SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · 3.Despre mitul securitatii mondiale 4.Riscuri identificate...

SC APAVIL SA _ MANAGEMENTUL CALITATII "Chibzuinta cu privire la viitor vine din trecut." (Seneca)

1

1 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR

. 7 /septembrie 2012

Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem

entul Calitatii .chim

.ec.Iuliana


2

2 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

SUMAR

1.RISCUL – Arta sau stiinta? 2.Contoare inteligente, testate pentru prima oară in Timişoara 3.Despre mitul securitatii mondiale 4.Riscuri identificate la orice loc de munca — Alunecari, Impiedicari, Caderi 5. Noi cercetări dezvăluie care este sursa cosmic a apei de pe Pământ 6.Activitatile administrative au Aspecte de Mediu Semnificative 7.Managementul eficient al apei – subiect de discu ie readus în aten ie de secetă 8.PRIMA stradă din România care se spală singură 9.Despre bacteriile pentru fosa septic 10.Anul pereţilor vii şi al grădinilor „cu forme“ 11.Lipsa apei prosteste ?! 12. Cum poate apa sa provoace incendii uriase?

1.RISCUL – Arta sau stiinta? Una din obligatiile unei companii este aceea de a-si evalua nivelul de risc. Cat de obiectivi putem fi in aceasta evaluare, indiferent de metoda pe care o utilizam. Ce ne impiedica sa transformam aceasta evaluare intr-o stiinta exacta pe care sa o intelegem toti la fel? Riscul este perceptia subiectiva pe care omul o are asupra caracteristicilor si severitatii unei consecinte. Emotiile, studiile, competenta, cultura, increderea, simpatia toate au un rol in perceptia fiecaruia asupra riscului. Exista cateva teorii care explica de ce oamenii evalueaza diferit nivelul de risc, teorii care sunt utile oricarui evaluator de risc. Oamenii de stiinta evalueaza diferit nivelul de risc fata de omul normal: De exemplu, expertii considera energia nucleara un domeniu sigur in timp ce opinia publica o vede ca pe o industrie periculoasa. Pe de alta parte expertii afirma ca radonul este o amenintare majora, in tip pe oamenii de acasa nu isi fac griji despre aceasta substanta. De ce? Pentru ca omul de stiinta isi bazeaza evaluarea pe cifre, pe fapte concrete in timp ce omul normal se bazeaza pe perceptii, pe sentimente, pe istorii mai mult sau mai putin condimentate. Libera alegere. Se considera ca oamenii vor accepta riscuri de 1000 mai mari daca este o activitate voluntara (condusul masinii) decat daca ele sunt “obligatorii” (dezastru nuclear) Evenimentele care pot fi mai usor imaginate sunt judecate ca fiind mult mai probabile (cutremure) decat cele abstaracte (boli profesionale). De asemenea catastrofele colective au un impact mai mare asupra constiintei oamenilor si atunci le vor percepe ca fiind mult mai riscante. Exita multe persoane care ar afirma fara sa clipeasca ca a zbura cu avionul este mult mai riscant decat a merge cu masina. Si totusi, statisticile arata cu totul altceva.... Efectele imediate sunt evaluate ca fiind mai probabile decat pericolele cu consecinte pe


3

3 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

termen lung. Oricine ar evalua imediat discomfortul dat de aerul conditionat, de exemplu, ca fiind mult mai ridicat fata de riscul ca o femeie sa se imbolnaveasca de cancer de san sau un angajat sa surzeasca din cauza zgomotului la locul de munca. O situatie cunoscuta este in totdeauna perceputa ca avand un nivel de risc mai mic decat o activitate necunoscuta. Ati auzit poate discutii de genul: “cartierul tau mi se pare foarte periculos, de cate ori intru pe strada asta intunecata sunt aproape sigur ca mi se va intampla ceva” “ nu este deloc adevarat, locuiesc aici de mic si nu mi s-a intamplat nimic niciodata”. Acelasi lucru la locul de munca: “lucrez la acest echipament de 30 de ani – nu exista nici un risc” Perceptia celui care se afla “in control” va fi intotdeauna diferita fata de cel care nu are controlul. De exemplu soferul unui autoturism percepe o viteza mare ca fiind mai putin riscanta decat cel care-i sta alaturi si care nu are masina sub controlul propriu. Este de asemenea agreat ca increderea este un factor care afecteaza perceptia oamenilor despre risc. O activitate este perceputa ca fiind mult mai riscanta daca cel care o conduce – agentie, sef, executant - nu prezinta incredere. Exista diferente si intre barbati si femei in ceea ce priveste perceptia riscului. Astfel femeile (obisnuite sa-si protejeze copiii de toate pericolele) acorda o gravitate mult mai mare riscurilor decat barbatii care sunt obisnuiti sa “se lupte cu salbaticiunile pentru existenta”. Iata cat de subiectiv poate fi, deci, un proces de evaluare a riscului, cate variabile pot interveni intr-un asemenea proces. Exista si influenta culturala a fiecaruia: “fatalistul” precum si “socialistul” va considera intotdeauna ca nivelul de risc este mai mare incercand sa faca numai activitati modeste care nu pot “supara astrele”, in timp ce o persoana increzatoare, un intreprinzator isi poate asuma riscuri mult mai mari pe care le poate considera acceptabile. Toate aceste aspecte trebuie luate in considerare in momentul in care o organizatie isi numeste echipa de evaluatori de risc, cu cat mai diverse persoanele din echipa din punct de vedere studii, cunostinte despre proces, sex, personalitati individuale cu atat nivelul de risc final va fi mai aproape de realitate.

