+ All Categories
Home > Documents > Saptana Romania Libera - nr 5

Saptana Romania Libera - nr 5

Date post: 23-Feb-2016
Category:
Upload: medien-holding
View: 221 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
De cateva secole, romanii sunt prinsi intr-un miraj al Occidentului. Aceasta tendinta a aparut inca de pe vremea lui Mircea cel Batran, care si-a cautat aliati printre principii Europei.
8
O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare pag. 6 pag. 2 pag. 2 pag. 3 pag. 2 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 5 pag. 5 25 26 27 28 29 8 9 10 11 12 25 – 29 OCTOMBRIE 2010 8 – 12 NOIEMBRIE 2010 MIRAJUL VESTULUI www.romanialibera.ro ABUZURI îN DOSARUL WIKILEAKS O companie de securitate din România, care ar avea leg`turi cu un ofi]er SIE, apare în dosarele r`zboiului din Irak – ultimul set de documente secrete dezv`luite pe WikiLeaks. RL, Edi]ia de Transilvania VIILE PIERDUTE ALE CLUJULUI În Evul Mediu, cetatea Clujului era recunoscut` pentru zecile de soiuri de struguri cultivate, dar [i pentru vi- nul bun produs în gospod`riile localnicilor. Asta pân` la marele înghet din 1869. www.romanialibera.ro PROCESE MAI RAPIDEŞI ARESTĂRI RAŢIONALIZATE Pre[edintele Traian B`sescu a promulgat legea pentru unele m`suri pentru accelerarea proceselor, adic` legea „micii reforme“. Printre altele, legea introduce divor]ul pe cale administrativ`. Din ziarul România Liber` DE CE A PICAT MOŢIUNEA DE CENZURĂ Disputele dintre PSD [i PNL, disciplina forte impus` în PDL de mini[trii recent debarca]i [i reîntor[i la cârma partidului f`cut ca Guvernul Boc s` r`mân` în func]ie. www.romanialibera.ro DANS REVOLUŢIONAR îN BUCUREŞTI OneBeat Dance Studio este [coala de dans care a revolu]ionat [i a adus în aten]ia multora acest stil de dans, dar [i de via]` – Street Dance. De curând, OneBeat [i-a m`rit echipa de coregrafi. RL, Edi]ia de Transilvania ASIATICII REPORNESC ECONOMIA LA CLUJ Pe pia]a clujean`, o companie japonez` din domeniul va scoate la con- curs 630 de posturi. Este vorba de ACE Fujikura. Alte mari companii, sud-coreene, sunt interesate de Cluj. În ziarul România Liber`, „Aldine“ SâRMA GHIMPATĂ DIN BALCANI Jurnalistul RL Virgil Laz`r rememoreaz` timpurile când dictatorul comunist al Iugoslaviei, Iosip Broz Tito era considerat, de c`tre Bucure[ti, drept principalul inamic al României. Din ziarul România Liber`, Aldine CULISELE ACCIDENTULUI LUI CEAUŞESCU În anul 1957, avionul în care se afla viitorul dicta- tor Nicolae Ceau[escu s-a pr`bu[it lâng` Moscova. Fratele dictatorului a povestit redactorului RL Virgil Laz`r culisele accidentului. RL, suplimentul „Domus Util“ DE CE ESTE NECESARĂ CLIMATIZAREA CLĂDIRILOR? Un adev`rat r`zboi a fost declan[at pentru a izola termic cl`dirile de locuit [i a ob]ine astfel un consum mai redus de energie, cu men]inerea temperaturii aerului în limite ce asigur` confortul termic. RL, suplimentul „Timpul liber“ PRIMA TV A DESCHIS „ŞCOALA DE BUNE MANIERE“ Pe 9 noiembrie, la Prima TV, a fost difuzat primul episod din emisiunea-concurs „Scoala de bune ma- niere“. Opt tinere cu grave probleme de socializare vor trece printr-o „transformare“. brief Edito CLAUDIU PĂDUREAN, redactor-șef D e câteva secole, românii sunt prinşi într-un miraj al Occidentului. Aceas- tă tendinţă a apărut încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, care şi-a căutat aliaţi printre princi- pii Europei, precum împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, în loc să îşi întoarcă privirile către Bizanţ ori către principii ruşi. În mod normal, ma- rile capitale, precum Roma, Paris sau Viena au fost cel care exercitau o adevărată vrajă asupra elitelor româneşti. Acum, însă, tot mai mult interesul elitelor româneşti se mută către Bruxelles, inima noii construcţii europene. De data aceasta, însă, Bruxelles-ul nu este capitala unei ţări mari, a unui imperiu, ci este un adevărat expe- riment social, politic şi economic la care sunt chemaţi să participe şi românii. Tocmai de aceea, de această dată, românii nu trebuie doar să preia modele, ci şi să le creeze. Categoric, există membri a elitei româneşti care pot să aducă un plus de valoare instituţiilor europene. Rămâne de văzut dacă România va şti să promoveze oa- menii potriviţi la locul potrivit. NR.5 saptamana@ romanialibera.ro Cât ar costa renunţarea la FMI Dacă vrea să-şi ia înapoi libertatea economică, România ar trebui să plătească – în plus – dobânzi de 1-2 miliarde euro pe an. pag. 3
Transcript
Page 1: Saptana Romania Libera - nr 5

O sinteză a evenimentelor trecute și viitoare

pag. 6 pag. 2 pag. 2 pag. 3 pag. 2 pag. 4 pag. 4 pag. 4 pag. 5 pag. 5

25 26 27 28 29 8 9 10 11 12

25 – 29 octombrie 2010 8 – 12 noiembrie 2010

Mirajul vestului

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

abuz

uri î

n do

saru

l Wik

ilea

ksO

com

pan

ie d

e se

curi

tate

din

Rom

ânia

, car

e ar

ave

a le

g`tu

ri c

u un

ofi

]er

SIE,

ap

are

în d

osar

ele

r`zb

oiul

ui

din

Irak

– u

ltim

ul s

et d

e d

ocum

ente

sec

rete

dez

v`lu

ite

pe

Wik

iLea

ks.

RL,

Ed

i]ia

de

Tran

silv

ania

viil

e pi

erdu

te a

le C

luju

lui

În E

vul M

ediu

, cet

atea

Clu

julu

i era

rec

unos

cut`

pen

tru

zeci

le d

e so

iuri

de

stru

guri

cul

tiva

te, d

ar [

i pen

tru

vi-

nul b

un p

rod

us în

gos

pod

`riil

e lo

caln

icilo

r. A

sta

pân

` la

mar

ele

îngh

et d

in 1

869.

