este acum pe cale de dispariție și are foarte puține legături genetice ceea ce a crescut vulnerabilitatea sa la boli. Există în prezent 800 de bizoni în pădurile din Polonia și Be-larus. Totuși un cordon de securitate ține turma de bizoni separată atât fizic cât și genetic.

72SALVâND TIGRUL DIN POVESTE

CAZ

Greslandia și Silversterland sunt două țări vecine care sunt străjuite de o graniță comună de peste 200 km. Linia de graniță trece peste cea mai veche și unică pădure împărțind-o în două. Ambele părți ale pădurii sunt desemnate rezervații naturale totuși însemnând lucruri diferite în cele două țări întrucât sistemul legislativ diferă.

Pădurea este ultimul loc din această zonă a planetei în care trăiește tigrul datorită caracteristicilor de mediu pe care le oferă pădurea. Tigrii, însă, au o gamă genetică foarte limitată astfel că numărul lor este în descreștere. Experții declară că speciile acestea pot fi salvate dacă s-ar

asigura contact fizic și genetic din ambele părți ale graniței.

Greslandia și Silversterland au sisteme politice diferite și o lungă istorie de tensiuni politice. Deși există relații diplomatice, acestea încetează din când în când datorită neînțelegerilor cu privire la migrație, economie și politică. Granițele astfel au fost reîntărite fizic printr-un gard stabil ceea ce ar face aproape imposibilă trecerea lui de către oameni și animale, acesta fiind și cazul tigrului pe cale de dispariție.

Un grup internațional imparțial a solicitat o întâlnire între delegații Greslandia și Silvesterland pentru a încerca rezolvarea situației și a salva tigrul din poveste.

dESCRiEREA gRUPULUi NUMĂRUL 1 DELEGAȚIA DIN SILVESTERLAND

Reprezentați delegația Silvesterland. Este formată din: Ministrul Apărării, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Internelor, un expert de grad inferior din cadrul Ministerului Mediului și experți și consilieri pe migrație, securitate și apărare.

Deși grupul tău este preocupat de mediu în general și de salvarea tigrului din poveste în special, sunt mult mai importante alte aspecte precum securitatea granițelor și a suveranității Silvesterland. Ați fost instruiți de către Prim Ministru că nu se va putea agrea asupra măsurilor care vor diminua disciplina și ordinea de la granița cu Greslandia.

Trebuie să luați în considerare faptul că: ■■ Greslandia a făcut multe încercări de a interfera cu politica internă a țării și aproape că a demonstrat că susține opoziția din țara ta care susține schimbarea sistemul politic și economic din țară.

■■ Greslandia este parte dintr-o uniune interguvernamentală economică și politică cu care nu doriți să aveți de-a face deoarece și-a exprimat opiniile negative cu privire la modul în care este condusă țara și a oferit recomandări de schimbări ale sistemului politic și economic. Totuși, un conflict deschis cu Gresland înseamnă un conflict deschis cu această Uniunea și nu vă doriți acest lucru.

■■ Există o minoritate din Silvesterland în Gresland pe care vă doriți să o susțineți și dezvoltați dar acest lucru se poate întâmpla numai dacă există bune relații între cele două țări. Mai mult, există informații despre o migrație ilegală între Silvesterland și Greslandia. Suspectați că este susținută de către guvernul Greslandia pentru a înrăutăți imaginea internațională a voastră (și de asemenea pentru a folosi imigranții ca forță de muncă prost plătită).

■■ Greslandia încearcă în mod constant să provoace conficte cu voi. Ultima dată au încetat relații diplomatice cu Silvesterland blamând guvernul țării de folosirea forței pentru a demite uniunea democratică a minorității

greslandiene. În schimb voi știți că această uniunii a încercat să submine puterea statului Silvesterland și să provoace rebeliuni și demonstrații cu scopul final de a obține independența.

■■ Nu se poate să faceți un compromis în privința granițelor, în lumina acestor fapte. Mai mult, trebuie să fiți aveți grijă de ce anume va sugera delegația Greslandiană deoarece va încerca să vă întindă o capcană și mai mult să submine autoritatea și suveranitatea țării. Importante sunt mai degrabă acestea decât vreun fel de tigru. Nu sunteți siguri cât de imparțiali vor fi cei din comitetul de primire astfel că probabil va trebui să chestionați regulamentul întâlnirii.

Discutați strategia voastră și enumerați sugestii posibile cu privire la rezolvarea problemei (sau nu). Ar fi de ajutor dacă ați aloca roluri membrilor grupului. Încercați să intuiți ce vor sugera cei din Greslandia și să vă gândiți cum veți răspunde la sugestiile lor.

73

dESCRiEREA gRUPULUi NUMĂRUL 3:COMITETUL DE PRIMIRE

Grupul vostru reprezintă comitetul internațional care va găzdui întâlnirea de negociere între Silvesterland și Greslandia. În încercarea de a strânge un grup imparțial, comitetul este format de fapt din câțiva participanți indiferenți și două părți implicate:

■■ O parte care are sisteme politice apropiate cu cele din Silvesterland și este în relații bune de comerț cu guvernul Silvesterland. Tinde să susțină Silvesterland în pozițiile lor.

■■ O parte care este conectată politic și economic cu Greslandia și uniunea interguvernamentală. Tinde să susțină Greslandia în pozițiile lor.

■■ Totuși, întregul comitet este hotărât să găsească soluții pentru salvare tigrului dar și să urmeze cu stricteze regulile întâlnirii care sunt următoarele:

■■ Greslandia și Silvesterland își vor exprima pozițiile lor (cine va vorbi prima, va fi aleasă prin extragere)

■■ Se vor prelua sugestii concrete din fiecare prezentare.■■ Se va discuta fiecare sugestie în parte. ■■ Ambele țări vor avea timp egal pentru a vorbi în decursul întâlnirii.

■■ Comitetul va face toate demersurile pentru a nu permite discuții fierbinți, conflicte și certuri.

■■ Comitetul este liber să ofere informații și sugestii.

Dacă negocierea se termină cu succes, sugestiile agreate vor fi semnate de ambele părți într-un acord de înțelegere.

SALVâND TIGRUL DIN POVESTE

Pădure

Minoritatea Silvesterland

Minoritatea Greslandia

fluxul de migrație

Granița Uniunii

dESCRiEREA gRUPULUi NUMĂRUL 2:DELEGAȚIA GRESLANDIA

Grupul vostru reprezintă delegația Greslandia. Este formată din: Ministrul Apărării, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Internelor, un expert de grad inferior din cadrul Ministerului Mediului și experți și consilieri pe migrație, securitate și apărare. Deși grupul vostru este preocupat de mediu în general și de salvarea tigrului din poveste în special, sunt mult mai importante alte aspecte precum securitatea granițelor și a suveranității Silvesterland. Ați fost instruiți de către Prim Ministru că nu se va putea agrea asupra măsurilor care vor diminua disciplina și ordinea de la granița cu Silvesterland. Puteți să luați în considerare următoarele:

■■ Silvesterland nu este o țară democratică și deși ați încercat să o susțineți, încă îi lipsește procedurile și mecanismele de bază ale democrației, în timp ce cetățenii Silvesterland nu pot beneficia de drepturile omului.

■■ Sunteți parte dintr-o Uniune interguvernamentală puternică economică și politică, a cărei reguli și principii le aplici. Mai mult, granița cu Silvesterland este granița externă a Uniunii și a rămas foarte bine păzită, altfel Greslandia ar putea să fie pedepsită de către uniune.

■■ Există o minoritate greslandiană în Silvesterland pe care doreți să o susțineți și să o dezvoltați însă se poate întâmpla acest lucru numai dacă sunt stabilite bune

relații cu țara vecină. Totuși există o migrație ilegală din Silvesterland în Greslandia. În timp ce vreți să oferiți drepturile omului imigranților, nu puteți să faceți acest lucru pentru totdeauna și cu un număr nelimitat de oameni. Este și împotriva regulilor Uniunii. Deoarce un fel de liberalizare a granițelor ar întări migrația populației, nu puteți să permiteți să se întâmple acest lucru.

■■ Pe de altă parte, Silvesterland a tratat foarte rău minoritatea greslandiană chiar folosind forța pentru a anula uniunea democratică a acesteia. Aceasta a dus la ruperea relațiilor democratie din partea voastră și rana încă nu s-a vindecat.

■■ Nu se poate să faceți un compromis în privința granițelor, în lumina acestor fapte. Mai mult, trebuie să aveți grijă de ce anume va sugera delegația silvesterlandiană deoarece va încerca să vă întindă o capcană și să faceți mai multe compromisuri decât ați vrea. Importante sunt mai degrabă securitate țării și uniunea internațională decât vreun fel de tigru. Nu sunteți siguri cât de imparțiali vor fi cei din comitetul de primire astfel că probabil va trebui să chestionați regulamentul întâlnirii.

Discutați strategia voastră și enumerați sugestii posibile cu privire la rezolvarea problemei (sau nu). Ar fi de ajutor dacă ați aloca roluri membrilor grupului. Încercați să intuiți ce vor sugera cei din Silvesterland și să vă gândiți cum veți răspunde la sugestiile lor.

Greslandia

Mare

Silvesterland

74

Instrumente

TREI fAȚETE ALE fIECĂREI ISTORII

PROCEdURĂ

Pregătire Uită-te încă o dată pe următoarele filme:

■■ Istoria de imigrant al lui Juan, accesibilă pe www.youtube.com/watch?v=BAWpQaI-f84

■■ Prima persoană: Omar Bar, www.youtube.com/watch?v=NwuDqb_fiRg.

Verifică dacă sunt potrivite pentru grupul tău sau nu. Filmele sunt în engleză. Dacă grupul nu vorbește engleza, caută un alt film scurt care să spună povestea unui imigrant din punctul său de vedere într-un limbaj potrivit.

Instrucțiuni Pas 1: Roagă participanții să ia un pix și o foaie și să deseneze în partea de sus a hârtiei, ce le vine în minte atunci când ascultă următoarele afirmații: Numărul total al imigranților internaționali a crescut în ultimii 10 ani de la aproximativ 150 milioane în 2000 la 214 milioane de persoane în 2011. 49% din aceștia sunt femei. În 2009, mai mult de 307 miliarde de USD au fost trimiși către țările în dezvoltare, 74% în total cash, comparativ cu 2000 când s-au transmis 83 de miliarde USD din care 63% cash. (Sursa: Organizația Internațională a Migrațiilor, 2011).

Pas 2: Difuzează cele două filmulețe. Apoi solicită participanții să deseneze în partea de joc a hârtiei ceea ce le vine în minte.

Discuție și reflectareAtunci când exercițiu s-a terminat roagă grupul să se așeze în cerc. Întreabă-i dacă le-a plăcut exercițiul și continuă cu întrebările:

■■ Prezentați-vă desenele și discutați diferențele dintre cele două părți

■■ Vă spune ceva numărul acela (214 milioane) despre istoriile de viață a acestora?

■■ Care a fost cea mai puternică impresie creată din textul statistic prezentat?

■■ Care a fost cea mai puternică impresie după filmulețe? ■■ Migrația este un proces pozitiv sau negativ și de ce? ■■ Migrația este o problemă globală sau locală? Sau amândouă?

Indicii pentru facilitare Dacă ai un prieten care este imigrant sau dacă există o persoană din grup care ar putea să spună povestea proprie cu privire la migrație, poți să îi întrebi dacă vor să își spună povestea proprie în loc sau împreună cu filmulețele respective. Cu cât este mai apropiată partea personală de problema migrației cu atât mai bine.

Trei fațete ale fiecărei istoriiPREZENTARE gENERALĂ Participanții sunt rugați să exploreze propriile senti-mente și gânduri cu privire la migrație prin desen în timp ce află statistici cu privire la migrația în lume pre-cum și istorii personale ale imigranților.Scop

■■ A arăta istoriile personale care sunt în spatele fiecărei încălcare a granițelor de către imigranții economici

■■ Discutarea situației imigranților și a rudelor lor, alegerilor pe care ei trebuie să le facă

■■ Explorarea problemei imigrării Tipul activității: exercițiu de desen Cerințe de timp: 60 minute Cerințe de spațiu: o sală cu posibilitatea de a proiecta

un film Mărimea grupului: nelimitat Grupa de vârstă: 12+Materiale necesare

■■ Computer, video-proiector și difuzoare■■ Hârtie și pixuri pentru participanți

75

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

SUBIECTUL 4:

NEVOI SI STILURI DE VIATA

76


dESPRE NEVOiLE OAMENiLOR Există anumite nevoi de bază a tuturor oamenilor din întreaga lume pe care le au în comun precum nevoia de mâncare, apă, adăpost și îmbrăcăminte. Atunci când oamenii își satisfac aceste nevoi de bază, alte nevoi apar care sunt legate de confortul lor, bunăstarea și condiția psihologică precum și dezvoltarea generală. Astfel că apare și nevoie de educație, igienă, îngrijire medicală ceea ce face viața oamenilor mai confortabilă. În final, există nevoia oamenilor de a aparține, de a se simți iubiți și respectați și de a-și îndeplini potențialul personal. Piramida lui Maslow arată această categorisire a diferitelor nevoi ale oamenilor.

STiLURiLE dE ViAȚĂ: O ChESTiUNE dE ALEgERE SAU/Și O ChESTiUNE dE NECESiTATE?Oameni diferiți definesc și își satisfac nevoile lor în moduri diferite și în grade diferite. Oamenii pot să locuiască în foarte diferite tipuri de locuință, pot mânca diferite tipuri de alimente și pot purta diferite îmbrăcăminți. Pentru a oferi câteva exemple, oamenii din orașele mici din Europa trăiesc în case de un etaj sau două construite din beton sau lemn în timp ce în țările din Africa, în special în zona de la țară, oamenii locuiesc în colibe făcute dintr-un fel de noroi, cărămidă sau din bălegar, până la iarbă și piatră, depinzând de zonă. În Europa majoritatea oamenilor locuiesc aproape de un centru medical și de școală; în multe sate din Africa, în special în zona de țară, nu există centre de sănătate sau școli. Și deși a merge la școală este parte din stilul de viață din Europa, în 2005, în țările în dezvoltare, aproximativ 72 milioane de copii de vârsta școlii generale nu au putut să meargă la școală. Unii oameni trăiesc în comunități sau în cadrul familiei extinse și în alte cazuri au apărut stiluri de viață mult mai individualiste.

În general vorbind, putem spune că felul în care trăiesc oamenii reflectă valorile și atitudinile lor. În multe cazuri totuși, stilurile de viață diferite din lume sunt determinate de numărul de factori precum cei economici, geografici, culturali sau de alt gen.

În unele cazuri oamenii au abilitatea de a alege stilul lor de viață. În Europa există persoane care ales să locuiască în sate în loc de orașele mari, în alte cazuri aleg să mănânce numai legume sau mai multă carne și pește. Aceasta este alegere conștientă pe care omul poate să o facă în momentul în care se gândește la aceste aspecte. Pe de altă parte, putem observa faptul că deși oamenii au oportunitatea de a alege, nu înseamnă că în mod necesar fac alegeri conștiente. Cercetările demonstrează că oamenii sunt influențați în alegerile lor zilnice de către mediu și comunicările mass media (ex. reclamele TV etc).

Cu toate acestea, este important de înțeles că dacă acesta este cazul oamenilor care trăiesc în nord, nu se întâmplă întotdeauna așa cu oamenii din toată lumea.

NeVOI ȘI STILUrI De VIaȚĂ

Auto-realizarea

Nevoia de stimă�Statut� Respect

Nevoi Sociale�Apartenență� Acceptare

Nevoia de securitate

Nevoi fiziologice (foame, sete, etc�)

Nivelul de salarizareTeoria lui Lemoine

Integrarea într-o echipăNișa lui Fauvet

Securitatea locului de muncă

Salariul

77

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

Majoritatea oamenilor de pe planetă nu au oportunitatea de a face alegeri pentru viața lor. Milioane de oameni trăiesc într-o sărăcie teribilă; nu au loc de muncă permanent ca urmare nu au un venit stabil. Trebuie să lupte pentru a găsi apă curată și să își asigure masa de zi cu zi. Între 2000 și 2009, 88 milioane de copii au murit din cauza sărăciei, foamei, boli ușor de prevenit sau din alte cauze conexe.

NEVOi MATERiALE Și NON-MATERiALE A fi sau a avea? Este o întrebare critică din moment ce secolul 20 a fost martorul unei creșteri fără precedent a standardalului material de trai mai întâi în lumea occidentală iar mai apoi în celelalte părți ale lumii. În anul 2000, au crescut de patru ori față de 1960 cheltuielile de consum privat în toată lumea – sume cheltuite pe bunuri și servicii la nivelul gospodăriei. Însă suntem oare mult mai fericiți dacă facem mai multe achiziții materiale? Oamenii muncesc mai multe ore pentru a putea să-și cumpere mai multe lucruri.

Totuși, pentru a cumpăra mai multe materiale, se fac sacrificii în privința nevoilor non-materiale precum nevoia de timp liber, nevoia de a socializa cu familia și prieteni, nevoia de a te bucura de natură și de a sta și a te relaxa. Oamenii se plâng din cauza stresului din viața lor, depresia este o boală modernă iar consumul de medicamente din cauze psihologice a crescut dramatic. Mai mult, pe lângă efectele psihologice, există foarte multe boli moderne legate de alergarea agresivă după consumul în masă cum ar fi obezitatea. Însă acestea nu sunt toate. 12% din populația lumii care locuiește în America de Nord și Europa Occidentală consumă 60% din resursele materiale în timp ce o treime locuiesc în Asia de sud și Africa sub-Sahariană și consumă 3.2%!

