+ All Categories
Home > Documents > Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

Date post: 06-Feb-2017
Category:
Upload: lamnguyet
View: 235 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
12
Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de nume In cea noapte te-am ales Ca prag de lume Si potecd patimei. Spre tine cine m-a-ndrurnat Din strafund de veac, In tine cine m-a chemat Fie binecuvlntat, Sat de lacrimi fara leac.
Transcript
Page 1: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

Sat al meu ce porti In numeSunetele lacrimei.La cherndri adinci de numeIn cea noapte te-am alesCa prag de lumeSi potecd patimei.Spre tine cine m-a-ndrurnatDin strafund de veac,In tine cine m-a chematFie binecuvlntat,Sat de lacrimi fara leac.

Page 2: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

I. 9 mai 1895

111NCEPUTURILE mele stau sub semnul uneifabuloase absente a cuvintului. Ur-mele acelei taceri initiale le caut ~nsa l'nzadar in amintire. Despre neobisnuitainfiintare a graiului meu aveam sa pri-

mesc 0 insirare de stiri numai tirziu, de la Mamasi de la fratii mei mai rasariti. Aflai atunci ca incei dintii ani ai copilariei mele cuvintul meu nuera - cuvint. Cuvintul meu nu sernana cu nimic.Nici macar cu 0 stingace dibuire pe la marginilesunetului, cu atit mai putin cu 0 prefigurare a unei.rostiri articulate. Adevarat e, pe de alta parte, ea

2 - Hronicul §i cintecul virstelar 3

Page 3: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

rnutenia mea plutea oarecum in echivoc ~i nu in.deplinea chiar in toate privintele conditiile uneireale mutenii, caci lumina cu care ochii mei ras-pundeau la intrebari si indemnuri era poate mai vie~i mai In~elegatoare decit la alti copii, iar urecheamea, ispitita de cei din preajma, se dovedea tot-deauna fara scaderi. Cind eram pus la incercare,cedam pe planul miscarii ~i al faptei. Gestul meucontura intocmai semnificatia poruncii. 0 dorintarostita de cineva i~i gasea rasunetul in actul eel maiprompt. Totusi, implineam aproape patru ani - ~iInca nu pronuntasem nici un cuvint. Nici barern cu-vintele de temelie ale vietii : "Mama" si "Tata". Ca-zul prezentind Fete atit de ciudate, nu putea sa aibadecit doua explicatii, intre care nici astazi nu m-assimti chemat sa decid. Po ate ca starea mea embrio-nara se prelungea dincolo de orice termen normal,pentru ca avea in vedere un urcus tocmai de toatezilele, sau poate 0 nefireasca luciditate s-a virh, cuefecte de anulare, Intre mine si ruvlnt. Intr-o ziMama, cuprinsa de neliniste si ingrijorare, dar pur-tata si de nadejdea unei dezlegari, gasi de cuviintasa ma duca la oras sa ma arate unui doctor. Nu maiera nimic de ascuns. Medicul, un vechi prieten alfamiliei, mi-a pus mina pe crestet, rni-a pipait ma-xilarele, ~i pe urrna m-a cercetat ea pe 0 pasare,careia, printr-o usoara taiere sub limba, i-ai puteadarui grai omenesc. "Copilul e intreg" fu inche-ierea linistitoare a doctorului. Sositi acasa, Mamarnai facu 0 ultima incercare sa ma ademeneasca Insfera sunetului. Hotarise sa ma ia cu binisorul, eape un copil mare, si-mi vorbi. Se caznea sa ma In-duplece, sa-mi stirneasca mindria. "Dragul mamei,tu esti copil mare de acu ! Va trebui sa vorbesti ...Asta nu se poate... A~a nu mai merge... Ne faci

