Craniu(cranium) Os frontal (05 frontale)

~ 05 nazal (05 nasale)Zgiirie-norii se sprijintl pe

stiilpi de beton ~i cadre de

ofel, aripile avioanelor sunt

inttlrite cu traverse," tot a~a,finuta corpului uman este

oferittl de un cadru intern."

scheletuL

SCHELETULBARBATULUI

Os

(05 zygomaticum) 05 maxilar (maxilla)

05 mandibular (mandibula)

Spata (scapula)

Vertebre cervicale

Clavicula(clavicula)

Stern

(sternum)

S cheletul uman este format din 206 oaseseparate, unite lntre ele prin diferitearticulatii. Milrimea, respectiv forma

diferitelor oase este determinata de functiaanatomicil. Cel mai mare os este femurol,avand 50 de centimetri, iar cel mai mic estescilrita (2,6 mm), una din oscioarele auditive.

Oasele pot fi impilrtite In 4 mari grope.Oasele lungi sau cilindrice dupil cum le arata~i denumirea, sunt alungite, u~qr curbate, aurolul de a amortiza ~ocurile. Din aceasta cate-gorie fac parte oasele gambei, bratului, dege-telor. Oasele scurte, (sau cubice) sunt coltu-roase, groase. A:Ja sunt de exemplu oaselecarpiene ~i tarsiene. Oasele neregulate, con-form denumirii, au forme ~i dimensiuni varia-te. Formeazil unele pilrti ale fetei ~i spatelui.in final, oasele late -coastele, craniul, spata -reprezinta scuturi ale organelor vitale.

Humerus (humerus) -Coaste(costae)

Vertebre dorsale

Vertebre lombare

Ilium(OS ilium)

Sacrum(sacrum)

Coccis

(COCCyX)

-Ischium(oS ischii)

Radius (radius)

Ulna (ulna)

Oase carpiene(carpus) -

Oase metacarpiene

(metacarpus)

Falange (phalanges)

(femur)

.Rotul3(patella)

Tibie

(tibia)

'='E.0::0~

~ii:u~~I'-

l

(fibula)

Mu~chi ~i oasePeste 500 de mu~chi -a~a-numitii mu~chischeletici -se ata~eaz~ de oasele noastre.Mu~h,ii se insern pe oase prin intermediulprelungirilor numite ligamente. jn timpulmi~c~rii, mu~chii corespunz~tori se contrac~,deplasand osul care apartine de ace~tia.Mu~chii ~i oasele formeaz~ 1mpreun~ cele maimari sisteme organice ale organismuluinostru: sistemul osos ~i muscular.

Scheletul este £exibil datorit~ articulatiilorcare unesc oasele. Unele articulatii sunt lns~fIXe, oasele fiind sudate lntre ele la nivelulmarginilor, astfel lncat par a fi un singur os.A§a de exemplu, osul pereche al bazinului(osul coxal) este format de fapt din trei oa~e:portiunea superioar~ este iliumul, parteainferioarn, anterioarn este pubisul, iar ceaposterioarn este ischiumul. La noii n~scuti ~ila copii, aceste oase se pot deplasa putin unulfa~ de cel~lalt, dar parui la maturitate seosific~ complet.

O al~ categorie importan~ a leg~turilorinterosoase este articulatia mobil~, dar ~surami~c~rii este variabil~. Cea mai mare articu-

O Scheletul asigura sprijinul solid alcorpului uman. Mul,umita oaselor ~imu~chilor ata~a,i de oase, putem umbla,putem face sport ~i putem cara greuta,i.

Case metatarsiene

.Falange(phalanges)(calcaneus)

7Q

Spata

Stern

~

.5:3!!

~I!:

~

~

in spate, coastele sunt prinse de vertebre, prinarticulatii mobile, de aceea se pot deplasaindependent una de cealalt.3. in acest fel,toracele se poate dilata in mai multe feluri,

facand posibila respiratia. in fata, coastelesunt separate de stern printr-un cartilaj elastic.La o inspiratie adanca mu~chii intercostaliexterni se contracta, impingand coastele in

putem intoarce degetul mare spre palm~. F~raaceas~ capacitate, ne-ar fi foarte greu s~apuc~m obiectele.