În ultimul rând, stilul de viață bazat pe creșterea consumului duce la o instabilitate întrucât există o preocupare crescută cu privire la folosirea resurselor ne-regenerabile și degradarea eco-sistemului începând din 1960. Aproape toate eco-sistemele lumii sunt distruse pentru a face loc oamenilor și caselor lor, fermelor, mall-urilor și fabricilor. Indexul WWF despre lumea vie, care măsoară sănătatea pădurilor, oceanelor, apei râurilor și altor sisteme naturale, arată un declin de 35% a sănătății ecologice a pământului începând din 1970. Aceste tendințe au dus la dezvoltarea conceptului de Fericire Națională Brută și a Indexului Fericirii Naționale Brute care este bazat pe încercarea de a defini indicatorul care măsoară calitatea vieții și progresul social în termeni mai holistici și psihologici decât produsul intern brut (PIB).

BiBLiOgRAFiE

William HUITT: Maslow’s Hierarchy of Needs. Educational Psychology Interactive. Valdosta, GA: Valdosta State University 2007. Retrieved 15.06.2011 from, http://www.edpsycinteractive.org/topics/regsys/maslow.html

Geert HOFSTEDE: The Cultural Relativity of the Quality of Life Concept. The Academy of Management Review, Vol, 9, No3, Jul 1984.

Erich FROMM: To Have or To Be. Jonathan Cape London 1976.M. DOUGLAS – D. GASPER – S. NEY – M. THOMPSON: Human

Needs and Wants, Chapter 3 in S. Rayner and E. L. Malone (eds.) Human Choice and Climate Change. Volume 1. The Societal Framework, Battelle Press, Columbus, Ohio 1988, pp. 195-263.

Tim JACKSON – Nic MARKS: Consumption, Sustainable Welfare and Human Needs – with reference to UK expenditure patterns between 1954 and 1994. Ecological Economics, 28 (1999), pp. 421-441.

Laurie MICHAELIS: Ethics of Consumption, Oxford Centre for the Environment, Ethics & Society, Oxford 2000.

Geoff MULGAN: Connexity: How to Live in a Connected World. Harvard Business School Press 1997.

MarthaC. NUSSBAUM – Amartya K. SEN: The Quality of Life, Oxford University Press 1993.

Robert E. LANE: The Loss of Happiness in Market Democracies. Yale University Press 2000.

Tim KASSER: The High Price of Materialism. The MIT Press 2002.M. MAX-NEFF: Development and Human Needs. In P. Enkins and

M. Max-Neff, Real-life Economics: Understanding Wealth Creation. London: Routledge, 1992: pp. 197-213.

Herman DALY – John COBB: For the Common Good: Redirecting the Economy toward Community, the Environment, and a Sustainable Future. The Beacon Press 1989.

Serge LATOUCE: Why Less should be so Much More? Le Monde Diplomatique June 2011.

Serge LATOUCE: Would the West Actually be Happier with Less? The World Downscaled. Le Monde Diplomatique December 2003.

SURSE wEB UTiLE: www.un.org/millenniumgoalswwf.panda.org/index.cfm?uNewsID=83520grossnationalhappiness.com/gnhIndex/intruductionGNH.aspx www.globalissues.org/article/715/today-over-22000-children-died-

around-the-worldwww.footprintnetwork.org/en/index.php/GFN/page/basics_

introductionwww.worldwatch.org/node/810

78

Instrumente

NAVIGâND CĂTRE O NOUĂ LUME

PROCEdURĂ

Pregătire Copiază și decupează cardurile de dorințe și nevoi pentru fiecare grup; introdu-le într-un plic.

Instrucțiuni

Pas 1: Roagă participanții să își imagineze că vor nagiva către un nou continent. Nu trăiește nici un om acolo, așa că atunci când vor ajunge, vor fi pionieri în construirea noii țări.

Pas 2: Împarte participanții în grupuri mici și dă fiecărui grup un plic cu cartonașele de dorințe și nevoi explicându-le că acestea sunt lucrurile pe care le vor lua cu ei pentru a trăi în noua țară. Cere fiecărui grup să deschidă plicul și să distribuie toate cartonașele și să le examineze.

Oferă câteva cartonașe goale pe care participanții să poată adăuga alte lucruri de care cred ei că au nevoie sau le-ar place să le aibă.

Pas 3: Explică-le că vaporul pleacă acum și începe povestirea astfel:

La început călătoria este foarte plăcută. Soarele strălucește și marea este liniștită. Totuși, o furtună puternică se apropie pe neașteptate iar vasul se zguduie puternic. De fapt, aproape că se scufundă! Trebuie să aruncați trei dintre cartonașe peste bord pentru a menține vasul pe linia de plutire.

Solicită fiecărui grup să se decidă la ce anume vor renunța. Explică-le că nu le vor mai putea recupera. Colectează cartonașele care au fost aruncate peste bord și plasează-le într-un colț.

Pas 4: Întoarce-te la povestire:

În sfârșit, furtuna a cedat. Toată lumea a răsuflat ușurată. Totuși, un raport al vremii vine cu vești cum că se apropie un uragan de categoria 5. Dacă vom supraviețui acestui uragan, trebuie să mai aruncăm încă trei cartonașe peste bord. Fiți atenți: nu aruncați ceea ce veți avea nevoie mai apoi pentru a supraviețui în noua țară.

Ca înainte colectează aceste cartonașe aruncate și plasează-le în colțul ales.

Pas 5: Întoarce-te la povestire:

De-abia ne-am salvat! Cu toate acestea, suntem aproape de noul continent. Toată lumea este foarte emoționată. Însă imediat ce am zărit pământul la orizont, o balenă uriașă s-a lovit de vasul nostru ceea ce crează o gaură uriașă pe o parte a vasului. Trebuie să facem ca vasul să fie cât mai ușor! Aruncați alte trei cartonașe.

Colectează-le și plasează-le în colțul ales. Anunță că într-un final au ajuns în siguranță pe noul continent și sunt gata de a construi o nouă țară. Roagă fiecare grup să lipească cartonașele rămase pe o foaie de hârtie pentru ca fiecare să își aducă aminte de ceea ce au adus pe noul continent. Aveți toate lucrurile necesare pentru a supraviețui, crește și dezvolta?

Pas 6: Roagă grupurile să posteze foile lor în fața sălii și să explice ce aduc pe noul pământ. După fiecare descriere, întreabă întreg grupul: Lipsește ceva de care aveți nevoie pentru supraviețuire? Pentru a vă dezvolta?

Discuție și reflectareDiscută activitatea prin adresarea următoarelor întrebări:

■■ Ce v-a plăcut la această activitate? ■■ Cum ați decis că puteți să renunțați la un cartonaș? Ce a fost esențial?

■■ Au fost dezacorduri în grup cu privire la ce trebuie păstrat și ce trebuie aruncat? Cum ați rezolvat aceste dezacorduri?

■■ Toți ați avut aceleași nevoi? Cine a avut nevoi diferite? ■■ Ce credeți despre deciziile voastre finale? Veți reuși să supraviețuiți în noua țară?

■■ Veți putea să creșteți și să vă dezvoltați bine? ■■ Cum a decis grupul vostru asupra a ceea ce să arunce? ■■ V-a surprins rezultatul final? ■■ Dacă ai mai face această activitate încă o dată, ați arunca alte lucruri?

Navigând către o nouă lumePREZENTARE gENERALĂ Participanții își vor imagina că navighează către un nou continent însă pentru a ajunge acolo trebuie să aleagă să arunce peste bord lucrurile ne-esențiale. Scop

■■ Evaluarea a ceea ce este esențial pentru supraviețuire și dezvoltare

■■ Separarea dorințelor de nevoi ■■ Conectarea nevoilor umane individuale cu nevoile umane ca drepturi pentru fiecare

Tipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 45 minute Cerințe de spațiu: o cameră spațioasă unde

participanții vor putea să se așeze confortabil într-un cerc.


■■ Plicuri■■ Copii ale cartonașelor cu dorințe și nevoi ■■ Lipici sau bandă adezivă și foi de hârtie

79

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă


Subliniază faptul că drepturile omului sunt bazate pe nevoile umane: lucrurile de care fiecare ființă umane are nevoie pentru a supraviețui, pentru a crește și dezvolta bine și pentru a trăi o viață cu demnitate. Pune următoarele întrebări:

■■ Ai avut ce ți-a trebuit pentru a supraviețui? ■■ Ai avut ce ți-a trebuit pentru a crește și dezvolta? ■■ Ce lucruri ți-ai dorit să le ai însă ai decis că nu erau esențiale?

Subliniază faptul că fiecare are aceleași nevoi de bază și că au dreptul să și le satisfacă. Anumite nevoi sunt necesare pentru a rămâne în viață cum ar fi alimentele, îngrijirea medicală, apă curată și adăpost. Însă alte nevoi sunt esențiale pentru ca oamenii să trăiască bine și să se dezvolte. Nu este îndeajuns să rămâi în viață doar. Întreabă:

■■ Care dintre carduri reprezentau lucruri pe care ni le doream însă nu erau necesare pentru supraviețuire?

■■ Care dintre carduri reprezentau lucruri pe care trebuia să le avem pentru supraviețuirea fizică?

■■ Care dintre carduri reprezentau lucruri de care am avea nevoie pentru a crește și a ne dezvolta bine?

■■ Ce s-ar fi întâmplat în această nouă țară dacă nu ai fi avut .......? (Alege câteva exemple din cartonașe).

Indicii pentru facilitare In caseta de mai jos sunt câteva cartonașe goale pe care facilitatorul le poate completa sau poate ruga participanții să le completeze. Facilitatorii pot ruga participanții să își imagineze că atât lucrurile materiale și non-materiale cântăresc la fel astfel încât să nu se producă confuzii din instrucțiuni atunci când vor fi rugați să aleagă pe acelea pe care le vor arunca pentru a determina vasul să fie mai ușor.

Casetă info

Acest exercițiu a fost parțial preluat din Compasitowww.eycb.coe.int/compasito/chapter_4/pdf/4_27.pdf

80

CARTONAșE CU DORINȚE șI NEVOI

ALiMENTE APĂ POTABiLĂ TV BANi

MOBiLCOMPUTER Și

iNTERNEThAiNE LA MOdĂ

PĂRiNȚi EdUCAȚiE PRiETENi MEdiCi

BiCiCLETĂ JUCĂRii Și JOCURi CEAS hAiNE gROASE

CĂRȚi dULCiURi ALEgERi Și REgULi dEMOCRATiCE

OPORTUNiTĂȚi dE OdihNĂ

Și RELAXARE

OPORTUNiTĂȚi dE A PRACTiCA

RELigiA MEA

MEdiU CURAT

MEdiCAMENTEO CASĂ

CONFORTABiLĂ


81

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

PROCEdURĂ

Instrucțiuni Pas 1: În funcție de mărirea grupului împarte participanții în grupuri de 3-5 persoane. Dacă numărul participanților nu este par, poți ruga o persoană să ia notițe cu privire la ceea ce a fost important pentru grup în timpul discuțiilor. Pas 2: Înmânează o povestire fiecărui grup și spune-le să o citească. Pas 3: Apoi grupul va juca ceea ce este scris în povestire. Vor decide cine va juca rolul protagonistului iar restul grupului își va asuma rolul pentru a susține prezentarea povestirii. Împreună vor încerca să prezinte o zi din viața protagonistului. Unul dintre ei vor citi textul cu voce tare. Această citire nu va dura mai mult de 5 minute.

Discuție și reflectare Discută despre activitate punând următoarele întrebări:

■■ Care sunt diferențele dintre diverșii protagoniști? ■■ Care este cel mai apropiat – cel mai îndepărtat stil de viață față de realitatea participanților?

■■ Aveau protagoniștii tot ce le trebuia?■■ Sunt protagoniștii fericiți? ■■ Ce vă face fericiți pe voi? ■■ Aveți ce vă trebuie?

Urmărirea rezultatelor Sesiune de brainstorming (furtună de idei) în grupuri de trei pe următoarea întrebare: De ce avem nevoie pentru trăi fericiți?

■■ Li se solicită participanților să noteze două lucruri pe o bucată de hârtie: mai întâi, ce este absolut necesare pentru ei în viață; mai apoi, ce le face viața frumoasă.

■■ După ce au notat cele două lucruri, le vor lipi pe un flipchart și își vor citi răspunsurile.

■■ Discuție pe răspunsurile lor.

Crearea vieții ideale ■■ Participanții sunt rugați să deseneze o poză cu viața lor ideală sau li se cere să scrie o scurtă istorie care să descrie viața lor ideală.

Nevoile copiilor din lume și nevoile noastre

PREZENTARE gENERALĂ Acesta este un joc de rol urmat de o discuție despre nevoile copiilor din diferite țări ale lumii. La început, participanții citesc despre viața copiilor din diferite țări și apoi joacă rolul acelor copii. Scop

■■ Participanții se gândesc la nevoile copiilor care trăiesc în diferitele țări ale lumii sau chiar în propria țară și devin conștienți de lucrurile comune și diferențele stilurilor lor de viață.

■■ Participanții discută despre nevoile proprii și își compară propria viață cu celelalte

Tipul activității: joc de rol Cerințe de timp: 60-80 minute, depinzând de dimen-

siunea grupuluiCerințe de spațiu: o sală spațioasă unde participanții

pot sta confortabil într-un cerc Dimensiunea grupului: 10-20 participanți Grupa de vârstă: 11+Materiale necesare

■■ 4 istorisiri descriind stiluri de viață a câte un copil din patru țări diferite ale lumii

■■ Foi mici de hârtie albă ■■ Markere ■■ Pixuri

NEVOILE COPIILOR DIN LUME șI NEVOILE NOASTRE

82

4 istorisiri

1� POVESTEA LUi ROXY FREEMAN diN iRLANdA

Până la 8 ani familia mea a trăit pe drum, călătorind în toată Irlanda într-o rulotă. Am fost unul din cei șase copii cu trei alte surori vitrege, familia noastră fiind considerată mică. În mod normal nomazii din Irlanda au 12 sau 13 copii.

În loc să merg la școala, frații mei și eu, ca mulți alți copii din familii nomade, am fost învățați despre arte, muzică și dans. Educația noastră cuprindea viața sălbatică și natura, cum să gătim și cum să supraviețuim. Nu-mi știam programul însă putem să mulg o capră și să călăresc un cal. Pot să identific o ciupercă de cerneală, o ciupercă pufoasă precum și ciupercile de câmp și știu unde să găsesc năsturelul sălbatic și ștevia. La 8 sau 9 ani puteam să aprind un foc, să pregătesc cina pentru familia mea formată din 10 persoane și știam cum să fac pânea deasupra flăcării.

Viața pe drum putea să fie dură. Fiind copil cu frați mai mici trebuie să muncesc din greu: ziua mea includea aducerea apei, gătitul și schimbatul de scutece. Ne luptam de asemenea și din punct de vedere financiar; pasiunea tatălui meu a fost întotdeauna să crească cai țigănești. Câteodată se vindeau destul de bine, însă de multe ori

rămâneam fără nici un ban. Apoi am lucrat cu familia la culesul de fructe. Într-o vară, îmi aduc aminte că practic locuiam pe ciuperci fiindcă lucram pentru o fermă de ciuperci. Mai culegeam și narcise; după vreo cinci sezoane am făcut o alergie de la substanța din tulpini astfel că pielea mea se irita de câte ori venea în contact cu ele. Orice bani îi câștigam mergeau direct la mama și la tata.

Întoteauna am trăit afară; munceam, ne jucam și socializam întotdeauna în jurul focului sau în pădure și pe câmpuri. Era un blestem pentru noi vremea umedă așa că ne înghesuiam într-una din caravanele noastre pe lângă o sobă. Timp de mulți ani nu am avut electricitate, nici televizor, nici radio; nimic electric. Aveam păpuși din porțelan însă nici o altă jucărie. Și ne jucam cărți – slavă Domnului pentru jocul de cărți! Dacă nu ar fi existat, nu aș fi avut nici un fel de abilități matematice.

Sursa: www.guardian.co.uk/lifeandstyle/2009/sep/07/ gypsy-childhood-prejudice-education

2� NAPOgA gURigO diN gANA

Napoga Gurigo din Gana trăiește într-un sat din Tammbuoog pe dealurile din Tongo ale Ganei. Nu-și știe vârsta însă probabil are 12 ani. Este logodită și locuiește cu familia viitorul său soț. Nu există apă potabilă în satul ei așa că în fiecare dimineață Napoga trebuie să se scoale la 5:30 și să meagă la groapă noroioasă pentru a aduce apă familiei.

În mod normal e nevoie de 6 ore pentru a strânge apa deoarece trebuie să stea și să aștepte până când se acumulează în groapă și se limpezește un pic. Animalele beau și ele din aceeași groapă iar apa este foarte murdară. Atunci când și-a umplut gălețile, trebuie să le care până acasă. Napogăi îi place gustul apei colectate din groapă deși este murdară. Nu fiebe apa înainte de a o bea. Napoga nu merge la școală; colectarea apei îi domină viața.

În foarte multe țări copiii, în special fetițele, sunt responsabile pentru colectarea apei. Fetițele de chiar 10 ani pot să își asume responsabilitatea de a extrage și căra apa la familia lor. Colectarea apei nu numai că este greoaie dar este și consumatoare de timp. Cel mai serios efect al acestei practici este că fetițele nu pot să meargă la școală .

Sursa: www.globalissues.eu/pdfs/4_int_water.pdf


83

4� BEN diN KENiA

Familia mea are 8 membri, părinții mei, cei 4 frați și surori, eu și mătușa care ajută la creșterea noastră. Locuim împreună într-o casă. Una dintre camere era folosită pentru sufragerie și ca dormitor pentru mătușa. Cea de-a doua funcționa ca dormitor și bucătărie. Seara întotdeauna întindeam saltelele pe jos și le strângeam din nou dimineața pentru a face loc. Bucătăria era într-un colț cu fereastra și aveam un cuptor pe cărbuni.