4

Page 4: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

&

de rusine.; Azi-miine, copiii din sat au sa spunaca esti rnut ..:':, M-am uitat la Mama cu aceiasi ochi,mereu limpezi, vii, 1ntelegatori. 0 ascultam, darnici dupa aceasta cazna cuvintul meu nu voi sa sealeaga numaidecit, A doua zi, dupa cine stie cenoapte de zbucium, pe care am uitat-o acolo Inviata fara de grai, m-am dus llnga ea. ~i prinsei avorbi vorbe legate. Tineam mina, rusinat, peste ochi,si vorbeam. De sub strasina degetelor si a palmei,cu care ma apararn Inca de lumea cuvintului, gra-iul iesea din gura mea, Intreg, Iamurit, picurat eaargintul strecurat. Cuvintele le rosteam asa cum leculesesem din sat, dialectale, netezite sau roasede-un uz obstesc, dar fara de trunchierile sau stil-cirile, pe care oricine le-ar fi asteptat de la un eo-pil Inca nemuncit de nici un exercitiu al uneltelorcomunicative. Numai teribila, buclucasa consoana"r" avea sa-rni dea de lucru, sa ma infrunte Incaun an Intreg, sa ma tradeze ea pe un copil "Intlr-ziat". Imi amintesc cu satisfactie de clipa, cindsrind cu totii imprejurul mesei, eu m-am silit saspun ceva, iar Tata m-a intrerupt cu 0 exclarnatiede bucurie: "Bravo !". Izbutisem sa imit India oaraun "r" purificat de orice aproximatii. De acest eve-niment, vrednic de a fi 1nsemnat 1n calendar, s-aluat act 1n chip solemn In toata familia, ea de nas-terea unui nou copil. Aceasta esre povestea plina depenumbre a cuvintului meu. N-am putut niciodatasa-mi lamuresc suficient de convingator pentru mineinsumi, strania mea detasare de "logos" 1n cei din-tli patru ani ai copilariei. Cu atit mai putin acel sen-timent de rusinare, ce m-a coplesit, cind, constrinsde Imprejudri si de staruintele ce nu ma crutau,ale Mamei, am ridicat mina peste ochi, ea sa-rni iau1n Folosinra cuvintele. Cuvintele 1mi erau stiute to ate,dar 1n mijlocul lor eram incercat de sfieli, ea ~i

2" 5

Page 5: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

i

cum m-as fi impotrivit sa iau in pnmire chiar pa-catul originar al neamului omenesc.

S-a indmplat sa fiu in casa parinteasca al noua-lea eopil, si eel din urrna. Sora mea Letitia, eeamai mare intre frati, se casatorise cu un dnar dinacelasi sat, tocmai in timpul cind, lepadindu-mi ves-rnintul muiat in linisti de-neeput, ma integram euatitea ocoliri si arninari in regnul uman. Cea maiveche fraza, de care imi mai aduc precis aminte,s-a inchegat 1n gura mea intr-o imprejurare ba-nala, intr-o dupa-amiaza de vara, nu mult dupace Letitia se maritase, Batea un ceas canicular. Cum-natul meu ~i cu sora mea s-au refugiat in gradinitadinspre ulita, b umbra unor vite salbatice, ce sa-reau peste gard, din curte. Cumnatul meu, punindo mingiietoare dulceata in numele meu, ma chernadin curte, unde ma jucam in nisip ; imi dete un"zlot" si-mi zise sa rna due pina la "bolda" (pra-valia satului), s-aduc 0 sticla de bere sau, dad nuse gaseste bere, 0 sticla de "soda" (sifon). Am luatzlotul, i-am pipait zimtii, l-am invirtit in minamea umeda ~i am plecat. Pe drum insa, ispitit deacel eeas de dogoare, aveam sa-mi fae socotelilemele. Berea imi facea rau si nu in~elegeam slabi-ciunea celor mari pentru asta amareala. Hotariideci sa nu ma incarc cu sticla de here, chiar dads-ar fi gasit. Imi place a insa siropul de zrneura eusifon, ~i ma in~elesei cu mine insumi sa nu aduedecit "soda". Dupa 0 jumatate de ceas ma intor-ceam fad bere si fara sifon la tinara pereche dingradinita, Le imparta~eam foarte calm rezultatulexcursiei mele: - "Bere este, soda nu-i ~i zlotu'l-am chiert (pierdut)" . Uluire. Sora mea se uitalung la mine fad a scoate uncuvint. Cumnatu'meu se ridica, ma ia de mina: "Haide!" Staruiasa-i arat 1ntoemai pe unde am umblat pe drum,

