VERONICAÎNGRIJITOAREA: Cic-a fost cândva, demult

Cât de mult?

E, demult! Undeva a fost un lup

Cine-a fost?

Un lup!

Şi îi speria pe toţi!

Ce făcea?

Vei veda!

Era mare şi-avea colţi.

Ce avea el?

Colţi!

Ne place, mai spune, mai spune ce-a urmat

Se ţine de glume

Nimic nu s-a-ntâmplat.

Ba da,

Ba nu,

Ba da, taci tu!

Hai să tăcem şi să ascultăm!

Într-o zi, bunicul meu

Cum era?

Uite-aşa! Când mergea spre satul său.

Ce făcea?

Cânta. Nu ştiu cum s-a nimerit.

Ce-a făcut? Nimerit.

Chiar cu lupul s-a-ntâlnit.

Vai, şi ce-a păţit?

1

I-a zis lupul:

- Stai aşa, chiar acum te voi mânca.

Zice moşul:

- Iaca stau, dar să fiu mâncat nu vreau!

- Te mănânc, moşneagule!

- Te lauzi că n-ai cu ce!

- Poate crezi că nu am dinţi!

- Să văd de nu minţi!

Lupul gura a căscat,

Colţii şi i-a arătat.

Bunicuţul i-a băgat mâna-n gât adânc,

Când de coadă mi l-a prins,

L-a ţinut tare strâns

Şi apoi foarte frumos mi l-a-ntors pe dos.

Auzi ce putere, bunicul tău avea!

Să-mi daţi o avere, nu cred aşa ceva!

Poate e de necrezut,

Fiindc-a fost mai demult

Pe când zâna apărea

Şi minuni făcea.

Asta se-ntâmpla demult

Când lupul era surd,

Dar acum să mă lăsaţi

Şi să vă culcaţi!

VERONICA: O zână frumoasăAş vrea să văd şi eu

2

O zână frumoasăSă vină-n drumul meu.

DIRECTOAREA: Hi! Un strigăt în casă! Ce poate să fie?

Un om din afară sau ce? O stafie?!

Normal este noaptea tăcere deplină.

Să văd ce se-ntâmplă

Şi unde-i lumină.

Ce-i cu voi aici? Hai sus!

Să n-aud o vorbă! Sus!

De ce nu se doarme la ora aceasta?

De ce? De ce? De ce?

De ce nu-i închisă mai bine fereastra?

De ce? De ce? De ce?

De ce s-a strigat ca-n codru deodată?

De ce? De ce? De ce?

De ce stai, fetiţo, cu gura căscată?

De ce? De ce? De ce?

La culcare, la culcare, imediat!

Sâc, că eu, sâc, că eu sunt în pat!

De ce le spui noaptea poveşti cu animale?

De ce? De ce? De ce?

De ce iese praful din cârpele tale?

De ce? De ce? De ce?3

De ce stai cu perna pe cap lângă mine?

De ce? De ce? De ce?

Din casa aceasta să pleci chiar de mâine!

De ce? De ce? De ce?

Toată lumea, toată lumea, vă culcaţi!

Vă rugăm, vă rugăm s-o iertaţi!

Tu aduţi aminte că mâine-i ziua ta,

Dar n-ai fost cuminte

Şi nu te vom serba.

Atunci pentru mine Să faceţi ceva bun!

Nu-i ziua ta mâine!

Eu vreau să fie acum!

BUCĂTAR: Bună dimineaţa!

ÎNGRIJITOARE:Bună dimineaţa!

Mi-a spus azi un grădinar

Că la noi în cămin

O aniversare avem

Cum o onorăm?

Aş propune ca-n dar chiar un tort să-i prepar

ÎNGRIJITOARE:Tort să fie, cât de mic!

DIRECTOAREA: N-ai să faci nimic!

4

ÎNGRIJITOARE: Sărbătorita e azi Veronica

BUCĂTAR: N-ai auzit? Eu nu fac, nu, nimica.

ÎNGRIJITOARE:N-are pe nimeni, mititica!

