REVISTA B?.S£BfCEASCA, ŞCOLAMA. LITERARĂ ŞI ECfflHOKIGÂ.

A B O N A M E N T U L :

P e u n a n - — 10 Le i P e j u m ă t a t e d e a n 5 Lei .

P r e d i c i ? D e câteori sfârşesc slujba fără pre­

dică, par'că să hulue biserica cu toate petriie din e a pe conştiinţa mea Şi iarăşi de câteori după slujbă- îmi ridic în faţa poporului glasul, însufleţirea ( şi pre­gătirea) ca să învăţ, simţesc o mărire, u n fior, simţesc — şi numai atunci simţesc — că sunt învăţăcelul marelui învăţător. Socot că nu e bolnavă conştiinţa mea. când mă mustră sau mă laudă, după c u m înv;ţ, sau nu"—'dimpotrivă cred, că e sănătoasă, e „trează",' cum' învăţam în Se­minar. Ea îmi spune adevărul: că nu să poate gâta activitatea şi slujba mea de păstor cu cetirea slujbelor din Molitve loic şi Liturgier.

Conştiinţa m e a e în consonanţă cu voinţa, şi porunca divină, căci mustrările eî ie văd scrise şi în scripturi, în toate scripturile dela Moise pâoă la Apocalips. Să le' mai repet pe toate e de pnsos. Amintesc pe cea dela Ezech.il: „Şi de nu vei-'grăi celui păcătos s a s e 'întoarcă dela căile lui, el v a muri.. -ar sângele lut din mâna ta îl voiu c e r e " ( 2 2 , 8). O văd această fioroasă mustrare scrisă şi in evanghelie, în Cuvintele Lui dela Ioan: , D e nu aş fi venit şi nu aş fi grăit lor, păcat nu ar avea, iar acum răspuns nu âu pentru păcatele lor" ( 1 5 , 2 2 ) . Mă gân­desc .şi mă întreb:', şi eu s u n i trimis să învăţ, să „arăt" oamenilor lucrurile Lui? Şi dacă nu le arăt? Hotărât groaznica răspundere rămâne pe mine şi sufletul-meu. Cu ea voiu trece în cealaltă lume.

* D a r nu numai scripturile, ci şi raţiu­

nea mea naturală îmi arată şi mă în­treabă ce fac, ce mă face învăţăcelul Lui, dacă nu predic?

Recitez aceleaşi slujbe, aceleaşi vorbe de ani de z i le? Cetesc şi cânt în bise­rică? împart slujba. în două cu cantorul, eu cânt din altar şi el răspunde din strană? ( B a dacă îl pun pe el să mai cetească şi cazania din strană, el a r e mai mult ca jumătate de spus).

Cântăm şi cetim amândoi şi dacă eu nu predic ce mă arată, ce mă face în­văţător şi păstor al turmei ? ?

Dar nu numai scripturile, conştiinţa şi raţiunea naturală, ci şi vremile noastre ne sunt o poruncă grăitoare să învăţăm, să predicăm „cu vreme şi fâră vreme". Hotărît, vremile s'au schimbat, nu mai sunt cele de eri şi cu ele odată par'că

A P A R E ODATĂ IN 'SAPTAMAMA:

DUMINECA,

K E D A C f U A D M I N I S T R A Ţ I * Arad., S t r a d a ü M I N E S C U Nr . 3 5 .

T«jtef$a s * B * r » oraş f i comitet Nr. 2 Ä

ztasmemBammmmmm

s'au schimbat şi oile noastre. Hotărât nici ele nu mai sunt celea de eri. Din fronturile şi depărtările, în cari le-a îm­prăştiat răsboiul, au adus otravă în staul şi suflet. O vedem, o simţim mereu această otravă.

în mijlocul oilor mele infectate s a u ameninţate a să infecta să tac eu şi am­vonul meu,, ar însemna, că las conştiinţa să strige după mine că sunt „păstorul ce doarme" (Naum 3, 18), „trâmbiţa ce şi-a perdut glasul" (I Corint. 14,8) . „sarea ce şi-a pe dut puterea" (Luca. 14, 34) şi „lu­mina ce s'a făcut întunerec" (Romani 2 , 19).

După răsboiu, după mari frământări trupeşti şi sufleteşti, sufletul poporului nostru trece azi prin crize, şi răspântii.

Pe sute de căi rătăcite poate apuca fără călăuz — şi în sute de feliuri să poate îmbolr-ăvi, poate muri fără doctor. In aceste vremuri par'că anumit pe noi strigă apostolul P a v e i : „Duceţi-vă şi stând în t i ierică'grăiţi poporului despre toate rosturile acestei vieţi" (Faptele Apostolilor 5 , 20) Le lăsăm aceste „rosturi" pocăi­ţilor sau şi mai rău, socialiştilor, comu­niştilor? Ar fi o crimă pastorală!

Şi dacă conştiinţa, scripturile şi vie-mile pun predica cu atâta răspundere pe sufletul nostru, ne întrebăm să predică în biserica'noastră ? N u se poate tăgădui răspunsul: foarte puţin, în foarte puţine locuri. Hotărât, starea aceasta actuală în carea slugim, cetim şi cântăm numai în biserică nu este, nu poate fi cea corectă şi adevărată. Par'că ne-am depărtat de chemările noastre pastorale: a învăţa „cu vreme şi fără vreme", par'că am uitat po­runca Lui testamentară: «mergând învă­ţaţi . Urmările rele sunt evidente: Biserica noastră par'că nu mai satisface claselor culte cari aşteaptă mai mult decât sluj bele din cărţi oricât de ideale şi frumoase ar fi ele. Ba parcă şi poporul nostru de azi e mai pretenziv în acest teren ca cel de eri. în aceste vremuri de crize sufle­teşti aşteaptă şi el învăţături, tălmăciri şl dacă nu Ie află în biserica noastră, nu e mirare că le caută şi le ascultă la pocăiţi şt la sectari.

#

De încheere: vorba şi întrebarea „predici?" nu e a mea — un mic şi ne­însemnat ostaş alui Hristos. — Ea e a divinului Isus, e a conştiinţii noastre, a scripturilor şi vremilor noastre. Pentru noi

preoţii aceasta întrebare e o chestie de suflet, de răspundere sufletească; o între­bare pentru care trebue să ducem răspuns şi răspundere în cealaltă lume Aceluia, care ne-a trimis cu porunca „mergând învăţaţi"...

