S.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR PRINCIPAL - anpm.ro · PDF fileS.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR...

S.C. ROM STAR S.R.L.

EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Proiect N°: 7/ 2011 Faza: Acord de mediu

Denumire obiectiv:

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL

Com. Lunguletu, satul Lunguletu, D.N. 7, jud. Dambovita

Con ţinut volum:

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L

RESPONSABILI TEMA:

Chim. Dr. Moater Elena Irina

martie 2011

Raport la studiul de impact asupra mediului

Denumire proiect: ”Construire statie distributie carburanti, spalatori e auto

si statie GPL" com. Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

2

S.C. ROM STAR S.R.L.

Prezentul Raport la studiul de impact asupra mediului a fost elaborat pentru investitia ”Construire

statie distributie carburanti, spalatorie auto si s tatie GPL" in com. Lunguletu, sat Lunguletu, D.N.

7, judetul Dambovita” la cererea S.C. ROM STAR S.R.L. şi constituie obiectul contractului nr . 25 din

24.02.2011 încheiat între S.C. LAIG SERV S.R.L şi S.C. ROM STAR S.R.L.

Tehnoredactare, culegere text:

Membrii colectivului de lucru

Evaluator principal

Evaluator mediu

S.C. LAIG SERV S.R.L

MOATER ELENA IRINA

Inginer hidrotehnist

Inginer constructor

Evaluator risc incendiu

MOLDOVEANU MARIANA

DOBRA OVIDIU DANIEL

ROMAN NICOLAE





3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE 6 1.1. BENEFICIAR 6 1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIUL UI 6 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 6 1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI 6 1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 7 1.5.1. Descrierea situaţiei actuale 7 1.5.2. Descrierea solutiei proiectate 7 1.5.2.1. Descrierea constructiei-arhitectura 7 1.5.2.2. Descrierea structurii 11 1.5.2.3. Instalatii interioare, retele apa si canalizare 1.5.2.3.1. Instalatii interioare 1.5.2.3.2. Retele exterioare exterioare

11 11 13

1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica 14 1.5.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire 1.5.2.5.1. Drumuri si platforme,spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului

15 15

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE 15 1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

16

1.7.1. Mijloace de intervenţie în caz de incendiu 18 1.8. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZ Ă MEDIUL 21 1.8.1. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în perioada de execuţie 21 1.8.2. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrarilor 23 1.8.3. Surse de poluare sonoră şi de vibraţii în perioada de funcţionare 1.8.3.1. Surse de zgomot şi de vibraţii in perioada de functionare 1.8.3.2. Măsuri de reducere a poluării sonore

24 24 24

1.8.4. Surse de radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizată, poluare biologică 24 1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC Ă 24 1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

24

1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLSAMENTULUI PRO IECTULUI

26

2 PROCESE TEHNOLOGICE 27 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 27 2.1.1. Categorii de lucrări 27 2.1.2. Determinarea emisiilor produse in amplasament 29 2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL ST AŢIEI DE DISTRIBUŢIE CARBURANŢI SI STATIEI GPL 2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staţiei de distribuţie carburanţi 2.2.2. Descriere instalaţia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC 2.2.3. Fluxul tehnologic şi modul de operare al instalaţiei G.P.L. tip Skid 2.3 Activitati de dezafectare

30

30 32 34 35

3 DEŞEURI 35 3.1. PERIOADA DE EXECUŢIE A LUCRARILOR 3.1.1. Deşeuri inerte şi nepericuloase 3.1.2. Deseuri toxice si periculoase

35 35 36

3.2. PERIOADA DE EXPLOATARE 3.2.1. Deşeuri inerte şi nepericuloase

36 36





4

3.2.2. Deseuri toxice si periculoase 3.2.3 Gestionarea substantelor si preparatele periculoase utilizate si cantitatile utilizate

36 37

3.3. MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR 37 4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER Ă ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

39

4.1. APA 40 4.1.1. Date privind amplasamentul 40 4.1.2. Alimentarea cu apă 4.1.2.1. Alimentarea cu apă în perioada de construcţie 4.1.2.2. Alimentarea cu apă pe perioada folosinţei

40 40 41

4.1.3. Evacuarea apelor uzate 4.1.3.1 Retele de canalizare 4.1.3.1.1. Instalaţii interioare de canalizare ape uzate 4.1.3.1.2. Retele exterioare de canalizare

42 42 42 42

4.1.4. Managementul apelor uzate 4.1.4.1. Managementul apelor uzate în perioada de construcţie 4.1.4.2. Managementul apelor uzate în perioada de folosinţă

43 43 44

4.1.5. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi 45 4.1.5.1. Surse de poluare a apelor în perioada de execuţie 45 4.1.5.2. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de funcţionare 46 4.1.6. Impactul produs asupra apelor 46 4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor în perioada de construcţie 46 4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor în perioada de funcţionare 46 4.1.7. Măsuri de diminuare a impactului 46 4.1.7.1. Măsuri de diminuare a impactului în timpul execuţiei 46 4.1.7.2. Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării 47 4.2. AERUL 48 4.2.1.Date generale 48 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 48 4.2.2.1. Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului 48 4.2.2.2. Surse de poluanţi atmosferici în perioada de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiect 49 4.2.3. Prognozarea poluării aerului 54 4.2.3.1. Calculul dispersiei 4.2.3.1.1. Scurtă descriere a modelului de calcul utilizat 4.2.3.1.2. Datele de intrare in modelul de calcul

55 55 56

4.2.3.2. Rezultatele dispersiei 4.2.3.2.1. Executia constructiilor (terasamente , fundatii) 4.2.3.2.2. Prognozarea poluării aerului datorită funcţionării utilajelor şi traficului auto 4.2.3.2.3. Prognozarea poluării aerului datorită funcţionării centralelor termice

56 56 57 58

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului 59 4.3. SOLUL 59 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta 59 4.3.2. Surse de poluare a solurilor 4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de executia a lucrarilor 4.3.2.2. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de functionare

59 59 60

4.3.3. Prognozarea impactului 60 4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra solului 4.3.4.1. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare 4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de executie

61 61 61

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 61 4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat 61





5

4.4.2. Posibilitatea poluării solului si subsolului 62 4.4.3. Protectia subsolului 63 4.4.4. Masuri de diminuare a impactului 64 4.5. BIODIVERSITATEA 64 4.5.1. Informaţii despre vegetaţia şi fauna locală 64 4.5.2. Impactul prognozat 64 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 65 4.6. PEISAJUL 65 4.6.1. Încadrarea în regiune, diversitatea acestuia 65 4.6.2. Impactul prognozat 65 4.6.3. Relaţia dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri in zonele împădurite, campinguri, corpuri de apă), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinţei lor

65

4.6.4. Măsuri de evitare a impactului 65 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC 66 4.7.1. Impactul potenţial al activităţii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaţiei locale 66 4.7.2. Impactul asupra mediului social şi economic 4.7.2.1. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale, piaţa de muncă, dinamica şomerilor 4.7.2.2. Public posibil nemulţumit de existenţa proiectului 4.7.2.3. Informaţii despre rata îmbolnăvirilor la nivelul locuitorilor 4.7.2.4. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, etc.).

66 66 66 66 66

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic 4.7.3.1. Faza de execuţie 4.7.3.2. Faza de exploatare

67 67 67

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 67 6 MONITORIZAREA 68 6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 68 6.2. Monitorizarea in perioada de exploatare a cladirii 6.2.1. AER - imisii 6.2.2. APA 6.2.3. Deşeuri 6.2.4. Sol si apa subterana

68 68 68 69 70

7 SITUAŢII DE RISC 70 7.1. Riscuri naturale 70 7.2. Accidente potenţiale (analiza de risc) 71 7.3. Măsuri de prevenire a accidentelor 72 7.4. Plan de urgenţă cu măsuri de intervenţie 73 7.5. Situaţii de risc 73 8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 8.1. DIFICULTĂŢII TEHNICE 8.2. DIFICULTĂŢI PRACTICE

75 75 75

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 75 9.1. Concluziile şi recomăndările privind limitarea efectelor, evidenţiate în raport, asupra factorilor de mediu

81

9.2. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 84 9.3. Recomandări 84 10 LEGISLAŢIE DE REFERINŢA 86 11 ANEXE 88





6

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PRIV IND INVESTIŢIA

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL

1 INFORMAŢII GENERALE 1.1. BENEFICIAR

S.C ROM STAR S.R.L Adresa: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita

1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIU LUI S.C. LAIG SERV S.R.L Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Târgovişte, jud. Dâmboviţa Telefon: 0724260105; 0245/222175;

• Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

Chim dr. MOATER Elena Irina • Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia

mediului

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORI E AUTO SI STATIE GPL

Amplasament: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita Beneficiar : SC ROM STAR SRL. Proiectant general : S.C. Atelier 22 S.R.L. Targoviste, sef proiect. arh. Simina Fireteanu. Proiectant rezistenta : S.C. Marnik Proiect S.R.L. , Targoviste

1.4. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI

Proiectul de investitii evaluat “Construire statie de distributie carburanti , spala torie auto si statie GPL ”, propus a fi realizat de SC ROM STAR SRL , constituie un proiect cu o utilitate publica, pentru locuitorii din comuna Lunguletu dar si pentru toti conducatorii auto care tranziteaza comuna Lunguletul pe D.N. 7 Pitesti - Bucuresti.

Investitia consta in realizarea unei statii de desfacere produse petroliere (benzina si motorina), si statie GPL , comercializarea de accesorii si cosmetice auto si piese de schimb de prima necesitate.





7

Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea situatiei actuale Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie

carburanti cu spalatorie auto si statie GPL , in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti -Bucuresti, jud. Dambovita, care să funcţioneze in regim non stop, în condiţii de siguranta pentru desfasurarea activităţilor specifice.

Terenul care fac obiectul studiului se află în proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009, si incheiere nr. 4779 din 01.02.2011 si are o suprafata de 1300 mp.

Terenul are urmatoarele vecinatati:

� La nord: D.N. 7 � La sud: Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita , Ariciu marilena - teren liber de

constructii � La est: Matei Ilie - teren liber de constructii � La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii

La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.

Pentru proiectul de investitii “Construire statie de distributie carburanti, spalat orie auto si statie GPL”, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita , a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din 14.01.2011, de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) .

1.5.2. Descrierea solu ției proiectate

1.5.2.1. Descrierea constructiei – arhitectura

� Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :

- cabina statie (magazin)

- insula pompe ( 2 buc)

- copertina pompe

- rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc)

- guri de descarcare cu recuperare de vapori

- aerisire rezervoare cu recuperare de vapori

- splatorie auto pentru un autoturism

- statie GPL tip SKID ( 1 buc)

- separatoare de grasimi si hidrocarburi





8

- parcare 4 locuri

- platforma de deseuri

- elemente de semnalistica (totem)

� Date tehnice

- suprafata terenului 1300 mp;

- categoria de importanta -C

- clasa de importanta " III"

- suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp;

- suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp;

- suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp.

-suprafata desfasurata propusa 259,00 mp

-suprafata spatii verzi 250,00 mp

P.O.T= 19,92%

C.U.T.= 0,19

� Factorii de risc

- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II

- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II

- risc de incendiu global - mare

a) Cabina statiei ( magazin)

Cabina statiei se va amplasa la 14,00 m de limita terenului spre D.N. , la 1,00 m de limita terenului la sud, la cca 30,00 m de proprietatea Matei Ilie si la 50,00 m de terenul administrat de primarie , de la vest.

Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele incaperi.

Nr. crt .

Destinatia incaperii Suprafata ( mp)

1. Magazin 73,20





9

2. Camera tip birou 10,45

3. Vestiar personal cu dus 4,70

4. w.c. personal 2,17

5. w.c. clienti 3,85

6. Hol 5,15

7. Magazie 5,20

Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla cutata.

Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.

Finisajele interioare vor fi urmatoarele :

� pardoseli - placi de gresie de trafic;

� tavane- armstrong 60x60 cm

� pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;

- faianta pana la cota +2,05 m , la wc-uri si dus.

Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1 w/mp*K) de culoare alba.

b) Copertina

Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul sinelor de montaj de structura metalica a copertinei.

Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.

Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.

c) Spalatoria auto

Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica





10

va fi inchisa perimetral cu tabla cutata , iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata. Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.

d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperar e de vapori

Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare.

e) Rezervoare subterane , guri de descarcare si aer isire

Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele capacitati :

- un rezervor uni-compartimentat de 50 m3, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm.

- un rezervor tri -compartimentat de 50 m3, - 1- 10 m3, 2-30 m3 , 3-10 m3, rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm.

Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de recuperare a vaporilor.

*Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti

f) Separator de hidrocarburi si grasimi

In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi , uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la spalatoria auto un separator de grasimi.

g) Bazinul vidanjabil

Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu un capac metalic.

h) Statia GPL TIP SKID

In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :

- recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta.

- o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida , de la recipient spre pompa de distributie GPL .

- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.

- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta , rezistent la actiunea focului.

- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;





11

- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;

- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.

i) Semnalistia

In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat.

1.5.2.2. Descrierea structurii

a) Cabina statie ( magazin ) : Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu adancimea de -1,15. Perimetral, fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40 fundata la cota -0,65 . Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat . Volum sapaturi : Decopertari : 37 mc Fundatii izolate : 11,51 mc Fundatii continue : 2,25 mc b) Spalatoria auto Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00. La partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6 . Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica . Volum sapaturi : Decopertari : 4,0 mc Fundatii izolate : 1,0 mc Fundatii continue : 0,5 mc c) Bazin vidanjabil din beton Pentru realizarea acesteia se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201 mc d) Rezervoare carburanti : Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m , sapatura ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua . Pe fundul sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm , dupa care se va turna un beton de egalizare de 5 cm . Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa sudata Ø 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton l’estare C8/10 . Volum de pamant dislocate : 620 mc

1.5.2.3 Instalatii interioare, retele apa si canali zare

1.5.2.3.1. INSTALATII INTERIOARE a) Alimentarea cu apa rece Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva.





12

La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi realizat de catre regia locala de apa. Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului. Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria. La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din spalatorie. In functie de debitul necesar s-a facut dimensionarea instalatiei interioare de apa rece, alegerea diametrelor. Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa rece s-a facut pe baza echivalentilor conform STAS 1478/90 tabel 6.1. Distributia apei reci se realizeaza ingropat, in sapasi in pereti. Din conductele de distributie se creaza legaturi pana la consumatorii de apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se va face echivalarea diametrelor). Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare a acestora fiind functie de dimetrul tevilor. Imbinarea tevilor de apa rece se va face cu fitinguri specifice tipului de conducta ales. Trecerea conductelor prin pereti se va proteja cu tuburi de PVC avand Diametrul interior cu 10,00 mm mai mare dacat diametrul exterior al tevilor. Spatiul liber intre teava si tub se va completa cu spuma poliuretanica. Se va executa proba de etanseitate la presiune - presiunea de incercare a instalatiei de apa rece este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai putin de 6 atm. Durata incercarii va fi de minim 20 minute. Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori. b) alimentarea cu apa calda menajera Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri. Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de apa rece. Inainte de punerea in functiune se va face verificarea rezistentei la cald a instalatiei de alimentare cu apa calda la presiunea de regim, la o temperatura de (55-60)°C. Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, se va realiza incercarea de etanseitate a instalatiei de alimentre cu apa rece si apa calda. c) canalizare menajera - interioara Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile "Normativului pentru conditii de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate - NTPA 001/2005". Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02 pentru conducte cu Dn 110.





13

Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala. Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie. Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare. Obiecte sanitare, consumatori de apa rece si calda - lavoare din portelan sanitar, echipate cu baterie amestecatoare; - vas WC cu iesire laterala, inclusiv rezervor montat pe vas, capac si rama; - spalator din inox, echipat cu baterie amestecatoare; - centrala termica murala; 1.5.2.3.2. RETELE EXTERIOARE a) retele exterioare de apa Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona. Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP 004-2003, deoarece benzinaria este amplasata in localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de refulare, chei, etc.) Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista unul la distanta aceasta. Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii din drumul de acces. Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere. b) retele exterioare de canalizare Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton.





14

Conductele se vor monta cu panta de minim 2‰ spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe un pat de nisip de minim 30 cm grosime. Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire Vmin=0,7 m/s si sa depaseasca viteza maxima admisa Vmax=3 m/s. La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii verticale a terenului. 1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de distributie zonala a S.C Electrica S.A. Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru punctul de consum, la solicitarea beneficiarului. Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A. Parametri energetici estimati: - tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz - mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S - putere instalata: 60 kW - putere absorbita: 45 kW TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei. Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in vigoare: - I 7/2002, cu referire la capitolul 4 "Protectii si masuri de protectie"; - STAS 2612 "Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise; - STAS 12604, 12604/4, 12604/5 "Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare." Distributia energiei electrice Schema de distributie din punct de vedere a legaturii la pamant va fi de tip TN-S, in care conductorul de protectie este distribuit pentru intreaga schema, de la punctulde delimitare pana la ultimul consumator. Alimentarea TDG se va face de la BMPT, ingropat sau aerian, solutie stabilita in avizul de racordare.

� Iluminat interior La proiectarea sistemului de iluminat s-a luat in considerare pentru fiecare spatiu design-ul si utilitatea spatiului, respectiv potentialul de utilizare a luminii naturale (gradul de vitrare); Majoritatea spatiilor fiind destinate activitatii intelectuale, proiectarea sistemului de iluminat a tinut seama de cerintele acestui tip de activitate, astfel: - nivelul mediu de iluminare, necesar in conformitate cu prevederile codului CIE, s-a considerat de 400 lx. - distributia fluxului luminos s- realizat prin prevederea in toate spatiile a unei componente de flux superior pentru ridicarea confortului din punctul de vedere al distributiei echilibrate a luminantelor. - distributia luminantelor in campul vizual si pe suprafata de lucru s-a realizat in asa fel incat sa se evite orbirea directa (s-au folosit aparate de iluminat cu sisteme difuzate); Iluminatul va fi rezolvat cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si sisteme dispersor, asigurandu-se nivelele de iluminare necesare, dar si o economie de energie si o redare fidela a culorilor.





15

Toate corpurile de iluminat vor fi de clasa de protectie I impotriva electrocutarii, de grad de protectie impotriva electrocutarii, de grad de protectie IP44 in grupurile sanitare si IP 40 in rest. Sursele de lumina folosite vor fi, din punct de vedere calitativ, de clasa de culoare 1B, de preferat fiind cele cu temperatura de culoare sub 3000°K (ca lde). Instalatia de iluminat de siguranta cuprinde iluminatul de evacuare. Iluminatul de siguranta de evacuare si marcare hidranti se realizeaza cu lampi fluorescente comutare la disparitia tensiunii de alimentare de maxim 0,5 secunde.

� Iluminatul exterior Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica luminoasa cuprinde alimentarea cu energie electrica a stalpilor de iluminat exterior, iluminat copertina si al panoului informativ cu logoul firmei; panoul luminos este prefabricat si se livreaza odata cu alte elemente constructive preuzinate. Instalatia de iluminat exterior este formata din stalpi de iluminat cu inaltimea de h=6 m, executati din teava de otel, prevazuti cu corpuri de iluminat etanse IP 54 si echipate cu lampi cu vapori de Hg de 75 W. Circuitele de iluminat exterior se vor alimenta monofazat din TDG, prin intermediul cablurilor subterane armate, de tip CYAbY 5x5,5 mm2. Comanda iluminatului exterior se face automat, prin celule fotoelectrice, cu posibilitatea interventiei manulae de la panoul frontal al TDG.

