Steve Biddulph este unul dintre cei mai cunosculi psihologi din lume. Cdr{ile lui se gdsesc in peste trei milioane de case, au fost traduse in 30 de limbi qi au influen{at felul in care ne privim copiii qi - mai ales - ne creqtem bdielii. Steve Biddulph crede cd trebuie sd ne redescoperim simful comunitAii $i sd ne facem timp sd ne iubim familia, planeta 9i pe cei cu care ne impdrfiin viaJa. Munca lui il poartd in toate collurile lumii, autorul oferind consiliere qcolilor cu privire la educarea bdie{ilor pentru a deveni oameni mai buni. De asemenea, line seminare pentru pdrinfi. Steve este un ecologist infocat la el acas6, in Tasmania, qi in 2005 a condus un proiect despre drepturile omului - SIEV X Memorial Project - care a adus o schimbare pe plan politic gi a determinat guvernul sd aibd o atitudine mai binevoitoare fa\d de refugiafi. www. stevebiddulph. com. Steve Biddulph Cum v sane crestem bdietii ) De ce sunt bdielii diferifi qi cum si-i ajutdm sd devind bdrbali fericifi qi echilibra{i IlustraJii de Paul Stanish Traducere din englezd de Nicoleta Drdghiceanu HUMANITAS BUCURE$TI
Transcript
Steve Biddulph este unul dintre cei mai cunosculi psihologi din lume.
Cdr{ile lui se gdsesc in peste trei milioane de case, au fost traduse in 30
de limbi qi au influen{at felul in care ne privim copiii qi - mai ales - ne
creqtem bdielii. Steve Biddulph crede cd trebuie sd ne redescoperim
simful comunitAii $i sd ne facem timp sd ne iubim familia, planeta 9i pe
cei cu care ne impdrfiin viaJa. Munca lui il poartd in toate collurile lumii,autorul oferind consiliere qcolilor cu privire la educarea bdie{ilor pentru
a deveni oameni mai buni. De asemenea, line seminare pentru pdrinfi.
Steve este un ecologist infocat la el acas6, in Tasmania, qi in 2005 a
condus un proiect despre drepturile omului - SIEV X Memorial Project -care a adus o schimbare pe plan politic gi a determinat guvernul sd aibd
o atitudine mai binevoitoare fa\d de refugiafi.www. stevebiddulph. com.
Steve Biddulph
Cumv
sane crestembdietii
)De ce sunt bdielii diferifi
qi cum si-i ajutdm sd devindbdrbali fericifi qi echilibra{i
Steve BiddulphRaising Boys: Why boys are dffirent - and how to help them becomehappy and well-balanced menCoppight @ Stephen Biddulph and Shaaron Biddulph, 2013Originally published in Australia and New Zealand,as Steve Biddulph,sRaising Boys: ll/hy boys are dffirent - and how to help them becomehappy and well-balanced men by Finch publishing pty Limited,Sydney.
Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a RomdnieiBiddulph, Steve
Cum sd ne cregtem bdielii: de ce sunt b[ieJii diferiligi cum s5-i ajutdm si devini bdrbali fericiti 9i echilibrali /Steve Biddulph; il. de paul Stanish;trad. din englezi de Nicoleta Drighiceanu. -Bucuregti: Humanilas, 20 I 7ISBN 978-973-50-5653-7I. Stanish, Paul (il.)II. Drdghiceanu, Nicoleta (trad.)37
Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e -mail: v anzar i@libhumanitas. roComenzi telefonice: 0372743 382 / 0723 684 lg4
CUPRINS
Prefald la noua edilie
LCare-itreabacubdielii?. ........ 9
2. Cele trei etape ale copiliriei unui bdiat 15
3. Testosteron! ..... 53
4. Prin ce se deosebegte creierul bdielilor de al fetelor. 7l5.Cepotfaceta{ii ........ 87
6. Mame 9i fii. . . ll37. Cum si aibd o viata sexuald sdndtoasd
8.Revolufieingcoald. ..... 161
9. Bniefii qi sportul. 195
l0.Rolulcomunitilii .......207
Noteleautorului.... ....223
Notele autorului - capitolur Notere autorurui de 1a sffirgitul volumului conline refe-rinle.la text 9i informalii suplimentare folositoare cu privire la anumite chestiunimenlionate in capitolere cd4ii. in drephrr fiecdrei intrdri este trecuti pagina gi frag-mentul din text la care se face referire.
Fotografiile - Fotografiile au fost incluse spre a ilustra momente prezente sau tre-cute din viafa de zi cu zi a oamenilor. Cu toate acestea, oamenii din fotografii nu aulegdturd cu povegtile, personajele sau situaliile din cafte.