Este apoi aceasta întrebare în legă­tură cu biserica şi tăria ei. Răspunsul pozitiv sau negativ ce-1 vom putea pune după această întrebare, însamnă, că bise­rica noastră înaintează spre împlinirea marilor şi adevăiateior sale misiuni duhov­niceşti — sau rămâne încă cu „litera" care chiar şi dacă nu „omoară" totuşi „roade" nu arată. •:•

Dela răspunsul cel bun ce-1 vom putea da acestei întrebări atârnă deci; mântuirea noastră sufletească, întărirea bisericii noastre şi a neamului nostru.

Să ne nizuiru, să ne ostenim a-l putea da.

» lo$>f Trißl, preot. -..

înfiinţarea institutului teologic din Arad

d e D r . T . B o t i ş . (Urmare.)

Dupăee. • poporul nu e aşa cultivat, c * dela sine să se convingă despre foloasele inst i ­tutelor înfiinţate de st.st pentru binele lui şi în­săşi ierarhia m astfel de cazuri, când ordioaţiuni o scot din principiile sale obişnuite, nu e apli­cata a lumina poporul despre bunele intenţ iuni ale admin i s t ra t i e i .de stat, urmează de sine, că o influinţă mai mire a clerului asupra credincio­şilor, va• pricinui şi mai mari greutăţi la înfiin­ţarea insti tutelor pensru luminarea poporului .

însuşi inspectorul Nestorovici se plânge, că erarh:a gr. neun ta lucră într 'ascuns co tra în ­

fiinţări ' şcoaielor naţ ionale şi acum însuşi face' o astfel de propunere , ca poporul să ajungă în. a târnare şi mai man* faţă de preoţimea sa.

E cunoscut fTă dator is ţe le rel igioase ale credincioşilor greco-neuniţ i constau în observarea , strictă a ceremonii lor externe bisericeşti , p e c a r i , păstorii sufleteşti J e săvârşesc pentru piaţa. P r a c ­ticarea externă a obiceiurilor bisericeşti se con­sideră de cele rnai impor tante manifestări ele pietăţii şi ale religiozităţii. Deci dacă clerul va fi împuternici t în numele Maj. Sale a aduce la evlavie păstoriţi i săi p n n măsuri şi mai aspre , va <>păsa şi sărăci poporul, pe .truca preoţii s u b pretextul pietăţii şi al religiozităţii îl va sili la slujbe bisericeşti rentabile ptri tru ei, din cari ; însă nu va câşt iga n ci adevă ra ţ i pietate, mei moral i tate . Este adevărat , că preoţimea gr. n e -

: | n iiâ t- s lab dota tă , dar tot aşa de adevăra t este ş i a c r e a , că se foloseşte lacom de toate ocaziu-•n ile, u n d e noate câşt iga ceva.

P ă â r i l e contelui Baldacci le primeşte şi c s u s i l m l de s tat şi p e baza ior aduce următoarea fiotărîre: Mijloacele p ropuse de consiliul locote­nent regesc şi cancelar ia a- deschide clerului greco-muirut un câmp liber pentru procedeuri arbitrase, ba chiar şi pentru opr imarea poporului încredinţa t păstoriri i lui. Zelul adevăra t şi con­g ruen t cu binele statului pentru relîgiune se poate deş tep ta numai prin instrucţiune şi pildă bună . Sunt însă puţini între p r e o ţ i dela sate, cari să fie înzestraţi cu cunoştinţele t rebuincioase pentru lu-ninarea şt convingerea poporului . D e ­o a r e c e Intenjiunea prea îna l r i în chest ia înfiin­ţării unui seminar pentru creşterea preoţimei l înere s fost adusă în d i f e r i i rânduri la cuno­şt inţa cancelariei ungare cu îndrumarea , ca să « e consul te cu mitropolitul, atât a supra înfăptu­irii acestei instituţiuni sa lutare , cât şi asupra creierii fondului necesar , ar trebui din nou atrasă a tenţ iunea cancelariei ungari ' asupra or­din ului preainalt şi îndrumată să ceară p ropu­neri dela mitropolitul şi să le înainteze cat mai î ng rabă pentru a fi supuse hotâtîri i preaînal te . 1 )

Hotăr i rea consiliului de stat o ap robă şi împăra tu l şi regele Fr aricise i. 2 ) Mitropolitul din Carloveţ fu îndrumat să înainteze de urgenţă un pro iec t referitor ia înfiinţarea seminarului .

O aUa propunere a inspectorului Nestoro-vîei. ca nime să nu fie hirotonit d.: d iacon ori p r e sbue r , dacă n'a cercetat şcoaieie p reparan-diale , porni din nou desba te rea chestiei prin autor i tă ţ i le s ta tutului şi ale biser ica .

Consiliul locotenent regesc, ceru opiniunea mitropolitului şi a episcopi lor asupra propuneri i lui Nes to rovki , Toţi sunt de părerea, că nu e a ic i folositoare, nici necesară Oraşele , în cari se află preparandi i le sunt îndepăr ta te şi astfel ţ iner i i dela periferii numai cu mari greutăţ i •le-ar putea cerceta. In Carlovi. ţ, Vârşeţ şi Pacra ţ sau înfiinţat deja şcoli p e m n r creşterea viitorilor .preoţi. P ropunerea inspectorului a stirnit corist er-«a ţ i e ia înaltul cler. Mitropolitul spune , câ in te-itictualH poporului greco-neuni t văd în şcoala jpreparandială un mijloc de *a propaga unirea. JNU poate avea încredere iu a semenea şcoli, la «a r i funcţionează ca dascăli „oameni de caracter •artt, cum e şt cat ihetul din Arad . " 8 )

Opoziţ ia cierului zădărnici tea listarea p ro ­puner i i lui Nestorovici . provocă însă un nou «ordin preaîttait către cancelar ia ungară , ca să se 4a cât mai îng rabă măsuri le necesare pentru în­fi inţarea unei şcoli clericale în vt 'una din diece-sele greeo-neuni te după modelul insti tutelor din Carloveţ. Vârşeţ şi Pacraţ.*}

Precum văzurăm din ceh- premerse in ten­s iunea Curţii era să se înfiinţeze un „Seminar .genera!" pentru toate dîecesele greco-neuni te •din Ungar ia .