BUCĂTAR: Păcat! Nu fac, nici atâtica!

ÎNGRIJITOARE: Poftim?

BUCĂTAR: Nu fac!

Toţi am fost copii cândva,

Ca şi ei mititei.

Dar când ne sărbătoream

Torturi nu erau.

O greaşeală de făceam,

De spărgeam sau stricam.

Mama mă cam atingea.

ÎNGRIJITOARE: Bine îţi făcea!

Că s-a jucat şi-a râs

Unde-i vina?

BUCĂTAR: Am spus că nu fac nimic!

Dă-mi făina!

Unde-am pus-o?

ÎNGRIJITOARE: Nu vezi? Lângă tine!

Mestecă bine!

BUCĂTAR: Nu fac…nimic.

Scuzaţi! Nu primeam nici un cadou5

ÎNGRIJITOARE: Un cadou?

BUCĂTAR: Dă-mi un ou!

ÎNGRIJITOARE: Vezi, cum îl vei frământa!

BUCĂTAR: Nu mă învăţa!

Lângă mama de stăteam

Mă băgam şi vorbeam

Mama mă cam atingea

ÎNGRIJITOARE: Bine îţi făcea!

Pune zahăr vanilat

Ca să-l faci parfumat.

BUCĂTAR: Ştiu eu cum să iasă bun,

Dar nu vreau să-l pun!

Şi-apoi când promit ceva

Că nu fac, nu fac!

Tot timpul m-ai cicălit

Şi uite ce-a ieşit!

6

DIRECTOAREA: Mulţi ani, Veronico!

Şi veselă să fi!

ÎNGRIJITOARELE: Mulţi ani, Veronico, să ai doar bucurii!

BUCĂTAR: Mulţi ani, Veronico, noi îţi urăm cu toţi!

Acum suflă tare, ia, să vedem de poţi!

TOŢI: Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască!

Fă puf x 7, puf, puf!

ZÂNA: Veronico,Veronico,Fată bună şi cuminte,Pentru tine, Veronico,Traista este darul meu.Ea e plină de poveţe.E o traistă fermecată!Poate multe să te-nveţe,Dacă o asculţi mereu!

TOŢI: A oricui poate fi şi a lui şi a ta.Doar dacă într-o zi poţi spune aşa:”Eu sunt harnic şi bunSunt viteaz şi îndrăzneţ,Cuminte şi bun sunt oricând."

Ea e plină de poveţeŞi în orice-mprejurarePoate multe să te-nveţeDacă o vei asculta.O primeşti numai o dată,La o zi de sărbatoare;E o traistă fermecată.....Veronico e a ta !

7

TOŢI: A oricui poate fi şi a lui şi a taDoar dacă-ntr-o zi poti spune aşa:Eu sunt harnic şi bun,Sunt viteaz şi îndrazneţ, cuminte şi blândSunt oricând!”

Ea e plină de poveţeŞi în orice-mprejurarePoate multe să te-nveţeDacă o vei ascultaO primeşti numai o datăLa o zi de sărbatoare…E o traistă fermecată.Veronico, e a ta !

VERONICA:Zână bună şi frumoasă mi-ai adus o bucurieTraista care mult îmi place şi am s-o ascult mereu.

Mare lucru, traista-i traistă Ce putea mai mult să fie?

Şi minuni poate face

Tot aşa cum fac şi eu!

TRAISTA: Hei! Nu cârtiţi, nu bârfiţi!

TOŢI: Cine-a vorbit?

8

TRAISTA: Sunt o traistă fermecatăVeţi vedea acum pe dată!

Sunt o traistă fermecatăCum nu mai găseşti în lume.O dorinţă, eu pe datăPot să o îndeplinesc.

Chiar de-mi place câteodatăSă dansez şi să fac glume. Sunt o traistă fermecatăŞi, iată, cum o dovedesc!

V-aş ruga un minutŢineţi ochii închişiAşa, încercaţi, doriţi şi visaţi.Tot ce-n gând v-a trecutVeţi vedea c-am ghicit.Şi-acum e un vis împlinit!