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

proC

ese

Mai

rap

ideŞ

i are

stĂr

i raŢ

iona

liza

teP

re[e

din

tele

Tra

ian

B`s

escu

a p

rom

ulga

t le

gea

pen

tru

unel

e m

`sur

i p

entr

u ac

cele

rare

a p

roce

selo

r, a

dic

` le

gea

„mic

ii re

form

e“. P

rint

re

alte

le, l

egea

intr

oduc

e d

ivor

]ul p

e ca

le a

dm

inis

trat

iv`.

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`

de C

e a

piCa

t MoŢ

iune

a de

Cen

zurĂ

Dis

put

ele

din

tre

PSD

[i P

NL,

dis

cip

lina

fort

e im

pus

` în

PD

L d

e m

ini[

trii

rece

nt d

ebar

ca]i

[i r

eîn t

or[i

la c

ârm

a p

arti

dul

ui f

`cut

ca

Guv

ernu

l Boc

s`

r`m

ân`

în f

unc]

ie.

ww

w.r

oman

ialib

era.

ro

dans

rev

oluŢ

iona

r în

buC

ureŞ

tiO

neB

eat

Dan

ce S

tud

io e

ste

[coa

la d

e d

ans

care

a r

evol

u]io

nat

[i a

ad

us în

ate

n]ia

mul

tora

ace

st s

til d

e d

ans,

dar

[i d

e vi

a]`

– St

reet

D

ance

. De

curâ

nd, O

neB

eat

[i-a

m`r

it e

chip

a d

e co

regr

afi.

RL,

Ed

i]ia

de

Tran

silv

ania

asia

tiCi

i rep

orne

sC e

Cono

Mia

la

Cluj

Pe

pia

]a c

luje

an`,

o c

omp

anie

jap

onez

` d

in d

omen

iul v

a sc

oate

la c

on-

curs

630

de

pos

turi

. Est

e vo

rba

de

AC

E Fu

jikur

a. A

lte

mar

i com

pan

ii,

sud

-cor

eene

, sun

t in

tere

sate

de

Clu

j.

În z

iaru

l Rom

ânia

Lib

er`,

„A

ldin

e“

sârM

a gh

iMpa

tĂ d

in b

alCa

niJu

rnal

istu

l RL

Vir

gil L

az`r

rem

emor

eaz`

tim

pur

ile c

ând

dic

tato

rul

com

unis

t al

Iugo

slav

iei,

Iosi

p B

roz

Tito

era

con

sid

erat

, de

c`tr

e B

ucur

e[ti

, dre

pt

pri

ncip

alul

inam

ic a

l Rom

ânie

i.

Din

zia

rul R

omân

ia L

iber

`, A

ldin

e

Culis

ele a

CCid

entu

lui l

ui C

eauŞ

esCu

În a

nul 1

957,

avi

onul

în c

are

se a

fla

viit

orul

dic

ta-

tor

Nic

olae

Cea

u[es

cu s

-a p

r`b

u[it

lâng

` M

osco

va.

Frat

ele

dic

tato

rulu

i a p

oves

tit

red

acto

rulu

i RL

Vir

gil

Laz`

r cu

lisel

e ac

cid

entu

lui.

RL,

sup

limen

tul „

Dom

us U

til“

de C

e es

te n

eCes

arĂ

CliM

atiz

area

ClĂ

diri

lor?

Un

adev

`rat

r`z

boi

a f

ost

dec

lan[

at p

entr

u a

izol

a

term

ic c

l`d

irile

de

locu

it [

i a o

b]i

ne a

stfe

l un

cons

um

mai

red

us d

e en

ergi

e, c

u m

en]i

nere

a te

mp

erat

urii

aeru

lui î

n lim

ite

ce a

sigu

r` c

onfo

rtul

ter

mic

.

RL,

sup

limen

tul „

Tim

pul

lib

er“

priM

a tv

a d

esCh

is „Ş

Coal

a de

bun

e M

anie

re“

Pe

9 no

iem

bri

e, la

Pri

ma

TV, a

fos

t d

ifuz

at p

rim

ul

epis

od d

in e

mis

iune

a-co

ncur

s „S

coal

a d

e b

une

ma-

nier

e“. O

pt

tine

re c

u gr

ave

pro

ble

me

de

soci

aliz

are

vo

r tr

ece

pri

ntr-

o „t

rans

form

are“

.

brief Edito

claudiupĂdurean, redactor-șef

D e câteva secole, românii sunt prinşi într-un miraj al Occidentului. Aceas-

tă tendinţă a apărut încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, care şi-a căutat aliaţi printre princi-pii Europei, precum împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, în loc să îşi întoarcă privirile către Bizanţ ori către principii ruşi. În mod normal, ma-rile capitale, precum Roma, Paris sau Viena au fost cel care exercitau o adevărată vrajă asupra elitelor româneşti. Acum, însă, tot mai mult interesul elitelor româneşti se mută către Bruxelles, inima noii construcţii europene. De data aceasta, însă, Bruxelles-ul nu este capitala unei ţări mari, a unui imperiu, ci este un adevărat expe-riment social, politic şi economic la care sunt chemaţi să participe şi românii. Tocmai de aceea, de această dată, românii nu trebuie doar să preia modele, ci şi să le creeze. Categoric, există membri a elitei româneşti care pot să aducă un plus de valoare instituţiilor europene. Rămâne de văzut dacă România va şti să promoveze oa-menii potriviţi la locul potrivit.

N r . 5

[email protected]

cât ar costa renunţarea la FMi dacă vrea să-şi ia înapoi libertatea economică, românia ar trebui să plătească – în plus – dobânzi de 1-2 miliarde euro pe an.

pag. 3

Page 2: Saptana Romania Libera - nr 5

2 s ă p t ă m â n a R L N r . 5

ce a fost

29/09 – amănunte în rL, Aldine

F ratele dictatorului, Florea Ceauşescu, a povestit redactorului RL Virgil Lazăr că, în 1957, demnitarii PCR „au plecat

cu un avion Iliuşin - 18 condus de piloţi militari români, pe o vizibilitate zero, întrea-ga zonă fiind întunecată de o ceaţă foarte deasă. Ceea ce a făcut zborul extrem de difi-cil. La Kiev, piloţii români au refuzat să mai conducă acest avion, cu toate că ministrul de atunci al Armatei, Sălăjan, îi ameninţase cu curtea marţială. Atunci, comandantul so-

În anul 1957, avionul în care se afla viitorul dictator Nicolae Ceauşescu s-a prăbuşit lângă Moscova.

vietic al aeroportului le-a spus că tocmai s-au întors dintr-o misiune câţiva piloţi militari, care s-au angajat să-i transporte pe demnitari“. Dar, lângă Moscova, avionul şi-a prins coada într-un copac solid şi a fost rupt exact pe la rama cabinei piloţilor. Avionul, cu coada prinsă de un arbore, s-a întors în jos, iar pasagerii, inclusiv Ceauşescu, au căzut, unul câte unul, la rădăcina copacului.