Ne sculam între 6 și 7 – tata ne trezea în fiecare zi. Apoi aproape că fugeam direct afară să ne jucăm, de cele mai multe ori fotbal. Iubeam fotbalul și atunci făceam totul să mă întorc la fotbal. Îmi plăcea și să calc. Aveam un fier cu cărbuni. Însă nu prea mai îmi plăcea când erau prea multe lucruri de călcat.

Trebuia să merg aproximativ 5 kilometri până la școală. Trebuia să fim acolo pe la 7:30 dimineața cel mai târziu fiindcă întârzierea era întotdeauna pedepsită. Alergam direct acasă după școală. Tatăl meu era destul de sever și dorea să primim o bună educație. De asemenea acorda multă atenție curățeniei. Când picioarele mele erau murdare, trebuia să le spăl cu apă rece. sss! De asemenea îmi verifica și îmbrăcămintea. În afara acestor reguli, totul era chiar foarte bine acasă. Nu aveam electricitate însă nu ne păsa prea mult. Aveam un radio pe care obișnuiam să îl

împrumutăm în secret când nu era tata acasă ca să ascultăm reggae. Aceea era muzica mea favorită. Aveam și un câine pe care îl strigam Mbuta, un fel de pește. De fapt nici nu știu de ce îl strigam așa. A murit la vârsta de 13 ani; atunci am fost foarte trist.

Istoria a fost preluată din ”Through other doors”, instrument dezvoltat de către organizația cehă NAZEMI, www.fairtrade.cz/en/5-/

3� ZEKi diN iNdONEZiA

Trăiesc într-o casă cu părinții și frații mei. Împreună suntem 10 la care se adaugă pisica. Casa noastră întotdeauna explodează de viață și sunt mulți oameni în preajmă ceea ce îmi place foarte mult. O pajiște și caii vecinilor înconjoară casa noastră. Sunt foarte multe ghivece cu flori ale mamei și arbuști. Este una dintre cele mai verzi case din cartier. Câteodată, după-amiaza mergem cu bicicleta la un teren de joacă sau mergem să ne jucăm acolo cu mingea. Strada noastră nu este foarte aglomerată pentru că locuim într-o zonă rezidențială iar mașinile sunt restricționate aici.

De obicei ne sculăm la răsăritul soarelui, în jur de 5, ne rugăm și ne pregătim pentru ziua ce urmează. Fiecare ne luăm micul dejun, singuri de obicei, din ceea ce a rămas la cină – orez sau altceva. Școala începe la 7 și se termină la 12, apoi mă întorc acasă, trag un pui de somn timp de o oră, apoi îmi fac lecțiile și învăț. Câteodată mă plimb cu bicicleta cu prietenii sau mă joc pe computer. Avem multe cărți acasă pentru că tata lucrează la o editură și aduce multe cărți distruse pe care le poate recondiționa. Trebuie câteodată să ajut prin casă: să curăț frunzele sau să curăț baia, de exemplu. Cel mai bun loc din toată casa este

camera mea pe care o împart cu fratele meu mai mare. Avem un pat mare pentru amândoi. Familia mea își petrece serile împreună – servim cina și ne uităm la televizor înainte de a merge la culcare. Dacă vreun membru al familiei stă mai mult afară, trebuie să sune. 9 seara este deja târziu. Când vrem să ieșim, întotdeauna trebuie să cerem permisiunea părinților. Lucrurile legate de credința noastră sunt foarte importante cum ar fi rugăciunea de seară. Toți băieții trebuie să meargă să se roage în moscheie seara. Citirea Coranului este de asemenea obligatorie.

Istoria a fost preluată din ”Through other doors”, instrument dezvoltat de către organizația cehă NAZEMI, www.fairtrade.cz/en/5-/


84

Instrumente

PROCEdURĂ

Pregătire Facilitatorii pot să aducă produsele pe care le vor discuta; adică o minge de fotbal, banane, un tricou și cacao și produsele sale cum ar fi ciocolata sau pudra de cacao.

Instrucțiuni Pas 1: Participanții sunt împățiți în 4 grupuri și sunt rugați să își aleagă un produs din cel patru (banana, mingea de fotbal, cacaoa, tricoul).

Pas 2: Participanții sunt rugați să se gândească în grup la o călătorie a produsului pe care îl au și la oamenii care au participat la producerea acestuia înainte ca produsul să ajungă în casele lor.

Discuția de grup poate să fie ghidată prin întrebările de mai jos:

■■ Din ce material este făcut acest produs? Sau cum este produs?

■■ Cine a adunat diferitele materiale necesare pentru producție?

■■ Cine l-a făcut? ■■ Cum și unde a fost transportat produsul? ■■ Care a fost destinația finală? ■■ Cum a fost distribuit? ■■ De unde îl iei?

Pas 3: Se solicită fiecărui grup să pregătească o foaie de flipchart cu răspunsurile lor.

Pas 4: Li se dă povestea reală și li se permite 10 minute să o citească.

Pas 5: Li se cere participanților să indice călătoria produsului pe harta lumii. Harta va fi în alb și negru și va avea numai continentele și țările. Apoi, participanții vor desena țările prin care trece produsul lor cu o singură culoare și vor face săgeți indicând direcția dintr-o țară în alta.

Discuție și reflectare Discută despre activitate prin adresarea unor întrebări precum:

■■ Ați învățat ceva nou? ■■ Ce a fost interesant de știut pentru voi? ■■ Cât de multă muncă este necesară pentru ca tu să te bucuri de o banană, o ceașcă de cacao sau să te joci cu o minge de fotbal și să porți un tricou?

Călătoria unui produs: resurse naturale și umane

PREZENTARE gENERALĂ Participanții învață despre lanțul de producție a unor produse pe care le folosim zilnic. Reflectează asupra dependenței/nevoii de oameni din alte țări ale lumii și modurilor în care suntem interconectați deoarece alegerile noastre zilnice au impact asupra vieților altor oameni. Mai mult, acesta este un exercițiu de reflectare asupra impactului pozitiv și negativ al consumului unui produs, nu numai asupra oamenilor dar și asupra resurselor din toată lumea. Scop

■■ Participanții realizează cum viața lor depinde de mulți alți oamenii din toată lumea

■■ Participanții se gândesc la interconectivitatea lumii ■■ Participanții se gândesc la resurse, naturale și umane, necesare pentru a se bucura de o ceașcă de cacao sau de o banană sau de mingea de fotbal și un tricou

■■ Participanții se gândesc la alternativele pe care pot să le ia în considerare și discute despre acțiunile pe care vor să le facă pentru a face lumea un loc mai bun în care se ține cont de nevoile altor oameni.

Tipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 60 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot să se așeze însă îndeajuns de mare pentru a per-mite 20 de participanți să se miște în jur

Mărimea grupului: 10-20 participanți Grupa de vâstă: 10+Materiale necesare

■■ 4 povestiri (banane, mingi de fotbal din Pakistan, cacao din Kenia, tricouri din Tailanda)

■■ Foi de hârtie albe ■■ Markere cu diverse culori■■ Pixuri ■■ O hartă a lumii cu țări însă fără culori

CĂLĂTORIA UNUI PRODUS: RESURSE NATURALE șI UMANE

85

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

URMĂRiREA REZULTATELOR – JOCUL LANȚULUi

Jocul lanțului Li se distribuie tuturor participanților roluri în lanțul producției pentru unul sau mai multe produse, în funcție de numărul participanților și roluri în producția lanț a diferitelor produse (ex. producător de banane, ambalator, proprietare de magazin, acționar într-o companie de comerț cu banane etc). Participanții vor sta în rând unul lângă altul și se vor adresa întrebări la care vor răspunde cu un pas înainte pentru DA și cu unul înapoi pentru NU. Întrebările pot să fie relevante pentru standardele de trai a acestor persoane diferite. Exemplu: Ai mașină? Ai casă cu trei dormitoare? Poți să mergi în concediu o dată pe an? Copiii tăi merg la școală? Ai bani îndeajuns pentru mâncare? Etc. La sfârșitul jocului participanții vor descoperi că sunt la nivele diferite. Apoi, stând astfel în poziții diferite facilitatorul poate să îi întrebe cum arată această imagine a lor. În plus, vor fi întrebați cum se simt atât cei care sunt în față cât și cei care se află în spatele sălii.

Mici jucăriiPentru a întări cele discutate despre mingile de fotbal, facilitatorul poate să folosească poezia de mai jos. Apoi, facilitatorul poate să înmâneze o copie a poeziei unui participant care să o citească cu voce tare și să urmeze discuții pe aceasta. Facilitatorul poate să întrebe despre ce este poezia, ce cred participanții despre viața copiilor din poezie.

Fetițe și băieți,În fabrici grieșe – Zdrobeau mulțime de boabe Făcând jucării.

Ca un urs, șeful cel mareNu este de joacă cu el, Își arată dințiiLa fiecare întârziere cu pierderea ei.

Puțină mâncare, nu școală,Fără nici o speranță de pauză –Copilul ca un instrument.

În vacanțăCu jucăriile pe care le fac,Se joacă alți copii

Christos Christidis, Plain Sonets, Athens Press, 2009, pag. 51


86

Instrumente


BANANA

Fermierii cresc banane în plantațiile din Africa, Asia și America de Sud. Oamenii din acele continente se bazează pe banane fiind parte din consumul dar și venitul lor. Fermierii culeg bananele când sunt încă verzi. Apoi bananele sunt transportate în stațiile de împachetare, sunt tăiate în buchete mici, spălate, etichetate și împachetate în cutii pentru export. Cutiile sunt trimise în camere de refrigerare pentru a preveni bananele să se coacă. După coacerea în facilitățile țărilor primitoare, lanțul de producție al bananelor se oprește în magazin unde consumatorii le pot cumpăra. Bananele sunt disponibile tot anul.

Sectorul banane este de cele mai multe ori controlat de către cinci mari companii. O parte din aceste companii mari de banane au fost acuzate de ocolirea taxării, folosirea nepotrivită a prețurilor de transfer și a paradisurilor fiscale. S-a estimat că Dole, Chiquita și Del Monte au plătit numai puțin peste 14% din profituri în taxe în ultimii ani. Deoarece mulți lucrători se luptă cu salarii mici, este aproape imposibil să obții salariul minim numai din lucrul de 8 ore pe zi. Absența drepturilor de muncă și dificultățile semnificative ale lucrătorilor în a forma sindicate sunt cele mai comune probleme în sectorul bananelor.

Lucrătorii care își pierd slujba atunci când aderă la un sindicat sunt refuzați și pe alte plantații de banane. Plantațiile nu sunt sigure ca medii de muncă iar folosirea

chimicalelor (pesticide, ierbicide, fungicide, insecticide) le afectează sănătatea lucrătorilor. Aceste chimicale afectează în mod advers mediul de vreme ce poluează solul, apa și zonele dimprejur. Distrugerea pădurilor, micșorarea nivelelor bio-diversității și a fertilității solului sunt de de asemenea cunoscute ca și consecințe ale expansiunii plantațiilor de banane.

Flori de bananier şi banane©Eugenia Vathakou

87 CĂLĂTORIA UNUI PRODUS: RESURSE NATURALE șI UMANE

MiNgEA dE FOTBAL

Unele mingi de fotbal folosite în Europa sunt făcute din piele întoarsă de vită. Manufacturarea acelor mingi de fotbal este condusă de către companii mari multinaționale precum Nike. Nike este furnizorul mondial de top de ghete atletice și echipamente și este principalul producător de echipamente sportive din Statele Unite. Compania își are sediul central lângă Beaverton, Oregon, care este parte din zona metropolitană Portland. Totuși, producerea anumitor obiecte poate să se facă în alte țări din lume precum Pakistan unde costurile de producție sunt foarte mici datorită salariilor mici.

Aproximativ 80 de procente din mingile de fotbal din lume sunt produse de mână în Sialkot în nord-estul Pakistanului. Durează aproximativ o oră și jumătate să coși 32 de piese din piele sau piele sintetică cu 650 de cusături. Mingile de fotbal sunt cusute manual de către adulți și copii în Pakistan. Mulți copii pakistanezi cos mingi de fotbal pentru a-și ajuta familiile să cumpere alimente și alte produse. Cusutul înseamnă să stai nemișcat multe ore și îți suprasolicită mâinile și ochii. Totuși, cusutul mingilor este mai bun decât multe alte munci pe care un copil le poate face. Unii din acei copii merg la școală iar școala costă. Dacă nu ar fi cusut mingi de fotbal nu ar fi putut merge la școala deloc. Însă mulți alți copii din lume nu mai au timp să meargă la școală pentru că lucrează. Nici nu pot să se joace cu jucăriile pe care le produc.

Din Pakistan, mingile sunt transportate în centrele de distribuție care sunt plasate pe fiecare continent. Lanțul de producție al mingilor se sfârșește în magazine unde consumatorii le pot achiziționa.

© Südwind Agentur

88

Instrumente


TRiCOUL

Majoritatea tricourilor sunt din 100% bumbac, poliester sau bumbac/poliester. În multe din cazuri, marile companii din SUA și Europa își externalizează producția către țări mai puțin avansate din întreaga lume. Acolo folosesc lucrători străini pentru că nu trebuie să plătească atât de mult așa cum ar plăti în țările de origine și nici nu trebuie să se supună unor legislații de muncă stricte. În anumite cazuri tricourile sunt realizate de către copii care sunt forțați să muncească multe ore fără nici o pauză fără nici un fel de plată sau/și în condiții periculoase.

Acestă nedreptate socială din producție este denumită ”muncă în fabrici cu condiții inumane”. În țările în dezvoltare, datorită acestor condiții de producție, costurile sunt mult mai mici față de cele din alte țări (1/5).

Din ce în ce mai mulți oameni solicită astăzi ca tricourile și alte articole pe care le cumpără să fie produse de către oameni care au fost plătiți cu un salariu decent, fiind asigurați medical, liberi să negocieze condițiile de muncă și salariul, nu sunt discriminați și lucrează pe un program rezonabil în siguranță într-un mediu de lucru curat.

Totuși este dificil de monitorizat acest lanț al producției. Virtual toți vânzătorii cu amănuntul vând produsele lor prin subcontractori, care subcontractează unele activități de la alte firme, despre care vânzătorul nu are cunoștință decât dacă se străduiește foarte mult. Haideți să luăm în considerare, spre exemplu, lanțul de

producție a unui vânzător din SUA, JC Penney, dintr-o țară, cum ar fi Filipine. Echipamentele pentru bebeluși și copii ale JC Penney sunt achiziționate de la un importator care le obține de la un contractor care se bazează pe subcontractori și pe producții realizate acasă. Prin lanțul de achiziții/producții, JC Penney contractează peste 2000 de furnizori din mai bine de 80 de țări, fiecare dintre aceștia putând să subcontracteze altor producători.

Producţie de tricouri © Südwind Agentur

89 CĂLĂTORIA UNUI PRODUS: RESURSE NATURALE șI UMANE

CACAO

Ciocolata ta provine din boabele de cacao care sunt extrase din păstăile de cacao care cresc în arborii de cacao. Fermierii cresc arborii de cacao în ferme mici. Arborele de cacao are flori și are fructe tot timpul anului, produce păstăi mari de cacao care se regăsesc de la tulpină și până la crengi. Fiecare arbore produce în jur de 20-30 de păstăi pe an. Păstăile de cacao au aproximativ 30-40 de boabe acoperite de o pulpă albă și dulce – acestea sunt boabele de cacao. Este nevoie de recolta unui an dintr-un arbore pentru a produce 454g de cacao.

Când sunt coapte, păstăile de cacao au culoare galbenă bogată. Fermierii le taie, le desfac, îndepărtează pulpa și boabele din afara tecii. Pentru a scăpa de gustul intens amar, boabele trec printr-un proces de fermentare. După fermentare, fermierii usucă boabele. Apoi curăță boabele uscate de orice fel de impurități precum murdărie, praf sau bucăți mici de teacă, le sortează și îndepărtează pe cele cu viermi de restul. După aceea, le introduc în săculeți și le prezintă intermediarilor care le re-vând exportatorilor. Marea majoritatea a boabelor nu sunt procesate în țările lor de origine, fie din lipsa tehnologiei sau datorită taxelor vamale mari pe cacao precesată. Boabele sunt apoi transportate în țările în care are lor procesarea. Următorul proces în producția ciocolatei este prăjirea. Se face la temperaturi între 80 și 130 grade Celsius și durează 10-20 minute în funcție de calitatea boabelor. Prăjirea este crucială pentru gustul unic de cacao

– în timpul prăjirii, se reduce umiditatea iar gustul tipic amărui este îndepărtat, schimbându-se și culoarea boabei. Următorii pași implică strivirea și măcinarea. Reziduuri precum bucăți din păstaie sau germeni sunt îndepărtați din pulpă și mai apoi se continuă procesarea. Este esențial pentru măcinarea cacaoa pentru a destrăma țesutul celular. Se produce astfel pasta cremoasă consistentă care este ingredientul principal pentru producerea untului de cacao, a pudrei și a ciocolatei. Pasta este mai apoi presată. Grăsimea presată denumită unt de cacao este folosită nu numai în producția de ciocolată dar și în industria farmaceutică și de cosmetice. Pudra de cacao este produsă prin măcinarea producției rămase care încă conține ceva grăsime.

Păstaie de cacao desfacută © Eugenia Vathakou

Dezvoltarea de la floare la păstaie în decurs de 5 luni

recoltarea păstăilor

coapteUscarea

păstăilor in aer liber între 1-10

zileDesfacerea păstăilor şi înlăturarea

boabelor umedefermentaţie între 5-6 zile

Uscare între 2-12 zile Prezentarea

recoltei de ca-cao de către

fermieri, în ve-derea vânzăriiDepozitare la

centrul de colectare

Depozitare la exportator

Transport maritim către

europaDepozitarea la

importatorTransformarea

pudrei de cacao în

produse finale

Arbore şi păstăi de cacao © Eugenia Vathakou

90

Instrumente

TRANDAfIRUL COMPAS

PROCEdURĂ

Pregătire Dacă nu ai copii printate ale trandafirului compas poți să îl desenezi pe 4 foi de flipchart pentru a da câte una pentru fiecare grup de lucru care va fi format în timpul exercițiului.