Opin iunea mit ropoi i tuhU din Carloveţ e. că Sntemeiarea urnii seminar general eu caracterul armi institut teologic superior, în care sâ se •crească profesori şi d ign i îan b.ser iceşt i , e fără nici im. scop şt neexecmabi lâ . Ca institut generai pentru pregăt i rea clerului pastoral din toate d ie -eescîe, nu e absolu t t rebuincios, nici suficient pentru creş terea contingentului necesar de preoţi, ba din pricina spese lor de clădire şi întreţ inere şi a creiării fondului necesa r îl află de o impo­s ibi l i ta te fizică şt morală ' P t n t r u t impul de faţă şi până când prin şcolile naţ ionale aduse într'o s ta re mai b u n ă şi prin înmulţ i rea gimnaziiior

') Konfetenz-Protokoil vom 31. Deczember 181 i , No. 2831/3635 1812. ») Resoi. aug. la No 2831/3685.

") Vortrag der ungarischen Kanzlei vom 16. Juli 1813, Ha. 270&33W 1813. — ') Kesoluţia preaînaltă la actul No 270:7334* 1813.

relativ foarte puţine, candidaţ i i nu-şi vor putea câş t iga cunoşt inţele pregăti toare de lipsă, să- i -se permită mitropolitului a înainta un plan pentru organizarea de institute clericale în fiecare dieceză, după modelul celor din Carloveţ, Vârşeţ şi Pacraţ .

Memoriile, ce le înainta mitropolitul în chest ia înfiinţării unui seminar, cuprind urmă­toarele ob iec ţ iun i :

Faptul , că clericii greco-neuni ţ i înainte de hirotonie t rebuie .să se căsă torească . în mit ro­polie se află 2000 de parohii şi astfel numărul seminariş t i lor ar trebui să fie cei puţin 200 şi dupăce cursul studiilor ar dura 2 - 3 ani, cont in­gentul ar creşte şl mai mult

Sub domnia împăratului iosif ai 11-lea s a făcut preliminarul pentru înfiinţarea unui seminar la suma de 58,460 fl., acum n'ar ajunge nici 500,000 fl.

Edificiile mănăst i reşt i nu sunt potrivite spre scopul acesta, pentrucâ aces te zac în păduri şi munţi şi pentru presenţa, controlul şi supra ­v e g h e r e a atât de t rebuincioasă a arhiepiscopului asupra unui institut de creş tere preo ţească sunt îndepăr ta te .

Pentru susţ inerea seminarului s'a socoti t odinioară 22,000 floreni la an, acum n'ar ajunge nici de patruori atâţ ia . Scăzând veniturile fondu­lui naţional, abia 80c0 fi. s'ar putea în t rebuinţa spre scopul acesta . La congresul naţ ional din urmă s'a hotârît , ce e drept , ca mitropoli tul şi episcopii în sch imbul urcării viitoare a dijmelor în natură să deie pentru augmenta rea fondului 9.500 fl.. ear mănăstir i le 11.630 f l , dar r idicarea d jmelor nu s'a putut realiza şi aşa episcopi i în subzist inţa ior sunt EV zaţi la singurul provent convenţional („Convenţ ional Provente" ) şi în mijlocul scurnpetei actuale se afiâ în cea mai mare dilema. Dela aceşt ia deci se pot aş tepta abia câteva contribuiri •. şl chiar d a c i ar încurge ceva dela mănăst i r i în fondul naţ ional nu s'ar pu tea acoperi nici a patra par te a trebuinţelor.

Tiner ime} sărace, care s ; ngnră se ded ică carieri, preoţeşt i , îi l ipseşte cu desă ârşire cul­tura mai înaltă şi pregăt i rea literară. Şi aflarea de profesori apţi ar int impina mari greutăţ i , pentrucă la neuniţi a'vantagiile stării preoţeşt i sunt foarte s labe şi veniturile parohii lor mizerabile-

Faţă de aces te obiecţiuni ale mitropolitului cancelaria ungară e de părerea, că întenţ iunca M. Sale nu e, ca să se înfiinţeze încă de acum un seminar pentru toţ-, ori cel puţin pentru majoritatea candidaţ i lor de preoţi greco-neuni ţ i , ci să se organizeze la început un astfel de s e ­minar general , m care să fie crescuţi anual din fiecare d ieceză t re i -patru clerici. Un asemenea seminar general s'ar putea înfiinţa fără multe spese, într 'o mănăst i re şi a n u m e în eea a Gergetegului , din apropierea Cai lovitului, de unde călugări! s 'ar muta într 'o altă mănăst i re . Organizarea aici a institutului n'ar cere dela ep iscop! cheltueîi mat mari, decât înfiinţarea de şcoli clericale diecezane, cari rec lamă şi spese de zidire şi întreţ inere. Pent ru un seminar mai uşor s'ar putea creşte şi profesori, decât pentru mai multe scoale clericale. Pe lângă seminarul gen t r a i din Gerge teg pot să esiste şi şcoaieie ciericalf-. din Carloveţ, Vârşeţ şi Pacra ţ .

-Faţă de tb iec ţ iunea , că clericii g reco-ne ­uniţi înainte de a fi înaintaţ i la t reapta d laco-niei trebuie să se căsătorească , observă cance ­laria, că. şi elevii şc'oalelor clericale se află în a semenea stare şi se căsă toresc după absolvi :ea Studiilor.

în seopui «transformării mănăstir i i Ge rge ­teg într 'un seminar să fie îndrumat Consiliul locotenent regesc a esmite un arhitect de stat, care în conţelegere cti mitropolitul să facă p ia­nul necesar .

(Va urmă,)

Recreditive istorice în jurul icoanei dela Prizlop.

(1780—1913 . ) (Urmare).

E de relevat, câ G a i n şi-a compus istoria sa biser icească t ipărită de Cipar, în acte şi frag­mente, la 1855, pe t impul când era în Blaj, p e ia 1 7 9 0 - 1 8 0 1 . To t pe aces t t imp şi-a scris şt rev id iê t 'C la in şi celelalte opere dc istorie b i se ­r icească a români lor 1 ) .

R e z u m a t G a i n relatează, cumcâ icoana mănăst i r i i Prizlop, adusă la Blaj în 1762 a fost t r anspor ta tă în (764 la Viena şi se- păstrează încă acolo ia anul ISOI, când el îşi termină istoria.