P reşedintele a trecut în revistă principalele prevederi ale Legii. Printre altele, legea introduce divorţul pe cale administrativă. Notarul poate valida divorţul, cu

împărţirea bunurilor şi a responsabilităţii pentru copii, aşa cum părţile s-au înţeles. De asemenea, părţile într-un proces pot fi înşti-inţate prin fax ori e-mail. Preşedintele a spus că Legea este la fel de importantă în această etapă ca şi Codurile juridice.Şeful statului a afirmat că noua lege este de natură să răspundă exigenţelor românilor, ca procesele să se judece mai repede şi mai bine. Traian Băsescu a subliniat că prin acest act normativ s-a extins numărul structurilor şi persoanelor care pot face recurs în interesul legii. El a enumerat, la acest capitol, Avocatul Poporului şi Colegiul de coordonare al ICCJ.

Majoritate largăCamera Deputaţilor, în calitate de for deci-zional, a adoptat, săptămâna trecută, cu 279 voturi „pentru“, 3 voturi „împotrivă“ şi 4 ab-ţineri, proiectul de lege privind accelerarea proceselor în justiţie. Adoptarea de către Parlament a actului nor-mativ a fost salutată de către Ministerul Jus-

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea pentru unele măsuri pentru accelerarea proceselor, adică legea „micii reforme“.

procese mai rapide şi arestări raţionalizate

Noua lege va accelera soluţionarea litigiilor

Amănunte pe www.romAniALiberA.ro

27/10 – din ediţia rL de transilvania

viile pierdute ale ClujuluiÎn Evul Mediu, cetatea Clujului era recunoscută pentru zecile de soiuri de struguri cultivate, dar şi pentru vinul bun produs în gospodăriile localnicilor. Asta până la marele îngheț din 1869, care a produs pagube uriaşe. La acea vreme, dealurile Baciu, Nădăşel, Breaza, Sfântu Gheorghe sau Coasta Viţeilor erau zonele viticole din care viticultorii scoteau o producţie frumoasă de vin. După îngheţ, au supravieţuit doar câteva soiuri de vie, mai rezistente.

27/10 – din ediţia rL de transilvania

Criza loveşte hergheliile de rasĂCriza economică a avut efecte devasta-toare asupra proprietarilor de herghelii de cai de rasă din Transilvania. Din cau-za lipsei banilor, mulţi proprietari şi-au vândut caii. Cei mai mulţi cumpărători sunt cei din străinătate, aşa că mulţi cai de mare valoare genetică şi sportivă au părăsit românia, vânduţi pe nişte preţuri derizorii. Există şi herghelii unde caii sunt îngrijiţi sub standarde, tot din cauza lipsei banilor. Mai supravieţuiesc herghe-liile din Jucu, Beclean ori Sânpaul.

reportaj reportaj

Unul dintre cele mai puţin cunos-cute episoade din viaţa pastorului lutheran Richard Wurmbrand

este cel al detenţiei sale americane. Este vorba de o arestare scurtă, pentru că eroul originar din România a „bruiat“ o demonstraţie procomunistă din Phila-delphia. Însă tocmai arestarea sa l-a adus, dintr-o dată, în lumina reflectoarelor. Astfel, Richard Wurmbrand, care trecuse prin purgatoriul temniţelor bolşevice, a reuşit să devină unul dintre cei mai cunoscuţi luptători împotriva comunis-mului, dar cărţile sale, în care dezvăluia adevărata faţă a „orânduirii socialiste“ au devenit volume cumpărate de zeci şi sute de mii de oameni din Occident, care începeau să întrezărească adevărata faţă a Terorii Roşii. Richard Wurmbrand a avut satisfacţia de a vedea prăbuşirea comunis-mului, dar şi a fascismului.

Pastorul richard Wurm-brand, evreu convertit la creştinismul lutheran, a luptat deopotrivă împotri-va fascismului şi comunismului.

Gratii pentru apostolul Cortinei de Fier

29/10 – amănunte în rL, Aldine

tiţiei, care a apreciat că reprezintă un prim pas în direcţia implementării noilor Coduri fundamentale ale României. În discursul rostit în Parlament la 21 septembrie, preşe-dintele Traian Băsescu a cerut adoptarea Le-gii „micii reforme“ în justiţie.

Această lege este de natură să răspundă în primul rând exigenţelor românilor, ca

procesele să se judece mai repede şi, zic eu, mai bine.“

Traian Băsescu, preşedintele româniei

Culisele accidentului lui Ceauşescu

Page 3: Saptana Romania Libera - nr 5

N r . 5 s ă p t ă m â n a R L 3

ce a fostAmănunte pe www.romAniALiberA.ro

Dacă vrea să-şi ia înapoi libertatea economică, românia ar trebui să plătească, în plus, dobânzi de 1-2 miliarde euro pe an.

Dacă Guvernul nu va fi mai credibil decât umbrela FMI, renunţarea la acord ar duce la derapaje economice majore.

economie cât ar costa renunţarea la FMi

VariaNta cea Mai buNĂ Acordul cu instituţia financiară interna-ţională implică, printre altele, două aspecte importante: accesul la bani, la finanţări şi politici economice corecte, plus responsabilitatea indicatorilor ma-croeconomici. „Când vorbim de accesul la bani, trebuie să menţionăm că e vorba de bani care merg la rezerva valutară a băncii centrale, care deja este mare. In-direct, banii ajung să finanţeze deficitul bugetar, dar nu ne bazăm doar pe asta, se pot lua banii şi din altă parte. Cred însă că e preferabil acordul. Alta este credibilitatea investitorilor, iar atacurile speculative sunt automat stopate“, a conchis Aurelian Dochia.

