SALUS - O RETEA EUROPEANA DE URMARIRE A REFORMULARII ALIMENTELOR PROCESATE din punct de vedere AL REDUCERII NIVELURILOR DE GRĂSIME, GRASIMI SATURATE ŞI TRANS, SARE ŞI ZAHĂR. IDENTIFICAREA ŞI SCHIMBUL DE BUNE PRACTICI PRIVIND ASPECTELE TEHNICE ŞI ECONOMICE ALE REFORMULARII ﾎN ﾎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII. Analiza contextului local Acest document face parte din proiectul "SALUS", finantat de Uniunea Europeana în cadrul Programului de Sănătate. Acest document a fost elaborat pentru Comisia Europeana, dar reflecta numai opiniile autorilor, iar comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informaţiilor conţinute.
Transcript
1
SALUS - O RETEA EUROPEANA DE URMARIRE A REFORMULARIIALIMENTELOR PROCESATE din punct de vedere AL REDUCERII
NIVELURILOR DE GRĂSIME, GRASIMI SATURATE ŞI TRANS, SARE ŞIZAHĂR. IDENTIFICAREA ŞI SCHIMBUL DE BUNE PRACTICI PRIVIND
ASPECTELE TEHNICE ŞI ECONOMICE ALE REFORMULARII ÎNÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII.
Analiza contextului local
Acest document face parte din proiectul "SALUS", finantat de Uniunea Europeana în cadrul Programuluide Sănătate. Acest document a fost elaborat pentru Comisia Europeana, dar reflecta numai opiniile autorilor, iarcomisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informaţiilor conţinute.
2
AUTORIErika Horváth dr., Campden BRI Ungaria (Ungaria)Nora López, Laboratorul de Biologie Moleculara, Nutritie si Biotehnologie, Universitateta din Insulele Baleare şi CIBER –Centrul de Fiziopatologia obezitatii si nutritiei (Spania)Núria Granados, CIBER – Centrul de Fiziopatologia obezitatii si nutritiei (Spania)Paula Oliver, Laboratorul de Biologie Moleculara, Nutritie si Biotehnologie, Universitateta din Insulele Baleare şi CIBER –Centrul de Fiziopatologia obezitatii si nutritiei (Spania)Francisca Serra, Laboratorul de Biologie Moleculara, Nutritie si Biotehnologie, Universitateta din Insulele Baleare şi CIBER– Centrul de Fiziopatologia obezitatii si nutritiei (Spania)M. Luisa Bonet, Laboratorul de Biologie Moleculara, Nutritie si Biotehnologie, Universitateta din Insulele Baleare şi CIBER– Centrul de Fiziopatologia obezitatii si nutritiei (Spania)Adriana MACRI, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (Romania)Nastasia BELC, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (Romania)Alina CULETU, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (Romania)Florin SOPTICA, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (Romania)Holly Blackman, Campden BRI, (Anglia)Gary Tucker, Campden BRI, (Anglia)Sue Keenan, Campden BRI, (Anglia)Lutz Graeve, Universitatea din Hohenheim (Germania)Walter Vetter, Universitatea din Hohenheim (Germania)Lena Stütz, Universitatea din Hohenheim (Germania)Bettina Dalinger, Universitatea din Hohenheim (Germania)Stefanie Kaffarnik, Universitatea din Hohenheim (Germania)Marco Ramadori, CODACONS ONLUS (Italia)Daniele La Valle, CODCONS (Italia)Terhi Latvala, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)Minna Mäkelä, Universitatea Aalto (Finlanda)Raija Tahvonen, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)Tuomo Tupasela, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)Pavlina Paraskova-Tabakova, Departamentul "Tehnologii de refrigerare pentru producţie şi depozitare", Institutul deCercetare-Dezvoltare in domeniul alimentar (Bulgaria)Dida Iserliyska, Laboratorul "Analiza senzoriala a alimentelor", I.C.D. in domeniul alimentar (Bulgaria)Gabor Zsivanovits, Dept. "Formularea si design-ul alimentelor", I.C.D. in domeniul alimentar (Bulgaria)Boryana Brashlyanova, Dept. "Tehnologii de refrigerare pentru producţie şi depozitare", I.C.D. alimentara (Bulgaria)Matjaz Cervek, Departamentul de Cercetare-Dezvoltare in Nutritie, Emona (Slovenia)Mihael Gajster, Departamentul de Cercetare-Dezvoltare in Nutritie, Emona (Slovenia)Mateja Vendramin Pintar, Departamentul de Cercetare-Dezvoltare in Nutritie, Emona (Slovenia)Zdenka Mauser, Departamentul de Cercetare-Dezvoltare in Nutritie Emona (Slovenia)Wolfgang Kneifel, Universitatea de Resurse naturale si Stiintele naturii, Vienna (BOKU), (Austria)Andreas Hoehl, Universitatea de Resurse naturale si Stiintele naturii, Vienna (BOKU), (Austria)Lylia Guerouaou, Agro-Hall (Franta)Adrien Agoulon, Agro-Hall (Franta)Karine NICOLAS, Agro-Hall (Franta)Veronique Andre-Linet, Agro-Hall (Franta)Bertrand Hubert, Agro-Hall (Franta)Marie-Daniele Legalloudec, Agro-Hall (Franta)Dario Vallauri, TECNOGRANDA (Italia)Cristina Pellegrino, TECNOGRANDA (Italia)Maria Chiara Cavallero, TECNOGRANDA (Italia)Marco Cigna, TECNOGRANDA (Italia)Terhi Latvala, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)Minna Mäkelä, Universitatea Aalto (Finlanda)Raija Tahvonen, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)Tuomo Tupasela, MTT Cercetari Agroalimentare Finlanda (Finlanda)
Acest document este un rezumat care include concluziile principale din "Analiza contextuluilocal", raport dezvoltat în cadrul proiectului SALUS, finantat prin Programul de Sănătate alAgenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori numărul 2010 12 10.Analiza contextului local a fost realizata prin importanta contributie a cincisprezece parteneridin cele douasprezece tari europene implicate in proiectul SALUS, care au efectuat analizamodului de reformulare a alimentelor în ţările lor.Partneri:
Universitatea de Resurse naturale si Stiintele naturii, Vienna (BOKU), (Austria) Institutul de Cercetare-Dezvoltare in domeniul alimentar(FRDI), BULGARIA MTT Cercetari Agroalimentare, FINLANDA Critt Cercetari Agroalimentare - Normandia (AGRO-HALL), FRANTA Universitatea din Hohenheim (UHOH), Germania Technical University of Berlin (TUB.LMBT),Germany Campden BRI Magyarorszag (CBHU), UNGARIA TECNOGRANDA SpA (TECNOGRANDA), ITALIA Coordonatorul Asociatiei pentru Protectia mediului şi a Drepturilor utilizatorilor siconsumatorilor (CODACONS), ITALIA Institutul European pentru Dezvoltare socio-economică (ISES), ITALIA Serviciul Alimentar si Veterinar de Stat din Republica LITUANIA (SFVS) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA), ROMANIA Departamentul de Cercetare-Dezvoltare in Nutritie Emona (JATA-EMONA), SLOVENIA Universitatea din insulele Baleare (UIB), SPANIA Campden Technology SRL, (CCFRA), ANGLIA
ROMANIA: Autorii doresc sa multumeasca expertilor din institutiile guvernamentale,comunitatii academice si sectorului de afaceri pentru ajutorul acordat în colectarea şianalizarea informaţiilor privind reformularea alimentelor in Romania.Multumiri speciale oficialialilor de la Ministerul Sanatatii pentru ca ne-au impartasit dincunoştinţe şi punctele lor de vedere asupra reformularii alimentelor, pentru ca ne-au pus ladispozitie documente şi date pentru elaborarea raportului, precum şi pentru participarea lor ladiscutiile din grupurile de lucru.ROMALIMENTA, Federatia Patronala Romana din Industria alimentara şi ROMPAN, PatronatulRoman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase, primesc multumirile autorilorpentru ajutorul acordat in colectarea de informaţii privind implicarea industriei romanesti inprocesul de reformulare a alimentelor şi pentru participarea lor activă în analizele STEEPV şiSWOT.Adriana MACRI, Nastasia BELC, Alina CULETU si Florin SOPTICA, autorii Raportului de tara.
5
SPANIA: autorii multumesc foarte mult tuturor expertilor din sectoarele economic, academic şisocial şi agenţiilor guvernamentale din Spania care au legatura cu reformularea alimentelor sicare au avut amabilitatea de a ne impartasi punctele de vedere şi opiniile pe această temă încontextul Spaniei, si care au furnizat material pentru elaborarea acestui raport. În modparticular, multumirile noastre speciale: Anei Palencia, presedinte al Platformei “Dieta,Activitate Fizica si Sanatate” NAOS a Federatiei Spaniole de Industrie alimentara si Băuturi(FIAB), preşedinte al grupului de lucru pentru Compozitia alimentelor de pe această platformă,şi Directorul de Comunicare al Companiei Unilever Spania; Iñaki Larrabeiti, Director deCalitatea produselor la Grupul Eroski; Andreu Palou, Profesor de Biochimie şi biologiemoleculară şi director al Laboratorului de biologie moleculara, nutriţie şi biotehnologie alUniversitatii din Insulele Baleare (UIB), si presedinte onorific al comitetului stiintific al AgentieiSpaniole pentru Siguranta Alimentara si Nutritie (AESAN) şi vice-presedinte al Colectivuluiştiinţific pentru Nutritie al Autoritatii Europene pentru Securitatea Alimentelor (EFSA);Catalina Picó, profesor de Biochimie şi biologie moleculară la UIB, şi membru al comitetuluiştiinţific AESAN; Maite Navarro Fayos, I+D+I tehnolog pe linie de nutriţie şi sănătate de laCentrul tehnologic spaniol de inovare şi dezvoltare pentru industria alimentara Ainia; şiFrancisco Jiménez-Colmenero, tehnolog alimentar la Consiliului National Spaniol de Cercetare(CSIC).
BULGARIA: Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Analiză - Sofia, Agentia bulgara pentruSiguranta Alimentelor - Sofia si Asociatia bulgara a bauturilor racoritoare; in asociere pe parteade cercetare cu: Universitatea de Tehnologie alimentară - Plovdiv, Colegiul Medical - Sofia,Universitatea din Plovdiv - Bulgaria. Şi alte domenii ale industriei alimentare: LB Lact - Plovdiv;compania "Dimitar Madjarov" - Plovdiv; Alpi Comert SRL - Asenovgrad; Philicon 97 SRL -Plovdiv; VITANEA SRL - Plovdiv; şi Asociatia bulgara a bauturilor racoritoare – Sofia, din parteaconsumatorilor.
Tendinte de Mediu............................................................................................. 54
Tendinte Politice ................................................................................................ 57
Tendinte ale Valorilor etice ............................................................................... 59
Lista cu abrevieri si acronime...................................................................................... 62
7
CUVANT INAINTEDefinitia reformularii alimentelor
Reformularea alimentelor nu se regaseste direct în legislaţia produselor alimentare şi, prinurmare, nu există o definiţie oficiala disponibila pentru alimentele reformulate. Totuşi, uneledocumente legislative europene se refera indirect la reformularea alimentelor prin stabilireade limite superioare pentru anumite componente alimentare sau prin definirea obiectivelor desanatate. In acest context de alegere a alimentelor sanatoase, reformularea alimentelor arputea fi definita ca fiind modificarea compoziţiei alimentelor existente prin reducereaanumitor componente alimentare, concomitent cu menţinerea caracteristicilor, cum ar fiaroma, textura si durata de conservare.
Reformularea alimentelor este o forma de modificare tehnica care implica noi reţete pentrucombinarea ingredientele produsului. Cateva motive pentru a reformula alimentele sunt:- dezvoltarea unor produse alimentare mai sănătoase- imbunatatirea aromei (îmbunătăţirea percepţiei consumatorilor)- respectarea legislaţiei naţionale sau internaţionale.
Conform unor publicaţii ştiinţifice, reformularea alimentelor este definită ca o scădere acontinutului de sare, grăsimi sau zahăr din alimente şi, de obicei, se referă la dezvoltarea unorobiceiurilor alimentare mai sănătoase.
In general, conceptul de reformulare a alimentelor se referă la sănătatea publică şi furnizareade informaţii care permit consumatorilor să ia o decizie de cumparare in cunostinta de cauza.Reformularea produselor alimentare existente include reducerea cantitatii de grăsime, zahăr şisare pentru a preveni problemele de sanatate.Mai multe organizaţii de cercetare studiaza impactul alimentelor asupra sănătăţiiconsumatorului şi modul de a îmbunătăţi reformularea produselor alimentare.
In UE, există iniţiative în derulare care includ programe pentru reducerea de sare, grasimi sauzaharuri cu scopul de a reformula alimentele, aceste iniţiative fiind conduse de industrie şiguverne.
8
INTRODUCEREÎn ultimii ani, relevanta populatiei supraponderale şi obeze a atins un nivel de epidemieglobală de proporţie în majoritatea tarilor europene, datorită dietei nesanatoase si stilului deviata al oamenilor.In acest context CE a recunoscut nevoia unei abordari coordonate de o serie largă de factoricare au legatura cu Carta Albă privind nutriţia, supraponderalitatea si obezitatea referitor laproblemele de sanatate.
Proiectul SALUS - O retea europeana de urmărire a reformularii alimentelor; Identificarea şischimbul de bune practici pentru IMM-uri şi consumatori, are scopul de a sprijini punerea înaplicare a Cartei Albe a CE: reformularea fabricarii alimentelor, Analiza contextului UE şiidentificarea şi schimbul de cele mai bune practici în ceea ce priveşte reducerea nivelurilor desare, grasimi si zahar din produsele alimentare şi campanii de informare pentru consumatori.
WP4 - Analiza contextului local a fost efectuată la începutul proiectului, iar ţările partenereimplicate au fost: Austria, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Lituania,Romania, Slovenia, Spania si Marea Britanie.Metodologia utilizată în efectuarea acestei analize a fost elaborata de IBA şi adoptata deconsortiul proiectului SALUS. Această metodologie a permis studiul literaturii din domeniu siidentificarea instrumentelor pentru analiza diferitelor contexte locale.Informaţiile pe care această analiză se bazează, au fost obţinute prin evaluarea literaturii,inclusiv a legislaţiei, documentelor oficiale, standardelor, codurilor de practici, rapoartelor şirecomandărilor comisiilor stiintifice, a publicatiilor stiintifice, ghidurilor asociaţiilorconsumatorilor şi asociatiilor neguvernamentale. Protocoalele literaturii disponibile recenzatesunt prezentate în anexele corespunzătoare. Analiza este, de asemenea, completata cu opiniişi experienţe ale reprezentantilor din industria alimentara, organizatiile de consumatori,domeniul cercetarii şi factorilor politici cu scopul de a informa despre tendinţele reformulariialimentelor prin discutii in cadrul focus-grupurilor, utilizand instrumente pentru colectareadatelor şi informaţiilor precum: chestionare, analizele SWOT şi STEEPV.Pentru a înţelege contextul local privind reformularea alimentelor referitoare la reducereacontinutului de sare, zahăr şi grăsimi, au fost colectate şi analizate informaţii relevante desprenevoile locale pentru fiecare ţară. De asemenea politica, cadrul legal şi de reglementare în careproducatorii de alimente funcţionează şi interacţionează şi alte probleme specifice: bunelepractici, valorile culturale si tehnice, precum si barierele economice si tehnologice, toate suntconsiderate a avea legatura cu reformularea.
Analiza s-a axat pe datele din ultimii 5 ani, desi datele mai vechi au fost incluse când s-aconsiderat necesar.
Astfel, scopul prezentei analize este acela de a furniza cadrul de desfasurare şi de identificare aproblemelor cheie in legatura cu reformularea alimentelor.
9
Prezentarea generală a rapoartelor de taraBolile legate de regimul alimentar, reprezinta o preocupare majoră în toate ţările reprezentateîn cadrul proiectului SALUS. De la populaţiile din Sud, in mod traditional predispuse la o dietasanatoasa mediteraneana, la oamenii din Nord, obisnuiti cu diete alimentare bazate peproduse de origine animala, sau de la populatiile din Vest, familiarizate cu alimente bogate îngrăsimi saturate, la cele din Est, binecunoscute pentru alimentele lor sărate şi bogate ingrasimi, toate inregistreaza rate inalte de morbiditate şi mortalitate care au legatura cu bolilenetransmisibile de nutriţie.