6

Page 6: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

p~na la bolda ~i ~napoi. Zlotul l-am gasit acoperitde praf ~n mijlocul ulitei la calea jumatate. La ~n-roarcere, sora mea m-a luat ~n brate ~i m-a sa-rutat cu putere. Dupa stupoarea de-o clipa, intim-plar~a. cu berea, s~da ~i zlotu incepuse .s~-i faca ~a.z~i sa-l scuture diafragma. Avea Letitia 0 slabi-ciune aproape materna fat a de mine, dintotdeauna,S-a nimerit sa fiu eel mai mic si sa vin intre cei deacela~i singe ai casei indmpinat oarecum cu dor.Trebuia sa umplu un gol. Acesta era sentimentulfamiliei bainte de a ma naste : 0 nadejde fierbinteca voi putea sa umplu un gol. Intr-adevar ma ivi-sem in lumea luminii dupa 0 trista intlmplare, asu-pra careia Mama ~i cu Letitia, sfisiindu-si fiinta,varsau lacrimi, de cite ori inima lor se intorcea faraizbavire spre acele timpuri. Citeva luni inainte dea-mi lua locul harazit printre vazute ~i nevazute,o surioara, ultimul copil ~nainte de mine, pe numeLelia, mai traia ~nca. Fetita nu avea decit doi ani.Intr-una din zile mica viata a fost curmata printr-unaccident. Mi se povestea de multe ori ca Lelia afost 0 faptura dulce, vioaie ~i frumusica (Mama Inminiatura), 0 jucarie insufletita, a carei cea maimare bucurie era sa Iaca "servicii" tuturora dincasa : sa aduca un pahar, un prosop, sa scoata 0gheata de sub pat, si pe urma inca una, sa te ~n-trebe ce poftesti, si sa surida. Intr-o inainte deamiaza, servitorul, cu gindul la treburile sale, luade pe soba, ~n bucataria de vara, un vas mare cuapa clocotita, si-l puse jos. Intr-o clipa, ce-a duratatit cit servitorul se mai intoarse 0 data spre soba,Fetira, care-si ~ncerca zburdalnicia prin bucatarieca-ntr-un ostrov fara primejdii, se rasturna, impie-didndu-se in proprii-i pasi peste buza de metal invasul cu apa fierbinte. Fetita fu dezbracata de ro-chira, ce aburea, arsurile au fost gituite cu un ul-

7

Page 7: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

c

eior de apa reee. In zadar. Dupa citeva zile Leliacalca prin tinuturi de taina, stoarsa de ehinuri cum-plite, sporite de-un pojar, ee se pregatea sa izbuc-neasca. In bunatatea ei, Lelia eredea ca nu e voiesa scoata un scincet ~i raspundea suferintei eu unsuds, pe care l-a dus eu ea ~i ~n moarte. Citeva lunimai tirziu ma tnfiin~am ea sa tin loeul unei amin-tiri. Infiintarea mea a fost £Usa 0 dezamagire, cacieu masea mea batrinicioasa nu putearn tn niei un felsa suplinese surisul unei fapturi de vis.

H.

IIIASA parinteasca din Lancram, sat situatintre oraselul Sebes-Alba si CetateaBalgradului (Alba-Iulia) era 0 cladireveehe, destul de masiva in asernanareeu eelelalte case dimprejur. Ne ramase

