Plan sectorial ADER 2015-2020 finantat de MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE www.madr.ro PROIECT ADER 9.1.1. Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creştere a reproducătorilor și de însămânţare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea și ameliorarea genofondului apicol national Director de proiect Dr. ing. ElizaCăuia SC INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURĂ SA www.icdapicultura.ro, www.aca.org.ro, Raport de activitate Faza a II- a /2016
Transcript
Plan sectorial ADER 2015-2020 finantat de
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE www.madr.ro
PROIECT ADER 9.1.1. Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creştere a reproducătorilor și de
însămânţare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea și ameliorarea genofondului apicol national
Director de proiect
Dr. ing. ElizaCăuia
SC INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURĂ SA
SC INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU APICULTURĂ SA - ICDA SA - Director de proiect dr. ing. Căuia Eliza
Partener :
UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI ”REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI“, DIN TIMIȘOARA – USAMVBT. – Responsabil de proiect, conf. dr. ing. Pătruică Silvia
Obiectivele proiectului
1. Standardizarea unei metode pentru evaluarea biometrică a rasei autohtone de albine (A.m. carpatica) în conformitate cu metode aplicate și la alte rase europene (2018).
2. Optimizarea și standardizarea unor metode de creștere a matcilor și trântorilor în funcție de numărul de matci crescute și împerecheate pe sezon aplicabile în stupinele autorizate de creștere a materialului biologic (2015-2016).
3. Optimizarea tehnologiei de însămânțare instrumentală a mătcilor (2017).
FAZA a II-a – 2016 – Perioada: 16 dec 2015 - 1 nov 2016
• ACTIVITĂŢI ÎN CADRUL FAZEI:
• Activitate II.1. Aplicarea de tehnologii de crestere si stabilire a calitatii matcilor in functie de principalii factori si in diverse etape ale cresterii și împerecherii: cantitate de albina, calitatea albinei, varsta larvelor, cantitatea si calitatea hranei glucidice si proteice (institutie implicata - ICDA)
• Activitate II.2. Aplicarea de tehnologii de crestere si stabilire a calitatii trantorilor in functie de principalii factori: calitatea si cantitatea de albina din famiile crescatoare, cantitatea si calitatea hranei glucidice si proteice, alti factori. (institutie implicata - ICDA)
• Activitate II.3. Stabilirea unor parametri de calitate, morfo-fiziologici, pentru matcile imperecheate. (institutie implicata - ICDA)
FAZA a II-a – 2016 – Perioada: 16 dec 2015 - 1 nov 2016
• ACTIVITĂŢI ÎN CADRUL FAZEI:
• Activitate II.4. Realizarea unui ghid de bune practici (manual) in cresterea si imperecherea matcilor. (institutii implicata – ICDA+USAMVBT)
• Activitate II.5. Realizarea unor materiale video de informare si diseminare a celor mai bune practici in cresterea matcilor (institutie implicata - ICDA)
•
• Activitate II.6. Participarea la manifestari stiintifice, conferinte cu apicultorii, publicarea de articole stiintifice si de popularizare la nivel national si international (institutii implicate – ICDA+USAMVBT)
Activitățile II.1- II.3 • s-au concretizat în realizarea unor studii, în conformitate cu planul experimental
elaborat in faza I-2015 pentru evaluarea unor factori care influenţează creşterea de mătci, în special cei legați de statusul nutrițional al familiilor de albine: • Evoluția nivelului proteinei brute din corpul albinelor, prelevate de la familii de albine cu
diverse nivele de dezvoltare (putere), în perioada formării albinei de iernare, dar și în perioada de după iernare, corelat cu alți factori din familia de albine.
• Evolutia nivelului proteinei brute si a lipidelor din corpul albinelor prelevate din familii de albine cu diverse nivele de dezvoltare (putere) in perioada sezonului activ, in perioada optima a reproductiei.
• O serie de particularități biologice și productive ale florei melifere aflate într-o zonă țintă a proiectului
• Determinari cantitative ale azotului total, dar si a altor componente din polenurile recoltate de albine.
• Stabilirea unor parametri de calitate, morfo-fiziologici, pentru mătcile împerecheate.
• Identificarea statusului nutritional al familiilor de albine pe baza analizelor proteinei brute din corpul albinelor ne poate da indicii despre capacitatea familiilor de albine de a fi bune familii de creștere - de mătci sau trântori.
• Scopul acestor cercetari a fost evaluarea variabilității nivelului proteic la albine înainte de iernare si după iernare pentru a evalua statusul nutritional al acestora
• Studiile s-au realizat pe un lot de 30 de familii de albine
• Studiul 1. S-au prelevat probe de albine din familii pregătite pentru iernare (2015) si din familiile de albine care au supravietuit in primavara (2016), din același lot.