Lubrifierea articula,iilorin articulatii, capetele osoase care seintalnesc, se deplaseaza unul fat:l de celalalt,iar uneori chiar se ating ~i se freaca intre ele.Pentru a nu se uza, capetele osoase sunt aco-perite de un strat neted, lucios, numit cartilaj.Pe langa acesta, articulatia este inconjurata deun sac, care produce lichidul articular (lichidsinovia1) vascos. Acest lichid sinovial siropos,are rolul de a lubrifia articulatia, la fel cavaselina, sau uleiul in ma~inarii. Cartilajul ~ilichidul articular previn tocirea ~i uzura

culatia dintre cele doua vertebre se nume~tearticulatie pivotanta, care permite rotireacapului la stanga ~i la dreapta. La fel functio-neaza ~i articulatia cotului, care permite roti-rea antebratului.

Cele mai simple articulatii ale scheletuluisunt probabil cele in care o suprafata articula-ra aluneca peste cealalta. O asemenea articu-latie este intre rotula ~i extremitatea distala afemurului, sau intre oasele carpiene.

Oasele care se articuleaza in ~a, se potdeplasa in directii diferite, dar nici unul nu sepoate deplasa fata de celalalt os. O asemeneaarticulatie este intre osul metacarpian aldegetului mare ~i oasele carp.iene. Datoritaacestei caracteristici ale articulatiei in ~a, ne

FEMEI

Bazinul femeilor

latie a organismului nostru, articulatia genun-chiului de exemplu functioneaz;I ca o balarna:permite rni~carea Inspre inapoi a gambei, darnu permite ~c~ri laterale ~i orientate Inainte.La fel functioneaz;I ~i articulatiile degetelor.

Articulatia coxo-femural~, dintre osul bazi-nului ~i femur, este ins~ o articulatie numit:Isferic~, sau liber:1: suprafata sferic~ a capuluiarticular al femurului se potrive~te in cavitateaarticular~ a bazinului. A"Ceast~ structur~confer:1 o mobilitate deosebit:I a articulatiei,permitand ~~ri ample inainte, Inapoi ~ilateral. La fel este ~i articulatia um~rului (intrehumerus ~i spat:I).

Articula~iile coloanei vertebraleColoana vertebral~ urnan~ este format:I din 26de oase separate: vertebre; acestea sunt uniteprin articulatii. Vertebrele se deplaseaz~ putinfata de vertebrele invecinate, dar acestedeplas~ri mici, adunate la un loc determin~ oflexibilitate deosebit:I a coloanei vertebrale.Dac~ nu ar fi a~a, nu ne-am putea apleca infata, In spate sau lateral.

La Intalnirea capului ~i a coloanei ver-tebrale g~sim un alt tip de articulatie. Datorit~celor dou~ proerninente (condili) ale osuluioccipital care se potrivesc in cavit:Itile arti-culare ale primei vertebre, ne putem aplecacapul inainte ~i inapoi. Prima vertebr~cervical~ se nume~te atlas (dup~ titanul dinrnitologia greac~, care tine pe umeri Intreagalume). Atlasul, de forma unui inel, se potri-ve~te cu a doua vertebr:1 cervical~, axis. Arti-

BARBA TiBaz;nul barbat;loreste ma; lung $;ma; ingust, decatal feme;lor, $;dator;ta greutat;;ma; mar; la caretrebu;e sa reziste,este mai solid. Pebaza acestor part;-cularitati se poateu$or deosebischeletul unuibarbat de cel alunei femei.

," cel al barbatilor,

pentru ca in timpul

na$terii capul $iumerii copilului sapoata trece prin el.