2.Contoare inteligente, testate pentru prima oară in Timişoara La începutul acestui an, Aquatim, împreună cu firma Mobix din Israel, a demarat un proiect pilot privind o nouă metodă de contorizare a imobilelor. Proiectul prevede montarea unor contoare de branşament dotate cu o tehnologie de ultimă generaţie, la 63 de imobile din Timişoara,pe străzile Fraţii Buzeşti, Patriarh Sf. Nicolae,Franyo Zoltan şi Sabin Drăgoi. Noutatea constă în implementarea unui sistem automat de citire a indexului, cu ajutorul unei aplicaţii informatice, direct de pe un server dedicat acestui program, fără a fi nevoie de un operator care să se deplaseze pe teren pentru a citi contorul. Astfel, toate datele transmise de contor sunt procesate direct pe calculator, păstrându‑se o evidenţă exactă a istoricului citirilor şi a consumului de apă. „ Contoarele transmit informaţii despre consum din 15 în 15 minute. Prin intermediul unor concentratoare, informaţiile sunt transmise la un server, şi, astfel, pot fi vizualizate zilnic consumurile înregistrate. Acest lucru ne permite să vizualizăm eventualele vârfuri de consum, iar dacă acestea depăşesc un prag critic, de exemplu de două ori vârful maxim de consum dintr‑o lună, putem fi atentionaţi prin intermediul aplicaţiei informatice”, a explicat Gheorghe Stînean, Inginer‑şef. Operatorul Aquatim poate astfel să ia legatura imediat cu clienţii şi să‑i înştiinţeze prompt despre eventualele pierderi în instalaţia interioară. Acest lucru reprezintă un avantaj pentru clienţi, care pot face reparaţiile necesare în timp util, stopând risipa de apă şi „încărcarea” facturii cu sumele datorate pierderilor de apă. Putem închide apa direct de la birou! Un alt avantaj al noilor contoare este posibilitatea sistării apei la consummator direct, printr‑un program de calculator care transmite comanda de


4

4 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

închidere unei clapete electromagnetice, montată în căminul debranşament. „În faza următoare vom testa acţionarea clapetei, prin calculator. Clapeta este montată înainte de contor şi are rolul de a permite operatorului să închidă apa la branşamentul respectiv, doar prin apăsarea unei taste, când situaţia o impune, de exemplu, pentru neplata facturilor”, a adăugat dl. Stînean. În acest fel, Aquatim reduce cheltuielile pentru sistarea apei, care implică deplasarea personalului pe teren pentru demontarea contorului, lucrări de săpătură cu excavatorul pentru tăierea branşamentului, costurile de refacere a zonei afectate, etc. Energia necesară închiderii clapetei este asigurată de o baterie încorporată în contor. Bateria trebuie înlocuită după câteva acţionări pentru închiderea sau deschiderea clapetei, însă costul acesteia nu e mare (50 lei/buc.),în comparaţie cu costurile de sistare a apei menţionate mai sus. Dacă bateria nu se foloseşte pentru acţionarea clapetei, ci doar pentru transmiterea consumului la distanţă, durata ei de viaţă este de 10 ani. Proiectul se va desfăşura pe durata a 6 luni, timp în care Aquatim va putea testa fiabilitatea şi acurateţea acestei soluţii. Sursa: Aquatim SA, Biroul Comunicare şi relaţii publice

3. Despre mitul securitatii mondiale Se poate spune ca sintagma “la nivel mondial” ar trebui sa apartina in intregime lumii tenisului insa descoperim ca si profesionistii din sanatate si securitate sunt blocati tot in acest vechi cliseu din pacate folosit azi prea des, in toate domeniile. Scopul “profesionistilor” este acela de a implementa programe de sanatate si securitate care au rezultate “la nivel mondial”; dar putine sunt acelea care fac acest lucru. Pentru a strange cat mai multe informatii despre cum ar trebui definita sanatatea si securitatea “la nivel mondial”, s-a cerut parerea unui grup de specialisti. Aceste pareri au fost formulate in 7 articole despre modul in care poate fi privit acest concept de: “nivel mondial” din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca. 1) O competitie a numerelor mici? Un program de sanatate si securitate “de succes” nu este guvernat numai de incercarile de a descreste rata accidentelor; in schimb scopul principal este acela de a creste gradul de constientizare a membrilor organizatiei, de a stabili cai de comunicare stabile si sigure si de a incuraja grija de persoana proprie. 2) “Cel mai bun din clasa” e bine Sanatatea si securitatea la nivel mondial poate fi descrisa: Viziune – organizatiile mondiale definesc sanatatea si securitatea ca pe o valoare omniprezenta. Performanta – organizatiile mondiale de sanatate si securitate au scopul de a elimina, sau macar de a minimiza numarul si gravitatea accidentelor la locul de munca si apoi de a stabili si aplica o strategie de a forma o cultura orientata spre sanatate si securitate. Sisteme – organizatiile mondiale de sanatate si securitate se straduie sa defineasca si sa aplice cele mai bune metode de a gestiona aceste probleme (participarea angajatilor, identificarea si


5

5 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

combaterea riscurilor, competenta, investigarea incidentelor etc.) si de a le organiza in sisteme implementate in fiecare etapa a procesului de producte. 3) Unde sunt indicatorii?