• Studiul 2. S-au prelevat probe de albine doici si culegătoare, din familii de albine cu diverse niveluri de dezvoltare, în timpul sezonului activ 2016.
Activitățile II.1- II.3
• Identificarea statusului nutritional al familiilor de albine pe baza analizelor proteinei brute/lipidelor din corpul albinelor ne poate da indicii despre capacitatea familiilor de albine de a fi bune familii de creștere - de mătci sau trântori. Determinarea proteinei brute (crude) din corpul albinelor s-a efectuat prin evaluarea
conținutului de azot, utilizand metoda Kjeldahl, care se desfășoară în trei etape, astfel:
Valorile obținute, privind conținutul de azot (N) identificat prin metoda Kjeldahl în urma aplicarii metodei de de extracție, au fost înmulțite cu factorul 6.25, valoare în care se exprimă proteina brută.
Activitățile II.1- II.3
• Identificarea statusului nutritional al familiilor de albine pe baza analizelor proteinei brute/lipidelor din corpul albinelor ne poate da indicii despre capacitatea familiilor de albine de a fi bune familii de creștere - de mătci sau trântori.
Analiza de lipide s-a efectuat prin aplicarea metodei de analize chimice Soxhlet, care
utilizează eter de petrol pentru extractia lipidelor din materialul de analizat (corpul albinelor).
Rezultatele au fost prelucrate statistic si publicate in Conferinta internationala de Apidologie Eurbee 2016, Cluj Napoca
Activitățile II.1- II.3
Rezultate – Studiul 1 - Evoluția nivelului proteinei brute din corpul albinelor, prelevate de la familii de albine cu diverse nivele de dezvoltare (putere), în perioada formării albinei de iernare, dar și în perioada de după iernare, corelat cu alți factori din familia de albine.
Tabel nr. 4. Valori minime, maxime si medii privind nivelul proteinei crude din corpul
albinelor in perioada august - septembrie 2015 și martie 2016.
Perioada August Septembrie Martie
Min 25,1 34,46 32,24
Max 62,82 69,37 49,53
Medie 50,64 48,28 40,86
N 30 30 13
Tabel nr. 6. Încadrarea familiilor de albine ca numar in intervale de valori ale
numărului de rame cu puiet.
0 1-2 3-4 5-6 7-8
Perioada
August 0 1 10 19 0
Septembrie 5 21 3 0 0
Martie 0 10 2 1 0
Puterea familieiNumăr de rame cu puiet
Număr de familii de albine
Rezultate – Studiul 1
Rezultate – Studiul 1
Tabel nr. 7. Încadrarea familiilor de albine ca numar in intervale de valori ale proteinei
brute din corpul albinelor.
20-30 31-40 41-50 51-60 61-70
Perioada
August 2 2 8 16 2
Septembrie 0 7 13 6 4
Martie 0 6 7 0 0
Numar de familii de albine
Nivelul
proteinei in
corpul albinelor
Proteina cruda (%, g/g)
Rezultate - Studiul 2. Evoluția nivelului proteic si a lipidelor din corpul albinelor in perioada sezonului activ Aprilie, Mai, Iunie 2016.
Nivelul proteinei brute din corpul albinelor doici în perioada de testare.
Rezultate - Studiul 2.
Nivelul proteinei brute din corpul albinelor culegătoare în perioada de testare
Rezultate - Studiul 2.
Nivelul lipidelor din corpul albinelor doici în perioada de testare
Rezultate - Studiul 2.
Nivelul lipidelor din corpul albinelor culegătoare în perioada de testare
Studiul 3. Particularitățile biologice și productive ale florei melifere aflate într-o zonă țintă a proiectului • Cele mai frecvente plante melifere identificate in zona studiată:
Studiul 3. Particularitățile biologice și productive ale florei melifere aflate într-o zonă țintă a proiectului • Cele mai frecvente plante melifere identificate in zona studiată:
Particularitati din punct de vedere al conținutului proteic al florei melifere specifice zonei de studiu
Studiul 4. Determinari cantitative ale azotului total, si a altor componente din polenuri recoltate. Calitatea polenurilor este foarte importantă și poate fi măsurată prin doi
parametri – proteina brută existentă (măsurată ca procent din substanța uscată) și compoziția în aminoacizi.
Studiile arată că nivelul proteic din polenuri este mai ridicat în primăvară și scade pe măsură ce sezonul activ se apropie de sfârșit.