Instrucțiuni

Pas 1: Participanților li se prezintă cadrul trandafirului compas pentru discuții și cum acesta va fi instrumentul care îi va ajuta să exploreze cauzele și consecințele diferitelor stiluri de viață. Facilitatorii explică că stilurile de viață ale oamenilor depind de mulți factori de natură politică, economică, culturală și de mediu și de interconexiunile dintre acești factori.

Pas 2: Participanții sunt împărțiți în grupuri de 4 și li se dă o foaie de hârtie cu trandafirul compas și o fotografie care reflectă un anumit mod de viață. Facilitatorii pot să afișeze pozele și să roage grupurile să își aleagă o poză care i-ar interesa. Apoi sunt rugați să folosească metoda brainstrom (furtuna de idei) și să ridice întrebări legate de cele 4 puncte ale compasului și să dea răspunsurile corespunzătoare pe care le vor scrie pe două foi de flipchart. (20 min). Pentru a ajuta grupurile în discuțiile lor facilitatorii pot să le înmâneze următoarele întrebări legate de cele 4 puncte principale ale compasului și puncte diagonale.

Întrebările pentru cele 4 puncte principale ale trandafirului compas:

Factorul de mediu: Întrebările despre factorul de mediu privesc impactul diferitelor stiluri de viață asupra mediului precum și impactul mediului asupra modului de trai al oamenilor, legăturilor dintre aspectele de trai (inclusiv oameni) și mediu: energie, apă, pământ, aer.

Factorul economic: Aici întrebările sunt legate de costul diferitelor stiluri de viață. Este relaționat cu banii, vânzarea și cumpărarea, comerțul, proprietatea. Cum își obțin mijlocele de trai oamenii?

Factorul social: Aici întrebările sunt despre oameni, tradițiile, cultura lor precum și modul în care trăiesc. Mai mult, sunt întrebări despre gen, rasă, religie, dizabilitate și vârstă care afectează relațiile. Cât de mult afectează stilurile lor de viață cultura, vârsta sau genul lor? Cum le percep oamenii?

Cine vede și decide: Întrebările de aici pot fi legate de acele decizii precum și despre cei care beneficiază sau pierd în urma deciziilor lor. Ce tip de politici ar trebui să fie dezvoltate pentru a satisface nevoile oamenilor din poze? Sunt ei reprezentați la nivel de luare a deciziilor și de către cine? Cât de mult pot influența oamenii din poze procesul de luare a deciziei care le afectează viața?

Exemple de întrebări pe diagonală ■■ Cu privire la relația dintre factorul economic și de mediu: Care este impactul activității economice asupra mediului? Este sustenabilă această activitate?

■■ Care este impactul mediului asupra economiei locale? ■■ Cu privire la relația dintre mediul economic și social: Care sunt oportunitățile economice? Sunt accesibile tuturor oamenilor?

■■ Cu privire la relația dintre mediul social și procesul de luare a deciziei: În ce fel sunt organizați oamenii pentru a influența schimbarea?

■■ Cu privire la relația dintre procesul de luarea a deciziei și mediu: Va fi protejat mediul pentru generațiile viitoare? Care va fi impactul anumitor politici asupra mediului?

Trandafirul compasPREZENTAREA gENERALĂUn compas pe un vas ne ajută să descoperim punctele cardinale într-un teritoriu necunoscut, un trandafir compas ne va fi de folos în călătoria noastră de învățare a diferitelor stiluri de viață din lume. Poate fi folosit pentru a organiza discuția și pentru a explora întrebările despre cauzele și consecințele diferitelor stiluri de viață cu legătură la mediu natural, economic, social și politic (în procesul de luare a deciziei). Toți acești factori sunt interconectați iar trandafirul compas ne ajută să înțelegem toate acestea practicând. Scop

■■ Participanții vor explora factorii care contribuie la constituirea stilurilor diferite de viață

■■ Participanții vor realiza aspectele comune din diferite situații; toți factorii economici, sociali/culturali, de mediu și politici sunt aceeași pe întreg globul

■■ Participanții vor realiza complexitatea în care oamenii trăiesc în diferitele părți ale lumii

■■ Participanții vor fi încurajați să creeze o viziune asupra viitorului și astfel să se gândească la lucrurile pe care le pot schimba

Tipul activității: discuție de grup Cerințe de timp: 60 minute Cerințe de spațiu: Sală spațioasă unde participanții pot

să stea în cerc și să discute dar și să lucreze în diferite grupuri


■■ Copii ale trandafirului compas al dezvoltării pentru fiecare grup sau un trandafir compas desenat pe o foaie de flipchart

■■ Fotografii prezentând diferite stiluri de viață incluzându-se și o scurtă descriere a pozei

■■ Foi de flipchart pentru toate grupurile ■■ Markere de diferite culori

91

Nev

oile

şi s

tilur

ile

de v

iaţă

TRANDAfIRUL COMPAS

Discuție și reflectare■■ Participanții vor comunica întrebările și răspunsurile lor – fiecare membru al echipei poate să citească o întrebare și să răspundă în același timp (10 min)

■■ Participanții pun întrebări unii la alții, suplimentează listele lor de întrebări și răspunsuri și discută punctele ridicate în timpul discuției în cadrul grupurilor.

Urmărirea rezultatelor Pentru ultima parte a exercițiului participanții ar putea fi rugați să lucreze în aceleași grupuri pentru a discuta cum ar putea fi îmbunătățită fiecare situație în parte și să se gândească și să formuleze viziunea lor asupra acestor situații.

Indicii pentru facilitareFFacilitatorii pot de asemenea schimba și completa setul de fotografii inclus în acest modul. Pot să aleagă, de exemplu, fotografii reflectând stilul de viață al comunităților diferiților imigranți care trăiesc în țara lor. În acest caz al unui set îmbogățit de poze, cele patru grupuri pot alege din mai multe fotografii. În plus, pot să roage participanții să se gândească la un anumit stil de viață, să aducă o fotografie despre acest stil și să îl arate clasei. Exercițiul poate fi adaptat la grupa de vârsta; de exemplu, pentru copii întrebările pot fi pregătite de către facilitator iar copii vor lucra numai pe răspunsuri; punctele diagonale pot fi omise pentru copii mai mici de 13 ani.

Compass Rose

NaturalAcestea sunt întrebări legate de mediu – energie, aer, apă, sol, viețuitoare şi relația lor cu toate celelalte. Aceste întrebări se referă atât la mediul natural, cât şi la cel construit.

economicAcestea sunt întrebări legate de bani, comerț, asistență financiară, proprietate, cumpărare şi vânzare.

SocialAcestea sunt întrebări legate de oameni, relațiile dintre ei, tradițiile lor, cultura şi modul de viață. Includ întrebări despre cum pot genul, rasa, dizabilitățile clasa socială sau vârsta pot influența relațiile sociale.

Cine decide? Acestea sunt întrebări legate de putere, cine ia deciziile şi cine de-cide ce se va întâm-pla; cine beneficiază şi cine pierde ca urmare a acestor decizii şi cu ce preț.

e

N

S

V

Casetă info Poți să descoperi mai multe informații despre trandafirul compas pe pagina de internet: www.teachandlearn.net/teachglobal/cc/u2/a3/

Așa cum compasul vasului ne ajută să ne găsim punctele cardinale într-un mediu necunoscut, trandafirul compas ne va ajuta în călătoria noastră de cunoaștere a diferitelor stiluri de viață din lume. Poate fi folosit pentru a organiza discuția noastră și a explora întrebările despre cauzele și consecințele diferitelor stiluri de viață cu relația la factorii de mediu, economici, sociali și politici (procesul de luare a deciziilor). Toți acești factori sunt interconectați iar trandafirul compas ne va ajuta să înțelegem aceasta în practică.

Cele patru puncte principale ale compasului reprezinta: ■■ Nordul întrebări despre natură/ecologice ■■ Sudul întrebări sociale și culturale ■■ Estul întrebări economice■■ Vestul întrebări despre viziune. Cine decide? Cine beneficiază? Ex. întrebări politice.

Mai mult, există punctele diagonale care subliniază relația dintre cele patru puncte principale. De exemplu, NE ridică întrebări despre cum activitatea economică are impact asupra lumii naturale; SE ridică întrebări despre relația dintre activitatea economică și viața oamenilor.

Participanții, după ce vor discuta și analiza cauzele și consecințele diferitelor stiluri de viață, vor fi invitați să creeze o viziune a viitorului oamenilor pe care i-au discutat. Trebuie să se gândească la ceea ce ar trebui să schimbe și cum ar putea să fie adusă această schimbare. De asemenea se vor gândi la ceea ce ar putea EI să aducă la schimbare.

Patru poze reflectând diferitele stiluri de viață inclusiv o scurtă descriere

92TRANDAfIRUL COMPAS

Scenă din piața Ugandei centrale Aceasta este o tarabă realizată de către femeile dintr-un sat al Ugandei centrale unde se vând o gamă largă de fructe și legume proaspete. Majoritatea piețelor sunt

construite de femei și sunt o sursă importantă pentru venitul familiei într-o economie bazată pe agricultură. Piețele sunt de asemenea locuri de întâlnire importante pentru familie și rude.

© E

ugen

ia V

atha

kou

© M

aro

Kour

i

Viața nomazilor Țiganii de obicei nu stau în același loc ci călătoresc, trăind în aer liber. Trăiesc în caravane sau în locuințe sumare aproape de așezările urbane. Deseori trăiesc din vânzarea bunurilor agricole pe care le cumpără de la producători, le obțin din ferme sau oferă alte lucruri produse manual, o

cerință pentru comunitățile din care provin. Copii rromi nu merg la școală în schimb ei sunt învățați despre arte, muzică și dans dar și despre viața sălbatică și natură, despre modul cum pot găti și supraviețui. Muncesc, se joacă și socializează în jurul focului sau în păduri, pe câmpuri sau pe străzi.

93 TRANDAfIRUL COMPAS

Persoane fără adăpost Persoanele fără adăpost sunt acelea care nu pot să-și obțină și mențină un adăpost obișnuit, sigur și potrivit. Persoanele cu venit foarte mic sau fără venit care nu dețin o casă, nu-și permit să plătească o chirie, ajung în consecință pe străzi. În prezent, datorită crizei financiare care a lovit din plin Uniunea Europeană, numărul oamenilor care trăiesc pe străzi în capitale precum Atena, Paris și Bruxel, crește considerabil. Există cazuri în care oamenii nu pot să-și plătească obligațiile lunare pentru împrumuturile imobiliare astfel că băncile le preiau casele. Persoanele fără adăpost pot fi de diferite vârste și din diferite familii.

Colectori de gunoi în Gana Conform Națiunilor Unite lumea produce 50 milioane tone de reziduuri electrice în fiecare an. Principalii producători ai acestora sunt UE și SUA. Aproximativ 70% sunt transportate în Asia și Africa deși această procedură este ilegală. În anumete zone din Gana, aceste reziduuri

afectează oamenii și mediul substanțial. Însă localnicii nu au alte posibilități de a-și câștiga existența așa că ard reziduurile pe care le primesc ca material primă.

©Sü

dwin

d A

gent

ur

© M

aro

Kour

i

94

Instrumente

PĂDUREA DE SENTIMENTE

PROCEdURĂ

Pregătire Facilitatorii pregătesc pe flipchart copăcei desenați în diferite culori. Facilitatorii vor pregăti atmosfera exercițiului. Se va folosi muzică relaxantă, ușoară în fundal.

Instrucțiuni Pas 1: Facilitatorii vor conduce un exercițiu de relaxare. Li se va cere participanților să stea confortabil, să închidă ochii și să se relaxeze respirând ușor timp de cinci minute. Li se va spune să alterneze respirația ușoară cu una profundă. Instrucțiunile pentru exercițiul de respirație pot fi astfel: Așează-te confortabil cu spatele drept. Respiră ușor pe nas și vei simți cum abdomenul se umflă ușor. Expiră pe gură, împingând cât mai mult aer afară și contractând mușchii abdomenului. Continuă inspirând pe nas și expirând pe gură. Încearcă să inspiri cât mai mult aer pentru ca abdomenul să se ridice ca mai apoi să se dezumfle. Pas 2: După acest exercițiu de respirație, participanții sunt rugați ca timp de 5 minute să se gândească la ce îi face fericiți, triști și mâniați.

Pas 3: Apoi li se dă markere și foi (A4) și li se cere să deseneze ceva pentru fiecare sentiment a lor (fericire, tristețe, mânie).

Pas 4: Facilitarorul va plasa desenele participanților în copacii desenați pentru a face o pădure de sentimente. Facilitatorii ar putea folosi foi colorate diferite tăiate în forme de fructe.

Discuție și reflectare Participanții discută/explică desenele lor:

■■ Ce vă face să aveți aceste sentimente? ■■ Cum ne influențează lucrurile materiale sentimentele noastre?

■■ Cum se întâmplă acest lucru? ■■ De ce fericirea noastră câteodată depinde de lucrurile materiale?

■■ Care sunt celelalte lucruri (ex. non-materiale) care ne-ar putea face fericiți?

Indicii pentru facilitareAcest exercițiu se concentrează pe nevoile non-materiale, emoționate astfel că se poate întâmpla ca unii participanții să își aducă aminte de experiențele neplăcute; de aceea este important să creezi un mediu potrivit pentru ca participanții să se simtă siguri și relaxați pentru a putea împărtăși sentimentele și gândurile lor. Facilitatorii pot să explice participanților faptul că dacă există cineva care nu dorește să participe la acest exercițiu, poate să se abțină.

Pădurea de sentimentePREZENTARE gENERALĂ Acest exercițiu va ajuta participanții să reflecteze, dis-cute și să înțeleagă mai bine diferența dintre nevoi ma-teriale și non-materiale sau emoționale. Scop

■■ Participanții vor explora diferența dintre nevoile ma-teriale și emoționale

■■ Participanții vor reflecta asupra importanței nevoilor emoționale și cum sunt aspectele de genul fericire, tristețe, mânie legate de celelalte lucruri materiale

Tipul activității: exercițiu de desen Cerințe de timp: 30 minute Cerințe de spațiu: O sală unde participanții pot să se

așeze confortabil. Mărimea grupului: 10-15 participanți Grupa de vârstă: 8+Materiale necesare

■■ Un cititor de CD-uri și un CD cu muzică ușoară ■■ Foaie de flipchart ■■ Markere ■■ Foi A4 în diferite culori■■ Foarfece

95

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

SUBIECTUL 5:

MEDIA SI CONSUMUL DE MEDIA

96


Lumea media de astăzi Definiția tradițională a literatului, atunci când

tipăriturile erau formatele supreme ale mediei, era abilitatea de a decoda, înțelege și comunica în forma scrisă. Însă lumea a evoluat iar tiparul nu mai este formatul media dominant. Rolul acestuia a fost uzurpat de mijloacele electronice. Pentru a fi literat astăzi, oamenii trebuie să fie capabili să decodeze, înțeleagă, evalueze și să scrie prin și la toate formele de media dar și să citească, evalueze și să creeze un text, o imagine și sunete sau orice combinație a acestor elemente. Cu alte cuvinte, invidizii literați ar trebui să posede abilități media precum cele de tipărire, numerice și tehnologice.

Media este în schimbare. Câteodată copii noștri înțeleg mai bine noile modalități ale mediei decât noi însă asta nu înseamnă că suntem incapabili. Abilitățile de bază pe care trebuie să le dezvolte sunt aceleași cu acelea existente în lumea de acum 20, 30, 50 de ani în urmă; singura diferență este faptul că aceste abilități sunt mult mai importante în lumea de astăzi. O dată ce lumea devine mai mică, este vital să îi înțelegem căile sale, știrile, oamenii și cultura. Nu se mai pune problema în a citi știrile despre țară sau regiune și mai apoi să citești câteva pagini despre afacerile externe. Mâncarea noastră poate să vină din anumite părți ale lumii și poate fi contaminată, putem să susținem munca copiilor prin cumpărarea anumitor articole de îmbrăcăminte, o situație dintr-o țară africană poate să ne influențeze economia în două săptămâni. Iluzia că nu ne afectează s-a destrămat. Africa și Asia de Sud-Est sunt atât de aproape ca și cum ar fi orașul de lângă noi iar ne-asumarea responsabilității poate să ne coste foarte mult. Cum ar trebui să știm ce se petrece? Media și abilitățile de bază pentru consumul de media – criticismul, înțelegerea textului și a imaginilor, strângerea informațiilor de fond etc – sunt esențiale.

Media vine de unde vin și știrile În timp ce în unele țări mass media profesionistă

devine din ce în ce mai neprofesionistă iar în unele zone profesionalismul înseamnă manipulare, pe de altă parte, canalele de informare ale societății civile devin din ce în ce mai avansate.

În timp ce standardele profesionale pe care le știm din secolul 20 sunt diminuate în general și numai unele canale rămân fidele principiilor lor (ex. BBC, The New York Times etc) societatea noastră și-a îmbunătățit abilitățile de a răspândi, comenta și analiza știrile globale. ONG-urile, voluntarii mediei comunitarii (radiouri, pagini de web, TV online), documentarele, producătorii de filme, experții, tot felul de bloggeri sunt din ce în ce mai activi. Deja s-a întărit cultura de a împărtăși și de a găsi noi modalități de implicare.