Nu exista nici un mod de a cuantifica gradul de satisfactie oferit de un program de sanatate si securitate la nivel mondial. Toata lumea vorbeste despre cultura si despre alte aspecte ale unui program de sanatate si securitate la nivel mondial insa unde sunt indicatorii? Cum cuantifici faptul ca fabricile dintr-o parte a lumii nu sunt la fel cu cele din alta parte a lumii si acelasi lucru se intampla si cu cultura locala, atat de variata. E ca si cum ai vinde “cea mai buna cafea din lume” – cum judeci aceasta afirmatie. O industrie nu seamana cu alta, deci nu poti raporta totul la o industrie fara sa le dezavantajezi pe altele. 4) Iluzia “de talie mondiala”! Pentru a fi cu adevarat “de talie mondiala”, toti membrii organizatiei trebuie sa creada ca securitatea e o valoare de care trebuie tinut cont nu numai la locul de munca dar si in afara lui. Indicatorii de securitate pot ajuta la identificarea oamenilor buni, dar din cauza multitudinii de fraude si erori in raportari, acesti indicatori nu pot fi folositi. 5) Ce nu reprezinta sintagma “la nivel mondial” Este mai usor sa definesti ceea ce nu este “nivelul mondial” decat ceea ce este. Deci sintagma nu reprezinta: un management nepasator, putina sau chiar deloc educatie in acest domeniu, angajati inactivi, rata mare a accidentelor, neraportarea incidentelor evitate in ultima clipa, multitudinea de accidente repetate. 6) Prea elitist Securitatea, la nivelul cel mai de jos posibil in intelesul ei reprezinta responsabilitatea fiecarui individ in parte. Mergand pe aceasta ipoteza, neglijenta poate deveni un esec al nostru personal. Totusi, sa etichetezi asa ceva ca fiind “la nivel mondial” este prostesc cand cei mai multi oameni sau chiar organizatii nu sunt dispusi sa faca sacrificii destule pentru a atinge acest statut.

7) O stare idealizata

Sanatatea si securitatea la nivel mondial este o stare ideala. Pentru a ne apropia de aceasta stare, fiecare angajat de la simplul muncitor pana la directorul general trebuie sa cunoasca si sa constientizeze importanta sanatatii si securitatii pentru organizatie. Nu ar trebui sa existe cliseul “nu este responsabilitatea mea” in acest domeniu. Totul in lumea de azi este “la nivel mondial”. Daca nu esti “la nivel mondial” esti cu siguranta cu cateva clase sub si nimeni nu vrea sa se asocieze cu tine. Desi suprautilizat, termenul de “nivel mondial” este total lipsit de contur si irelevant in domeniul indicatorilor. Ar trebui sa ne concentram atentia asupra dezvoltarii si aplicarii unor noi metode de a-i convinge pe oameni sa aiba grija ei si sa ne ascundem mai putin in spatele cliseelor publicitare. (Puncturing the myth of World Class Safety by James E. Leemann, Ph.D.) Cum sa efectuam inspectii PSI mai bune Eliminarea pericolelor de incendiu face parte din programul de securitate pentru orice loc de munca. Printre sarcinile cele mai comune trebuie sa va asigurati ca: iesirile sunt libere si neobstructionate, exista stingatoare corespunzatoare la indemana si angajatii sunt instruiti asupra modului de folosire a mijloacelor de interventie in caz de incendiu. Acestea par niste cerinte simple si evidente. Dar, in practica, de multe ori se dovedesc a fi cu totul altfel. Se efectueaza un numar alarmant de apeluri de urgenta, deoarece angajatii nu reusesc sa indeplineasca aceste sarcini. Este trist, dar asemenea situatii duc la producerea de victime. Ca angajator, puteti sa va organizati angajatii in echipe si sa va asigurati ca acestia efectueaza regulat inspectii.


6

6 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

E un inceput bun. Dar trebuie sa va asigurati si ca acele echipe stiu ce fac. O buna metoda pentru optimizarea eficientei echipelor este aceea de a crea un chestionar care sa descrie exact ceea ce trebuie sa se verifice in timpul inspectiei. Reglementari legale Legislatia SU are mai multe cerinte care abordeaza problema securitatii impotriva incendiilor la locul de munca. De exemplu: Cerinta privind caile de iesire - impune angajatilor sa se asigure ca sunt disponibile iesiri pentru evacuare in caz de incendiu si alte urgente. Printre altele, fiecare iesire trebuie sa fie vizibila, marcata si intretinuta in permanenta, astfel incat sa nu existe obstacole sau impedimente. Cerinta privind stingatoarele portabile - stabileste cerintele care reglementeaza amplasarea, folosirea, intretinerea si testarea stingatoarelor portabile ce urmeaza sa fie utilizate de lucratori. Printre altele, stingatoarele portabile trebuie instalate, localizate si identificate astfel incat sa fie accesibile imediat. Acestea trebuie, de asemenea, sa fie perfect functionale in orice moment si trebuie verificate vizual cel putin o data pe luna. Muncitorii care se asteapta sa foloseasca stingatoarele trebuie sa fie instruiti in acest sens. Avantajele chestionarului Crearea de echipe de inspectie PSI este o cale buna de a asigura conformitatea cu aceste cerinte. Si furnizarea unui chestionat acestor echipe este o metoda buna de a va asigura ca echipele efectueaza inspectiile in mod eficient. Chestionarul va ajuta sa: Standardizati inspectiile: Distribuirea chestionarului va asigura ca fiecare echipa verifica aceleasi lucruri si pun aceleasi intrebari pe care le-ati stabilit. Acest lucru are ca rezultat standardizarea rezultatelor inspectiilor, facilitand analiza datelor. De exemplu, va permite sa comparati diferite departamente din cadrul aceleasi organizatii, sau sa monitorizati continuu acelasi departament. Mentineti inspectiile scurte si la obiect: Sarcinile aferente inspectiilor PSI, desi extrem de importante, diminueaza „timpul de productie”. Acest lucru pune presiune asupra responsabilului SSM-SU, care trebuie sa mentina inspectiile scurte si la obiect. Un chestionar bine structurat permite membrilor echipei sa efectueze inspectiile adecvate, iar apoi sa revina la activitatile lor zilnice cat mai curand posibil.