Diferențele sunt legate de speciile de plante existente, structura acestora pe arealul de zbor, condițiile de climă și vegetație dar și alți factori de mediu care influențează cantitatea și calitatea polenului.
Albinele se confruntă permanent cu schimbări legate de calitatea și cantitatea polenurilor.
Studiul 4. Determinari cantitative ale azotului total, si a altor componente din polenuri recoltate. • Pentru a cuantifica parametrii principali ai polenurilor din zona de referință
s-au evaluat o serie de polenuri colectate de albine, sub aspectul calității acestora:
• - proteine - prin metoda Kjeldahl
• - zaharuri totale - prin metoda Elser,
• - elementele minerale prin incinerare la 550°C si evaluare a concentratiei acestora utilizand benzi de curbă etalon și mineralizare la microunde utilizand echipament ICP OES.
• - lipide – prin metoda Soxhlet.
• Polenurile au fost recoltate în sezonul activ 2015-2016. Datele obținute au arătat că există trăsături importante legate de calitatea polenului și sezonul de recoltare.
Valori medii ale proteinei crude (% din SU) din polenuri recoltate primăvara, vara și toamna
Valori medii ale zaharurilor totale (% din SU) din polenuri recoltate primăvara, vara și toamna
Valori medii ale lipidelor (% din SU) din polenuri recoltate primăvara, vara și toamna
Valori medii ale elementelor minerale (% din SU) din polenuri recoltate primăvara, vara și toamna
Concluzii
• Analiza nivelului proteinei brute si a lipidelor poate reprezenta un indicator foarte important si corect pentru evaluarea statusului nutritional al familiilor de albine.
• Cercetările efectuate demonstrează că un status nutrițional bun este dat de un nivel proteic și lipidic cât mai ridicat în corp
• Valorile maxime obținute în cazul familiilor de albine puternice indică valorile unui status nutritional ideal - peste 60% PB și peste 6-7% lipide. Ca urmare proteina brută din corpul albinelor doici dar și lipidele totale pot reprezenta indicatori ai capacității familiei de albine pentru: dezvoltare, reproducție, cules, polenizare.
• Rezultatele arată clar că în perioada de dezvoltare optimă a familiilor de albine, un minim prag de 50% proteina brută in corpul albinelor este un bun indicator al nivelului proteic pe care sursele de hrană îl pot oferi.
Concluzii
• S-a constată că nivelul de proteină brută din corpul albinelor (%, g/g) a fost foarte variabil la cele 30 de familii de albine studiate (între 25,1% și 69,37%), fiind comparabil cu datele din literatură (21%-76%), fapt ce demonstrează că statusul nutrițional este foarte variabil;
• Media procentului proteinei brute din populația testată a fost de cca 50% in August-Septembrie 2015 – perioada de producere și formare a albinei de iernare și de cca 40% in martie, la albinele din familiile iernate (care au supraviețuit iernării);
Concluzii
• Acesti indicatori pot fi foarte utili în aprecierea familiilor de albine și în selecția acestora pentru a fi utilizate în creșterea de mătci si de trântori. În condiții de hrănire slabă, în familiile de creștere a mătcilor, este încetinită dezvoltarea ovarelor la mătcile în creștere, iar numărul de ovariole poate fi mai mic.
• Acesti indicatori ne dau informatii foarte importante legate de calitatea polenurilor si a florei existente în arealul de zbor al albinelor, la un moment dat.
•
• Variabilitatea valorilor obținute pentru proteina brută și pentru lipide ar putea contribui la evaluarea amplasamentelor din punct de vedere al calității resurselor de hrană pentru dezvoltarea optimă a familiilor de albine, raportat la un anumit număr de familii de albine amplasate pe vatră.
Concluzii • Proteina corporală este esențială la sfârșitul sezonului activ, în perioada de
creștere a albinei de iernare, și este o bună măsură a capacității de iernare, a rezistenței la boli în perioada sezonului inactiv, a rezistenței la substanțe toxice (pesticide) dar și a capacității de a-și relua ciclul la ieșirea din iarnă și în perioada de dezvoltare in primavară
• Rezultatele obținute ne arată de asemenea că proteina corporală poate scădea în perioada creșterii de puiet, în special în primăvară, deoarece albinele își consumă proteina din organism pentru producerea unor cantități mari de lăptișor de matcă cerut de suprafața tot mai mare de puiet. Se cunoaște faptul că lăptișorul de matcă este secretat de glandele hipofaringiene pe baza rezervelor corporale de proteină (în special din corpul gras și hemolimfă) iar pentru refacerea lor permanentă albinele doici trebuie să consume o cantitate mare de polen/păstură.