1.5.2.5. Drumuri, platforme şi împrejmuire

1.5.2.5.1. Drumuri şi platforme, spatii verzi, amenajari pentru protect ia mediului

Betonarea parcărilor şi drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execută pentru asigurarea circulaţiei pietonale şi auto în cadrul incintei acestei unităţi. Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului: - plantarea de plante în zonele adiacente spaţiilor de parcare. - lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m2).

Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp .

* Planse anexate

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Fiecare constructie sau element de construcţie trebuie sa satisfacă un ansamblu de condiţii tehnice sau cerinţe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp, rezistenţa la foc, rezistenţa si stabilitatea construcţiei, condiţii fizice si igienice, arhitectonice economico-organizatorice etc.

Durabilitatea reprezinta durata de functionare normală in timp a principalelor elemente de construcţii, fara pierderea calităţii necesare exploatării optime si poate fi: ridicată (de gradul I), si este de 100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre 50-100 de ani; normală sau obisnuită (de gradul III) intre 20 si 50 ani.

Durabilitatea este determinată de materialele folosite, modul de proiectare şi execuţie, condiţiile de exploatare şi întreţinere şi se referă la rezistenţa materialelor şi elementelor de construcţii la diferite acţiuni cum ar fi: îngheţ-dezgheţ, umiditate, coroziune, acţiunea biologică a microorganismelor, cât şi acţiunea mediului înconjurător: agenţi atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.





16

Cerintei de “rezistenta si stabilitatea” ii corespund conditii de performanta pentru constructia in ansamblu si pentru partile sale componente, referitoare la stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitatea, rigiditate, durabilitate.

DURATA DE EXISTENŢĂ (DE VIAŢĂ) A CONSTRUCŢIEI, reprezintă durata de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţiunea.

Noua clădire are următoarele caracteristici:

- Categoria de importanţă „C” – construcţie de importanţă normală, a fost stabilită conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

- Clasa de importanţă «III». - Gradul de rezistenţă la foc : II (cf. P118-99). - Risc de incendiu: mare (cf. P118-99).

Construcţia (magazinul) va avea regimul de înălţime parter, iar inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.

Prin analiza efectuata consideram că durata de funcţionare a obiectivului la care ne referim va fie între 20- 35 ani.

1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN

SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCŢIEI Pe baza estimării volumelor de lucrări proiectate pentru realizarea investitiei, in tabelul 1.1 prezentăm informatii privind productia si necesarul resurselor energetice. Tabelul 1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.

Produc ţia Resursele folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

*Beton de ciment

178 mc

Energie electrica Ciment Agregate Aditiv beton Apă

10 mW 56 t 242,26 mc 118 kg 33 mc

Electrica Muntenia Nord Statii de betoane autorizate

*Bitum 1 mc Energie 5 mW Agenti autorizati Armatura in suprastructura

3,15 t Enegie

10 mW Agenti autorizati

Lemn 8,40 mc Enegie

100 W Agenti autorizati

*Tabla cutata 206,75 mp Energie 5 mW Agenti autorizati Piatra sparta , balast 75 mc Energie 5 mW Agenti autorizati transport rutier al materialelor cu autobasculanta pe dist. 10 km

3500 tone

transportul rutier al materialelor usoare cu autocamionul pe dist. = 10 km.

2000 tone

Motorina

1500 litri

Petrom sau alti agenti autorizati

Autopompa hidraulica 20 ore





17

de beton Utilaje pe amplasament

1000 ore de functionare

Motorina Benzina

2074 litri Petrom sau alti agenti autorizati

*nu se produce pe amplasament Tabelul 2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice (estimari) pentru perioada de executie

Materia prima Consumuri totale Clasificarea şi etichetarea substan ţelor şi compu şilor chimici

Categoria (P/N) Cod privind principala proprietate periculoasa

Fraze de risc

Agregate naturale 242,26 mc N - -

Ciment 56 t N - intarit Aditivi beton 118kg N - - Motorina 3574 l l P H3B inflamabil, toxic Beton de ciment 178mc N - Intarit Piatra sparta si balast 75 mc N - Intarit Sapa de mortar 7 mc N - Intarit Otel beton 3,15 t N - - Tuburi pvc 112 ml N - - Conductori , cabluri alimentare

238 ml N - -

Lemn cofraje 100 mc N - - Materiale pentru finisaje vopseluri

375 kg P H3B Inflamabila, toxic

Tabel 3. Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele chimice (estimari) pentru perioada de functionare

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice

Materia prima Cantitatea maxima care se

poate stoca Categoria (P/N) Cod privind principala

proprietate periculoasa fraze de risc/

Benzina 40 mc P H3B Inflamabil, toxic

Motorina 60 mc P H3B Inflamabil, toxic

Propan (gaze petroliere lichefiate )

3880 l P H3B Inflamabil toxic R12

Tabel 4. Proprietati materii prime , substante chim ice sau preparate chimice

Densitate

Benzine Motorin ă Propan

Lichid (apa=1) 0,75 kg/mc 0,833 kg/mc 0,504 kg/mc





18

� Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice. � Distantele intre instalatiile electrice si cladirile civile respecta prevederile normelor in vigoare. � Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile. � Beneficiarul investiţiei trebuie să identifice şi să aplice toate oportunităţile pentru reducerea energiei

folosite şi creşterea eficienţei energetice.

1.7.1. Mijloace de interven ţie în caz de incendiu

Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.

Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).

Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice.

Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.

Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:

- sursele de aprindere cu flacara

- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara).

- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)

- arson;

LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI

Vapori ( aer=1) 3-4 kg/mc 7,0 kg/mc 1,50 kg/ mc Temperatura 0C Inflamabiliate -42 Peste 55 fierbere 37-200 0C 182-338 0C -42 0C aprindere 232 0C 220 0C 490 0C Concentra ţia maxim ă admisibil ă CMA mg/mc 700 1300 Limita de expunere

800 ppm Limita de explozie Inferioara 1,4 0,6 0,6 Superioară 7,6 6,5 6,5 Grupa de explozie IIA IIA IIA Clasa de temperatura T3 T3 T3 Solubilitatea in apă nu nu nu Agenţi de stingere Gaz inert, praf CO2,

spumă chimică spumă aeromecanică.

Apă, Gaz inert, praf CO2, spumă chimică spumă aeromecanică.

Apă, Gaz inert, praf CO2, spumă chimică spumă aeromecanică





19

Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.

a. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile vecine

Rezervoare subterane

Pompe de distributie

Chesoul gurilor de descarcare

Nr. crt.

Categoria constructiei, instalatii si amenajari

Distanta normata(m)/ distanta proiectata (m)



1 Drum national 5m/32 m 5 m/27,50 m 8,00/35,50 m

2 Linii electrice de joasa tensiune 10 m / 22 m 10 m/ 16 m 15 m/ 22 m

3 Locuinta individuala 5,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul

b. Instalatia GPL

Proiectul tehnic evaluat respecta distantele minime fata de vecinatati , prevazute in tab. 3 din Normativul NP 037/99.

Stationarea cisternei pe timpul alimentarii permite evacuarea imediata din zona a autovehiculului in caz de eveniment. comportatea la foc este determinata de contributia la foc a gazelor petroliere stocate, in raport cu rezistenta la foc asigurata de recipiente prin constructie si potrivit calculului prevazut de tehnolog. Contributia la foc s-a estimat prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta energia calorica degajata prin arderea completa a gazului petrolier lichefiat din rezervor cu capacitatea de 4850 l. Intr-un recipient de 4850 l se poate stoca 3880 l propan ( grad maxim de umplere 80%), ceea ce reprezinta o masa de 1940 kg propan /recipient. Prin arderea a 1940 kg propan cu puterea calorica de 46,10 kj/kg, rezulta o energie calorica de 88512 Mj. Aceasta energie calorica poate aparea numai in caz de explozie volumetrica in interioarul recipientelor sau in cazul unei ruperi mecanice si arderii intregii cantitati de produs stocat. In caz de incendiu datorat aprinderii scaparilor de vapori pe la armaturi sau eventuale fisuri, energiile calorice sunt mult mai mici, in functie de cantitatea de gaz scapata, dimensiunea defectului si presiunea gazului. SKID-ul se amplaseaza la urmatoarele distante fata de obiectivele din cadrul limitei de proprietate si constructiile invecinate.

b. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile vecine

Nr. crt.

Obiectiv Distanta normata (m)

Distanta proiectata (m)

1 Imprejmuire la limita propietatii 8,00 15,50

2 Cabina operator manazin 10,00 12,50

3 Drum national 8,00 10,00

4 Locuinta unifamiliara 20,00 Nu este cazul





20

Stationarea autocisternei de GPL intimpul incarcarii recipientului se face conform planului zonare EX. si la distanta de minim 5 m fata de acesta , deasemenea este prevazuta o instalatie de legare la pamant a cisternei pe timpul descarcarii GPL-ului.

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se va face conform prevederilor NP-004/ 2003 si NP 037/1999.

a. statia de distributie carburanti

- stingatoare transportabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare transportabile cu pulbere ( 1 buc) si stingatoare portabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare portabile cu pulbere 1 buc.

Deoarece benzinaria este amplasata in localitate unde exista retea publica de apa aceasta va fii echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu accesorile necesare ( hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare etc).

-b. statia GPL

- stingatoare portabile cu pulbere tip P6 ( 6 buc) , stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli de 6kg fiecare( 6 buc) , stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare ( 3 buc).

Pe perioada de execu ţie a lucr ărilor se vor lua măsurile de protecţie a muncii specificate in “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” MLPAT – 1993, aplicarea acestora fiind obligatorie pentru executant.

Se vor respecta:

- Normativ P 118 – Normativ pentru protecţia la foc a construcţiilor; - Normativ C 300 – Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrarilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

La execuţia lucrărilor, constructorul va lua toate măsurile pentru respectarea normelor şi normativelor în vigoare privind protecţia muncii şi tehnica securităţii.

- Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate în 1996.

- Normativ de protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 9/M/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5 – 8 din 1993.

- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentǎri cu apǎ ale localitǎţilor şi pentru nevoi tehnologice, pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul 357/1996, publicat în Monitorul Oficial nr. 11/1996, partea I.

Pentru prevenirea incendiilor în perimetrul organizatiei d e santier se vor respecta următoarele măsuri: � Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor

inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru unităţile de materialelor de construcţii.

� Alimentarea cu carburanţi si lubrifianţi a utilajelor se va face numai în locurile stabilite in acest scop. � Echipamentele si materialele PSI trebuie să fie amplasate in apropierea locului unde poate apărea

incendiul, de asementea ele trebuie să fie usor accesibile, marcate corespundător; � În punctele de păstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim obligatoriu

stabilit;





21

� Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunzătoare si vor fi supune unor verificări tehnice periodice ori de cate ori se constată un defect care poate periclita siguranta în exploatare a acestora;

� Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitaţi transportaţi, manipulaţi sau utilizaţi combustibilii lichizi (motorină) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc, precum si in toate locurile in care există pericol de incendiu sau explozie;

� Spaţiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenţii operative in caz de incendiu.

Măsurile tehnico-organizatorice de apărare impotriva incendiilor se vor efectua cu respectarea prevederilor Normelor generale de PSI aprobate cu OMAI 163/2007 avându-se în vedere prioritar: � stabilirea de sarcini si atribuţii concrete pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; � implementare unui sistem si atributii concrete pe linie de prevenire si stingere a incendiilor; � Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va efectua cu respectarea prevederilor

OMAI 712/2005. 1.8. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZ Ă MEDIUL 1.8.1. Sursele şi protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor în perioada de execu ţie Procesele tehnologice de execuţie a lucrarilor de construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, respectiv: decapare strat vegetal, săpătură, umpluturi, compactari fundaţii, realizare infrastructura si suprastructura, finisaje, sapaturi si umpluturi pentru realizarea retelelor exterioare apa- canal, gaze , drumuri, platforme in incinta , imprejmuiri, vehicularea mijloacelor de transport, utilajele in functiune, aprovizionarea cu materiale de constructie etc., implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. In perioada de constructie a obiectivelor propuse sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:

� In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavatoare, buldoexcavatoare, autopompe hidraulice de beton etc). la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

� Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaţii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:

o Zgomot de sursă o Zgomot de câmp apropiat o Zgomot de câmp indepartat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii.

a. În cazul zgomotului la surs ă. Studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambianţa lor de lucru. Măsurătorile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.





22

Când aveam de-a face cu zgomot continuu, măsurarea puterii acustice constituie determinarea esenţială privind zgomotul la sursă. Pentru cunoaşterea modului de repartizare a acestei puteri acustice în spaţiu, se pot adăuga acestei valori indicaţii privind directivitatea. Este important că măsurarea puterii acustice a diferitelor utilaje să se efectueze în condiţii de funcţionare real, deoarece acest factor este influenţat de numeroşi factori, neputând caracteriza un utilaj printr-o valoare a puterii acustice. Când zgomotul este tranzitoriu se efectuează o măsurare a nivelului acustic de expunere sau a factorului de emisie unitară. b. În cazul zgomotului în câmp apropiat , ca nivel de observare, se ţine seama că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. Interesează în acest caz acustic obţinut la distanţe cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă. Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustică să fie însoţită de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de distanţa în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este evident că, în majoritatea situaţiilor, zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. c. Daca in cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul in câmp indepartat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde in mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi directia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt;

� Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”;

� Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectralăa zgomotului

� Topografia terenului; � Vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv

analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate in aprecierea poluării sonore in zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. � Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� incarcatoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A) � excavatoare Lw ≈ 115 dB(A) � screpere Lw ≈ 110 dB(A) � autogredere Lw ≈ 110 dB(A) � compactoare Lw ≈ 105 dB(A) � finisoare Lw ≈ 115 dB(A) � basculante Lw ≈ 75-95 dB(A) � betonieră Lw= 75-95 dB (A) � troliou Lw= 90-110 dB (A) � compresor pentru drumuri Lw= 75-95 dB (A) � camion Lw= 70-80 dB (A)





23

Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie, cu mase proprii mari, prin deplasările lor sau prin activitatea in punctul de lucru, constituie surse de vibraţii. � A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii este reprezentata de circulaţia mijloacelor de transport.

Pentru transportul materialelor (pământ, balast, beton, asfalt, materiale de construcţii etc.) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă intre câteva tone şi nu mai mult de 35 tone.

Pentru evaluarea valorilor traficului de şantier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a

vehiculelor de maxim 25 t. Traficul maxim zilnic in şantier a rezultat de 4 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunând o activitate uniforma pe lungimea fiecarei etape de lucru. Este evident că, funcţie de evoluţia lucrărilor , valorile de trafic ce se vor realiza vor fi substanţial diferite de cele medii menţionate mai sus. � A treia sursă principală de zgomot este reprezentată de funcţionarea staţiilor de betoane si a statiilor

de asfalt (chiar dacă nu sunt amplasate in zona de lucru). Efectele surselor de zgomot şi vibraţii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulaţia din zona pe de o parte şi de activitatea din vecinatatea construcţiei proiectate, pe de altă parte. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limită de expunere la zgomot este de 87dB. Pentru a nu fi depăşite valorile limită la expunere a angajaţilor la zgomot se recomandă: alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care respectă cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corectă a echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă; organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru. Traficul mijoacelor de transport prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de transport in perioadele aglomerate, precum si eşalonarea numărului trecerilor acestor mijloace de transport.

1.8.2. Măsuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucr ărilor

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele menţionate anterior şi pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislaţiei în vigoare, sunt recomandate măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi anume: � În vederea atenuării zgomotelor şi vibraţiilor provenite de la utilajele în funcţiune şi mijloacele de

transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus, folosirea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase.

� Pentru a nu se depăşi limitele de toleranţă admise, în perioada de execuţie, utilajele şi mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru menţinerea performanţelor tehnice.

� Întreţinerea şi funcţionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor.





24

� De asemenea, pentru protecţia antizgomot, se impune amplasarea unor construcţii/depozite ale şantierului, depozite de materii prime (dacă este cazul), astfel încât acestea să reprezinte ecrane între zona de lucru şi zonele locuite.

1.8.3. Surse de poluare sonor ă şi de vibra ţii în perioada de func ţionare

1.8.3.1. Surse de zgomot şi de vibraţii in perioada de functionare Potentiale surse de zgomot şi vibraţii în perioada operaţională ar fi reprezentată de sistemele de vetilatie aferente cladirii si circulaţia autovehiculelor in zona si in interiorul incintei. Referitor la circulaţia rutieră locală intersecţiile drumurilor existente reprezintă puncte în care, din punct de vedere al zgomotului, se suprapun cu cele din zona noii cladiri. 1.8.3.2. Măsuri de reducere a poluării sonore Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două categorii:

� de reducere a nivelului de zgomot la sursă � de protecţie a receptorului.

Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si vecinatatilor la zgomot aerian sunt:

a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat prin functionare sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea vecinatatilor.

b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene, claxoane, megafoane, etc ) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acestor mijloace sub cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav.

Se apreciază că prin proiectul tehnic au fost luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore.

1.8.4. Surse de radia ţie electomagnetic ă, radia ţie ionizant ă, poluarea biologic ă

Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului. Atât lucrările propuse a fi executate, cât si echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante si nici poluări biologice (microorganisme, viruşi).

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC Ă

Consideram ca activitatea din cadrul statiei de distributie carburanti si statia GPL prin activitatile desfasurate nu va genera poluari biologice.

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE Proiectul evaluat are in vedere 2 componente – lucr ări de construc ţii dotari pentru cabina statiei ( magazin) şi achizi ţie echipamente pentru statia de distributie carbu ranti , statia GPL si spalatoria auto.





25

Analiza multicriterială s-a facut pentru componenta majora – echipamente statie de distributie carburant, statie GPL si spalatorie auto , luând în considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv, tehnic, exploatare si utilizare. Etapele care au stat la baza alegerii soluţiei constructive optime corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse obiectivelor cu acest tip de destinaţie au fost stabilirea criteriilor, determinarea ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale. I. Stabilirea criteriilor

1. criteriul tehnic

Fiind vorba de amenajarea unor spaţii destinate distributiei de carburanti sau gaze petroliere lichefiate la care participă mai mulţi actori în acelaşi timp, acestea trebuie sa corespundă cerinţelor domeniului, siguranta, structural şi mecanic. Un nivel ridicat al parametrilor tehnici ai construcţiilor este o necesitate impusă de practica.

Parmetrii tehnici

a. rezistenţa mecanică şi stabilitate – tehnic

b. siguranţa în exploatare – tehnic

c. siguranţa la foc - tehnic

2. criteriul economic

Caracteristicile economice sunt direct legate de caracteristicile tehnice. Pentru a asigura un nivel înalt de competitivitate se impune coordonarea aspectelor de natură tehnică cu cele de natură economică.

In cazul de faţă, costul include: preţul materialelor de constructie, manopera aferentă, consumul de energie, costurile de întreţinere, alte costuri.

3. criteriul social

Aspectul social se referă la răspunderea faţă de personal, fata de utilizatorii statiei şi influenţa pe care utilizarea produselor o poate avea asupra mediului ambiant. Igiena exprima un aspect al cerintei mai generale de siguranta în raport cu condiţiile de muncă şi bolile profesionale sau curente ale utilizatorilor, dar nu se poate cere tuturor constructiilor sa asigure „refacerea si protectia mediului“ acest rol revenind doar constructiilor special destinate acestui scop. 4. criteriul de exploatare şi utilizare

Al patrulea criteriu este cel legat de caracteristicile de exploatare sau de utilizare care depind de calitatea în construcţii si anume, de exigentele esentiale. Sub rezerva unei mentenanţe normale a constructiilor si echipamentelor din dotare aceste exigente trebuie respectate pe timpul unei durate de viaţă rezonabile din punct de vedere economic. .