4. I c o a n a in V i e n a o r i P r i z l o p ? { 1 8 0 1 - 1 9 1 6 ) .

Până azi nu s'a d s t de vr'un d o c u m e n t care se măr tur isească , >' & icoana noas t ră dusă la Viena a fost cândva rr adusă deacolo . Dl. Rada crede, c â : „icoana care se aflu la Viena a fost dusă dela mănăs t i r ea gr. cat . din Pôcs în anul 16^7*. Adevărat , câ delà Pôcs s'a dus la Vtena o k o a n ă a Preacura te i Fecioare Maria care a p lâns ca şi icoana noas t ră 2 ) .

Numai că icoa-ta aceas ta , carea şi azi se <-fiă la Viena, e deosebi tă de icoana Prislopului şi a fost dusă ia Viena cu t>7 de ani (în 1697) m'ai nainte, ca icoana românilor (17b4).

Se prea poate, că icoana carea acum e ia Prizlop ş; fu acolo adusă în . 1913, din Blaj, e. numai un surogat ai celei originare din Viena, aşa cum e simplă imitaţie şi cea ru teană care ?z\ e là Pôcs , cu cea or iginară ru teană dia V e n a ! E de relevat, câ şi imitaţia din Pôcs a p lâns în 1715, ba a semenea lăcrămai.i au mai survenit î n : Klokocs la 1668, şi mat târziu în Tokay şi HusztkOz 8 ) .

Istoricul Bunea era cât se poate mai p r e -puelnic faţă de autenţia icoanei, carea se afla la Blaj şi fu. apoi dusă în Mai 1913 t ù i m p u ­nător alai bisericesc la Pr iz lop. Am văzut mai sus, curncă el sus ţ ine categoric în anul 1902, că i oana originară miraculoasa se afiă încă tot la Viena, în catedrala Sfântului Ştefan, cu toate câ între 1888—1898 prietenului său profesorului H.fsszu, ti succese să câşt ige ofinia publică pentru autent ic i ta tea icoanei aflâtoarâ în odăi ţa deiâr 'gâ biserica curţii.

Am încercat se arăt, că pe ce bază şi-a rezimat Bunea părerea sa, p r i v i o a r â de exis­tenţa icoanei adevăra te la Viena. Dânsul însă precizază, că icoana e ia sf. Ştefan. Pa r t ea aceas ta a aserţiunii sale nu-mi d ă mâna să o pot controla, in punctul ac< sta nu poate fi nici infirmat, nici confirmat, ce! puţin nu de date le cari ne sunt cunoscute în t impul actual .

Alt . is tor ic al bisericii unite, Grama, -încă era de cred nţa lui Bunea, eă icoana noastră să păs t rează în Viena. G o m a carele a s tudiat în Viena, aminteş te de t ranspor ta rea icoanei la V:ena din anul 1764 d«r despre restituirea ace ­leia tace. ce însă nu putea să-o tacă, dacă ar fi ştiut'o renapoiată la anul 1884, când adecă şi-a publicat istoria.

Aceşti doui bărbaţ i t rebue, câ au ţinut icoana din Blaj numai de un simulacru al celei originali din Viena; d rep t imitaţia, duplicatul , copia, carea cum am văzut, o . de s t i na t e episco­pul Maior ă-o t rămtte la Prizlop şi - carea din ceva cauze, nu se tr imisese acolo nici când!

De părerea acestor istorici se pare, că e şi dl Boroş redactorul istoricului mănăstir i i Priz-lopului, publicat în şemat ismui diecezii Logoju-iui dm anul mântuiri i 1903, ai unirii 200 şi al diecezii 50 ; căci acest redactor cu tot dinadin­sul să fereşte nu cumva să scape v'run cuvân-ţet nesocoti t despre g ingaşa istorie a icoanei; măcar despre alte epizoade, mult mai neînsem­nate pentru trecutul -mănăstirii , face abundentă vorbă*).

Nu altcum gândeş te în t impul mai nou şi cronicarul zilei de 13 Mai 1913. Acesta descriind ducerea icoanei eu litia din Blaj până la Priz­lop, să esprimă, că e : „suboscură istoria Ver-gurii Prizlopului*.

Deai tcum în sfârşit chiar în ţ inută oficiala a bisericii se întrezereşte un fel de rezervă, cau-telă, cu privire la originali tatea şi axiopistia

chipului conzervat în Blaj şi p reda t apoi după Insistenţii s tărui toare mănăstir i i din Priz lop!

Cronicarul „Unirii" dl dr. Coltor ne spune eâ „Icoana, a c e a s t a . . . (era) grijită sub zăvor de Şuluţ ş i Vancea". Icoanele dovedite ca miracu­loase însă, conform datinei ş i normelor în vi­goare, nu se pot ţinea sub obroc şi sub încuie­toare, ci se afişază la loc potrivit şi accesiver

jpentru închinare! S t rămuta rea lor din o biserică la alta se poate face numai pe lângă asent i ­mentul speţial al papei , cerut şi obţ inut în calea c o n g r e g a ţ u n h 5 ) . Descrietorul călătoriei icoanei din Blaj la Prizlop, nu ne referează despre astfel de demers , ci fixază că : „cu concesia miiropol-tuiui", s'a t ranspor ta t vechea icoană a Vergurii dela Prizlop',

5. Descrierea icoanelor din 1764 şî din 1913.

N'am fost norocos până acum, să văz cu . ochii mei, nici icoana din Viena, nici cea din

Blaj, d u s ă în 1913 la Prizlop. Descrierea o fac = i e c i după scrisul altora. „Fides penes auc to rem"!

Despre cea din 1764. carea era în Blaj şi . a lăcrămat la moar tea episcopului A r m , apoi fa dusă la Viena şt im foarte p u ţ i n ; ab ia câteva cuvinte, cu cari îş in t roducea raportul său din

; 2 3 Iunie 1764, călugărul Filotei Lâszlo, ecleziar­h u l şi prefectul bisericii episcopal ; , cătră mitro­p o l i t u l din Str igon Francise Barkoczy, privitor i a lacramarea icoanei .

Icoana era aşezată i n biser icuţa curţii, pe ' iconos tasul d e lemn ia dreapta . Dela pad imen t "era ar idicată de doi coţi . După forma grecească • era zugrăvi tă pe o scândură cioplită din tei, ig roasă d e doi policari , bine uscată . In jurul o c h i l o r icoanei, tab la aceas ta de trei nu avea •aici un nod şi nici alte semne naturali de ceva 'umezeală . Era găt i tă căm cu vr'o 30 d e ani în-•nainteade 1764 *Asta e totul, met o cirtâ mai • mult! Pentru mai bună orientare excerp aici textul -or iginal : „Sudorem în icone Beat iss imae Virgiois Mariae in ti l iaceo duorum pigitorum crasso a

diriginta eircirer ann is exs ica to ş ine ullo circa i c c u l o s nodo, ac s ine uilis na tura l ibus ejusmodi 'humoris vestigiis dolato assere , more Graecorum «depicta, s tanţe a dexter is in frontispicio s anc tu ­a r » ex lignis erecto a terra du a rum ulnarum alta."