Identificati si remediati problemele din timp: Chestionarul poate fi adaptat la problemele unice ale locatiei sau la activitatile dumneavoastra. De exemplu, daca iesirea de urgenta se gaseste langa docurile de incarcare, puteti elabora Chestionarul astfel incat sa va asigurati ca membrii echipei ies sa se asigure ca nu exista materiale de incarcat in apropiere. Cresteti gradul de constientizare cu privire la PSI: Unul din avantajele de a avea echipe PSI care sa efectueze inspectii este acela ca acest lucru creste constientizarea nu numai in randul membrilor echipei, dar si in randul altor muncitori din zonele unde se desfasoara inspectia. Un chestionar bine elaborat poate maximiza functia de crestere a gradului de constientizare pe care o au inspectiile, asigurandu-se ca inspectiile acopera ceea ce trebuie. Cum sa creati un Chestionar Chestionarele echipei de inspectie PSI trebuie adaptate la configuratia, functionarea si nevoile locatiei dumneavoastra. Dar abordarea generala este aceeasi. Formularul dumneavoastra va trebui: Sa furnizeze instructiuni clare: Prima parte a chestionarului trebuie sa explice ceea ce doriti sa faca membrii echipei. In mare, solicitati-le sa desfasoare inspectia, sa completeze formularul si sa il inapoieze sefului de echipa. Apoi solicitati liderului de echipa sa revizuiasca formularele si sa vi le inmaneze. Sa enumere detaliile inspectiei: Lasati un spatiu liber pentru data inspectiei, numele si semnatura sefului de echipa, membrii echipei de inspectie si zona inspectata. Sa fie impartit pe sectiuni: Lucrurile efective pe care doriti sa le inspectati vor face parte din structura de baza a chestionarului. - Daca toate usile de siguranta sunt marcate clar; - Daca iesirile si culoarele de iesire sunt libere; - Daca exista usi pe care le-ar putea confunda

muncitorii in timpul unui incendiu. Retineti ca orice usa sau hol de trecere care ar putea fi confundat cu iesirea trebuie marcat.


7

7 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

- Daca muncitorii cunosc locurile unde sunt amplasate stingatoarele portabile in zona lor de lucru;

- Daca muncitorii din sectia respectiva au fost instruiti cu privire la modul de folosire a stingatoarelor portabile;

- Daca muncitorii care au fost instruiti cu privire la modul de folosire a stingatoarelor chiar stiu ce fac. Rugati-i sa va explice, cu cuvintele lor, cum procedeaza atunci cand folosesc stingatorul.

- Daca toate stingatoarele sunt acolo unde ar trebui sa fie. Daca un stingator a fost indepartat sau lipseste, trebuie sa il inlocuiti imediat sau sa asigurati o „protectie echivalenta alternativa”.

- Daca toate stingatoarele par sa fie in perfecta stare de functionare. Verificati sa nu existe semne de coroziune sau deteriorare mecanica.

- Data ultimei inspectii este inscrisa pe eticheta fiecarui stingator portabil.

- Daca in zona exista materiale, resturi sau daramaturi inflamabile.

Cum sa folositi chestionarul Dati Chestionarul liderului de echipa si rugati-l sa distribuie o copie fiecarui membru responsabil cu inspectia unei zone din cadrul organizatiei. Dupa terminarea inspectiei liderul de echipa va revizui chestionarul si va semna dupa ce va verifica sa fie complet. Dupa inspectie ati putea dori sa organizati intalniri interdepartamentale cu directorii de sectii pentru a discuta rezultatele. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care inspectiile releva probleme majore care sunt recurente. Dati sefilor de departament copii ale chestionarelor completate in urma inspectiilor in zona si includeti note si sugestii pentru remediere. Numiti un responsabil cu actiunile corective si stabiliti un termen limita. Dupa ce a expirat termenul limita, efectuati o verificare pentru a va convinge ca s-au aplicat cu adevarat aceste actiuni corective. Concluzie Incendiile si victimele, accidentarile serioase si daunele asupra proprietatilor pe care acestea pot sa le cauzeze sunt adesea produsul neatentiei si erorii. Detinerea unui chestionar de inspec ie poate fi foarte eficient in asigurarea vigilentei si a atentiei necesare prevenirii celor mai multe incendii.

4.Riscuri identificate la orice loc de munca — Alunecari, Impiedicari, Caderi Stati cat mai departe de ele…. Noi nu tratam intotdeauna cu seriozitate caderile. Dar caderile sunt accidente care cauzeaza adesea raniri, prejudicii financiare si pierdere de timp. Caderile pot fi chiar fatale. Dupa accidentele rutiere, caderile ucid mai multi oameni decat orice alt tip de accident. Vatamarile suferite ca urmare a unei caderi pot include taieturi, lovituri, entorse si luxatii, leziuni ale spatelui si fracturi. Ce se intampla cand aluneci sau cand te impiedici? Pierderea de aderenta este cauza principala a alunecarilor la locul de munca. In general, suprafetele umede, deversarile accidentale sau pericolele datorate vremii nefavorabile ca zapada si gheata pot cauza alunecari. O impiedicare se poate produce atunci cand zona de lucru este aglomerata, cand iluminarea este slaba, sau atunci cand exista obstacole pe caile de deplasare.


8

8 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Probabilitatea de a aluneca sau impiedica este mai mare atunci cand va grabiti sau alergati, cand utilizati incaltaminte neadecvata sau nu acordati atentie pe unde mergeti. Ce se intampla cand cazi? Caderile apar ori de cate ori va miscati prea departe centrul vostru de greutate. Majoritatea caderilor, alunecarilor sau impiedicarilor se produc la nivelul solului, dar caderea de la inaltime prezinta un risc mult mai mare de accidentare grava. Scarile pot fi periculoase Un risc major pentru lucratori este reprezentat de scari. Pierderea de aderenta este cauza producerii majoritatii alunecarilor si caderilor pe scari si de obicei este cauzata de prezenta unor lichide si a altor fluide pe trepte. Pentru ca utilizam scarile atat de des, le acordam putina atentie la urcare sau coborare si uitam ca acestea pot fi periculoase. Purtarea incaltamintei adecvate ajuta Una dintre cele mai bune metode pentru prevenirea alunecarilor, impiedicarilor si caderilor este de a creste aderenta intre pantofi si suprafata de deplasare. Aderenta incaltamintei variaza in functie de natura suprafetei de lucru. Cand selectati incaltamintea de protectie, trebuie sa luati in calcul cu ce conditii si / sau pericole va confruntati cel mai des la locul de munca. Pantofii cu talpa antialunecare sunt recomandati, de asemenea, atunci cand folositi scari sau schele. Asigurati-va ca incaltamintea este adecvata cu conditiile de munca. Va puteti proteja singuri impotriva accidentarilor. Amintiti-va urmatoarele reguli de siguranta pentru a evita alunecarea, impiedicarea si caderea:

Mergeti incet si acordati atentie la suprafata pe care pasiti.

