Home > Documents > Scari seismice

Scari seismice

Date post: 23-Jun-2015
Category:
Author: eu-cristina
View: 1,084 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 36 /36
Scari seismice
Transcript

Scari seismiceScara RichterScara Richter a fost creata in 1935 de seismologul american Charles F Richter. Aceasta masoara cat de ampla este miscarea pamantului si permite stabilirea epicentrului unui seism. Masuratorile sunt facute cu ajutorul seismografelor Scara Richter este logaritmica, aceasta insemnand ca salturile numerelor intregi indica o marire inzecita. n acest caz, marirea consta in amplitudinea undei. Cu alte cuvinte, amplitudinea undei intr-un cutremur de nivelul 6 este de 10 ori mai mare decat cea a unui cutremur de nivelul 5, iar amplitudinea se mareste de 100 de ori intre un cutremur de nivelul 7 si unul de nivel 9. Cantitatea de energie eliberata se mareste de 31,7 ori intre valorile constand in numere intregi. !rin intermediul magnitudinii, notat cu , se pot obtine informatii cantitative cu privire la energia socurilor seismice declansat n focar.!rin definitie, 2agnitudineaa unui cutremur reprezint logaritmul n baza 10 a amplitudinii maxime msurat n microni si nregistrat la 100 km de la epicentru cu un seismometru de torsiune avnd perioada To = 0,8 s. iagrama scarii Richter Scara Richter este gradata de la 1 la 9. agnitudine 1 n mod normal nu este simtit. agnitudine 2 n mod normal nu este simtit. agnitudine 3 Este simtit adeseori, dar nu provoac daune materiale. agnitudine 4 Este simtit adeseori, dar nu provoac daune materiale. agnitudine 5 Cutremur moderat. Este simtit bine. Mici daune la cldirile din apropierea epicentrului. agnitudine 6 Cutremur puternic. Cldirile care nu sunt rezistente se distrug pe o raz de ctiva kilometri de la epicentru. agnitudine 7 Cutremur major. Cauzeaz multe daune importante pe cteva sute de kilometri de la epicentru. agnitudine 8 Cutremur gigant. Exist multe daune materiale, numeroase decese si multi rniti pe sute de kilometri. agnitudine 9 Super-cutremur. Foarte rar. istruge tot sau aproape tot att n zona epicentrului ct si ntr-o arie de mii de km n jurul acestuia. Cel mai puternic cutremur inregistrat a avut o magnitudine 9.5 grade pe scara Richter, insa au existat cu siguranta cutremure chiar si mai puternice in istoria !lanetei noastre. Majoritatea cutremurelor prezinta o magnitudine sub 3 grade pe scara Richter. Aceste cutremure, care de obicie nu sunt simtite de oameni, sunt denumite 2icrocutre2ure. Evaluarile facute pe baza scarii Richter nu dau decat o idee generala despre impactul real al unui cutremur. Forta de distrugere a unui cutremur variaza in functie de compozitia solului dintr-o anumita zona si in functie de arhitectura, respectiv localizarea structurilor realizate de om. Evaluarea numarului de grade pe scara Richter se face imediat dupa un cutremur, de indata ce seismologii pot compara datele din diferite locatii ale seismografelor. Scara ercalli Scara MercaIIi, inventat de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scar care stabileste intensitatea unui cutremur pe baza observatiilor personale, subiective, din timpul cutremurului.ntensitatea seismelor se apreciaz dup gravitatea distrugerii cldirilor, constructiilor, dup tipul si amploarea deformrilor suprafetei terestre si dup reactiile populatiei la socul seismic. Efectele socului se diminueaz proportional cu cresterea distantei fat de epicentru. Cea mai utilizat scar de intensitate este scara ercalli odificat C (sau

Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara Mercalli) nu depind insa de valoarea magnitudinii (Richter) ci de mai multi parametri adancimea cutremurului (un cutremur de suprafata este mult mai distrugator decat unul de adancime), calitatea materialelor de constructii folosite in regiunea in care are loc seismul, etc. 5icatia scarii Mercai (a intensitatii) I-Instrumenta u este simtit, psrile si animalele sunt nelinistite. nregistrat doar de seismografe Magnitudine(pe scara Richter)-intre 1 si 2 grade . II-Sab sesizabi Este simtit numai de ctre putine persoane care se gsesc n repaus, n special la etajele superioare. Magnitudine(pe scara Richter)-intre 2 si 3 gradeIII-Perce5tibi Este simtit de ctre unele persoane din interiorul cldirilor. Magnitudine(pe scara Richter)-intre 3 si 4 grade IV-Moderat Este simtit de ctre mai multe persoane din interiorul cldirilor si de unele aflate n exterior. Magnitudinea pe scara Richter-4 grade V-Serios Este simtit de ctre aproape de toat lumea, multi sunt sculati din somn. Magnitudinea pe scara Richter-intre 4 si 5 gradeVI-Puternic Este simtit de ctre toat lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaz. Magnitudinea pe scara Richter-intre 5 si 6 grade. VII-Foarte 5uternic Cei mai multi oameni prsesc locuintele. Este perceput si de persoanele aflate la volan. Stricciuni considerabile n cldiri prost construite. Magnitudinea pe scara Richter-6 gradeVIII-Destructiv Casele se deplaseaz pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati n afar, unii pereti de crmid se prbusesc. Magnitudinea pe scara Richter-intre 6 si 7 grade. IX-Ruinator !anic general, stricciuni considerabile si n structuri special construite. Crpturi mari n teren. Magnitudinea pe scara Richter X-Dezastruos Sunt distruse cele mai multe structuri din crmid. Mari alunecri de teren. Magnitudinea pe scar Richter-intre 7 si 8 gradeXI-Foarte dezastruos !utine cldiri din crmid rmn n picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferat sunt ndoite puternic. Magnitudinea pe scara Richter-8 grade. XII-Catastrofic istrugerea este aproape total. Obiectele sunt azvrlite n sus. Au loc modificri ale reliefului. Magnitudinea pe scara Richter-mai mare de 8 grade. noua scara seis2ica u doar Richter si Mercalli. !entru evaluarea magnitudinii unui eveniment seismic, geologii vor dispune de-acum inainte de o noua scara a intensitatii. Se numeste si 2007 (nviron2ental Sis2ic Intensity Scale si a fost pusa la punct de cercetatorii italieni de la Consiglio azionale delle Ricerche (Cnr), Agentia pentru !rotectia Mediului si servicii tehnice (A!AT) si de la Universitatea nsubria din Varese. outatea sta in faptul ca acesta scara masoara exclusiv efectele unui cutremur asupra mediului, nu si cele asupra cladirilor si a infrastructurii. Scara Esi a fost validata in cursul lunii iulie de nternational Union for Quaternary Research si prevede 12 grade de intensitate, la fel ca Mercalli. Seis2ograful !rincipiul care sta la baza realizarii seismografului este un pendul cu frecventa proprie mai mare decat frecventa seismelor puternice (peste 4.8 grade Richter), pentru a putea permite o inregistrare fidela, nedistorsionata, a variatiei acceleratiei gravitationale din timpul seismelor. Seismograful functioneaza pe principiul inductiei magnetice. Astfel, un magnet, pozitionat pe o bara metalica (ansamblu ce formeaza de fapt pendulul), oscileaza in imediata apropiere a unei bobine fixe, inducand in aceasta un curent electric proportional cu variatia acceleratiei. Mai departe, semnalul este preluat din bobina prin intermediul unui cablu ecranat si inregistrat prin intrarea "line-in" a placii audio. 'edere din fata Cele doua resorturi au atat rolul de a mentine echilibrul, in stare de repaos, cat si de a amortiza oscilatiile proprii ale seismografului, dupa incetarea oscilatiilor de provenienta seismica. Sarmele verticale asigura echilibrul pe verticala, reducand la minim oscilatiile verticale ale ansamblului, in timpul unui cutremur, fiindca este conceput ca un seismograf pt. miscari orizontale (care reprezinta, de fapt, majoritatea undelor seismice). Un aspect important este modul de sprijin al pendulului pe suportul sau, fiind necesara o forta de frecare minima. Astfel, cea mai eficienta solutie este folosirea unei articulatii de tip "varf de ac", realizata practic printr-un cui bine ascutit, fixat de bara metalica a pendulului, care se sprijina, in varful sau, pe "gropita" rezultata in urma punctarii unei placute de metal cu un cui, printr-o lovitura usoara de ciocan. Seismograful este montat pe o placa de !AL, care, la randul ei, este fixata rigid de un perete de beton al cladirii, prin trei holtzsuruburi cu dibluri. Vedere din lateralSeis2ograful de 2ica velocitate Acesta este aproape identic cu seismograful de mare velocitate. Singura diferenta consta in faptul ca frecventa sa proprie trebuie sa fie mai mica decat cea a seismelor de intensitate sub 4.8 grade Richter, pentru ca seismele mici au o frecventa mai mare. Acest fapt duce la posibilitatea unei realizari foarte simple, prin cresterea masei pendulului si folosirea unor arcuri mai slabe. Astfel, deasupra barei metalice se afla pozitionata o greutate (eu am folosit un transformator mai greoi, dar se poate folosi orice greutate), iar pe partea inferioara a barei, sub greutate, se afla fixat magnetul, bobina fiind pozitionata in partea de jos, sub acesta. n general, cu cat masa pendulului (denumita masa seismica) este mai mare, cu atat seismograma obtinuta este mai exacta. !rincipiul se poate folosi si pentru seismograful de mare velocitate, numai ca este nevoie de o greutate destul de mare pentru a se obtine o frecventa proprie cat de cat diferita