Rezistenta si stabilitatea sunt două proprietăţi de comportament al oricarei constructii, care apar si dispar odată cu constructia si se manifesta ca atare, in situ, ca performante; ori, pentru ca o proprietate de comportament/performanta sa poata fi considerata ca o calitate pentru constructia data, ea trebuie sa satisfaca anumite conditii de utilitate/calitate derivate din cerintele beneficiarului si destinatia functionala a constructiei.

Cu alte cuvinte, rezistenta si stabilitatea unei constructii apar în mod automat, odata cu constructia, fara a fi necesara respectarea obligatorie a unei cerinte anume si fara ca prezenta acestor performante sa garanteze obtinerea unor constructii de calitate.

Siguranta în exploatare, astfel formulata, induce o interpretare clasica cu referire tot la rezistenta si stabilitate, când de fapt este vorba de siguranta utilizarii constructiei. Siguranta la foc este practic legata de rezistenta si stabilitatea la foc a componentelor obiectivului.





26

1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE /REGLEMENTARI LE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PR OIECTULUI

Statutul juridic al terenului care urmeaz ă să fie ocupat

Suprafaţa de 1300 mp. este proprietatea SC ROM STAR SRL din com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. dambovita , conform actelor de proprietate anexate la studiu.



constructii � La est: Matei Ilie - teren liber de constructii � La vest : teren administatie primarie - teren liber de constructii


Date tehnice privind investitia







P.O.T= 19,92%

C.U.T.= 0,19






27

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 2.1.1. Categorii de lucr ări Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare următoarele obiecte şi grupe de lucrări cuprinse in proiect:

A. Lucr ări de baz ă Infrastructura si suprastructura

- decopertare strat vegetal ; - trasarea generală ; - executare săpătură; - executare umpluturi pamant, balast şi compactarea acestora; - turnare beton ; - executare armare in infrastructura si suprastructura; - executare cofraje; - executare hidroizolatii ; - executare radier general;

Lucrări de arhitectură şi instalaţii

- execuţia lucrărilor de arhitectură : inchideri şi compartimentări, pardoseli, tencuieli , gleturi , zugraveli – vopsitorii , marcaje, tâmplărie etc.

- executare sarpanta si invelitoare - concomitent cu lucrările de arhitectură , executarea instalaţiilor interioare : sanitare , electrice,

gaze etc. - Executarea lucrarilor aferente retelelor exterioare –apa-canal, bransament electric, bransament

alimentare cu gaze. - Executie lucrari drumuri, platforme , imprejmuiri

B. Lucr ări auxiliare

I. Racorduri la reţeaua de drumuri existentă in zonă. II. Ambientare, semnalizări , spaţii verzi

C. Organizarea de şantier Pentru realizarea investitiei se prezintă în continuare grupat următoarele categorii de procese tehnologice cu sistemele de maşini necesare şi cu alternativele ce se pot lua in considerare.

a. Lucr ări preg ătitoare

Lucrările pregătitoare constau din curăţirea terenului de iarbă şi buruieni, pichetarea incintei şi a clădirii, şi executarea gropilor de stabilire a adâncimii de excavare a pământului de lama buldozerului. b. Terasamente şi mi şcarea pământului Terasamentele constau din săpături, transporturi şi compactări pentru realizarea profilului în lung şi a celor transversale ale incintei.

Săpăturile de pământ se vor realiza mecanizat si parţial manual, cu Buldoexcavator (180 CP) sau aute utilaje specifice.

Volumul de săpături este de cca 900 m3 la care se adaugă 40 m3 săpături manuale.

Cantitatea de beton folosita pentru toate obiectivele de pe amplasament este de cca 178 m3.





28

Excavaţii care după importanta si specificitate se pot realiza cu urmatoarele tipuri de utilaje: o Buldozere cu pneuri pentru scarificare, sapaturi superficiale cu si fara transport de terasament;

nivelare depozite de pamant si cu alte materiale, nivelare propriu zisa. Tiposeria lor se intinde de la 60 CP pana la 300 C.P.;

o Buldoexcavatoare cu pneuri echipate cu lingura dreapta, inversa, sau cupa trasa, draglina – pentru excavatii in front, in transee, prelucrarea sau incarcare in mijloacele de transport. Tiposeria lor cuprinde utilaje intre 65 C.P. pana la 200 C.P.;

o Autobasculante– utilaje specializate pentru transport pamant si materiale granulare care au o structura ce rezista drumurilor de santier dar cu o viteza de deplasare mai redusa – folosite in interiorul santierului

Precizam ca toata aceasta gama de utilaje se pot folosi si pentru transportul sau punerea in opera si

a altor materiale de masa mai mult sau mai putin pulverulente cum ar fi: agregatele minerale, balast, betonul vartos etc. Infrastructura cabinei statiei de distributie este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu adancimea de -1,15 . Perimetral , fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40 fundata la cota -0,65 . Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat . Volum sapaturi : Decopertari : 37 mc Fundatii izolate : 11,51 mc Fundatii continue : 2,25 mc Infrastructura spalatoriei auto este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00 . La partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6 . Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica . Volum sapaturi : Decopertari : 4,0 mc Fundatii izolate : 1,0 mc Fundatii continue : 0,5 mc Pentru bazinul vidanjabil se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201 mc. Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m , sapatura ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua . Pe fundul sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm , dupa care se va turna un beton de egalizare de 5 cm . Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa sudata Ø 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton l’estare C8/10 . Volum de pamant dislocate : 620 mc

c. Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului constau in descarcarea din camioane a balastului necesar fundatiei, compactarea acestuia cu ajutorul masinei de compactat. Stratele urmatoare sunt alcatuite din mixtura asfaltica si binder. Partea superioara este alcatuita din stratul de beton asfaltic. Mixturile asfaltice si betoanele pot fi transportate de la statiile de betoane si mixturi asfaltice. Statiile de betoane si statiile de mixturi asfaltice fixe se vor reglementa distinct din punct de vedere al protectiei mediului. d. Umpluturi care de obicei se compacteaz ă

o Cilindrii compactori statici pentru argile si vibratori pentru materiale granulare. Tiposerierea lor este foarte mare putand fi tractati sau autopropulsati lucrand unitar sau in tandem.

o Autocisterne pentru transportul apei necesara la corectarea umiditatii umpluturii.





29

o Alte utilaje de finisare de tipul celor prezentate anterior buldozere . e. Excava ţii speciale: utilaje pentru cum ar fi: motocompresoare de aer, pickhamere si perforatoare. f. Montaje diverse

Folosirea de utilaje pentru urcare, manevrare si montare elemente de constructie. g. Transporturi diferite

Dat fiind volumul mare si diferit de materiale, semifabricate si prefabricate ce se va transporta si gama de mijloace de transport este diversa:

o autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone, autocisterne; o autobetoniere si pompele de beton ce le insotesc de obicei; o autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald. o trailere sau sa pentru transportul utilajelor, a elementelor de constructii si a altor piese grele.

2.1.2. Determinarea emisiilor produse în amplasamen t

Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile de pe amplasamentul evaluat, prima etapa care este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfasoara pe fiecare etapa de lucru, respectiv de cele generate de arderea in motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a carburantilor, respectiv a benzinei si in special a motorinei cu care majoritatea din acestea sunt echipate. In acest scop calculele prezentate in subcapitolul 4.2 s-au desfasurat luând in considerare următoarele elemente: o Timpul de execuţie reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a lucrarilor pe perioada

redusa poate genera un impact mare. Prin tema de proiectare s-a propus realizarea lucrarilor intr-un mod echilibrat in mare parte din punct de vedere al executiei lucrarilor de realizat.

o Cantităţile de lucrări au constituit cel de al doilea parametru si in acest scop sau utilizat cele principale cuprinse in devizul de lucrari. In functie de fondul de timp alocat fiecarei operatii s-au determinat cantitatile care se vor executa.

o Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa permita apoi determinarea tipurilor de utilaje necesare.

o Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa fie cele mai adecvate acestora.

o Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor tehnice, dar s-a adaptat tipului specific al operatiunii de executat.

o Numărul de utilaje convenţionale necesare fiecarui proces s-a determinat prin impartirea volumelor orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv.

o Consumul orar de carburanţi, pe baza caruia se vor calcula emisiile, determinat prin multiplicarea numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar stabilit prin normele intocmite de I.N.C.E.R.C.

o De asemenea s-au luat în considerare si cantităţile de lucrări si procesele tehnologice utilizate în lucrări similare.





30

2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL S TAŢIEI DE DISTRIBUŢIE

CARBURANŢI SI STATIEI GPL 2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul sta ţiei de distribu ţie carburan ţi

Nivelul tehnologiei adoptate in staţia de distribuţie evaluată este la nivelul celor mai noi realizari tehnice în domeniul depozitării şi livrării produselor petroliere în staţiile de alimentare cu carburanţi a autovehiculelor, sistem existent în ţările C.C.E. Fluxul tehnologic ales este similar cu fluxul tehnologic al unor astfel de instalaţii construite astăzi în majoritatea ţărilor Comunităţii Europene.

Benzinăria este prevazuta cu datarea necesara din punct de vedere al limitării emisiilor de COV, constând din realizarea unui sistem de recuperare şi colectare a vaporilor de hidrocarburi degajaţi în timpul încărcării rezervoarelor de depozitare ale staţiei şi rezervoarelor autovehiculelor, a montării unor echipamente noi, care respectă prevederile legislaţiei în vigoare în România.

Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor reduce poluarea mediului înconjurător şi rezolvă în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul descărcării, depozitării şi livrării produselor petroliere în staţie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrată.

În plansa 1. cu nr. DIE-0420016-00-101-STM anexată, se prezintă schema de legături între rezervoare şi pompele de distribuţie carburanţi, precum şi sistemul de recuperare vapori COV, aerisiri, etc.

• Încărcarea rezervoarelor Cisterna auto ce aprovizionează staţia cu produse petroliere parchează în dreptul punctului de

descărcare unde sunt montate gurile de descărcare şi cele de colectare vapori. Se opreşte circulaţia în zona de siguranţă a cisternei. Cisterna va fi astfel parcată, pentru descărcare, încât să permită o evacuare liberă a cisternei

spre înainte, în eventualitatea unui accident. Autocisterna se blochează prin frâna de mână şi saboţi de lemn. Se opreşte livrarea produselor din rezervorul ce se aprovizionează cu cisterna, se verifică nivelul

din rezervorul în care urmează a fi descărcată autocisterna, stabilindu-se volumul gol al rezervorului şi dacă acesta este suficient pentru a primi cantitatea aprovizionată.

Măsurarea cantităţii de combustibil din rezervorul care urmează a fi umplut se va face electronic, prin utilizarea unui sistem automat de măsurare a nivelui de combustibil şi numai în cazuri cu totul excepţionale manual şi numai dacă s-a asigurat că nu apar degajări de gaze, urmărindu-se ca ştuţul de introducere a tijei de măsurare a nivelului să rămână deschis un timp minim posibil.

După ce s-a legat cisterna la pământ, prin cleştele special montat la gurile de descărcare şi s-au recepţionat de către gestionar produsele ce urmează a fi descărcate, verificându-se calitatea şi cantitatea acestora, care trebuie să corespundă cu cele de pe documentele de livrare.

Se închid gurile de vizitare ale cisternei şi se cuplază cele două furtune ale cisternei, prima dată la ştuţul de preluarea vaporilor COV şi apoi la ştuţul de descărcare a carburantului/pe faza lichidă.

Ştuţul de preluare a vaporilor de COV este prevăzut cu o valvă ce se deschide automat după cuplarea furtunului, iar ambele ştuţuri (atât faza gazoasă, cât şi faza lichidă) trebuie să fie prevăzute cu cuple rapide şi capace etanşe de dimensiuni corespunzătoare ( DN 50-pentru gaze şi DN 100- pentru carburanţi).

Gestionarul verifică dacă legăturile au fost corect executate, aceasta în vederea evitării contaminării solului cu produse petroliere şi dacă ştuţul de măsură a nivelului din rezervor este închis.

Dacă ştuţul de măsură a nivelului din rezervor este închis şi legăturile au fost corect executate, gestionarul comunică operatorului de pe autocisternă să deschidă robinetele corespunzătoare ale cisternei.

În caz de furtun ă cu desc ărcări electrice, opera ţia de desc ărcare este interzis ă. După deschiderea robinetelor de descărcare ale autocisternei, se verifică etanşietatea sistemului

de recuperare a vaporilor de COV, a sistemului de descărcare a carburanţilor şi a ştuţului de măsură a nivelului din rezervor remediindu-se neetanşeităţile.





31

Numai dup ă remedierea tuturor neetan şeităţilor se va proceda la desc ărcarea carburan ţilor din autocistern ă. Descărcarea autocisternei se face gravitaţional, cu contorizarea cantităţilor introduse în rezervor. Pentru evitarea formării electricităţii statice, viteza de încărcare a rezervoarelor, până când nivelul de rezervor depăşeşte 200 mm. va fi de maxim 25 m3/h, după acest moment se va deschide mai mult robinetul, debitul mărindu-se la maximum 48 m3/h. În cazul utilizării de autocisterne cu agregat de pompare, se recomandă un debit maxim maximorum de 56 m3/h pentru benzine, aceasta pentru a nu depăşi viteza pe conducta de încărcare de 2m/s, această conductă trebuie să aibă diametrul de 100 mm. În cazul unor autocistrne dotate cu pompe de golire cu debite mai mari se recomandă tratarea benzinelor cu aditivi antistatici, înaintea începerii desc ărcării din autocistern ă. Prin conducta de vapori racordată la cisternă, vaporii COV existenţi în rezervor sunt împinşi de lichidul care umple rezervorul în spaţiul din cisternă rămas gol prin descărcarea carburantului. Valva prevăzută pe colectorul conductelor de aerisire a rezervoarelor împiedică evacuarea în atmosferă a vaporilor de COV din rezervor, dacă sistemul de recuperare COV a fost realizat corect. Se verifică ritmul descărcării la contorul autocisternei sau la display-ul din cabină şi indicatorul de nivel al rezervorului în care se efectueză descărcarea. În caz că ritmul de descărcare este necorespunzător, se verifică dacă toate robinetele cisternei au fost complet deschise. La golirea cisternei semnalizată la display-ul indicatorului de nivel din cabină, se stabileşte cantitatea descărcată în rezervor. În caz că aceasta corespunde cu cea de pe documentul de însoţire al cisternei, se dă dispoziţie de decuplare a furtunelor cisternei. În caz de neconcordanţă, se va proceda în conformitate cu cele stabilite prin „Regulamentul de funcţionare al staţiei” . Prin „Regulamentul de funcţionare al staţiei” s-a stabilit periodicitatea verificării cantităţilor aprovizionate prin măsurători de nivel a rezervoarelor, fără a folosi în mod excesiv tija de măsurare a nivelului din rezervoare. Măsurarea manuală a nivelului din rezervor s-au chiar deschiderea ştuţului de măsură a nivelului rezervorului se face după minimum 15 minute de la terminarea descărcării autocisternei. Dacă la desfacerea cuplei rapide cu capac etanş aferentă ştuţului de măsură a nivelului în rezervor se constată emanaţii de gaze, rezervorul care este lângă robinetul cisternei şi apoi pe cea de la căminul gurilor de descărcare, manipulându-se astfel încât să se scurgă tot produsul rămas în Rezervor. Se decuplează apoi legătura de la ştuţul de preluare a vaporilor COV şi în final punerea la pământ. Se înscriu datele referitoare la recepţia produsului şi se confirmă transportorului primirea cantităţilor înscrise în documente. Acumularea unor cantităţi de apă în rezervor, semnalizată cu ajutorul tijei de măsurare a nivelului, pe care se aplică o pastă specială ce-şi schimbă culoarea în prezenţa apei, poate fi realizată prin ştuţul de măsurare manuală a nivelului în fiecare rezervor, prin care se introduce dispozitivul de evacuare a apei, într-o construcţie antiex. Se va limita la minimum posibil menţinerea deschisă a ştuţului de măsurare manuală a nivelului în Rezervoare. Eventualele scurgeri/spargeri de rezervoare vor fi depistate în căminul prevăzut în acest scop, în cuva Rezervoarelor.

• Livrarea produselor petroliere Livrarea produselor petroliere se realizează prin pompele modulare. Pornirea pompelor se face la ridicarea pistolului de livrare al produsului. Pornirea şi oprirea acestora se poate realiza şi de la panoul de comandă din cabina staţiei.

Pe panoul pompei de livrare sunt afişate produsul, cantitatea livrată, preţul de cost şi valoarea produsului livrat. Aceleaşi date sunt afişate şi pe display-ul calculatorului din cabină.

Gestiunea produselor livrate, este ţinută în permanenţă de calculatorul staţiei.





32

În caz de incendiu sau alt accident, oprirea pompelor se poate realiza de la un întrerupător general al TGD.

Pompele de livrare a produselor petroliere sunt de o construcţie specială fiind prevăzute cu un compresor de gaze cu turaţie variabilă. Turaţia compresorului este reglată automat în funcţie de debitul de livrare al pompei, asigurând un debit de aspiraţie gaze egal cu debitul de alimentare al autovehicolului.

Sistemul utilizat nu necesită o etanşare specială a pistolului la gura rezervorului autovehicolului. Amplasarea pompelor de livrare permite o uşoară supreveghere a activităţii acestora de la

punctul de comandaă din cabina staţiei. Comanda de pornire şi oprire a pompelor se poate face local, prin ridicarea şi introducerea

pistolului în lăcaşul său, după apăsarea unui buton amplasat la pompă, plata făcându-se la casierul ce circulă în zona pompelor sau la operatorul din cabină.

Un panou de comandă amplasat în cabina staţiei permite pornirea livrării de către operatorul aflat în cabină şi programarea calculatorului pentru oprirea alimentării la livrarea cantităţilor prestabilite sau de o valoare prestabilită, plata făcându-se la operatorul din cabină.

La cerere, calculatorul emite un bon conţinând produsul, cantitatea, costul, T.V.A., ora, minutul şi data livrării.

Un dispozitiv special montat la pistolul de alimentare, permite închiderea automată a livrării în caz de umplere a rezervorului autovehicolului, evitându-se astfel deversările şi pătrunderea lichidului în compresor.

Furtunele sunt prevăzute cu dispozitive speciale pentru retractarea lor în corpul pompei, la finele operaţiilor de livrare, avand culoarea cauciucului corespunzătoare culorii convenţionale a produsului. 2.2.2. Descriere instala ţia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC Instalaţia de alimentare G.P.L la autovehicule tip SKID MONOBLOC este certificată CE. Schema instalaţia de alimentare GPL la autovehicule tip SKID MONOBLOC are următoarele componente principale: • un recipient metalic de stocare GPL, cilindric, orizontal, suprateran cu o capacitate de 5000 litri

(volum de apă). Acest rezervor este echipat cu racorduri pentru aparatura de măsură şi control, ventile şi armături de siguranţă.

• pompa centrifugă antrenată de un motor electric de 4 KW de construcţie; • o pompă de distribuţie GPL echipată cu aparatură de control al debitului distribuit, furtun cu pistol de

alimentare şi aparatură de control; • instalaţia electrică executată pentru mediu; • instalaţia pneumatică pentru închiderea ventilului pneumatic de la distanţă. Toate echipamentele sunt montate pe un cadru metalic fixate pe o fundaţie din beton armat. Instalaţia va fii inertizată cu gaz neutru (azot sau CO2) înaintea operaţiunii de umplere cu GPL conform Normativului NP 037/1999 pct. 5.47. 1. Recipientul de stocare : Recipientul are o capacitate de 5000 litri (volum apă).