Permisiunea pentru forosirea fotografiilor - Le suntem recunoscdtori pentru foto-grafiile puse la dispozilie lui paul gi Judi raylor, Narelle sonter, Jim 9i Jenny Smith,Elia Bastianon gi Tony Wallis, Geoffgi Chris price, Glenda Downing, Chris qi Tonycollins, catherine James gi Bruce Stephens, Ella 9i David Martin, Steve qi ShaaronBiddulph, Glenys 9i Brian Atack, steve gi Henrieita Miller, Miles 9i Jane Ferstead,Zoe Finch, Suzanne Jensen qi Ral Lewis, Wendy pettit 9i Curnrmbeena School,
lgbert $i Sue Holloway, Dave Hancock gi Tony James, Anne gi Levi Atkins, Matthew,william qi Patrick Atkins, John Atkins, Kain curran, Luke, Francis qi Raphael Atkins,lteghen
gi Brendon King, Andrew Atkins, Zac Coleman, Andrew WuC", f*" 9iVicki Mawby, Merv Atkins, Luke, Joshua gi Jacob Atkins, David 9i Jonathon Atkins,iStockphoto gi Dreamstime.com.
Permisiunea pentru folosirea texteror - Autorul le mulfumegte pentru amabilitateade a acorda permisiunea de a reproduce materiale purtdtoare de drepturi de autor ur-mdtorilor: ,,Ce fac ta{ii', de Jack Kammer este reprodus din Fz ll-Time Dads,numdruldin mai/iunie 1995, cu permisiunea autorului. Fiagmentur din articolul ,,Mid Schoolcrisis" de Jane Figgis este reprodus cu permisiunea pftricatlei sydney Morning Heratd.Articolul ,,The secret Life of Boys" de sarah MacDonald a apdrut n oaity ri|e,www.dailylife.com.au <h@://www.dailylife.com.arl> pe g mai2012 qi u fori."pro_dus cu permisiunea autoarei.
Prefa!5 la noua edilie
Dacd {i linut weodatd un bdie{el in brafe, mai ales pe aldumneavoastri, atunci pti,ti cdtd dragoste gi cdldurd simlili pen-tru el gi cit de fragil gi vulnerabil pare. Totuqi, aceste sentimenteparcd nu se potrivesc cu imaginea bdielilor care, cand sunt mari,par se fie dificili, duri qi insensibili.
Acum o weme, p[rinfilor le era fric[ si creasci biieli gi
chiar am auzitviitoare mame lipdnd,,Vai, nu!" cdnd li s-a spus
cA vor avea un biiat. Aga cd am vrut sd-i ajut pe pdrinfi s6-qicreascd bnielii cu incredere, qtiind ci vor deveni oameni decaracter.
Bdielii sunt adesea mai energici,maizgomotogi gi mai dor-nici de aventuri periculoase decdt fetele, dar asta inseamnddoar cd trebuie sd gdsim modalitdfile potrivite ca si-$i consu-me energia. $i hebuie sd reugim sd-i facem s5-gi deschid[sufletul, si-i incuraj[m si devind afectuogi gi prevenitori, frrdsd-gi piardd insi forla gi fermitatea care ne plac atdt de multlabdrbalii no$tri, sau simful umorului gi insolenfa care ii facat6t de plini de viali.
Prima edilie a acestui volum a fost cea mai bine vAnduticarte despre biieli in intreaga lume. Mai mult decdt atdt, a fostiubit[, finutd la capdtul patului 9i cititi din scoar!6-n scoarld.Mamele de b[ieJi de pretutindeni le-au dat coate solilor zicdn-du-le ,,Fii atentla asta...".
BiieJii au parte de pericole serioase in viald. Riscul de de-ces inainte de 21 de ani este de trei ori mai mare decdt incaztl fetelor gi sunt de cinci ori mai predispugi sd aibb pro-bleme la gcoal6. Dar peste tot in lume lucrurile se schimb6.
8 / Cum sa ne cregtem bdiefii
Bdiefii gi-au mai venit in fire gi sunt acum mai pulin predis_pugi riscurilor decdt erau acum zece ani.Am ajuns sa_i cregtemmai bine.
Bdie{ii sunt distractivi. Te fac sd r6zi. Sunt plini de viald.vorbesc din inimd qi sunt iertitori. Am incercat sd evidentieztoate aceste calitdliincale9de fa!d. gi sper cd, dacdho;;i,fiica voastrd va aveaun bdiat, uu ,p,rn",',,IJuu,super!,,
Steve BiddulphThsmania, Australia.
www. stevebiddulph. com
CAPITOLUL 1
CARE-I TREABA CU BAIETII?
