Sapunuri si detergenti

Sapunuri si detergentiIstoric: Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in secolul 17 in Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului sa raspandit in intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea sapunului a devenit o una din cele mai importante industrii. In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput comercializarea detergentului Persil. Pe langa sapunul de acid carboxilic, Persil continea perbotat de sodiu (NaBO3) silicat de sodiu sicarbonatde sodiu. De aici perborat + silicat = PERSILDefinitie: Spunurilesuntsruricu diferitemetale(sodiu,potasiui altele) aleacizilor graicu cel puin optatomidecarbonnmolecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la moleculele polare (de exempluap).SapunurileSpunurile se obin prinhidrolizaalcalin agrsimilor. Acetia se mpart n trei categorii:spunuri desodiu, care sunt solide i solubile nap;spunuri depotasiu, care sunt lichide i solubile n ap;spunuri dealuminiu,mangan,calciu,bariu, care sunt solide i insolubile n ap.Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioardetergenilor.

Clasificare:Sapunurile se pot obtine prin mai multe metode, astfel avem:a)Transesterificarea:Cand esterii sunt incalzitii cu alcooli acizi sau alti esteri in prezenta unui catalizator se poate schimba gruparea alcool sau cea acid. Acest proces se numeste transesterificarea, el este acelerat deprezenta unor cantitati mici de acid sau de baza . Sunt cunoscute trei tipuri detransesterificare: -alcooliza schimbarea gruparilor alcool; -acidoliza schimbarea gruparilor acid -schimbarea gruparilor intre doi esteri .Alcooliza sia cidoliza sunt procese importante utilizate in procese preparative. Toate celetrei reactii sunt reversibile si pentru deplasarea echilibruluieste nevoie de indepartarea unuia din produsi. Catalizatori cei mai folositi pentru transesterificarea grasimilorsunt metalele alcaline, oxiziimetalelor alcaline si sarurilor de zinc.Au mai fost folositi recent si titanatiiorganici.Enzimele pot di si ele utilizate daca se doreste obtinerea de compusi optic activi.Prin transesterificare se obtin cativa compusii importantii:esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale;dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalatalcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinilpolivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric Metode de obtinere:Formula sapunului

b). Hidroliza grasimilor si uleiurilor:Pentru hidroliza grasimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agiatare foarte buna a acestora doua faze nemiscibile. Reactia este desfasurata in astfel de conditii incat sa existe o solubilitate apreciabila a apei in faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreaza sub presiune mare (40-55 at)in coloane de otel inox cu inaltimea de 24-31 m si diametrul de 50-130 cm Oxidul de zinc se adauga uneori drept catalizator .

c.)Sinteza surfactantilor:In principiusurfanctii seimpart in trei grupe: anionici, cationici si neionici.In prima grupa, de regula intra sapunul (CH3-(CH2)14-COONA) si un numar de surfancti sintetici cum sunt sulfantii (CH3)-(CH2)11OSO3NAsi solfantii R-C6H4-SO3NA.Surfanctii cationici se refera in majoritatea cazurilor la sarurilor cuaternare de amoniu [CH3-(CH2)17]2N (CH3)2CL. Substantele superficial active de acest tip au o larga aplicatie la rezolvarea diferitelor probleme legate de udare: hidroliza suprafetelor formarea si distrugerea emulsiilor dispersarea cernelurilor,etc.Surfactantii neionici,cum rezulta si din denumirea lor, nu sunt electroliti in moleculele lor ca si in moleculele altor surfanctii ca: alcoolipolietoxilati........

Detergeniisunt produi desintez, avnd o structur asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de splare i curire, modificnd tensiunea superficial aapeide splare. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare superioarspunurilor. Frecvent ele includelementei combinaiichimicecu rol de substane curitoare active cum ar fi:tenside,acizi,bazeienzime, care ajut la ndeprtarea diferitelor forme de murdrie. Detergenii se produc specializat pentru folosire n diverse activiti de splare i curire cum ar fi:Curiri i splri de mbrcminte.Splri de vase debuctrie.Splri i curiri de piese mecanice industriale.Curiri de pardoseli.

DetergentiDup structura lor, detergenii pot fi:anionici;cationici;neionici.Detergeni anionici:Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conine 12-18 atomi decarbonn molecul sau pot avea caten aril-alchilic, cu 8-12 atomi de carbon nmolecul, care are ca grupare polar o gruparesulfonic.Detergeni cationici:Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de carbon ntre 12 i 18, care are ca grupare polar o grupare cuaternar deamoniu.Detergeni neioniciCompui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care au ca grupare polar grupaetoxii o grupare hidroxil terminal.

ClasificarePoluarea-este deversarea in aer,ape,sol a unor substante si materiale care modifica mediul ambiant si dauneaza vegetatiei si vietii organismelor.Agentii poluanti rezulta din procesele fizice,chimice sau biologice.Cel mai raspandit si comun poluant dintre substantele anorganice poluante(oxizii carbonului,azotului,sulfului,halogeni,etc.)este oxidul de carbon (CO) provenit in atmosfera prin arderea incompleta a combustibililor(metan,carbuni,benzine,motorine,etc.).Actiune asupra mediuluiActiunea poluanta asupra apei:Apa exista in natura sub forma de izvoare,rauri,fluvii,ghetari,oceane,mari sau lacuri.In mod obisnuit,apa in natura se gaseste intr-un circuit continuu. Astfel apa din rauri,lacuri mari si oceane se evapora si trece in atmosfera sub forma de vapori,alcatuind apa atmosferica. Aceasta este purtata de curentii de aer pana atinge zone mai reci,cand condenseaza si cade la suprafata solului sub forma de precipitatii.Odata ajunsa la sol,apa poate intalni un strat impermeabil,ramanand la suprafata acestuia din urma si formand apa subterana. Detergentii se plaseaza la suprafata apei sub forma de spuma si impiedica autoepurarea apei si folosirea ei pentru irigatii. Pesticidele pot constitui cauza unor boli grave(cancer),tulburari neurologice,afectiuni ale glandelor endocrine.

Biodegradabilitateareprezinta capacitatea detergentilor aflati in apele reziduale de a se descompune sub actiunea oxigenului si a microorganismelor.Majoritatea detergentilor de pe piata sunt compusi din substante chimicerezistentela actiunea factorilorbiologici. Astfel, in momentul in care acesti detergenti intra in contact cu apa si mediul inconjurator sunt foarte greu deeliminatsi pot crea probleme serioase pentrumediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergentilorobisnuiti sunt antrenate de ploi, ajungand la adancimi foarte mari, chiar si dincolo de panza freaticaDetergentii biodegradabiliPentru cresterea performantelor detergentilor, in compozitia acestora se adauganitritisifosfati, care au ca efect reducerea duritatii apei. Ajunsi in mediul acvatic, acestia stimuleazainmultirea algelor, ceea ce duce la scaderea continutului de oxigen in apa, facand imposibila viata faunei acvatice.

Mai mult de atat, cercetatorii au avertizat in mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infestate, pe langa pesticide, cusulfat de alchilbenzen, substanta intalnita in detergentii anionici, cei mai bine vanduti la nivel mondial.