Icoana dusă la Pr is lop în 1913, are înăl ţ i ­mea d e 8 3 cm. Iară de 62. E cupr insă în un cadru de lemn cu uşă de sticlă, care se poa te

• închide şi deschide . Cadrul e lat de 67 cm şi i o n g de 86 cm.

E zugrăvită -în culori vii p e o tablă d e lemn >«î înfăţişează Maica Domnului eu pruncul Isus *pe braţul s tâng , cu mâna d reap tă spre b ine ­c u v â n t a r e , iar ÎB s t ânga *Jm înfăşurat un sul d e hârtie.

Ca stafagii are, jur împrejur 33 chipuri .'taici. Sus , în coiful drept, un înger cu cruce, în •stânga alt înger cu două ripizi, una într 'o mână «alta în cealal tă .

P e marginea ramei deasupra poas tâ in­scripţ ia: „Aceste sfinte şi dzeeşt i icoane şi t âmpla «3e sus p â n ă jos pe cum se vede s'a zugrăvit cu •toată osârd ia şi os teneala eromonahului Varlaam Topl i ţa împreună cu loan dascălu l sin (fiul)

'«Erei (preotului) Balint. Idita Miclăuş Crist ina." tVa arma.)

') Aşa susţine azi critica istoriografiei noastre *Cortibină N. Iorga Istoria literaturii romane ÎH sec. al •XVIIWea Bucureşti 1*01. voi II. Î68. 182, 1«7, 18», '193 194 Clpar o. c. 113, 131. 143 1, 137. 140 şl 144 U. - *) Măria P6cs Nefeiejts, Ungvar 1899 pag. 20 —

'*) Hodinka Ansa», A munkăcsi puspOkseg t5rt6ntte, Bu-iJapest 1909 pag. 779. — *) Conf. Foaia oficioasă d i ec Cogojului pe îy i5 Nr. 24, acolo admite auttnţia Icoanei. - *j S. C C. 30 Iul. 1630; 22 Dec. 1621 şl 31 Iul. 1708

INFORMAŢIUNI, Aniversarea zilei naşterii Maj.

Sale Regina Marîa. Vineri, în 16/29 Oct. din prilegiu! aniversării zilei naştirii a Maj. Sale regina Măria s'a oficiat în biserica catedrală un Te Deum prin P. S Sa părintele nostru episcop loan, asistat de •protoierei Dr. Oh. Ciuhandu, M. Păcăţian, Tr. Văţian şi Dr. T. Botiş şi diaconul loan Cioara. Au asitat toate autorităţile civile şi militare, corpul didactic şi elevii

tuturor şcoalelor române din localitate şi public numeros. După terminarea rugă­ciunii de mulţumită d-1 general Daschie-vici a ţinut o cuvântare ocazională trupe lor postate în piaţa catedralei, după care a urmat defilarea companiilor de onoare.

f Mama M. S. Regine a răposat. A. Sa Regală Măria, ducesă de de Saxa-Coburg-Gota, mama M. Sa e Regina Măria, a încetat subit din vieaţă. Născută la 5 Oct. 1853 defuncta a fost soţia A. S. Regale ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gota duce de Edinburg, mort în anul 1900 şi sora fostului Ţar Alexandru al II-Iea. Doliul Maj. Sale Reginei e al ţării întregi. Ne plecăm capetele în faţa mormântului al ilustriei Mame a celei iubite Regine.

t Regele Greciei Alexandru a decedat .

Logodna, principesei Etisabeta cu pr inci­pele Gheorghe al Greciei s'a celebrat în 13 O c ­tomvrie în Castelul Pelişor din Sinaia.

Proiect de unificare. A organisaţiei bisericii autocefale or todoxe din România întregită. Sub aces t titlu a apăru t o broşură privitoare la noua organizare biser icească, de dl Dr Valeriu Şesan, profesor de dreptul canonic la facultatea t eo lo ­gică din Cernăuţ i . Preţul 5 lei.

Inaugurarea solemnă a Universităţii din Cernăuţ i a avut loc Duminecă , în 24 Octomvr ie în prezenţa familiei regale şi a representanţ i lor înaltelor noastre Inslituţiuni culturale.

La universi tatea noastră din Cernăuţi s'au înscriat în anul acesta foarte mulţi s tudenţ i din Basarabia , între cari însă nici un român, toţi sunt ovrei. Oraşul e plin de tipuri s t ră ine, îm­brăcate în uniforme ruseşti , cizme înalte şi c iu­date , şăpci cu cozorve mari.

Greva generală a încetat pretut indeni , g r a ­ţie măsuri lor energice luate de guvern. T r e n u ­rile circuleazâ regulat .

Unificarea legislativă. Ministru! justiţiei a numit o comisiune specială pentru unificarea legislativă a diverselor legiuiri sub preşedenţ ia dlui C. Manolescu Rămniceanu.

Doamnele dela Capsa. Două d o a m n e m o ­dest "„îmbrăcate" — deci fără ciorapi de mă tasă — intră în cofetăria Capsa şi se ins ta lează Ia o masă, lângă fereastră. Ua chelner, grav, apare . Una din doamne c o m a n d ă : „ •- Două prăjituri!" Chelnerul , grav, d i spare şi când reapare , emoţia lui este la culme. Cele două d o a m n e . . . împ le ­teau la ciorapi . în faţa - S e t ă r i ei multă lume, comenta , zgomotos , evenimentul . Erau două d a m e franceze din Lous- le-Saulnier , care au voit să dea o l e c ţ i e . . . bucureş tencelor .

Mort de înfometare. Englezii au ares ta t , înainte cu două luni, pe primarul i r landez Mac Swiney din locali tatea Cork, pentru motive p o ­litice. Pr imarul arestat a refuzat orce mâncare . Acum, după temni ţă de două luni, ares ta tul ir­landez a murit de înfometare.

