1 Continuitatea raului Amenajari pentru migratia pestilor Zone umede si lunci inundabile Dr. ing. Andreea GALIE Dr. ing. Felicia POPOVICI Administratia Nationala “Apele Romane” Departamentul Planuri de Management si Cooperare Internationala Dezbatere publica - Implementarea Directivei Cadru Apa 60/2000 Directiva Cadru pentru Apa, o noua abordare in politica apei ? Este necesara dezvoltarea unei politici integrate comunitare a apei ? Adoptata pe 23 Octombrie 2000 si publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe 22 Decembrie 2000 (data intrarii in vigoare), Directiva Cadru pentru Apa (DCA) are ca scop directionarea politicii europene in domeniul apei catre o apa curata , prin stabilirea cadrului institutional pentru gospodarirea si protectia apelor, la nivel de bazin hidrografic. ? Romania, ca stat membru al Comunitatii Europene, trebuie sa implementeze DCA. Directiva a fost transpusa in legislatia romanesca prin legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata de legile 310/2004 si 112/2006 si alte ordine ministeriale.
Transcript
1
Continuitatea rauluiAmenajari pentru migratia pestilorZone umede si lunci inundabile
Dr. ing. Andreea GALIEDr. ing. Felicia POPOVICIAdministratia Nationala “Apele Romane”Departamentul Planuri de Management si Cooperare Internationala
Dezbatere publica - Implementarea Directivei Cadru Apa 60/2000
Directiva Cadru pentru Apa, o noua abordare in politica apei
? Este necesara dezvoltarea unei politici integrate comunitare a apei
? Adoptata pe 23 Octombrie 2000 si publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe 22 Decembrie 2000 (data intrarii in vigoare), Directiva Cadru pentru Apa (DCA) are ca scop directionarea politicii europene in domeniul apei catre o apa curata, prin stabilirea cadrului institutional pentru gospodarirea si protectia apelor, la nivel de bazin hidrografic.
? Romania, ca stat membru al Comunitatii Europene, trebuie sa implementeze DCA. Directiva a fost transpusa in legislatia romanesca prin legea apelor nr. 107/1996 modificata si completata de legile 310/2004 si 112/2006 si alte ordine ministeriale.
2
L .BU GE AC
OLT
JIU
SIRET
MURES
PRUT
BANAT
SOMES-TISA
CRISURI
ARGES-VEDEA
BUZÃU-IALOMITA
DOBROGEA-LITORAL
TIMIS
DOLJ
IASI
OLT
ARAD
CLUJ
ALBA
BIHOR
TULCEA
SIBIU
GORJ
ARGES
BACAUMURES
BUZAU
SUCEAVA
NEAMT
VASLUI
VALCEABRAILA
BRASOV
HARGHITA
GALATI
SALAJ
CONSTANTA
HUNED OARA
CARAS-SEVERIN
CALARASI
VRANCEA
BOTOSANI
MARAMURES
IALOMITA
PRAHOVA
TELEORMAN
MEHEDINTI
GIURGIU
COVASNA
SATU-MAR E
DAMBOVITA
BISTRITA-NASAUD
ILFOVBUCUREST I
Administratia Nationala “Apele Romane”
Obiectivul general al Directivei Cadru Apa
? “STARE BUNA” PENTRU TOATE APELE(ape de suprafata si subterane) PANA IN 2015.
? Stare buna a apei (Calitatea apei):? “stare buna” din punct de vedere chimic
(“stare chimica buna”); ? “stare ecologica buna” pentru apele de
suprafata?? ““Stare bunaStare buna”” a apei inseamna apa a apei inseamna apa
curata pentru toti!curata pentru toti!
3
Bazinul hidrografic – unitatea de baza pe care se realizeaza
gospodarirea apelor si implicit planul de management
Aveti ocazia sa spuneti si sa sustineti opinia dvs. si sa participati la procesul de luare a deciziilor!