de la rnosul Simion Blaga, care fusese pe vremuri,pina pe la 1870, preot tn sat. Catre ulita de 0 parte~i de alta a ograzii, erau doua gradinite tmprej-muite eu stilpi de zid ~i de gard - una de flori,cealalta, mai mica si ehiar in fata casei - eustraturi sterpe: aei se of ilea in perrnanenta unpin, de sub care eulegeam adesea aeele cazute,galbui, inmanuneheate la un capat, ea niste ~in~arieu einei lungi pieioare. In aceeasi gradinita se£Ual~a uriasul eastan, ee coplesea eu coroana luitoata easa. Banuiam sub scoarta eastanului lacasulunui duh legat in chip misterios de destinul caseisi al familiei (eastanul ayea sa se stinga de altfel,mai tirziu, toemai in anul cind murea si Tata).Trepte de piatra, eizelate de pasi si netezite de ploi,suiau din eurte ~n casa. Alaturi era girliciul, pe un decoboram tn pivnita, pe lespezi, sub care forfotea

8

Page 8: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

umeda ~i cu mires patrunzator 0 enorrna prasilade hroaste riioase. Spre curte casa era In intregimeacoperid de vi~a salbatica, cu rod marunt. Intrecasa ~i sura, se inghesuia, pitita, bucataria de vara,strajuita de-un dud cu frunza deasa, sub care varaluam masa, Invaluiti de cintecul puterilor pasaresti.In casa se urmau In sir patru Incaperi, dintre careuna era de "lux" : odaia spre uli~a ("casa dinainte",cum li ziceam), un modest salon, aproape totdea-una sumbru, care se deschidea rar de tot ~i numaimusafirilor de la oras. In acest salon, mobilat In-tr-un fel mic-burghez, domnea totdeauna 0 ra-coare de piatra. Mi-aduc aminte de doua dulapurivechi, de nuc, cu usi ce luceau In jocuri ea de apa,si de-o comoda Biedermeier, pe care un ceas auriu,pus sub un elopot de sticla, cinta, cind era "tras",doua melodii vieneze cu sunete metalice, saltarete~i usurele, ce evocau 0 epoca. De multe ori ma fu-risam In salon numai ea sa declansez automatulInchis sub elopotul de sticla, Intorcearn resorturile,ce piriiau subrede, cu 0 cheie ruginita, ~i melodiileincepeau sa picure! Despre ceas umbla In sat 0 le-genda odioasa. Intr-un trecut mai departat, poateca 0 jumatate de veac In urrna, se iscase anume intrecomuna noastra si municipiul sasesc Sebes-Alba unmare proces pentru "Coasta" satului (dealul podgo-riilor), proces, ce avea sa fie judecat In ultima in-stanta la Viena. Ca imputernicit al satului plecala Viena, cu scrisori si peceti, chiar mosul Simion.Din nenorocire procesul a fost pierdut, 0 Incheieresi 0 stingere, ce-o Indurau aproape toate gHcevileivite Intre romani si sasi. Mosul Simion, care fa-cuse drumul anevoios plna In capitala imparatiei,n-ar fi voit sa se intoarca acasa cu mina pustie.Ca sa fad 0 bucurie celor ai sai, cumpara auriul~i aerianul ceas. Dar lui casca-gura din sat ceasor-

9

Page 9: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

nieul i se paru 0 cornoara, daca nu miraculoasa, eelputin lipsita de legitimitate, iar limbile negre nas-cocira numaidecit legenda ea mosu ar fi vindut"Coasta" pen tru un "ceas care cin ta" .