Aspecte

Î şi poate permite România să re-fuze semnarea unui nou acord cu FMI? Întrebarea este cu atât mai actuală cu cât acordul ex-piră în primăvara anului viitor şi există semne din ce în ce mai clare ale divergenţelor dintre

FMI şi Guvern. Oficiali ai FMI au condiţionat acordarea următoarei tranşe de revizuirea drepturilor clienţilor bancari prevăzute prin OG 50. Nici reducerea cotei unice, a contribuţiilor sociale sau creşterea salariului minim, dori-te de Guvern, nu au fost văzute cu ochi buni de FMI. În aceste condiţii, este oportună semnarea unui nou acord?

cifre mariO privire aruncată asupra serviciului dato-riei guvernamentale de anul viitor ne arată cât ar trebui să plătim în plus fără un acord. România va trebui să achite anul viitor 57,1 miliarde lei (13,2 miliarde euro), din care 48,5 miliarde lei le reprezintă ratele de capital, iar restul de 8,6 miliarde lei le reprezintă do-bânzile. Sumelor li se adaugă deficitul buge-tar de anul viitor, care va trebui şi el finanţat. La modul teoretic, statul ar putea să se îm-prumute integral pentru a plăti datoriile. Dacă ar face-o, situaţia ar deveni însă, pe an ce trece, mai grea. Dacă ar dori să plătească doar dobânzile de două miliarde euro, renunţarea la un nou acord ar însemna dublarea dobânzii la care s-ar putea împrumuta statul, ceea ce ar în-semna cheltuieli suplimentare de încă două

„prima oară trebuie să dove-dim că suntem serioşi. Încă

mai avem de primit două tranşe de bani. Acordul preventiv de care am avea nevoie ne-ar spori credibili-tatea şi ar asigura un cost redus al împrumuturilor externe.“

crisTian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR)

miliarde de euro. Dacă efectul financiar ar putea fi depăşit, ar apărea şi alte consecinţe periculoase, afirmă economiştii consultaţi de România Liberă.

atacuri speculative şi deficitAnalistul Aurelian Dochia consideră că nu ar trebui tratată cu dramatism neîncheierea unui nou acord, dar analiza consecinţelor indică faptul că ar fi favorabil din mai multe

28/10 – din ediția rL

Disputele dintre PSD şi PNL, discipli-na forte impusă în PDL de miniştrii recent debarcaţi şi reîn torşi la cârma

partidului, eşecul joncţiunii dintre opoziţie şi protestele sindicale au făcut ca Gu vernul Boc să rămână în funcţie printr-o diferenţă de 17 voturi, faţă de numai opt în vară. Munţi de dosare cu semnături pentru demiterea Cabinetului Boc, tricouri şi ecusoane special comandate pentru ziua de ieri, discursuri

Deşi a primit sprijin din partea confederaţiilor sindicale, care au organizat proteste de amploare, opoziţia a eşuat.

De ce a picat moţiunea de cenzură 27/10 – www.romanialibera.ro

preMierĂ: greCia şi bulgaria, Mai Corupte deCât roMânia Corupţia este percepută mai puternic în Grecia şi Bulgaria decât în românia, potrivit Indexului de percepţie al corupţiei din 2010 întocmit de Transparency Inter-national, un indicator ce îşi propune să măsoare corupţia fiecărei ţări. Anul trecut, românia, Bulgaria şi Grecia erau codaşele UE şi se situau la egalitate în materie de percepţie a corupţiei. În indexul de anul acesta, românia este pe locul 69 din 178 de ţări monitorizate, în timp ce Bulgaria are locul 73, iar Grecia – locul 78.

justiție

slabe scoase parcă din arhivă, îmbrânceli între susţinătorii opoziţiei şi forţele de ordine ale Parlamentului. Atât a rămas din promisiunea PSD şi PNL de schimbare a Executivului. „Moţiunea României ma-joritare, moţiune populară“ a fost respinsă miercuri. În favoarea acesteia au fost 219 voturi „pentru“. Au lipsit 17 voturi pentru demiterea Guvernului. Doar 220 de parla-mentari au votat, iar unul s-a abţinut.

puncte de vedere. „Nu s-ar întâmpla nimic dramatic dacă nu am încheia un nou acord cu FMI , însă e de preferat să existe. Riscurile neîncheierii unui acord ar putea viza stabi-litatea valutară, accesul pe pieţele interna-ţionale, credibilitatea în faţa investitorilor. Dacă nu s-ar încheia acordul nou, ar trebui totuşi ca o astfel de decizie să nu se combine cu alţi factori negativi, cum ar fi un deficit bugetar mare“, spune Aurelian Dochia.

românia va începe să returneze împrumutul către FMI din 2011

Page 4: Saptana Romania Libera - nr 5

4 s ă p t ă m â n a R L N r . 5

ce urmează

E conomia clujeană este pe cale să îşi repornească motoarele cu ajutorul unor investitori asiatici. În prima fază, este vorba de sute de locuri de muncă.

În 2011, numărul acestor locuri de muncă ar putea ajunge la câteva mii. Noii investitori asiatici provin din Japonia şi din Coreea de Sud. De asemenea, există un interes tot mai mare şi din partea unor in-vestitori din China.

Primele mutăriPrimii care au mutat pe tabla de şah a econo-miei clujene au fost investitorii din Coreea de Sud şi din Japonia. Deja, LG şi-a deschis la Cluj primul centru de service din afara Bucureştiului şi a anunţat că intenţionează să îşi consolideze prezenţa în Transilvania. Numărul locurilor de muncă ce au fost create astfel, direct şi indirect, este de câteva zeci până acum. A urmat anunţul companiei ACE Fujikura. Este vorba de unul dintre cei mai importanţi furnizori de cabluri electrice pentru concer-nul Volkswagen, care deţine deja două fabrici în Cluj-Napoca şi în Dej. În anul 2008, din cauza crizei economice, ACE Fujikura a închis două fabrici pe care le deţinea în România şi a provocat, astfel, în-chiderea altor fabrici deţinute de furnizorii săi. Acum, CE Fujikura vrea să mai angajeze 630 de oameni în cadrul fabricii sale din Cluj-Napoca, situată în cartierul Mărăşti.

un adevărat război a fost de- clanşat pentru a izola termic clă dirile de locuit şi pentru a ob ţine astfel un consum mai redus de energie. Dar, ca la orice război, există şi victime... Una dintre ele este calitatea aerului din interiorul clădirilor. Cum este definită această calitate a aerului? Cum este afectată „starea de bine“ a locatarului din cauza aerului viciat? Care sunt consecinţele deteriorării calităţii

aerului dintr-o încăpere? Care sunt metodele de menţinere a calităţii aerului dintr-o încă-pere? Aportul de aer proaspăt direct este suficient? Cum este afectată performanţa energetică a clădirii prin luarea în calcul inclusiv a acestui element foarte important? Metodologia actuală de a evalua energetic o clădire ţine cont şi de calitatea aerului? La toate aceste întrebări ne răs-punde dr. ing. Teodor Teretean.