Media este acolo unde noi suntem grupuri țintă ale reclamelor

Reclamele influențează stilul nostru de viață, consumul, modul de gândire, votul și chiar și obiceiurile. Suntem ținte pentru produse, cauze, programe pentru companii, sectorul civil și politic. Dacă înțelegem cum funcționează și cum ne pot afecta, vom putea să gândim și să acționăm independent.

Media vine de unde vine și distracția Există sute de argumente, hârtii și studii de cum ne pot

afecta spectacolele TV, muzica, filmele dar și cum ne pot face și rău. Nu putem rămâne primitori unilaterali.

Media oferă cunoaștere Media oferă cunoaștere și câteodată ne crează iluzia că

oferă cunoaștere ex. numărul de canale TV care ne transmite ”distracția informațiilor” este în creștere. Făcând diferența între un spectacol al informațiilor și un documentar adevărat este una dintre abilitățile de bază a consumului de media astfel încă consumului de media gândit poate să schimbe ușor media în sine. Oare canale precum Discovery, NatGeo sau History oferă o adevărate cunoaștere pentru noi? Elevii noștri ar trebui să știe care e diferența.

Media este acolo unde noi acționăm Putem să facem o schimbare dacă împărtășim

gândurile noastre, informațiile și opiniile noastre. Pot schimba obiceiurile de consum ale cunoștințelor noastre, putem să conștientizăm oamenii pe diferite aspecte, sau chiar să îi determinăm pe politicieni să se poarte sau să acționeze într-un mod diferit. Doar arătând că ne pasă în ceea ce privește războaiele, sărăcia, exploatarea, drepturile omului și mediu, poate să aducă o schimbare în anumite cazuri. Blogurile, comunitățile online, fenomenul web2, media socială, aplicațiile pe mobile etc sunt noi forme de media pe care trebuie să le învățăm să le folosim. Sunt noi forme de implicare și de întărire a cetățeniei active

EdUCAȚiA PRiN MEdiAPrincipiile de bază ale Educației Globale – cetățenia

activă, gândirea critică și independentă, cooperarea, împărtășirea, responsabilitatea – sunt eșențiale pentru învățarea mecanismelor media și consumului de media. Educația prin media încurajează abordarea probatorie a mediei din lume: Pentru cine este dedicat acest mesaj?

Cine vrea să ajungă la această audiență și de ce? Din ce perspectivă este prezentată această istorie? Care voci sunt prezente și care sunt absente? Ce strategii sunt folosite pentru acest mesaj care să îmi atragă atenția și să mă facă să mă simt inclus?

MeDIa ȘI CONSUMUL De MeDIa într-o lume globalizată

97

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

Astfel bazele consumului media critic sunt: ■■ Cunoașterea și înțelegerea nevoilor noastre democratice, intereselor și drepturilor;

■■ Chestionarea și înțelegerea intereselor jucătorilor din media;

■■ Gândirea critică și abilitatea de a strânge informații.

Unele din instrumentele introduse în acest capitol oferă o șansă de a vedea și cealaltă parte a problemei: cum este produs conținutul media precum și schemele și metodele din spatele acestuia.

BiBLiOgRAFiE

Stanley BARAN: Introduction to Mass Communication – Media Literacy and Culture. McGRAW-Hill 2010

Nick BILTON: I Live in the Future And Here’s How It Works. Crown Business 2010.

Anita BIRESSI – Heather NUNN: The Tabloid Culture Reader. Open University Press 2008.

Brooke GALDSTONE – Josh NEUFELD: The Influencing Machine, W.W. NORTON 2011. http://www.brainpickings.org/index.php/2011/07/14/the-influencing-machine/

Jamie KEDDIE: Images. Oxford University Press 2009.Steven J. KIRSH: Media and Youth: A developmental perspective.

Wiley-Blackwell 2010.Gordon LEWIS: The Internet and Young Learners. Oxford University

Press 2009.Sonia LIVINGSTONE – Leslie HADDON: Kids Online.

Opportunities and Risks for Children. Bristol 2009.Ruth MATTHEWS – Jo LALLY: The Thinking Teacher’s Toolkit,

Continuum Publishing Corporation 2010.W. James POTTER: Media Literacy. Sage Publications 2011.Willard H. RICHARDSON: Blogs, Wikis, Podcasts, and Other

Powerful Web Tools for Classrooms. Corwin Press 2010.Jennifer A. SANDLIN – Peter McLAREN: Critical Pedagogies of

Consumption. Routledge 2010.

SURSE wEB UTiLE:Povești căutate pe googleEste un instrument util atunci când pregătești un plan de lecție. Poți să arăți elevilor cum ai căutat informația pe google pentru pregătirea lecției. Acest instrument va înregistra procesul tău de căutare de filmulețe și îl va salva în Youtube astfel că poți să le arăți filmulețul ales în clasă. Sau poți să le ceri ca temă să-și facă propria căutare pe google.www.youtube.com/searchstories

Carte deschisă (Openbook) Un instrument online care găsește actualizări pe facebook. Este un motor de căutare care practic lucrează ca și google în plus oferind informații procentuale. Openbook poate fi de ajutor atunci când vorbim de societatea noastră, cum s-au purtat oamenii în rețele sociale etc. www.openbook.org

EdupicFotografii gratuite și grafice pentru educație.www.edupic.net

Linia de timp a știrilor google Știri prezentate cronologic; instrument necesar pentru exercițiul Linia de Timp Globală.newstimeline.googlelabs.com

Informația este frumoasă Info-grafice pe blog despre cele mai drăguțe grafice din lume. Foarte simpatic. www.informationisbeautiful.net

Dead SULsExpertul media Kirstin Butler scrie un roman: ”o adaptare a lui Gogol pentru era google”, denumit Dead SULs. ”Sufletele” lui Gogol au fost înlocuite cu SULs – listele de utilizatori suspendați – din cadrul unei rețele sociale. Un antreprenor disperat, hotărât să reușească pe scena mare a începuturilor tehnologice și milionarilor de hârtie, va face totul pentru a colecta cât mai mulți posibil. Romanul este încă în construcție însă pagina de web este deja pregătită. Se pot citi fragmente online iar pagina de web este o resursă puternică pe subiectul utilizării mediei contemporane de către profesori și elevi. Este de asemenea interesant să vezi cum se dezvoltă romanul (pe blogul autorilor). deadsuls.com

Reflecții asupra noastră Website-ul oferă un manual din Noua Zeelandă despre imaginea țării mamă în media în 12 planuri de lecții. Pachetul despre Noua Zeelandă este foarte ușor de adaptat pentru propria țară. Merită să te uiți și să preiei idei sau să adaptezi întregul pachet. media-studies.tki.org.nz/Teaching-media-studies/Teaching-junior-media/Reflections-of-Us

Pachetul de resurse interculturale Pachetul de resurse cu accent pe educația interculturală este gratuit și poate fi descărcat de pe internet. Este rezultatul unui proiect comun al Americii latine. interculturalvoices.wordpress.com/activities

98

Instrumente

fOTOGRAfII șI ISTORII

PROCEdURĂ

PregătirePas 1: Alege un set de poze cu probleme globale din reviste sau ziare (sau tipărește pozele de pe internet). Folosește și poze din reclame. Este mai bine să folosești diferite tipuri de poze cum ar fi: documentare (ex. dintr-un reportaj), reclame (compuse, chiar manipulative), campanii ONG, propagandă politică (din diverse țări sau culturi, ex. India, China, SUA, Libia etc) și altele.

Pas 2: Taie pozele în jumătate pe orizontală sau verticală, o jumătate pentru participant.

Pas 3: Lipește jumătățile pozelor pe niște cartonașe.

InstrucțiuniPas 1: Verifică dacă ai un număr par de participanți. Dacă nu, trebuie să participi și tu.

Pas 2: Amestecă cartonașele și împarte-le.

Pas 3: Roagă participanții să se uite la poza lor în liniște și să-și noteze detaliile acesteia.

Pas 4: Roagă-i să se gândească la modul în care pot descrie aceste detalii către o terță persoană.

Pas 5: Dă-le sugestii scriind o listă de indicii pe tablă. Acestea ar putea fi:

■■ Oameni■■ Scenariu/cadru/context■■ Subiect■■ Culoare■■ Obiecte ■■ Mișcări/acțiuni

■■ Scriere

Pas 6: Permite-le elevilor să studieze și să memoreze pozele lor timp de 3-5 minute. Apoi trebui să întoarcă poza cu fața în jos și să o plaseze pe scaun.

Pas 7: Participanții se vor mișca prin cameră, vor vorbi unii cu alții, descriind jumătatea lor de poză, încercând să-și găsească partenerul.

Pas 8: Atunci când și-au găsit partenerul, se uită la întreaga poză și discută pe următoarele întrebări, scriind răspunsurile lor. Explică că acest exercițiu nu este un test ci mai degrabă un mijloc prin să se află cât de mult știu. Nu trebuie să răspundă la întrebări corect ci trebuie mai degrabă să își folosească bunul simț. Dacă nu au numele exact al locului, de exemplu, ar trebui să inventeze unul potrivit.

Pas 9: Roagă perechile să își comunice rezultatele lor clasei sau să se împartă în grupuri și să își povestească reciproc poveștile pozelor lor.

Discuție și reflectareDiscută activitatea cu ajutorul următoarelor întrebări:

■■ Ai învățat ceva nou? ■■ Care a fost cel mai interesant lucru pe care l-ai aflat? ■■ Crezi că vei privi fotografiile într-un mod diferit de-acum încolo? În ce fel?

Urmărirea rezultatelorFiecare participant poate să scrie o istorie a fotografiei din punctul de vedere al:

■■ Unui post de știri ■■ Unui blog ■■ Unei scrisori de protest■■ O schiță pentru un film (ficțiune)

Material

Lista pentru analizarea pozelor ■■ Unde se întâmplă lucrurile din poză? ■■ Cine este implicat? Numește participanții.■■ Ce se întâmplă? ■■ De ce se întâmplă așa? ■■ Cum se poate rezolva situația? ■■ Cum te-a făcut să te simți poza aceasta?■■ Poți să descoperi situații similare din viața ta? ■■ Ai vrea să trăiești așa ceva? Explică.

fotografii și istoriiPREZENTARE gENERALĂ Participanții vor reflecta asupra unor fotografii și poveștile din spatele lor. Scop

■■ Învățarea de a citi și interpreta fotografii ■■ Discutarea ideilor cu privire la problematici globale ■■ Învățarea de a descriere ceva și a lua notițe

Tipul activității: exercițiu de cartografiereCerințe de timp: 40 minute (până la 80 cu posibile

exerciții ulterioare) Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot să stea în cerc și să discute dar și spațiu pentru lucrul în grupe diferite

Mărimea grupului: 10-15 participanți Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare:

■■ • Selectareaaunorpozediferiteșireclamedinreviste

99

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

DISTILAREA

PROCEdURĂ

PregătirePregătește texte: articole, știri, știre video.

Instrucțiuni Pas 1: Desenează un furnal mare de filtrare și o cuvă. Pas 2: Participanții vor lucra pe textele date (sau pe materialul video, interviu etc) în perechi. Trebuie să găsească cele mai importante cuvine (5-10, în funcție de consistența textului).

Pas 3: Imediat ce echipa este pregătită, unul din cei doi participanți va veni la tablă și va scrie sau va lipi cuvintele în furnalul de filtrare. Celelalte perechi vor urma și vor adăuga în furnal numai cuvintele care nu au fost postate deja.

Pas 4: Pornește o dezbatere pentru 5 (sau 10) cuvinte care să rămână în cuvă și în filtru. Acestea ar trebui să fie esențiale pentru capturarea și ținta înțelesului întregului text.

Pas 5: Fiecare participant va scrie câteva propoziții în baza cuvintelor finale rămase.

Discuție și reflectare Discută activitatea pe baza următoarele întrebări:

■■ Ați învățat ceva nou? ■■ Care a fost cel mai interesant lucru de știut pentru voi? ■■ Crezi că vei recunoaște altfel mesajele de acum încolo? În ce fel?

Urmărirea rezultatelor Roagă participanții să pregătească un nou articol acasă, folosind notițele lor și realizând propria cercetare (din cărți, internet, alte ziare etc).

DistilareaPREZENTARE gENERALĂ Participanții vor reflecta în mod critic asupra înțelesului mesajelor. Scop

■■ Învățarea de a lua notițe■■ Identificarea informației cheie ■■ Folosirea resurselor multiple■■ Dezvoltarea abilităților de cercetare independentă

Tipul activității: lucru în grupCerințe de timp: 45 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot să stea în cerc și să discute și chiar să lucreze pe grupuri diferite

Mărimea grupului: 10-30 persoane Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ Tablă sau tablou de plută ■■ DVD sau computer pentru prezentarea unui material video (opțional)

100

Instrumente

DEZVOLTAREA UNUI MATERIAL VIDEO ARHIVIZUALIZAT

PROCEdURĂ

Pregătire Ar trebui să te pregătești pentru:

■■ A arăta o reclamă tv profesională ■■ A arăta un video scurt online ■■ A porni un proiect pe un program ușor de folosit (precum Imovie), să creezi un titlu și să fii pregătit(ă) să imporți filmulețul

■■ A arăta foi cu cauze și pagini internet ale ONG-urilor care lucrează pe acele cauze

InstrucțiuniPas 1: Arată un film foarte bun de pe internet care promovează ceva (o organizație caritabilă, o organizație neguvernamentală, o cauză, un festival cultural etc). Exemplu: Amnesty TV – episodul 1. Întreabă participanții dacă cunosc termenul de ”viral video”. Explică-l (video arhi-vizualizat). Compară o reclamă cu filmul de pe internet. Întreabă-i care sunt avantajele folosirii unui astfel de film. În afara răspunsurilor lor (precum: e ieftin) este important de subliniat următoarele:

■■ Implică oameni ■■ E simplu, onest și direct ■■ Nu este făcut de către profesioniști ■■ Nu sunt folosite instrumente manipulative profesionale

Pas 2: Arată exemplul unei reclame profesioniste (al unui ONG, a unei cauze politice sau comerciale) care folosește elemente manipulative. exemplu: Reclama Nutela www.youtube.com/watch?v=RpNLUFA34iw&feature=related

Roagă participanții să numerele elementele manipulative (mai puternice decât viața, modele în locul oamenilor obișnuiți, idealuri false, lumini, mediu, muzică, tăieri profesionale, efecte, photoshop, machiaj, mod nenatural de a vorbi, etc).

Pas 3: Roagă participanții să facă un video ce promovează o cauză, folosind figurine de jucărie. Poți să lucreze toți la acest proiect sau pe grupe. Plasează foile pe perete și invită-i să aleagă o cauză. Lasă-i 15 minute pentru a căuta informații pe internet despre ONG-ul care lucrează pentru cauza respectivă.

exemple:Biciclete

www.cycling-embassy.dkwww.ibiketo.cawww.copenhagencyclechic.comwww.lcc.org.uk

Economisirea energieiwww.energyquest.ca.gov, www.energysavingtrust.org.uk

Reciclare http://celluxcsoport.blogspot.comwww.recycling-guide.org.uk

Educație în Africawww.skutecnydarek.cz/c/vyber-podle-typu/skolstvi/www.schoolsforafrica.com

Începe să vorbești despre mesajul pe care îl vei avea și ce l-ar face foarte vizualizat (umorul, legături personale, gânduri de inspirație, design vizual inovativ etc). Participanții trebuie să dezvolte filmul însă trebuie să fie mai scurt de 2 minute! (Vezi exemplul: Film despre conștientizarea poluării: www.youtube.com/watch?v=47_FP1j5BnM)

Pas 4: Descarcă video-ul pe un web2.0 sau pe o pagină de socializare (youtube, facebook, tumblr etc) și începe să-l promovezi. Discută despre eficiența acestei proceduri.

Discuție și reflectareDiscută activitatea pe următoarele întrebări:

■■ De ce organizațiile solicită deschis oamenii să facă filmulețe, design de afișe, logo-uri etc?

Rezumă elementele care fac diferența între comunicare online (experți de comunicare profesioniști care ne manipulează) și cea de informare (om la om, prin rețele de socializare).

Urmărirea rezultatelor După câteva zile, verifică care este numărul de persoane care au informat despre film și vorbește despre motivația lor (de ce promovează/recomandă filmul și cauza respectivă).

Dezvoltarea unui material video viralPREZENTARE gENERALĂ În cadrul activității participanții vor dezvolta un filmuleț care poate să fie vizualizat de o mulțime de persoane pe internet. Scop

■■ A descoperi ce-i scapă mediei ■■ A descoperi ce-i place mediei ■■ Cunoașterea canalelor de comunicare alternative bazate pe rețeaua de socializare

■■ Întărirea ideii de comunicare și împărășire a informației

Tipul activității: exercițiu experimental Cerințe de timp: 45-90 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot să stea în cerc și să discute dar și să lucreze în grupuri diferite; acces la internet în sală


■■ Figurine de jucărie (ex. lego)■■ Computer conectat la internet■■ Cameră video (opțional)

101

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

DEZVOLTAREA UNUI MATERIAL VIDEO ARHIVIZUALIZAT

Poți de asemenea să încerci să măsori viteza de propagare a campaniei filmulețului: ex. Câte zile îi trebuie unui film suedeza sau francez să fie văzut în țara ta?

Indicii pentru facilitare Acest instrument poate fi împărțit în două: (1) În prima parte a atelierului poți să vorbești despre

campaniile agresive și să arăți exemple, apoi să începi să alegi o cauză și să începi să te gândești la un plan/concept de film. Aceasta permite să te gândești și să ai mai multe idei creative.

(2) În a doua ocazie, participanții pot să facă filmul, să îl promoveze, și să vadă care sunt rezultatele. Aceasta dă șansa chemării unui expert din ONG-ul implicat în cauza respectivă pentru a-i solicit opinia.