Recipientul este prevăzut cu următoarele racorduri: • Racord pentru alimentarea cu GPL în autocisternă • Racord pentru conducta de aspiraţie a pompei centrifuge • Racord pentru supapa de siguranţă • Racord pentru indicatorul de nivel • Racord pentru returul fazei lichide şi a fazei de gaz • Racord pentru manometru.

Pe racordul de alimentare cu G.P.L. se montează gura de culare cu pistolul autocisternei. Gura de cuplare este prevăzută cu o supapă de siguranţă care se deschide la presiune după pornirea pompei de





33

pe autocisternă. Volumul de stocare gaz petroler lichefiat este maxim 80% din capacitatea acestuia. Pe racordul de aspiraţie se montează o conductă care face legătură între bazinul de stocare şi pompa centrifugă. Pe această conductă se montează un ventil manual pentru închidere şi un ventil pneumatic de închidere cu acţionare de la distanţă. Recipientul de stocare este protejat împotriva supratensiunilor interne cu o supapă pneumatică cu arc care se deschide în atmosferă la depăşirea parametrilor stabiliţi de producător (18 Kg.f/cm2 – 17,65 bar). Supapa de siguranţă este prevăzută cu o contrasupapă care se menţine în poziţia deschis permanent. Rolul acesteia este de a se bloca odată cu scoaterea supapei de siguranţă pentru verificare. Supapa de siguranţă va fi verificată anual pe standuri autorizate ISCIR şi sigilată cu sigiliul verificatorului. Pe racordul de indicator de nivel se montează un dispozitiv cu plutitor care indică existentul de G.P.L în procente din rezervor. Pe racordul fazei gaz se montează conducta de retur (by pass) a fazei gaz care este prevăzut cu supapă de suprapresiune şi un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de fază lichidă dinspre pompa centrifugă în recipient. Pe recipient se montează un manometru care indică permanent presiunea de vapori din interiorul rezervorului. Recipientul este protejat împotriva radiaţiilor solare cu vopsea albă pentru reflectarea razelor solare. Pentru protecţie mai mică 1.00 ohm, Conform normativului NP 037/1999 pct. 2.12 şi 2.13 recipientul este marcat cu o bandă portocalie pe care scrie GAZ PETROLIER LICHEFIAT cu culoare albă.

2. Pompa centrifug ă Pentru vehicularea fazei lichide a gazului dinspre recipient spre pompa de distribuţie la autovehicule este prevăzută o pompă centrifugă. Aceasta este activă de un motor electric de 4 kW. Pe conductă de legătură dintre recipient şi pompa centrifugă sunt montate următoarele elemente:

• Un robinet de închidere cu acţionare manuală • O supapă de siguranţă • Un filtru de reţinere a impurităţilor • Un robinet pneumatic de închidere rapidă cu acţionare pneumatică

care este în poziţia normal închis când nu este acţionat Acţionarea pompei centrifuge (pornire şi oprire) se face dintr-o manetă amplasată pe pompa de distribuţie. Oprirea în caz de urgenţă se face dintr-un buton montat pe tablou electric. Acest buton are rolul de a opri curentul care intră în instalaţie şi totodată evacuează aerul sub presiune obligând robinetul pneumatic să închidă aspiraţia GPL din recipient spre pompa centrifugă. 3. Pompa de distribu ţie GPL la autovehicule Pentru distribuţia GPL la autovehicule pe pompa de distribuţie sunt montate următoarele elemente:

• Filtru fin de intrare în distribuitor; • Separator de fază; • Contor volumetric cu traductor de impulsuri • Calculator electronic cu afişaj electronic al preţului şi cantităţii livrate; • Supape şi valvă diferenţială pe faza lichidă şi gazoasă; • Aparatură de măsură şi control; • Furtun flexibil prevăzut cu pistol de alimentare şi cuplaj de închidere automată în cazul smulgerii

accidentale a furtunului. Pistolul de alimentare este realizat încât să permită circulaţia fluidului prin el numai după ce a fost cuplat la instalaţia de alimentare a autovehiculului. Caracteristicile tehnice ale pompei de distribu ţie: • Debit minim: 5 l/min; • Debit maxim 50 l/min; • Cantitate minim livrată 5 l;





34

• Presiunea maximă de lucru: 25 bar; • Clasa de precizie: ±5%; • Diametru conectare faza lichidă: DN 25(1”); • Faza gazoasă: DN 25(3/4”); • Potenţa maximă: 150W; • Conectare electrică 220V,50Hz (alimentare generală)

220V, 50Hz (iluminare)

2.2.3. Fluxul tehnologic şi modul de operare al instala ţiei G.P.L. tip Skid

Instalaţia va fii pusă în funcţiune după ce este inertizată cu azot sau CO2. Autocisterna cu GPL întră în staţie pe platforma betonată din incinta staţiei parcurgând traseul desenat în planşa zonare Ex-circulaţie cistenă. Viteza de circulaţie a autocisternei în incinta staţiei nu trebuie să depăşească 10 km/h. Aceasta va acţiona pe perioada alimentării la o distanţă de cel puţin 5.00 m faţă de SKID. Odată cu începerea operaţiunii de alimentare a rezervorului SKID-ului, întreaga instalaţie devine neoperativă pentru distribuţie GPL la autovehicule, interzicându-se totodată accesul autovehiculelor pe platforma staţiei.

Se va izola rezervorul SKID-ului prin următoarele operaţiuni: • Pistolul de distribuţie se va aşeza în locaşul său; • Se va scoate de sub tensiune instalaţia şi se va închide

robinetul pneumatic prin acţionarea butonului de oprire. Conducătorul autocisternei va lua toate măsurile pentru imobilizarea acesteia (tragerea frânei de mână, blocarea roţilor). Înaintea începerii alimentării rezervorului, conducătorul autocisternei va lega cablul flexibil al prizei de pământ al cisternei la şasiul SKID-ului. Racordarea furtunului flexibil la recipientul instalaţiei va fi efectuată tot de conducătorul autocisternei sub supravegherea personalului de deservire. După ce au fost luate toate măsurile de securitate se porneşte pompa autocisternei şi se introduc în rezervor SKID-ul 100 litri după care operaţiunea se opreşte. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor şi funcţionarea aparatelor de măsură şi control.

Dacă nu se constată nereguli se continuă activitatea de umplere a rezervorului ţinându-se sub supraveghere permanentă aparatele de măsură de pe cisternă şi insalaţia SKID. Se consideră încărcarea terminată când indicatorul de nivel de pe rezervor indică 80% din capacitatea acestuia. După terminarea operaţiunii de încărcare a rezervorului, conducătorul auto decuplează furtunul, îl derulează pe tambur, scoate împământarea şi evacuează autocisterna de pe platforma staţiei. Operaţiunile în detaliu pe care le execută conducătorul auto sunt prevăzute în MANUALUL DE OPERARE AL AUTOCISTERNEI. După plecarea autocisternei operatorul verifică toate îmbinările instalaţiei cu spumă de săpun. Punerea în funcţiune pentru livrarea GPL la autovehicule presupune următoarele operaţiuni:

• alimentarea instalaţiei cu energie electrică din tablou; • alimentarea robinetului pneumatic cu presiune de aer pentru

deschiderea acestuia; • deschiderea robinetului manual de pe conducta de aspiraţie dintre

rezervor şi pompă. Alimentarea autovehiculelor cu GLP presupune ridicarea pistolului

din locaşul său, cuplarea acestuia la gura de umplere şi acţionarea manetei de pornire. În timpul alimentării se vor urmării permanent controlul (afişajul),

manometrul pompei de distribuţie, etanşeitatea cuplării pistonului la gura de umplere a autovehiculului. Operaţiunea de alimentare a autovehiculelor se face numai de personal autorizat ISCIR. Pe timpul alimentării autovehiculelor presiunea de lucru trebuie încadrată între 8-10 bar, iar atingerea nivelului de 80% în rezervorul autoturismului, pompa de distribuţie se întrerupe automat. După terminarea operaţiunii de alimentare a autovehiculelor se trece maneta pe poziţia închis, se rulează pistolul de alimentare şi se aşează în locaşul său.





35

Cantitatea de GPL livrată este indicată pe afişajul instalaţiei şi poate fi citită şi pe indicatorul de nivel al autovehiculului

2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

La momentul studiului terenul in suprafat de 1300 mp este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.

3 DEŞEURI

Deşeurile produse ca urmare a realizării şi exploatării obiectivului Construire statie de distributie

carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, se estimează separat pe cele două etape astfel:

o In perioada de execuţie a lucrarilor de constructii; o In perioada de exploatare.

3.1. PERIOADA DE EXECUŢIE A LUCRARILOR 3.1.1. Deşeuri inerte şi nepericuloase

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in anexa 2 a H. G. 856/2002. Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: _ 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate - 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips; _ 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc _ 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate _ 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor) _ 17.06.00 materiale izolatoare _ 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari

Antreprenorul are obligatia, cf. H.G. mentionate mai sus, sa tina evidenta lunara a producerii,

stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc. In perioada de executie a lucarilor vor rezulta deseuri menajere de la personalul muncitor. Toate deseurile generate sunt colectate în pubele speciale amplasate la vedere. Beneficiarul are obligatia de a incheia contracte de prestări servicii cu firme autorizate pentru colectarea publică a deseurilor. In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane, resturi de asfalt, bitum si alte materiale de constructii.





36

Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activităţile din bazele de utilaje, statiile de beton si statiile de asfalt vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. 3.1.2. Deşeuri toxice şi periculoase Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (de la baterii) necesar functionarii utilajelor, amorsa bituminoasa pentru hidroizolatie terasa, vopselele pentru finisajele interioare si exterioare si marcaje. Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. � Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc. � Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi. Bidoanele goale vor fi restituite

producatorilor (dupa caz) . � Amorsa bituminoasa este adusa pe amplasament in stare solida sub forma ambalata. Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2 sunt codificate astfel: - 08 deseuri de la utilizarea vopselelor - 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase - 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi - 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile - 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel - 13.07.02. benzina - 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri). 3.2. PERIOADA DE EXPLOATARE 3.2.1. Deşeuri inerte şi nepericuloase Deşeurile rezultate in urma activităţilor desfăşurate în cadrul staţiei de distribuţie carburanţi respectiv staţiei de alimentare G.P.L. sunt deşeurile menajere. Deşeurile menajere sunt rezultate din activitatea administrativă, produse de personalul angajat si de clienţi. Aceste tipuri de deseuri sunt colectate in containere cu capac, special destinate acestui scop si sunt ridicate periodic de o firma autorizata in baza unui Contract de prestari servicii publice de salubrizare. Se consideră că deseurile menajere rezultate in cadrul staţiei nu constituie o sursă de poluare zonală a solului şi pânzei freatice, dacă sunt respectate condiţiile de depozitare /valorificare, eliminare prezentate mai sus. 3.2.2. Deseuri toxice si periculoase Sursele de deseuri toxice si periculoase in perioada de exploatare sunt reprezentate de: - modul de gestionare, manipularea, depozitare a substantelor si preparatelor chimice utilizate care sunt toxice si chiar inflamabile. - modul de intretinere a separatorul de hidrocarburi, separatorului de grasimi si bazinului vidanjabil, precum si modul de eliminare a namolui colectat in aceste obiective.





37

3.2.3 Gestionarea substantelor si preparatele peri culoase utilizate si cantitatile utilizate - motorina Euro Diesel 5 (rezervor de 50 mc) , benzină fara Plumb 95 (rezervor de 30 mc); benzină super 98 (rezervor de 10 mc) si motorina top diesel ( rezervor de 10 cm) . - gaz lichid lichefiat folosit in alimentarea autovehiculelor este un amestec de butan si propan. Acest

amestec este facut de producător funcţie de anotimpul când acesta este consumat. Cantitatea maximă care poate fi stocată in instalaţie este de 4000l.

Beneficiarul va detine fise de securitate a fiecărui produs.

3.3. Modul de gospod ărire, m ăsurile dotarile si amenaj ările pentru protec ţia mediului a). Produsele petroliere, în special benzinele, sunt produse cu un grad ridicat de inflamabilitate,

ce produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte scăzute. Vaporii degajaţi, atunci, când se amestec în anumită proporţie, formează o atmosferă inflamabilă,

care arde sau face explozie în prezenţa unei surse de foc. Există o atmosferă inflamabilă atunci când proporţia vaporilor de carburanţi în aer este între

aproximativ 1 % (limita inferioară de explozie) şi 8% (limita superioară de explozie). Vaporii de produse petroliere sunt mai grei decât aerul şi în general nu pot fi dispersaţi uşor de

către curenţii de aer. Vaporii tind să curgă către porţiunile de teren joase, acumulându-se în rezervoare, canalizări, cămine şi alte construcţii subterane.

Produsele petroliere plutesc pe suprafaţa apei, şi de accea, pot produce şi crea pericole de incendiu şi explozie la mari distanţe de punctele lor de deversare.

O atmosferă inflamabilă poate să fie prezentă în spaţiile de vapori ale rezervoarelor conţinând produse petroliere, chiar după ce acestea au fost îndepărtate.

De asemenea, o atmosferă inflamabilă poate să apară atunci când îmbrăcămintea personalului de operare a fost contaminată cu produse petroliere.

Transportul carburanţilor se realizează cu cisterne auto, iar descărcarea se face gravitaţional prin furtune. La realizarea legăturilor între cisterne, şi rezervoare ca si la descărcarea acetor legături se pot forma amestecuri explozive carburantr-aer. Astfel de amestecuri se pot forma si la gurile de aerisire ale rezervoarelor.

Din aceste motive gurile de descărcare si ale aerisirilor sunt amplaste in afara zonelor de circulaţie normală , iar gurile de aerisire sunt ridicate la 4m deasupra solului si prevăzute cu opritoare de flăcări. De asemenea pentru limitarea la maxim a posibilităţii de formare a amestecurilor explozive este prevăzută recuperarea vaporilor de carburanţi din rezervoarele supuse umplerii.

b) Pentru instalaţia G.P.L. producătorul a prevăzut eventualele defecţiuni poare pot apărea în timpul exploatării acesteia. Pe tabloul de comandă există un buton care poate fi activat si izoleză toate elemenetele instalaţiei (întrerupe curentul electric, închide calculatorul , închide pneumatic ventilul pentru izolarea bazinului de stocare).

In perioada de operare se impun urmatoarele masuri pentru prevenirea si reducerea cantitatii de deseuri toxice si periculoase:

� Educarea, constientizarea si instruirea personalului din statia peco privind modul corect de gestionare, depozitare si eliminare a deseurilor toxice si periculoase.

� Instituirea personalului administrativ care sa monitorizeze starea de curatenie a incintei, si obiectivelor din cadrul statiei si spatiilor de depozitare a carburantilor si substantelor chimice si care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare a regulilor impuse

� Administratorul cladirii trebuie sa incheie contracte cu unitati specializate care sa asigure neutralizarea, eliminarea si tranportului deseurilor toxice si periculoase.





38

� Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in cele ce urmeaza. Tabelul 5 . Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie

Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Organizare de santier

Menajer sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei) Deseuri metalice

In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite in masinile de salubritate. Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau in containere specializate sau zone delimitate . Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii.

Se vor pastra evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificatorii mijloacelor de transport utilizate.

Deseuri materiale de constructii

Aparitia acestei categorii de deseuri implica o abordare specifica. Din punct de vedere al potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi de beton, mixturi asfaltice). In ceea ce priveste valorificarea si eliminarea lor se pot propune mai multe metode: - Valorificarea locala in pavimentul de exploatare; - Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota finala de exploatare; - Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de deseuri utilizate in zona.

Beneficiarul a incheiat patru contracte de prestari servicii de salubrizare cu firma autorizata S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.,

Slamuri petroliere

Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (imflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se propune colectarea in recipienti metalici inchisi care vor fi depozitati in conditii de siguranta. Aceste deseuri vor fi in mod obligatoriu predati catre unitati autorizate.

Deseuri lemn

Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de constructii. Utilizarea ultima va fi ca material combustibil – deseu lemnos catre populatie.

Acumulatori uzati

Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si depozitate corespunzator, sub cheie in vederea valorificarii.

Anvelope uzate

In cadrul spatiilor de depozitare pe categorii a deseurilor va fi rezervata o suprafata si anvelopelor. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antrepenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.

Deseuri tipice pentru organizarile de santier din Romania. Se recomanda interzicerea in mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale.

Organizare de Santier si Front de lucru

Hartie si deseuri specifice activitatii de birou

Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte deseuri, in vederea valorificarii.

• Aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se va face

astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri. � Zonele de depozitare a deşeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripţionate. � Operaţiunile si practicile de management al deşeurilor se vor consemna intr- un registru special, care

va fi pus in orice moment la dispoziţia autoritarilor de mediu. • Beneficiarul are obligaţia să încheie/mentina contracte de prestări servicii cu firme autorizate de

colectarea publică a diferitelor tipuri de deşeuri.





39

• Colectarea şi depozitarea deşeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor măsurilor impuse de legislaţia în vigoare în funcţie de natura şi proprietăţile deşeului, iar apoi pot fi eliminate periodic numai prin firme autorizate.

� Se vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deşeurilor şi recomandările celor mai bune tehnici disponibile.

Atât în timpul perioadei de execuţie a lucărilor de constructii cât şi în timpul folosintei constructiei, beneficiarul şi antreprenorul general au obligaţia de a gestiona şi/sau depozita deşeurile rezultate în urma activităţilor prestate, respectând normele legislative în vigoare:

• Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; • Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile; • HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, • Legea nr. 360/2003 completată cu Legea nr. 263/2005 privind regimul substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase. • HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, • HG. Nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; • HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori. • HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. • H.G. Nr. 441/2002 - pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului Nr. 662/2001 privind

gestionarea uleiurilor uzate; 4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER Ă ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

La modul general ramura Constructii, la faza de executie, este considerata ca avand un potential impact semnificativ asupra mediului. Referindu-ne strict la obiectivul "Construire statie de distributie carburant, spalatorie auto si statie GPL" in com. L unguletu, sat Lunguletu , jud. Dambovita care face obiectul acestui studiu, se considera ca prin proiectul tehnic sunt luate masuri asiguratoare de diminuare a impactul negativ ce se poate manifesta asupra mediului pe perioada de executie a lucrarilor si de functionare. Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.

În perioada de execu ţie � potential impact negativ Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe un amplasament, efectele respective pot fi in esenta urmatoarele:

� schimbari ale peisajului actual � emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de la motoarele

extrem de puternice ale mijloacelor de transport si a utilajelor mecanice. � disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, cauzat populatiei din

apropierea santierelor.





40

� posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia locala si personalul muncitor, in general mai violent si care va fi destul de numeros in timpul executiei lucrarilor.

� potential impact pozitiv • procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanti si

lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor. • dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum • crearea temporara de locuri de munca

În perioada de exploatare • Asigurarea unor spatii moderne de distributie carburanti • Amenajarea unui amplasamnet cu cladiri moderne, spatii verzi, si locuri de parcre, pentru care

sunt asigurate deasemnea, toate utilitatiile si facilitatiile • Dezvoltarea si modernizarea unui zone degradate

Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului este de a lua in considerare elementele de impact negativ, de a anal iza si propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lui, daca este cazul , de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul ac tual, sa reduca situatiile de conflict si sa asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate. 4.1. APA

4.1.1. Date privind amplasamentul

Pe amplasamentul evaluat s-a remarcat la cota naturală a terenului un strat de pământ vegetal cu grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprinsă între 0,30-4,50 m- argila galben-cafenie, prafoasa, plastic consistenta spre vartoasa, slab nisipoasa, 4,00-4,50 m –pietris marunt cu nisip si liant argilos.