Piaţa terenurilor a suferit cel mai mult din cauza crizei imobiliare. În unele zone preţu-rile terenurilor s-au înjumătăţit faţă de 2008. De exemplu, astăzi, investitorii pot cumpăra în zona Otopeni terenuri bune la 55 euro/ metrul pătrat, preţuri pe care în urmă cu doi ani nu le găseai nici la terenurile din câmp din aceas-tă zonă. Iar dacă este vorba de un teren mai mare, acesta se poate cumpăra şi la 30 euro/metrul pă-

trat. Sunt căutate acum terenuri cu utilităţi, cu acces facil, intabu-late şi cu acte foarte clare, iar su-prafeţele solicitate sunt ceva mai mici. Aceste parcele sunt situate, în general în plaja 350-500 de me-tri pătraţi. Această tendință este manifestată în toate marile oraşe din România, inclusiv Timişoara, Iaşi sau Cluj. Specialiştii în piața imobiliară spun, însă, că o reveni-re a economiei ar putea aduce şi mărirea prețurilor.

Pe piaţa clujeană, o companie japoneză va scoate la concurs 630 de posturi. Este vorba de ACE Fujikura.

Alte mari companii, sud-coreene, precum LG, Daewoo şi Samsung, sunt, la rândul lor, interesate de Cluj.

8/11 – www.romanialibera.ro

dans revoluŢionar în buCureşti

OneBeat Dance Studio este şcoala de dans care a revoluţionat şi a adus în atenţia multora acest stil de dans, dar şi de viaţă – Street Dance. De curând, OneBeat şi-a mărit echipa de core-grafi. Cei 12 coregrafi predau la 10 grupe, fiecare pe stilul său, fie că este hip hop, locking, popping, dancehall, coregrafie scenică sau house dance. Cursurile sunt destinate adolescen-ţilor şi adulţilor, dar există şi grupe destinate copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

10/11 – www.romanialibera.ro

ConCert MirCea baniCiu la sala palatului

Cunoscutul muzician Mircea Baniciu va susţine un concert la Sala Palatu-lui din Bucureşti. El îşi va lansa noul său album „Best Of. Vol. 2“. În cadrul spectacolului, Mircea Baniciu va cânta şi 10 dintre cele mai cunoscute piese ale sale: „Vara la ţară“, „Tristeţi provinciale“, „Dealul cu dor“, „Pisica neagră“, „Întoarcerea la Orient“ şi „Andrii Popa“. Alături de el vor cânta Vlady Cnejevici, Teo Boar, Cristi Iorga şi Marian Mihăilescu. Biletele costă între 50 şi 200 de lei.

10/11 – www.romanialibera.ro

vunk la silver ChurCh

Concertul Vunk de la Silver Church din Bucureşti, cu ocazia turneului naţional „Ca pe vremuri“, va avea loc miercuri, 10 noiembrie 2010. Concertul are ca scop promovarea noului album al trupei rock. Pe lângă multe piese noi, „Ca pe vremuri“ va include şi binecu-noscutele single-uri „La orice oră“, „Dau alarma!“ şi „Artificii pe tavan“. Fanii vor avea ocazia să cumpere noul material discografic, dar şi tricouri personalizate.

pe scurt

asiaticii repornesc economia la cluj

de Ce este neCesarĂ CliMatizarea ClĂdirilor? Criza a adus MutaŢii pe piaŢa terenurilor

investitorii asiatici sunt interesaţi de economia românească

există mai multe companii asiatice care sunt interesate de piaţa din cluj, iar printre acestea

se numără samsung şi Daewoo, ambele din coreea de sud.“

sorin aPosTu, primar cluj

o să ApAră în 10/11/2010 – românia Liberă, Ediția de Transilvania

9/11/2010 – în suplimentul Domus Util 17/11/2010 – în suplimentul Imobiliare

Page 5: Saptana Romania Libera - nr 5

N r . 5 s ă p t ă m â n a R L 5

ce urmează

D in ianuarie 2007, TVR 1 a difuzat, în premieră, serialul „Anatomia lui Grey“, răsplătit cu nu mai

puțin de 37 de premii, dintre care două Globuri de Aur. TVR 1 continuă tradiția şi din 15 noiembrie, în fiecare seară de luni, de la ora 22.00, va difuza cel de-al şaselea sezon din „Grey’s Anatomy“. Doctorii, asis-tentele medicale şi rezidenții spitalului Seattle Grace revin cu noi cazuri, ne vom familiariza cu alte personaje, în schimb ce de la altele ne vom lua rămas bun. În suplimentul „Timpul liber“ din 11 noiem-brie vă aşteptăm cu mai multe informații despre noul sezon, precum şi despre îndrăgiții actori din rolurile principale. Se-rialul deja a devenit unul dintre cele mai îndrăgite de către publicul românesc.

J urnalistul RL Virgil Lazăr re-memorează timpurile când dictatorul comunist al Iugos-laviei, Iosip Broz Tito, era con-siderat, de către comuniştii din Bucureşti, drept princi-palul inamic al României. „În

1952, fiind transferat de la Sibiu la Timişoara (coresp. R.L.), am găsit oraşul de pe Bega în-tr-o atmosferă de oraş asediat. Arterele prin-cipale erau străjuite de panouri enorme, ce-l înfăţişau pe Tito, preşedintele Iugoslaviei, ca pe un criminal, spion şi dictator al ţării sale. Aşa că Stalin l-a pus pe liderul comu-nist al României, Gheor ghe Gheorghiu-Dej, să ţină, în faţa Cominternului, raportul des-pre devierea lui Tito. Desigur, Djilas, Rankovics, ceilalţi din con-ducera organelor speciale nu s-au lăsat mai prejos şi au organizat tot felul de incidente la frontiera cu România, inclusiv plasarea de spioni. Unul dintre ei a fost prins de ofiţerul Iuliu Rosch de la unitatea din Becicherec. Acesta

Serialul a ajuns la sezo-nul cu numărul şase şi a adunat nu mai puţin de 37 de premii. El este una dintre cele mai îndrăgite producţii.