A v i z . Să aduce la cunoştinţa celor Intere­

saţi, că — dupăce acum s'au pus în vân­zări? timbrele noui, — ia administraţiunea cassei consistoriale se vor licvidă şi solvi de aci înainte numai acele chitanţe, cari vor fi provăzute cu timbrul legal, con­form ordinului circular al Ministerului de finanţe Secretariatul general din Cluj No. 7936—1.920 apărut în Gazeta Oficiala No. 10 dela 1 Iunie 1920.

Arad, la 7/20 Octomvrie 1920. Administraţiunea cassei consistorului

diecezan gr. or. român Arad.

PARTEA OFICIALA.

f C o n c u r s e . Pentru îndeplinirea postului învăţătoresc-

cantoral dela şcoala confesională ort. r o m a n ţ d>n Miniş, să publică concurs cu termin de 31 zile dela prima publicare în foaia oficioasă „Bi­serica şi Şcoala" pe lângă salarul următor :

1. Locuinţă, grădină şi folosirea izlazului şcolar.

2. Salar în bani 600 lei. întregirea sâ l a re -lui să va cere dela stat, care şt până aci a fost p u s în curgere,

3 . Venitele cantorale îndat inate . 4. 5 stângini de lemne pentru încălzirea

salei de învăţământ . 5 Scrip'turistică 50 lei. Conferinţă 30 lei. 6. Pentru curăţ i rea, încălzirea şi tăiatul

lemnelor necesare la sala de învăţământ să va îngriji comuna bisericească.

Alesul învăţător va avea să provadâ şi cantoratul . şi se instrueze elevii în cântări le b i ­sericeşti , să-i conducă în toată Duminecă şi săr­bători la sf. biserica şi să cânte cu ei.

Pentru instruarea şi conducerea corului vocal biser icesc alesul învăţător va primi onorar deosebi t dela comuna biser icească, care să va vota ulterior.

Reflectanţii sunt avizaţi a-şi înainta re­cursele lor instruite cu documente le necesare , adresa te comitetului parohial din Miniş la P. O. oficiu p ro topopesc din R a d n a ; iar în careva Duminică ori să rbă toare a se prezenta în sf. b i ­serică din Miniş, pentru a-şi ară ta dester i tatea în cântare şi t ipic.

Miniş , din şed in ţa comitetului parohial , ţ inută la 2*0 Septemvrie (3 Octomvrie) 1920.

Petru Pelle, prezide. Vasilie Demşorean, notar.

în conţelegere cu mine: Procopie. Givulesca m. p., presbiter .

— 1 - 3

Să escrie concurs cu termin de 15 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şt Şcoa la" pentru îndepl inirea postului vacant în-vâţâ toresc dela şcoala conf. ort. rom. din Chier.

Veni te : 1. Salar dela comuna bis . 500 Lei şi folosirea alor 2 jugh. pământ , computa tă în 25 Lei, precum şt întregire legală dela stat a s igu­ra tă deja. 2. Cvartir şi g răd ină . 3. Pent ru confe­r inţă 20 Lei şi scripturis t ică 20 Lei. 4. Pentru immormântâr i , unde va fi poftit 5 Lei.

Curăţirea din lăuntru a locuinţei înv. îi re­vine învăţătorului precum şi supor ta rea dărilor după beneticiul său. De asemenea se îndatorează învăţătorul a les a p rovedea cantoratul , a conduce elevii la serviciul divin, a-i instrua în cântări le bis. şi a cânta cu dânşi i răspunsur i le liturgice fără remunera ţ ie deosebi tă .

Cei ce doresc a ocupa acest post îşi vor înainta rugarea ad resa tă Comitetului par. din Chier la P . O. oficiu ppesc . din Siria, iar pentru a se face cunoscuţ i poporului din Chier se vor prezenta în sf. biserică de acolo. La ruga re vor adnexa : ex t ras de bolez, a tes tatul din clasa ult imă a şcoalelor medii , d ip loma înv., a testatul desp re îndatorir i le sale faţă de miliţie şi eventuale le a tes ta te de serviciu.

Chier din şedinţa corn. par dela 27 Iulie 8 August 1920.

Comitetul parohial. In conţelegere cu : Mihail Lucuţa: ppresbi ter

inspector şcolar. — p — 1 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei vacante dm Nfldab, (judeţul Arad) , fostă a demisionatului paroh Nestor Blaga, se escrie concurs repeţit cu termin de 3 0 zile, (lela prima publicare în or­ganul oficial „Biserica şi Şcoala."

Beneficiul de paroh cons ta : 1. Una sesiune parohială . 2. Birui şi stolele legale. 3. Dreptul de păşuna t apai ţ ină tor seslei parohiale. 4. Congrua dela Stat , pentru care parohia nu garantează .

Alesul e îndatorat a suporta toate dăr i le d u p ă beneficiul său şi a catehiza la toate ş c o a -lele din comună fără d rep t de remunera ţ ie dela parohie . Parohia e de clasa primă,

Deci dela recurenţi i se cere cvalificaţia de parohie de clasa 1. precum e prescr isă în con-

Pae. 4 BISERICA $1 SCOALĂ Nr. 42

cluzul Sinodului eparhial No. 84/910, ceeace vor avea a o dovedi protopopului concern* nt înainte de ce se vor presinta n faţa alegătorilor, iar cei din alta D ec> ză, totatunci vor mai dovedi, că au şi consensul Cons'Storu 'ui D ecezan.

Având în vedere § 3 3 din Regi. par. şi pe lângă prealabilă încunoşt i inţare a protopopului concernent , r e cu r en ţ i sunt poftiţi a se prezenta în sf biserică din Nădab în_vr—o Duminecă ori serbătoare pentru a oficia, a cânta resp . a cu­vânta şi a se face cunoscuţi alegătorilor.

Recursele adjustate cu documente le nece ­sare şi cu arestat despre serviciul de până acum, sunt a se înainta protopopului concernent în Ghişineu (KisjenS) judeţul Arad, în terminul concursua l .

Ioan Popovici, notar corn. par . Ştefan Merce, preş . corn. par.

în conţelegere cu m i n e : Dr, Dimitrie Barba, p ro topop .

' ^ - 1 3 Pentru îndeplinirea parohiei de cl?sa III. din

Hoîtmizeş ppresb. . Halmagiului deveni ă vacan tă prin deceda /ea fostului paroh R. Hărduţ i , amă-surat ordinului v C o s i s w din Arad Nr 2232 din 1920, să publică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima apari ţ ie a aces tuia în „Biserica şi Şcoa ia" .

a) Sesia parohială în estenzione de 13 jugh. 1380 s«â îgeni pătraţi , de pe care dări le publ ice ecvivalentul etc. va avea să le solvească alesul.

b) Birul parohial câte 1 măsură de cucuruz sfărmat în natură , a d u s ă la locuinţa preotului , de fiecare număr de casă.