Concluzii şi recomandări ale studiului geotehnic Din corelarea datelor funizate de cartarea geologo-tehnica de suprafata cu datele obtinute din forajele geotehnice executate, s-au concluzionat urmatoarele

1. Terenul destinat viitorului obiectiv este plan, stabil , lot mobilat la data efectuarii cartarii de suprafata , fara fenomenele fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a terenului;

2. Stratul acvifer freatic superficial este situat la cca. -6,00-6,50 m de la cota terenului natural;

4.1.2. Alimentarea cu ap ă

4.1.2.1. Alimentarea cu ap ă în perioada de construc ţie

In perioada de construcţie, punctul de lucru va fi alimentat cu apa potabila prin peturi si bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasament. Bilanţul consumului de apă (mc/an) in perioada de construcţie se prezintă in tabelul 6.





41

Tabelul 6 . Bilanţul consumului de apă (mc/an) in perioada de construcţie

Ape prelevate din surse Apa recirculata

Proces

tehnologic

Sursa de apa

Consum total de

apa mc/an

total

Consum menajer/tehnolog

ic

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Apa de la

propriu obiectiv

Apa de la late

obiective

Consum menajer 100 100 - 100 - - -

Constructii

Surse din zona 2300

2200 2200 2200 Necesarul de apă in perioada de execuţie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea compactarii, asigurarea prepararii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidarie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditatii betoanelor dupa turnare plansee, precum si consumul menajer.

4.1.2.2. Alimentarea cu ap ă pe perioada folosin ţei Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi realizat de catre regia locala de apa. Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului. Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria. La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din spalatorie. Bilanţul consumului de apă (mc/an) in perioada de folosinta a statiei se prezintă in tabelul 7. Tabelul 7 . Bilanţul consumului de apă (mc/an) in perioada de folosinta

Ape prelevate din surse Apa recirculata

Categoria de

folosinta

Sursa de apa

Consum total de

Apa (mc/an)

total

Consum potabil

si menajer

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Apa de la

propriu obiectiv

Apa de la late

obiective

Apa potabila si menajera

800 800 - 800 - - -

Consum spalatorie

auto si intretinere

incinta

Retea proprie

2000

1200 1200 1200

Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona.





42

Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP 004-2003, deoarece benzinaria este amplasata in localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de refulare, chei, etc.) Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista unul la distanta aceasta. Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii din drumul de acces. Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere. 4.1.3. Evacuarea apelor uzate

4.1.3.1. Reţele de canalizare

4.1.3.1.1. Instalaţii interioare de canalizare ape uzate

Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colect prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02 pentru conducte cu Dn 110. Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala. Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie. Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare. 4.1.3.1.2. Retele exterioare de canalizare

Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de pe suprafetele betonate din incinta. Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m.





43

Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton. Conductele se vor monta cu panta de minim 2‰ spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe un pat de nisip de minim 30 cm grosime. Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire Vmin=0,7 m/s si sa depaseasca viteza maxima admisa Vmax=3 m/s. La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere. Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii verticale a terenului.

In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi si grasimi.


4.1.4. Managementul apelor uzate

Având în vedere natura lucrarilor, organizarile de santier si destinatia constructiei, putem considera ca atat in perioada de executie, cat si in perioada de expoatare, exista potentiale surse de ape uzate.

4.1.4.1. Managementul apelor uzate în perioada de c onstruc ţie

In perioada de execuţie a constructiei, principalele surse de generare a apelor uzate sunt reprezentate prin:

o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si spălarea

padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc; o Apele uzate rezultate dupa prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea

finisajelor; o apele meteorice căzute pe platformele de lucru ale organizării de santier.

Cantit ăţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate ev acuate Concentraţiile poluanţilor de interes pentru apele menajere sunt estimate la următoarele valori:

_ Csusp ≈ 250 mg/l, _ CCBO5 ≈ 150 mg/l, _ Cgrăsimi ≈ 25 mg/l.

In aceste condiţii debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul muncitor in fronturile de lucru ale constructiilor sunt următoarele: _ suspensii: 658 m3/an X 0,80 X 250 g/m3 = 131,60 kg/an _ CBO5: 658 m3/an X 0,80 X 150 g/m3 = 79 kg/an _ grăsimi: 658 m3/an X 0,80 X 25 g/m3 = 13,16 kg/an Pentru apele uzate fecaloid menajere provenite din organizarea de santier se vor folosi toalete publice din zona sau se vor instala toalete ecologice in punctul de lucru.





44

Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incărcate cu particule de ciment, aditivi si parte fină din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea de apă tehnologică. Apele meteorice spală suprafeţele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antrenează particulele solide, pulberile si eventualii poluanţi proveniţi din pierderile de la utilaje, constituind in felul acesta o sursă de poluare a mediului. Apele uzate meteorice generate in perioada de execuţie au fost estimate la 380 m3/an. Apele uzate generate in perioada de execuţie a constructiilor nu se refolosesc.

4.1.4.2. Managementul apelor uzate în perioada de f olosin ţă In perioada exploatarii sursele de generare a apelor uzate sunt:

• grupurile sanitare • apele uzate rezultate de la spalatoria auto • aplele pluviale rezultate din spalarea acoperisului, aleilor, platformei betonate Bilantul apelor in incinta este sintetizat in figura 1.

Figura 1. Bilanţul apei pentru obiectivul evaluat

Separator de namol si hidrocarburi Canalizare

pluviala

Acoperisuri cladiri

Alei, platforme betonate

Reteaua de alimentare cu apa din zona

Nevoi igienico sanitare magazin

Bazin vidanjabil

Bazin vidanjabil

Quz or max = 0,27 l/s

Qc = 10 mc/zi

Spalatoria auto

Separator grasimi





45

Tabelul 8. Bilantul apelor uzate pe perioada de folosinta a cladirii

Totalul apelor generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare

menajera Pluviale In acest obiectiv

Catre alte obiective

Sursa

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

mc/

zi

mc/

an

0 1 2 5 6 7 8 11 12 13 14

Grupuri sanitare 1,75 640 4,00 640 - - - - - -

Spalatoria auti, Spalare

platforme , pardoseli,

acoperisuri, alei

7,63 2810 2,63 960 5 1825 - - - -

Cantit ăţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate ev acuate Beneficiarul are obligaţia să respecte limitele prevăzute de Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor (NTPA-002/2005) – aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005).

o Măsuri pentru mic şorarea cantit ăţii de ape uzate şi de poluan ţi Pentru micşorarea cantităţii de apa uzată se are în vedere:

• utilizarea rationala a apei potabile si la grupurile sanitare; • utilizarea rationala a apei pentru spalarea platformelor betonate interioare si exterioare; • intretinerea drumurilor de acces pentru a evita murdarirea rotilor autovehiculelor;

4.1.5. Surse de poluare a apei şi emisii de poluan ţi

4.1.5.1. Sursele de poluare a apelor în perioada d e execu ţie In perioada de executie a constructiei proiectate sursele posibile de poluare a apelor sunt:

o executia propriu-zisa a lucrarilor, o traficul de santier

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.

Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie nu sunt neglijabile. Eroziunea pamantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafata, nu se manifesta si nu se va manifesta in perioada de executie.

De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile de solul decopertat. Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera

(NOx, CO, SO2 - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa subterana, sol etc).





46

In ceea ce priveste organizarile de santier trebuie acordata o atentie sporita protectiei mediului in aceste locatii. Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. Organizarile de santier, functie de complexitatea activitatii acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al protectiei mediului. In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne ce transporta substante periculoase.

4.1.5.2. Surse de poluare a apei şi emisii de poluan ţi în perioada de func ţionare

Surse de impurificare a apelor in perioada de functionare sunt date de: o evacuarea de ape uzate menajere in reteaua de canalizare incarcate cu poluanti peste limitele

prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

o Evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si a apelor pluviale care spala acoperisul si platformele betonate ale parcării incarcate cu poluanti peste limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

4.1.6. Impactul produs asupra apelor 4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor în perioada de construc ţie

� Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de

la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

� Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa

� Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

� In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Se va evita depozitarea carburantilor pe amplasament, iar intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea pierderilor).

� Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA –002/2005 –deoarece apele uzate se vor evacua intr-o retea de canalizare.

4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor în perioada de func ţionare

� Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se apreciaza ca

vor fi respectate limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

4.1.7. Măsuri de diminuare a impactului

4.1.7.1. Măsuri de diminuare a impactului în timpul execu ţiei In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele măsuri de protecţie:





47

• Tehnologia de executie

- terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid , astfel incat ploaia sa nu le surprinda deschise prea mult timp ;

- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura continuarea executiei la structura propriu-zisa .

• Utilajele terasiere si de transport

- utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru;

- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;

- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie; - se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru.

• Activitatea umana - deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta

santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate local; - se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate

contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari:

- manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor;

4.1.7.2. Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploat ării

Măsurile luate prin proiect pentru protecţia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in functie de sursa de emisie a poluantului. • Intretinerea retelelor de canalizare

- intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si exterioare din incinta.

- - intretinerea si vidanjarea periodica a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi si a bazinul vidanjabil.

• Deseurile propriu-zise - interzicerea depozitării dezorganizate sau neautorizate pe platforme altele decât cele destinate

stocarii deseurilor In acest fel se va evita: - introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate; - baltirea apei in zonele de depozitare;

• Activitatea umana

In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare.

Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platformele incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune.





48

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament � Clima perimetrului cercetat este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Din punct de

vedere climatic zona se caracterizează prin următoarele valori: - temperatură medie anuală : + 100 C - temperatură minimă absolută : 28,30 C - temperatură maximă absolută : +40,40 C - precipitaţii medii anuale : 650 mm/mp - adâncimea maximă de îngheţ : 0,9 m conf. STAS 6054/77.

� Precipita ţiile medii anuale au valoari cuprinse in intervalul 550-600 mm/mp şi reprezintă media valorilor înregistrate de - a lungul a 10 ani. Lunile cele mai ploioase sunt lunile iunie cu ≈ 80 mm/m2 iar in luna februarie, luna cea mai scăzuta in precipitaţii cu ≈ 35 mm/m2.

� Vânturile. Un alt factor important al climei il reprezintă determinarea mărimii şi direcţiei vanturilor.

Astfel putem concluziona ca direcţia predominantă a vanturilor este cea nord-estică (16,6%) şi sud-vestica (16,2%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 17,5% iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,2-2,8 m/s.

� Adâncimea maxim ă de înghe ţ este de 0,90 m STAS 6054/77, iar frecvenţa medie a zilelor de iarnă

cu t > 0C este de 111,3 zile/an. Valorile coeficienţilor Ks =0,20 (zona C) şi Tc =1,00 sec. � Conform raion ării geoseismice a terenului României, comuna se încadrează în zona de protecţie

antiseismică conform P 100/92 in zona D având Tc= 1,5 sec si Ks= 0,16.

� Condi ţiile de dispersie Factorii care determină condiţiile de dispersie a poluanţilor sunt vântul, ca direcţie si viteză si stratificarea termică a aerului. Vânturile sunt influenţate de relief atât ca direcţie cât şi ca viteză. Vitezele medii anuale oscilează 1.2-2,8 m/s. Cele mai slabe condiţii de dispersie, in special pentru sursele de joasă inălţime şi emisiile necontrolate în apropierea suprafeţei active (nivelul solului) se realizează în condiţii de stratificare stabilă şi foarte stabilă, care prezintă o frecvenţă de ~ 16%. Pentru zona aferentă amplasamentelor in procesul de dispersie a poluanţilor, la înălţime mică, va acţiona circulaţia locală de tipul brizelor.

4.2.2. Surse şi poluan ţi genera ţi

4.2.2.1 Identificarea şi caracterizarea surselor de poluan ţi atmosferici aferente obiectivului

Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba despre desfasurarea pe o suprafată de 1300 mp bine delimitată, a unui volum mare de lucrari de constructii, intr-o zona rurala.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de:

In faza de executie: • executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei;





49

• sapatura mecanizata • executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei : infrastructura , suprastructura , arhitectura si

finisaje • executarea retelelor apa –canal, electrice, si gaze • amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii si

materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua corpuri de cladire.

Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton, asfalt etc. In faza de exploatare:

• surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto; • surse aferente activitatilor administrative (centrala termica ); Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor –

lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora), vor fi detaliate in sectiunile urmatoare caracteristicile si parametrii surselor de poluare.

4.2.2.2. Surse de poluan ţi atmosferici în perioada de execu ţie a lucr ărilor prev ăzute în proiect

Surse aferente lucrarilor de terasamente - se incadreaza in categoria surselor libere la sol,

discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald).

Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate incintelor construite si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de:

• Sapaturi pentru: o Decopertarea solului actual; o Excavari pentru fundarea constructiilor

• Umpluturi o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in

fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul dinafara ariei construite, sub viitoarele obiective.

o Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme rutiere.

• Eroziune eoliana.

Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului





50

obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 9) si suprafetele de sol afectate de lucrari.

Tabelul 9. Volumele de materiale manevrate

Etapa Cantitate (m3/an )

Sapatura mecanizata (mc) 840

Umplutura/nivelare (mc) 100

Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din punct de vedere al ariei construite. Tabelul 10 prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente, schema de masini propusa (si utilizata in evaluare) pentru efectuarea acestor operatii.

Tabelul 10. Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa

Operatia, faza si procesele de lucru

Volum de

lucru (mc)

Utilaje folosite

Productivitate

orara (mc/h)

Numar utilaje

Volum Manevrat

(mc)

Consm total de

carburanti l/h

Decopertare si sapatura Sapatura 840

Buldoexcavator (180 CP) 50 2 840 8,4

incarcare, manevrare pamant 881

Buldozere (180 CP) 50 2 881 8,8

transport auto 881

Autobasculanta (200CP) 50 2 881 8,8

Sapatura manuala 41 manual 41 -

2640 3 curse/h/ 9m/cursa 2640

Fundatii si umpluturi

turnare beton 98 Autobetoniera 30 3 1080 2

transport/descarcare 98

Autobasculanta(200CP) 1 cursa/h 50 1 98 2

Piatra sparta si balast 25 Autobasculanta1 cursa/h 50 1 25 0,5

imprastiere /compactare 18

Cilindru compactor 150 1 18 0,20





51

240 240 4,70

3 tone Autobasculanta(200CP) 120 1 1200 10

Transport auto materiale de constructii structura, arhitectura, instalatii, finisaje Eroziune 1000

Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei

etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 15.

Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 1300 mp.

Tabelul 11. Debite masice de particule

Debite masice pe spectrul dimensional (g/h) Nr crt

Denumirea sursei d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm d ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

1 Sapaturi 163,25 123,45 121,10 6,02

2 Incarcare auto 21,34 18,78 18,81 0,94

SAPATURI 184,84 142,28 139,91 6,96

3 Descarcare 12,45 6,48 4,86 0,26

4 Imprastiere 43,06 25,32 18,99 1,02

5 Compactare 2,39 1,40 1,05 0,05

UMPLUTURI 56,48 33,22 24,91 1,34

EROZIUNE 4,61 3,00 2,30 0,69

Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de

vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanti.

Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de mijloacele de transport si utilaje la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o arie a amplasamentului de 1300 mp sunt:

CANTITATE DE CARBURANT 23,56 kg/h Timp de functionare 4 h/zi Aria amplsamentului 1300 mp Viteza vantului 2,40 m/s

• debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti • debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti • debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti





52

• debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti • debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti

Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in tabelul de

mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta functionarii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 – Surse mobile)

Tabelul 12. Emisii în atmosferă de poluanţi generaţi de utilaje şi mijloace de transport pentru

realizarea noului obiectiv

Debite masice maxime orare (g/h) Denumirea sursei

CO2 SO2 NOx Aldehide Hidrocarburi

nearse Mijloace de transport si

utilaje in lucru 1778,4 666,90 359,10 68,40 1145,70 Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al

M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii atmosferei.

Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime, pentru perioada de executie.

Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica ce se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.

In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat cele prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate.

Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.

- surse sta ţionare dirijate : Centrala termica

Centrala termică va produce apă caldă 80/60°C pentru a alimenta radiatoare dar si pentru a asigura apa calda de consum.

Centrala termică va avea în componenţa şi următoarele echipamente:

• vas de expansiune închis, cu membrană, echipat cu supape de siguranţă p=2,5 bar • boiler de 45 l • o pompă dublă circulaţie încălzire corpuri statice • pompe simple circulaţie preparare apă caldă menajeră • pompe recirculaţie cazan • un sistem distribuitor/colector

Instalaţia este protejată la suprapresiune prin supapele de siguranţă şi termostatele de siguranţă ale cazanului. Termostatele actionează prin intermediul tabloului de comandă al cazanului asupra arzătorului şi pompei de recirculaţie. De asemenea, în regim de avarie, cazanul este scos automat din funcţiune prin întreruperea circuitului de alimentare cu gaz natural al arzatorului.





53

Evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj natural, prin intermediul unui coş de fum metalic, cu un diametru interior de 500 mm, izolat şi protejat, echipat cu toate elementele necesare bunei funcţionări şi care va depăşi cota terasei cu cca.1 m. Detaliile corespunzatoare pentru execuţia coşului şi elementele componente vor fi cele date de furnizor. Racordarea cazanelor la cos se va face prin intermediul unei tubulaturi din tablă de oţel inoxidabil cu diametrul de 250 mm; racordul va avea panta spre cazan. La baza coşului se va prevedea un racord pentru colectarea şi evacuarea condensului.

In tabelul 13 sunt centralizate rezultatele Sursele stationare generatoare de poluanti, caracteristicile fizice ale acestora si parametrii gazelor evacuate. − Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

V CO H H S mn

C H O m m c g umOi i i

m ni i

N N2

02 2 2

3 31

1000 5 0 5 1 5

4= • • + • + • + +

• −

∑, , , [ / . . ]

in care: COi [%] , reprezinta componentele combustibile raportate la starea umeda (initiala); − Volumul teoretic de aer uscat:

V CO H H S mn

C H O m m c g umai i i

m ni i

N N0

2 2 23 30 0476 0 5 0 5 1 5

4= • • + • + • + +

• −

∑, , , , [ / . . ]

- Volumul teoretic de aer umed: V x V m m c g uma um a N N

0 0 3 31 0 00161= + • •( , ) [ / . . ] ,

in care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului; − Volumul real de aer umed: V V m m c g uma um a um N N= •α 0 3 3[ / . . ] ,

in care α este coeficientul de exces de aer. − Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relaţia: V V V V V m m c g umga RO N H O a um N N= + + + − •

2 2 2

0 0 9 0 3 31( ) [ / . . ]α ,

unde : VRO2

0 este volumul teoretic de gaze triatomice:

( )V CO CO H S mC H m m c g umROi i i

m ni

N N2

02 2

3 31

100= • + + +∑ [ / . . ]

VN 2

0 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):

V VN

m m c g umN a

i

N N2

0 0 2 3 30 79100

= • +, [ / . . ] ;

VH O2

0 - volumul teoretic al vaporilor de apa:

V Hn

C H W x V m m c g umH Oi

m ni

ti

a N N2

02

0 3 31

100 20 00161= • + • + + • •

∑ , [ / . . ] .