Curatati imediat eventualele scurgeri de pe caile de acces.

Nu lasati uleiurile sa se acumuleze pe suprafata din jurul utilajelor.

Fiti prudent cand circulati pe suprafete netede. Asigurati-va ca puteti vedea pe unde mergeti. Nu

transportati sarcini voluminoase care va pot restrictiona vederea asupra caii de deplasare.

Asigurati un iluminat adecvat al spatiului de lucru.

Pastrati zona de lucru curata si nu depozitati materiale pe culoarele de circulatie sau scari.

Aranjati mobilierul in asa fel incat sa nu interfereze cu culoarele de acces sau de trafic pietonal.

Cablurile electrice sau de date pot provoca impiedicari. Fixati-le pe podea cu sisteme speciale.

Eliminati pericolele care duc la pierderea echilibrului pe scari, trepte si podele. Raportati imediat orice conditii nesigure de deplasare, inclusiv dezlipirea mochetei, a sistemelor antialunecare de pe scari sau a balustradei de sprijin. Pavajul deteriorat, placi de podea sau gresie sparte pot provoca, de asemenea, caderi.

Utilizati bara de sprijin ori de cate ori urcati sau coborati scarile.

Nu alergati atunci cand urcati sau coborati scarile si nu sariti peste trepte.

Nu sariti de pe suprafetele inalte. Coborati cu atentie de pe docurile de incarcare, din utilaje sau platforme de lucru.

Purtati pantofi adecvati si in buna stare. Prevenirea alunecarilor, impiedicarilor si caderilor este o sarcina care depinde de multi factori. Unul dintre cel mai important sunteti dumneavoastra. Este posibil sa nu fiti in masura de a schimba multe aspecte ale locului de munca. Cu toate acestea, puteti sa identificati pericolele, sa participati la eliminarea riscurilor si sa utilizati dispozitive si echipamente sigure. Caderile nu sunt haioase, prevenirea acestora este o treaba serioasa.


9

9 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

5.Noi cercetări dezvăluie care este sursa cosmic a apei de pe Pământ

De mult timp, oamenii de ştiinţă se întreabă dacă asteroizii sau cometele au adus apa pe Terra.

Acum, o analiză a compoziţiei meteoriţilor sugerează că apa nu e originară din exteriorul sistemului solar, o constatare care vine să susţină că asteroizii au asigurat transportarea apei pe Pământ.

Atât ateroizii cât şi cometele se găsesc într-o regiune a sistemului nostru solar cunoscută sub numele de centura de asteroizi, localizată între Marte şi Jupiter. Cu toate acestea, cometele, care au cozile îngheţate, iau naştere în regiunile mai reci dintre Saturn şi Jupiter, migrând, ulterior, spre centura de asterozi.

Pentru a afla dacă cometele sau asteroizii au fost părinţii chondritelor carbonice (meteoriţi rari care livrează apa şi elemente volatile, precum azotul, carbonul şi hidrogenul, pe Pământ) o echipă de specialişlti, condusă de cercetătorul Conel Alexander, a măsurat cantitatea de deuteriu (un izotop de hidrigen) din 86 de chondrite găsite pe Pământ.

Cu cât un obiect a fost format mai departe de Pământ, cu atât el tinde să fie mai bogat în deuteriu.

Chondritele analizate de specialişti aveau mult mai puţin deuteriu decât au în general cometele, ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, chondritele s-au format într-un alt loc, mai aproape de Soare, posibil în centura de asteroizi.

În ciuda descoperirilor, nu se poate supune cu exactitate unde s-au format aceste chondrite, iar aflarea originilor este destul de dificilă, având în vedere că astfel de corpuri cereşti sunt mobile.

6. Activitatile administrative au Aspecte de Mediu Semnificative ASPECT DE MEDIU (SR EN ISO 14001/2005) – element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul. Un aspect de mediu semnificativ are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului. IMPACT ASUPRA MEDIULUI - Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din activitatile, produsele, sau serviciile unei organizatii

Implementarea ISO 14001 a trecut de mult

de la o simpla „moda”, la o necesitate a tuturor companiilor, indiferent de domeniul de activitate sau marimea organizatiei.

Desi modul de aplicare, metodele de implementare pot fi tratate diferit in functie de problematica de mediu a fiecarei organizatii, un lucru, in mod cert, il au toate in comun, si anume Aspectele de Mediu pentru activitatile administrative, pentru ca in orice firma exista astfel de activitati.

Foarte multi responsabili de mediu ai organizatiilor, considera activitatile administrative, de multe ori, ca fiind simple, neimportante din punct de vedere mediu, cu toate ca ele au un impact asupra mediului, si uneori chiar un impact semnificativ.

De ce tinem cont atunci cand identificam si evaluam Aspectele de Mediu (ASM) pentru o activitate administrativa?


10

10 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Evident, de toate activitatile administrative desfasurate (de la utilizare echipamente birotica, printare, activitati igienico-sanitare, condus vehiculele companiei), de activitatile de curatenie, intretinere, asigurarea utilitatilor (curent, instalatii de climatizare, apa potabila) dar si de ciclul de viata a tuturor echipamentelor si infrastructurii utilizate (cladire, parcare, echipamente de birotica, mobilier, etc.). Avand toate acestea in vedere putem spune ca aspectele de mediu comune pentru marea majoritate a activitatilor administrative se impart in aspecte de mediu din activitati normale (de rutina) si aspecte de mediu din activitati anormale (non-rutina) si de urgenta.