( ) Stolele legale, dela îmormântăr i , botezuri şi cununi ' .

d) N-fiind ca«ă parohială, până când va fi în stare să edifice una parohia va închiria pe spesele sale o casă acomoda tă cu grădină şi su'pra ed fi ca te

e) întregire dela s ta t conform cvalificaţiei preotului ales, pen ru care însă parohia nu ie nici o răspundere . Din v e n t e l e d e s u b a, b şi c, conform §-lui 26 din Reg. p. par. jumăta te va be eficiâ văduva şi orfanii reposatului preot un an întreg.

Alesul va fi înda to ra t să câtihizeze regulat în şcoala gr. ort. rom. pr imară din loc, fărâ altă 'remunei'r ţie dela parohie .

Doritori de a o^upa acest post sunt poftiţi ca re ursele lor adjustate cu toate documente le prescr ise şi eventuale ates*ate de servicii iar cei din al tă dieceză având să p roducă şi act de cons imţămât dela V. Consistor diec. din Arad respect ive dela P : S. S. D 1 Eoiscop diecezan, adresa te comitetului parohial din Hoîtmizeş, să-Ie subş tea ră oficiului ppresbi tera l gr.-or. român d«n Hălmagiu până la terminul susindicat . Tot-od tă pe lângă observarea §-lui 3 3 din Regula ­mentul p. parohii recurenţi sunt poftiţi a se p re ­zenta în sf. biserică di» loc în vre-o d u o r n e r ă ori să rbă toare spre a servi respect ive cuvânta spre â face cunoşt in ţă poporului .

Din ş e d i n ţ a ' c o m i t e t u l u i ' p a r . d in Hoîtmizeş ţ inută la 3 Oct. n. 1620.

* Comitetul parohial. In conţelegere cu: Cornel Lazar pprezb ' te r .

—o— 1 - 3

Pentru îndeplinirea unui post de învăţă tor-cantor devenit vacant la şcoala popora lă confe­s ională ort. ronână 'din P e c t c a - r o m â n ă , (jud Arad) , se';'escrie concurs cu termin de 30 z l e deia pr ima publ icare în foaia „B serica şi Şcoa la" cu următoarea dotaţ iune a n u a l ă :

1. Salar, conform Normei de salarizare, în vigoare, ref lectându-se după necesi ta te şi la aju­tor dela Stat. 2 Relut de cvartir, eventual cvar­tir în natură ş< g răd ină . 3. T a x a stolară uzuată la îmormântăr i şi alte servicii. 4, Pentru sc r ip ­turist ică 20 Lei. 6. Conferinţă învâţă torească 20 L i . 6 Curatora t 100 Lei. 7. Prund pentru l e ­gume. 8 ?'entru încălz rea salei de învă ţământ se va îngriji comuna bisericească.

învăţătorul ales va avea să îndepl inească următoare le î nda to r i r i : 1. Va cercetă regulat sf. biser ică cu elevii săi , pe cari îi va îns t ruâ să cânte răspunsur i le liturgice fără altă remunera -ţ iune 2. Va ţinea s t rana. 3. Va ţ inea şcoala de repetiţ ie la caz de lipsă. 4. Va conduce clasele, cari î se vor încredinţa din par tea factorilor şcolari. 5 Va conduce socoţi le bisericeşti , cu l -tuale şi fundaţionale, întrucât î-se voi încredinţa , în care caz va primi o remunera ţ iune separa tă .

Reflectanţii sunt poftiţi să-şi înainteze în terminul indicat recursele adres? te Comit- tului parohial din Pe ci ca- rom. la adresa P. O Domn Trâian Văţian, protopop ort. rom. în Ar;sd, având să aclude următoarele documente : a) Exiras de botez, b) Diploma de învăţător, c) Atestat de apar t inenţă . d) Atestat de s-rviciu de până acuma e) Eventual atestat despre destoinicia în conducerea corului vocal.

Dela recurenţi se recere, ca sub durata terrninului concursual să se prezenteze în vre-o Duminecă, ori sărbătoare în sf. b iser ică din loc spre a-şi a ră ta dester i tatea în cant şi t ip c.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Trâian Vaţian, m. p .

protopop, inspector, şcolar. — • — 2—3

Pentru întregirea vacantului post de preot -paroh din parohia B a r a , tractul Belinţului, se escrie concu i s cu termin de 30 z i le deia prima publ icare în organul diecezan „Biserica şi Ş-oa!a".

Emolumente le împreunată cu acest post sunt : 1. O sesie de pământ , parte arător, p a n e

fânaţ; 2. Intravilan parohial de s / i j u g ă r ; 3. Stolele, legale şi 4. Eventuala întregire dela Stat . Parohia este de clasa I, dar în senzul îna l ­

tei rezoluţiuni consistoriale Nr 4201/1917, se admit şi concurenţi cu cvalificaţie de clasa a II.

întrucât sunt din alte dieceze, t rebuie să dovedească , tot atunci că au cons imţământu l Consis tomlui , respect ive al Episcopului diecezan, de a reflectă la această parohie.

Sunt poftiţi mai depar te ca, în terminul concursu.il , sâ se prezinte într 'o Dnmine . ' ă sau într 'o să ibă toare în sf. biserică din Bara (Ca ra ş -Severin) spre a-şi arăta dester i ta tea în cântare şi t ipic, eventual în slujire şi în oratorie. „ Petiţiile instruaté cu documente le de lipsă în senzul indicat mai sus, se trimit comitetului parohial din Bara, pe calea oficiului protopres-biteral gr. or. rom. din Belinţ ( T m i ş ) , în ter­minul concursual . Comitetul parohial.

In înţelegere cu m i n e : Gherasim Sârb, p ro ­topresbi ter .

- • • - 2 - 3 Pentru îndeplinirea postului învăţă torese

dela şcoala conf ort. română din comuna B o d -r o g u l - n o u , se escrie concurs cu termin de 30 z i l e dela întâia publicare în organul oficios „Bi­serica şi Şcoala" .