Particularizand pentru cazul gazelor naturale , se obtine:





54

− Volumul teoretic de oxigen necesar arderii: VO2

0 = 1,997 [ / . . ]m m c g umN N3 3

− Volumul teoretic de aer uscat:

Va0 =9,508 [ / . . ]m m c g umN N

3 3

− Volumul teoretic de aer umed: Va um

0 = 9,661 [ / . . ]m m c g umN N3 3

− Volumul real de aer umed: Va um = 11,110 [ / . . ]m m c g umN N

3 3

− Volumul teoretic de gaze triatomice: VRO2

0 = 1,001 [ / . . ]m m c g umN N3 3

− Volumul teoretic de gaze biatomice: VN2

0 = 7,512 [ / . . ]m m c g umN N3 3

− Volumul teoretic al vaporilor de apa: VH O2

0 = 1,997 [ / . . ]m m c g umN N3 3

− Volumul real de gaze de ardere: Vga = 11,936 [ / . . ]m m c g umN N

3 3

- surse stationare nedirijate

• Traficul auto in incinta amplasamentului

4.2.3. Prognozarea polu ării aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii.

Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului “Construire statie distributie carburanti, spalator ie auto si statie GPL” s-a realizat cu modelul matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime admisibile (CMA) prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-au utilizat emisiile maxime de poluanti estimate.

Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a aferente constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia.





55

Tabelul 14. Surse de poluare

Nr Etapa

de analiza

Motivul alegerii Detalii privind sursele

1 Anul 2011

Anul inceperii executiei

• Activitatea de executie a lucrarilor de

constructie • Traficul auto

2 Dupa 2011

Perioada de exploatare a obiectivului

• Intretinerea si administarea obiectivelor din incinta

• Centrala termica; • Traficul auto

4.2.3.1. Calculul dispersiei

4.2.3.1.1. Scurtă descriere a modelului de calcul utilizat

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente lucarilor de executie a statiei de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in comuna Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul modelului climatologic Martin si Tikvart.

Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse continue punctiforme sau de suprafata.

Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor se face dupa formula gaussiana a penei.

Concentratia medie Ca intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z de sol este data de relatia:

Ca = 16/π ∫ ∑ ∑∑ }ρd])Pm,1u,z,ρ(S)m,l,k(φ)ρ(kq[{

unde:

k = indice pentru sectorul directiei vantului

qk(ρ) = ∫ Q (ρ,θ) d θ pentru sectorul k

Q (ρ,θ) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata

ρ = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala

θ = unghiul in coordonate polare centrat pe receptor I = indice pentru clasa de viteza a vantului m = indice pentru clasa de stabilitate

ϕ (k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice

S (ρ,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia z = inaltimea receptorului deasupra solului u1 = viteza vantului reprezentativa





56

Pm = clasa de stabilitate Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a „n” surse, este data de relatia:

∑∑∑= }nρ/)]Pm,1u;z,nρ(GnS)m,l,k(φ[{π2/16Cp

unde:

kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa

Gn = emisia pentru sursa n

ρn = distanta de receptor a sursei n

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (ρ,z;u1,Pm) va fi:

2[/2)Pm,1u;z,ρ(S = π u1σz(ρ)] x exp(-0,692/u1 T1/2)

daca σz (ρ) < 0,8 L

si S(ρ,O;u1,Pm) = l/(u1L) x exp (-0,692/u1 T1/2)

daca σz (ρ) > 0,8 L unde:

σz (ρ) = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan vertical h = inaltimea efectiva a sursei L = inaltimea de amestec la amiaza T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia:

exp(-0,692/u1 T1/2).

Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioada.

4.2.3.1.2. Datele de intrare în modelul de calcul

Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt:

• datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo;

• datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni geometrice-lungime – latime - inaltime in cazul surselor de suprafata;

• date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;

• timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata;

• date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate sferic sau rectangular.

4.2.3.2. Rezultatele dispersiei

4.2.3.2.1 Execuţia construcţiilor (terasamente, fundaţii)

Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica “cea mai dezavantajoasa”, putin probabil sa apara in

conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de lucrari prevazute. S-a





57

considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul amplasamentului si manifestarea actiunii erozive a vantului pe intreaga suprafata a amplasamentului.

Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre ≤ 10 µm, care se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Tabelul 15 Prognozarea poluării aerului. Concentraţii maxime orare

Concentraţia maximă Poluant Cmax

[µg/m3] Prag de alertă [µg/m3]

Valoare limita= prag de intervenţie [µg/m3]

Observatii

Particule in suspensie

14,88 µg/m3 Perioada de mediere 1 h

-

50 µg/m3 Perioada de mediere 24 h (Ord.592/2002)

-

Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita amplasamentului pentru

un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima ce poate fi atinsa in conditiile cele mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii umane, valoarea determinata este de 3,36 de ori mai mica. Raportata la CMA prevazut de STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de 10 de ori mai mica.

4.2.4.2.2 Prognozarea poluării aerului datorită funcţionării utilajelor şi traficului auto S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor de pe

amplasament in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a utilajelor si mijloacelor de transport.

Tabelul 16. Concentraţia poluanţilor generaţi de utilaje în funcţiune şi traficul auto

Denumirea sursei

Poluant Debite

maxime (g/h)

Debit (g/s/m2)

Concentratia maxima in

imisie (la 101 m de sursa)

(µg/mc)

Concentratia in imisie (200 m de sursa)

(µg/mc)

Concentratia in imisie (500 m de

sursa) (µg/mc)

CO2 1778,4 6,36106E-05 290,8 119,4 12,72

SO2 666,9 2,3854E-05 109,1 44,79 4,77

NOx 359,1 1,28445E-05 58,72 24,11 2,56

aldehide 68,4 2,44656E-06 11,18 4,59 0,4891

Utilaje in

functiune si

trafic auto

in faza de

executie

hidrocarburi nearse 1145,7 4,09799E-05 187,3 76,92 8,193





58

Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie:

• impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp.

• aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru;

4.2.4.2.3. Prognozarea poluării aerului datorită funcţionării centralelor termice

Tabelul 17. Concentratia poluantilor generati de centrala termica

Denumirea sursei Poluant Debit masic

(g/s)

Concentratia maxima in imisie (50 m de sursa)

(mg/mc) NOx 0,26766 0,07147 CO 0,6687 0,1786 N2O 0,00531 0,00141

Particule 0,0601 0,01605 SO2 0,00481 0,00128

Metan 0,01908 0,00509

Centrale termice

COVnm 0,0448 0,01196

Analiza rezultatelor eviden ţiază:

Realizare activit ăţilor care au loc în sectoarele de lucru ce sunt sup use evalu ării nu produc poluari ale aerului care sa afecteze sanatat ea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.

• • Concentraţiile maxime orare trebuie să se situează sub valorile limita conform

Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativul privind stabilirea valorilor limita si a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare( pentru NOx, SO2, CO, pulberi in suspensie) si STAS 12574/87 pentru H2S, alhehide si hidrocarburi nearse.

Tabelul 18. Concentratiile maxime admisibile [mg/m c] ( OM 592/2002 si STAS 12574)

Ordinul 592/2002 Stas 12574 Concentratia maxima admisibil ă [mg/mc ] Poluant

1h 24 h Anual 30 min Zilnic Anual CO [mg/mc] 10 6,00 2,00 - SO2 [mg/mc] 0,35 0,125 0,02 0,75 0,25 0,06 NOx [mg/mc] 0,20 0,04 0,03 0,30 0,10 0,01 H2S [mg/mc] - - - 0,015 0,008 - Aldehide [mg/mc] - - - Pulberi in suspensie PM 10 [mg/mc]

0,05 0,04 0,50 0,15 0,075

Analiza rezultatelor evidentiaza ca impactul activ itatii din cadrul statiei de distributie carburanti asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumi ta perioada de timp.

Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor reduce poluarea mediului în conjur ător şi rezolv ă în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul desec ării, depozit ării şi livr ării produselor petroliere în sta ţie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrat ă.





59

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise.

o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.

o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%.

o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.

o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat.

o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate;

4.3. SOLUL 4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristici le acestora si modul de folosinta Din punct de vedere geomorfologic zona studiata apartine Campiei Romane, ce se caracterizeaza printr-un relief relativ plan, cu o usoara panta catre sud. Aspectul plan al campiei este intrerupt de cursurile de apa domoale. Perimetrul studiat apartine Platformei Valahe. Specificul structural al Platformei valahe il constituie in baza solul rigid format din cristalin metamorfic si roci magmatice peste care s-au depus cicluri de sedimente pana in Cretacic inclusiv. Stiva de roci sedimentara impreuna cu ciclu, formeaza fundamentalul platformei peste care repauzeaza depozitele sedimen Romanianul inferior si mediu este alcatuit din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de carbune. Cuaternarul constituie depozitele regiunii, fiind reprezentat prin depozitele holocenului superior depuse in conurile de dejectie si depozite marnoase si nisipoase urmate de depuneri loessoide. Cursurile de apa sunt foarte meandrate , cu numeroase grinduri si albii vechi colmatate datorita pantei hidraulice reduse. 4.3.2 Surse de poluare a solurilor Principalii factori care pot afecta solul sunt:

• apele reziduale scurse la suprafata • deseurile imprastiate • scurgeri petroliere de la utilajele de deservire. 4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de executia a lucrarilor Activităţile din şantier implica manipularea unor cantitatea importante de substanţe potenţial

poluatoare pentru sol si subsol. In categoria acestor substanţe trebuiesc incluşi carburanţii, combustibilii, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potenţial poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.





60

O alta sursa potenţiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defecţiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului si subsolului. Erodarea sau poluarea solului împiedica dezvoltarea vegetaţiei pe suprafeţele afectate. În sinteză, principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile de construcţie sunt grupaţi după cum urmează: o Poluanţi direcţi, reprezentaţi in special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul

alimentării cu carburanţi, a reparaţiilor, a funcţionării defectuoase a utilajelor, etc. o La acestea se adaugă pulberile rezultate in procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare

a materialelor. o Poluanţi ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanţilor din

aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea utilajelor de construcţii, etc. o Poluanţii accidentali, rezultaţi in urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor

de acces. o Poluanţi sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf. Substanţele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Trebuie menţionat si faptul că lucrările de terasamente si excavaţii deşi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificări structurale in profilul de sol. Poluanţii emişi in timpul perioadei de execuţie se regăsesc în marea lor majoritate in solurile din vecinătatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfăşoară activităţi în perioada de execuţie. 4.3.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de functionare

Asupra factorul de mediu ,,sol" se răsfrâng direct sau indirect efectele poluării celorlalţi factori de mediu, modificându-i compoziţia si proprietăţile bio-fizico-chimice iniţiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia. Aceste efecte pot fi determinate de: - acţiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor; - actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie - acţiunea deşeurilor menajere depozitate necorespunzător; - scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defecţiuni ale autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de către apele pluviale; - acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi in aer, care pot fi antrenaţi de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţionala pe sol; Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ. 4.3.3 Prognozarea impactului

Pentru realizarea investitiei respectiv ingroparea bazinelor cu pereti dubli, solul va fi excavat pana la o adancime medie de -4,50 m. Solutia de fundare proiectata, este in concordanta cu datele existente asupra morfologiei terenului de fundare.

Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasam ent, o parte din el fiind refolosit, iar restul va fi dus in locatii stabilite prin contract intre con structor si beneficiar sau Primaria comunei Lunguletu.





61

Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe.

4.3.4 Masuri de diminuare a impactului asupra solul ui 4.3.4.1 Masuri de diminuare a impactului in faza de executie Pentru a evita poluarea accidentală a solului din zona evaluata toate lucrările vor fii efectuate cu respectarea strictă a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordată o atenţie mare respectării normelor legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor petroliere (combustibili şi uleiuri), precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea clădirilor. Uleiurile uzate şi celelalte deşeuri provenite în timpul lucrărilor vor trebui stocate corespunzător şi transportate la depozitele specializate din zona Aceleaşi măsuri stricte trebuiesc aplicate şi în legătură cu stocarea şi transportul deşeurilor menajere. De asemenea se impune:

�� respectarea cailor de acces pentru utilaje; �� respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport; �� manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;

4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

• cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale • parcari • zone verzi, plantatii de protectie

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat

Cercet ări geotehnice realizate In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat 2 foraje geotehnice cu lungimea de 5,00 m.

Se remarcă la cota naturală a terenului un strat de pământ vegetal cu grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprinsă între 0,30 m(F2) şi 4.50 m (F1) de argilă cafeniu gălbuie prafoasa. In continuare a fost interceptat un pachet de pietris marunt cu nisip si liant argilos cu grosimea de cca. 0,50 m.

Apa subterană a fost întâlnită la -6,00-6,50 m adâncime.

Pentru stabilirea categoriei geotehnice conform indicativului NP 074/2007, s-au luat în calcul următoarele :

- condiţii teren – teren bun – 2 puncte - apă subterană – fără equismente – 1 punt - clasificarea construcţiei – normală – 2 puncte - vecinătăţi – fără risc – 1 punct - zonă seismică(ag=0,24g) – 2 puncte

Total punctaj – 8 puncte – risc geotehnic redus, categoria geotehnică 2.





62

Presiunile efective transmise de construcţie pe talpa fundaţiilor vor fi în conformitate cu prevederile STAS3300/2-85.

Presiunea convenţională de bază pentru stratul de argila este de 250 kPa (pentru adâncimi de fundare egale cu 2 m şi lăţimi ale funfaţiei de 1 m), si de 370 KPa la h=-4,00 m. conform studiului geotehnic.

Realizarea incintei şi săpăturii generale

Săpătura generală se va executa mecanizat pana la cota – 3,50m faţă de suprafaţa terenului.

Având în vedere faptul că în jurul amplasamentului este teren liber, săpătura se va face cu taluz înclinat cu pante variabile în funcţie de natura terenului, astfel încât să se asigure stabilitatea acestuia.

La piciorul taluzului se va realiza o sprijinire verticală pe o inaltime de 1,00m, iar taluzele se vor proteja cu mortar slab armat, cu realizarea unei rigole de captare a apelor de pe taluz şi base prevazute cu pompe de evacuare.

Sub cota – 3,50 de la suprafaţa terenului săpăturile se vor executa manual.

4.4.2. Posibilitatea polu ării solului si subsolului Sursele de poluare a solului în cadrul activit ăţii din cadrul sta ţiei de distribu ţie carburan ţi � Pierderile de produse petroliere prin activitatea curentă care se desfăşoară în cadrul staţiei; la

alimentare si livrare carburanţi; � Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curăţirii, manevrării sau transportul

autovehiculelor; � Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta staţiei de distribuţie carburanţi care

se pot infitra in sol; � Apele de spălare incinta zona pompe, in amestec cu produse petroliere, evacuate necontrolot fara

trecere prin separator de hidrocarburi. � Activităţile auxiliare ale procesului de producţie pot constitui si ele alte surse de poluare, cum ar fi:

� depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere; � depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefianţii folositi , in afara zonei special amenajată

de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale; � pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de incarcare a

rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare cât si datorită reparaţiilor necesare, in timpul alimentării cu carburanţi, si altele situaţi;

In legătură cu potenţialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul activităţilor desfăşurate în staţia de distribuţie carburanţi si instalaţia de distribuţie G.P.L. pentru o estimare a impactului se pot face următoarele menţiuni: a. Pe amplasament se vor monta doua rezervoare cu capacitate totală de depozitare de 100 mc;

Rezervoare sunt cilindrice, orizontale cu pereţi dubli. b. Livrarea produselor petroliere în vrac se realizează prin intermediul a doua pompe de alimentare

auto, cu cate patru pistoale pe fiecare parte. c. În incinta staţiilor există platforme betonate pentru circulatia atuvehiculelor care alimenteaza de la

pompe , precum si spaţii special amenajate pentru colectarea deşeurilor. d. De asemenea există spaţii inchise, amenajate corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor

curente; e. Aprovizionarea staţiei cu produse petroliere se realizeaza prin parcarea cisternei auto în dreptul

punctului de descărcare unde sunt montate gurile de descărcare şi cele de colectare vapori. f. Măsurarea cantităţii de combustibil din rezervorul care urmează a fi umplut se va face electronic, prin

utilizarea unui sistem automat de măsurare a nivelui de combustibil.





63

g. Pentru incarcarea rezervoarelor se închid gurile de vizitare ale cisternei şi se cuplază cele două furtune ale cisternei, prima dată la ştuţul de preluarea vaporilor COV şi apoi la ştuţul de descărcare a carburantului/pe faza lichidă.

h. Ştuţul de preluare a vaporilor de COV este prevăzut cu o valvă ce se deschide automat după cuplarea furtunului, iar ambele ştuţuri (atât faza gazoasă, cât şi faza lichidă) sunt prevăzute cu cuple rapide şi capace etanşe de dimensiuni corespunzătoare.

i. Utilajele si instalatiile trebuiesc mentinute în conformitate cu fişele tehnice de securitate aferente fiecărui produs si verificate periodic.

j. Reparaţiile la autovehicule si schimburile de ulei sunt interzese in zona de alimentare carburanti, zona pompelor , dar si in alte zone invecinate.

k. Alimentarea cu combustibili se realizează pe platforme betonate amenajate special pentru limitarea împrăştierii uleiului sau carburanţilor prevăzute cu rigole de captare;

l. Existenta unor scurgeri de produse petroliere pe platformele betonate din zona pompelor unde se recomandă folosirea mai frevcentă a unor materialelor biodegradabile.

m. Suspensiile produse din praful de diferite dimensiuni, antrenat prin aer si apă, produse de circulatia auto, nu prezintă un potenţial de poluare asupra solului, retrăgându-se cu rapiditate in mod in circuitul natural al materiilor anorganice.

n. Deşeurile menajere sunt depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop. Evacuarea deseurilor se efectuează periodic de o firma de autorizată.

Pierderile de combustibil lichid, uleiuri, eventual alte materiale lichide sau prăfoase folosite sunt in cantităţi mici , restrânse numai in zonele din incinta pompelor de alimentare respectiv in stricta vecinătate a pompelor de alimentare carburanti, pe platforma betonata prevăzute cu rigole pentru capatarea scurgerilor.

O mare atenţie trebuie acordată unui program de curatire a platformelor de produse petroliere si a separatorului de namol si hidrocarburi, prin tratarea acestora cu substante biodegradabile. In zona evaluata urmele de elemente chimice in sol trebuie să se incadreze in valori normale conform Ordinului 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane – geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor. Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor subterane – geologice.

4.4.3. Protectia subsolului Pentru realizarea lucrarilor de terasamente si a fundatiilor se vor executa urmatoarele lucrari:

• Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca suprafata terenului a fie curatata si nivelata cu pante de scurgere pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii;

• Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul executiei;

• Trotuarul din jurul constructiilor ca avea latimea minima de 1,00 m. Se va aseza pe un strat de pamant stabilizat in grosime de 20 cm prevazut cu panta de 5% spre exterior. El trebuie sa fie etans, putand a fi confectionat din asfalt turnat sau din dale de piatra sau beton rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos.

• Se va asigura evacuarea apelor superficiale • Evacuarea apelor de pe acoperis, platforme, terasa, se va face prin rigole de colectre, special

prevazute cu debusee asigurate in reteau de canalizare pluviala.





64

4.4.4. Masuri de diminuare a impactuluia asupra sub solului

o Masuri de diminuare a impactului in faza de executie • respectarea cailor de acces pentru utilaje;

• respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele de transport;

• deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop.

• manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;

• asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie.

o Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

o Deseurile propriu-zise

Neprelucrarea ritmica a deseurilor descarcate in publele exterioare poate creea probleme mari deoarece spatiul destinat depozitarii temporare poate deveni insuficient si deversarea deseurilor in afara lui poate perturba accesul autovehiculelor si desfasurarea normala a activitatii.