În acest context şi – intr-o anumita masura – la cererea UE si OMS, guvernele au dezvoltatplanuri de acţiune pe sănătate si nutriţie pentru a reduce incidenta unor astfel de boli.Autoritatile recomanda reducerea aportului de sare, grasimi si zaharuri, precum si un stil deviata sanatos. În majoritatea ţărilor, accentul este pus mai degraba pe sensibilizareaconsumatorilor decat pe reformularea alimentelor, ca opţiuni de sanatate probabil mai largdisponibile pe piata. In mod particular, interesul este legat de obiceiurilor alimentare aletinerilor, fiind instituite cateva regulamente pentru firmele de catering, care sunt obligate saserveasca mese sănătoase, iar agenţii operatorii cu activitate în domeniul alimentar să adopteo comercializare corecta.
Tabelul 1. Din schemele nationale de reformulare
Tara N u t r i e n t u l s u p u s r e f o r m u l a r i iSare (sodiu) Grasimi
totaleGrasimisaturate
Grasimitrans
Zaharuri Energie /Marimea
porţieiAustria Da - - - - -Bulgaria - - - - - -Finlanda - - - - - -Franta Da Da Da - Da -Germania - - - Da - -Ungaria Da - - - - -Italia Da - - - - -Lituania - - - - - -Romania Da - - - - -Slovenia - - - - - -Spania Da - - Da - -Marea Britanie Da Da Da Da Da Da
Reformularea alimentelor pentru a reduce conţinutul de sare, grasimi si zahar era mai mult saumai puţin inclusa în planurile privind alimentatia din toate ţările. Majoritatea actiunilor sebazează pe acorduri voluntare între autorităţi şi agenţii operatorii cu activitate în domeniul
10
alimentar, acestia din urma asumandu-si intreaga sarcina a responsabilitatii sociale in cadrulprogramului. Intreprinderilor mici si mijlocii nu li se acorda sprijin sau primesc foarte putin.Unele ţări au introdus legislatia pentru stabilirea compozitiei alimentelor raportat la anumiteelemente nutritive (ex. Austria - regulamentul privind acizii graşi trans, Ungaria - suprataxa pesare şi zahăr, sau Romania – normele de prelucrare a carnii), indemnand companiile catrereformulare.Cu exceptia pionierilor din acest domeniul, Finlanda si Marea Britanie, cele mai multe ţări suntla inceput de drum. In acord cu cadrul UE de acţiuni naţionale privind reducerea continutuluide sare, in Europa initiativa de reformularea se focalizeaza pe sare în majoritatea ţărilor(tabelul 1). Grasimile trans sunt vizate în alte state europene. Contradictiile privind utilitatealor sau despre cuvânt în sine, sunt destul de generale. Beneficiul reformularii alimentelor esteintens dezbatut intre diversele părţi interesate, incriminandu-se nutrienţii vectori pentru uneleelemente nutritive esentiale (de ex. sare şi iod, grasime si vitamine liposolubile sau acizi grasipolinesaturati) sau datorită aspectelor privind siguranta alimentara aparute prin reformulare.
In baza Cartei Albe intitulate "Strategie pentru Europa privind nutriţia, supraponderalitatea siobezitatea" a fost dezvoltat cadrul UE pentru iniţiativele naţionale referitoare la sare. Estedescrisa o viziune comuna pentru o abordare europeană generala referitoare la reducereacontinutului de sare şi oferă suport statelor membre pentru punerea în aplicare a schemelorde reformulare. O listă a eforturilor curente de reformulare, ce ia in considerare continutul desare din alimentele consumate, este data în tabelul 2. Unele strategii sunt axate in special peindustria alimentara, în timp ce altele intersecteaza alte industrii, implicand întreagul sector alindustriei alimentare, precum şi industria HoReCa / (Hoteluri-Restaurante-Catering)
Tabelul 2. Din schemele de reformulare a continutului de sare
Tara Datainceperii
Datafinalizarii
Initiative Participants Implicare Tinta
Austria 2010 2015 Ministerul Federalpentru Sanatate
Industria depanificatie
Voluntar 15%reducere
Franta 2010 - Ministerul deHrana, Agricultura
şi Pescuit
Industriaalimentară
Voluntar -
Ungaria 2012 2018 Ministerul Sanatatii Industria depanificatie
Voluntar -
Italia 2009 2012 Ministerul Sanatatii Industria depanificatie si
paste
Voluntar 10%reducere
Romania 2011 2015 Ministerul Sanatatii Industriaalimentară
Voluntar -
Spania 2010 2014 Ministerul Sanatatiisi de Politica
Sociala
Industriaalimentară siind. HoReCa
Voluntar 20%reducere
MareaBritanie
2006 2012 Departamentul deSanatate, Agentia
de Standarde
Industriaalimentară
Voluntar -
11
alimentareMulte tari UE au o lungă istorie in lupta contra bolilor de nutritie, cu numeroase recomandarisi planuri de actiune privind sanatatea si nutritia, existente cu mult inainte de cadrul UE(tabelul 3). Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor programe era insuficientă, fiindnecesare noi şi mai eficiente strategii. Desi este disponibila pe piaţă o mare varietate deproduse cu conţinut scăzut de sare, zahăr, de grăsime sau produse echilibrate d.p.d.v. alacizilor grasi, populatiile acestor state consumă încă prea mult zahar, sare şi grasime(saturata).
Tabelul 3. Incercari anterioare de reformulare a alimentelor pentru a abordabolile legate dediete
Tara Sare (sodiu) Grasimitotale
Grasimisaturate
Grasimitrans
Zaharuri Energie /marimeporţie
Austria - - - Da - -Finlanda Da Da Da Da DaFranta Da Da Da - Da -Spania Da Da Da Da Da -Marea Britanie Da Da Da - Da -
Principalele organizatii publice implicate în dezvoltarea politicilor privind alimentele şisănătatea şi de sprijinire a organizaţiilor din acest domeniu, sunt prezentate in tabelul 4.
Tabelul 4. Principalele organizatii publice implicate în domeniul alimentatiei şi sănătăţii, înspecial în reformularea alimentelor şi alte organizaţii care susţin domeniul alimentatiei şisănătăţii.
Tara Principalaorganizatiepublica
Alte organizaţii care susţin domeniul alimentatiei şi sănătăţii.
Austria MinisterulFederal alSanatatii
Ministerul Federal de JustitieMinisterul Federal pentru Agricultură, Silvicultură, Mediu şi gestionareaApeiMinisterul Federal al Muncii, Afacerilor Sociale şi Protecţiei ConsumatoruluiMinisterul Federal al Economiei, Familiei si TineretuluiMinisterul Federal de FinanteMinisterul Federal al Apararii si SportuluiMinisterul Federal pentru Educatie, Stiinta si CulturaAGESReprezentanti ai statelor federaleCamera medicala austriacaCamera farmaceutica austriacaCamera Federala de Munca austriaca (AK)Federatia sindicatelorConsiliul pensionarilorAsigurarile SocialeCamera Federala austriaca de Economie (WKO) şi a subunităţilor precum
12
breslele si "Asociatia Industriilor alimentare ale Camerele de agricultură dinprovinciile austriece”Camera federala austriaca de EconomieUniversitati de Stiinte aplicate (Sănătate publică si Dietologie)Universitati de Medicina – Medicina nutritionala si SanatateUniversitatea Centrala din Viena - Stiinte NutritionaleGesundheit Österreich GmBHObesity Task ForceAsociatia Medicilor diabetologi, ÖGEAsociatia pentru Medicina geriatrica si GerontologieAsociaţia austriacă pentru Pediatrie si Medicina adolescentuluiAsociatia austriaca VÖLB (Asociatia austriaca de Alimentatie &Biotehnologie – membra a IUFoST)
Bulgaria MinisterulSanatatii
Ministerul Agriculturii si AlimentatieiAgentia bulgara de Siguranta a alimentelorCentrul Naţional pentru Sănătate publică şi analizeMinisterul Mediului şi ApelorConsiliul de MinistriMinisterul Muncii si Afacerilor socialeAsociatia bulgara pentru industria alimentara si a bauturilorInspectoratele regionale pentru Protectia si Controlul sanatatii publice
Finlanda MinisterulAgriculturii siPadurilor(MMM)
Autoritatea finlandeză de Securitate Alimentara (Evira) care apartine MMMMinisterul Afacerilor Sociale si SanatatiiMinisterul Muncii şi EconomieiConsiliul National finlandez al Educatiei (FNBE).Institutul Naţional pentru Sănătatea şi BunăstareInstituţia Asigurărilor Sociale din FinlandaAsociatia finlandeză pentru boli de InimaAsociatia finlandeză pentru boli tip Diabet
Mediu şi Sănătate & Securitate în Muncă (ANSES)Agentia franceza pentru Siguranţa Alimentară
Ungaria MinisterulResurselorNationale,Secretariatulde Stat pentruSănătate
Ministerul Dezvoltarii Rurale (MRD) şi,Biroul maghiar de Securitate alimentara care aparţine MRDMinisterul Economiei NaţionaleAutoritatea maghiara pentru Protectia ConsumatorilorAsociatia Nationala pentru Protectia ConsumatorilorServiciul National de Sanatate Publica si Oficiul Medical
Germania InstitutulFederal deEvaluare aRiscului, BfR
Biroul Federal de protecţie a consumatorului şi Siguranţa Alimentară (BVL)sub jurisdicţia Ministerului Federal pentru Alimentaţie, Agricultură şiProtecţia Consumatorului (BMELV)
Italia MinisterulSanatatii
Ministerul Sănătăţii – Departament Nutritie, http://www.salute.gov.it/Ministerul Educatiei si Cercetarii - http://www.salute.gov.it/Ministry of Agriculture - http://www.politicheagricole.it/INRAN (Institutul National de Cercetare pentru Alimente şi Nutriţie)Ministerul Economiei - http://www.salute.gov.it/
Guvernele RegionaleCentrul National de Preventie si Control al Bolilor (CCM) - http://www.ccm-network.it/
Lituania MinisterulSanatatii
Institutul National pentru Evaluarea riscului in domeniul alimentar siveterinarInstitutul alimentar al Universitatii Tehnologice KaunasUniversitatea Alexander StulginskisUniversitatea letonă de Ştiinţe ale SănătăţiiColegiul KaunasColegiul VilniusAgentia lituaniană de reglementare a agriculturii si pietei alimentareInstitutul de Horticultură
Romania MinisterulSanatatii
Institutul Naţional de Sănătate Publică, al Ministerului Sănătăţii(www.insp.gov.ro)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) (www.madr.ro)Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) (www.edu.ro)Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor(ANSVSA) (www.ansvsa.ro)Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC)(www.anpc.gov.ro)
Ministerul MediuluiInstitutul sloven de standardizareMinisterul SanatatiiInstitutul pentru protecţia sănătăţiiInstitutul de NutritieFacultatea de BiotehnologiiUniversitatea din Ljubljana
Spania MinisterulSănătăţii,Politicii socialeşi Egalitatii
Spanish Food Safety and Nutrition Agency (AESAN)Ministry of Environment, Rural and Marine AffairsRegional food safety authoritiesAgentia spaniolă pentru Siguranta Alimentara si Nutritie (AESAN)Ministerului Mediului, Afacerilor rurale şi marineAutoritatile Regionale pentru siguranţa alimentelor
MareaBritanie
Departamentulde Sanatate(DoH)
Departamentul de Alimentatie şi afaceri rurale (Defra)Agentia pentru Standarde Alimentare (FSA)
Ministerul Sanatatii este principala organizatie implicata in procesul de reformulare aalimentelor in 6 ţări (AT, BG, ES, LT si RO), Ministerului Agriculturii in 3 ţări (FI, FR, SI),Ministerul Resurselor Naţionale (HU), Institutul federal de Evaluarea riscului (BfR) în Germaniaşi in Marea Britanie Departamentul de Sănătate (DoH).
Organizatii suport sunt alte ministere, agentii, institute de cercetare publice si ONG-uri.Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii si Agentiile nationale de Siguranta Alimentara suntorganizaţii suport în toate ţările. Ministerele colaborează cu diferite institute publice, grupuride lucru, comitete si consilii pentru politici de dezvoltare în domeniul (tabelul 5).
Tara Institutii autorizate in nutritie/ grupuri de lucru/comiteteAustria Grupul National de Nutritie (NEK) - împărţit pe mai multe sectiuni, fiecare dintre ele
funcţionează pe subiecte specificeBulgaria Ministerul Sănătăţii
Centrul Naţional pentru Protecţia Sănătăţii PubliceInspectoratele Regionale pentru Protecţia şi Controlul sănătăţii publice
Finlanda Consiliului National de Nutritie, organism expert al Ministerul Agriculturii şiPădurilor
Franta Înaltul Consiliu de Sanatatea publica (HCSP)Ungaria Institutul Naţional pentru Alimentaţie şi Stiinta Nutriţiei din UngariaGermania Asociatia Germana de Nutritie
Comisia senatoriala pentru Siguranta Alimentara - 11 membri stiintifici şi 5 invitatipermanenti
Italia INRAN - este un organism public de cercetare sub supravegherea MinisteruluiAgriculturii, Alimentaţiei şi PădurilorCCM – legatura dintre Ministerul Sănătăţii si guvernele regionale în ceea ce priveştesupravegherea, prevenirea şi răspunsul prompt in caz de urgenţaGrupuri de lucru:- pe carbohidraţi şi fibre, în 2005;- pe lipide în 2007;- pe sare în 2010.
Lituania Ministerul SănătăţiiConsiliul pentru Standarde din cadrul Ministerului Mediului - ComiteteDepartamentul de Calitate exceptionala al Ministerului Agriculturii
Romania Ministerul Sănătăţii - Institutul de Sanatate publicaSlovenia Institutul pentru Protecţia sănătăţii
Institutul de Nutritie si Facultatea de Biotehnologii - Universitatea din LjubljanaSpania Agentia spaniolă pentru Siguranta Alimentara si Nutritie (AESANMareaBritanie
Comitetul Stiintific Consultativ privind NutriţiaConsiliul consultativ pentru Politica alimentara, stabilit de Defra
Legislaţia în domeniu se referă la compusii alimentari dietetici (AT - TFAs), dedicati sanatatiielevilor (BG, LT, RO si Spania), pentru etichetarea SFS/ Sare-Grasime-Zaharuri (FI) sauprevenirea riscurilor de imbolnavire (ES). Multe ţări au mentionat ca reformularea alimentelornu este vizata in mod direct în legislaţia din domeniul alimentar (AT, DE, FI şi IT). Reformulareaalimentelor este prevăzută doar în legislatia HU şi ES (tabelul 6). RO a introdus conceptul dealiment reformulat în legislaţia sa. Toate ţările cunosc Regulamentul CE (CE) nr. 1924/2006privind cerintele nutritionale; acesta conţine câteva menţiuni nutriţionale şi condiţiile deaplicare ale acestora, ceea ce poate fi considerată ca o măsură legislativă de încurajare aindustriei alimentare să reformuleze alimentele.
15
Tabelul 6. Legislatia referitoare la conţinutul SFS/ Sare-Grasime-Zaharuri din alimenteara Legislatia referitoare la conţinutul SGZ in alimenteAustria Reformularea alimentelor nu este vizata direct în legea austriacă .
BMGF, 2009 se referă la TFA / acizii grasi trans /acizi graşi nesaturati cu cel puţin 1legatura dubla în configuraţia trans (cel mult 2 g TFAs/AGTs/ 100 g grasimi totale).Depasirea aceastei limite este permisă numai la fabricarea alimentelor alcătuite din maimulte componente diferite, cu conditia ca in total, conţinutul de grăsimi sa fie mai micde 20% şi conţinutul de TFA,( acizii grasi trans) sa nu depăşeasca 4g/ 100g sau conţinutultotal de grăsimi sa fie sub 3% si conţinutul maxim de TFA sa fie de 10g/ 100g grăsimitotale.
Bulgaria Regulamentul nr. 37 (2009) al Ministerului Sănătăţii privind cerinţele unei dietesănătoase a elevilor, cu mai puţină sare, zahăr şi grăsimi la bufete şi cantine Regulamentnr. 6 (2011) al Ministerului Sănătăţii pentru dieta sănătoasa copiilor pre-scolari (varsta 3- 7)
Finlanda Nu exista o definitie legala / oficiala pentru reformularea alimentelor sau corelatia cu olege specifica.Etichetarea continutului de sare (hipersodic, hiposodic) este reglementată pentrumarcarea etichetelor celor mai consumate alimente.