de cea a seismelor puternice. Cutremuree din Romaniaista cutremureor din Romania ince5and din anu 1800 26 octombrei 1802, ora 1055 Magnitudine7,9 Adancime 150 km 5 martie 1812, ora 1230 Magnitudine7,3 Adancime 150 km 23 ianuarie 1835, ora 1845 Magnitudine7,5 Adancime 150 km 6 octombrie 1910, ora 2140 Magnitudine 7,1 Adancime125 km 10 noiembrie 1940, ora 013907 Magnitudine 7,4 Adancime 94 km 4 martie 1977, ora 212254 Magnitudine 7,4 Adnacime 94 km 31 august 1986, ora 002837 Magnitudine 7,1 Adancime 131,4 km 30 mai 1990, ora 104006 Magnitudine 6,9 Adancime90,9 km 31 mai 1990, ora 001748 Magnitudine 6,4 Adancime 86,9 km 27 octombrie 2004, ora 203436 Magnitudine 6 Adancime 98,6 kmCutremuru din 1977 :trem:r:I din 1977 (:trem:r:I din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 2122 n data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra Romniei. A avut o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter si a fcut n timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai n Bucuresti. La nivelul ntregii tri au fost circa 11.300 de rniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prbusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cldiri si blocuri mari s-au prbusit. Tot orasul Zimnicea a fost distrus, si s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Epicentrul cutremurului a fost localizat n zona Vrancea, cea mai activ zon seismic din tar, la o adncime de circa 100 km. Unda de soc s-a simtit aproape n toti Balcanii.Mon:mente de arhitect:r dispr:te d:p c:trem:r Cutremurul a afectat si monumente de arhitectur. in pcate, regimul trecut a folosit pretextul "cutremurului" pentru a demola o serie de cldiri care dintr-un motiv sau altul erau "incomode" pentru el. Astfel iserica Ienei aflat n stnga blocului "unrea" , n dreptul nstitutului de Arhitectur on Mincu si vis a vis de hotelul ntercontinental si Teatrul ational, a fost pur si simplu demolat pentru c prezenta ei "deranja". n cadrul lucrrilor de demolare ale blocului "unrea", turla bisericii a fost lovit intentionat cu utilajul de demolare. in acest moment a nceput o curs n care pe de o parte oamenii de cultur (arhitecti, artisti plastici, etc.) ncercau s opreasc lucrrile de demolare, iar pe de alt parte armata (direct implicat n actiunea de nlaturare a urmelor cutremurului) se strduia sa fac s dispar ct mai repede acest monument si lcas de cult. in nefericire, monumentul nu a fost salvat, odat cu el disprnd si picturile murale fcute de ctre Gheorghe Tattarescu, ca si cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistic. e asemenea, fostul sediu al Uniunii Artistilor !lastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol, a czut victim aceleiasi actiuni.Odat pornit, actiunea de nlturare a ct mai multe monumente de arhitectur si lcase de cult s-a extins si asupra colectiilor si colectionarilor de art. Sub pretextul "punerii la adpost" a operelor de art, colectiile particulare si casele memoriale au fost deposedate de lucrrile de art aflate n patrimoniul lor, aprnd ideea care s-a finalizat mai trziu a Muzeului Colectiilor. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucrrile de art si depozitate "n sigurant". upa multe presiuni fcute de doamna Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrrile s-au rentors in casa memorial.Printre victimee cutremuruui s-au numrat si cteva 5ersonaje marcante: Toma Caragiu-actor Anatol E.Baconski-poet Alexandru vasiuc-prozator Mihai Gafita-scriitor Corneliu M.!opescu-a tradus poemele lui Eminescu in limba engleza Alexandru Bocanet-regizor oina Badea-cantareata Savin Bratu-editor, critic, istoric aniela Caurea-poeta Veronica !orumbacu-poeta, prozatoare Mihaela Maracineanu-solista a Operei Romane Tudor Stavru-cascador Florin Ciorascu-fizicianCutremuru din 1940 :trem:r:I din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3.39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul n zona Vrancea la o adncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din Romnia contemporan.Efectele lui au fost devastatoare n centrul si sudul Moldovei, dar si n Muntenia. umrul victimelor a fost estimat la 1000 de morti si 4000 de rniti, majoritatea n Moldova. atorit contextului n care s-a produs, cifra exact a victimelor nu a fost cunoscut, informatiile fiind cenzurate n timpul rzboiului.Cutremurul s-a simtit si n Bucuresti, unde au existat circa 300 de morti, majoritatea la prbusirea blocului Carlton, structur cu 8 etaje din beton armat, foarte modern la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucuresti au fost considerabil deteriorate. up cutremur Asociatia General a nginerilor din Romnia a ntreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra cldirilor din beton armat. !rincipala concluzie a fost c normele pentru calculul cldirilor din beton armat, practic copiate dup cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situat ntr-o zon de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate cldirile construite n perioada postbelic. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut mai multe replici, inca din primele momente, dintre care 6 au atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternica replica s-a inregistrat in dimineata zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8h34min, avand magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maxima V, adancimea focala 150 km, replica ce a fost, se pare, resimtita usor si la Bucuresti. Seria de replici a continuat pana la inceputul lunmii decembrie 1940, dupa care s-a stins treptat. Studiile ulterioare au ajuns la concluzia ca marele cutremur din noiembrie 1940 a rupt segmentul inferior, cel mai profund, al blocului litosferic, undeva intre 135-160 km adancime.


Recommended