Asigurarea vidanjarii periodice a bazinului vidanjabil precum si intretinerea sepatratoarelor de grasimi si hidrocarburi.

o Aria de servicii • cai de acces , platforme si echipamente intretinute corespunzator • parcari • zone verzi, plantatii de protectie

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Informa ţii despre vegeta ţia şi fauna local ă

Speciile întâlnite in zona sunt tipice ecosistemelor urbane dar există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile oamenilor.În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din zona studiata nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă.

4.5.2. Impactul prognozat În constelaţia ecosistemelor terestre, în mare măsură efectele antropice sunt dependente de

raportul dintre resursele naturale, de creşterea demografică şi de nivelele de dezvoltare socio-economică, diferenţiate de la o zona la alta. Dupa cum s-a menţionat în cap. anterior, pe traseele de circulaţie ale mijloacelor de transport, în fronturile de lucru ale utilajelor, în bazele de aprovizionare cu materiale, concentraţiile de particule în aer pot depăşi unori valorile limită admise. Aceste situaţii se manifestă în perioade secetoase şi pe suprafeţe limitate ca extindere. Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de constructii si utilajelor de lucru precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra vegetatie din zona sa fie diminuat la maxim.





65

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodivesitati i

In faza de executie

Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale impuse prin proiect: • delimitarea stricta a zonei de lucru • perioada limitata a executarii lucrarilor • utilizarea de tehnici si tehnologii performante

In faza operationala

• delimitarea stricta a zonei active • amenajrea de zone inierbate , gazonate • rigole de colectare a apelor pluviale • pastrarea curateniei in incinta.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Încadrarea în regiune, diversitatea acestuia

Arhitectura noilor construcţii se va incadra în arhitectura locală şi nu va afecta peisajul actual.

Suprafa ţa total ă de teren ce constituie incinta este de 1300 mp şi este situată în intravilanul com. Lunguletu, sat Lunguletu , cu un POT = 19,92%, iar CUT =0,19.

Sc nou ă = 112,00 +135,00+12,00 = 259,00 mp.

Spaţiile plantate sunt de 250 mp.

4.6.2. Impactul prognozat Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea construirii unei statii de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii societatii ROM STAR SRL , dar si la creeare de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburant a celor care tranziteaza D.N. 7 Bucuresti –Pitesti. Masurile impuse in perioada operationala contribuie la schimbarea in bine a peisajului in zona studiata. Principalele interventii se refera la:

• sistematizarea zonei; • construirea unei statii moderne de distributie carburanti

4.6.3. Relaţia dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (p ăduri, zone

verzi, parcuri în zonele împ ădurite, campinguri, corpuri de ap ă), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosin ţei lor

Nu exista astfel de zone in apropierea amplasamentului.

4.6.4. Măsuri de evitare a impactului

Realizarea si functionarea obiectivului analizat va avea un impact pozitiv din punct de vedere

peisagistic asupra zonei, avand in vedere ca se va construi o cladire noua, moderna cu o arhitectura specifica destinatiei acesteia.





66

Pentru evitarea unor dezagremente din punct de vedere peisagistic, s-au luat urmatoarele masuri: • se amenajeaza platforme betonate corect dimensinate si dotate cu constructiile hidrotehnice

necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice; • cladirea are un aspect arhitectural placut ; • zona va fi inconjurata cu spatii verzi; • pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 4.7.1. Impactul poten ţial al activit ăţii propuse asupra caracteristicilor demografice/pop ula ţiei locale. Nu este cazul. 4.7.2. Impactul asupra mediului social şi economic

4.7.2.1. Impactul poten ţial al proiectului asupra condi ţiilor economice locale, pia ţa de munc ă, dinamica şomerilor Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se vor creea datorita realizarii obiectivului propus; - creeaza noi locuri de munca, intre 10-30 , in faza de executie a proiectului , respectiv 5-8 in perioada

de functionare. - creeaza posibilitatea alimentarii cu carburant a populatiei din zona dar si a celor care tranziteaza

zona.

4.7.2.2. Public posibil nemul ţumit de existen ţa proiectului Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului. In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in perioada de executie si functionare a acestui obiectiv .

4.7.2.3. Informa ţii despre rata îmboln ăvirilor la nivelul locuitorilor

In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, statisticile existente nu permit efectuarea de corelatii cu privire la influenta starii calitatii factorilor de mediu asupra incidentei bolilor. Pentru mediul socio-economic caracteristic zonei afectiunile minore nu sunt nici luate in evidenta si nici tratate corespunzator.

4.7.2.4. Impactul poten ţial al proiectului asupra condi ţiilor de via ţă ale locuitorilor (schimb ări asupra calit ăţii mediului, zgomot, etc.). Avand in vedere destinatia constructiei, potentiale surse de zgomot ar fi : sistemele de ventilatie traficul auto aferent parcarii si zonei, care posibil in anumite momente ale zilei se va accentua.

Externalitatile pe care le pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si care pot avea impact direct asupara populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate provenite in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste dezagremente sunt inlaturate.





67

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra m ediului natural şi economic

4.7.3.1. Faza de execu ţie

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari:

- manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe fiecare specialitate

4.7.3.2. Faza de exploatare

Activitatile de intretinere si administrare a statiei de distributie carburanti , spalatoriei auto si statiei GPL se vor desfasura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a respecta Normele de tehnica a securitatii muncii si a legislatiei in domeniu. Gestionarea, depozitatea, manipularea si eliminarea substantelor chimice periculoase, se va face conform legislatiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate. Gospodarirea corespunzatoare a deseurilor menajere precum si a deseurilor toxice si periculoase prin eliminarea acestora cu maxima protectie, prin firme autorizate. Intretinerea corespunzatoare a echipamnetelor si instalatiilor din incinta cladirilor si din exterior, asigurarea functiunarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:

� Alegerea amplasamentului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in

final al ciclului de viata al obiectivului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor. � Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru. � Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.

Soluţia constructivă aleasă de proiectant este cea optimă, corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse clădirilor cu acest tip de destinaţie, dar se pot lua în discuţie diverse varinte de finisări şi amenajări interioare. Acestea influenţează în mare măsură costul clădirii. In cazul noii cladiri , alternativele specifice studiate si detaliate in studiu de fezabilitate sunt:

• modul de sistematizare si utilizare al terenului; • specialitatea arhitectura si rezistenta pentru imobilul proiectat • stabilirea regimului de inaltime • modul de proiectare al retelelor • tehnologiile, utilajele si materiale folosite in executie • nivelul de confort si utilitate oferit viitorilor utilizatori • perioadele de executie

Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au ţinut cont de: • utilitatea publica a investitiei • condiţiile de mediu; • tipul si natura lucrărilor existente in zona ;





68

• utilitatea tehnică, economica dar si peisagistică a dezvoltări propuse; • vecinătăţile existente etc.

6 MONITORIZAREA Monitorizarea este necesară in vederea cuantificării impactului privind investitia „ Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL “in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita asupra factorilor de mediu, in vederea adoptării măsurilor de protecţie care se impun.

Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de execuţie a lucrarilor cat si in perioada de exploatare a obiectivului.

6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrar ilor În perioada de execu ţie monitorizarea va trebui sa cuprinda o monitorizarea a factorilor de mediu aer si zgomot. Pulberile in suspensie si sedimentabile, nivelul imisiilor de poluanţi în aer la limita amplasamentului precum si zgomotul, ar trebui măsurate la limita incintei punctului de lucru, la statiile de betoane si statiile de asfalt.

6.2. Monitorizarea in perioada de exploatare a clad irii

6.2.1. AER - imisii Beneficiarul are obligaţia să monitorizeze nivelul imisiilor de poluanţi în aer la limita amplasamentului in conditiile stabilite in tabelul 19. Tabelul 19: Principalii indicatori care ar trebui monitorizaţi pentru factorul de mediu aer –imisii

Nr.crt. Parametru Frecventa Metoda de analiza

1. Pulberi in suspensie (fractia PM10

) Anual STAS 10813/76

2. Monoxid de carbon (CO) Anual SR ISO 8186/97

3. Dioxid de sulf (SO2) Anual SR ISO 4221/00

4. Oxizi de azot (NOX) Anual STAS 10329/75

5 Metan (CH4 ) Anual STAS

*Decizia finala privin frecven ţa de monitorizare precum si indicatorul monitorizat apar ţine autorit ăţii competente de protec ţia mediului; 6.2.2. APA

o Apele uzate evacuate Indicatorii de calitate ai apelor evacuate (ape de spălare, ape menajere si ape pluviale) trebuie să se incadreze in valorile limită admise a Indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor, conform NTPA 002/2005– aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG nr. 352/2005.





69

Tabelul 20: Principalii indicatori ce trebuie monitorizaţi pentru factorul de mediu - apă menajera si pluvială la evacuare Nr. crt. Indicatorul de calitate Frecventa Metoda de analiza

0 1 2 3

1. pH semestrial SR ISO 10523-97

2. Materii in suspensie semestrial STAS 6953-81

3. Consum chimic de oxigen (CCOCr

) semestrial SR ISO 6060-96

4. Substante extractibile cu solventi organici semestrial STAS 7587-96

5. Detergenti sintetici biodegradabili semestrial SR ISO 7875-1996, SR EN 903-2003

6. Azot amoniacal semestrial SR ISO 7150-1/2001

7. Fosfor total semestrial SR ISO 10064-74

8. Sulfuri si hidrogen sulfurat semestrial SR ISO 10530-97

9. Crom hexavalent (Cr6+

) semestrial SR EN 1233-2003, SR ISO 11083-98

10. Zinc (Znr2+

) semestrial STAS 8314-87, SR IZO 8288-2001

11. Cupru (Cu2+

) semestrial STAS 7795-80, SR ISO 8288-2001

12. Nichel (Ni2+

) semestrial STAS 7987-79, SR ISO 8288-2001

13. Sulfati semestrial SR 8662-96, SR IZO 8288-2001 *Decizia finala privin frecven ţa de monitorizare precum si indicatorul monitorizat apar ţine autorit ăţii competente de protec ţia mediului;

6.2.3. Deşeuri Evidenţa desurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conţine următoarele informaţii: tipul deseului, codul deseului, intalaţia producătoare, cantitatea produsă, data evacuării deseului din instalaţie, modul de stocare, data predării/ eliminari/ valorificării deşeului, cantitate eliminată/ predată/valorificată. Tabelul 21: Principalele tipuri de deseuri care trebuiesc monitorizate

Parametru Unitate de masura Punct de emisie Frecventa de

monitorizare* Metoda de

monitorizare Deseuri menajere tone Utilizatorii parcarii/

clientii si Personalul angajat

Trimestrial Raportare la APM

Deseuri chimice Kg Namolul colectat Semestrial Raportare la APM *Decizia finala privin frecven ţa de monitorizare precum si tipurile de deseuri mo nitorizate apar ţine autorit ăţii competente de protec ţia mediului;





70

6.2.4. Sol si apa subterana

Avand în vedere măsurile de protecţie a factorului de mediu sol si apa subterana , respectiv betonarea incintei, realizarea unui sistem centralizat de colectare si evacuare a apelor de spălare platforme si a apelor pluviale, monitorizarea calităţii solului si a apei subterane se va realiza la cererea autorităţilor competente in puncte de prelevare în care s-au gasit depăsiri istorice (dacă este cazul), si pentru indicatorii specificaţi în documentaţia de solicitare. Rezultatele analizelor pentru sol se vor raporta la valorile cuprinse în Ordinul nr. 756/1997, iar pentru apa subterana se vor raporta la valorile admise prin Legea nr. 458/2002, cu modificările ulterioare. Conform Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, antreprenorul general si beneficiarul au urmatoarele obligatii: • sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu,

prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protectia mediului solicita;

• sa asigure intreţinerea şi reviziile periodice ale instalţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice din dotare;

• sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, • rezultatele monitorizării, trebuiesc raportate în forma adecvată, stabilită de autoritatea de protecţie a

mediului si la termenele solicitate de acesta. • la cererea autorităţii de protecţie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau încetarea

activităţii poluatoare, după caz, a factorilor de mediu.

7 SITUAŢII DE RISC 7.1. Riscuri naturale

Clădirea proiectata este o clădire nouă şi are următoarele caracteristici:

- Categoria de importanţă „C” – construcţie de importanţă normală, a fost stabilită conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

- Clasa de importanţă «III». - Gradul de rezistenţă la foc : II (cf. P118-99). - Risc de incendiu: risc foarte mare de incendiu (cf. P118-99).

Construcţia va avea regimul de înălţime parter.

Din punct de vedere al comportarii la seisme, constructia a fost asigurata pentru clasa corespunzatoare zonei. Ca urmare se considera ca exista un risc minim ca in caz de seism sa se produca un accident ecologic.





71

7.2. Accidente poten ţiale (analiza de risc)

Faza de execu ţie In aceasta faza unul dintre cei mai importanti factori de risc este cel de natura economico-

financiara care poate conduce din neasigurarea unui flux continuu de fonduri, la intarzierea sau intreruperea lucrarilor.

Inflatia sau intarzierea platilor pentru serviciile prestate pot face ca valoarea de executie pentru lucrarile proiectate sa devina inacceptabila pentru investitor (in cazul inflatiei sau a neplatii facturilor). In aceaste situatii trebuie gasite din timp resurse financiare, deoarece exista riscul necontinuarii proiectului.

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea cu acuratete a proiectului care sta la baza executiei.

Faza de exploatare In mod obisnuit in faza de exploatare nu prezinta riscuri in functionare fata de ecosistem sau fata

de sanatatea oamenilor. o Riscuri pentru sănătatea oamenilor:

- nerespectarea regulilor igienico-sanitare - evacuarile accidentale de substante toxice si infestate in mediul inconjurator. Cea mai usoara

cale de producere a unui asemenea accident este reprezentata de evacuarea necontrolata a unor substante chimice periculoase si toxice sau a unor deseurilor toxice si periculoase, folosind calea deseurilor menajere;

- colmatarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere sau pluviale sau nefunctionarea in parametrii normali a retelelor exterioare de canalizare.

- Defectiunui majore in functionarea echipamentelor si instalatiilor din dotarea statiei de distributie

o Riscul de mediu in etapa de exploatare a statiei de distributie carburanti , spalatoriei auto si

statiei GPL poate fi cauzat de mai multi factori, dintre care se amintesc: - depozitarea, manipularea, eliminarea necorespunzatoarea a preparatelor chimice periculoase - evacuarea necontrolata a deseurilor toxice si periculoase. - neridicarea la timp a deseurilor menajere sau periculoase si depasirea capacitatii

compartimentelor de depozitare; - incendiu partial sau generalizat; - neintretinerea in stare de functionare optima a echipamentelor din dotare, a instalatiilor de

alimentare si distributie carburant.

In conditiile unei exploatari corespunzatoare probabilitatea producerii de accidente de acest fel tinde spre zero.

Din punct de vedere al riscurilor pentru flora si fauna se pot aminti: - cresterea ratei de emisie in atmosfera a poluantilor de tipul NOx, SO2, CO, hidrocarburi nearse,

si bioacumularea in agrosistemele invecinate; - colmatarea sistemului de evacuare a apleor uzate care spala incinta sau o functionare deficitara

a acestora

Aceste fenomene se pot produce in principal datorita: - unei activitati de exploatare necorespunzatoare; - unei executii defectuase; - unei activitatii seismice exceptionale pentru aceasta zona.

o Accidente





72

Riscurile accidentelor pentru oameni sunt responsabile de producerea de incidente ce ii afecteaza personal, ca urmare a unui impact fizic sau de alta natura (mecanica, fizica, electrica sau chimica).

o Riscul de incendiu

Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.

Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).

Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice.

Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.

Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:

- sursele de aprindere cu flacara

- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara).

- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)

- arson;

Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.

7.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

o In faza de executie

In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor de risc

mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele:

- executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului; - depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura pamanturilor

excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o capete. - toate lucarile aferente retelelor de alimentare cu apa sau canalizare vor fi executate la cotele din

proiect si din materialele prevazute. - aprovizionarea cu materiale de constructie se va face simultan cu executarea lucrarilor;

o In faza de exploatare

Pentru a se evita orice accidente trebuie luate urmatoarele masuri:

- depozitarea si manipularea corespunzatoare a preparatelor chimice de personal autorizat si calificat

- administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instlatiilor cu personal calificat si specializat. - Asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii - asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.





73

7.4. Plan de urgen ţă cu m ăsuri de interven ţie

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente. Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cele normale, de natura sa creeze o conditie

de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau utilaje.

Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: - responsabilul pentru siguranta instalatiei - personalul si atributiile lor specifice - sarcinile echipei de interventie pentru urgente - procedurile operative de tratare a diferitelor situatii - colaborarea cu echipele de interventie externe

Cladirea si statia de distributie carburanti va dispune de un plan de urgenta adecvat si de

echipamentele si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pe langa eliminarea riscului producerii unui accident se elimina si riscul imposibilitatii de a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui.

Cu toate ca echipamentele si mijloacele de interventie de urgenta se utilizeaza, din fericire rar, atunci cand sunt necesare ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acest lucru poate depinde siguranta uneia sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie la indemana pentru a putea fi folosite imediat.

De aceea, este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de orice obstacol, astfel incat accesul sa fie imediat (accesarea rapida este obligatorie prin lege in cazul mijloacelor de aparare impotriva incendiilor).

7.5. Situa ţii de risc

Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt:

Riscuri interne

Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei de implementare:

� Riscuri tehnice:

• Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii;

• Nerespectarea graficului de executie;

• Nerespectarea clauzelor contractuale a unor contractanti/ subcontractanti.

� Riscuri de mediu:

• Poluarea factorilor de mediu, pe durata lucrarilor de constructii;

� Riscuri financiare:

• Valoare subdimensionata a lucrarilor de executie si/sau aparitia unor cheltuieli neprevazute;

• Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operationale;

� Riscuri institutionale:





74

• Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in implementarea proiectului;

� Riscuri legale:

• Nu este cazul (sunt riscuri de tip extern).

Riscuri externe

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic, precum si cu conditiile de mediu, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus:

� Riscuri tehnice:

• Deteriorarea noii infrastructurii cauzata de o intretinere si/sau exploatare necorespunzatoare;

� Riscuri de mediu:

• Deteriorarea obiectului de investitie cauzata de calamitati (ex: cutremure);

� Riscuri financiare:

• Cresterea inflatiei si/sau deprecierea monedei nationale;

• Cresterea preturilor la materiile prime si energie;

• Cresterea costurilor fortei de munca.

� Riscuri institutionale:

• Nefunctionalitatea aranjamentelor institutionale pentru exploatarea si intretinerea corespunzatoare a investitiei;

� Riscuri legale:

• Potentiale modificari ale prescriptiilor tehnice (legate de solutia tehnica privind reabilitarea drumurilor etc) si standardelor de calitate.

In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa – cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. – riscurile externe sunt dificil de anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.

Pentru fiecare dintre aceste riscuri a fost realizata o analiza calitativa, care a presupus cuantificarea impactului producerii acestor riscuri asupra variabilelor cheie, precum si probabilitatea de aparitie a riscurilor rspective. Totodata, prin proiectul tehnic s-au propus masuri de prevenire, respectiv diminuare a efectelor riscurilor identificate.





75

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

8.1. DIFICULTĂŢII TEHNICE

La efectuarea Studiului de impact asupra mediului si in special la redactarea Raportului s-au

intampinat urmatoarele dificultati: o Elaborarea Raportului in paralel cu Proiectul tehnic din motive impuse de calendarul de realizare a

documentatiei/lucrarilor uneori nu poate pune la dispozitia celor ce il elaboreaza toate informatiile necesare.