Anatomia lui Grey revine la TVR 1

sârMa ghiMpatĂ din Balcani

tito era considerat drept

criminal de către prietenii

săi comunişti

sârbii şi-au motivat intrarea în România rătăcirii datorate ceţii. Dar, pentru ca pe viitor

să nu se mai «rătăcească», au convenit să se ridice, de-a lungul întregii graniţe, până la Beba, în nord, un gard înalt de sârmă ghimpată.“

virgil lazăr, jurnalist

o să ApAră în 12/11/2010 – paginile ziarului românia Liberă, Aldine

inspiraţie pentru Zidul berlinului Virgil Lazăr mai spune că „aşa se face că, până la «zidul Berlinului», românia a avut graniţă din sârmă ghimpată cu vecinul său ce-l sfidase pe Stalin… Mai târziu, pretextând o vânătoare la Piş-chia, lângă Timişoara, Tito cu Hrusciov s-au împăcat, dar colegii de faţă mi-au povestit că, pe când se aflau într-o plim-bare pe una din alei Tito şi Dej, acesta din urmă a încercat să-l ia de braţ pe oaspetele său, dar Tito l-a îndepărtat iritat. Iar când l-a întrebat pe Dej unde sunt panourile cu el, criminalul, Dej, vizibil stânjenit, a răspuns că au fost arse. Numai că Tito, bine informat, i-a răspuns că ele sunt în magazia P.C.r. Timişoara. Ceea ce era adevărat“.

pReceDent

11/11 – supl. timpul liber

priMa tv a desChis „şCoala de bune Maniere“Pe 9 noiembrie, la Prima TV, a fost difuzat primul episod din emisiunea-concurs „Școala de bune maniere“. Pe parcursul a opt episoade, opt tinere cu grave probleme de socializare vor trece printr-un proces de „transforma-re“, ajutate de Andreea raicu, Maria Lancor, profesoară de limba română, şi Ona Forțu, doctor psihoterapeut. În suplimentul „Timpul liber“ din 11 no-iembrie vă propunem interviuri cu cele trei „profesoare“.

televiziune9/11 – new York times

druMul Chinei spre ue treCe prin europa de est De la statele baltice şi până în Balcani, companii chineze cumpără proprietăți imobiliare şi intră în competiție pentru proiecte publice de infrastructură. Anul trecut, un consorțiu chinez a câştigat con-tractul pentru construcția a două secțiuni de autostradă în Polonia. Era pentru prima dată când o companie din afara Europei primea un contract finanțat parțial cu fon-duri de la UE. Din 2007 încoace, chinezii au început să investească masiv în Europa de Est, în special în producție.

externe10/11 – rL, ediția de transilvania

universitĂŢile iMportĂ studenŢi În condiţiile unei scăderi demografice accentuate, universităţile clujene au început să caute studenţi în străinătate. Cei mai „la îndemână“ sunt cei din repu-blica Moldova, care au avantajul limbii comune. Însă la Cluj vin şi mulţi tineri din Occident, atraşi de taxele mai mici şi de faptul că diplomele româneşti sunt recu-noscute peste hotare, în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Și tot din acest motiv, universităţile clujene atrag studenţi din Africa de Nord şi din America Latină.

educație

călare, abătându-se pe marginea unui lan de porumb, s-a trezit că îi apare în faţă un in-divid care a ridicat mâinile şi a strigat în ro-mâneşte: «Nu trage, mă predau», convins că pe el îl căuta. L-a dus în faţa calului la trap până în unitate, unde l-a predat autorităţi-lor în drept. I-am luat a doua zi un interviu“, îşi aminteşte Virgil Lazăr.

tentativa de invazie iugoslavă„Aşa încât ceea ce s-a întâmplat în zona Ja-mul Mare, din sudul Banatului, într-o dimi-neaţă de duminică a anului 1948, pe o ceaţă deasă, a fost considerată drept o tentativă de invazie a ţării. Un grup de tancuri sârbeşti

11/11 – supl. timpul liber

a intrat pe teritoriul Romăniei, ceea ce l-a determinat pe un plutonier, cel mai mare în grad existent atunci în cazarmă, pentru că ofiţerii locuiau în Timişoara, să ordone: «Foc!». Au urmat morţi şi răniţi, tancurile distruse; cele neavariate s-au retras în grabă. Apoi, a urmat o comisie mixtă, la faţa locu-lui venind miniştrii de război a celor două ţări. De la noi, Leontin Sălăjan. Sârbii şi-au motivat intrarea în România rătăcirii da-torateceţii. Dar pentru ca pe viitor să nu se mai «rătăcească», au convenit să se ridice, de-a lungul întregii graniţe, până la Beba, în nord, un gard înalt de sârmă ghimpată“, mai spune Virgil Lazăr.

Page 6: Saptana Romania Libera - nr 5

6 s ă p t ă m â n a R L N r . 5

top 10 evenimente trecutedosare la schimb pentru parfum şi sex

Un procuror din Sibiu nu cerea doar bani gheaţă pentru muşamalizarea unor dosare, ci şi plată în natură.

Joi, 28 octombrie 2010U n nou scandal a zguduit Justiţia din România. Acesta dezvăluie un sistem

meschin prin care muşamalizarea unor do-sare penale era negociată ca la piaţă de către şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Si-biu, Florin Apostu, împreună cu un grup de complici, din care făcea parte ofiţerul SRI Ti-

B ucureştiul depăşeşte numeroase metro-pole ale lumii, printre care New York şi

Moscova, la numărul de maşini înmatriculate pe cap de locuitor. În prezent, în Bucureşti sunt înmatriculate peste 1,18 milioane de au-tovehicule, adică unul la 1,6 locuitori. Numai în 2010 au fost înmatriculate peste 100.000 de maşini, potrivit Prefecturii Bucureşti. În New York există o maşină la 4,3 locuitori, iar în Moscova, media este de o maşină la 2,75 locuitori.

• Aranjarea unor cauze penale era negociată ca la piaţă, iar printre intermediari se număra inclusiv un ofiţer al Serviciului român de Informaţii.

• Sistemul permitea negocierea unor favoruri în Justiţie în schimbul unor sume de bani, parfumuri şi favoruri sexuale.

beriu Popescu. Convorbirile telefonice dintre cei doi arată meschinăria, lipsa de jenă şi fap-tele penale ale celor care ar fi trebuit să apere interesul public. Stenogramele mai arată şi relaţiile apropiate ale procurorului Apostu cu omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul hol-dingului Atlassib şi al Băncii Carpatica.

