12
SATMAN M
SATMAN
M
SATMAN
rusnDlr
T?aducere din limba englez5 qi notede Dana Crdciun
POLIROM20L7
I
ingerul Gibreel
1
- Ca sd renaqti, cinta Gibreel Farishta in timp ce se
lrrdbuqea din ceruri, mai intii trebuie si mori. Iii-ho ! Iii-ho !
()a si revii inapoi pe pimint, mai intii trebuie si zbori.'l'ralala ! Lalalala ! Cum si poli zimbi din nou dacd nu aiplins pulin? Cum sd-!i vrdjeqti iubita, amice, fdrd un sus-pin? Baba, daci vrei si renaqti...
Cu pulin inainte de revdrsatul zorilor, intr-o diminealdde iarnd, de Anul Nou sau pe-acolo, doi bdrbali vii, in carne
,si oase, ar cdzut de la mare indllime, opt mii opt sutepatruzeci si opt de metri, inspre Canalul Mlnecii, fdrb.para-Eut5" sau aripi, ci aqa, din senin.
- Ascult5-m5., trebuie sd mori, ascult6-md, ascult6-m6...$i tot aqa gi aqa mai departe, sub o lund de alabastru,
pind ce un rdcnet risunb in intuneric. Cuvintele atirnaricristaline in noaptea inghelati:
^
- La dracu' cu cintecele tale ! In filme n-ai fdcut decitplay-back la melodii cintate de allii, aga cd scuteEte-mdacum de zgomotele astea infernale !
In timp ce ?qi cinta gazelul improvizat, Gibreel, solistulafon, fdcea tumbe in lumina lunii, inota in v5.zduh, bras,fluture, fdcindu-se ghem, igi intindea bralele qi picioarele inlateral in aproape infinitatea zorilor ce se apropiau, adop-tind pozilii heraldice, cind cu picioarele rdqchirate qi miinileridicate ca nigte gheare, cind intins ca o felind qi cu capulridicat, gi asmulea levitalia impotriva gravitafiei. Acum serostogolea vesel inspre vocea sardonicS.
- Ehe, Salad baba, tu eqti ! Ce bine. Salut, bdtrineChumch.
I2 Salman Rushdie
Auzind una ca asta, cel5lalt - o siluetd dispreluitoarecare cddea cu capul inainte, imbrdcatd intr-un costum gri,cu toli nasturii de la sacou incheiali, finindu-qi braleleintinse pe lingd trup qi fdrd sd pari deloc mirat5. de faptulci melonul ii era inci pe cap - fdcu o mutrd tipicd pentruun om care ura poreclele.
- Hei, Spoono ! a urlat Gibreel, stirnind o a doua grimasbilitd pe dos. Londra Adevdratd, fratele meu ! Pbzea ! TicdloEiidia de-acolo de jos nici n-or si Etie ce i-a pdlit. Un meteorit, unfulger sau minia lui Dumnezeu. Din senin, iubitule. Buuuum!Zbang, ha? Ce intrare, domnule! Pe cuvint: pleosc!
O explozie puternic5, stirniti din senin, urmati de oploaie de stele. Un inceput cosmic, un ecou in miniaturd alnaqterii timpului... giganticul avion cu reaclie Bustan, zborulAI-420, a sdrit dintr-odatd in aer la mare inillime, deasupraoraqului imens, frumos qi in putrefaclie, alb ca zdpada, ora-qul iluminat, Mahagonny, Babilon, Alphaville. Dar Gibreeli-a dat deja un nume, nu trebuie sd mi bag: Londra AdevS-rat5, capitala vilaietului, clipea, fdcea cu ochiul, dddea dincap in noapte. Iar la indllimi himalaiene, in vdzduhul fdinosde ianuarie, a izbucnit scurt un soare prematur, o pilpiirea dispdrut de pe ecranele radarelor si seninul s-a umplut detrupuri ce se prS.buqeau de pe Everestul catastrofei in paloa-rea alburie a mdrii.
Cine sint eu ?
Cine mai e pe-aici ?