Seara trecutdm-am dus in ora$ cu ma;ina la o intdlnire, sau
cel pulin am incercat, cdnd m-am izbit din nou de problemabiielilor. La trei magini infala mea, Pacific Highway era blo-catd. Un sedan condus de un tdndr, cu patru prieteni la bord,aincercat sd iasi de pe qosea, dar goferul a calculat greqit. Uncamion care venea din spate a lovit maqina qi a tdrAt-o 50 demetri de-a lungul goselei, strivind-o infioritor. Curdnd au sositmaginile de interventie: pompierii, polilia, ambulanfa. Oameniilucrau pe echipe, cu calm, dar rapid, avdnd in vedere situalia.
Tdndrul de la volan a fost scos din maqini incetul cu ?n-
cetul, in stare de inconqtienfd. Ceilalli patru adolescenfi aveaurdni diverse, unele grave. O femeie mai in vArstd, probabilmama unuia dintre biiefi, a venit in fugi dinspre o fermd dinapropiere. Un polifist a incercat s-o consoleze.
Amprenta masculind era peste tot - lipsa de experienld gi
riscul, pe de o parte, competenla, grija qi determinarea, pe dealtd, parte.
Pentru mine, asta spune tot despre bdrbafi. Bdrbali| dacd,
au fost crescufi bine, pot fi minunali - altruigti, neinfricafi,muncitori. Dar tinerii, cu atdt mai mult biieJii, sunt foarte vul-nerabili, chiar predispugi la dezastre. Cdnd vedem astdzi un
bdiat, nu putem sb nu ne intrebdm ce-o si se aleagi de el.
10 / Cum sd ne cre;tem b6ielii
Bdieliin primejdie
Acum 30 de ani, toati lumea iqi fEcea griji pentru fete. pestetot in lume se depuneau eforluri uriage p"rrt o u le ldrgi orizon_tul, pentru a Ie da incredere cd pot face orice cu viila lor gipentru a demonta barierele ce li se ridicau in cale. $i roadele sevdd gi acum: in zi.oa de azi, fetere sunt cele care au mai murtlincredere in ele, sunt mai motivate gi mai capabile. Mai multefete termind qcoala, mai multe fete se duc la iacultate, iau notemai bune.
Pdrinlii de fete vid clar cd acestea sunt mai concentrate, mailimpezi la minte gi qtiu incotro se indreaptd. B5ie{ii, in schimb,de cele mai multe ori n-au nici cea maivagd idee ce vor. paiaerieni, nu se descurcd la gcoali, sunt stdngaci intr_o relafie,risc5.sd cadl in capcana violenlei, alcoolului qi drogurilor.
Diferenlele apar devreme _ ducefi_vi in orice grEdin4e "usi vedeli cu ochii vogtri. Fetele luqeazd.fericite irip.",rrri, ta_
ielii fac scandal ca, mdrog, ca bdielii! Le tachineazd,pe feie gise ceartd intre ei. in gcoala primard, munca lor este adeseasjegqace gi slabd; profesorii igi petrec timpul incercAnd sd_ilind in frdu, iar fetele nu mai suni atente. C6nd ajung in clasaaIlI-a, majoritatea bdielilor nu mai citesc qi uor6.." monosi_labic: ,,Ha?", ,,Ahe!,.. in liceu, nu mai iau parte la disculii, numerg la concerte, consilii ale erevilor sau la arte activiiaii inafara sportului. pretind cd nu le mai pasd de nimic gi ," polrtaca,;i cum sd fii prost e cea mai tare chestie. CAnd se dau pre_mii, profesorii sunt adesea jenafi cd bdielii nu primesc nici'nul._
in ceea ce privegte retallite, mulli adolescenfi nu qtiu cumsd se poarte in preajma fetelor gi nici nu le infeleg. Unii devindureros de timizi, allii sunt agresivi qi nesuferili c6nd sunt fetein apropiere.Pare cdle lipsesc cele mai elementare cunogtinledespre arta conversafiei.