Ca viteazul din povesteIată-te, zburdând călare!

Daţi-mi voie doar o clipă!Tortul cine l-a mâncat?

A oricui eu pot fi şi a lui şi a taDoar dacă-ntr-o zi poti spune aşa:

Eu sunt harnic, eu bun,Eu viteaz şi îndrazneţ, cuminte şi blândSunt oricând!

Veronica, fată bună, fată bună şi cuminte,

9

Tu de azi îmi eşti stăpână

Cere-mi-ndată tot ce vrei!

Dac-un strop de îndoială

Încă-l mai păstrezi în minte.

Nu-l ascunde cu sfială

Că-l citesc în ochii tăi.

VERONICA: Vreau să vină primăvara!

Vine primăvara pe dealuri şi câmpii,Sună toată ţara de cântece zglobii.Peste dealuri şi livezi zboară o urarePrimăvară, timp dorit, bine-ai venit![...]Primăvară, timp dorit, bine-ai venit! la-la, [...] la-la [...]la-la-la-la la-la-la-la-lala-la, [...] la-lala-la-la-la-la

10

BUCĂTAR: Vine primăvara, gătesc astăzi spanac.ÎNGRIJITOARE: Până vine seara curat eu am să fac.BUCĂTAR: Totul este pregătit, şi acum spanacul,Până fierbe în castron, eu joc şotron.[...]ÎNGRIJITOARE: În loc să mai joci şotron, vezi de castron! la-la, [...] la-la [...]la-la-la-la la-la-la-la-lala-la, [...] la-lala-la-la-la-la Vine primăvara, e cerul fără nori,Parcă-i mai frumoasă cununa mea de flori.Nimeni nu va îndrăzni de mine să râdă,Sunt neîntrecut în glas - Tu cânţi pe nas![...]Cred ca-i să ajungi un as la contrabas! la-la, [...] la-la [...]la-la-la-la la-la-la-la-la DIRECTOAREA: Fii atent! Capul drept!

11

Vine primăvara, voi învăţa să zbor.Trebuie să cumpăr un ceas deşteptător.Noi acum vom îmbrăca o blăniţă nouă.Hei cumatră, un' te duci?- Să-mi iau papuci.[...]Să-mi iau roşii papucei, să joc cu ei! la-la, [...] la-la [...]la-la-la-la la-la-la-la-lala-la, [...] la-la [...]la-la-la-la-la Vine primăvara pe-o aripă de vânt,Am să iau vioara şi-am să învăţ să cânt.Fiindcă-mi place foarte mult muzica uşoară,Ştii un cântec? Orişice? - bee, hee, hee[...] Alte versuri ştii mata? - bee, hee, haala-la, [...] la-la [...]la-la-la-la la-la-la-la-lala-la, [...] la-la [...]la-la-la-la-la DIRECTOAREA:Vine primăvara cu-alaiul ei de flori,Se îmbracă ţara în strai de sărbători.Lumea toată e a ta, râzi copilărie,Pretutindeni este loc de cânt şi joc!

VERONICA: Traistă bună, fermecată,

Uite pasărea cum zboară!

Pe sub zările albastre

Vreau și eu să fiu ca ea!

Fă-mă, traistă, mititică

12

Să fiu ca un fulg ușoară,

O săgeată rândunică

Înspre soare voi zbura.

Aș dori tot mai sus

Să mă-nalț cât mai sus,

Pe valuri de vânt

Sub norii de-argint.

Tot mai sus, tot mai sus,

Vai, ce bine e sus,

Îmi place, îmi place nespus.

N-o să zboare! N-o să zboare!

VERONICA:

Aș dori tot mai sus

Să mă-nalț cât mai sus,

Pe valuri de vânt

Sub norii de-argint.

Tot mai sus, tot mai sus,

Vai, ce bine e sus,

Îmi place, îmi place nespus.

Vreau și eu să zbor! Și eu! Veronica: Lăsați-mă-n pace! Gata! E a mea și gata!

13

Te rog frumos, dă-mi și mie traista! Te rog, că nu-i fac nimic! Te rog!Veronica: Nu v-o dau și gata!!!!