Acest instrument crează o mare oportunitate de a vorbi despre cum lucrează mass media și pe cine țintește ea și cum ar putea noile moduri de informare să o schimbe. Folosirea de figurine de jucărire îți permite înregistrarea cu o cameră inclusă în calculatorul personal sau cu o simplă cameră web sau telefon mobil. Folosirea unei camere incluse în calculatorul personal este mai eficientă deoarece filmul se va încărca direct în programul de importare fără a mai avea complicații cu privire la importarea în sine sau la extensiile fișierelor. Poți să folosești titluri digitate din program sau poți să fii creativ folosind titluri scrise pe hârtie sau făcute din obiecte.

Programe recomandate și ușor de utilizat: iMovies, Windows Movie Maker, Avidemux (gratuit), ShowBiz.

Listă pentru alte subiecte potențiale: ■■ mai puține mașini în oraș■■ xenofobia■■ comerț echitabil ■■ violență domestică ■■ drepturile omului

CE ESTE UN ViRAL VidEO?Viral video este un filmuleț promovat de o mulțime de oameni pe internet. Cele mai multe filmulețe sunt distractive, scurte, postate pe site-u publice precum YouTube sau Vimeo. Oamenii încep să difuze filmul pe e-mail, media socială, bloguri ceea ce îl face arhi-vizualizat în câteva zile; mii de oameni îl vizualizează și îl trimit mai departe în toată lumea. Datorită unor cercetări, se știe că cele mai populare acum 10 ani erau filmele drăguțe cu animale de casă și așa numitele eșecuri. În ultimii 10 ani unele organizații și agenții de publicitate au început să folosească acest fenomen și să construiască filmulețe de tip viral video. Este un mod ieftin și eficient de a atrage atenția. Profesioniștii știu că punctul forte a unui filmuleț este vocea personală, faptul că este direct și poate să includă un conținut care nu poate să fie difuzat pe un canal TV. În 2007 Nike a

realizat un film spectaculos și scump (folosind mai mult conținut pentru adulți decât ar fi făcut-o pe un post comercial TV) însă au trebuit să se confrunte cu faptul că un film fără buget a fost mult mai popular în acel an: angajații unei organizații nonprofit s-au înregistrat dansând în birou după un eveniment de succes de strângere de fonduri utilizând o cameră ieftină. Filmul a atins 3 milioane de vizualizări astfel că organizația a câștigat noi donatori. Experții media spun că oamenii s-au săturat de instrumentele profesionale de manipulare, nu le place să fie manipulați tot timpul. Le place umanitatea și franchețea din filmele de tip viral video și își doresc să le trimită mai departe altora. Împărtășirea este de fapt participare. Puteți vedea pe TV Amnesty International filmulețe de tip viral video tipice pentru conștientizarea populației: www.youtube.com/user/HumanTV

Casetă info

Casetă info

Instrument online pentru copii pentru a face scurte desene animate:Xtranormal: www.xtranormal.com/ Nickelodeon Toon Twister 3D, Go Animate:

goanimate.com Aniboom:

www.aniboom.com/shapeshifteranimachine.aspx

Conexiuni către filme arhi-vizualizateDespre agresivitate la tineri

www.nbcactionnews.com/dpp/news/national/Teens-viral-anti-bullying-video-raising-aware-ness-youtube

Rap pe bicicletă www.youtube.com/watch?v=eoFFg0W9UME

Campanii anti-SIDA franceze www.viralviralvideos.com/2011/04/07/french-aids-awareness-video/

Lideri nebuni (Amnesty International) www.youtube.com/watch?v=KjPcanItDbI

Conexiuni către filme comerciale Guinness

www.youtube.com/watch?v=-pgA8Z7lFVE Reclama McCain/Palin

www.youtube.com/watch?v=bVIaqCjvLpUHonda CRV

www.youtube.com/watch?v=OtmfMSWTW3IRaiffeisen

indavideo.hu/video/Bena_reklam_az_osztrak_futballvalogatottal

102

Instrumente

CUVINTE fALSE

PROCEdURĂ

Pregătire ■■ Roagă participanții să colecteze construcții/sintagme/cuvinte speciale din reclamele TV pentru următoarea întâlnire; cuvinte care sunt prea științifice sau care par științifice și chiar suspecte. Este de ajuns dacă fiecare vine cu 2-3 astfel de cuvinte.

■■ Pregătește regulile și principiile de publicitate în conformitate cu propria țară: legislație, standarde de publicitate, principii etc.

Instrucțiuni Pas 1: Întreabă participanții care sunt cuvintele cheie găsite și scrie-le pe tablă sau pe hârtii.

Pas 2: Roagă participanții să formeze grupuri. Fiecare grup va lucra pe 2 sau 3 cuvinte.

Pas 3: Invită participanții să caute cuvintele respective în dicționare, lexicon, cărți școlare, wikipedia, google etc și să scrie o scurtă explicație pentru fiecare pe foi diferite.

Pas 4: Roagă participanții să prezinte explicațiile descoperite și să le posteze pe panou.

Pas 5: Fă categorii și roagă participanții să aranjeze cuvintele în funcție de categorie:

■■ Corect (existent)■■ Corect însă folosit incorect (chiar dacă un cuvânt mai simplu și mai intelegibil ar fi fost mult mai potrivit)

■■ Fals, incorect, inventat

Discuție și reflectareDiscută activitatea prin adresarea întrebărilor de tipul:

■■ Care dintre reclame înșeală consumatorii și cum? ■■ Cum ar trebui să arată o reclamă etic corectă?

Urmărirea rezultatelor Introdu pe scurt regulile sau principiile publicistice actualizate din propria țară în ceea ce privește frazeologia. Roagă-i să re-categorisească cuvintele problematice:

■■ Încalcă legile și principiile ■■ Respectă legislația însă folosesc moduri ascunse ceea ce nu este etic

Roagă participanții să verifice compania din spatele reclamei. Să găsească pargina de web și informații despre produs. Să afle cum anume pot contacta compania. Discută dacă contactul este relevant.

■■ Aș ajunge la o persoană competentă sau la un departament corespunzător dacă aș scrie un e-mail sau aș da un telefon?

■■ Care companie este etică și care nu?

Cuvinte falsePREZENTARE gENERALĂ Prin acest exercițiu participanții vor reflecta în mod critic asupra mecanismului de manipulare al reclamelor. Scop

■■ identificarea expresiilor false ■■ identificarea frazării senzaționale■■ descoperirea mecanismelor din reclame■■ strângerea de informații

Tipul activității: exercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 30-40 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot sta și discuta în cerc și pot chiar lucra în diferite grupuri


■■ Foi sau tablă (preferabil un panou de plută)■■ Dicționare, lexicon sau internet

Casetă info

De obicei în reclamele pentru produse de frumusete sau sănătate sau în chimia de casă (colagen, detergent inteligent, perle active, perle cu putere, ridicare prin hrănire – nutrilift, tehnologia lorino, proteină de mătase, curățarea 3D etc) se folosesc cuvinte false sau senzaționale. Acestea se pot determina și în alte rec-lame precum formă flexibilă, micro-uleiuri, formula care caută insectele. Unele dintre acestea sunt reale dar sunt folosite într-un context în care ar face mai multă impresie însă unele nici nu există ca și categorii, sunt inventate de către experții de comunicare ai compani-ilor publicitare. Uneori aceste cuvinte apar și în rec-lamele bancare (formule speciale pentru produse de economisire etc). Există anumite pagini web în care oamenii ridică problema conștientizării consumului și colectează liste de exemple inventate.

Exemple:uk.answers.yahoo.com/question/index?qid=20090510042502AAkgc3T, www.facebook.com/topic.php?uid=2356137447&topic=2939, Un instrument web distractiv care parodiază sloganele publicitare: www.theadgenerator.org/

103

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

JOCUL GENURILOR

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește un film despre o problemă globală; asigură-te că filmul este despre maxim 3 persoane. Ai opțiunile următoare: o parte a unui documentar sau o știre.

Instrucțiuni Pas 1: Uitați-vă la film; discutați situația și cuvintele cheie. Se va folosi un film în limba maternă.

Filme recomandate: ■■ Boda-Boda Ride Around Katine www.guardian.co.uk/katine/video/2009/may/22/dennis-ewalu-boda-boda

■■ Re-Cycle: The Journey of the Mighty Bike (călătoria unei biciclete puternice) www.youtube.com/watch?v=0dCvyGyNJJI

■■ Istorisiri din Kibera Slum www.dailymotion.com/video/x51blt_tales-from-the-kibera-slum-in-nairo_shortfilms

■■ Numele meu este Khan www.youtube.com/watch?v=B-9oMD40aVo

Pas 2: Roagă participanții să pregătească un joc de rol scurt (3-5 minute) cu genuri diferite. Fiecare grup (de 2-4 persoane) ar trebui să aibă un gen diferit.

Pas 3: Discută criteriile specifice pentru fiecare gen:

■■ Știri pe scurt ■■ Documentar ■■ Film de propagandă a unui ONG pentru a atrage donațiile pentru o cauză

■■ Ficțiune în stil Hollywoodian ■■ Ficțiune a unui producător independent (artistic, drama)■■ Spectacol TV de informare (documentar, senzațional)■■ Un vlog personal (video-blog)

■■ Un film propagandistic al unui politician care promite să rezolve problema

Comunică faptul că sunt binevenite parodiile!

Discuție și reflectareDiscută activitatea prin adresarea unor întrebări precum:

■■ A fost ceva nou ce ai putut învăța? ■■ Care a fost partea cea mai interesantă/emoționantă a exercițiului?

Jocul genurilorPREZENTARE gENERALĂ Prin acest exercițiu participanții vor discuta și reflecata asupra aspectelor de gen din lumea media. Scop

■■ Decoperirea diferențelor de gen■■ FELT ■■ Înțelegerea terminologiei din film

Tipul activității: joc de rol Cerințe de timp: 45 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot sta și discuta în cerc dar pot lucra și în grupuri Mărirea grupului: 10-30 persoane Grupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ DVD sau computer pentru a arăta un film (opțional)■■ Ceas pentru măsura timpul limită

104

Instrumente

CREDE SAU NU

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește propoziții care descriu episoade fictive (din filme, cărți). Pregătește propoziții care descriu episoade senzaționale dar adevărate (opțional).

Instrucțiuni Pas 1: Participanții vor lucra în perechi. Așează clasa în două categorii. Un rând trebuie să lucreze cu evenimente majore (dezastre naturale, războaie etc), celălalt cu povestiri personale.

Pas 2: Roagă perechile să scrie propozițiile (1-3 pe fiecare pereche), descriind ceva conform știrilor din ultimii 5-10 ani. Jumătate din ei trebuie să scrie despre evenimente majore (dezastre etc) cealaltă despre istorii personale (un soldat răpit de către teroriști, un copil de muncitor, un activist de mediu etc). Istoria de o propoziție trebuie să fie senzațională, să atragă atenția.

Pas 3: Colectează propozițiile și amestecă-le cu cele fictive pe care le-ai pregătit.

Pas 4: Citește propozițiile și invită participanții să voteze cu adevărat sau neadevărat. Numără voturile.

Pas 5: Arată care sunt cele false.

Discuție și reflectare Discută activitatea folosind întrebări precum:

■■ Credeți că este important să folosim mass media credibilă? Numiți canale media credibile pe care le știți. Le folosiți?

■■ Care credeți că este diferența între știrile credibile și cele care nu sunt credibile?

■■ Care credeți că sunt metodele și tehnicile pe care jurnaliștii din ambele categorii le folosesc?

Indicii pentru facilitarePoți să procedezi invers! Pregătești istorii adevărate despre probleme globale care ar putea fi fictive și roagă elevii să scrie istorii fictive din filme care ar putea să fie adevărate. Poți să compui istoriile în stilul știrilor. Făcându-le stilistic la fel, este mai dificil să descoperi care este adevărată și care este fictivă.

Crede sau nuPREZENTARE gENERALĂ Prin acest exercițiu, participanții vor reflecta și discuta în mod critic despre mesajele media și diferitele tipuri de strategii media.Scop

■■ Învățarea de a nu judeca lucrurile din prima impresie■■ Identificarea nevoii de a obține informații generale

Tipul activității: exercițiu experimental Cerințe de timp: 20 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot sta și discuta în cerc dar pot lucra și în grupuriMărimea grupului: 10-30 persoaneGrupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ Hârtii albe

105

Med

ia ş

i con

sum

ul

de m

edia

CREDE SAU NU

MATERiALExemple

Adevărat Fictiv

Iran plănuiește să construiască un internet propriu: planul este de a bloga web-ul mondial în țara lor și să construiască un web controlat de către guvern.

Guvernul SUA construiește în secret niște arce pentru a salva bogățiile lumii și populația din societatea înaltă, din calea unor serii de tzunami puternice. (Sursa: film ”2012”)

Un băiat de 10 ani a fost răpit și instruit pentru a se lupta în armata profesionistă a guvernului.

Un băiat indian a supraviețuit unui naufragiu pe o barcă de salvare împreună cu animale zoologice precum tigru și urangutan. (Sursa: Cartea vieții lui Pi)

La numai câteva ore după ce Tzunami a șocat Japonia, 25 de camioane de 2 tone nemarcate au sosit în regiunea Tohuku iar străinii aceștia au început să descarce pachetele cu ajutoare. Toți purtau mâneci lungi însă toată lumea știa de ce: pentru a acoperi tatuajul yakuza. Cele trei mai puternice clanuri Yakuza din Japonia au cheltuit miliarde de yeni pe activități caritabile.

Un om ajunge pe Aeroportul JFK însă între timp a în-ceput o revoluție în țara sa natală astfel că biroul de imigrări îi refuză intrarea în SUA. Nu poate să se întoarcă nici acasă așa că locuiește luni în șir pe termi-nalul aeroportului. (Sursa: filmul ”Terminalul”)

Ignacio Alvarez Meyendorff, un traficant de droguri din Argentina, fiu al unui imigrant german de după război, a construit submarine pentru a introduce droguri în SUA timp de mulți ani până când a fost prins de către poliția Statelor Unite și cele Columbiene.

Un bărbat trebuie să se întâlnească în secret cu iubita lui deoarece legislația din țara respectivă interzice dragostea din pură plăcere. (Sursa: cartea ”1984”)

Activiștii de mediu au cumpărat un vas pentru a ataca baleniere japoneze și a atrage atenția publică.

Teroriștii ultra-green (extremiștii de mediu) plănuiesc să dezvolte un virus care să ucidă numai oamenii. (Sursa: filmul ”12 maimuțe”)

Un avion Air France cu 248 de pasageri a fost deturnat de către teroriștii palestinieni și a zburat în Uganda. Dictatorul local i-a primit pe teroriști și chiar i-a sprijinit prin oferirea protecției propriei armate. Comandoul israelian a inițiat operațiunea Thunderbolt iar în timpul nopții și-a transportat soldații în Uganda. Au înșelat soldații locali ajungând la aceștia cu o limuzină neagră similară cu cea a dictatorului. Au salvat ostaticii într-o operațiune de 90 minute. Un singur om din echipa israeliană a murit: comandantul. Mai târziu, fratele său a devenit Prim Ministrul Israelului.

Într-o singură zi temperaturile ridicate din New York scad dramatic în câteva ore datorită încălzirii globale. (Sursa: filmul ”Poimâine”)

106

Instrumente

DISTRUGEREA CLIșEELOR

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește probleme globale care au fost menționate recent.

Instrucțiuni Pas 1: Invită participanții să strângă cele mai urâte și supărătoare clișee despre problemele globale discutate sau despre oamenii care luptă împotriva problemelor globale.

Pas 2: Notează pe tablă acelea care sunt foarte populare. (ex. ”Nu trebuie să strângem bani pentru dezastrele care s-au întâmplat departe de noi, avem noi problemele noastre de rezolvat în țără”. ”activiștii de mediu nu sunt raționali.” ”Oamenii care susțin folosirea bicicletei în loc de mașină în oraș fac parte din subcultura noastră.””Persoanele fără adăpost de fapt nu vor să muncească”. ”Musulmanii sunt toți fundamentaliști.”)

Pas 3: Formează grupe și selectează un clișeu pentru fiecare. Roagă grupurile să strângă argumente împotriva acestor afirmații și să le noteze. Grupul va selecta un purtător de cuvânt și îl va ajuta să-și pregătească discursul.

Pas 4: Purtătorii de cuvânt își vor prezenta argumentele lor în 5 minute.

Pas 5: Clasa votează cea mai bună prezentare.

Discuție și reflectare Discută activitatea sprijinindu-te de următoarele întrebări:

■■ Care este motivul folosirii clișeelor? ■■ Poți să dai un exemplu de situație când oamenii nu se înțeleg deoarece folosesc clișee?

Indicii pentru facilitarePoți să organizezi un concurs de cel mai bun spărgător de clișee. Implică persoane din afară (de exemplu întreaga școală) pentru a-l face mai provocator. Ar trebui să fie

destul de distractiv un Festival al spărgătorilor de clișee: un concurs de prezentări cu juriu care va evalua argumentele, umorul, stilul, prezentarea vizuală și abilitățile retorice.

MATERiALexemplul 1: Persoane fără adăpost

CLiȘEU:Persoanele fără adăpost sunt persoane care beau și nu vor să muncească așa că nu trebuie să cheltuim banii oamenilor care muncesc pe ele.

argumente împotriva clișeului: Povestind viața unui om fără adăpost: Dl. X.Y. locuiește într-o zonă săracă a țării, s-a închis fabrica unde lucra și și-a pierdut slujba. S-a mutat de acolo pentru a-și găsi un loc de muncă și a-și sprijini familia și a locuit așa timp de mulți ani. Între timp soția sa și-a găsit pe altcineva; sunt divorțați acum. A fost lăsat singur și da, a început să bea.(bazat pe un website al unui lucrător social)

fapte și cifre: Majoritatea persoanelor fără adăpost (aprox. 90%) sunt invizibile fiindcă le este rușine că locuiesc în marginea orașului sau corturi în păduri făcând bani din reciclare. Câteodată nici măcar colegii lor nu sunt conștienți că nu au adăpost însă îi judecăm în general pentru că vedem cele 10 procente de pe străzi.

exemplul 2: activismul prin ciclism

ȘTIRI:În ziua pământului au avut loc evenimente în toată lumea cu o participare extraordinară. Activiștii au demonstrat pe străzile din New York, Viena, Berlin, Toronto, Budapesta etc pentru îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete din orașele lor.