Foarte buna
Buna
Moderata
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Minore
Moderate
Majore
Severe
Abateri fata de starea naturala
- de referintaCategorii de calitate
Foarte buna
Buna
Moderata
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Minore
Moderate
Majore
Severe
Abateri fata de starea naturala
- de referintaCategorii de calitate OM 161/OM 161/
20062006
4
FIZICO-CHIMICE
HIDROMORFOLOGICE
BIOLOGICE
POLUANTI SPECIFICI
ELEMENTE DE CALITATE – RAURI
Regimul termic TemperaturaGrade Celsius
Conditii de oxigenare Oxigendizolvatmg/L
Saturatia-%
Salinitate Conductivitate electricam s / c m
Starea acidifieriiPH
Unitati
Alcalinitatem l HCl
Nutrienti
Fosfor totalmg/L
Fosfor solubil reactiv (o -fosfati)mg P/L
Azot totalmg/L
Azotiti + azotitimg/L
Amoniumg/L
AlteleMaterii î n suspensie
mg/L
TurbiditateNTU
Regimul hidrologic
Cantitatea s i dinamica curgerii apei
Debite istorice
Debite în timp real
Conexiunea cu corpurile de apa subteranaNivelul apei subterane
Debitul de alimentare al acviferului
Viteza apeim/sec
Continuitatea raului Numarul s i tipul de bariere
Scara de pesti
Conditii morfologice
Adancimea si latimea rauluiSect iunea transversalaa raului
Curgerea (nivelul)
Structurasi substratul patului albiei
Sect iunea transversalaa a lb ie iDimensiunea particulelor
Structurazonei riverane
Lungime/latime
Compozi t iaspeciilor
Continuitatea/acoperirea terenului
Fauna nevertebrata
Abundenta
Diversitate
Prezenta taxonilor sensibili
Fauna piscicola
Abundenta
Diversitatea
Prezenta taxonilorsensibili
Ciclul de viata/structura pe varste
Alge benticeAbundenta
Diversitate
Prezenta taxonilor sensibili
MacrofiteAbundenta
Diversitate
Prezenta taxonilorsensibili
FitoplanctonAbundenta
Diversitate
Biomasa
Substante prioritareLIsta de substanteprioritare
Alte substanteDepinde de presiunileexistente în b.h.
Legenda:
Elemente de calitate obligatorii – specificate î n anexa V
Elemente de calitaterecomandate
Parametrii recomandati
Elemente de calitate - rauri
?Areal multidimensional
?Dinamica naturii
? Influente antropice
? Conectivitate
? Habitate
? Schimbari ale utilizarii terenului
? Biodiversitate
Natura multi-dimensionala
Concepte ale Ecologiei (viziunea Comisiei Internationale
Pentru Protectia Fluviului Dunarea - ICPDR)
Conectivitatea zonelor umede/luncilor inundabile
5
ConectivitateConectivitate / / dinamicadinamica
“Alterari fizice“-Amenajari ale cursului de apa
? Amenajari transversale : Praguri, stavilareEfect: asupra regimului hidrologic , transportului de sedimente, migratiei biotei(pesti si ale vietuitoare acvatice)
? Amenajari transversale : Baraje, Acumulari de apaEfect : asupra scurgerii apei in aval siasupra biotei
? Amenajari longitudinale : indiguiriEfect : asupra conectivitatii laterale, vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de depunere a icrelor
6
“Alterari fizice“-Amenajari ale cursului de apa
? Amenajari longitudinale : consolidaride maluri, regularizarea albieiEfect: asupra profilului longitudinal al albiei, asupra structurii substratului sibiotei
? Canale de navigatie
Efect: asupra stabilitatii patului albiei siasupra biotei
? Captari de apa, evacuari de apa, derivatii
Efect : asupra scurgerii minime a raului, stabilitatii patului albiei si biotei
Concluzii ale Raportului 2004
? In Raportul National 2004 – sinteza rapoartelornationale – prin analiza la riscul de a nu atinge stareaecologica buna, s-a concluzionat ca alterarile fizice (hidro-morfologice) reprezinta unul din cei mai importanti factorice conduc la neatingerea starii bune a apelor.
20,9 %
15,5 %
63,6 %
at risk
possibly at risk
no risk
0%
10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
Org.subst.