Verute.le sunt : 1. In bani gata 1200 coroane. 2. Cuartir corespunzător şi grădină . 3 . Stolele îndat inate . 4. Întregirea saiarului conform clasei şi

gradaţie^ să va cere dela Stat . Comuna se va îngr' j i de curăţi tul şi în­

călzitul salei de învăţământ . L^ acest post se admit a recurge învăţători

eventual î ivăţâtoare având a-şi tr imite cererile lor adjustate în regulă^ (şi adresate Comitetului parohial , P. On. o f idPpro top resh i t e r a l din Vinga iar dânşii sunt rug ţi a-se prezenta în vre^o Dumine ă ori sărbă toare în biserica sf. m ă n ă s ­tiri Hodoş -Bodrog spre a se face cunoscut p o ­porului .

Din şedinţa Comitetului parohial ţ ' nu tă la 19 Iulie ( i Aug.) 1920. Comitetul parohial.

în conţelegere c u : Dr. P. Ţiucra, m p . protopop,

— • — 3 - 3 Pentru îndepl inirea postului învăţă torese

vacan t d la şcoala confesională ort. romană din M u n a r , filia Securigiului protopopiatul Vinga, se publică concurs cu termin de 30 z i l e dela pr ima apari ţ ie în organui oficios „Biserica şi Şcoala" .

S larul împreunat cu acest post e s t e : 1. Salar dela epi tropia ctiltuală 200 cor

precum şi 400 cor. la caz că ac ea - t a d fe'rinţă statul nu o va da. întregirea salarului conform legii se va cere dela Stat până la suma fixată prin lege.

2. Cvartir liber în natură cu zidirile late­rale, g răd ină înţravilană şi V2 juger extravilană

3 Spese pentru conferinţă 20 cor. 4. Spese pentru scripturis t ică 50 cor. Curăţirea în ternă a locu in ţe i învăţătoreşt i

cade în sarcine învăţătorului respectiv, iar de curăţ irea pe din afară precum şi de încălzirea salei de învăţământ şi de curator se va îngriji

comuna bis. Dela înmormântăr i la cari va fi ' poftit, va b e n e f i J a suma de 10 cor.

Dela recurenţi se recere se aibă cvalifica-ţîunea recerută. Reflectanţii sunt poft ţi a-şi' înainta oficiului p ro topopesc din Vinga în ter­minul fixat rugările a d r e s a e Comitetului pa ro ­hial din Munar cu documente le n cerute şi a se prezenta în t runa din Dumineci în sf biserică din comuna matră Secur giu spre a-şi a ră ta d e s ­teri tatea în cant şi t ipic.

Munar din şedinţa Comitetului parohia l i ţ inută la 26 Apr lic (9 Maiu) 1920.

Comitetul porohiul. în conţelegere cu: Dr. P. Ţiucra, m. p.

pro topop . —o—• 3 3 /

Pent ru îndepl ini rea postului învăţătorese dela şcoala confesională din comuna T ¡ k c u ş , tractul Peşieş , să publică concurs cu termin de alegere 30 z i l e dela pr ima publ care, cu u rmă­torul beneficiu:

1. 10 jugere p ă m â n t parte arător, parte fânaţ. • , . , * • •

2. 240 Lei bani gaia . 3 10 cară lemne de foc. 4. Locuinţă şi g răd ină de k g u m e ş i . a ju - ,

torul de s tat promis din par tea autor i tâ ţ lor* competente . , • -\

Alesul v a f i obligat a prevedea şi cantora?-; tul pentru care va primi stolele obişnuite. ;

Doritorii 'de o c u p i aceas ta sinţjune s u n t a să adresa Comitetului parohial din Tilecuş ş i a să prezenta Diui .protüpr» sbi ter tractual Ale­xandru Munteanu în Tile<gd,

Vasilia Chirila, preş . - comit par. Georgia.' Mezean, not. comit. pr-r.

în conţelegere c u : Alexandru Munteanu,* protopresbi ter , inspector şcolar. : ' J

• •.. • 3 : & Ad. 1549/1908

Pentru îndeplinirea postului de preoţ-îo» parohia de cl. 111-a Cala tea , cu fui > Galiş-ni,-se publică concurs cu termin de 30 z i l e . delă-p n m a publicări în „Biserica şi Şc ala" .

Emolumente : 1. 2 i jugere catastrale , pămân t ară tor şl?

fânaţe şi o par te pădure . -2. Dela una sută douăzeci numere de case>.

dela fiecare număr câte una vică cucuruz s fă rmat 3., Stolele obişnuite . 4. întregirea dela ştat, după cualificaţia

alesului, s Doritorii a ocupă aceas tă p r o n i e sun t pof<?'

tiţi a-şi înainta cererile de concu<s, adresa te Comitetului parohial din Că lă ţea -Gauşen i . Prea . On oficiu p r o t o p r e ş b t e r a l în -Tjle.agd, avanqí; dânşii a se prezenta în sf. b serică d i; Călâţ : a> pentru a-şi ară tă dester i ta tea în cântare , tipi şi oratorie. Comitetul parohial

în conţe legere c u : Alexandru Munteanul protopresbiter .

• - 3 - 3 * Pentru îndeplinirea postului de paroh în.

parohia de ci. ll-a Băla ia , p r o t o p e s b u e i a t u i Peşteşului , prin aceas ta se pub ' ică concurs cu termin de 3ÍQ z i l e dela prima publ icare în „Bi- ' serica şi Şcoala" :

Benefici i le : 1. Casă parohială şi dependenţe le şi un

intravilan de 1 juger catastral 2, P ă m â n t parohidl de 8 jugere, ară tor ş î

fânaţe. 3 Birul preoţesc , câte-o vică de cerea le f

grâu, ori cucuruz sfărmat. 4. întregirea dotaţiunei dela statul r o m â n i 5. Stolele îndat inate : Doritorii dé-a ocupa a eastă parohie să-ş i

înainteze cererile de concurs , adresate Comi te ­tului parohial din Băla a. Prea On. oficiu p ro to -presbiteral ort. rom. în T i k a g d , în terminul s ta ­tutar şi cu stricta observare a §-lu1 33 din Re­gulamentul pentru part h i , să-se p ezinte p o p o ­rului din Bălaia, în c t a r e Duminecă ori să rbă­toare, pentru dovedirea apti tudinilor în serviciul divin, cântare şi oratorie.

Comitetul parohial In conţelegere c u : Alexandru Munteanu,,

protopresbi ter . ?

- n — 3 3

Cenzura t : Alexandru T . S tamat ad .