Franta Legea privind modernizarea Agriculturii si Pescuitului, 2010Ungaria Legea Maghiara CIII. 2011. În domeniul sănătăţii publice taxa de produs vizeaza partial
aspectele legate de reformularea alimentelor, deoarece obliga companiile sa reducaconţinutul de sare, zahăr, etc. în produsele alimentare, care este impozabil.
Germania Nu există o definiţie exactă pentru reformularea alimentelor in legislaţia europeana sigermană (cu excepţia reclamelor)In prezent, ministere/departamente (la nivel central si locala) nu sunt implicate indezvoltarea, aplicarea si executarea legilor, reglementărilor şi standardelor pentrureformularea alimentelor
Italia La nivel naţional nu există o legislaţie specifică pe reformularea alimentelor. Initiative aleproducatorilor agricoli italieni privind reducerea continutului de zahăr, grăsimi şi saresunt pe baza de voluntariat.
Lituania Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. V-964 emis pe 11 noiembrie 2011 "Procedura deorganizare a meselor in gradinite, scoli generale si organizatii de asistenţă socială acopiilor
Romania Legea nr. 123 privind o alimentaţie sănătoasă în unităţile şcolare, care vizeazareformularea alimentelor indirect, prin stabilirea limitelor superioare ale componenteloralimentare. Alimentele care nu sunt recomandate pentru scolari si prescolari suntdefinite ca: alimentele cu aport ridicat de compusi cu efecte daunatoare sanatatii (cumar fi, grasimi, sare, zahar, aditivi alimentari), în comparaţie cu compusii utili (cum ar fi,fibre, vitamine, minerale), 2008.Directiva nr. 1563/2008: Ministerul Sănătăţii a stabilit lista de produse alimentare pecare nutritionistii nu le recomanda pentru scolari si prescolari şi principiile care stabilescalimentele sănătoase pentru copii si adolescenti. Aceasta cuprinde: produse alimentarecu continut de zahar peste 15 g zaharuri/100 g de produs, produse alimentare cucontinut de grasime peste 20 g grăsimi/100 g produs şi alimentele cu conţinut sare peste1,5 g sare/100 g produs sau 0,6 g sodiu/100 g de produs.
Slovenia CE Regulamentul (EC) nr. 1924/2006 numaiSpania Legea 14/1986 din 25 aprilie 1986 privind măsurile speciale în raport cu sănătatea
publică, în art. 18, instruieşte administratiile publice, prin intermediul Serviciilor de
16
Sănătate şi al altor organisme relevante, sa se implice in controlul bolilor şi de prevenirea riscului de imbolnaviri datorate produselor alimentare, inclusiv prin imbunatatireacalitatii lor nutritive.Legea 7/2011, din 5 iulie 2011, a Securitatii alimentare si Nutritiei stabilestedezvoltarea în continuare şi punerea în aplicare a Strategiei NAOS ca obiectiv specific(Articolul 36, 1a1.13), reglementează pentru prima oară faptul că in şcoli nu este permissa se vinda alimente şi băuturi cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate, grasimi trans,sare şi zahăr (Articolul 40, 1a1.14) si obliga operatorii sa stabileasca conditiicorespunzatoare pentru a reduce formarea acizilor grasi de tip trans în produselealimentare şi a cunoaste nivelul acestora, astfel încât să poată informa autoritatile dindomeniul sanatatii, dacă sunt solicitate în acest sens (ART. 43, 1a1.15)Decretului Regal 496/2010 (1a1.12) modifică standardele de calitate pentru cofetarie,panificatie si produse de patiserie, pentru a le adapta la regulamentele specifice CE,permiţând inlocuirea anumitor ingrediente cum ar fi grăsimile cu uleiurile şi reducereacantitatii de zahăr şi sare
MareaBritanie
Regulamentul (CE) 178/2002Reglementările alimentare generale Alimente (SI 2004/3279)Reglementarile alimentare generale (Irlanda de Nord) (SI 2004/505).Documentul privind Siguranţa Alimentară 1990Ordinul privind Siguranţa Alimentelor (Irlanda de Nord) 1991Document 1972, Documentul privind protectia consumatorului 1987Regulamentul CE (EC) Nr. 1924/2006
Există programe, acorduri public-private, strategii si studii in nutritie, referitoare la cantitateade SFS/ Sare-Grasime-Zahar admisa pentru populaţie sau reformularea alimentelor. O sintezaeste redată în tabelul 7.
Tabelul 7. Programe, documente, acorduri
TaraPrograme Publice / Acorduri Public-Private / Strategii / Studii de monitorizarenationala / Documente nationale pe tema proiectului Salus
1 2Austria "Planul austriac national de actiune pe nutritie" reprezinta colaborarea dintre
Ministerul Federal al Sănătăţii şi Agenţia Austriacă pentru Sănătatea şi Siguranţaalimentelor (AGES), 2011, actualizat în 2012, cu principale obiective: optimizareacantitatii de grăsime; limita inferioară admisa de grasime; limita inferioară admisa deacizi grasi trans; limita minima admisa de zahar si sare.
Bulgaria Planul de acţiune pe Alimentatie şi Nutriţie, 2005-2010 având ca obiectivîmbunătăţirea sănătăţii populatiei bulgare prin diete sanatoase si reducerea risculuibolilor datorate dietei nesanatoase; regulamente de siguranţă privind disponibilitateaanumitor tipuri de alimente şi băuturi în şcoli, dar aceste regulamente nu sunt legate dereformularea alimentelor.Al doilea "Plan national de actiune pentru alimente şi nutriţie 2012-2016" a fostdezvoltat cu prioritate pentru reformularea alimentelor prin reducerea continutului dezahăr, sare şi grasimi saturate şi trans.Rapoartele (2) şi recomandările comisiilor ştiinţifice (2) definesc reformulareaalimentelor ca fiind: modificări în formulare prin reducerea de 15-20% a valoriiadăugate de sare, grăsime şi zahăr şi actualizarea unui retetar / carti de reţete
17
Finlanda “Modelelul farfuriei cu mancare" dezvoltat de Consiliului Naţional pentru Nutritieoferă consumatorilor simple sfaturi privind modul de a prepara mese hrănitoare sirecomandate.Cantităţile şi calitatea grasimilor sunt monitorizate în studiile nationaleFINDIET/FINRISK, împreună cu nivelurile de sare şi zahăr. Studiile nationale FINDIETsunt efectuate la fiecare cinci ani.
Franta Planul National pentru Alimentatie (PNA) stabilit in baza Legii privind modernizareaagriculturii si PNNS (Planul National de Sanatate si Nutritie).Programul de nutritie sănătoasa (PNNS) si Planul de obezitate (PO).(PNNS) - este un progam de sănătate publica care oferă o politica nutritionala prinprisma tradiţiei culturale a bucatariei franceze. In Programul Naţional de Nutritiesanatoasa, priorităţile subiectului nostru sunt:- Creşterea consumului de fructe şi legume (cel puţin cu 25 % ).- Reducerea aportului mediu de lipide totale admise sub 35 % din energia zilnica
previzionata, scade cu 25% consumul de grasimi saturate.- Creşterea consumului de carbohidrati pentru ca acestea contribuie cu mai mult de
50% din energia zilnica admisa, prin folosirea alimentelor pe baza de amidon,reducerea consumului de zahar simplu cu 25 % şi creşterea cu 50% a consumuluide fibre.
Planul de Obezitate (PO) completeaza PNNS prin organizarea screening-ului, având grijăde pacienţi, precum şi conducand importante programe de cercetare.Programul de nutritie sanatoasa 2 (PNNS 2) - grup de lucru gestionat de DGAL(Directoratul General pentru Alimente): "Cum sa intervii in calitatea hedonica aproduselor alimentare pentru a promova un aport echilibrat si diversificat de hrana"Observatorul Calitatii Alimentelor (OQALI) a fost infiintat de catre ministerele despecialitate din alimentatie, sanatate si economie in colaborare cu profesioniştii dinalimentatie. Principala misiune este de a urmari evolutia ofertei alimentare (pe ambiiparametri, nutriţional şi economic), Februarie 2008
Ungaria Planul de activitate al Politicii Nationale de alimentatie din Ungaria se ocupa cu:realizarea unui catering public mai sănătos, imbunatatirea optiunilor alimentare maisănătoase în şcoală, continuarea Programelor cu lapte pentru scoli, elaborareareformularilor alimentare, îmbunătăţirea informarii consumatorilor şi continuareaprogramelor STOP SAREA.Document Codex Alimentarius Hungaricus
Germania Raportul pe Nutritie publicat la fiecare 4 ani de DGE - în numele Ministerului federal alAlimentatiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului (BMVEL) oferă cele mai recentedate statistice asupra situaţiei nutriţionale şi problemelor actuale nutritionale dinGermania. Împreună cu societati austriece si elvetiene de nutritie DGE a definit D-A-CHValorile de referinţă pentru aportul nutritiv pe care sunt calculate dietele sa corespundacu cerinţele nutritionale ale alimentelor consumate. Valorile de referinţă D-A-CHconstituie baza pentru regulile alimentare şi reglementările pentru industria alimentarăşi monitorizarea alimentelor.“Dovezile bazate pe Directivele pentru Preventia primară a bolilor datorate nutritiei"publicate de DGE arată influenţa factorilor nutriţionali (cum ar fi grăsimea saucarbohidraţii) pentru riscul de imbolnavire.
Italia Raport pe website-ul Ministerului Sănătăţii: Abuzul de sare, obezitatea şihipertensiunea. Mai puţină sare, mai multe sanatate: ne atingem scopul?"Capitolul intitulat "Reformularea alimentelor" publicat in seria Editurii Woodhead,pentru Stiinte alimentare, Tehnologie şi Nutriţie a Editurii Woodhead Publishing,
18
Cambridge, Marea Britanie.Memorandum-uri de acord asupra reformularii alimentelor au fost semnate întreMinisterul Sănătăţii, Asociatiile profesionale şi de consumatori şi producatoriialimentari. Un exemplu clar al acestor acorduri este acela al reducerii cantităţii de sarein procesele industriale de fabricare a painii si pastelor proaspate.Acorduri voluntare 2009 s-au semnat între Ministerul Sănătăţii şi asociaţiile naţionaleale brutarilor (Productia de paine: 90% brutarii prin comerţ cu amănuntul si 10% inindustria alimentara) - pentru a defini o strategie pentru reducerea continutului de saretrebuiesc reunite eforturile brutarilor de a reformula produsele (10% reducereacontinutului de sare in 2011 la unele varietati de paine produse de principalii parteneride brand ).Campanie de informare publica; tiparirea " sloganului" "Castiga sanatate" pe ambalajulprodusului cu mai puţină sare pentru cresterea gradului de informare a publicului.Planul National de Sanatate - 2005; Planurile Regionale de Sanatate.Planul National de Preventie 2005-2007Programul “Castiga Sanatate” – “Guadagnare Salut", 2007 – faciliteaza optiunilesanatoase, prevenirea şi schimbarea comportamentelor nesanatoasePlatforma Nationala Dieta, Activitate Fizica si Tabagism, 2007, Ministerul Sănătăţii Din2010, programul "Castiga sanatate" a avut un nou obiectiv: sa extinda numarul dealimente cu un nivel redus de sare.Panel Guvern-Regiuni: două rapoarte care conţin liniile directoare vizand furnizorii dehrana şi organizaţiile lor, cu privire la prepararea alimentelor în şcoli, în spitalelepublice, în care sunt raportate recomandările referitoare la reducerea continutului degrasimi si saruri.Regiunea Sardinia a depus eforturi serioase pentru a atinge obiectivul UE de reducere acontinutului de sare cu 16% în 4 ani prin lansarea, in 2008, a unei campanii care apresupus distribuirea unei brosuri ilustrate despre reducerea aportului de sare in fiecaregospodărie din regiune si care a fost postata cu regularitate pe factura de electricitate.În 2008, la Centrul National pentru Prevenirea si Combaterea Bolilor (CCM), finanţatprin proiectul "Frutta gustare" (gustare din fructe), un proiect-pilot care vizeazapromovarea unui aport zilnic de fructe şi legume în şcoli şi medii de lucru, princooperarea între mai multi actori (autorităţi, guvernele naţionale şi locale, industrie,asociatii profesionale, asociatii de consumatori, etc.). Proiectul pilot a planificatinitiative-pilot, precum instalarea de maşini automate de distribuire a fructelor şilegumelor proaspete şi initierea de instruiri ale profesorilor, elevilor şi familiiloracestora. Regiunile din Italia cele mai implicate şi active in proiect sunt: Toscana,Marche, Sicilia, Campania, Puglia, Emilia-Romagna şi Lazio. Un studiu recent (2011) alINRAN (Institutul National de Cercetare pentru Alimentatie şi Nutriţie) arată că pentru29 produse DOP şi IGP italiene compoziţia poate fi redusa, fiind îmbunătăţita (dinpunct de vedere al valorii nutritionale şi al sanatatii) din 1993, cu o reduceresemnificativa a continutului de sare şi acizi graşi saturaţi, în principal datorită metodelorde producţie de calitate ridicata.
Lituania Etichetarea alimentelor sanatoase. Simbolul "gaura cheii" este un sistem folosit pescară largă în ţările nordice.
Romania Programele Nationale de Sănătate, 2006Ministerul Sanatatii a semnat un Protocol pentru reducerea sarii cu federatia patronaladin industria alimentara - ROMALIMENTA, 2010 - literalmente mentionandreformularea alimentelor pe termen lung şi citand strategia pentru Europa privindnutriţia, supraponderalitatea si problemele conexe obezitatii, adoptată în mai 2007, şi
19
Cadrul UE de reducere a continutului de sare.Obiectivul acestui Protocol constă în dezvoltarea unei strategii pentru reducereacontinutului de sare admis pentru a imbunatati starea de sănătate a populaţiei.Strategia se referă la elaborarea unui plan de actiune, care constă in 3 componente: evaluarea situatiei actuale a consumului mediu zilnic de sodiu, exprimat ca sare; educarea şi informarea consumatorilor pentru a constientiza riscurile de sănătatecauzate de consumul excesiv de sare şi pentru a reduce aportul de sare; reformularea reţetelor alimentelor pentru a reduce conţinutul de sodiu.În ianuarie 2012 s-a propus ca acest protocol sa fie extins pentru reducereacontinutului de grăsime şi zahăr.
O normă tehnică pentru aplicarea Programului National de Sanatate pentru anii 2011 şi2012 introduce conceptul de reformulare a alimentelor in legislatia romaneasca.In ianuarie 2011 Programul National de Monitorizare a factorilor determinanţi asupravieţii şi mediului de lucru a fost publicat. Partea B a acestui program se referă laacţiunile efectuate de Institutul National de Sanatate Publica referitoare la protecţiasănătăţii şi prevenirea bolilor asociate cu factorii alimentari de risc. Acţiunea implicăelaborarea de metodologii pentru supravegherea la nivel national a sanatatii datorataalimentatiei, despre evaluarea conţinutului de sare din alimente si consumul de sare inRomania, pentru reformularea produselor alimentare şi corectarea obiceiuriloralimentare. Printre rezultatele acestui program naţional, cele obtinute in judetul Vilcea,au fost deja publicate on-line cu titlul: "Continutul de sare al alimentelor şi evaluareaaportului de sare în vederea reformularii alimentelor şi corectarea obiceiuriloralimentare ale cetatenilor", în Februarie 2011http://www.prefecturavalcea.ro/documents//article/420/plan_acţiuni_2011_final.docMinisterul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii: implementarea proiectului "Sieu traiesc sanatos", cu obiectivul principal: educatia si informarea copiilor si familiilorlor pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat pe o nutritie adecvata si activitatefizica, pentru o dezvoltare mentala corespunzatoare a copilului în cadrul familiei, laşcoală şi, de asemenea, în societate.Programul norvegian de cooperare pentru creştere economică şi dezvoltare durabilăîn România între 2009 şi 2011. Ministerul Sănătăţii, prin Institutul National deSanatatea Publica, s-a implicat in proiectul: "Creşterea accesului la serviciile medicalede preventie pentru copiii romani si adolescenti”. Promovarea alimentelor sănătoaseşi activitatii fizice la copii si adolescenti in Romania". Obiectivul general al proiectului afost creşterea procentului de copii si adolescenti care adoptă un stil viaţă sănătos(alimente sănătoase şi activitatea fizică), de monitorizare pe termen lung a reduceriimortalităţii şi morbidităţii prin boli cronice netransmisibile (boli cardiovasculare, cancer,diabet etc. ) Între 2009 şi 2011, Institutul Naţional de Sănătate Publică a realizat unstudiu privind consumul de sare al populaţiei in diferite regiuni din Romania.Rezultatele acestor studii indica valoarea medie a consumului de sare pe cap de locuitorîn principalele patru regiuni geografice (Transilvania, Muntenia, Moldova, Dobrogea)fiind 11.25 g (2010) şi 11.18 g (2011), cu valoare mai mare la barbati decat la femei.