TRAISTA: Veronico, Veronico, am crezutCă ești o fată bună.Ești schimbată și mă doare,Nu te pot vedea atât de rea.

M-ai jignit și te las,Am plecat, bun rămas!Tu singură acumPornește la drum.

Pe cărări de tăceriSingură vei umblaȘi gândul meu bun Vei chema.

Așa-mi cere Zâna noastră,Să te las, să plec de lângă tineZbor departe, zbor în lumeCând vei merita, mă vei afla!

VERONICA: Trăisticioara mea, nu pleca! Nu pleca! Stai! Nu pleca!!!!

LICURICIUL:Ia, te uita o fetita prin pădure, Dar ce are? De ce plange? Ce-a pățit? A pornit-o după fragi și după mure Si, pe semne ca s-a rătăcit. Eu sunt licuriciul! Precum vezi, sunt un ciob dintr-o steaSi vin cu speranta,Luminand orisicand calea ta Lalala lalala lalala Nu ma vezi suparat niciodat,Lalala lalala lalala Asta-s eu si sunt vesel mereu, Vrei sa vin acum la tine? Tine mana! Vai, ce trista e fetita! Vai de ea!

14

VERONICA: Am pierdut traistuta, ce mi-a dat-o zana, Spune! Cine esti mata?

LICURICIUL: Eu sunt licuriciul, Daca vrei sa cunosti lumea mea, De vrei sa fii mica, Spune-acum dupa mine, asa: Tiribom-ciribom-tiribom, De trei ori peste cap Halei-hap!

VERONICA: Unde-i zana? Unde-i traista? Unde-s oare?

Amandoua sunt departe, fata mea. Intr-o lume unde este numai soare Eu acolo n-am ce cauta Eu sunt licuriciul! Precum vezi, sunt un ciob dintr-o stea Si zbor numai noaptea Ce sa fac?! Asta e viata mea! Lacrimile nu sunt bune! Tu fii vesela mereu! Ai in mine un prieten Să te-ajute, cand ti-e greu Fata mica, necajita Oricand vrei, ma poti chema Daca tu, din departare In semnal, vei fluiera!

IEPURAȘII: Suntem frați nedespărțiți

Dacă vreți să ne-ntâlniți

În pădure să veniți

Chiar de-avem un prost renume.

Și când dăm de inamici

Ne-ascundem după urzici

15

După ce îi înșelăm

Începem să cântăm:

Ie,ie,ie, iepurași

N-avem teamă de vrăjmași

Nu suntem dintre cei lași.

VULPEA: Hei, dl. Corb, încotro așa grăbit?

CORBUL: Pardon! Nu vă cunosc!

VULPEA: Cum îndrăznești! O să mă cunoști! Hei, domnule Corb!

CORBUL: Cum ți-a mers azi la furat, cumătră vulpe?

VULPEA: Vai, eu să fur?! Mă jignești! Eu să fur?!

CORBUL: Păi, da, chiar dumneata!

VULPEA: Vai, vai, dar cum poți să vorbești așa ceva?! Dar nu mi s-a-ntâmplat niciodată! … O știe pădurea toată

Dar nu vă permit!

Mă cunoaște atâta lume!

Tot mai grea e viața în pădure

Zi de zi devine tot mai grea.

Corbul nu-i obișnuit să fure,

Eu dacă nu fur n-am ce mânca.

Când te văd plimbându-te alene,

Fir-ai tu, să fii, de încrezut,

Jur că tot te las eu fără pene!

Tu de unde-ai apărut?

16

VERONICA: Caut zâna minunată

Vreau plângând să-i cer iertare,

C-am fost rea și egoistă

Caut zâna să o rog

Să-mi dea traista fermecată

Cu puterea ei cea mare

Să mi-o dea să nu fiu tristă

Cu copiii să mă joc.

VULPEA: Astea-s povești copilărăști

Nu-i nici o traistă fermecată

Aici în crâng dacă ar fi

La mine-n casă s-ar găsi.