Aeronava s-a frint in dou5, ca o pdstaie imprdqtiindu-qiseminfele, ca un ou impdrtdgindu-Ei misterul. Doi actori, sdl-tdrelul Gibreel si inlepatul, bilosul domn Saladin Chamcha,au c6rut ca niqte fire de tutun dintr-un trabuc vechi ,qi
ferfenifit. In golul de deasupra, din spatele qi dedesubtul loratirnau scaune inclinate, c[qti stereo, cdrucioare cu bduturi,pungi pentru rdu de avion, formulare de completat la ateri-zare, jocuri video de la duty-free, qepci, pahare de carton,pdturi, mdEti de oxigen. De asemenea - avind in vedere fap-tul cd la bord se aflase un numdr semnificativ de emigranli,o cantitate deloc neglijabild de neveste interogate de funclio-nari cumsecade Ei devotali in legdturd cu mirimea organelor
\\'t arlrlr sat(i,nice
Htrrril,rrle ale solilor lor qi semnele particulare de pe ele,pt'r,cum qi o sumd de copii de o legitimitate asupra cdreiagrrvr,rnul britanic igi exprimase toate dubiile posibile -,luolrrlti cu r[mdqilele avionului qi la fel de frinte, la'fel denlrrrrrde, pluteau gi ldnddri de suflet, amintiri sfdrimate,rrk,nt,itdli lepbdate, limbi materne amputate, intimitdli vio-Inl,(', glume intraductibile, viitoruri ucise, iubiri pierdute,rrr{,rrlosul uitat al unor cuvinte rdsundtoare qi cayernoaseln rn irr fi lard, apartenen{d, a.casd.. Pulin amelili de explozie,{lilrreel qi Saladin se pribuqeau ca niqte boccele cdzute dinlirrr:trl unei berze neatente Ei, din cauzd cd venea in jos cucrrpul ?nainte, in pozilia care se recomandd pentru venireacopiilor pe lume, Chamcha a inceput sd fie usor iritat derclirzul celuilalt de a c[dea normal. Saladin pica in cap, inl,irrrp ce Farishta imbrdliga aerul, cuprinzindu-l cu braleleqri picioarele, in stilul unui actor cu gesturi largi, exagerate,(:irrc nu stipineEte tehnicile de control. Dedesubt, invdluiliur nori gi aqteptindu-le sosirea, se aflau curenlii inceli Eirrrghelali ai Minecii englezegti, zona desemnatd pentru rein-cirrnarea lor lichidd.
- Pantofii mi-s japonezi, cinta Gibreel, traducind bine-r:unoscutul cintec in englezS, intr-un gest semiconqtient dercspect pentru naliunea care avea s5-i gdzduiascd qi de carese apropiau vertiginos, pantalonii-mi sint englezi, e nem-
[casci haina mea, indiand inima...Norii se apropiau de ei clocotind qi, poate din caaza acelei
rnari abureli de cumulus qi cumulonimbus, virtejuri puter-nice, infipte ca niqte ciocane in zorii ce tocmai mijeau, poate<Iin cauza cintatului (unul dintre ei fiind ocupat cu spec-tacolul, iar celilalt cu huiduielile) sau poate din cauzarlelirului provocat de explozie, n-au fost pe deplin conqtienlide iminenta... in sfirqit, oricare va fi fost motivul, cei doibirbali, Gibreelsaladin Farishtachamcha, osindili la aceastiinterminabild qi, in acelaqi timp, finitd cidere lngereasco-diavoleasci, nu gi-au dat seama de momentul in care le-ainceput transmutalia.
Mutatia?
r4 Salman Rushdie
Da, domnilor, dar nu la intimplare. Acolo sus, in vd.zduh,in acel spaliu fin, imperceptibil, pe care secolul il fdcuseposibil si care apoi a fdcut posibil secolul, devenind unul dinamplasamentele sale definitorii, un teritoriu al miqcdrii Eial rdzboiului, vid de putere ce strimteaz1 planeta, cea mainesigurd qi tranzitorie zond cu putin!6, spaliu iluzoriu, dis-continuu qi metamorfic * pentru cd atunci cind lagi ceva inaer, totul devine posibil -, in sfirqit, acolo, sus de tot, in ceidoi actori frenetici aveau loc transformdri care l-ar fi uns lasuflet pe bdtrinul domn Lamarckl: sub presiunea extremd amediului inconjurdtor, ei au dobindit anumite caracteristici.