Sura din fundul curtii, de dimensiuni neobisnuite,eu porti rnari ce se deschideau din toate incheieturile,comunica celui ce intra 1n ograda un simtamint deasezare, de durata, de statornicie. Cladirea cuprin-dea ineaperi spatioase pentru care si unelte, podurivaste pentru nutreturi, grajduri ~i camari, Lucruri,de al caror inventar nu mai tinea nimeni seama,zaceau ravasite prin sura. In anii copilariei meleprivirea se mai poticnea pe-aici ~i de unele masiniagricole, din cele multe, pe care Tata ~i le procu-rase pe vremuri de la Pesta. Tata, desi preot ~i unmare iubitor de carte, 1nchinat grijilor spirituale,fusese 1n tinerete si un priceput, indeminatic, har-nic gospodar. El, eel dintii, s-a Incumetat sa aducain regiune masini, menite sa crute puterile omului:o grebla mecanica, cu loc de sezut Inalt, de pe careputeai sa cazi usor ea de pe un cal naravas, 0masina de treierat, 0 alta masina - de imblatit cuo semistabila cu aburi si horn zvelt, care in repaosera culcat pe-o furca, Locomobilei 1i spuneam "ghi-bolu" (bivolul), In ciuda profesiunii sale dumine-cale, Tata tinu sa-si treaca si examenul de masinist,incercare inchipuita de el mai mult ea un indemnpentru altii. Citeva veri 1n sir, Tata a cutreierat sa-tele cu masina de Imblatit, p1na la Cheile Turzii ~iplna dincolo de Orastie, Dupa ce si-a insu~it subti-litatile tehnicei, Tata fu repede lovit de plictiseala,iar in aceasta stare de Iincezeala, el ceda masinacitorva ~arani din Lancram, pe care i-a initiat 1nnoua meserie. Despre aventura de "ma~inist" a Tatiieu n-am aflat decit din auzite. Descopeream insaprin ~ura,risipite pretutindeni, vestigiile aventurii,

10

Page 10: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

soiuri de unelte, suruburi, cirlige, al caror rost nu-lpatrundeam. Se cuvine sa adaug ca toata aceastapoveste ~u. voia de loc sa se lege de imaginea c~mi-o alcatUlam despre Tata. Oncum, pe Tata numaima~inist imbracar ~n pantaloni albastri-caniti numi-l puteam ~nchipui. $i in cele din urma nici chiar"gospodar:' nu-l vedeam .. Pe Tata eu ~u ..I-am po-menit decit ea pe un pasionat om al cartu, Asupragospodariei el nu se mai apleca de loc, sau numaiarar. De multe ori nu cunostea cite ~i ce fel deviet~~i avea pe linia ieslelor. El ~nchina mai multeceasuri grijilor pentru celelalte "fumuri" ale satu-lui, decit grijilor pentru vatra sa. Aproape ziuaintreaga el citea intins pe pat. Cu noi nu mai ajun-gea decit la un schimb de taceri, Inainte de amiaza,dupa-amiaza §i noaptea - p~na pe la ora doua,el citea. Era cuprins de obicei de caqi nerntesti,ce ~i le procura de la profesorii saxoni de la gim-naziul din Sebes, Tata intretinea legaturi - nus-ar putea spune tocmai prietenesti, dar cordiale,cu aceste cercuri, caci pe vremuri fusese §i el elevla gimnaziul sasesc din Sebes, si-l minau ~ntr-acoloamintirile. Mai pastra ~n biblioteca "Poeziile" luiSchiller, un volum ee-l luase cindva ea premiu,purtind, pe 1ndia pagina, un elogiu caligrafic sisemnatura baroca a directorului, Clasele superioareale liceului, Tata le-a urmat la Bruckenthal, la Si-biu, unde, pentru a cistiga timp, a ars etapele, con-sumind ~ntr-un singur an trei clase si bacalaureatul.In curs de 2-3 generatii s-a infiripat astfel la noi~n casa 0 anume traditie de cultura germana, Mo-sul Simion pusese temeiurile largi si simple. Tataapoi, fire mai complexa, §i un frate mai dnar deal sau, Dionisie, aparitie meteorica, ce s-a stins re-pede, si-au ~nsu§it toate substantele cartii germane.Era firesc sa ni se dea §i noua, copiilor, aceeasi ~n-

11

Page 11: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

drumare. Cea mai apropiata scoala medie, pe careimprejurarile destul de vitrege ne ingaduiau sa 0urrnam, era de altfel gimnaziul sasesc din Sebes,Toti fratii mei au fost trecuti prin strunga ingusta aacestei scoli ; abatere s-a facut numai cu mine, caremi-am framintat la Sebes doar c1asele primare.