Impact mediu

Aspect de mediu in condi ii normale de func ionare

Poluare aer

- emisii de gaze arse de la centralele termice (daca exista astfel de centrale), care sunt eliberate in atmosfera ori de cate ori se utilizeaza centrala pentru apa calda sau incalzire;

-emisiile mobile de la autovehiculele folosite (existente de cele mai multe ori in activitatile administrative ale unei organizatii);

Poluare apa

-apele menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare (toalete, spalatul mainilor, servire masa etc.) sau din activitatile de curatenie (spalat, curatat etc.); -apele pluviale – importante daca exista o parcare, ape ce spala practic autovehiculele si parcarea de eventualele scurgeri de ulei, combustibil, noxe depuse etc.

Poluare sol/aer prin generare de deseuri

-deseurile principale rezultate din activitatile administrative normale sunt: deseuri reciclabile de hartie si carton (ziare, reviste, rebuturi printare, cutii etc.); deseuri de plastic (PET-uri, folie de la diverse ambalaje); deseuri de materiale neferoase (cutii de Al de la bauturile racoritoare); deseuri menajere; deseuri periculoase (ambalaje de produse utilizate pentru curatenie).

Consum de resurse

-consumul de apa, gaz metan, curent electric, carburanti (benzina/motorina/pacura/GPL).


11

11 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

7.Managementul eficient al apei – subiect de discu ie readus în aten ie de secetă

Acest fenomen nedorit – seceta - a lovit dur în produc ia de cereale a lumii i a contribuit la cre teri spectaculoase de pre uri la alimente în fiecare an după 2007. Din acest motiv este nevoie de a fi transformat felul în care apa este utilizată i, pe alocuri, risipită de-a lungul întregului lan alimentar.

Acesta este unul dintre mesajele-cheie pe care FAO le-a transmis în această săptămână la Săptămâna Apei în Lume, eveniment care are loc la Stockholm, Suedia. Reuniunea anuală îi adună laolaltă pe cei care se ocupă cu realizarea politicilor în domeniu i pe exper i deopotrivă, speciali ti de pe întrg mapamondul, astfel încât să discute probleme de interes global legate de apă i de managementul ei.

Într-un discurs sus inut la deschiderea ceremoniei, directorul general al FAO, Jose Graziano da Silva, a men ionat că „nu există securitate alimentară fără securitatea surselor de apă”. Acesta a adăugat că ultimul raport FAO – „Starea resurselor de sol i de apă pentru agricultură i alimenta ie” – atrage aten ia asupra faptului că resursele acvifere sunt limitate

i că poluarea reprezintă un risc în cre tere pentru acestea. Ambele probleme reprezintă

Impact mediu Aspect de mediu in condi ii anormale de func ionare i de

urgen a

Poluare aer -eliberarile de freon in aer de la aparatele de aer conditionat, frigidere; -gaz metan sau gaze nearse din functionarea necorespunzatoare a centralei termice sau scapari din conductele de gaze; -incendii.

Poluare apa/sol

- incendii - ape incarcate cu materiale arse, substante folosite la stingerea incendiilor; - deversari accidentale din autovehicule (combustibil, ulei, antigel), ce pot ajunge in re eaua de canalizare sau ape de suprafa a.

Poluare sol/aer/ape prin generare de deseuri

-deseuri periculoase precum: deseuri de toner/cerneala, baterii, DEEE (calculatoare, fax, telefoane), becuri/neoane; -deseuri rezultate din activitatile de intretinere / reparatii ale cladirilor (de la deseuri industriale de constructii: caramizi, var, moloz, obiecte sanitare etc. la cabluri electrice, tevi de la instalatiile de gaz, apa, canalizare); pentru cladirile vechi se va lua in calcul si azbestul ca deseu periculos; -sticla (geamuri sparte); -deseuri rezultate din intretinerea autovehiculelor proprii: anvelope, acumulatori, ulei uzat, placute de frana, filtre de ulei sau combustibil, componente metalice/electrice, dar care, in general raman


12

12 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

precursorii unor crize majore în domeniul sistemelor de produc ie alimentară de pe mapamond.

„A a cum practicăm noi agricultura astăzi, reprezintă cauza acestor fenomene, totalul cantită ii de apă dulce utilizată în procesele de produc ie fiind de 70%”, a spus Graziano da Silva.

Însă, acesta a mai adăugat că sectorul de produc ie alimentară oferă totodată un poten ial enorm în felul cum se poate schimba modalitatea de utilizare a apei.

„Agricultura de ine cheia pentru o folosire sustenabilă a apei”, a spus Da Silva. Pentru a atinge acest obiectiv i a satisface cererea în cre tere la capitolul hrană „trebuie să producem în a a fel încât să conservăm apa, să o folosim cât mai inteligent i sustenabil i să ajutăm agricultura să se adapteze la scimbările climatice”, a adăugat acesta.

Pentru a îndeplini aceste deziderate, FAO propune un nou cadru de management al apei în agricultură, i anume conceptul de adaptare la ideea că apa este o resursă limitată.

Cadrul de ac iune FAO subliniază, în particular, zonele către care aceste politici i ac iuni trebuie canalizate. Concret, prima zonă- intă către care trebuie canalizate ce două orientări este reprezentată de sistemele de iriga ii, în special de vechile sisteme de canale.

Acestea trebuie modificate astfel încât să răspundă nevoilor viitorilor fermieri, să permită o utilizare cât mai eficientă a resurselor de apă i să mărească productivitatea. Iriga iile din viitor vor fi, în mare măsură, sisteme prin picurare i prin evi i vor combina surse diverse de apă, incluzând resursele subterane, bineîn eles într-un mod sustenabil.

O mai bună stocare a apelor din ploi, la nivel de fermă, prin re inerea lor în mici iazuri artificiale sau direct în pământ, ar putea duce i ea la diminuarea riscului legat de secetă, cât i la o cre tere a productivită ii.