Cine ce caracteristici ? Numai incet. Credeli cd Facereaare loc in grabd? Ei bine, nici revelalia... Uitali-vi numaila cei doi. Vedeli ceva neobiqnuit? Doi bdrbali tuciurii, incSdere liberd - nimic nou in asta, veli spune. Au urcat preasus, nu si-au mai incdput in piele, au.zburat prea aproapede soare, nu-i asa?
Nu, nu-i aqa. Ascultali aici:Domnul Saladin Chamcha, oripilat de zgomotele care
ieseau din gura lui Gibreel Farishta, a ripostat cu propriilelui versuri. Astfel cd Farishta a auzit plutind prin cerulimprobabil al noplii un cintec vechi, cu versuri de JamesThomson, L7 00-L7 48.,... La porunca divini", intona Chamchadin buzele pe care frigul i le colorase qovinist in roqualb-albastru, ,,s-a ridicat din albaaaaastrul oceanului"2. Farishta,ingrozit, a inceput sd cinte din ce in ce mai tare despre pan-tofii japonezi, hainele nemleqti Ei inimile din subcontinentulindian, incd virgin, dar tot n-a reugit sd potoleasci recitaluldezlSnfuit al lui Saladin: ,,Si ingeri pdzitoriii cintau gloria".
Hai s-o recunoastem: n-aveau cum sd se audd unul pe altul,cu atit mai pulin sd-qi vorbeascd sau si se ia la intrecere
1. Jean-Baptiste Lamarck (t744-1829), naturalist francez. A fostprintre primii care au formulat o teorie a evolufiei, precum qi oteorie a ereditSfii, conform cbreia trdsbturile dobindite puteau fiulterior mostenite.Versuri dinRule, Britannia !, un cintec patriotic englezesc compuspe versurile lui James Thomson.
2.
Vrt'arlrl,e satanice
tn cintec. Erau inconjurali de vacarmul v5zduhului qi cobo-nlu rlccelerat cdtre planet6, deci cum ar fi fost posibil aqacr,vn ? Dar hai s-o recunoagtem qi pe asta : s-au auzit totuqi.
Se privdleau tot mai jos, frigul iernii - care le acopereagr,rrcle cu chiciurd qi ameninla sd le inghele inimile - eragrr, punctul de a-i trezi din visul acela delirant, iar ei eraulrl, pe ce si iqi dea seama de miracolul cintatului, de ploaiarlrr mddulare gi de copii din care fdceau si ei parte, precum4i rle groaza sorlii care se repezea inspre ei de dedesubt,cirrcl au fost izbifi, ficuli leoarcd gi inghelali instantaneu declocotul Ia zero grade al norilor.
Se aflau in ceea ce pirea a fi un tunel lung, vertical.(llramcha, afectat, rigid gi tot cu capul in jos, l-a v5.zut pe( libreel Farishta, in cdmaga lui sport de culoare mov, venindrrrot cdtre el de-a lungul acelui horn cu pereli de nori Ei arI'i vrut s6-i strige ,,Stai deoparte, nu te apropia de mine !",tlrrr ceva l-a lmpiedicat, inceputul unei chestii care-i fluturar;ri-i urla prin intestine, aqa c5, in loc sd rosteascd vorbelerrcelea de respingere, qi-a deschis bralele qi Farishta a inotatirrspre ele pini ce s-au imbr5liqat, unul cu picioarele la capult:cluilalt, iar in urma impactului au inceput sd se rostogo-loascS, fdcind tumbe lngeminate, pind la capdtul tuneluluicilre ducea in Tara Minunilor. in timp ce ei igi croiau drumrrstfel, din albul care ii inconjura s-au desprins o serie desiluete de nori care se metamorfozau incontinuu: zei intauri, femei in pdianjeni, birbali in lupi. Au inceput sd-iinghesuie creaturi hibride gi pufoase fdcute din nori, florigigantice cu sini de femeie atirnindu-Ie de tulpinile cdr-noase, pisici cu aripi, centauri, iar Chamcha, in starea lui desemiconstienld, a fost cuprins de convingerea cd qi el cbpd-tase aceeaqi consistenld ca qi norii, devenind metamorfic qihibrid, ca qi cind s-ar fi transformat in persoana al cdrei capi se cuibdrea acum intre picioare si ale cdrei picioare erauacum inf5"surate in jurul gitului siu lung, patrician.