Articulatiilebazinului la femeigravide devinelastice, pentru a,

bazinul u$ura na$terea.

femeii

I ~~

.0~

~~tj0:u~

bazinulbarbatului

3D

afarJ, jar sternul inajnte. Volumul toraceluj vacre$te, in acest fel plJmanjj se pot djlata. intjmpul expjratjej mu$chjj jntercostalj jnternj secontractJ, jar cej externj se relaxeazJ.

capetelor osoase in urma freca:rii intre ele. inarticulatiile dintre vertebre, care (cu exceptiaarticulatiei dintre atlas ~i axis) permit doarmi~ca:ri limitate, se ga:sesc ni~te discuriintervertebrale cartilaginoase. Daca: unulI dintre discuri este dislocat ~i apasa: un nerv , seproduce una din afectiunile dureroase,numite hernia de disc.

Fiecare articulatie mobila: este tinuta: deligamente elastice, care se prind pe capeteleosoase care formeaza: articulatia. Aceste liga-mente protejeaza: articulatia de deplasa:rile oa-selor care depa:~esc limita obi~nuita: ~i care arforta prea mult articulatia, respectiv de luxatii.

Numaratoarea oaselorCapul uman este fonnat in totalitate din 29 deoase. Neurocraniul este compus din 8 oase;acestea sunt bine sudate, pentru a protejacreierul sensibil la actiunile din exterior. Alte14 oase intra: in fonnarea fetei (craniulvisceral), in cele dou~ urechi rnai exis~ cate3 oscioare auditive, iar unru1torul Si totoda~ultimul os este mandibula. Cavi~tile unoroase craniale reduc greutatea craniului.

in forrnarea coloanei vertebrale intra: 26 deoase. Cele 7 vertebrecervicale sunt unnate de12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebrelombare late, puternice. Osul sacrum, situatintre oasele care fonneaz~ bazinul, este alc~-tuit din sudarea as vertebre sacrale. Ultirnavertebra: a coloanei este coccisul. Acesta eraforrnat initial din 4 oase care s-au unit.

Oasele care fonneaz:I toracele sunt 25 la8 numc. Pe cele dou~ p~rti sunt aliniate una, sub alta 12 perechi de coaste lungi Si curbate,

in centru fiind situat stemul. La extrernitateaposterioara:, coastele sunt in leg~tura: direct~cu vertebrele dorsale, iar in fata cele 10perechi superioare de coaste se ataseaz~ de

Oasele centurii scapulare, ale bratului,antebratului ~i mainii sunt in nuril:lr de 64,reprezentand aproximativ o treime din numa-rul total al oaselor corpului urnan. in centurascapulara de o parte ~i alta sunt situate cate oclavicula ~i o spata. Bratul este formatdintr-un os, iar antebratul din doua oaselungi: humerusul, respectiv radiusul ~i ulna(prin aceasta anatorni~tii intelegand regiuneacarpometacarpiana ~i regiunea falangelor)este alcatuit din mai multe oase: cele 8 oasecarpiene, care asigura jocul incheieturii, cele5 oase metacarpiene, cele doua falange aledegetului rnare, respectiv cele 3 falange larestul degetelor -in total 27 pe ambele parti.

Centura pelvina ~i piciorul sunt formatedin 62 de oase: ~i acestea reprezinta aproxi-mativ o treime din numarul total de oase.Osul pereche al centurii pelvine, impreuna cuosul sacrum al coloanei vertebrale formeazabazinul. De aici in jos urmeaza femurul,rotula, tibia ~i fibula. in regiunea gleznei de oparte ~i de alta se gasesc cate 7 oase tarsiene,cite 5 oase metatarsiene, ~i se termina cu cele2 falange ale degetelor rnari, respectiv celecate 3 falange ale celorlalte degete de lapicior.

Structura interna a oaselorOasele organismului viu nti sunt deloc atat deuscate. albe ~i rigide, precum am putea credevazand scheletele expuse in muzee. Osul viueste de culoare cenu~ie. fiind acoperit de omembrana rezistenta -periost, -prin care

O Oasele craniului la omul adult suntbine sudate, dar la noul-nascut acestearticula,ii sunt u~or mobile,pentru a u~ura patrunderea capuluiprin ductul genital ingust.