Nutrients HPP Hymoalterations
no risk
possibly at riskat risk
7
Cum sa atingem “starea buna”?? APLICAND MASURI!? Masurile trebuie aplicate de fiecare dintre noi. Este
necesar un efort comun pentru o apa curata. Masurilecare pot fi aplicate sunt de doua tipuri:? Masuri de baza – ce privesc implementarea
tuturor directivelor europene privind calitatea apei si pe care suntem obligati prin lege sa le aplicam;
? Masuri suplimentare – daca obiectivul: “stare buna” a apelor nu va fi indeplinit doar prinaplicarea masurilor de baza. Cine utilizeaza si in acelasi timp polueaza apa in bazin?? Industria? Aglomerari umane? Agricultura? Detinatorii de baraje, diguri
Cine este responsabil cu implementarea masurilor?? Guvernul Romaniei pentru suportul strategic finaciar ? Ministerul Internelor si Reformei Administrative? Administratia locala (de ex. primariile, parteneriatele
publice si private) in cazul statiilor de epurare orasenestisi retelelor de canalizare
? Ministerul Mediului si Gospodaririi Durabile? Directia de Apa? Agentia de Protectie a Mediului
? Ministerul Economiei si Finantelor? Agentia judeteana a Finantelor
? Proprietarul pentru unitati industriale? Proprietarul terenurilor agricole sau unitatilor zootehnice
Conform cu DCA, masurile sunt obligatoriiobligatorii, cu exceptia situatiilor cand:
? Folosinta de apa este semnficativ negativinfluentata de aceste masuri
? Costurile sunt disproportionate in raport cu beneficiile obtinute/cu posibilitatea de plata
Masuri de re-naturare
A. Re-naturarea peisajuluinatural/elementelor morfologice
A1. Continuitatea longitudinala
A2. Continuitatea laterala
B. Restaurarea proceselornaturale/proceselor hidrologice
C. Specii – masuri specifice
9
A. Re-naturarea peisajuluinatural/elementelor morfologice
A1. Continuitatea longitudinala? Indepartarea din cursul de apa a tuturor
obstacolelor care nu mai sunt folosite in scopul pentru care au fost create / si-au pierdut functionalitatea;
? Realizarea de amenajari pentru migratiapestilor (canale naturale si/sau artificiale pentru trecerea pestilor tip “bypass”, lifturi pentru pesti, sisteme tip „panta” sau „rampa”, etc); constructiile respective se realizeaza numai pentru sectoarele de rau unde exista specii migratoare si inaltimea obstacolului depaseste 40 cm
Scara de pesti – priza Aleu alimentare cu apa orasul Stei –DA Crisuri construita acum 30 de ani.
10
11
12
Ordinul Ministerial 1163/16 iulie 2007 publicat in Monitorul Oficial nr. 550/13.08.2007 care reglementeaza solutiile tenhice de proiectare si realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare si reamenajare a cursurilor de apa
Ordinul evidentiaza conceptul de “Rau continu” si conceptul “Mai mult spatiu pentru rauri”. Principii:
?? Luarea in considerare a tendintelor naturale de mobilitate ale Luarea in considerare a tendintelor naturale de mobilitate ale albiei fiecarui curs de apa, daca aceasta nu contravine scopuluialbiei fiecarui curs de apa, daca aceasta nu contravine scopuluiapararii populatiei si a unor obiective socialapararii populatiei si a unor obiective social--economice;economice;
?? In cazul lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa, se va eIn cazul lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa, se va e vita, vita, de regula, cresterea gradului de artificializare (canalizarea, de regula, cresterea gradului de artificializare (canalizarea, modificarea geometriei albiei etc);modificarea geometriei albiei etc);
?? Lucrarile de barare a cursurilor de apa mai inalte de 40 cm vor Lucrarile de barare a cursurilor de apa mai inalte de 40 cm vor fi fi prevazute cu pasaje de trecere (scari de pesti) pentru fauna prevazute cu pasaje de trecere (scari de pesti) pentru fauna acvatica migratoare, exceptand cazurile in care nu exista solutiacvatica migratoare, exceptand cazurile in care nu exista solutie e tehnica fezabila sau solutia propusa este disproportionata din tehnica fezabila sau solutia propusa este disproportionata din punct de vedere al costurilor;punct de vedere al costurilor;
?? Asigurarea, in aval de constructiile hidrotehnice de retentie saAsigurarea, in aval de constructiile hidrotehnice de retentie sau u de derivatie, a debitelor minime necesare in albie in vederea de derivatie, a debitelor minime necesare in albie in vederea mentinerii unei stari favorabile de conservare a speciilor acvatmentinerii unei stari favorabile de conservare a speciilor acvatice ice de flora si fauna, precum si pentru satifacerea cerintelor de apde flora si fauna, precum si pentru satifacerea cerintelor de apa.a.