VERONICA: E-adevărat ce s-a-ntâmplat

Și numai eu sunt vinovată.

VULPEA: E-o zână rea!

VERONICA: Ba nu e rea și ea m-a-nvățat așa:

V-aș ruga un minut

17

Ţineţi ochii închişiAşa, încercaţi, doriţi şi visaţi.Tot ce-n gând v-a trecutVeţi vedea c-am ghicit.Şi-acum e un vis împlinit!

VULPEA: Fata asta pare dezghețată,

Ce-ar fi să o iau în școala mea?

Să m-ajute-n treabă câteodată

IEPURAȘII: Asta o să fie vai de ea!

VULPEA: Uite ce se-ntâmplă, fată dragă,

Recunosc c-ai început să-mi placi

Te-aș păstra aici o vară-ntreagă

Spune-mi tu ce știi să faci?

Tu știi să furi sau știi să minți?

Sau știi să fii lingușitoare?

Știi pe furiș, prin lăstăriș,

Cu prada cum să vii pâș-pâș?

Tu știi să furi?

VERONICA: Nu știu să fur!

Sau știi să minți?

VERONICA: Nu știu să mint!

Ori știi să fii răzbunătoare?18

Am să te-nvăț un meșteșug

Că sunt maestră-n vicleșug!

VERONICA: Vreau să merg la traistă și la zână.

VULPEA: Asta, draga mea, nu este greu,

Haide vin” și prinde-mă de mână

Dacă mă asculți

Te-ajut chiar eu.

De orice pericole din codru

La nevoie de voi apăra

Dacă-mi promiți că într-un totul

Vorba mea o vei urma.

Și-ai să furi?

VERONICA: DA, AM SĂ FUR!

Și-ai să minți?

VERONICA: DA, AM SĂ MINT!

Și-ai să fii lingușitoare

Și pe furiș

VERONICA: DA, PE FURIȘ!

Prin lăstăriș

VERONICA: PRIN LĂSTĂRIȘ

Cu prada ai să vii pâș-pâș.

Orice cuvânt e-un legământ

19

De azi asculți numai de mine

Am să te-nvăț un meșteșug

Că sunt maestră-n vicleșug!

Te-ai prins?

VERONICA: M-AM PRINS!

20

IEPURAŞII: S-A PRINS!!!

VULPEA: Fii atentă la meşteşug!

Faţa ta să pară inocentă

Când te pregăteşti de vicleşug.

Ai văzut? Că-s bolnavă m-au crezut.

Să ştii ce faci când te prefaci,

E-ntr-adevăr o mare artă!

VULPEA: Hei, jupâne corb, cu plecăciune,

Spune-mi oare ce s-a-ntâmplat?

Nu eşti pasăre eşti o minune

Oare prin ce farmec te-ai schimbat?

Doamne, Doamne, ce mai frumuseţe!

N-am mai întâlnit aşa ceva!

Parcă-s aur penele măreţe

Eşti superb! Pe-onoarea mea!

IEPURAŞII: Ai auzit? Am auzit!

Are un gând cumătra vulpe

Îi va cânta, îi va dansa

Ia, să vedem ce va urma!

VULPEA: Când te privesc, zău, c-ameţesc.

VERONICA: Vai, o să-i cadă caşcavalul!

21

VULPEA: Că eşti frumos şi maiestuos.

IEPURAŞII: Şi caşcavalul e gustos!

VULPEA: Păi, eşti frumos şi maiestuos,

Dar nu ai nici un pic de voce.

Nu mi-ai cântat

Ah, ce păcat, eu mor

Şi nu te-am ascultat!

CORB: Cra! Cra! Am un glas!

Pe’onor dacă vă cânt eu vă omor!

VULPEA: Ai văzut?

Ţi-am demonstrat înc-odat’

Că unde-s proştii şi-ngâmfaţii

Totu-i să ştii să-i linguşeşti

Şi foarte bine-ai să trăieşti!

CORB: N-am fost prudent! N-am fost atent!

M-am îmbătat c-o linguşire!

Te pomeneşti că-ntr-o zi

Erou de fabulă voi fi !