Concluzii
• De asemenea, proteina corporală se poate reduce foarte mult și în perioada de cules intens de nectar dar și în producția de ceară deoarece sunt activități mari consumatoare de energie dar și de proteină corporală.
• Probleme legate de nivelul proteic scăzut pot apărea și atunci când temperaturile sunt scăzute sau în perioade de secetă, cu temperaturi mari, de aceea, refacerea acestora necesită consum și cules permanent de polen.
• În condiții de stres proteic, în cules, creștere de puiet, temperaturi sub 20C sau peste 35C, albinele au nevoie de polen bogat în proteină (cu peste 20% proteină crudă) pentru a reveni rapid la un nivel proteic cât mai ridicat și a nu afecta activitățile în curs
Concluzii
• Nivelul elementelor nutritive din polen este influențat de anotimpul în care polenul a fost recoltat.
• Elementele nutritive studiate sunt mai crescute la polenurile colectate primăvara și toamna și mai scăzute la polenurile recoltate vară.
• Conținutul polenurilor în elemente minerale a variat substantial de-a lungul celor trei anotimpuri dar nu s-au observat diferențe semnificative decât în cazul potasiului.
Studiul 5. Parametri de calitate, morfo-fiziologici, pentru mătcile împerecheate/neîmperecheate rezultate din măsurători pe cca 20 mătci împerecheate și neîmperecheate.
• Aprecieri morfologice la mătci vs albine lucrătoare
Diferențe morfologice între caste
MATCA ALBINA LUCRĂTOARE
Matcă –rotunjit Albina lucrătoare -triunghiular
Forma capului
Matca + Albina lucrătoare -
Prezența dintelui mandibular
Matca - Albina lucrătoare +
Prezenta periei de polen
Matca – îndoit Albină lucrătoare- drept
Forma acului
Activitatea II.4 • Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură și USAMVBT, au
realizat doua materiale de informare în randul apicultorilor, specialiştilor în domeniu:
Creşterea mătcilor - manual de producere a mătcilor împerecheate
natural, Autori: dr. ing. Eliza Căuia, dr. ing. Adrian Siceanu – material pregătit pentru publicare, anexă la raportul de activitate in extenso. Creșterea mătcilor - ghid practic pentru studenți. Autor. conf. dr.
ing. Silvia Pătruică, Editura Eurobit, Timișoara, 2016, anexă la raportul de activitate in extenso.
Activitatea II.5
• Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură a realizat un material video care prezintă – Creşterea mătcilor, cu durata 1h 10 min:
Autori: dr. ing. Adrian Siceanu, dr. ing. Eliza Căuia Materialul video cuprinde un colaj de filmări originale, efectuate in
cadrul ICDA, în 2016, care cuprinde cele mai importante aspecte, prezentate etapa cu etapă, în scopul obţinerii mătcilor împerecheate în sistem intensiv de creştere. Materialul urmează a fi publicat în perioada următoare. Meterialul video beneficiază de drept de autor
Activitatea II.6 • S-au realizat o serie de activități de diseminare propuse prin planul de realizare atat de catre
coordonatorul proiectului (ICDA) cât şi de partenerul proiectului (USAMVBT):
Susţinerea unor conferinţe (3) pentru apicultori, in mai multe judete din ţară la filialele apicole ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (Bihor, Bacău, Hunedoara) cu tema Tehnologia creșterii mătcilor, conferinţe susţinute de dr. ing Adrian Siceanu.
Participarea cu 6 lucrări ştiintifice la 3 manifestari stiintifice internaţionale:
Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Bioingineria Resurselor Animaliere 2016” –organizat de Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din Timişoara, în perioada 26-27 mai 2016,
Conferința Internațională de Apidologie – EURBEE 2016, (http://eurbee7.usamvcluj.ro/) care s-a desfășurat la Cluj Napoca, în perioada 7-9 septembrie 2016.
Simpozionul Ştiinţific cu participare internaţională dedicat aniversării a 60-a de la fondarea Institutului, „Ştiinţa zootehnică – factor important pentru o agricultură de tip european”. IŞPBZ şi MV. Maximovca, Republica Moldova, 29 septembrie-01 octombrie 2016.
Realizarea unui articol științific și de popularizare pentru Revista Romania apicolă, Managementul nutriției – impactul polenului asupra dezvoltării și sănătății familiilor de albine, structurat pe 3 numere ale revistei (oct, nov, dec, 2016).
Concluzii privind derularea fazei II/2016
Activităţile implementate în această fază permit desfăşurarea activităţilor în următoarea etapă – 2017.
Cheltuielile intreprinse in anul 2016 se incadreaza in cheltuielile preconizate in propunerea de proiect.