Acea persoand nu avea insd timp pentru astfel de ,,gin-duri inalte". Era de fapt incapabild sd mai gindeascd invreun fel, cdci tocmai vdzuse materializindu-se dintr-unvirtej de nori silueta unei femei fermecetoare, de virstb
r5
16 Salman Rushdie
mijlocie, imbrdcati intr-un sari de brocart verde cu auriu,cu un diamant in nas si un strat de lac pe pdr, care ii protejacocul inalt de efectul vintului de la aceste altitudini, o femeiestind calmd pe un covor zburdtor.
- Rekha Merchant, a salutat-o Gibreel. N-ai gdsit dru-mul spre rai sau ce ?
Cum sd-i spui astfel de vorbe crude unei femei moarte ?
Dar starea lui de zdruncinare qi faptul cd era in plindprdbugire pot fi invocate drept circumstanle atenuante...Chamcha il strinse de picioare qi puse o intrebare incom-prehensibild:
- Ce naiba ?
- T\r n-o vezi? a strigat Gibreel. Nu ii vezi nenorocitaaia de carpetd de Buhara?
Nu, nu, Gibbo, i-a soptit vocea ei in ureche, nu te aEteptasd-!i confirme. Doar ochii tii pot sd md vad5. Poate cd o ieirazr:.a, ce crezi, ticdlosule, rahat de porc ce eqti, iubireamea ! Odatd cu moartea vine si sinceritatea, dragul meu,aEa c[ pot sd-!i spun pe adevdratele tale nume.
Innourata Rekha a murmurat in continuare nimicurird.utdcioase, dar Gibreel i-a strigat din nou lui Chamcha:
- Spoono? O vezi sau nu?Saladin Chamcha nu vedea nimic, nu a:uzea nimic, nu
spunea nimic. Gibreel a fost nevoit sd o infrunte de unulsingur.
- N-ar fi trebuit sd faci una ca asta ! a mustrat-o el. Nu,domnule. E un pdcat. E un lucru teribil.
Ah, acum poli sd-mi tot lii teorii ! a ris ea. Tot tu md ieicu morala ! Asta-i bund. Ttr ai fost cel care m-a pdrisit, i-aamintit vocea ei, ce pdrea cd ii ciuguleqte lobul urechii. T\r,astrul pldcerii mele, ai fost cel care s-a ascuns dupd un nor.Iar eu in beznd, orbitd qi pierduti de-atita iubire.
Lui Gibreel i s-a fdcut fricd.
- Ce vrei ? Nu, mai bine nu-mi spune ! Dispari qi gata.N-am putut sd vin sd te vdd cind ai fost boinav, ca se nu
se stirneascS. vreun scandal $tiai foarte bine cd nu pot gicd am stat deoparte de dragul tdu, dar dupi aceea m-aipedepsit, ai folosit asta ca scuzd ca si pleci, ca nor in spatele
V(, setele satanice
('iiruia sA te ascunzi. Asta Ei pe ea, femeia de ghea
r8 Salman Rushdie
in momentul in care domnul Saladin Chamcha a eel,lrrtdin norii de deasupra Canalului Minecii, qi-a simlit inimacuprinsd de o for!5 atit de implacabilS, incit a inleles cd nuar fi fost cu putin!5 sd moard. Mai tirziu, cind avea sdajungd din nou,cu picioarele inlepenite bine pe pdmint, vaincepe si se lndoiascd, sd atribuie momentele neverosimileale traversdrii incilcirii simfurilor, provocatd de explozie, qis5-qi pund supravieluirea - a sa qi a lui Gibreel - pe seamaunui noroc prostesc, chior, gi-atita tot. Dar in acele clipe n-aavut nici un dubiu: fusese purtat de fapt de dorinla de atrdi, in forma ei nealteratd, irezistibilS., pur5, iar primullucru pe care aceasta l-a fdcut a fost s5-i aducd Ia cunogtinldcd nu voia sd aibd nici o legdturd cu penibila lui personali-tate, cu chestia aceea pejumdtate reconstruitd din petice demaimu,tdreli qi voci, cd voia sd treacd dincolo de toate astea,iar el s-a trezit cd i se supune - da, d5-i drumul -, de parciar fi fost un spectator plasat in propria lui minte, in propriullui trup, pentru ci era o dorin{d care pornea chiar dincentrul trupului sdu qi se imprSgtia, transformindu-i singelein fier, preschimbindu-i carnea in o!el, doar cd o simlea qica pe un pumn care il cuprindea din exterior, linindu-linsuportabil de strins, dar gi inadmisibil de blind, pini cindin cele din urmd l-a coplegit cu totul qi i-a pus stdpinire pegurd, pe degete, pe tot ce avea chef, qi-apoi, odati ce qi-aasigurat supremalia, i s-a revdrsat afard din trup Ei l-aapucat pe Gibreel Farishta de testicule.