Dar, inainte de toate, ceea ce ne interesea z6 cel maimult penoi, pdrinlii, qi pentru care ne tremurd sufletul este, bineinlelis,siguranfa. Pe la cincisprezece ani bdielii sunt de trei orimai
Care-itreaba cu baiefii? / 11
predispuqi sd moari dec6t fetele - de obicei in accidente, acte
de violenli sau suicid. De trei ori mai mult! $i la fiecare bdiat
care iqi pierde viala pe gosea, al[i zece rdmAn cu sechele sau
ajung in scaunul cu rotile, victime colaterale. in ceea ce pri-vegte sdnitatea, biielii sunt ca otardincurs de dezvoltare. Oricepdrinte simte o frici in momentul in care fiul lui iese in oraq
cu prietenii: ,,Oare se mai intoarce viu qi nevitdmat acasd?"
Aspectele pozitive
Ajunge cu aspectele negative! Ceea ce ne dorim cu tolii este
un tdnir fericit, energic, prudent, muncitor qi de treabS. Atdtatot! Vrem ca biieJii nogtri si devind birbali de nidejde, care sd
rezolve problemele secolului XXI. $i intre timp, wem sd spele
vasele qi sd-gi facd cwat in camer6.
in ultimii zece ani, aminvd[atmulte lucruri despre adevd-
rata fald a bdielilor, care vd vor surprinde qi vd vor incAnta.
Vreo treizeci de ani a fost la modd s[ spui c[ bdieJii gi fetele
sunt fix la fel. Dar, a$a cum ne-au tot zis pdrintli qi profesorii,
12 / Cum sE ne cre;tem bdieiii
aceasti abordare n-a mers. Noi cercetdri arctd cdintuilia pd-r!{itol cd bdiefii lor sunt diferi}i este aAevarati. Am inceputsi infelegem cum sd le apreciem masculinitatea gi s6 le_o mo_deldm, nu doar sd le-o inXbugim.
ldeile principale ate acestei c5rtiin aceastd carte vom cerceta un numdr important de desco_periri revolulionare in infelegerea bdiefilor. in urmetorul capitolvom explica mai intai cele trei etape"distincte aledezvoltdrii:
1. De la 0 Ia 6 ani - anii c6nd tnvald sd iubeascd;2. De la 6la 14 ani _ anii c6nd tatdl
"oir"*d cel mai mult;
Care-i treaba cu b6ietii? / 13
3. De la 14 anipdndla maturitate - anii cdnd bnie{ii au ne-voie de mentori gi alfl adulf, care sd-i pdstoreascS, fn afardde pdrin\iilor.
Cunoscdnd aceste etape, veli fi mai pregiti,ti qi mai relaxaJicu toate c0te vor urma gi vefi qti cum sd le faceli fa15.
in al treilea capitol, vom examina efectul hormonilor asu-pra comportamentului biiefilor qi vom incerca s6-i ajutim pecei din urml si-gi stipdneasci aceast[ etapdadezvoltdni.Toatdlumea a auzit de hormoni, dar cdnd anume intrd ei in acliunegi ce anume fac? De ce sunt tinerii de 13 ani atdt de prostufi, iarcei de 14 atAt de de pugi pe scandal? $i cum rezolva[i aceastiproblemd cu infelegere qi fird si vd pierdeli simlul umorului?
in al patrulea capitol vom ardta in ce fel sunt vulnerabilecreierele biielilor gi cum pot fi acegtia stimulafi sd comunicecu mai multi uqurin!6. Cdnd stafi de vorbd cu b[iefii qi le spu-nefi poveqti, le dezvoltali conexiunile cerebrale, ceea ce-i ajutdsi se exprime mai bine cu ajutorul cuvintelor sau sentimentelor.Lumea nu mai are nevoie de bdrbali care si se lupte cu taurii,ci de bdrbali care si gtie sd se poarte.
Apoi vom vorbi despre rolul vital al talilor gi cum si vddescurcafi chiar dacd nu afi avut un tatd tocmai bun. Cei maimulli bdrbali, se pare, vor sd suplineasc[ ceea ce le lipsea ta-tdlui lor, dar nu qtiu intotdeauna cum s-o fac6. Revolu{ia pater-nit[fii a fost una dintre cele mai fericite schimbdri din ultimiitreizeci de ani. Dacd sunteli mamd singuri qi citili aceasticarte,vdvom spune ce putefi face ca sI fili siguri ci fiul dum-neavoastri va avea parte de birbafi cu influenfd pozitivd inviafa lui.
Apoi urmeazd, cdteva pove$ti qi ponturi despre mame gifii.Mamele trebuie sd fie increzitoare gi creative cu biie{ii gi s6-iajute sd se simtd in largul lor in preajma sexului opus. O mamdeste o ,prieteni de probd" gi igi invald biiatul cum sd se in-leleagd cu o femeie. Fie cd o conqtientizezL, fie cd nu, ea estegablonul pentru toate relaliile lui viitoare.