A. Restaurarea peisajuluinatural/elementelor morfologice
realocarea digurilor pe sectoare scurte de râu; ? oprirea activitatilor din lunca inundabila si
restaurarea reliefului.
13
B. Restaurarea proceselor naturale
? Revenirea proceselor la “starea naturala”, respectiv restaurarea regimului hidrologic pe cursul de apa respectiv – prin schimbarea regimului de exploatare a lacului de acumulare din amonte
? realizarea de zone cu inundare controlata.
C. Masuri specifice privind speciile
Daca este cazul, ? de exemplu reglementarea pescuitului si a
cresterii pestilor in iazuri sau in bazine special amenajate,
? re-introducerea speciilor disparute? Sturionii pe Dunare? Somonii pe Rin
14
Beneficiile economice ale zonelor umede
? Zonele umede sunt sisteme multi-functionale siofera mutiple solutii
? Zone de inmultire pentru pesti? Atenuare unda de viitura? Imbunatirea calitatii apei? Pescuit? Activitati recreationale? Habitat pentru vietuitoare? Alte beneficii comerciale
Sursa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta DunariiTulcea, Romania
15
INAINTE DE INUNDAREA ZONEIINAINTE DE INUNDAREA ZONEI
16
2 YEARS AFTER FLOODING2 YEARS AFTER FLOODING
AGRICULTURAL POLDER IN DANUBE DELTA
17
BabinaBabina--CernovcaCernovca((imaginiimagini din din satelitsatelit))
1993
1996
1993
1996
CAPACITATEA BIOLOGICA DE FILTRARE CAPACITATEA BIOLOGICA DE FILTRARE A VEGETATIEI ACVATICEA VEGETATIEI ACVATICE
18
CONTACTUL APEI CURATE DIN ZONA RESTAURATA CONTACTUL APEI CURATE DIN ZONA RESTAURATA CU APELE DUNARII BOGATE IN SEDIMENTECU APELE DUNARII BOGATE IN SEDIMENTE
MONITORIZAREA PESTILOR IN ZONA RESTAURATA INDICAMONITORIZAREA PESTILOR IN ZONA RESTAURATA INDICAPREZENTA REPRODUCATORILOR SI A PUIETILORPREZENTA REPRODUCATORILOR SI A PUIETILOR
TURISM: 10TURISTI x 100ZILE/AN x 10EURO/ZI = 10000EURO/AN
HRANA ANIMALE: 100HA x 0.5UVM/HA x 100KG x 2EURO/KG = 10000EURO/AN
TOTAL: 140000 EURO/ANTOTAL: 140000 EURO/ANmana de lucru ieftina
Sursa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta DunariiTulcea, Romania
20
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomicapepe sectorulsectorul romanescromanesc al al lunciiluncii DunariiDunarii”
1. Reconsiderarea liniilor de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor
2. Renaturarea unor incinte indiguite în vederea creerii de zone umede de interes conservativ (ex. SCI, SPA)
3. Evaluarea pretabilitatii incintelor amenajate pentru activitati economice in vederea redimensionarii acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apa)
R O M N I AÂ
MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTAREDELTA DUNARI I - TULCEA
PARTENERI:
21
Studiu “RedimensionareaRedimensionarea ecologicaecologica sisi economicaeconomicapepe sectorulsectorul romanescromanesc al al lunciiluncii DunariiDunarii”