Am zis!

IEPURAŞII: Precis!

22

VULPEA: În sfârşit mă văd din nou acasă,

Parc-am obosit şi eu niţel

Totuşi n-am adus nimic în casă,

O găină sau un cocoşel.

Cine ştie mâine dimineaţă

Poate voi avea mai mult noroc!

Poate-mi va ieşi în drum o raţă

S-o mănânc cu cioc cu tot!

E greu să fii zi după zi

Descurcăreaţă şi atentă.

Să te strecori cu paşi uşor

Să-nhaţi rapid un puişor.

În drumul tău să lupţi mereu

C-o sumă-ntreagă de capcane

Ceas după ceas, zi după zi,

Tot zâmbăreţ e greu să fii!

Prin lăstăriş şi prin tufiş

Începe-o zi de vânătoare.

VERONICA: La zâna mea când vom pleca?

VULPEA: Nu meriţi încă aşa ceva!

Te duci acum la moară-n drum

Şi-aştepţi motanul să se care

23

Cum a plecat te bagi în pod

Şi în viteză îi furi tot!

Din pod! Iei tot!

Du-te! Fugi!

BROSCOI: Păzea că vine Dănilă

De nimeni n-are habar

Hai vino-n lume şi-admiră

Pe cel mai mare pescar!

24

DĂNILĂ:Eu sunt motanul Danila,Sunt cel mai aprig motanDe soricei nu mi-e milaOricand, aicea ii am.

Ii vad si ii aud, oriunde se ascundChiar daca ar fi la Polul Nord sau Polul SudMiscarea mea e agilaDin gheare imi fac un arcanEu sunt motanul DanilaSunt cel mai aprig motan.

VERONICA: Domnule motan, eu nu sunt dusman, Ti-am adus un bilet

DANILA: Slujnicuta, da! De lucru as aveaCam ce stii tu sa faci, draga mea?

VERONICA: As stii sa matur prin casa, si chiar mancare sa facSi praful..

DANILA: Lasa, lasa, da cred ca-mi vei fi pe plac.Faina si mala, sa cerni stii oare, ai?

VERONICA: Eu pot sa spun nu prea..

DANILA: Ha. Ha! Vei invata. Te rog pofteste în vilă să vezi unde vei lucra..lalalalala.

Eu sunt motanul Danila,Iar pumnul mi- e buzdugan De nimenea nu am milaSunt cel mai strasnic motan.

Plec din nou la drum, tine minte acumCum sa ceri binisor, am sa-ti spunSi la stanga ta, si la dreapta ta..

VERONICA: Dar nu stiu daca eu voi putea..

25

DANILA: Eu sunt motanul Danila,Sunt cel mai mandru motanDe soricei nu mi-e milaOricand aicea ii am.Cu mine n-au noroc,Nu-mi place sa ma jocDe-i simt sau de-i audIi si inhat pe loc.Miscarea mea e agilaDin gheare imi fac un arcanEu sunt motanul Danila,SUNT CEL MAI APRIG MOTAN.

VERONICA: Vai de mine, vai mi-e frică

Trebuie să fug acasă,

Dar sunt toate zăvorâte

De aici nu pot scăpa.

Sunt închisă, singurică

Şi motanul nu mă lasă

Ce să fac eu dacă-s mică

Vai, ce grea e soarta mea!

Hai c-am început puţin să uit de frică

Uit că sunt închisă aicea de cotoi.

Ştiu eu cum voi face să fiu foarte mică

Să pot să mă joc puţin cu voi.

Tiribom-ciribom-tiribom, De trei ori peste cap Halei-hap!

26

ŞORICEII: Tiribom-ciribom-tiribom, De trei ori peste cap Halei-hap!

ŞORICEL: Eu sunt ales, draga mea, dintre şoricei

Sunt gata azi prezenta pe amicii mei

După cum vezi sunt toţi mititei

Să nu te temi de ei, în lume.

Sunt foarte buni interpreţi, veseli şoricei

Sunt dansatori, cântăreţi, toţi amicii mei.