Spania Strategia pentru Nutritie, Activitate fizica si Prevenirea obezitatii (Strategia NAOS)Cea mai recenta este AESAN, "Planul de reducere a consumului de sare" careurmareste o reducere cu 20% a consumului de sare printre spanioli pe o perioada de 4ani, din 2010 până în 2014.Acorduri
1. Între Ministerul Sănătăţii şi Problemelor Consumatorului din Spania prin AESANsi: Federatia din Industria alimentara si a Băuturilor (FIAB), Confederatia spaniola a
Organizatiilor din panificatie (CEOPAN), Federatia spaniola a hotelierilor si serviciile decatering (FEHR), Asociaţia Spaniolă a marilor companii de distribuţie (ANGED), şiAsociaţia Spaniolă a distribuitorilor, magazinelor cu autoservire si supermarketurilor(ASEDAS), cu scopul de a reduce progresiv cantitatea de sare utilizată la fabricarea depâine obisnuita; promovarea reducerii de sodiu, grăsime (în special grăsimi saturate şitrans) şi a conţinutului de zahăr în produse; şi încurajarea lansarii de game de produsereformulate, în 2005.
2. Între AESAN si FIAB, reînnoit în 2010.3. Între AESAN si FEN (Fundatia spaniola pentru Nutritie) în 2011, pentru a elabora
un "Carta albă privind nutriţia în Spania".4. Între AESAN, Accor Services (actualmente Edenred) şi Fundatia Dietei
Mediteraneene în 2008, pentru stabilirea unui program de promovare a importanteiunei diete sănătoase prin industria hoteliera (Programul Gustino).
5. Codul pentru publicitate la alimentele pentru copii (Codul PAOS), stabilit in 2005.
Studii1. În 2007 si 2008, Centrul National pentru Alimentatie (CNA, Centro Nacional de
Alimentación) a analizat diferite categorii de produse alimentare pentru a determinacontinutul total de lipide, acizi grasi trans, zaharuri şi proteine, în ceea ce privestepolitica de reformulare incurajata de NAOS.2. Un studiu sponsorizat de AESAN a determinat compozitia grasimilor din
alimentele procesate 99% şi a energizantelor comercializate în Spania, frecventconsumate, in special la copii.3. Studii comandate de AESAN la Universitatea Complutense din Madrid şi de catre
Organizatia Consumatorilor si Utilizatorilor (OCU), ca o parte a Planului de reducere aconsumului de sare pentru 2010-2014, au evaluat aportul de sare în Spania şi conţinutulde sare la 1.200 alimentele.4. Studiul ALADINO (Regimul alimentar, activitatea fizica si dezvoltarea obezitatiiinfantile); au fost intervievaţi 8.000 de copii spanioli în timpul anului scolar 2010-2011pentru a estima prevalenta obezitatii infantile in Spania.5. Studii pentru evaluarea nivelului de sare în pâinea obisnuita în perioada dereducere progresiva (2005-2008), agreate cu producătorii, ultimul arătand că reducereaprevăzută a fost realizata cu succes la sfârşitul anului 2008.6. Studiul ENRICA (Studiul de nutriţie şi sănătate cardiovasculară în Spania), ale caruirezultate au fost prezentate în iulie 2011.7. Anchete Naţionale despre consumul de alimente în Spania (dezvoltate împreunăcu Fundatia Bamberg), ale caror rezultate au fost prezentate în martie 2011.8. In Septembrie 2011, Comitetului Stiintific AESAN a raportat in mod specificCriteriile pentru încurajarea reducerii nivelurilor anumitor elemente nutritive înalimentele prelucrate, a caror reducere este de interes pentru sănătatea publică.9. FESNAD a publicat în 2010 o actualizare a Recomandarilor de aport dieteticpentru populaţia spaniola.10. FEN a dezvoltat un studiu de teren despre consumul de alimente fortifiate şiîmbogăţite în Spania.
AlteleRed BEDCA, o retea de centre publice de cercetare, institutii administrative si privatecare au dezvoltat şi menţin Baza spaniola de date pentru compozitia alimentelor (carepoate fi accesata). BEDCA s-a creat cu finanţare şi coordonare a Ministerului Sănătăţii şide Politica Sociala prin AESAN.
21
Consiliul Interteritorial al Sistemului spaniol de Sanatate a aprobat pe 21 Iulie 2010 un"Document de consens asupra alimentatiei in centrele de invatamant", care este uninstrument de referinta pentru organizarea serviciului de servire a mesei in scoli, stradalşi in cantine, asigurand opţiuni sănătoase. Acesta include criteriile nutritionale pentrualimentele si bauturile permise a fi vândute, inclusiv nivelurile maxime permiseenergetice, grăsimile totale, grăsimile saturate si trans, de zaharuri si sare.Premiile anuale NAOS, care includ un premiu special pentru intreprinzatori, acordatepentru incurajarea initiativelor firmelor din industria alimentara de a-si îmbunătăţiprodusele, informaţiile.
RegatulUnit alMariiBritanii
Studii1. Abordarea Obezitatii, optiuni viitoare, 2007 publicate de Oficiul Guvernamentalpentru Previziuni Stiintifice – studiaza complexitatea problemei obezitatii şi analizeazatendinţele viitoare şi solutiile posibile.2. 2008 DoH şi DCSF (Departamentul pentru Copii, Scoli si Familii) au publicat in comun“Greutate sănătoasă, viata sănătoasă”: o strategie interguvernamentala pentru Anglia3. Raportul Biroului pentru probleme alimentare în 20084. Strategia in domeniul alimentar a Guvernului – Alimentatie 2030 - prevede unsistem alimentar durabil şi sigur, care coreleaza factorii sociali, de mediu, de sănătate şifactorii economici.5. Politica Nationala a Scotiei privind alimentele şi băuturile "Reteta succesului" a fostpublicata in iunie 2009
Fiecare tara are cel putin un Plan sau un Program pentru alimentatie/nutriţie şi sănătate. Şaseplanuri/programe nationale au legatura cu nivelul de SFS (sare-grasimi-zahar) în alimente saucu cantitatea de SFS administrata populaţie:
- Planul Alimentar National de actiune din Austria;- Planul National de actiune pentru alimentatie şi nutriţie 2012-2016, Bulgaria;- Programul STOP SAREA, Ungaria;- Programul “Castiga Sanatate”, Italia;- Programul National de Monitorizare a factorilor determinanţi asupra vieţii şi mediului delucru, Romania;- Planul de reducere a consumului de sare, Spania.
Despre reducerea continutului de SFS -/ Sare-Grasime Zaharuri din alimente si in dieta zilnica,au fost publicate 4 rapoarte (BG şi IT) şi 5 studii (FI, RO şi ES). O astfel de campanie a fostrealizata în Sardinia pentru informarea şi educarea populatiei in legatura cu reducereaconsumului de sare. Rezultatele campaniei au fost: peste 20% oameni in mediul rural şi peste29% din oraseni au redus aportul de sare şi a fost raportata o scadere a tensiunii arterialemedii în Sardinia in trei ani.
Au fost semnate 10 acorduri cu asociatiile din industrie numai în 4 ţări: 3 în Italia, 1 din Austria,1 din Romania si 5 din Spania.Acordurile au fost semnate între diferite ministere si asociatii precum:- Asociatii profesionale si ale consumatorilor (IT);- Producatorii de alimente (IT)- Asociatii Nationale ale Brutarilor (IT)
22
- Asociatii nationale din industria alimentara, lanţuri de restaurante, mari companii dedistribuţie şi supermarketuri (ES)
- Breasla Federala austriaca a afacerilor cu alimentele- ROMALIMENTA (RO)- FIAB (ES)- Fundatia spaniolă pentru Nutritie (ES)- Accor Services (ES)- Fundatia Dietei Mediteraneene (ES)sau între ONG-uri ca: Federatia spaniola a industriei alimentare şi băuturilor (FIAB),Confederatia spaniola a organizatiilor de panificatie (CEOPAN), Federatia spaniola a hotelierilorsi serviciilor de catering (FEHR), Asociaţia Spaniolă a marilor companii de distribuţie (ANGED),şi Asociaţia spaniolă a distribuitorilor, Magazine tip autoservire si supermarketuri (ASEDAS).Nu există nici un program de cercetare pe subiectul reformularii alimentelor în nici una dinţările participante in proiect, dupa cum se poate vedea in tabelul 8.
Tabelul 8. Organismele Nationale de Finanţare în domeniul alimentar şi schemele definantare existente
Tara Organismele Nationale de Finanţare Scheme de finantareAustria Ministerul Federal pentru Transport,
inovaţie şi Tehnologie (BMVIT)Ministerul Federal al Stiintei si Cercetarii(BMWF)Fondul austriac pentru Stiinta (FWF) -pentru cercetarea de bazaAgentia austriaca de Promovare aCercetarii (FFG)- pentru cercetareaindustriala aplicativaServiciul economic austriac (AWS) -investitii specifice programelor depromovare si serviciilor pentru companii
Programul de cercetare şi dezvoltare alMinisterului Vieţii 2006 - 2010 (PFEIL10) -iniţiat de Ministerul Federal al Agriculturii,Padurilor, Mediului şi Managementulapei (BMLFUW)LISA – Ştiinţele vieţii Austria – lansari high-tech şi cercetare industriala.Nu exista un program de cercetarecoordonata sau o strategie naţionala decercetare pentru reformulareaalimentelor
Bulgaria Ministerul EducatieiMinisterul Mediului si Apei
Initiativa UNICEF pentru evaluareaaportului alimentar, starii de nutritie lacopiii până la 5 ani, cu evaluarea anemieila copii şi mamele lor.IPA – PROGRAMUL de COLABORARITRANSFRONTALIEREProgram finantat de Universitatea deMedicina din SofiaProgram finantat de Ministerul Educaţieişi Ministerul Mediului şi Apei
Finlanda Ministerul Agriculturii si PadurilorAcademia FinlandezaTekes – Agentia finlandeza de Finantarepentru Tehnologie si Inovare
Răspunsul la Programul de cercetare alprovocărilor in domeniul SanatatiiPublice (SALVE) realizat de Academiafinlandeza cu obiectivul general de a
23
furniza cunoştinţe aplicabile pentru arăspunde la problemele cheie de sanatatepublica actuale si viitoare. În locul aplicariiunei abordari centrata pe boala,programul pune accentul pe interventiaanticipate, inainte de a surveniinsolvabilitatea riscului de imbolnavire.Există patru domenii tematice: Sănătate -protectie si factori de promovare asanatatii; Viata – abordări privind cursul şiperioadele critice de viata; inegalităţileprivind sănătatea şi instalarea unei staride boala; Anticiparea starii viitoare desanatate.www.aka.fi/en-GB/A/Research-programmes/Ongoing/SALVE/Centrul nordic de excelenţă (NCoE)Programul pentru Alimentatie, Nutriţie şiSănătate cu obiectivul principal de a creain zona nordica un centru de putere prinpromovarea excelenţei ştiinţifice siîmbunătăţirea colaborării zonei nordice indomeniul cercetarii şi mobilitatiicercetătorilor. Beneficiul la nivelulsănătăţii publice este o prioritate pentruacest Program NCoE, in sensul consolidariicunostintelor de baza pentru recomandariprivind dieta publica şi contribuie ladezvoltarea de produse inovatoare inindustriile alimentare nordice.www.nordforsk.org/en/programs/programmer/tncoe-programmet-om-mat-ernaering-og-helse
Franta Agentia Nationala de Cercetare Parteneriatul National pentru DezvoltareaIndustriei Alimentare (PNDIAA).Programul ALIA (Alimentatia şi industriilealimentare),OSEO - inovare - mai dedicate companiilorCredit fiscal pentru Cercetare (CIR) -dedicat companiilorFUI - fondul guvernamental
Germania Public:Fundatia germana de cercetare (DeutscheForschungsgemeins chaft, DFG),Societatea Leibniz şi Societatea Max-PlanckMinisterul german al Educaţiei şi StiinţeiFundatii pentru cercetareVolkswagen-Stiftung, Mildred – Scheel -
Nu există nici o finanţare specifica acercetarii privind reformulareaalimentelor.Trei axe tematice: bunăstarea şiîmbătrânirea in conditii bune a populaţiei;o economie mai dinamică pentruproducţia de alimente; o societateechilibrată şi o dezvoltare durabila a
Stiftung, Fritz Thyssen StiftungAlianta pentru cercetare industriala (AiF)Asociatia cercetatorilor din industriaalimentara germana (FEI)
producţiei de alimente;Două proiecte au fost finantate in cadrulreformularii alimentelor:"Administrarea/primirea de grăsime sireglarea satietatii - o abordare indezvoltarea alimentelor mai putin grase"şi Reducerea aportului de sare în reţetelede pâine fără a schimba caracteristicile decoacere si calitatea senzorială.
Italia Ministerul Agriculturii, Alimentatiei siPoliticilor silvice (MIPAAF)Ministerul SănătăţiiMinisterul Educaţiei şi CercetăriiRegiunile şi Provinciile (la nivel local)
MINISAL-GIRCSI: Bune practici de nutritie:evaluarea conţinutului de sodiu, potasiuin dietele italiene" a fost finanţat în 2008"Alimentele, cultura si identitate" finantatde Ministerul Educatiei si Cercetariifocalizare pe studii sociologice privindtransformarile din procesele de formareindividuala si identitatea comunitara, caresunt determinate de alimentatie si modulde alimentare, in contextul societatiiitaliene contemporane. Unul dinobiectivele cercetarii este acela de a definimodul în care procesul de reformulare aalimentelor şi modul de hranire sereflectă in producţia de alimente, vizandintroducerea de procese şi deinstrumente tehnologice inovatoare,precum şi in atitudinea grupurilor socialeale producatorilor de alimente.
Lituania Ministerul AgriculturiiAgentia pentru Alimentatie, Inovare şiTehnologie
-
Romania Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii RuraleMinisterul Educatiei si CercetariiAutoritatea Nationala pentru CercetareStiintificaAgentia Executiva pentru InvăţământulSuperior, Cercetare Dezvoltare &Finantarea Inovarii(UEFISCDI)
Fara programe specifice de cercetare indomeniul reformularii alimentelor.Program sectorial de Cercetare coordonatde Min. Agriculturii şi Dezvoltării RuralePlanul Naţional II de Cercetare, Dezvoltareşi Inovare (2007-2013) administrat deAgentia Executiva pentru Invăţământulsuperior, Cercetare Dezvoltare &Finantarea Inovarii- Parteneriate în domenii prioritare- e unprogram ce conţine, din cele 9 domenii decercetare, două zone prioritare strategicede cercetare in zona agro-alimentara:Agricultura, Siguranta si SecuritateAlimentara, precum si Biotehnologii.
Slovenia Ministerul Agriculturii şi MediuluiMinisterul pentru Ştiinţă şi Tehnologie
-
25
Spania Ministerul spaniel al Sănătăţii, Politiciisociale şi EgalitatiiAgentia pentru Siguranta Alimentara siNutritie (AESAN)
Planul National de C&D&I (Cercetare &Dezvoltare & Inovare) 2008-11:Program National pentru proiecte decercetare fundamentală;- Proiecte de cercetare fundamentalăpentru resurse agrare şi tehnologii înparteneriat cu regiunile autonome, şi cuacţiuni complementare - este inclusaobtinerea si productia de produse agraresigure, sănătoase şi de calitate.- Proiecte de cercetare fundamentalaneghidată – “Agricultura" şi "Stiinţa şitehnologia alimentelor”;- Programul National pentru Proiectede cercetare aplicata;- Cercetare industriala aplicata;- Programul National pentru Proiectede Dezvoltare experimentala;- Program National proiecte inovative- INNOCREDIT dedicat companiilor.Programul CENIT, o initiativa C&D&I(Cercetare & Dezvoltare & Inovare) aProgramului National de Cercetare,aprobat de Guvern în 2005. PrezentulProgram constituie o schema interesantade finantare pentru reformulareaalimentelor, dedicat cercetarii industriale,stimuland colaborarea in domeniul C & D& I între companii, universitati, organismepublice şi centre de cercetare şi alteorganizaţii, imbunatatind colaborareapublic-private în domeniul C & D & I
MareaBritanie
BBSRCComisia de Strategie Tehnologica (TSB)este Agentia nationala de inovarebritanicaDRINC (Clubul pentru Dieta si cercetariindustriale asupra sanatatii) - o îmbinareindustrie/cercetare - Consiliulintreprinderilor scotiene.