CLiȘEU:Activismul prin ciclism este la modă iar bicicliștii sunt fundamentaliști.

arguments against the Cliché:Nu există bicicliști și moticicliști. Sunt navetiști și sunt aceeași oameni. Unii dintre aceștia nu cred că este potrivit să folosești mașina pe distanțe mici în interiorul orașului deoarece își doresc un oraș mai curat, mai viu, mai prietenos. Orașul nu este o industrie, este un loc de locuit. Naveta cu bicicleta în oraș este mult mai rapidă și mai confortabilă (teste, fapte, numere, exemple). Arată bunele practici din alte orașe: Copenhagen, Amsterdam, Paris și Londra; sistemul comunitar schimbat pentru biciclete a schimbat orașele în foarte scurt timp. Cea mai bună investiție pentru oraș este cea în pistele de biciclete. (informații și argumente pentru planificarea urbană, ex. ambasada de ciclism din Danemarca).

Distrugerea clișeelorPREZENTARE gENERALĂ În acest exercițiu participanții vor reflecta asupra clișeelor difuzate de media. Scop

■■ Strângerea de argumente împotriva clișeelor Tipul activității: exercițiu experimental Cerințe de timp: 45 minute Cerințe de spațiu: O sală spațioasă unde participanții

pot sta și discuta în cerc dar pot lucra și în grupuriMărimea grupului: 10-30 persoaneGrupa de vârstă: 15+Materiale necesare

■■ Tablă

107

Educ

aţia

Topic 6:

EDUCATIA

108


CE ESTE EdUCAȚiA? Educația, în sens general, este orice fel de act sau

experiență care are un efect formativ asupra minții, caracterului și abilității fizice a unui individ. În sensul său tehnic, educația este un proces prin care societatea transmite deliberat achizițiile în ceea ce privește cunoștințele, abilitățile și valorile de la o generație la alta. Educația este prezentă în toată lumea, în orice moment și în orice fel de context, schimbându-se întotdeauna, adaptându-se sau dezvoltânu-se în timp. S-a vehiculat faptul că sunt esențiale calificativele foarte bune în educație într-o țară pentru a fi capabili să atingă nivele mari de creștere și bunăstare economică a cetățenilor acelei țări. În consecință, importanța educației și rolul său sunt recunoscute la nivel internațional:

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) afirmă că orice om are dreptul la educație (articolul 26). Dreptul la educație a fost recunoscut și de către alte jursdicții: din 1952, articolul 2 al primului protocol al Convenției Europene a Drepturilor Omului, toate părțile semnatare se obligă să garanteze dreptul la educație. La nivel mondial, Convenția Internațională a Națiunilor Unite pe drepturile economice, sociale și culturale din 1966 garantează acest drept prin articolul 13. Cu toate acestea, în multe părți ale lumii, educația se confruntă cu mari provocări și mulți oameni nu au acces la educație, conform dreptului lor. Aceasta se datorează sărăciei, lipsa egalității între sexe, conflictelor etc. Atingerea educației universale primare este una dintre țintele celor 8 din Țintele Milenare de Dezvoltare stabilite prin Declarația Milenară din 2000 și susținută de 191 de țări ale lumii. Pentru a asigura această țintă, până în 2015, copii din toată lumea, băieți și fete, vor putea să își termine măcar un curs din școala primară, în felul acesta Țintele Milenare încearcă să aducă educația într-un stadiu mai bun în multe părți ale lumii. În acest context, educația este esențială pentru a depăși dificultățile perpetuate de-a lungul generațiilor. În afară de rolul său tradițional informativ (de a oferi informații elevilor), educația este chiar și mai importantă în zilele noastre în rolul să formativ care urmărește să susțină elevii în dezvoltarea abilităților lor de viață, în folosirea atitudinilor lor naturale, dezvoltarea abilităților lor și îmbunătățirea competențelor pentru ca, mai apoi, să poată funcționa indvidual și independent într-o lume globalizată.

SĂRĂCiA, BARiERĂ MAJORĂ PENTRU EdUCAȚiE Se estimează că aproximativ 1,7 miliarde de oameni trăiesc astăzi într-o sărăcie absolută. Sărăcia absolută se referă la faptul că nu pot să își permită să-și acopere nevoile umane de bază, ceea ce în mod normal ar include apă proaspătă, mâncare, îngrijire medicală, educație, îmbrăcăminte și adăpost. Familiile care trăiesc cu mai puțin de 2 $ pe zi pentru fiecare membru se luptă pentru mâncare și apa zilnică, în timp ce educația este lăsată deoparte. Mai mult, lipsa celorlalte resurse necesare pentru educație, precum clădirile de școli, accesibilități (străzi, distanțe lungi), echipamente sanitare, profesori și materiale didactice, ține

educația la nivel de dorință pentru foarte mulți. Se crează și menține un cerc vicios pentru că lipsa de educație mai târziu vine cu lipsă de abilități, lipsa unui loc de muncă, lipsa venitului și, în final, sărăcie din nou.

iNEgALiTĂȚi dE gEN Deși bărbații și femeile sunt egali conform legii în multe părți ale lumii se mențin obiceiurile culturale de a limita participarea femeii, mai ales în regiunile și comunitățile foarte vechi. Pentru fetițe din anumite regiune, educația este exclusă. Multe femei din lume se confruntă cu dificultăți în a accesa locurile de muncă sau sunt împinse către cele mai vulnerabile forme de angajare. Aceasta se datorează tradițiilor culturale în care rolul femeii este de ea îngriji gospodăria și copiii și nu lasă loc pentru educație sau un loc de muncă adecvat. În aceste condiții, este imposibil pentru femei să-și asigure viitorul și să contribuie la economia țării lor. În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, numărul fetițelor neînregistate în sistemul educațional (aprox. 55 milioane) este mai mare decât cel al băieților (aprox. 45 miloane). Deși MDG 3 (ținta de promovare a egalității între sexe și împuternicirea femeilor) care urmărește eliminarea disparităților de gen din educația primară și secundară, preferabil din 2005, și la toate nivelele educației nu mai târziu de 2015, nu face referire la reușitele elevului și la o educație de bază de bună calitate, se merge mai presus de școală. Studiile demonstrează impactul pozitiv al educației fetițelor prin sănătatea copilului și maternală, rata fertilității, HIV/SIDA și alte boli, reducerea sărăciei și creșterea economică. Mamele educate trimit copiii lor la școală, în cele mai multe cazuri.

iNTERCULTURALiTATE, MULTiCULTURALiTATE Și MigRAȚiA

Într-o lume care vorbește și trăiește globalizarea este foarte dificil să menții culturile separate iar mitul societății mono-culturale este invalidat constant. Dezvoltare modurilor de comunicare (fie transportul sau media) a adus cu sine un melange de culturi, obiceiuri și caracteristici. Educația joacă un rol vital în aducerea de concepte precum interculturalitatea, multiculturalitatea și toleranța față de comunități. Termenul interculturalitatea reprezintă relația de interacțiune constantă și cooperare între grupuri variate culturale, etnice și religioase. Rezultatele se văd în relații care sunt determinate de schimburile culturale dar și de specificitățile anumitor comunități. Fără a fi un scop în sine, interculturalitatea este rezultatul dorit al procesului intern de auto-ajustare a comunității multiculturale. Comunitățile de astăzi devin din ce in cei mai multiculturale deoarce migrația se întâmplă peste tot în lume: oamenii își părăsesc comunitățile pentru o slujbă mai bună, pentru a studia sau pentru un mediu mai sigur și ne-conflictual. În acest context al unui mediu cultural în schimbare, educația este esențială pentru a echipa oamenii cu abilitățile necesare pentru a face față acestor schimbări, abilități ce se

eDUCaȚIa

109

Educ

aţia

concentrează pe deschidere, toleranță, diminuarea marginalizării și discriminării sau respingerea străinilor din țările lor de adopție, acceptarea diverselor perspective, solidaritate, rezolvarea conflictelor etc. Sărăcia din anumite regiuni ale lumii conduce la migrația către locuri mai bogate și astfel produce o îmbunătățire a condițiilor de viață pe termen scurt a imigranților și a familiilor acestora. Cu toate acestea, mai există un rezultat care este fenomentul de atragere a creierelor. Migrația și atragerea de creiere duce la lipsa de forță de muncă și, pe termen lung, la provocări legate de creșterea economică și lupta împotriva sărăciei. Educația în spiritul cetățeniei active și responsabilitatea față de drepturile omului în locurile cele mai sărace ale lumii este esențială pentru atingerea țintei MDG 8 care urmărește crearea unui parteneriat global de dezvoltare unde toate țările lucrează pentru o lume mai dreaptă, mai sustenabilă și pacifistă, unde fiecare beneficiază de drepturile economice, sociale, de mediu și drepturile umane bazate pe politicile și inițiativele naționale și internaționale.

Alte problemele abordate în acest modul: sărăcie, inegalitate, lipsa de slujbă, gen, participare, incluziune, interculturalitate, multiculturalitate, toleranță, discriminare, migrație, solidaritate.

BiBLiOgRAFiE

James BANKS – Cherry MCGEE BANKS: Multicultural Education: Issues and Perspectives. Wiley 2009.

Colin BROCK: Education as a Global Concern. Continuum 2011.Ed. Jack DEMAINE: Sociology of Education Today. Palgrave

Publishers 2001.Ed. Philipp GONON: Gender Perspectives on Vocational Education:

Historical, Cultural, and Policy Aspects. Peter Lang Publishing 2001.

Randall LINDSEY – Michelle KARNS – Keith MYATT: Culturally Proficient Education. An Asset-Based Response to Conditions of Poverty. Corwin Press 2010.

Ed. Simeon MAILE: Education and Poverty Reduction Strategies: Issues of Policy Coherence. HSRC Press 2008.

M. Lee MANNING – Leroy BARUTH: Multicultural Education of Children and Adolescents. Allyn & Bacon 2008.

Ed. Geoffrey SHACKLOCK – John SMYTH: Being Reflexive in Critical Educational and social Research. Routledge Falmer 1998.

Ed. Joseph ZAJDA – Karen BIRAIMAH – William GAUDELLI: Education and Social Inequality in the Global Culture. Springer 2008.

SURSE wEB UTiLE: :

Campania globală pentru educație: www.campaignforeducation.org

Ziua globală a educației www.coe.int/t/dg4/nscentre/ge/gew_EN.asp

Articolul 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: www.un.org/en/documents/udhr/index.shtml

Millennium Development Goal 2, United Nations Millennium Campaign : www.un.org/millenniumgoals/education.shtml

Declarația Globală a Educației de la Maastricht, 2002: www.coe.int/t/dg4/nscentre/ge/GE-Guidelines/ GEgs-app1.pdf

Dakar Framework for Action, 2000: unesdoc.unesco.org/images/0012/001211/121147e.pdf

110

Instrumente

RIDICAT SAU AșEZAT?

PROCEdURĂ

Pregătire Toate scaunele sunt așezate în cerc iar fiecare participant are unul. Pregătește afirmațiile pentru fiecare rundă.

Instrucțiuni Pas 1: Invită participanții să se așeze pe scaune și explică-le activitatea: aceasta se bazează pe experiențele lor și are două runde. Fiecare rundă are un anumit număr de afirmații pentru participanți cu care sunt sau nu de acord. Vei explica regulile fiecărei runde înainte de a începe.

Pas 2: Prima rundă de afirmații are rolul de a introduce un subiect și a energiza grupul. Citește pe rând afirmațiile. Dacă participanții sunt de acord, se ridică. Dacă nu sunt de acord, stau pe scaun în continuare. Dacă nu sunt siguri, trebuie să se ridice, să înconjoare scaunele și să revină la scaunul lor. Lasă 1 minut pentru ca participanții să reacționeze la afirmația făcută, după aceea treci la următoarea afirmație.

Pas 3: Aceasta este o a doua rundă de afirmații și regulile devin mai complicate: participanții vor asculta afirmațiile pe rând, apoi dacă sunt de acord se vor ridica și vor face un pas înainte; dacă nu sunt de acord, vor rămâne așezați; dacă nu sunt siguri, se vor ridica și vor merge în spatele scaunelor. După ce toți participanții și-au ales locurile în funcție de ceea ce gândesc, facilitatorul va întreba despre afirmație, încercând să aducă mai multe explicații pentru afirmație sau mai multe argumente pentru cele 3 tipuri de participanți (acord, dezacord, nu sunt sigur(ă)). La final facilitatorul va rezuma scurta discuție și va descoperi adevărul despre acea afirmație. Apoi activitatea va continua cu următoare afirmație.

Discuție și reflectare După ce ai terminat rundele afirmațiilor poți să reflectezi asupra procesului împreună cu participanții. Poți să le adresezi următoarele întrebări și să adaugi și altele:

■■ Cum v-ați simțit la începutul activității, înainte ca toate să înceapă, și cum vă simțiți acum? Fiecare participant își va exprima sentimentele înainte și după prin aruncarea mingii.

■■ Care afirmația ți-a plăcut cel mai mult sau care a fost cea mai interesantă pentru tine?

■■ Care nu ți-a plăcut? ■■ Ce ați învățat din toate afirmații și discuțiile? ■■ Cum te-ai fi simțit dacă ai fi fost într-o situație raportată în ultimele afirmații sau dacă o persoană din familia ta sau un prieten ar fi fost în acea situație?

■■ Ați vrea să adăugați ceva la afirmațiile respective sau la discuții acum la final?

Indicii pentru facilitare Este foarte important să implici participanții la discuție și nu ar trebui să se simtă că ar fi testați. Activitatea urmărește stimularea experienței lor și sprijinirea lor în a face conexiuni, așa că pregătește-te să reformulezi afirmațiile dacă este necesar, sau să adresezi întrebări suplimentare după fiecare afirmație tocmai pentru a încuraja discuția.

MATERiALAfirmații sugerate pentru pasul 2:

■■ Merg la școală în fiecare zi, în afară de weekenduri, vacanțe și când sunt bolnav.

■■ Mulți dintre prietenii mei sunt de la școală.■■ Școala mea nu are apă curentă. ■■ Știu măcar o persoană de vârsta mea care nu merge la școală.

■■ Avem mai mult decât un profesor în școală. ■■ Cred că școala nu este necesară: nu am nevoie să știu să scriu sau să citesc.

Afirmații sugerate pentru pasul 3: ■■ Unul din cinci adulți din lumea în dezvoltarea – aproximativ 862 milioane de oameni – nu știu să citească sau să scrie.

■■ În majoritatea țărilor în dezvoltare, școala publică nu este gratuită. Costurile cu cărțile, uniformele și salariilor profesorilor sunt susținute de către familiile elevilor.

■■ 115 milioane de copii de vârsta claselor primare nu sunt înregistrați în școli în timp ce 226 milioane de copii nici nu ajung la gimnaziu.

■■ În lume mulți copii nu ajung să se educe deoarce sunt recrutați în forțele armate și devin copii soldați.

■■ Majoritatea persoanelor analfabete sunt femei. În mai bine de 20 de națiuni în dezvoltare, rata analfabetismului în rândul femeilor depășește 70%.

ridicat sau așezat?PREZENTARE gENERALĂLi se oferă participanților un spațiu pentru exprimarea opiniilor asupra aspectelor legate de educația în lume și să le conecteze cu mediul lor propriu. Scop

■■ Participanții vor reflecta asupra propriei vieți și se vor conecta la aspectele legate de întreaga lume

■■ Participanții își vor exprima propriile opinii pe diferite probleme și vor motiva aceste opinii

Tipul activității: exercițiu de cartografiere Cerințe de timp: 30-45 minute Cerințe de spațiu: În interior sau afară; scaune așezate

în cerc cu spațiu îndeajuns pentru ca participanții să se plimbe în jurul scaunelor

Mărimea grupului: 5-30 persoaneGrupa de vârstă: 12+Materiale necesare

■■ O minge mică și o minge de hârtie

111

Educ

aţia

SPECTACOL șI REZOLVAREA SPECTACOLULUI T V

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește cardurile cu roluri.

Instrucțiuni Pas 1: Explică participanților că vor pregăti și juca sau vor urmări un spectacol TV. Roagă-i să se împartă în 6 echipe (una trebuie să aibă măcar 3 persoane, în timp ce ceilalți pot avea 2). Apoi solicită echipelor să se decidă asupra unei persoane din echipa lor care să participe în spectacolul TV. Echipa de cel puțin 3 persoane trebuie să trimită 2 persoane pentru a participa. Aceste 7 persoane vor alege fiecare câte un card cu roluri, așa cum sunt exemplificate mai jos. Se întorc în echipele lor cu cardul și pregătesc rolul în echipă:

■■ Completând rolul cu mai multe detalii: nume, personalitate (cum reacționează persoana, cum vorbește, gesticulează etc).

■■ Aducând puncte de discutat.

Pas 2: Spectacolul Tv este gata să înceapă. Participanții își vor ocupa locurile și se dă cuvântul moderatorului spectacolului TV care va conduce discuția cu invitații săi. Ceilalți participanți vor forma publicul și trebuie să fie atenție la reprezentantul echipei lor (reacțiile ei/lui, argumentele etc). Spectacolul TV nu trebuie să dureze mai mult de 10-15 minute. Dacă discuția nu este prea

însuflețită, poți să o închei mai devreme. Asigură-te că moderatorul știe cu două minute înainte că trebuie să încheie spectacolul. Poți să-i arăți o foaie A4 pe care să se scrie: 2 minute rămase.