Bucureşti, mai aglomerat decât New YorkVineri, 29 octombrie

R L a descoperit cele trei metode prin care „băieţii deştepţi“ obţin profituri

de pe urma Hidroelectrica. Astfel, scandalul Alro este doar ultimul episod dintr-un serial de capă, spadă şi trădare financiar-contabilă început acum 40 de ani. În prima decadă, România s-a împrumutat masiv pentru a construi hidrocentrale, iar în a doua a făcut sacrificii pentru a le achita. În ultimii 20 de ani, cei care au profitat de pe urma hidrocen-tralelor au fost „băieţii deştepţi“.

Hidrobutoiul cu mieremiercuri, 27 octombrie

marți, 26 octombrie

Mai bine tĂieri deCât lipsa privilegiilor

marți, 26 octombrie

FMi, proMotorul unei noi ordini?Vineri, 29 octombrie

rĂzboiul Metalelor raremiercuri, 27 octombrie

urMasul lui basesCu, independent?Joi, 28 octombrie

rusia, în rĂzboiul aFgan

Luni, 25 octombrie

abuzuri în dosarul WikileaksLuni, 25 octombrie

paCiFiCarea Moldovei, pârghia MosCovei

Săptămâna moţiunii de cen-zură, susţinută de proteste, a debutat cu mitingul militarilor rezervişti, dar şi cu acuzaţii din partea puterii că opoziţia insti-gă deliberat la violenţe. Milita-rii rezervişti au cerut de misia actualei puteri şi menţinerea pensiilor speciale. Şi asta, pentru că pensionarii militari ar putea pierde între 60 şi 80 % din drepturile bă neşti, spun reprezentanţii lor.

Summitul financiar al G-20 din Coreea de Sud s-a închis cu un acord istoric de reformare a FMI: Europa a cedat două fotolii din cele 24 care compun Directoratul Executiv al Fondului Monetar Internaţional, instituţie pe care ve-chiul continent o conduce de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. China, Brazilia, India şi Rusia ar putea intra, astfel, în condu-cerea Fondului.

China foloseşte o nouă armă strategică în lupta Beijingului pentru poziţionarea ca actor global şi ia ostatici noile tehnologii. Alerta este maximă în Europa şi în SUA. New York Times a dezvăluit faptul că China a blocat o serie de vapoare încărcate cu metale rare, pe care le-a împiedicat să părăsească apele sale teritoriale. Metalele rare sunt esenţiale pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului.

Într-un interviu acordat RL, Cătălin Avramescu, şeful Cancelariei Prezidenţiale, spune că un candidat cu şanse la fotoliul prezidențial va fi mai degrabă cineva care vine din afara partide-lor actuale. PDL ar trebui să forţeze schimba-rea sistemului electoral, în aşa fel încât să nu se mai întâmple ca la alegerile din 2008, când oameni înfrânţi în colegiile electorale au ajuns în Parlament prin redistribuirea mandatelor.

Rusia a acceptat cererea de asistenţă militară formulată de NATO şi va furniza trupelor occi-dentale din Afganistan zeci de elicoptere mili-tare. Decizia vine la 21 de ani după retragerea fără glorie a URSS din ţara asiatică. De şapte ani, trupele occidentale încearcă să înfrângă trupele islamiste din Afganistan. Pe lângă eli-coptere, Rusia va furniza şi instructori de zbor pentru trupele guvernamentale afgane.

O companie de securitate din România, care ar avea legături cu un ofiţer SIE, apare în dosarele războiului din Irak – ultimul set de docu-mente secrete dezvăluite pe WikiLeaks. Documentele se referă şi la o misterioasă companie de securitate din România, Danubia Global Inc., care, după ce a ucis trei civili irakieni în 2006, a refuzat să se supună anchetei.

Pacificarea Republicii Mol-dova ar putea reprezenta pârghia Moscovei pentru a dobândi influenţă în interiorul UE. Vladimir Socor, analistul fundaţiei conservatoare ame-ricane Jamestown, consideră că, prin tentativa de introdu-cere a României ca factor în procesul de negocieri, ruşii încearcă să învinovăţească Bucureştiul pentru impasul din Transnistria.

Page 7: Saptana Romania Libera - nr 5

ce a fost29/10 – din ediția rL

hidrogenul sulFurat oMoarĂ Marea neagrĂ

Viaţa subacvatică din Marea Neagră riscă să dispară din cauza unei po-sibile explozii cauzate de hidrogenul sulfurat din apă. Salvarea poate veni de la un seism. Specialiştii avertizea-ză că pericolul este imens. Asta, pen-tru că un rezervor uriaş de hidrogen sulfurat, un gaz care în contact cu aerul explodează, aflat la 150 de metri sub nivelul zero al mării, stă să iasă la suprafaţă. Gazul toxic poate duce şi la dispariţia vieţuitoarelor din apă.

27/10 – din ediția rL

a Murit CaraCatiŢa paul

Caracatiţa Paul, care a avut dreptate în toate predicţiile făcute cu ocazia Cupei Mondiale din Africa de Sud, a murit. În complexul acvatic din Oberhausen (Germania), unde a trăit caracatiţa-oracol, a fost construit un acvariu în memoria sa. Caracatiţa s-a născut în 2008 în Anglia şi a fost apoi transferată în Germania. Decesul ei a invervenit din cauze naturale. Printre altele, Paul a prezis victoria Spaniei în finala Cupei Mondiale.

28/10 – din ediția rL

statul n-a terMinat Cu tĂierile

Guvernul trebuie să reducă în conti-nuare cheltuielile cu personalul, iar de reduceri de taxe nici nu poate fi vorba. FMI a fost de acord doar cu majorarea salariului minim. Declaraţiile repre-zentanţilor FMI vin după ce parlamen-tarii români au decis reducerea TVA la alimentele de bază şi după ce oficiali guvernamentali au afirmat că, din luna ianuarie, salariile bugetarilor ar urma să crească. Ei însă nu au precizat care va fi procentajul creşterilor salariale.

pe scurt

N r . 5 s ă p t ă m â n a R L 7

Dan Diaconescu a fost anche-tat prima dată de procurorii anticorupţie în 2005, pentru şantajarea omului de afaceri Petre Paul Ţârdea, care organi-

za jocul de noroc „Eurotombola“ la Prima TV. Atunci, Dan Diaconescu i-ar fi cerut omului de afaceri suma totală de 140.000 de euro – 10.000 de euro pe lună pentru publicitate la OTV şi 4.000 de euro pe lună personal pentru Dan Diaconescu – ca OTV să nu dezvăluie ne-reguli ale jocului. În cazul în care nu plătea, neregulile urmau a fi prezentate în cadrul emisiunii OTV realizate de Mihai Ghezea, în-vinuit şi el de şantaj.