31

SCHELETUL

centimetru p~trat s-ar distribui greutatea unuihipopotam. ins~ in anumite situatii, osul sepoate crnpa sau rupe cu u~urin~.

Vindecarea oaselorMedicul repune f~rn intarziere osul fracturat,deoarece imediat dup~ accident incep proce-sele de vindecare. La inceput se formea~ unhematom mare intre capetele osoase fractu-rate, apoi substantele minerale.sunt indep~r-tate de la nivelul fracturii prin intermediulsangelui. intre timp, cheagul de sange esteimpanzit de o retea fibroas~, care va prindecapetele fracturate. Osteocitele care migreaz~in reteaua fibroas~, vor forma un os nou,

putemic.Aproximativ in trei s~pta:mani ia na~tere

acea formatiune osoas~ bogata: in calciu, careva uni din nou capetele osoa~ fracturai~.Aceasta: formatiune, numita: calus, se transfor-m~ treptat in tesut osos adev~rat. in u~-toarele luni ~i ani se netezesc proeminentelesau muchiile eventual rnmase la nivelulfracturii, osul fiind ca inainte de fracturn.

O In urma unoraccidente mai grave,oasele pot suferifracturi care sevindecii greu. Inaceastii imagineroentgen se poateobserva trauma-tismul care a afectattibia ~i fibula. Cape-tele fracturate vortrebui repuse la loc,pentru a se suda inpozi~ia normalii.Osul fracturat nupoate fi supus unorsolicitiiri, de aceeade multe orimembrul fracturatse pune in ghips.

STRUCTURA INTERNA A OSULUI

DacJ efectuJm o sectiune transversalJ saulongitudinalJ printr-un os lung specific, deexemplu un femur, se poate observa, cJ osul -este format din mai multe straturi.

Canale Havers

patrund vasele sangvine ~i nervii destinatioaselor.

De~i oasele par a fi compacte, in realitatesunt pline de mici cavitati. Sub periosturmeaza compacta osului, sau tesutul osos detip Havers. Daca facem o sectiune trans-versala la nivelul unui os, in tesutul compactputem observa o multitudine de mici cercuri.Aceste a~a-numitele canale Havers strabatlongitudinal osul, avand rolul de a adapastivasele ~i nervii care patrund din periost in os.in jurul acestor canale, in mici lacune osoase,sunt situate ni~te celule de dimensiunimicroscopice: celulele osoase sau osteocitele,care formeaza partea solida a osului.

Stratul paros, buretos, ce se intinde subtesutul compact, se nume~te tesut osos spon-gios, cu toate ca ~i acesta este solid. in sfa~it,in interiorul osului, intalnim tru1duva osoasa.Aici este produsa marea parte a celulelorsangvine.

Periost(periosteum)

32 Corpul omenesc 9 -MUSCHlI Corpul omenesc 80 -BOULE OASELOR SI ALE AR11CULA11ILOR

Regenerarea oaselorAsemeni celorlalte organe, ~i oasele sunt inperrnanenta schimbare, se uzeaza ~i se rege-nereaza. Sub efectul fol1elor care actioneazaasupra oaselor, de la na~tere, pana la moarte,se produce dizolvarea tesutului osos vechi ~iformarea tesutului osos nou. Aceastainseamna, ca in prirnul rand se transformaoasele regiunilor corporale puternic solicitate.calaritul, de exemplu, determina regenerareaoaselor coapsei ~i fesei.

Acele oase care nu sunt solicitate atat deintens, slabesc. Daca cineva se rni~ca putin peo perioada rnai lunga, de exemplu din cauzaunei boli, oasele lui vor fi rnai slabe.

Oasele pot fi comprirnate, ~i nu sunt atatde fragile: se pot indoi putin ~i pot amortiza ~1 v . ..ase sangvlneenergia unor lovituri rnai rnici sau zguduituri. ~Cand sarirn, asupra oaselor noastre actioneaza ~

II ' ~~~~:c~:~aseelule osoase

fol1e extrem de rnari. Femurul rezista la o ~ (osteocite)

presiune atat de rnare, ca ~i cand pe fiecare ~: ,