Inovarea alimentelor sanatoase in Scotia –finantata de Scottish Enterprise –intreprinderile scotiene.DRINC (Clubul pentru Dieta si cercetariindustriale asupra sanatatii) - o îmbinare aConsiliilor pentru industrie/cercetare -fond constituit prin BBSRC (Consiliul decercetare in Biotehnologie şi ŞtiinţeBiologice) pentru susţinerea cercetării înnutriţie şi pentru a ajuta industriaalimentara in dezvoltarea unor produsecare să ofere beneficii prin imbunatatireasănătatii consumatorilor, 2007TSB a emis un apel pentru proiecte decercetare in sub titlul Nutritia pentrufezabilitatea vietii şi Programecolaborative de Cercetare Dezvoltare
26
focalizate pe furnizarea de alimente"sănătoase" şi "sigure”.
Avand in vedere recomandarile privind reducerea continutului de S-G-Z in alimente sau indieta zilnica, exista mai multe opinii luând în considerare nivelul real al conţinutului acestoringrediente în alimente.
Ministerul Federal austriac pentru Sanatate sustinut de Liga federală austriacă pentru afaceriin domeniul alimentar şi Comisiile ştiinţifice din Bulgaria recomanda reducerea continutului desare din pâine şi produse de panificatie pas cu pas (15% din total) până în anul 2015.
Experţi din Italia considera ca reducerea cu 10% a continutului de sare din produse precumpâinea şi supa nu este detectată de către consumatori şi, de aceea, nu afectează alegereaconsumatorului.
Reţeaua Europeană pentru reducerea continutului de sare din alimente si Initiativa Europeanapentru reducerea energizantelor, a zahărului şi grăsimilor din alimente, initiate de OMS şi CE:Strategia europeană şi Planul de lucru 2008-2010 pentru reducerea aportului de sodiu dindieta (sursa BG), menţioneaza ca a fost identificata o reducere a aportului de sare (4% anual)pentru alimentele prioritare care sunt principalele surse de sare in dieta precum, pâinea siprodusele de panificatie, produsele lactate, produsele din carne, alimentele semipreparate. Pede alta parte AESAN, Comitetul Ştiinţific din Spania recomanda o reducere de cel puţin 30% acontinutului de grăsimi saturate şi de zahăr şi de cel puţin 25% pentru continutul de sare intoate alimentele in general, nu numai in cele care contribuie mai mult la consumul de sare, cuun dublu obiectiv: pentru a se consuma alimente mai putin sarate şi pentru a evitaincriminarea tuturor produselor alimentare (ES).
CEOPAN (ES) s-a angajat să reducă treptat procentul de sare utilizată la fabricarea pâiniistandard începând de la 22 grame de sare per kilogram de făină la 18 grame, dar rezultatelefinale au depăşit acest obiectiv şi a fost redusă cantitatea la 16.3 grame de sare la kilogramulde făină.
Agenţia franceză pentru Siguranţa Alimentară recomanda reducerea cu 20% a consumului desare in 5 ani, adică de la 6 la 8 g pe zi in medie şi reducerea consumului de glucide simple cu25%.
Compozitia pentru 29 produse italiene cu origine protejata, DOP şi IGP (mezeluri) a fostîmbunătăţita (din punct de vedere al valorii nutritionale şi al sanatatii) din 1993, prinreducerea semnificativa a continutului de sare şi a conţinutului de acizi graşi saturaţi, înprincipal prin îmbunătăţirea procesului tehnologic.
Au fost, de asemenea, finalizate mai multe studii privind cantitatea zilnica de sare consumatade populatie. Toate studiile au aratat ca media consumului de sare a fost peste 8.5 g/zi. De
27
exemplu, rezultatele studiilor prezentate au fost: 11.2 g sare/zi la bărbaţi şi 8.7 g sare/zi lafemei in Italia; 11.18 g sare la barbati in Romania si o scadere uşora a cantitatii la femei şi omedie de 9.7 g sare/zi la populaţia spaniola.
28
Tabelul 9. ONG-uri care au legatura cu domeniul sănătatii şi iniţiativele lor
Tara ONG-uri care au legatura cu domeniulsănătatii
Ghiduri şi promovarea sănătăţii de catreONG-uri/ Initiative
Austria VKI (Verein für Konsumenteninformation) –Asociatia consumatorilorONG-uri care au legatura cu sănătatea Aktion Leben Österreich AMREF AUSTRIA Ärzte ohne Grenzen Caritas Socilialis CliniClowns DEBRA Austria FGM Hilfe Frauengesundheitszentrum FEM Gesellschaft für MucoPolySacharidosen Herzkinder Österreichs Hilfe für das Kinderherz – Tirol undVorarlberg Hospiz Österreich Hospiz Bewegung Salzburg Kinderherz Österreich Kontrakrebs Laafi – Initiative für Entwicklung Landesverband Hospiz NÖ Lichblicke – Demenzhilfe Tirol Männergesundheitszentrum Multiple Sklerosegesellschaft Wien ÖGAST OMEGA Österreichische Kinderkrebshilfe ÖZIV – Österreichischer Zivil-Invalidenverband Burgenland Pro mente Wien Selbsthilfe Kärnten St. Anna Kinderkrebsforschung Sterntalerhof STRUKTUR – Verein zur Schaffung vonWohnraum für alkoholkranke Menschen TRIK – Therapeutisches Reiten KärntenVerein e.motion – Equotherapie
Asociatia consumatorilor nu publica liniidirectoare sau recomandări referitoare lareformularea alimentelor d.p.d.v. alreducerii continutului de sare, grăsime,acizi grasi trans sau al reducerii zahărului
Nici una din aceste 30 de organizatii nuvizeaza reformularea alimentelor şi, prinurmare, nu au publicat nimic privindreducerea de sare, grăsimi, acizi graşitrans şi zahăr.
Bulgaria Asociatia Nationala a consumatorilor activi Asociatia Nationala bulgara aconsumatorilor activi a luat initiativacrearii unui mod corect de alimentatie laelevi si insista ca Bulgaria sa urmezeexemplul Europei care interzicereclamele la alimentele pentru sugari, cu
29
un continut ridicat de sare, zahăr şigrăsimi.
2 Carti, 5 articole, 1 capitol de carte,broşuri, buletin, colectii:- Lista cerintelor de nutriţie şi sănătatedin etichetele alimentelor pe care oaproba sau resping;- alegerea alimentelor în funcţie decantitatea de sodiu recomandata zilnic;- Crearea unui mod corect de alimentatiela elevi;- Bulgaria are limite drastice privindutilizarea grasimilor trans in alimente;Interdictia reclamelor pentru hranasugarilor, care au un continut ridicat desare, zahăr şi grăsimi. Ar fi util pentruparinti ca produsele sa aiba indicatiisimple pentru zahar, sare şi grăsimi, cumar fi: crescut/mediu/scazut.
Finlanda Asociatia finlandeza pentru diabetAsociatia Inimii din Finlanda-79000 membriAsociatia consumatorilor din FinlandaSocietatea Medicala Finlandeză DuodecimAsociatia Nutritionistilor clinicieni si deSanatate Publica din FinlandaSocietatea Finlandeză de Stiinta alimentelorConsiliul finlandez al nutritiei lactateOrganizatia pentru InformareaconsumatoruluiSocietatea finlandeză de informare asuprapâiniiSocietatea finlandeza a produselor horticoleOrganizatia pentru informare asupramargarineiOrganizatia de informare alimentara
Recomandari pentru o alimentaţiesănătoasă publicate de Asociatia Inimiidin Finlanda; Asociatia finlandeza pentrudiabet si Asociatia Inimii din Finlandautilizeaza Modelul farfuriei cu mancare siModelul triunghiului alimentar in sprijinulconsumatorilor pentru o alimentaţiesănătoasă.Eticheta “Inima" sau eticheta "O alegeremai bună" (Sydänmerkki, Parempi valinta-merkki) create de Asociatia Inimii dinFinlanda (Suomen Sydänliitto).
Franta Asociatia de coordonare tehnica pentruindustria alimentara (ACTIA)Asociatia de coordonare tehnica agricola(ACTA)GEMRCN (Grupul de cercetare colectiva depiata a restaurantelor si alimentatiei)Institutul National al Consumului (INC)
Implementarea campaniei deconştientizare printre profesioniştii dindomeniul sănătăţii şi media.
30
11 asociatii se ocupa cu consumul dealimente si vizeaza: Familia: Cnafal, CNAFC, Familles deFrance, Familles rurales, Unaf. sindicate: AFOC, Indecosa-TBC, ALLDC. Consumatorul: UFC - Que Choisir, CLCVand OR.GE.CO
Ungaria Asociaţia maghiara de stiinte nutritionaleAsociatia maghiară de panificatie (HBA)Asociatia Nationala pentru ProtectiaConsumatorilor
HBA: Recomandare pentru reducereaconţinutului de sare în produsele depanificaţie cu până la 2.5 % până lasfârşitul anului 2014 şi reducereasuplimentară cu până la 2.35 % pana lasfarsitul anului 2018
Germania Federatia organizatiilor de consumatorigermaniŞaisprezece centre ale consumatoruluiAsociatia germana de NutritieFoodwatchMonitor alimentarFederatia organizatiilor germane deconsumatori -VZBV- este o organizatieneguvernamentala care actioneaza “ca oumbrela” pentru 41 asociatii aleconsumatorilor germaniEUFIC
Până în prezent, centrele consumatorilornu si-au exprimat o opinie unitara privindreformularea alimentelor.INC a editat un ghid al asociatiilorconsumatorilor in martie 2012“Ernährungsumschau" jurnal editat deMonitorul alimentarCoduri de practica sub indrumarea"Bundesamtes für Verbraucherschutzund Lebensmittelsicherheit (BVL)Raport nutritional publicat de Asociatiagermana de nutritie
Italia FEDERALIMENTAREAssociazione delle Industrie del Dolce e dellaPasta Italiane, AIDEPIAssociazione Italiana Industrie ProdottiAlimentari, AIIPAAssociazione Nazionale Conservieri Ittici edelle tonnare, ANCITAssociazione Nazionale Industriali ConserveAlimentari vegetali, ANICAVAssociazione Industriali delle Carni e deiSalumi, ASSICAAssociazione Italiana dell'Industria Olearia,ASSITOLAssociazione Italiana tra gli Industriali delleBevande Analcooliche, ASSOBIBEAssociazione degli Industriali della Birra edel Malto, ASSOBIRRAAssociazione Nazionale Industria eCommercio Carni e bestiame, ASSOCARNIAssociazione Nazionale Industriali Distillatoridi Alcoli e di Acquaviti, ASSODISTILAssociazione Italiana Lattiero-Casearia,ASSOLATTE
Recomandari ale FEDERALIMENTAREpentru:- reformularea alimentelor pentru oalimentatie sănătoasă;- probleme legate de un stil de viaţăsănătos şi o alimentatie sănătoasa,începând din anul 2003
31
Federazione Italiana Industriali Produttori,Esportatori e Importatori di Vini, Acquaviti,Liquori, Sciroppi, Aceti ed Affini, FEDERVINIAssociazione Industriali Mugnai d'Italia,ITALMOPAFederazione Italiana delle Industrie delleAcque Minerali Naturali, delle Acque diSorgente e delle Bevande Analcooliche,MINERACQUAUnione Nazionale fra gli Industriali delloZucchero, UNIONZUCCHERO
- AIDEPI - iniţiativele voluntare suntenumerate în coduri specifice ale"Regulamentelor interne”- Proiectul “Castiga Sanatate" - oiniţiativă pentru reducerea continutuluide sare din pâine a fost angajat de cătrereprezentanti ai industriei de panificatie,aparţinând AIIPA, de reprezentanti aiproducatorilor de pâine individuali(ASSIPAN-Confcommercio,ASSOPANIFICATORI FIESA-Confesercenti,FEDERPANIFICATORI FIPPA) şi Guvernulitalian.- Acord între organizaţia care reprezintăproducătorii industriali de pasteproaspete (APPF), şi Organizaţia carereprezintă companiile care produc pâineambalată (APPC).Grupul de lucru pentru reducereacontinutului de sare din dieta in Italia(Gruppo Inter-societario Intervento di dosul Consumo di Vanzare in Italia - GIRCSI),2007, pe baza acordului şi a participariiactive a opt societati stiintifice nationale,detine conducerea strategiei globalepentru reducerea graduala a consumuluide sare de catre populatia din Italia.Colaborarea GIRCSI cu Departamentul dePrevenire si Comunicatii al MinisteruluiItalian al Sănătăţii, Institutul National deCercetari Alimentare şi Nutriţie (INRAN)şi Institutul de Ştiinţa Alimentelor (CNR-ISA).Nu există standarde sau reglementariprivind reformularea alimentelor. Existăunele coduri de autoreglementare emisede organizaţiile profesionale pentrureducerea continutului de grăsime şi sareşi de crestere a valorilor nutritionale laanumite alimente, sau acordurilesemnate între Guvernul italian şiorganizaţiile profesionale aleproducatorilor de pâine, pentrureducerea continutului de sare.
Lituania Organizatia de Protectie a drepturilorconsumatorilorOrganizatiile pentru o viaţa sănătoasa
-
32
Romania Societatea Romana de NutritieFederatia Patronala Romana din IndustriaAlimentara (ROMALIMENTA)Patronatul Roman din industria deMorarit,Panificatie si Produse Fainoase(ROMPAN)Asociatia de Morarit si Panificatie(ANAMOB)Patronatul Roman din Industria conservelorde fructe si legume (ROMCONSERV)Asociatia Romana din Industria laptelui(APRIL)Asociatia Romana a Berarilor independentiAsociatia Romana a Carnii (ARC)
În 2006, Societatea Romana de Nutritie aelaborat Ghidul pentru o alimentaţiesănătoasă care reuneste informaţii utileşi date legate de: statusul nutritional,calitatea nutritiva a produseloralimentare, componentele alimentare,macronutrienti, apa, recomandarinutritionale si sfaturi pentru oalimentaţie sănătoasă a consumatorilor.
Coduri şi ghiduri de buna practicaaprobate de autoritatile din domeniulalimentar
Slovenia Asociatia din sectorul alimentar si Camerade comertAsociatia consumatorilorAsociatia slovena a consumatorilor
Codurile de practica in sectorul alimentar
33
Spania Federatia spaniola din industria alimentaraşi bauturi (FIAB)
FESNAD - Federatia spaniola a Societatilorde nutriţie, alimentatie şi dietetică;Fundación AlimentumSEEDO – Societatea spaniola pentru studiulobezitatiiSENC – Societatea spaniolă pentrualimentatie comunitaraAEDN - Societatea spaniolă a Dieteticienilorsi NutritionistilorFundaţia Bamberg
Excesul de zahar/grăsimi/sare(ZSG) îndieta. - Asociatiile de consumatori siONG-urile din Spania au emis ghiduripentru o dietă sănătoasă;Ştiri şi publicaţii referitoare la relaţiadintre alimentaţie şi sănătate şi riscurileasociate excesului alimentar de sare,grasimi si zahar).–ONG-urile spaniole legate de sanatateacardiovasculara si de obezitate oferăinformaţii şi resurse despre nutritie pewebsite-urile lor.Evenimente anuale specifice, cum ar fiZiua mondiala a hipertensiunii, ZiuaNationala a Persoanelor obeze, sau ZiuaNationala a Nutritiei, care în ediţiiletrecute au subliniat importanţacontrolului consumului de sare, a uneidiete sănătoase şi a unei greutatisanatoase pentru a preveni diabetul şihipertensiunea arteriala.Asociatiile de consumatori (CEACCU,FACUA, OCU) si Eroski Consumer auefectuat studii de caz referitoare laconţinutul de SZG si profilul nutritional alalimentelor selectate din piata.Asociatiile consumatorilor spanioli sunt înspecial preocupate de promovareaalimentelor bogate in Z-G-S care seadreseaza copiilor, avand legătură curiscul de obezitate şi aparitia diabetuluichiar şi la copii din Spania.Etichetarea nutritivă a alimentelor- este opreocupare printre consumatorii spanioli,de asemenea si vizeaza anumite societatistiintifice si fundatii spaniole - FESNAD -Federatia Societatilor spaniole deNutritie, Alimentatie şi Dietetică caregrupeaza cele mai importante societatidin domeniu pentru a coordonaactivitatea şi eforturile acestora – in 2010dedica o Zi Nationala a etichetariinutritionale a alimentelor.Fundatia Alimentum promoveaza activadoptarea unui ghid privind sistemulcantitatilor zilnice (GDA) pentru spanioli.Aspecte nutriţionale şi de sănătateprivind hrana şi alimentele functionale-SEEDO (Societatea spaniola pentru
34
studiul obezitatii), SENC (Societateaspaniolă de nutritie comunitara) şi AEDN(Societatea spaniolă a Dieteticienilor şiNutriţioniştilor) au produs sausponsorizat o serie de articole in revistepe aceste probleme.FESNAD a declarat din 2007, anual, o zi anutriţiei cu alimente functionale.Principala preocupare se refera laveridicitatea cerintelor care sunt folositein prezent de catre industriile alimentare,conformitatea acestora cu regulamentul(CE) 1924/2006, precum şi eficacitatea şisiguranţa alimentelor functionale.Responsabilitatea socială a industrieialimentare şi a marilor lanturi desupermarket-uri privind sănătateaconsumatorilor - Numeroase ştiri şipublicaţii pe această problemă au fostsponsorizate de asociatii de consumatorisau de ONG-urile care promoveazasănătatea.Reformularea alimentelor- Noutatiprivind interventia asupra conţinutului desare, beneficiile potenţiale. Dezvoltareade produse din carne cu continut redusde sare şi implicaţiile reformulariialimentelor pentru calitatea alimentelorşi acceptabilitatii acestora de catreconsumator, prelucrarea produseloralimentare şi siguranţa alimentară. Noiingrediente care pot fi folosite in scopulreformularii alimentelor; fraude privindreformularea alimentelor din piaţă;problemele de sanatate care pot ficorelate cu supra-consumul de alimentereformulate.Alte aspecte - Societatile si Fundatiile deNutritie spaniole au fost implicate însondaje şi alte activităţi privind interesulin reformularea alimentelor. FundatiaBamberg a colaborat cu AESAN într-unStudiu National despre consumul dealimente, efectuat între 2008 şi 2010.FESNAD a publicat în 2010 o actualizareprivind consumurile de referinta in dietapopulaţiei spaniole.