Reciclarea i refolosirea apei, în particular a apelor reziduale tratate din centrele urbane, pot juca un rol

important pentru produc ia agricolă din zonele aride. Un mod mai sistematice de utilizare a apelor acestea pot duce la la produc ii locale record.Controlul poluării reprezintă un alt aspect din lista priorită ilor i aduce cu sine o reglementare mai eficientă a calită ii apei, împreună cu sisteme mai propice de punere în practică a acestui deziderat. Reducerea poluării apei aduce cu sine o diminuare a limitării resurselor acvifere.Substituirea i reducerea risipei alimentelor - vorbim aici de politici agricole care trebuie să ină seama de poten ialul pe care ploaia în oferă zonelor agricole diferite de pe glob i de găsirea unor solu ii mai eficiente de agricultură asistată de iriga ii i ploi, deopotrivă.În acela i timp, reducerea pierderilor post-recoltat ar trebui să fie parte integrantă din orice strategie de management al apei. Din toată hrana produsă la nivel global, 30 de procente - echivalentul a 1,3 miliarde de tone metrice – sunt pierdute sau risipite în fiecare an, de-a lungul lan ului alimentar, de la produc ie la consum.Diminuarea acestor pierderi va aduce cu sine reducerea presiunii puse pe resursele naturale, esen iale pentru produc ia alimentară, cum sunt solurile i apa.

8.PRIMA stradă din România care se spală singură


13

13 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

Prima stradă din România care se spală singură va fi inaugurată la Timişoara, joi, după o reabilitare de 6 milioane de lei obţinuţi din fonduri europene şi este situată în cartierul în care s-a născut interpretul rolului Tarzan, actorul Johnny Weissmuller.

”Strada Iancu Văcărescu are un sistem inteligent de stropitoare, unic în România, care se declanşează automat şi curăţă asfaltul. Este vorba de o serie de câteva zeci de instalaţii speciale cu presiune mare, care vor uda strada şi vor funcţiona alternativ, ca să nu fie maşini parcate. Jetul bate pâna în mijlocul străzii, unde este parcarea”, a declarat Aura Junie, şeful Direcţiei de Dezvoltare din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

Instalaţiile pornesc manual şi vor fi puse în funcţiune de cei de la RETIM, după un program prestabilit.

În acest proiect, Primăria Timişoara a participat cu 1,1 milioane de lei, iar guvernul României a contribuit cu aproape 660.000 de lei.

Reabilitarea străzii a rezolvat şi problema locurilor de parcare, fiind realizate zone speciale pe mijlocul arterei, cât şi pe cele două părţi laterale.Zona Iosefin, unde este amplasată strada Văcărescu, este una istorică, plină de tradiţie şi importanţă din punct de vedere cultural şi patrimonial, fiind vestită prin faptul că aici s-a născut celebrul actor american Johnny Weissmuller, de origine română.

Cartierul Iosefin sau ”al Majestăţii Sale Josef al II-lea”, se apropie de împlinirea a 240 de ani de când a primit numele imperial. Potrivit documentelor, ”în 1773, cu preînalta bunăvoinţă a lui Josef II, noile Maiere Germane se botează după numele Majestatii Sale, Josefin”. În timpul celei de-a treia călătorii pe care a efectuat-o în Banat, împăratul a ajuns cu suita la marginea regiunii, de unde a trimis solie la Timişoara, prin care anunţa că nu va înnopta în niciun palat, ci în hanuri şi case de oameni, fără fast. Între 11 şi 13 mai, împăratul a vizitat oraşul, având întâlniri cu oficialităţile administrativ-militare şi bisericeşti ale urbei. Prima construcţie ridicată de ‘iosefinişti’ a fost biserica romano-catolică.

Sursa: www.capital.ro – 06.06.2012

9.Despre bacteriile pentru fosa septica

Procesele prin care substantele organice din apele reziduale sunt descompuse in alte elemente in urma digerarii de catre microorganisme se numesc biodegradare aeroba sau anaeroba.

Pentru curatarea foselor septice si altor tipuri de scurgeri sau canalizari se folosesc aceste microorganisme, create prin metode chimice in laborator, cu capacitati de inmultire rapida.

Exista doua tipuri de microorganisme care se hranesc cu aceste substante organice: a) bacterii aerobe, care in timpul digestiei preiau oxigenul din atmosfera; b) bacterii anaerobe care preiau oxigenul direct din materia organica consumata.

In urma unui proces de biodegradare completa, gazele degajate nu au miros. Daca volumul de materiale organice moarte este foarte mare, in comparatie cu capacitatea microorganismelor de a-l purifica, atunci procesul nu este complet si va apare un miros neplacut.

Exista in comert o serie de bacterii ce se livreaza in recipiente inchise etans, sub forma de praf sau tablete.

Aceste produse de laborator au o eficienta maxima prin capacitatea lor de a curata apele menajere care se aduna in fosele septice sau in conductele de evacuare din locuinte.

Aceste microorganisme digera toate produsele organice din fosa (hartie, grasimi, resturi alimentare, materii fecale) si in proportie de 60-90% le transforma in apa, dioxid de carbon si azot, distrugand si culturile de salmonela.

Un alt efect este eliminarea mirosului neplacut si scurgerea rapida a apei reziduale.


14

14 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

10.Anul pereţilor vii şi al grădinilor „cu forme“

Pereţii caselor sunt cel mai uşor de „înverzit“, iar iedera poate fi o variantă bună

În anul 2012, peisagiştii londonezi mizează în principal pe casele şi pe blocurile „înverzite“ cu ajutorul plantelor căţărătoare şi pe sculpturile din arbuşti.