Negocieri în restaurantul lui ŢociuNegocierea sumelor s-a făcut la restaurantul lui Romică Ţociu, în prezenţa mai multor martori, care ar fi confirmat întâmplarea în declaraţiile date la DNA. Printre cei care au confirmat şantajul s-a aflat atât Romică Ţociu, cât şi Marcel Puşcaş. Iniţial, Puşcaş a susţinut că nu ştie nimic de şantaj. După ce a fost pus sub învinuire pentru mărtu-rie mincinoasă şi i s-au arătat convorbi-rile interceptate, Puşcaş a revenit asupra declaraţiilor iniţiale şi a confirmat existenţa şantajului. Potrivit interceptărilor, Marcel Puşcaş ar fi aflat că Diaconescu îl şantaja pe Ţârdea de la asociatul acestuia, Sorin Micula. Puşcaş l-ar fi sfătuit pe Micula să plăteas-că pentru că „Dan e băiat bun“ şi „are şi el nevoie de bani“.

au dispărut probe din dosarul Parchetului!Ţârdea a înregistrat pe telefonul său mobil şantajul lui Diaconescu şi l-a denunţat pe acesta la PNA (acum DNA). Procurorul de caz a fost Cătălin Macovei, iar coordonatorul anchetei Adrian Miclescu, adjunctul procurorului-şef de atunci, Ion Amărie. După ratarea unui flagrant, din ca-uză că Dan Diaconescu a fost avertizat de o

Hackerii români au provocat pa-gube de un miliard de dolari Sta-telor Unite ale Americii. În acest context, autorităţile americane au decis să finanţeze combaterea infracţionalităţii informatice din România. Printre cazurile care au determinat o asemenea reacţie este cea a unui tânăr de 21 de ani din Drăgăşani, care a adus un prejudiciu de trei milioane de dolari companiei eBay. În cadrul

programului finanţat de Statele Unite ale Americii, experţii ame-ricani îi vor învăţa pe poliţiştii români cum să dejoace planu-rile hackerilor. Anunţul legat de finanţarea acestui program a fost făcut de ambasadorul american în România, Mark Gitenstein, care a spus că Statele Unite ale Americii vor înfiinţa şi un centru destinat combaterii criminalită-ţii informatice.

aşezământul monastic de la Voroneţ datează din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arată cercetările recen-te ale arheologilor suceveni. Bi-serica actuală a mănăstirii a fost construită în 1488 de domnitorul Ştefan cel Mare peste temelia primei biserici, distrusă de un in-cendiu. Aceste concluzii reies din cercetările unei echipe de arheo-

logi, coordonată de Florin Hău şi Ştefan Dejan. Arheologii suceveni au cercetat traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumen-tului, acolo unde urmează să fie ridicat un nou corp de chilii. Cercetările arată că, pe vremea lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil, mănăstirea era o ctitorie boierească, nu domnească. Astfel, mănăstirea ar fi fost ctitorită în prima fază de boierul Bârlă.

Patronul OTV a fost trimis în judecată pentru două fapte de şantaj: una din 2005 şi alta din 2009.

Una dintre mărturiile incriminatorii îi aparţine lui Marcel Puşcaş, fost preşedinte al clubului Steaua Bucureşti.

Martorul care l-a înfundat pe diaconescu

pagube de un Miliard de dolari

Amănunte pe www.romAniALiberA.ro

25/10/2010 – din ediția rL 26/10/2010 – din ediția rL

MĂnĂstirea voroneŢ, Mai veChe

Dan Diaconescu este acuzat de şantaj

sursă chiar din PNA, care i-ar fi dat inclusiv documente din dosar, ancheta a fost decli-nată la Parchetul Judecătoriei Sectorului 4, unde nu s-a făcut nimic. În 2009, ca urmare a înregistrării la DNA a unei noi acuzaţii de şantaj, plângerea lui Ţârdea a fost preluată din nou de procurorii anticorupţie. Surpriză, însă: de la dosarul din 2005 a dispărut înregistrarea vocii lui Dan Diaconescu.

Page 8: Saptana Romania Libera - nr 5

8 s ă p t ă m â n a R L N r . 5

top viitor10/11/2010 – rL, Ediţia de Transilvania

Istoria recentă a oraşului Ocna Mureş este strâns legată de cea a ctitoriei

familiei baronilor Solvay. Nobilii bel-gieni au construit una dintre cele mai moderne fabrici din Europa perioadei interbelice. Este vorba de combinatul chimic, care folosea zăcămintele de sare din oraşul situat pe Valea Mureşului. În acea perioadă, Ocna Mureş era un oraş deosebit de prosper, în care muncitorii aveau salarii cât ale unui ministru.

Baronii care au inventat un oraş12/11 – rL, Aldine

s erviciul Mobil de Urgență, Reani-mare şi Descarcerare. Sau SMURD. Face exact ce spune şi numele:

salvează vieţi. În Bucureşti, o face de şapte ani, fără oprire. A salvat milioane de oameni în urma altor milioane de trasee străbătute sub presiunea timpului întot-deauna insuficient. RL a pătruns, timp de câteva zile, în lumea SMURD, pentru a urmări drumul pacienţilor către viaţă. Am făcut cunoştinţă cu eficienta asistentă-şefă, o figură aparte în lumea SMURD-iştilor bucureşteni, i-am văzut la lucru pe medicii de la echipajele de intervenţie şi am stat de vorbă cu părintele SMURD, doctorul Raed Arafat, despre idei, speranţe şi importanţii bani.

reporterii rL au făcut o incursiune în viaţa de zi cu zi a celor care lucrează pentru unul dintre cele mai performante servicii de urgenţă.

La costum ro­șu­de­urgență în Bucureşti

9/11 – ediția rL

10/11 – rL, ediția de transilvania

noieMbrie se înCheie Cu ars hungariCa

Ultimele zile ale lunii noiembrie vor aduce la Sibiu cea mai mare sărbătoa-re a comunității maghiare din oraş şi din împrejurimi. Ars Hungarica începe anul acesta pe 25 noiembrie. Manifes-tările vor fi deschise de un spectacol de balet al Corpului de Balet Sibiu. A doua zi vor avea loc două expoziții de fotografie, una dintre ele cu tema asemănărilor dintre capitalele cul-turale europene Sibiu şi Pecs. Preţul unui abonament de festival este de 50 de lei, respectiv 35 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. Copiii cu vârsta până la 10 ani au intrarea gratuită la manifestările culturale.

cultură

PUBLICITATE

olăritul care aduce

prosperitate


Recommended