35
În general, industria alimentara este constienta de importanta reformularii alimentelorpentru sanatatea consumatorului.În Austria atat intreprinderile mari cat si IMM-urile sunt constiente de noile cerinţe legale(adoptarea acizilor grasi trans) sau de initiativele de promovare a sanatatii (de exemplu,reducerea sarii). Specialistii din industria alimentară sunt constienti de problemele desanatate ale cetatenilor si reformularea produselor alimentare a capatat amploare începândcu 1996 (HU).
Reformularea alimentelor este in continuare in etapa initiala de dezvoltare în unele ţări (LI, SI),dar în altele, a inceput de mai mult de 30 ani, nefiind definită cu acest termen (FI; companiilealimentare finlandeze sunt considerate ca pionierii reformularii alimentelor). Reformulareaalimentelor a inceput sa se dezvolte prin acorduri voluntare între industria alimentara siautoritati (LA, ES, si RO), dar în Bulgaria există o lipsă de dialog la nivelul guvernului/agentiilorprivind reformularea alimentelor.În Italia guvernul a decis un "voluntariat" ca abordare a reformularii alimentelor, lăsândfiecarui producător de alimente libertatea de a-si stabili obiectivele şi ţintele şi de a alegemodul propriu de realizare a acestor obiective şi ţinte, în timp ce industria austriacă esteimplicata în proiecte suplimentare (voluntare) de reformulare a alimentelor.
Federatiile Industriei alimentare şi asociaţiile profesionale au opinii diferite desprereformularea alimentelor şi îndeplinesc activităţi diferite legate de aceasta, după cumurmează:- Asociatia austriaca a Industriilor este punctul de legatura între autorităţi şi industriaalimentară; informeaza, ajuta si isi educa membrii in legatura cu reformularea alimentelor şi
MareaBritanie
Asociatia britanica a operatorilor de carneFederatia BrutarilorAsociatia Nationala de Morarit si PanificatieAsociatia Producatorilor de specialitati debranza
Federatia pentru Alimente şi Băuturi(FDF) şi Consortiul britanic al Retail-erilor(BRC), principalele asociatii britanicecomerciale reprezentând producătorii dealimente şi vânzătorii cu amănuntul, ausolicitat o terta parte pentru efectuareaunei cuprinzătoare analize privindtehnologiile de reducere a continutuluide sare în curs de dezvoltare şi evaluareaacestora d.p.d.v. al sigurantei alimentare,duratei de valabilitate, acceptarii de catreconsumator, costului si a altor aspectetehnice. Acest proiect urmareste sa ajutela stabilirea tintelor de responsabilitateprivind reducerea continutului de sare,ceea ce reprezinta o provocareconsiderabila atat tehnic cat şi d.p.d.v. alproblemelor de acceptabilitate la nivel deconsumator.
36
de asemenea, asista autorităţile prin evaluarea impactului noului regulament în acestdomeniu.- Cele mai mari doua asociatii din industrie în Germania au o pozitie clar definita privindreformularea alimentelor, fiind impotriva intentiilor de reformulare a alimentelor.- Federatia din Industria Alimentara romaneasca accepta reformularea alimentelor şi afacut deja primul pas in sensul reducerii conţinutului de sare in alimente; aceasta privesteprocesul de reformulare a alimentelor legat de campaniile nationale de educare a publiculuiinacest sens, finantate de autoritati.- În Franţa, ANIA este foarte implicata si activa in subiecte legate de compoziţia nutritivă aalimentelor şi etichetare.- Federatia Italiana FEDERALIMENTARE este profund implicata în reformularea alimentelorpentru o nutritie mai sănătoasă si a elaborat recomandari privind acest subiect, ce pot fi găsitepe site-ul federatiei.- Federaţia spaniolă (FIAB) s-a angajat să încurajeze industria alimentara si a bauturilorpentru a reduce continutul de sare, grăsimii şi zahăr din produse.- Federatia din industria alimentara şi a băuturilor din Marea Britanie este implicata intr-oanaliza completa a tehnologiilor de reducere a continutului de sare.- Asociatia britanica a procesatorilor de carne (BMPA) a publicat îndrumări care oferăinformaţii şi sfaturi practice pentru companii referitor la cum să reduca cantitatea de sare dinprodusele din carne, luând în considerare factori cum ar fi siguranţa alimentară, etichetarea şiaditivii.
Cele mai relevante acţiuni de reformulare a alimentelor sunt cele luate de industria depanificatie, pentru reducerea continutului de sare în multe ţări partenere:- A inceput Initiativa austriaca de reducere a continutului de sare, la care participa 120 decompanii. In cadrul acestei initiative, mai multe produsele de panificatie au fost reformulate.- In acest sens, industria italiana de panificatie este implicata in reformularea produselorprin reducerea conţinutului de sare.- Asociatia Maghiara de Panificatie recomandă reducerea conţinutului de sare în produselede panificaţie până la 2.5 % până la sfârşitul anului 2014 şi conţinutul maxim permis de sare înprodusele de panificaţie va fi de până la 2.35 %. după Decembrie 2018. Aceasta este singurarecomandare privind reformularea din partea Asociatiei profesionale maghiare din industriaalimentara.- Asociatia germana de Panificatie si-a informat membrii cu privire la problemele desanatate asociate consumului ridicat de sare. Brutarii pot evalua această situaţie şi pot verificaîn mod individual daca pot si sunt dispusi sa reduca cantitatea de sare utilizata.- In Romania reducerea continutului de sare la unele tipuri de pâine obisnuita au început în2010, ca urmare a protocolului dintre Ministerul Sănătăţii şi Federatia Patronala Romana dinIndustria Alimentara.- Spania are o experienţă de succes in reformularea masiva a alimentelor: reducereaprogresivă a cantităţii de sare din pâinea obisnuita între 2005 şi 2009 în urma unui acord întreAESAN si principalele asociatii spaniole ale producatorilor de paine si de aluaturi congelate.Exista, de asemenea, si alte actiuni de reformulare a alimentelor legate de reducereacontinutului de sare, grăsimi şi zahăr efectuate de industria alimentara in diferite sub-sectoare:
37
- Cunoscute companiile alimentare austriece au dezvoltat produse noi cu mai putin zahar(ex. Manner Neapolitaner) sau sare (reducerea adaosurilor de sare in supe, chifle, prăjituri şiproduse de patiserie).- Industria alimentara finlandeza a reformulat multe grupuri de alimente cum ar fi produselelactate, produsele din carne şi semipreparatele.- Industria italiana de consum a îmbunătăţit valoarea nutriţionala a produselor sale (ex.merendine) prin eliminarea acizilor grasi si reducerea drastica a nivelurilor de sare şi grăsimi;reducerea semnificativă a cantitatii de grăsime şi sare din “mezeluri” tradiţionale indică unanumit nivel al reformularii alimentelor.- Companiile italiene de catering care servesc mese bine echilibrate pentru scolari audezvoltat 354 de reţete reducand cantitatea utilizata de grasime, zahar adaugat si sare.- In Ungaria produsul tip margarină cu un conţinut scazut de grăsimi şi fara acizi graşi transdin compoziţie este popular în acest domeniu.- Industria romaneasca a carnii a dezvoltat o gamă de produse din carne cu mai puţină sare;sunt fabricate, de asemenea, gemuri din fructe fara zahar adaugat.
Principalele bariere in reformularea alimentelor:- pierderea proprietăţilor senzoriale (miros, aroma, gust sau textura) prin reformulareaalimentelor ar putea influenta consumatorii (ES); patiseria tipic austriaca nu poate fi fabricataavand calitate corespunzatoare dacă se reduc prea mult cantitatile de zahar/sare/grăsimi.- modificările drastice în compoziţia alimentelor (de ex., reducerea de sare) pot compromitesiguranţa aceastor alimente (ES,HU)- reformularea alimentelor necesită o mai mare utilizare a aditivilor ca substituenti pentrusare, grasimi si zahar (DE,ES)- productia de alimente reformulate implică costuri mai mari (ES, DE) şi IMM-urile nu auresurse pentru această acţiune(FI, ES)- in industria carnii necesitatea unui termen de valabilitate mai mare este mai importantadecât reducera conţinutului de sare din produsele din carne; produse din carne cu un conţinutmai mic de grăsime sunt mai scumpe decat produsele din carne mai grase (HU)- numeroase produse DOP si IGP ( (productii protejate) care trebuie să fie produse prinrespectarea unor reguli obligatorii - nu permit nici o reformulare (IT, ES)- in prezent alte tendinţe, cum ar fi naturaletea, alimentele organice, dietele cu continutscazut de hidrocarbonati şi alimentele locale sunt mai la moda decât reformulareaalimentelor (FI).- legislatia nu a mai fost actualizata în consecinţă, prin urmare, îmbunătăţirile în formulareaalimentelor nu au fost urmate de o integrare normativa care sa permita denumirea "prietenoscu consumatorul" (ES)- necesitatea de a evalua impactul sarii îmbogăţite cu iod asupra populaţiei, dacă va fi redusconsumul de sare (DE).
Unele asociaţii si organizatii ale consumatorilor din ţările partenere sunt direct implicate înactivităţile legate de o dietă sănătoasă, de reformularea alimentelor (ES, FR, FI, IT, HU, RO, SI);in Germania Centrele consumatorilor nu au o opinie unitara privind reformularea alimentelor;principalele asociatii austriece ale consumatorilor nu s-au implicat in reformularea alimentelor;
38
alte asociatii sustin reformularea alimentelor, dar nu au fonduri care sa le permita săîndeplinească anumite activităţi (HU).Sprijinul asociatiilor de consumatori se refera in primul rand la cresterea gradului deconstientizare al consumatorilor, consilierea şi asistarea oamenilor in alegerea unei dietesănătoase:- au realizat ghidurile specifice (ES şi DE) sau au editat pliante, brosuri (FI şi IT) pentru odietă sănătoasă, în care au fost subliniate riscurile asociate cu excesul de sare, zahăr şi grăsimi.- asociatiile de consumatori au efectuat numeroase studii in domeniu despre conţinutul SZGşi profilul nutritional al alimentelor selectate din piaţă şi au publicat rezultatele (ES, DE,RO).Asociatia germana nu sugerează direct reformularea, votand pentru o etichetare clara.- există ştiri şi informaţii pe website-urile asociatiilor de consumatori care previn asuprariscurilor excesului de sare, zahăr şi grăsimi în dietă (DE, ES, FI, IT si RO).- consumatorii sunt preocupaţi de etichetare nutritionala clara a alimentelor, pentru a facedistinctie intre alimentele reformulate şi nereformulate (FI, FR, ES, IT, DE si UK)- unele dintre asociatiile consumatorilor din Germania pledeaza pentru o etichetarecorespunzatoare a alimentelor comercializate şi subscriu puternic pentru un "sistem deetichetare tip semafor";- proiectul Italian de utilizare a unei etichete culorate pentru a clasifica "nocivitatea"produselor, este pe aceeaşi linie cu initiative germana;- există un program pentru protectia consumatorilor privind informarea corecta privindetichetarea produselor alimentare in Romania;- in Finlanda "Eticheta Inimii" şi "O alegere mai bună" sunt actiunile de succes careinformeaza consumatorii despre faptul ca un anumit produs este o alegere mai bună încomparaţie cu alte produse alimentare din aceeaşi categorie de produse.
Lansarea unor campanii si proiecte pentru educarea grupurilor de consumatori privindreformularea alimentelor:- Educarea tinerilor consumatorilor prin campanii nationale – vizand piata alimentelordestinate copiilor, prin restricţii specifice (IT).- Proiectul "Junk Food" face educatia copiilor cu privire la o dietă mai sănătoasă şi a profesori-lor pentru a monitoriza alimentele distribuite in scoli; interdictia de folosire a imaginiicelebrităţilor pentru a face publicitate la alimentele “fast-food” şi interzicerea spoturilor TVcare invita la consumul de acizi grasi (IT).- Programe de educatie specifica pentru consumatori in general si a tinerilor in special,referitoare la o dietă sănătoasă, printr-un consum redus de SZG şi avantajele sale (ES).- Campanii educationale în Austria şi Franţa pentru o viata mai sănătoasă în general.- programe continue pentru educarea consumatorilor care să ii încurajeze în a face alegeri inmod constient (FI).- campanii educationale dedicate elevilor de liceu din Romania; proiect educaţional"Educaţia pentru sănătatea şi nutritia familiei".- educatia pentru o alimentatie sănătoasă trebuie iniţiată începând cu gradinita (DE si RO)- spoturi TV (RO şi AT) şi scurte programe (FR) pentru promovarea dietelor sanatoase, aalimentelor cu continut redus de sare, zahăr şi grăsimi.
39
O privire de ansamblu asupra semnificatiei culturale a alimentatiei si a modului de hranire seconcentreaza pe valori sociale, pe intelesuri şi credinte, mai degraba decat pe cerinteledietetice şi valorile nutritive.
În general, oamenii se bucură şi mănânca cu mare placere. Prin urmare gastronomia naţionalăa devenit parte a patrimoniului cultural (ES şi FR). Gastronomia franceza a fost declarata ovaloare intangibila a patrimoniului cultural de cate UNESCO în 2010.
Sondajul asupra valorilor culturale alimentare ale partenerilor europeni implicati in proiect, aevidentiat o diversitate de diete, obiceiuri alimentare şi tradiţiile culinare, toate aceste fiindinfluenţate de poziţia geografică a ţării, de clima, resursele mediului, de vechile traditii culturalgastronomice si tipurile de mancare.
Dieta Mediteraneana, foarte bine cunoscuta peste tot in lume, ca fiind unul dintre cele maisanatoase, diverse şi bine echilibrate modele alimentare, este una din dietele întalnite în maimulte ţări partenere (IT, ES, FR, cu o mica influenta in BG). Aceasta dieta este caracterizataprinr-o mare cantitate de fructe, legume, peşte şi ulei vegetal (ulei de masline).
Dieta balcanica întalnita în ţările balcanice (BG) are traditie in existenta componentelornutritive, similar dietei mediteraneene, având ca simbol iaurtul, brânza, mierea, fructele,legumele, nucile şi vinul roşu.
Bucataria maghiara are multe mâncăruri sarate si grase, maghiarilor placandu-le să mănâncemâncăruri sărate şi grase, iar acest obicei este mostenit si de copii.