2011 a fost anul în care grădinarii din toată lumea s-au concentrat în special pe fructe şi pe legume, în încercarea lor de a mânca doar ce ştiu sigur că este sănătos, dar şi cel în care mulţi pasionaţi au încercat să-şi facă grădinile atrăgătoare pentru tot felul de animăluţe sălbatice.

Nu spune nimeni că cele două tendinţe nu vor fi exploatate în continuare şi în noul an. Dar 2012 va fi mai cu seamă anul grădinilor „sculptate” şi al „pereţilor vii”, indiferent că vorbim de case de la periferie sau de vile din centrul oraşului, scrie publicaţia britanică „The Daily Mail”.

„Rurbanismul”, noua modă

Cele mai importante târguri şi expoziţii de grădinărit de anul trecut au adus în centrul atenţiei horticultura ornamentală. E timpul ca pasionaţii de frumos să pună în practică sfaturile peisagiştilor, care le-au demonstrat că orice spaţiu, cât de mic, se schimbă la faţă numaidecât dacă alegi să „dai viaţă” plantelor cu ajutorul tăierilor artistice.

Cu puţină muncă şi cu multă migală, aproape orice arbust sau tufă se poate transforma într-o piramidă, o „coloană a infinitului”, o şopârlă, un iepure, o căprioară etc. Sculpturile dau eleganţă oricărei zone verzi, dar e bine să ştii de la început: ornamentele verzi nu se obţin prea uşor.

O altă direcţie spre care „merg” grădinarii în anul ce abia a început are legătură cu seminţele. Împinşi de la spate de bugetul subţiat de criză, susţin specialiştii consultaţi de „The Daily Mail”, mulţi vor evita să mai dea bani pe plante gata crescute. Cei care au mai avut plante în anii trecuţi vor planta noi flori folosind seminţe din recolta proprie, în timp ce grădinarii cu mai puţină experienţă vor vizita mai mult magazinele de specialitate, în căutare de seminţe bune de plantat în ghivecele din balcon sau în grădina din faţa blocului.


15

15 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

De departe, în 2012, cea mai mare creştere o va avea fenomenul cunoscut deja sub numele de „rurbanism” (mici plăceri rurale transpuse în spaţiul urban). Tot mai multe clădiri vor înverzi la propriu şi tot mai multe cartiere vor beneficia de terase amenajate pe acoperişurile blocurilor.

Dar până când grădinile vor ocupa acoperişurile, spun designerii, pereţii şi gardurile sunt terenuri bune de exploatat şi variante mult mai la îndemână din punct de vedere financiar.

Sculpturi din plante

Cu o istorie de aproape 2.000 de ani, arta sculputurii în arbori şi arbuşti a cunoscut cea mai mare popularitate în secolul al XVIII-lea. Iniţial, „sculpturile vii” se găseau cu precădere în grădinile castelelor şi ale palatelor. Acum,

spun peisagiştii, sunt adesea întâlnite şi în curţile caselor de vacanţă.

11.Lipsa apei prosteste ?!

Daca in mod obisnuit oamenii cred ca un regim alimentar bazat pe multa paine ”prosteste”, iata ca studiile unor cercetatori britanic demonstreaza indubitabil efectele profund negative pe care lipsa apei le are asupra materiei cenusii.

Ultimele cercetari din domeniu au aratat ca deshidratarea organismul afecteaza nu doar dimensiunea creierului, ci si procesele de gandire ale acestuia. De fapt, doar 90 de minute de transpirat continuu


16

16 BULETIN

UL C

ALITA

TII NR


Redactat de Sef C

MC

, Iuliana Chitu

Redactat de Sef B

irou Managem


.ec.Iuliana

pot miscora creierul la fel de mult ca un an de imbatranire.

Lipsita de apa, materia cenusie a creierului este fortata sa lucreze din greu pentru a procesa aceeasi cantitate de informatie, comparative cu momentele in care organsimul beneficiaza de apa din belsug. Pentru a ajunge la aceste informatii, cercetatorii din cadrul Institutului de Psihiatrie de la King's College din Londra, au scanat creierele unui esantion de 30 de adolescenti, dupa ce acestia au pedalat incontinuu timp de o ora si jumatate. Sursa: DailyMail

12.Cum poate apa sa provoace incendii uriase?

Multi gradinari cu experienta ar putea jura ca daca veti uda florile in dupa amiezile toride de vara, picaturile de apa ar avea efectul unei lupe si ar produce arsuri serioase planetelor. Mai mult, sub acelasi efect de lupa, plantele ar putea lua foc putand declansa incendii de proportii. Daca o astfel de teorie este reala au incercat sa raspunda biofizicienii Universitatii Eotvos din Budapesta, Ungaria.

"Intrebarea in cauza este departe de a fi una ridicola. Dimpotriva, este cat se poate de intemeiata problema picaturilor de apa ce ar putea actiona asemenea unei lupe care sa amplifice intensitatea razelor solare si a efectelor lor asupra plantelor", afirma Gabor Horvath,

unul dintre oamenii de stiinta implicati in proiect. Horvath si colegii sai au realizat mai multe teste, atat computerizat cat si pe viu, incercand sa afle adevarul, iar raspunsul lor a fost unul cat se poate de elocvent:

"Pe frunze cu suprafata neteda, nu au fost inregistrate arsuri. In schimb, pe frunze cu suprafata acoperita de cili, picaturile de apa au ramas suspendate la cateva miimi de milimetru deasupra frunzei, tocmai din cauza acelor cili, producand, intr-adevar, efectul de lupa.

Practic, este greu de crezut ca vor putea aparea flacari dintr-o astfel de situatie desi, teoretic, ele se pot produce", continua acelasi Gabor Horvath.

O alta concluzie interesanta a studiului profesorilor maghiari este aceea conform careia pielea umana, acoperita de peri minuscului, poate suferi arsuri in cazul in care este acoperita cu picaturi de apa si, apoi, expusa la soare. Sursa: LiveScience

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · 3.Despre mitul securitatii mondiale 4.Riscuri identificate...

Documents