-Zboard,, i-a poruncit lui Gibreel. Cintd.
Chamcha s-a ag5lat de Gibreel, in timp ce acesta a inceputsd dea din brale - mai intii incet, dar apoi din ce in ce mairapid qi mai puternic. Filfiia tot mai tare, iar in timp cefilfiia, din el a izbucnit un cintec care, la fel ca qi cel alfantomei lui Rekha Merchant, era cintat intr-o limbd pe carenu o cunoqtea qi pe o melodie pe care nu o auzise niciodatd.Gibreel nu s-a lepddat niciodati de minunea de atunci. Spredeosebire de Chamcha, care a incercat sd o nege rational,Gibreel n-a incetat niciodat[ si spund ci gazelul fusesedumnezeiesc, cd daci n-ar fi fost cintecul, degeaba ar fifilffit el din brale gi c6, in lipsa filfiitului, fdri indoiald cd
\\,t rtt'lrl.c satanice 19
H rr'li izbit de valuri ca nigte bolovani sau ceva asemendtortir H-ar fi fdcut bucili-bucdlele la contactul cu suprafatarrrririi, intinsd ca pielea pe o tob6. In schimb, au inceputllrirrr sd piardd din vitezd. Cu cit filfiia qi cinta Gibreel maiIrrrc, cucit cinta qi filfiia mai mult, cu atit mai accentuatdlr,cra frinarea, asa cd in cele din urmi au ajuns amindoi sdplrrt,oascS. in jos, spre canal, ca nigte buc5lele de hirtie duserlr, vint.
Au fost singurii supravieluitori ai dezastrului, singuriirrr'(t au clzut din Bustan si n-au murit. Au fost gisili arun-rrrf i de valuri pe o plajd. Cel mai volubil dintre cei doi, tipulrrr cimaqi mog s-a jurat in bolboroselile lui dezl5nluite c5
lrriqriser5. pe apd, cd talazurile ii purtaserd ugor spre mal,rlrrr celblalt, pe al cirui cap era infipt in mod miraculos unrrrclon imbibat de apd, a negat aqa ceva.
- Dumnezeule, zdu c-am avut noroc ! a zis el. Mai noro-cos de-atit n-ai cum se fii.
Evident cd eu, unul, cunosc adevdrul. Am urmdrit lntreagar'rr:cn5". in ceea ce priveqte omniprezenla qi -potenla, nurrrstin deocamdatd nimic, dar sper sd reuEesc mdcar atit.( llramcha qi-a dorit qi Farishta a dus Ia indeplinire dorinla.
Care era fdcdtorul de minuni?De ce soi era cintecul lui Farishta - angelic ori satanic ?
Cine sint eu ?
Hai sd zicem aqa: cine are cele mai bune cintece ?
Iatd care au fost primele cuvinte pe care le-a rostit Gibreell,'arishta cind s-a trezit pe plaja inzdpezitl. din Anglia, cu ostea de mare la ureche - oricit de improbabil ar pdrea:
- Rendscuti, Spoono. Eu qi cu tine. La mulli ani, dom-rrule ! La mulli ani !
Drept respuns, Saladin Chamcha a tuqit, a scuipat ap5.,rr deschis ochii Ei, aga cum se cuvine sd facd un nou-niscut,:r izbucnit in lacrimi neroade.