În Finlanda, cantitatea şi calitatea grăsimilor şi zahărului în alimente sunt pe deplinrecunoscute, dar conţinutul de sare este adesea tratat cu mai puţină atenţie. Informatiiledespre concentraţia de sare nu sunt la fel de promovate precum recomandările stricte privindconsumul de sare admis. Trebuie remarcat, de asemenea, ca din ce in ce mai multe produsestraine din carne şi brânză, care tind să fie foarte sarate, sunt importate. D.p.d.v. al grăsimii, arfi mult mai important pentru consumatori imbunatatirea calitatii grăsimii consumate decâtcantitatea totală. Referitor la reducerea cantitatii de zahăr, una dintre cele mai mari problemeîn Finlanda este consumul mare de băuturi racoritoare şi sucuri.
Fiecare tara are propriile obiceiuri legate de alimentatie:Francezii mânca trei mese principale pe zi, la ore fixe, structurate pe 2 sau 3 feluri de mancare(aperitiv, fel principal, branza/desert), în timp ce spaniolii obisnuiesc sa serveasca masaîmpreună cu familia, cel puţin o data pe zi; finlandezii iau zilnic cel putin una din mese in orastip catering, la cantina sau restaurant, ”ritualul” pranzului finlandez fiind puternic, în timp ceromanii gatesc şi mănânca acasă, în general.
În Finlanda oamenii poseda un grad inalt de cunostinte generale privind problemele denutritie. Mesele servite copiilor in scolile finlandeze oferă o importanta perspectivă educativaasupra problemelor nutriţionale,iar educaţia privind sănătatea este programata ca subiect ininvatamantul primar. Prin gatirea mesei, se poate transmite, pentru o mare parte a populatiei,
40
mesajul referitor la importanţa unei diete sănătoase - pentru copii în centrele de zi si scoli,pentru adulţi în programul activ de lucru, precum şi pentru pacienţii din spitale si batrani ladomiciliu.
Un alt aspect cultural relevant legat de alimentatie este prezenţa produselor alimentareprotejate, cu produse DPO/IGP/STG de varf disponibile pe piata internationala. Sectorulalimentar italian inregisteaza la acest moment un număr mare de produse protejate, care suntproduse ce respecta regulile obligatorii de fabricare si care nu permit reformulareaalimentelor.
Mancarurile tradiţionale spaniole (ex. branzeturi, carnuri) cu denumire de origine (ex., branzaMahones) sunt grase si sarate, dar tendinta de a reduce continutul de grasime si sare nu poatefi aplicata în acest caz. Consumatorii nu accepta reformularea alimentelor; ei asociazacontinutul redus de grasimi sau zahar cu lipsa gustului.
Operatorii austrieci sectorul alimentar au arătat că multe pareri referitoare la reformulareaalimentelor determina o scadere a produsele regionale şi producătorii lor. Producatorii localisunt văzuti ca fiind contributori importanti la cresterea calitatii vietii, mai ales în plan local. Pede alta parte, reformularea alimentelor este adesea corelata cu produsele standardizate,bunurile de larg consum şi ulterior ei se asteapta ca aceasta sa influenţeze negativ calitateavieţii locale.
Constientizarea publica privind efectele dietei asupra sanatatii a crescut asadar. Deoarececonstientizarea consumatorilor creste, industria alimentară a fost forţata sa justifice utilizareaaditivilor alimentari mai mult dacat inainte. Pe de alta parte, schimbarea rapida acomportamentului consumatorilor creeaza oportunităţi de dezvoltare de produse pentruindustria alimentara.
Ţinând cont de creşterea interesului media în reformularea alimentelor, dar şi de interesulasociatiilor de consumatori, reformularea alimentelor va fi unul din subiectele urmatorilor ani.Pentru a progresa in procesul de reformulare, industria alimentara trebuie să fie mai implicata.Cercetarea trebuie să fie încurajata să inoveze şi sa castige noi cunoştinţe pentru a oferi noisoluţii şi tehnologii.
Pentru a găsi si alte cai adecvate pentru reformularea alimentelor, e nevoie de o constientizarea agentiilor guvernamentale sau ministerelor şi de schimbarea abordarii actuale privindcompozitia alimentelor. Aceasta poate fi un instrument pentru cresterea increderiiconsumatorilor in organizatiile guvernamentale privind calitatea alimentelor, în general.
41
PUNCTE TARI
Industria alimentara europeana consta în brand-uri puternice (FI, FR, SI), bazate pe unimportant potential de cercetare (FI şi SI). Pe de alta parte, traditia companiei (UK) esteimportanta. Pentru unele dintre tari potentialul industriei alimentare este foarte mare (IT, FRsi RO) şi procesul de reformulare este de asemenea foarte important.
8 tări au declarat faptul ca autorităţile au decis în reformularea alimentelor: BG, ES (AESAN), FI(Consiliul National finlandez de Nutritie), FR, HU (Codex Alimentarius Hungaricus), LT, RO(Ministerul Sănătăţii) şi SI.
8 puncte tari s-au referit la IMM-uri. IMM-urile sunt jucatori de nisa regionala şi deci se potadapta rapid la schimbarea nevoilor pietei (AT şi Marea Britanie). IMM-urile produc oimportanta varietate de produse si specialitati, dar in cantitati mici (AT) astfel încât, ar putea fimai ieftin pentru un IMM sa schimbe tipul ofertei lui de produse in comparatie cu marilecompanii (UK). Acestea din urma au experţi, tehnologi cu cunoştinţe profesionale relevantepentru a reformula alimentele (HU).
Factorii interesati precum ONG-uri, asociatii profesionale, organizatii de cercetare saucompanii, sunt constienti de importanta subiectului (BG, DE, ES, FI, FR, IT si RO). Un altimportant actor implicat, cu o puternica influenta in reformularea alimentelor il reprezintaconsumatorii, cu preferinţele lor şi atitudinea fata de alimente (HU şi Marea Britanie), dar simass-media, ca principal vector pentru informarea şi educarea consumatorului (HU si RO).
3 tări au prezentat noi produse reformulate sau ingrediente functionale ca: pâine cu continutredus de sare (ES si RO) sau produse din carne cu conţinut redus de sare (RO). Ca ingredientefuncţionale, industria alimentara finlandeza a dezvoltat marci puternice, cum ar fi Benecol(produse ce contin grăsime).
Plasate pe produsele alimentare vandute in magazine, "Eticheta Inima" sau eticheta "O alegeremai bună" (a Asociatiei finlandeze a Inimii), ajută consumatorii să aleagă produse sănătoase şidin punct de vedere al continutului de grăsime, sare şi zahăr.
Ţări precum HU, LT, RO si SI au convenit ca managerii companiilor din industria alimentaraimplicate in reformularea alimentelor sa cunoasca noutatile legislative si tehnologice. Astfel,procesul poate fi pus in aplicare.
PUNCTE SLABE
Factorii Politicii. Fiind în cea mai mare parte a cazurilor, un proces la început, unele ţăriconsideră că este o abordare nestatuata şi incoerenta. Există o lipsă de coordonare sitransparenta la nivel national, atat in industria alimentara cat si in sectorul de catering (BG, ES,
42
HU, IT, LT, RO şi SI). Această situaţie e data de faptul că legislaţia nu permite crearea unuicadru favorabil pentru reformularea alimentelor (BG, ES, HU, LT si SI). Legislatia este redusa şiambiguă, şi necesita modificari urgente pentru a îndeplini cerinţele şi a avansa în reformulareaalimentelor (BG şi ES).Pe de alta parte, se pare că există o confuzie şi o dublare a rolurile şi mandatelor diferiteloragentii implicate la nivel central si local (BG, HU, LT, RO si AS) astfel încât, nu exista nici odecizie in preluarea rolului de coordonare în acest subiect.Pentru a fi pus in aplicare, procesul de reformulare a alimentelor trebuie să ia în considerarecomunicarea dintre autorităţi şi consumatori. O lege pentru reformulare ar fi dificil de explicatconsumatorilor (DE).Luand in considerare comunicarea între părţile interesate, se constata o lipsă a discutiilordespre reformularea alimentelor la nivel guvernamental/al agentiilor (BG). Este necesar sa selucreze din greu cu producatorii, organizaţiile de consumatori, ONG-urile si institutiileguvernamentale implicate (BG şi ES). Mai mult, există o capacitate limitată pentru a integrastiinta în procesele de decizie (BG, ES, HU, LT si SI).
Consumatorii. Lipsa constientizarii la nivelul consumatorilor si lipsa de educatie aconsumatorului in ce priveste reformularea alimentelor sunt punte slabe importante (RO).Consumatorul nu are control asupra modificărilor aduse produsele care ii plac (MareaBritanie). Consumatorii au înţeleg mai putin ce inseamna o dietă echilibrată (Marea Britanie).In BG există o slaba diseminare a programelor naţionale dedicate consumatorilor care facpublicitate produselor cu conţinut redus de grăsime, zahăr şi sare. Adesea consumatorii nuinteleg informaţiile inscrise pe etichete şi nu au informaţiile necesare atunci când nu mănâncăacasa/cumpara de la micii producatori de alimente, nu sunt etichete pe produse pentru ainforma consumatorul (UK). Educarea consumatorilor este necesară, în special la copii şiadolescenţii din scoli, mass media. Se observa o reticenta a profesorilor în cunoastereaprocesului (RO).
IMM-uri. Este cunoscut faptul ca IMM-urile sunt cel mai important jucator din zona deprelucrare şi reformulare, avand costuri obligatorii pe care multe dintre ele nu si le potpermite - pentru etichetare, costurile analizelor de laborator, durata de valabilitate,ambalarea, pregatirea personalului, echipamente, si altele (ES, FR, HU, RO, SI şi UK). Mai mult,IMM-urile pot sa nu aiba expertiza in reformulare (Marea Britanie). IMM-urile adesea nuinteleg impactul asupra sanatatii pe care il pot avea prin etichetare (Marea Britanie).Reformularea alimentelor este un subiect complex si variat. Reducerea continutului de sare şizahăr necesită acţiuni complet diferite (DE). Este o lipsa de cunostinte stiintifice referitoare laconsecintele reducerii acestor componente (DE şi FR) si o lipsa de cunostinte desprereformularea alimentelor in cadrul industriei – confuzii în utilizarea corecta a termenilor (RO),dar si lipsa de competenţe tehnologice privind noile cerinţe (de ex. acizii graşi trans) (AT).Chiar daca sunt necesare mai multe cunoştinţe, nu există scheme specifice de finanţare indomeniul reformularii alimentelor (ES, FR, HU si RO). Mai mult, colaborarea dintre IMM-uri şicentrele de cercetare este scazuta (FR) şi, de asemenea, transferul rezultatelor cercetarilorpublice catre industrie este redus (ES).
43
Lipsa de interes a multor manageri de firme pentru reformularea alimentelor este o adevarataproblema ridicată in urma discuţiilor cu industria. Ei nu doresc sa-si asume nici un risc (RO).Industria nu pare sa fie direct implicata în cercetarile publicate pe reformularea alimentelor(ES). Concentrarea retelelor de comercializare a alimentelor are ca efect blocarea accesului pepiata al alimentelor destinate unor grupuri speciale. Comerciantii exclud pana si produseleinovative, intrucat cantitatile necesare vanzarii sunt prea mari (FI).
Cercetare. Produsele reformulate pierd din calitatea senzorială şi sunt mai scumpe, aceastaafectand negativ gradul de acceptare al consumatorului (ES si RO). Multe produse nu pot fireformulate fiind IGP/DOP (FR). Reducerea continutului de Z-G-S necesita gasirea deînlocuitori, iar produsele cu substituenti au dezavantaje organoleptice (FR şi IT). Chiar dacăexistă un risc de siguranta alimentara la unele alimente reformulate, cum ar fi conţinutul redusde sare la carne, consumatorii consideră că înlocuitorii de Z-G-S reprezinta un risc mai mare, sianume folosirea unor noi aditivi în producţia alimentară.
OPORTUNITATI aparute din reformularea alimentelor
Una dintre posibilitati este aceea de a educa oamenii (incepand cu gradinita) pentru o viaţămai sănătoasă (DE, HU şi ES). O mai buna constientizare a consumatorilor se poate vedea într-o nutritie şi viaţa sănătoasa (DE, BG şi FR). Aceasta va duce la îmbunătăţirea starii de sănătatela nivel naţional pe diferite grupe de varsta (HU), dar si la cresterea cererii de produsesănătoase (FR şi SI). Alegerea hranei sănătoase contribuie, de exemplu, la reducerea riscului deobezitate si de aparitie a bolilor cardiovasculare (ES şi UK).
Pentru a impărtăşi cunoştinţe, informatii si activităţi privind reformularea alimentelor intre totiactorii sociali va fi folosita o abordare inovatoare si vor fi gasite cai de coordonare ale acestuiproces (HU). Media este o cale care ar putea fi interesata în reformularea alimentelor in bazasurselor/informatiilor relevante, veridice, potrivite pentru consumatori (BG, HU, LT si SI).
O alta oportunitate de invidiat este dezvoltarea de asociatii ale consumatorilor şi rolul lor încomportamentul alimentar si atitudinea consumatorilor la alegerea alimentelor (BG, HU, LT,RO si SI)
Pentru a implementa un program de reformulare alimentara, este necesara o mai bunăinteracţiune intre politica, industrie şi organizaţiile de consumatori (dialog). (DE, ES şi HU).
Reformularea alimentelor încurajeaza inovaţia în industria alimentara, ceea ce duce lafavorizarea implicarii directe a industriei în cercetare, ca un mod de stimulare a inovaţiilor însectorul alimentar (ES, IT, RO şi SI). Utilizarea de noi ingrediente care pot fi sigure şiintroducerea unei valori adaugate produsului alimentar (de ex. fibre specifice în loc degrăsime), este o tendinta pentru produse sănătoase (ES). Toate acestea promoveazacercetarea in tehnologiile alimentare/domeniul reformularii atât la nivel national cat sieuropean (RO), pentru intensificarea schimbului de bune practici intre industrie/IMM-uri şicercetare (AT).
44
Noile produse cu continut scăzut în grăsimi/zahăr/sare ar putea stimula afacerile IMM-urilor.Este o oportunitate de a creşte cota lor de piata si de a acumula cunostinte. De asemenea,IMM-urile pot utiliza anumite instrumente de marketing pentru a stimula consumatorii sacumpere produse reformulate/sanatoase (ex. promoţii la aceste produse) (UK).
Tendintele actuale in piata internationala (o valoare crescuta cu privire la starea de sanatate,prospetime, confortul alimentar) (FR) si noi piete si nise de piata ar putea fi deschise şi deasemenea se poate vedea potenţialul pentru aliante strategice (SI).
Sunt necesare baze de date continand datele privind compoziţia alimentelor/tabele sauconsumul de alimente fortifiate/reformulate la nivel naţional, pentru a putea evalua eficientrelaţia dintre disponibilitatea alimentelor reformulate în piaţă şi posibilitatea îmbunătăţiriiindicatorilor de sănatate ai populaţie (ES).Impactul economic şi politic al bolilor datorate alimentatiei creşte preocuparea factorilorpolitici care stabilesc prioritatile de cercetare dedicate calitatii nutritionale, programe şidirecţii noi (FR). Noi politici ar putea fi vizate pentru stimularea producerii de alimentereformulate (RO).
AMENINŢĂRI
Unele amenintari ar putea veni din zona factorilor politici:- rezistenţa internă la schimbare, de la unele agenţii guvernamentale şi ministere (BG, LT,RO şi SI);- stabilirea unor legi stricte de catre autorităţi, lipsa eficacităţii şi/sau dificultati deimplementare in industrie (ES);- criza politica şi economică (FR);- cerinţele legale privind securitatea produselor fac procesele mai dificile (FR).Din punct de vedere al IMM-urilor:- nu accepta usor retetele standardizate (AT);- au intotdeauna obiective/legislatie care se schimba in conformitate(UK);- concurenta altor companii cu produse reformulate (UK);- poate lipsi credibilitatea consumatorilor intr-o zona noua – piata “de sanatate" (UK);- pot pierde reputatia mărcii – modificările la produse pot dezorienta consumatorii (UK);- nu isi pot permite costurile incercarilor de reformulare (ES).
Proprietăţile tehnologice şi senzoriale ale noilor alimente reformulate:- efecte negative asupra gustului si proprietatilor tehnologice (AT);- ar putea fi introdusi inlocuitori fara o istorie indelungata de utilizare. Astfel s-ar putea
genera noi pericole pentru sănătate (DE).
Din punct de vedere economic:- poate reduce abundenta alimentelor de pe piata (DE);- piata globala (RO şi SI);
45
- criza economica (IT) şi recesiunea (SI);- probleme in afacerile cumparatorilor sau ale furnizorilor (RO şi SI);- costurile de productie ridicate (SI)- piata neagra a vanzarii produselor alimentare (HU)- lanţurile comerciale dicteaza piata, cautand produse ieftine,dar de calitate nutritivainferioară celor scumpe (BG)- poate favoriza intreprinderile mari, pe cheltuiala IMM-urilor (DE);- creşterea preţurilor alimentelor (FR şi UK).