Dar sa intregesc imaginea casei ~i a gospodarieiparintesti, cu cele ale ei, si ale zarii, in care erauasezate. Dupa ~ura se inalta un stog masiv, gigan-tic, de paie, in forma de cub, ea un soclu de imagi-nar turn babilonic. 0 salcie seculara, cu scorburiadinci unde se praseau noroade de vrabii, acopereacu pletele ei, HlHind ca niste steaguri verzi, juma-tate din arie. De aici se deschidea privelistea gra-dinii, cu straturile de zarzavaturi, frumoase indeo-sebi in lumina lunii, cind i~i juca urechile printreele ~i cite-un iepure de pripas. In fundul gradiniipretuiam mai virtos umbrele ~i roadele, ale merilorpatuli, ale unor pruni chirciti si ale unui corn, cesi-a zidit lemnul din secrete oase subterane. Aceastaera lumea mea: casa, sura, stogul de paie de dupasura, in care imi faceam, in fiecare vara, un ade-varat labirint, in firidele caruia indesam pepeniigalbeni, sa se coaca mai degraba, Zarea mea sprerasarit era cuprinsa de Coasta cu viile ~i cu "npilerosii", niste forrnatiuni geologice bizare ea 0 arhi-tectura de poveste, sau ea 0 asezare de temple egip-tene, cu columne de cremene si foe. Mai departe,pe nu in sus, catre miazazi, se profilau Muntii al-bastri, iar pe riu in jos - spre miazanoapte, altimunti : Muntii Apuseni, in departarea carora des-luseam indeosebi doua virfuri, Doua virfuri : unulboltit, altul ascutit. N-am aflat niciodata numeleacestor zeitati, ce mi-au strajuit copilaria, Spre apusstiam ca se intinde vale a Muresului, caci de acoloveneau toamna negurile, aspre ~i reci. De jur im-

12

Page 12: Sat al meu ce porti In nume Sunetele lacrimei. La cherndri adinci de ...

prejur, la capatul -y:ederii, er~ pentru mi~e ~o l~la;-gine, margmea lumii, Mama imi spun ea msa ca III

Mun~ii Apuseni ar mai fi 0 tara : Tara Vllvelor.Si ca ~~tre. aceste. vilve ~se stirnesc e~teodata bata-Iii dupa chipul ~t asemanarea furtunilor. Fulgerelemute, fulgerele, ee lueese uneori ~n zarea nordului,neurmate de niei un tunet, ar fi sagetile de foe alevllve10r ! Din tonul ~n care Mama ~mi vorbea des-pre aeeste lueruri, simtearn ~nsa ca Muntii Apuseniputeau totusi sa fie 0 margine, margin ea lumii, ~ica dineolo de ei nu mai era decit - povestea.

Ill.

El dintii prieteni ai mei n-au fast prie-teni, ei prietene. Asa a fost eel putinp~na ~n clipa cind Lionel, fratele meueu zeee ani mai mare, facu fa~a deMama, prin apropiere fiind ~i' eu, 0 re-

marca zimbitoare ca eu n-as avea interes decit pentruFetite, Loeuia ~n vecinatatea noastra, ~n a treia saua patra casa, pe ulita ~n sus, 0 fetita eu un an mai~n virsta decit mine: Rafira. Cum se facu nu stiu,dar Rafira ma luase eu joeurile si eu toata fiintaei, ~n stapinire, asa de mult ca niei nu banuiam ma-car ca pasiunea mea era ceva ee nu se cuvinea. Madueeam ~n fieeare zi la ea. Lionel, ca sa ma puna~n cumpana, ~mi arunca inrr-o dimineata cuvint, caRafira a murit. Sau mai bine zis, el nu mi-o spu-nea mie, ei Marnei, dar de fata fiind si :eu. -"Mama, stii e-a murit Rafira!" Aeestor cuvintele-am dat urmare numai eu un val de paloare ~nfata, eu citeva clipe de amutire ~i eu un tremur~n 'brate ~i In pieioare. Am iesit din casa ~i amluat-a grabnic spre easa eu coperisul de paie. Vorba

13


Recommended