Ce pot să facă îi vei admira

Când îi voi prezenta.

Dă-mi voie!

AURICĂ: Sunt Aurică şi cânt

Tra la la la la

Trist niciodată nu sunt

Tra la la la la

Povestea noastră o vei afla

De mă vei asculta.

Ne cam ferim de motan

Că dumnealui e tiran.

Tra la la la la

Dar adevărul e constatat

E prost şi îngâmfat.

Şi-atunci când e plecat pe undeva.27

În casa lui ne vei vedea

Pe masa lui ne instalăm

Şi voioşi cântăm.

Sunt Aurică şi cânt

Tra la la la la

Trist niciodată nu sunt

Tra la la la la

Chiar de te apasă griji şi nevoi

Fi veselă ca noi!

ŞORICEII: Când pisica nu-i acasă

Şoarecii joacă pe masă

Când pisica nu-i acasă

Viaţa e frumoasă!

ŞORICICA: Aş dori un pic de pudră

Ca să mă pot machia

Şi aşa fermecătoare

Eu vă voi cânta.

Dacă pisica la gât are clopoţei

Seara îi ţin de urât zeci de şoricei.

Iar gospodină dacă ar fi

Ce mult ne-ar necăji ...prin casă

Dacă pisic-ar avea zeci de şoricei

28

Dintr-un condei ar cădea în lăbuţa ei

Dar pentru noi dacă nu mai e

Că nu-s pisicile.

Dacă pisica la gât are clopoţei

Seara îi ţin de urât zeci de şoricei.

Viaţa-i frumoasă şi-aş tot cânta

Din toată inima.

AURICĂ: Lume, lume, soro lume,

Lume, lume, soro lume,

Unul este Aurică

Ce de nimeni n-are frică!

Lume, soro lume,

Să vină aici motanii

Să-i bat şi să le iau banii

Lume, soro lume!

ŞORICEII: Viaţa-i frumoasă şi vom cânta

Din toată inima.

VERONICA: Da-ţi-mi voie! Veronica, o fetiţă oarecare

Caut traista fermecată

Care ajută pe cei buni.

ŞORICEL: Cum e traista?

VERONICA: Minunată.

29

Doar o dată vine-n viaţă.

ŞORICEL: Ia mai spune înc-o dată

Cum e traista cu minuni?

VERONICA: Doar o clipă atât

Să ţii ochii închişi

Orice ţi-ai dori

Ea poate-mplini.

Tot ce-n gând ţi-a trecut

Traista mea ar ghici

Şi visul aievea ar fi.

ŞORICEL: Veronico, merg cu tine,

Merg cu tine mai departe

S-ar putea în drum s-apară

Zâna păpădiilor.

VERONICA: E tăcere în pădure

A-nceput să-mi fie frică

Dacă vine să mă fure

Cine ştie ce duşman.

N-am pe nimeni lângă mine.

L-am pierdut pe Aurică,

M-a minţit cumătra vulpe.

Mi-a fost frică de motan.

COR: Un copil rătăcit, un copil necăjit

Acum în copac îşi face hamac.

30

Fiindcă n-ascultat sfatul ce i s-a dat

Departe, departe ai plecat.

VERONICA: E tăcere în pădure

Luna pare şi mai mare,

Stelele aleargă-ntruna

Totul e ameţitor.

Nu e nimeni nici să-mi spună

Înainte de culcare

Veronico, noapte bună,

Veronico, somn uşor!

LICURICIUL: Eu sunt licuriciul!

Precum vezi, sunt un ciob dintr-o stea

Hai dormi, noapte bună,

Somn uşor, somn uşor, fata mea!

Voi sta lângă tine

Somnul tău liniştit voi veghea.

VERONICA: Dar eu vreau trăistuţa!

LICURICIUL: Ai răbdare, hai dormi, nu ofta!

ZÂNA: Veronica, Veronica, fi voioasă şi visează!

Veronica, Veronica, orice vis se va-mplini.

Veronica, Veronica, viaţa ta va fi frumoasă

Veronica, Veronica, numai soare vei avea.

31