Astfel datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului. Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare (Memoriul tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza.

Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M. in faza de dupa analiza Memoriului tehnic. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor.

Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificării asupra unora din informaţiile necesare studiului de evaluare a impactului asupra mediului.

8.2. DIFICULTĂŢI PRACTICE

Având in vedere faptul că, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de recomandările studiilor de impact, precum si faptul că beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesară impunerea acestuia dar si a măsurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul studiu. In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activităţilor prevăzute a se realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost indicate măsurile de minimizare considerate ca necesare.

9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie carburanti cu spalatorie auto si statie GPL , in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti -Bucuresti, jud. Dambovita, care să funcţioneze in regim non stop.

Terenul care fac obiectul studiului se află în proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009, si incheiere nr. 4779 din 01.02.2011 si are o suprafata de 1300 mp.



constructii � La est: Matei Ilie - teren liber de constructii � La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii






76


1.5.2. Descrierea solu ției proiectate

1.5.2.1. Descrierea constructiei – arhitectura

� Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :

- cabina statie (magazin)

- insula pompe ( 2 buc)

- copertina pompe

- rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc)

- guri de descarcare cu recuperare de vapori

- aerisire rezervoare cu recuperare de vapori

- splatorie auto pentru un autoturism

- statie GPL tip SKID ( 1 buc)

- separatoare de grasimi si hidrocarburi

- parcare 4 locuri

- platforma de deseuri

- elemente de semnalistica (totem)

� Date tehnice


- categoria de importanta -C

- clasa de importanta " III"






P.O.T= 19,92%





77

C.U.T.= 0,19

� Factorii de risc

- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II

- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II

- risc de incendiu global - mare

a) Cabina statiei ( magazin)

Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele incaperi.

Nr. crt .

Destinatia incaperii Suprafata ( mp)

8. Magazin 73,20

9. Camera tip birou 10,45

10. Vestiar personal cu dus 4,70

11. w.c. personal 2,17

12. w.c. clienti 3,85

13. Hol 5,15

14. Magazie 5,20

Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla cutata.

Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.

Finisajele interioare vor fi urmatoarele :

� pardoseli - placi de gresie de trafic;

� tavane- armstrong 60x60 cm

� pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;





78

- faianta pana la cota +2,05 m , la wc-uri si dus.

Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1 w/mp*K) de culoare alba.

Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul sinelor de montaj de structura metalica a copertinei.

Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.

Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.

Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu tabla cutata , iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata.

Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare.

Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele capacitati :

- un rezervor uni-compartimentat de 50 m3, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm.

- un rezervor tri -compartimentat de 50 m3, - 1- 10 m3, 2-30 m3 , 3-10 m3, rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm.

Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de recuperare a vaporilor.

*Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti

In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi , uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la spalatoria auto un separator de grasimi.


In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :

- recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta.

- o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida , de la recipient spre pompa de distributie GPL .





79

- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.

- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta , rezistent la actiunea focului.

- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;

- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;

- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.

In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat.

a) Alimentarea cu apa rece Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se va face echivalarea diametrelor). Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare a acestora fiind functie de dimetrul tevilor. Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori. b) Alimentarea cu apa calda menajera Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri. Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de apa rece. c) Canalizare menajera - interioara Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. d) Retele exterioare de apa Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona. Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).





80

Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. e) Retele exterioare de canalizare Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. f) Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de distributie zonala a S.C Electrica S.A. Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru punctul de consum, la solicitarea beneficiarului. Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A. Parametri energetici estimati: - tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz - mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S - putere instalata: 60 kW - putere absorbita: 45 kW TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei. Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in vigoare:

g) Drumuri, platforme şi împrejmuire

Betonarea parcărilor şi drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execută pentru asigurarea circulaţiei pietonale şi auto în cadrul incintei acestei unităţi. Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului: - plantarea de plante în zonele adiacente spaţiilor de parcare. - lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m2).

Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp .

În condi ţiile în care sunt respectate detaliile din proiec tul tehnic de execu ţie şi ansamblul

de măsuri de protec ţie a mediului prezentate in raport, se poate apreci a ca prin realizarea obiectivului „Constructie statie de distributie car buranti, spalatorie auto si statie GPL” in com. Lunguletu , sat Lunguletu „MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMI TE ADMISIBILE".





81

9.1. CONCLUZIILE ŞI RECOMANDĂRILE PRIVIND LIMITAREA EFECTELOR, EVIDEN ŢIATE

ÎN RAPORT, ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

1. Concluzii generale 1.1. Proiectul respectă:

• Recomandările legislaţiei în domeniul constructiilor . • Concluziile şi recomandările rezultate din studiile de specialitate (geo, topo, stabilitate).

1.2. Elementele constructive ale instalaţiilor au fost dimensionate şi verificate folosind tehnici ingineresti

adecvate şi standardizate în Romania (rezistenta, arhitectura, sistemul de alimentare cu apa şi canalizare, sistemul de alimentare cu curent electric, sistemul de alimentare cu gaze naturale etc.)

1.3. Evaluarea cantităţilor de poluanti (ape uzate, emisii în atmosferă etc) s-a facut prin calcule analitice

folosind modele matematice si programe de calcul:

• CORRINAIR 97 – emisii praf si gaze arse in faza de executie • SCREEN 3 (EPPA 42) – dispersie poluanti in atmosfera

1.4. Măsurile propuse în proiect limitează efectele pe care poluantii produşi in timpul execuţiei si exploatării le au asupra factorilor de mediu.

1.5. Chiar dacă soluţiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a

instalaţiilor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizaţi.

1.6. Pe tot parcursul implementării proiectului este necesar să se respecte prevederile proiectului cu maxima rigurozitate, personalul de execuţie, exploatare şi monitorizare să fie calificat si selecţionat astfel încât erorile umane să fie reduse la minim.

2. Concluzii privind limitarea efectelor asupra cal ităţii apei

2.1. Amplasamentul obiectivului oferă în mod cert condiţiile ideale recomandate pentru realizarea unui asemenea tip de investiţie. 2.2. Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. 2.3. Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de pe suprafetele betonate din incinta. 2.4. Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. 2.5. Apele uzate rezultate de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale la separatorul de hidrocarburi si bazinul vidanjabil. 2.5. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. 2.6. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca.





82

3. Recomand ări privind limitarea efectelor asupra calit ăţii apei

3.1. Nivelul freatic va fi monitorizat permanent, daca este posibil, cu precizarea cantităţilor de precipitaţii cazute în perioada monitorizării.

3.2. Cota de săpatura va fi atent monitorizata, abaterile faţă de cota proiectata nefiind admise mai mari de +/- 5 cm.

3.3. Sapaturile si umpluturile se vor efectua in perioade recunoscute ca umede in orice caz, cu cantitati mici de precipitaţii.

3.4. Materialele de constructie procurate vor trebui in mod obligatoriu să fie însoţite de certificate de calitate, din care să rezulte că au caracteristicile impuse prin proiect.

3.5. Proiectantul va stabili fazele determinante, dar se recomandă ca obligatoriu înainte de asternerea turnarea fundaţiilor să se efectueze o receptie a terasamentelor la care să participe si reprezentantul local al Inspectiei de Stat in Constructii. Receptia lucrărilor de construcţii trebuie însuşita şi de către constructor.

3.6. Realizarea sudurilor va fi efectuată cu ritmicitatea prevazută in caietele de sarcini de către proiectant şi utilizând metodele specificate în acestea.

3.7. Beneficiarul poate apela la un consultant de specialitate care sa verifice conformitatea lucrarilor executate cu proiectul.

3.8. Antreprenorii angajaţi pentru execuţie trebuie să faca dovada experienţei in lucrări similare, dar si a implementării sistemului de calitate ISO 9001, ceea ce confera un grad sporit de siguranţă ca se vor realiza lucrari de calitate.

3.9. La executie se va respecta graficul si ordinea de executie a lucrarilor, stabiltă de proiectant. 3.10. In perioada operaţională este important sa fie respectat Regulamentul de exploatare, care va

avea secţiuni şi prevederi speciale pentru fiecare tip de activitate. 3.11. Lucratorii vor fi dotaţi cu echipamente specifice de protecţie a muncii: salopete, mănuşi, măşti

pentru praf (unde este cazul) etc.

4. Concluzii privind limitarea efectelor asupra ca lit ăţii apei de suprafa ţă 4.1. Din punct de vedere hidrologic, in zona analizata au loc căderi masive de precipitaţii, pe timp de

vara, cu caracter torenţial, de scurta durata, urmate de căderi scăzute. 4.2. Măsuri de protecţie prevăzute:

- sistem de canalizare pentru colectarea apelor pluviale , care sunt conduse mai departe la reteaua de canalizare din incinta.

- drumurile de acces betonate, spatii verzi

5. Recomand ări privind limitarea efectelor asupra calit ăţii apei de suprafa ţă 5.1. Respectarea la execuţie a cotelor, dimensiunilor şi pantelor prevazute în proiect. 5.2. Responsabilii cu executia şi cu verificarea calităţii lucrărilor vor urmări ca lucrarile executate să nu

depaşească abaterile maxime specificate în proiect. 5.3. Conductele de canalizare pluvială si menajera vor fi inspectate şi curatate periodic, iar gurile de

evacuare mentinute libere permanent. Se vor executa lucrari de reparatii curente ori de câte ori este necesar.

5.4. Pentru a asigura interventia prompta si eficientă în caz de necesitate, la inceperea activitatii de exploatare a obiectivului se va numi o comisie de intervenţii şi se vor stabili clar responsabilităţile fiecarui membru, precum si modul de comunicare.





83

6. Concluzii privind limitarea efectelor asupra cal ităţii aerului

6.1. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei. 6.2. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. 6.3. Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari si suprafetele de sol afectate de lucrari. 6.4. Concentratiile emisiilor de noxe datorate traficului interior sunt punctiforme, minime si se limiteaza cu caracter preventiv.

7. Concluzii privind calitatea actual ă a solului Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului fac ca efectul asupra solului din zona sa fie mimin acceptat. Prin studiul geotehnic s-a stabilit ca stratificaţia terenului pe amplasamentul cladirii este urmatoarea:

• 0 – 0,30m - teren vegetal; • 0,30 – 4,50m - argilă cafenie, galbena prafoasa; • 4,50 – 5,00m - nisip galbui cu pietriş aflat în stare de îndesare medie.

Apa subterană a fost întâlnită la – 6,00-6,50 m adâncime.

Conform normativului P100/2006 terenul în cauză este caracterizat de o valoare de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0,24g şi de o perioadă de control (de colt) Tc = 1,0 sec

Adâncimea de îngheţ pentru această zonă este de 0,90 m. Efectuându-se punctajul pentru stabilirea categoriei geotehnice a reiesit o valoare de 8 puncte – teren cu risc geotehnic redus.

Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe. Solutia proiectata conduce la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor solului si subsolului in perioada de functionare.

8. Recomand ări privind limitarea efectelor asupra calit ăţii solului si subsolului • respectarea cailor de acces pentru utilaje; • respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilaje si mijloace de transport; • manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; • cai de acces betonate/pavate, • spatii verzi, plantatii de protectie;





84

9. Concluzii privind factori de mediu: flora şi fauna

Metoda de sistematizare a amplasamentului, depozitarea controlata a deseurilor face ca efectul asupra vegetatieie si faunei din zona sa fie diminuat la maxim.

10. Concluzii privind efectul investi ţiei asupra s ănătăţii popula ţiei Prin proiectul tehnic s-au luat măsuri asiguratoare pentru a înlătura orice dezagrement, pe care ar putea să-l producă funcţionarea acestui obiectiv asupra sanatatii populatiei.

9.2. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUA REA IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI Perioada de executie a obiectivului � Activitatea propusă în timpul lucrărilor de execuţie, va duce la modificări calitative ale aerului şi la

creşterea nivelului de zgomot, dar aceste modificări vor fi strict locale (localizate strict în zona de lucru), reversibile şi temporare şi nu vor determina disconfort receptorilor potenţiali.

� In perioada de executie a investiţiei factorul de mediu apa nu va fi poluat, având în vedere modul

organizat în care se va asigura evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale. � Factorul de mediu sol va fi afectat, dar prin activitatea proiectată nu se va conduce la modificări ale

calităţii solului şi subsolului, datorită modului organizat de folosire a terenurilor precum şi modului organizat de colectare a deşeurilor.

Perioada de func ţionare a obiectivului

Cladirea proiectata va dispune de toate utilitatile si instalatiile necesare si anume: instalatii sanitare - alimentare cu apa , canalizare menajera, instalatii electrice, instalatii alimentare cu gaze, instalatii de incalzire si racire. Incinta va fi amenajata cu drumuri, platforme spatii de parcare, imprejmuire, spatii verzi si retele de canalizare ape pluviale.

Respectând tehnologia de lucru, proiectul tehnic, detaliile de executie pe fiecare specialitate

procedurile si măsurile enumerate mai sus evaluatorul consideră că beneficiarul investiţiei va reuşi să respecte cerinţele restrictive privind calitatea apelor evacuate într-o reţea de canalizare conform limitelor impuse de NTPA 002/2002– aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG nr. 352/2005. � Se vor creea locuri speciale de depozitarea a deşeurilor, atata in interiorul cladirii cat si in exteriorul

ei. � Nu sunt estimate efecte negative ale activităţii proiectate asupra biodiversităţii şi asupra zonelor

protejate, daca sunt respectate normele de tehnica securitatii muncii si legislatia ia in vigoare privind modul de depozitate si manipulare a substantelor si preparatelor chimice.

9.3. RECOMANDĂRI

� Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protecţiei factorilor de mediu; � Lucrările trebuiesc realizate astfel încât să nu afecteze sub nici o formă lucrările existente în zonă; � Respectarea tehnologiei de execuţie si a proiectului tehnic, folosirea de utilaje performante, care nu

produc pierderi de substanţe poluante in timpul funcţionarii şi care nu generează zgomot, peste limitele admise.

� Asigurarea vizitelor şi reviziilor periodice a instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice conform cerinţei furnizorilor autorizaţi;

� Monitorizarea periodică a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare; � Manipularea, depozitarea si gestionarea corespunzatoarea a substantelor chimice de personal

autorizat si calificat.





85

� Colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor conform legislaţiei în vigoare. � Organizarea de programe educaţionale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura

ecologica, necesară respectării normelor de protecţie a mediului înconjurător. � Prin aceste programe, trebuie să se indice modul de acţiune, a fiecărei persoane, la locul ei de

munca, pentru a se evita poluarea accidentală sau voită a factorilor de mediu. � A acţiona in scopul prevenirii poluării factorilor de mediu este mai uşor decât a trece la măsuri

ameliorative sau de remediere ulterioară.

În condi ţiile în care sunt respectate detaliile din proiec tul tehnic de execu ţie şi ansamblul de măsuri de protec ţie a mediului prezentate, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului „Construire statie de distributie carburanti, spala torie auto si statie GPL”in com. Lunguletu , sat Lunguletu, jud. Dambovita „MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMI TE ADMISIBILE". Colectivul de elaborare, S.C. LAIG SERV S.R.L Şef de proiect. Chim. dr. MOATER ELENA IRINA

Beneficiar S.C.ROM STAR S.R.L.





86

10. LEGISLAŢIE DE REFERINŢĂ Proiectul de investiţii, Constructie statie de distributie , spalatorie auto si statie GPL, in comuna Lunguletu, sat Lunguletu, judetul Dambovita se va executa si va funcţiona prin respectarea actelor normative in vigoare: 1. Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, Legea nr. 265/ 2006 privind Protecţia Mediului.

2. Hotărârea Guvernului nr. 445 din 13 iulie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

3. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului pentru proiecte publice si private

4. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

5. Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră

6. Legislaţie naţională privind transpunerea şi punerea în aplicare a prevederilor DIRECTIVEI 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi transportul acesteia de la terminale la staţiile de benzină

7. H.G nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, Republicată

8. O.M nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinei la terminale.

9. O.M nr.122/2005 privind înlocuirea anexei la O.M nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină

10. O.M nr. 2035/ 2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină

11. O.M nr.716/2005 şi O.M nr.92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staţie de benzină, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din operaţiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuţie a benzinei la terminale şi la staţiile de benzină

12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 633/6.12.2000)

13. Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 773/4.12.2001)

14. Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 739/9.10.2002)

15. Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 765/21.10.2002)

16. Hotărârea Guvernului nr. 543/07.04.2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 393/4.05.2004)

17. Hotărârea Guvernului nr. 586/15.04.2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 389/3.05.2004)

18. HG. Nr. 352/2005 - privind modificarea si completarea HG. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind Condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate;

19. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata cu Legea nr. 311/2004. 20. HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei

potabile; 21. Ordonan ţa de Urgen ţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări

şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonan ţa de Urgen ţă nr. 61/2006 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);

22. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrogă HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)





87

23. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

24. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

25. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

26. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori 27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase 28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase 29. HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase 30. Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice 31. Hotărârea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi

ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotărârea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003

32. STAS 12574/1987 privind Condiţiile de calitate a aerului in zonele protejate; 33. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;





88

11. ANEXE

a. ATESTATE

� Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL � Certificat de atestare evaluator

b. ACTE DE REGLEMENTARE /STUDII

• Certificatul de Urbanism nr. 2 din 14.01.2011 eliberat de Primaria comunei Lunguletu. • Contract de vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009 • Incheierea nr. 4779 din 01.02.2011 privind intabularea terenului in suprafata de 1300 mp. Piese desenate

• Plansa nr.1. -Plan de incadrare in zona • Plansa nr. 2. - Plan de situatie –scara 1 : 200 • Plansa nr. 3- Plan de situatie – zonare statie • Plansa nr. 4- Plan de situatie – retele tehnologice • Plansa nr. 5- plan parter cabina statie • Plansa nr. 7- sectiunea A-A cabina statie • Plansa nr. 12 – Plan copertina – copertina pompe • Plansa nr. 14- sectiunea A-A copertina pompe • Plansa nr. 15- plan spalatorie , plan invelitoare, sectiune si fatade • Plan parter instalatii sanitare • Plan parter instalatii termice si ventilatii • Plan parter instalatii electrice • Plan retele exterioare apa-canalizare • Plan retele exterioare instalatii electrice • Plan rezervoare carburanti – plan de sapatura • Schema tehnologica de montaj

Tabelul 13. Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carecteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

Den

umire

a ac

tivita

tii,

sect

orul

ui,

proc

esul

ui

tehn

olog

ic,

codu

l act

ivita

tii*

Denumire

An

Timp de

lucru anual (ore)

Poluanti generati

Poluanti, coduri,

dupa caz

Cantitati de

poluanti generati

(t/an)

Denumire

Inaltime

Diametrul interior

la varf al cosului (mm)

Viteza (m/s)

Temperatura (0C)

Debit masic

(g/s)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 NOx (ca NO2)

- 2,095 0,26766

CO - 5,2337 0,6687 N2O - 0,0418 0,00531

Particul totale - 0,4704 0,0601

SO2 - 0,0388 0,00481 Metan - 0,150 0,01908 A

rder

ea g

azul

ui

met

an

Cen

tral

a te

rmic

a

perm

anen

t

4.032

COVnm - 0,3592

Cen

tral

a te

rmic

a

14 m 500 mm ** 80

0,0448 * codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

Date post:	05-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lephuc
View:	251 times
Download:	2 times

S.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR PRINCIPAL - anpm.ro · PDF fileS.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR...

Documents