Discuție și reflectare Adu participanții într-un cerc împreună cu scaunele lor. Poți reflecta asupra activității prin următoarele întrebări sau poți să adaugi și altele:

■■ Cum a fost spectacolul TV? Cum v-ați simțit? ■■ Ce a simțit audiența vis-a-vis de spectacol? ■■ Ce a funcționat bine, ce ar trebui îmbunătățit? ■■ Ai învățat ceva din acest spectacol? O informație nouă? ■■ Cum vă simțiți în relație cu situația discutată în spectacolul TV?

■■ Ce ai fi făcut dacă ai fi fost într-o situație similară?

Indicii pentru facilitare Activitatea funcționează cel mai bine dacă reușești să creezi atmosfera: participanții ar trebui să se simtă entuziasmați, ar trebui să-și folosească creativitatea pentru a pregăti rolul din spectacolul TV și spectacolul în sine (muzică la început și la sfârșit, un format clar etc).

Spectacol și rezolvarea spectacolului TVPREZENTARE gENERALĂParticipanții joacă roluri diferite din viața reală într-un spectacol TV în direct, încercând să găsească soluții pentru provocările pe care educația le înfruntă în special în țările în dezvoltare. Scop

■■ Participanții devin conștienți de aspectele legate de educație în țările în dezvoltare

■■ Participanții compară experiența lor de viață cu cea din jocul de rol

■■ Participanții sunt încurajați și se așteaptă să fie creativi și să găsească soluții pentru o situație particulară

Tipul activității: joc de rol Cerințe de timp: 60 minute Cerințe de spațiu: În interior; aranjamentul imită cel al

unui spectacol TV: 6 invitați în jurul moderatorului (în formă de U) stând cu fața înspre publicul general.


■■ Carduri cu rolurile tipărite separat pe hârtie colorată

112SPECTACOL șI REZOLVAREA SPECTACOLULUI T V

COPiL ( 1 PERSOANĂ)

Acțiunea se desfășoară în direct în Studioul 4 al TV Zi, un canal TV național din Maputo, capitala Mozambicului. ”Spectacolul minune” este unul dintre cele mai populare spectacole TV din Mozambic. Este un spectacol săptămânal privit de mulți mozambicani, care aduce zilnic subiecte importante pe ecranul TV.

Ești o fetiță/băiat de 12 ani (la alegere) și locuiești în Mozambic, într-unul din satele din nordul îndepărtat al țării, străjuit de Tanzania. Locuiești cu familia: părinții, 5 frați și bunicii. Anul trecut părinții tăi au reușit să te trimită la școală și chiar ți-a plăcut. Acum ai prietenii acolo, profesorul este unul dintre prietenii tăi și știi că vrei să devii doctor.

Însă luna trecută părinții tăi au hotărât că trebuie să îi ajuți la câmpul de porumb așa că nu mai poți merge la școală. Încă întrebi dacă poți să mergi înapoi la școală pentru că altfel nu mai poți să devii doctor.

PĂRiNȚi (2 PERSOANE)


Sunteți Dl. Și D-na (decideți voi) și locuiți în Mozambic, într-unul din satele din nordul îndepărtat al țării, străjuit de Tanzania. Dumnezeu v-a binecuvântat cu 6 copii (4 fetițe și 2 băieți). Locuiți împreună cu copii și părinții D-lui ... într-o cocioabă de 7 metri pătrați. Viața voastră este foarte dură, de obicei soarele este prea puternic pentru plante. Cu toate acestea, anul trecut ați reușit să

aveți recolte bune așa că v-ați trimis al doilea copil la școală, cea mai apropiată, adică la 5 kilometri distanță (vorbiți cu echipa copilului pentru a decide dacă este vorba de o fată sau un băiat). A fost întodeauna copilul cel mai inteligent așa că ați decis să-i dați o șansă să studieze. Mai târziu, va trebui să aibă grijă de frații și surorile sale. Din nefericire anul acesta nu a fost un an bun așa că luna trecut a trebuit să păstrați copilul acasă. Nu aveați nici un ban pentru taxele școlare, mâncare și cărți și aveați nevoie de ajutorul lui/ei la câmpurile de porumb.

ÎNVĂȚĂTOR (1 PERSOANĂ)


Predai limbi străine, matematică, geografie și biologie la școala locală din satul nordic al țării lângă granița Tanzaniei. Lucrezi acolo de 2 ani și din fericire școala poate să te păstreze ca învățător acolo, deși sunteți numai doi învățători pentru 96 de elevi cu vârste între 7 și 18 ani. Școala îți oferă un salariu foarte mic însă îți asigură o cameră unde să locuiești (pentru că satul natal este la o distanță de 100 km și ar fi imposibil să faci naveta) dar și mesele zilnice. Îți place să predai; ai fost norocos (ă) că ai

fost trimis (ă) la școală de către părinți iar tu te-ai decis ca și alții să aibă aceeași oportunitate de a învăța pentru a-și îmbunătăți viața. Cu toate acestea, te confrunți zilnic cu tot felul de provocări: ai 40 de elevi la care predai și alți 20 pe care îi supervizezi în același timp; câteodată celălalt învățător este bolnav așa că trebuie să îi preiei și elevii lui; elevii ajung la școala la ore diferite pentru că trebuie să meagă pe distanțe mari (3-6 kilometri); trebuie să faci o pauză de 2 ore la prânz pentru a aduce apă de la o fântână la o jumătate de kilometru depărtare, împreună cu elevii mai în vârstă. E foarte greu însă ești hotărât(ă) să convingi primarul că trebuie să ofere mai multă susținere școlii și elevilor.

113 SPECTACOL șI REZOLVAREA SPECTACOLULUI T V

diRECTORUL ȘCOLii (1 PERSOANĂ)


Ești directorul școlii locale și învățător în același timp. Înainte predai numai tu însă acum 2 ani ai reușit să angajezi un alt învățător așa că sunteți doi acum. Aceasta îți permite să ai mai puțini elevi (numai 36) și astfel să ai grijă de celelalte probleme administrative ale școlii: oferirea de alimente pentru elevi, construirea unei clase (până acum elevii studiază sub copaci cu o copertină din plastic improvizată deasupra capetelor lor – pentru a-i feri de soare și ploaie) sau încercarea de a obține un mini-

autobuz și benzină pentru școală și pentru transportul unei părți a elevilor care locuiesc departe (3-6 kilometri). Vrei să convingi primarul că dea ceva bani școlii.

PRiMAR (1 PERSOANĂ)


Ești primarul unui sat de 300 persoane care are și o școală (majoritatea satelor nu au o școală). Ești foarte mândru să ai o școală în jurisdicția ta și știi cât de importantă este o școală. Cu toate acestea, există multe provocări pentru comunitate și pentru tine în zilele acestea: recoltele sunt puține, oamenii nu au hrană suficientă, nu există medic în sat sau în vecinătate, așa că trebuie să aduci unul la fiecare

două săptămâni dintr-un orășel apropiat (250 km depărtare) iar acest lucru este scump iar resursele de apă sunt foarte limitate.

MOdERATORUL SPECTACOLULUi TV


Ești un personaj TV de succes iar spectacolul tău este unul dintre cele mai populare. Ești foarte mândru de asta. Cu toate acestea, în ciuda succesului și ceea ce presupune acesta, vrei să-ți aduci contribuția pentru bunăstarea țării și să ajuți la rezolvarea problemelor acesteia. Ediția din această seară a spectacolului se va concentra pe provocările pe care le înfruntă educația din Mozambic. Ai invitat câțiva oameni pentru a le asculta opiniile și apoi a găsi soluții: un copil și părinții acestuia, un învățător, un

director de școală și un primar. Adresează-le întrebări pentru a descoperi opinia lor asupra chestiunii în discuție, pentru a vedea ce funționează bine și ce nu, și apoi solicită invitaților să sugereze soluții. Ține minte, succesul spectacolului tău nu stă în arătarea problemelor ci mai ales în găsirea de soluții!

114

Instrumente

PROCEdURĂ

Pregătire Asigură-te că ai pregătit cuvintele de mimat dinainte, în funcție de vârsta participanților.

Instrucțiuni Pas 1: Împarte participanții în două echipe egale. Explică-le regulile jocului: vor mima câteva cuvinte care reflectă probleme legate de educație. Va fi o competiție între echipă, fiecare echipă va trebui să ghicească ce mimează reprezentantul lor. Atunci când o echipă se joacă, cealaltă își va aștepta rândul. Timpul pentru o echipă să ghicească cuvântul este de 5 minute. Nu se permite să se vorbească, totul fiind făcut prin semne. Persoana care mimează trebuie să mimeze o situație în care se întâlnește acel cuvânt particular sau prima literă a cuvântului dacă pare dificil de ghicit cuvântul în sine; nu se permite mimarea unei părți a cuvântului sau cuvinte similare. După ce a trecut timpul pentru o echipă și s-a discutat un pic, începe cealaltă echipă. Echipa câștigătoare este cea care a ghicit cele mai multe cuvinte. Acum au dreptul să solicite celeilalte echipe să ghicească un cuvânt pe care ei îl propun unuia dintre reprezentanții acesteia. Cuvântul trebuie să fie din același domeniu și trebuie să îl verifici cu ei mai întâi.

Pas 2: Mimarea. Poți să dai câte cuvinte vrei. Asigură-te că dificultatea cuvintelor este aceeași pentru ambele echipe. După ce a trecut timpul de mimare și dacă nu l-au ghicit, poți să le spui ce cuvânt a fost. Apoi vei adresa tuturor participanților câteva întrebări (găsești întrebările în secțiunea material).

Discuție și reflectare Încheie activitatea rugând grupul să se așeze în cerc. Încurajează fiecare participant să se gândească la cuvintele pe care le-au plăcut să le mimeze și cu care se simt legați într-un fel; roagă-i să spună câteva cuvinte despre această legătură. Aruncă mingea la acela căruia îi vine rândul.

Indicii pentru facilitare Această activitatea poate să aducă la suprafață situații stereotipe sau moduri de gândire așa că asigură-te că le discuți în momentele scurte de discuție după fiecare mimare, astfel încât particiipanții să învețe mai mult și să aibă mai multe perspective pentru acea problemă.

MATERiALCuvinte sugerate:

■■ Sărăcie■■ Inegalitate■■ Interculturalitate■■ Multiculturalitate■■ Migrație■■ Șomaj■■ Participare■■ Incluziune ■■ Toleranță■■ Discriminare■■ Solidaritate

Întrebări sugerate: ■■ Cine a mai auzit cuvântul până acum? ■■ Cine știe ce înseamnă sau când este folosit și în ce fel de situații?

■■ Ai mai fost într-o astfel de situație sau mediu? Cum a fost?

■■ Cât de bine credeți că a fost mimat cuvântul? Pe ce s-a pus accentul? Ați fi mimat altfel?

■■ Ce credeți că poate fi făcut pentru a diminua apariția acestor situații sau pentru a crește apariția acestora? (În funcție de conotațiile cuvântului)

■■ Ce poți face tu, individual, în viața de zi cu zi într-o astfel de situație sau mediu?

Sunet anulatPREZENTARE gENERALĂParticiipanții își exprimă înțelegerea lor pe teme variate legate de educație prin mimare. Scop

■■ Participanții ajung la o înțelegere mai bună în ceea ce privește educația și problematicile sale

■■ Participanții leagă experiențele lor cu experiențele altor oameni

■■ Participanții se folosesc de creativitate pentru a exprima varii probleme legate de educație

Tipul activității: exercițiu de simulare Cerințe de timp: 30-45 minute Cerințe de spațiu: În interior sau exterior; participanții

pot să stea pe iarbă sau pe covor sau pe scaune, în două semicercuri la 2 metri distanță de fiecare


■■ O minge mică sau una de hârtie

SUNET ANULAT

115

Educ

aţia

RIDICĂ-TE șI VORBEșTE!

PROCEdURĂ

Pregătire Pregătește seturi cu copie ale fiecărui material enumerat mai joc, un set pentru fiecare echipă

Instrucțiuni Pas 1: Împarte participanții în echipe de 2 (dacă nu sunt prea mulți) sau 3 și explică-le activitatea: fiecare echipă va primi un set de materiale pe care trebuie să îl citească pentru a pregăti un discurs de 4 minute pe un anumit subiect. Unul din membri echipei se va pregăti de asemenea pentru a prezenta discursul.

Pas 2: Spune-le participanților subiectul discursurilor lor: Educația este cheia îmbunătățirii vieții oamenilor astfel că toată lumea ar trebui să aibă acces la educație. Înmânează echipelor materialele, lasă-i să-și aleagă mesele și permite-le 30 de minute de citire a materialelor și pregătire a discursului și a persoanei care va susține discursul. Poți să crești timpul dacă este necesar.

Pas 3: Se susțin discursurile. Solicită audienței să comenteze asupra discursurilor, având în vedere 2 aspecte: conținut (puncte de vedere bine spune, atmosfera creată etc), prezentarea (tonalitate, limbaj al corpului etc) și să voteze cel mai bun discurs.

Discuție și reflectare Sfârșitul activității ar trebui să se concentreze pe anumite aspecte pe care le poți ridica prin următoarele întrebări (poți să adaugi și altele dacă este nevoie):

■■ Cum a fost partea de pregătire? Cum v-ați simțit? ■■ Ați avut informațiile necesare dinainte sau a trebuit să o căutați în materiale?

■■ Neluând în considerare discursurile, care este opinia voastră pe subiectul dat?

MATERiALDeclarația Universală a Drepturilor Omului, Articolul 26:

www.un.org/en/documents/udhr/index.shtmlȚinta 2 UN: atingerea educației universale primare:

www.un.org/millenniumgoals/pdf/MDG_FS_2_EN.pdf )

Campania globală pentru educație, De ce educație pentru toți?: www.campaignforeducation.org/en/why- education-for-all/

ridică-te și vorbește!PREZENTARE gENERALĂParticipanții vor fi provocați să pregătească un discurs pe teme legate de educație și să-l susțină în fața celorlalți Scop

■■ Participanții învață cum să documenteze ideile lor pentru a pregăti un discurs

■■ Participanții dezvoltă abilitățile lor de a lucra în echipă

■■ Participanții practică susținerea unui discursTipul activității: lucru în echipă, vorbirea în public Cerințe de timp: 90 minute Cerințe de spațiu: în interior; 3-4 mese cu scaune

(pentru echipe) + scaune pentru toți participanții ca într-un amfiteatru.


■■ Hârtie, pixuri sau creioane, markere

116

Instrumente

BALOANE

PROCEdURĂ

Instrucțiuni Pas 1: Participanții stau în cerc pe scaune. Distribuie postiturile și pixurile fiecărui participant și invită-i să se gândească la două cauze pentru care un copil de vârsta lor nu ar putea să meargă la școală. Ar trebui să scrie o cauză pe fiecare post-it și apoi să-l plaseze la un loc stabilit. Ar trebui să păstreze celelalte două postituri.

Pas 2: Citește toate postiturile cu glas tare și încearcă să le grupezi. Fă un rezumat a celor mai comune cauze. Întreabă participanții dacă vor să adauge și altele dacă simt că lipsește ceva sau poți chiar tu să adaugi dacă ei nu mai au nimic de spus.

Pas 3: Dă fiecărui participant un balon și o bucată de panglică. Solicită participanților să le umfle și să le lege în jurul încheieturii mâini asigurându-se că nu le vor sparge. Baloane simbolizează cauzele la care s-au gândit.

Pas 4: Solicită participanților să se gândească la modurile în care pot să rezolve cauzele menționate înainte. Fiecare ar trebui să scrie două soluții, fiecare pe câte un postit și apoi să le plaseze la locul stabilit.

Pas 5: Citește cu voce tare toate soluțiile și încearcă să aduci mai multe dacă este necesar. Apoi spune participanților, faptul că, datorită găsirii soluțiilor, pot să-și dezumfle balonul. Însă nu pot să-și folosească mâinile și

nici nu pot ruga pe alții să îi ajute. Așteaptă ca toată lumea să-și dezumfle balonul.

Discuție și reflectare

Încheie activitatea prin discutarea următoarelor aspecte cu participanții:

■■ V-a plăcut activitatea? Cum v-ați simțit? ■■ Cât de dificil a fost pentru voi să vă gândiți la cauzele care ar împiedica un copil de vârsta voastră să meargă la școală?

■■ Știi pe cineva care ar fi în această situație? Cum poți să ajuți acea persoană?

■■ Crezi că există copii în alte părți ale lumii care ar putea să se confrunte cu aceste cauze mai multe decât alții? Cine sunt aceștia?

■■ Putem noi din țara noastră să îi ajutăm cu ceva?

BaloanePREZENTARE gENERALĂParticipanții sunt încurajați să se gândească la cauzele lipsei accesului la educației și să se implice într-un joc activ și pozitiv pentru a găsi soluții. Scop

■■ Participanții vor reflecta asupra variatelor provocări cu care se confruntă educația în lume

■■ Participanții vor aduce posibile soluții prin folosirea cunoștințelor proprii

Tipul activității: energizant Cerințe de timp: 30 minute Cerințe de spațiu: în interior sau exterior; scaune în

cerc; spațiu suficient pentru ca participanții să se plimbe și chiar să alerge; un loc pentru a posta post-ituri


■■ 1 balon pentru fiecare participant; 1 metru de panglică pentru fiecare participant, 4 post-ituri pentru fiecare participant, 1 pix pentru fiecare participant

117

Educ

aţia

© 2011

www.glob-edu.net

Date post:	25-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	1 times

SCHIMBĂ-ŢI PERSPECTIVA · 2017-03-16 · despre lume, au atitudini diferite și/sau un stil de...

Documents