Acceptabilitatea slaba a Consumatorilor pentru alimentele reformulate deoarece:- pot asimila alimentele reformulate cu alimentele nenaturale sau artificiale; reducerea desare în unele produse alimentare (de ex. carne uscata) poate determina utilizarea de aditivicare poate fi perceputa drept cel mai grav scenariu de catre consumatori (ES);- pot asocia alimentele reformulate cu produsele lipsite de arome si produsele scumpe.Conţinutul de SZG este adesea asociat cu perceperea gustului/aromei/mirosului. Reducereapoate determina pierderea acestor proprietati organoleptice, ceea ce ar putea directionaconsumatorii catre alte produse mai savuroase, nereformulate şi probabil mai ieftine (AT, ES siIT);- pierderea încrederii în industria alimentară în general (ES şi FR);- reformularea alimentelor poate conduce la coplesire, care implicit duce la demotivareşi/sau neacordarea atentiei etichetelor alimentelor. Etichetele pot avea prea multă informaţie,scrisa cu caractere prea mici, ceea ce face citirea dificila şi devin prea confuze pentru unelegrupuri de populatie (ES);- au indoieli cu privire la compozitia declarata si la valorile reale ale produselor (ES);- le percep ca pe un dezavantaj (DE);- se face confuzie între produsele îmbunătăţite şi produsele dietetice (DE);- increderea ca totul este in regula in unele tari dezvoltate (de ex. Finlanda);- lipsa constientizarii (SI);- nu plac modificările produselor care par a se fi intamplat prin prin furt - de ex. o reducere a
cantitatii de zahăr la care nu de face publicitatea corespunzatoare (Marea Britanie);- se poate pierde libertatea de alegere, de a mânca ceea ce le place - daca nu este suficient
de sănătos (Fi şi UK);- pot favoriza reaparitia deficientelor de iod la copii (ex. sarea îmbogăţita cu iod) prin
supraconsum de produse reformulate (ES).- sunt utilizate impreuna cu obiceiurile culturale ale catorva generatii inradacinate (produse
locale) (FR şi UK).
Media si grupurile de influenta:- lipsa informatii adecvate (HU);- lipsa experţi potriviti temei (HU);- lipsa grupuri de lobby suficiente (RO).
46
CONCLUZIILE ANALIZEI STEEPV
Tendinte sociale
Cu siguranţă, conţinutul de Z-G-S în alimente este puternic legat de alimentatia sănătoasa, darconsumatorul trebuie sa stie, sa fie informat asupra acestui fapt. În acest caz,- o campanie de educare este una dintre cele mai solicitate tendinte pentru viitor. PentruMarea Britanie, educatia vizeaza copiii şi trebuie sa fie facuta mai ales in scoli, pentru HUcampaniile trebuie sa vizeze importanta calitatii hranei, în principal proprietăţile legate decontinutul in Z-G-S, pentru segmentele de populaţie cu standard de viaţă inferioar şi pentru DEsă fie adresata grupurilor care nu se ingrijesc şi nu sunt dispuse sa faca schimbari in stilul deviata. Pentru restul ţărilor, educatia ar trebui sa se refere mai ales la modul de a citi siinterpreta etichetele nutritionale (BG, FR, IT, LT si RO). Importanţa acestei tendinţe socialeeste in general mare, dar cu diferite grade de incertitudine funcţie de segmentul deadresabilitate al campaniei (DE [ 8, 8], IT [ 9, 0], RO [9,27 ; 6,64 ], SI [6,5 ], UK [ 10, 7] );- informarea şi conştientizarea diferitelor grupuri de consumatori despre alimentelesănătoase este important sa fie facuta copiilor (BG, FR, DE, LT, RO, SI), profesioniştilor şistudenţilor din domeniul alimentar (FI), acelor grupuri cu adresabilitate dificila (DE) saupublicului în general (FR).
Educarea, informarea şi conştientizarea pot fi efectuate:- cu ajutorul media ca unul dintre canalele eficiente de comunicare care par a fi importante
şi foarte uşor de realizat (FI şi UK);- prin identificarea grupurilor cheie şi/sau indivizilor (BG, LT, RO si SI) sau folosirea
celebrităţilor şi a altor personalitati bine cunoscute (FI);- prin utilizarea de mesaje inteligente pentru a comunica importanţa unei diete sanatoase in
bolile asociate alimentatiei (de ex. bolile cardiovasculare, obezitatea) (ES şi UK).
Alte măsuri pentru reducerea continutului ridicat de SZG din alimentele consumate sunt:- Limitarea comercializarii alimentelor direct copiilor (fast food, alimente de slabă calitate,alimente foarte sarate, dulciuri şi băuturi racoritoare îndulcite) sau expunerea de dulciuri insupermarket-uri (de ex. lângă case) (DE, IT);- Interzicerea vanzarii de produse alimentare bogate in SZG pentru copii şi controlulpublicitatii acestora (ES);- Conceptul marimii porţiei (UK);- Etichetarea inovatoare (BG, DE, HU, IT, LT, RO şi SI);- Strategii de Preţ (FI şi DE).
47
1
2
34
5
6
78
9
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Importanta
Ince
rtitu
dine
Nevoile consumatorilor si nevoia de resurse trebuie sa fie recunoscute in disponibilitatea si pretul produselor
Identitatea consumatorilor si apartenenta la grupuri
Impactul social al media si posibilitati- impactul asupra alegerii alimentelor si rolul ei ca si canal de informatii
Megatendinte ce directioneaza consumatorii si alegerile acestora
Diferente intre nivelul de cunostinte al oamenilor, valori, interese care apar si armonizarea constientizarii
Utilizarea celebritatilor si a altor personalitati cunoscute in promovarea produselor sanatoase
Profesionistii si studentii in bransa ca grup tinta
Adresarea catre acele grupuri de populatie catre care este mai greu s-o faci
Adresarea catre copii ei sunt cetatenii de maine
Educarea si informarea acelora care isi doresc acest lucru
Incurajarea declararii publice a continutului de SZG prin etichete pe toate alimentele si mancarurile
date privind consumul de SZG la nivel national - rural and urban
stimularea etichetarii continutului de SZG
grupuri cheie si constientizarea oamenilor responsabili - manuale de instruire, lobby grup de consumatori
cresterea constientizarii copiilor (fast food, calitate scazuta,alimente cu continut mai ridicat de SZG)
alimente personalizate
continut de SZG in produsele traditionale
campanii educationale- informatii despre cum sa citim si sa "traducem" informatii nutritionale
Informatii despre grupuri cheie si constientizarea oamenilor responsabili - manuale de instruire, lobby grup deconsumator
Marketingul alimentelor directionat catre copii (fast food, calitate scazuta a produselor cu continut ridicat desare)
Cereri viitoare
Motive pentru reglementare
FR ca factor ce contribie la scaderea obezitatii si a bolilor cardiovasculare
Comunicarea importantei dietei sanatoase si in ce consta aceasta
Incadrarea problemelor ce tin de FR ca parte a responsabilitatii sociale a industriei alimentare
Interzicerea vanzarii alimentelor bogate in SZG pentru copii si controlul promovarii lor
Educatia in scoli despre dieta sanatoasa folosind modele/campioni care sa aiba acest rol
Lucrul cu mass media pentru a educa societatea - sa le furnizam informatii credibile
Conceptul marimii portiilor - oameni diferiti au nevoie de cantitati diferite de mancare (copii in crestere, adultiiactivi sau batranii- toti au nevoi foarte diferite).Un mesaj foarte complex sa fie trimis catre public in acestsens.
TENDINTE SOCIALE
48
Luand in considerare zona în care tendinţele sunt foarte importante şi incertitudinile suntsuficient de reduse pentru ca tendintele sa fie realizate, tendinţele următoare vor urmări:
Campania educationala si comunicarea cu consumatorii sunt importante pentru a sti cumtrebuiesc intelese informaţiile de pe etichetă pentru a putea alege in mod corespunzatoraalimentele. Alegerea alimentelor este foarte mult dependenta de nivelurile de cunoştinţe,de valoare şi interese.
Folosirea oamenilor cheie în comercializarea alimentelor sănătoase poate fi o bunastrategie de transfer al informatiilor. Dar este foarte difícil ca aceste informaţii să fieprimite de copii sau de grupurile greu accesibile. Astfel, trebuie avute in vedere mesajeleinteligente şi buna gestionare a transmiterii acestor mesaje catre grupurile speciale deconsumatori.
Tendinte sociale Importanta Incertitudinea
Nevoile consumatorilor şi resursele trebuie sa să fie confirmateîn disponibilitatea şi preţul produselor
9 5
Impactul social al mass-media şi posibilităţi – impactul asupraoptiunilor alimentare si rolul ei ca si canal de informaţii
9 3
Megatendintele orienteaza consumatorii si alegerile lor 8 5
Diferentele dintre nivelul de cunostinte al oamenilor, valorile,interesele de a ridica şi armoniza constientizarea
9 5
Folosirea celebrităţilor şi altor personalitati bine cunoscutepentru comercializarea de produse sănătoase
8 5
Profesioniştii şi studenţii în domeniul alimentar ca grup ţintă 9 3
Adresarea catre acele grupuri care sunt dificil de abordat 10 6
Datele nationale ale consumului de SZG - rural şi urban 8,91 5,73
Stimularea inscrierii datelor despre SZG pe eticheta 9,73 5,91
Campanii educationale - informaţii cu privire la modul de citire şi"traducere" a informatiilor nutritionale
9,27 5,64
Reformularea alimentelor ca factor ce contribuie la scădereaobezitatii si bolilor cardiovasculare
8 5
Interdictii in vanzarea de produse alimentare bogate in SZGpentru copii şi controlul publicitatii lor
8 3
Comunicarea importanţei unui regim alimentar sanatos si in ceconstă acesta.
10 5
Colaborarea cu mass-media pentru educarea societatii – oferireade informatii credibile
6 2
Conceptul dimensiunii porţiilor – oameni diferiti au nevoie decantităţi diferite de alimente (cresterea copiilor, adulţii activi şivârstnicii, toti au nevoi foarte diferite). Un mesaj foartecomplex, de a fi transmis publicului
10 5
49
Tendintele tehnologice
Tendintele generale cu punctaj maxim pentru importanta, dar cu o mare incertitudine sunt:identificarea principalilor contributori alimentari cu SZG in dieta zilnica (BG, ES, HU, IT, LT,RO si SI) şi stabilirea, pentru fiecare tara,a obiectivului de reducere a nivelurior de SZG (BG,DE, ES, HU, IT, LT, RO şi SI).
Industria alimentara este reprezentata in principal de IMM-uri, iar pentru procesul dereformulare a alimentelor acestea au nevoie de sprijin şi accesul la expertiză (UK). UneleIMM-uri sunt producatori traditionali şi acolo este important ca procesul de reformulare aalimentelor sa nu afecteze producţia locala, traditionala si artizanala de alimente (DE).
Tendintele tehnologice iau in considerare tehnologia în sine şi calitatea materiilor prime, aingredientelor utilizate şi a produsului final.
In ceea ce priveste tehnologia este importanta comunicarea despre mijloacele tehnologicefără a crea o imagine greşită şi suspiciune (FI). Pe de alta parte exista bariere tehnologicecare trebuie rezolvate pentru a avea parametri tehnologici buni, inclusiv o calitate bună aproduselor intermediare, o bună prelucrabilitate şi pentru produsul final, un termen devalabilitate adecvat (DE, ES, HU, IT, si RO). Noile tehnologii de conservare şi materialele noisunt, de asemenea, avute in vedere (FR).
Calitatea materiilor prime şi a ingredienteleor influenţeaza atât parametrii tehnologici, catsi calitatea produsului final. Una dintre provocări este imbunatatirea calitatii materiilorprime existente (de ex. structura grăsimii, FI) sau gasirea, prin cercetare, a inlocuitorilor debuna calitate pentru SZG, fără utilizarea aditivilor alimentari (DE şi UK).
In ceea ce priveste calitatea produsului alimentar final, este necesar ca acesta sa fieacceptat de consumatori. Menţinerea sau îmbunătăţirea atributelor senzoriale precum:gust, structura, culoare, aspect (DE, FI, FR, HU, IT, si RO), este o alta provocare în procesulde reformulare a alimentelor.
50
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Importanta
Ince
rtitu
dine
Comunicarea despre mijloace tehnologice fara crearea unei imagini rele sau asuspiciuniiFolosirea acidului stearidonic pentru cresterea consumului de acizi grasi omega 3
Tot ceea ce nu se poate realiza macar o data cel putin se cheama ca are problemecu tehnologia aplicata (ex. concentratia de sare)Bariere tehnologice si posibilitati de a le face fata trebuie sa domine discutia
limitele superioare trebuie luate in considerare ca aspecte tehnologice
produsul vine intotdeauna primul - tehnologia trebuie sa prezinte produsul
progresul tehnologic trebuie sa rezulte in produse mai bune
Cresterea abilitatilor pentru gatit ale consumatorilor si cunosinte despre alimente sinutritieUtilizarea tehnologiei, ex. imbunatatirea calitatii grasimii
Resurse tehnologice egale pentru toate companiile
Mentinerea gustului, structurii si valabilitatii
Produse reformulate finlandeze sunt pe pietele din Est in cantitati mari ( ex. Rusia)
Sa se protejeze productia locala, traditionala si artizanala
Identificarea alimentelor care sunt principalii contribuitori la consumul de SZG alpopulatieiBariere tehnologice: functionalitate, valabilitate, aspecte estetice
Identificarea continutului tinta de SZG pentru Romania
principalele alimente care influenteaza consumul de SZG al populatiei
Sunt necesare date bine documentate pentru elaborarea de politici
Ajutorul acordat IMM-urilor sa calculeze profilul nutritional al produselor lor- inprezent este o problema pentru eiIMM-urile au nevoie de acces catre expertiza.
Sunt necesare cercetari in domeniul inlocuitorilor de ZSG
Cercetari in domeniul produselor reformulate
TENDINTE TEHNOLOGICE
51
Cele mai importante tendinţe tehnologice cu cel mai mici incertitudini sunt următoarele:
Tendinte tehnologice Importanta Incertitudinea
Trebuie luate in considerare limitele superioare aleaspectelor tehnologice
10 1
Intotdeauna primul apare produsul - tehnologia urmeazaprodusul
8 2
Progresul tehnologic ar trebui să ducă la produse mai bune 9 2
Mentinerea gustului, structurii şi duratei de viaţă 9 5
Comunicarea referitoare la mijloacele tehnologice fără acrea o imagine greşită şi suspiciune
9 5
Identificarea continutului tinta de SZG 8,82 5,82
Principalele alimente care influenteaza aportul de SZG lanivelul populaţiei
9,18 4,55
Raportul risc/beneficiu al inlocuitorilor de SZG 8,73 5,55
Barierele tehnologice: funcţionalitate, durata de valabilitate,atributele senzoriale
8,91 4,64
Datele robuste trebuie sa se bazeze pe politici 10 5
Cercetarea în reformularea produselor 9 5
Tendintele tehnologice în reformularea alimentelor sunt asociate cu funcţionalitatea,atributele senzoriale in timpul conservării alimentelor sau cu noi inlocuitori naturali de SZG.Luand in considerarea noutatile aparute permanent şi inovarea in domeniu, este absolutnecesara o bună comunicare cu consumatorii. Sunt importante si necesare, in acest sensimbunătăţirea politicilor şi stimularea cercetarii.
Tendinte economiceAu fost studiate problemele economice legate de costurile pentru sanatate, dar si decosturile reducerii conţinutului de SZG prin schimbarea tehnologiilor şi reţeteloralimentelor ale industriei, în special ale IMM-urilor.Multe studii au demonstrat ca prevenirea imbolnavirilor printr-o dietă sănătoasă poatereduce cheltuielile in sistemul de sănătate. Reducerea costurilor sistemului de sanatateeste totusi foarte importanta (DE, ES, IT, UK). Sustinerea îmbunătăţirii nutriţiei şi stilului deviata trebuie asigurata de toti actorii implicati (DE).Ar trebui întreprinsa o analiza de cost-beneficiu la nivel national pentru reducerea SZG(DE). Costurile noilor ingrediente, noilor tehnologii, ale activitatii de cercetare în general(FR, HU, RO si SI) trebuie să fie luate în considerare.Vor trebui analizate costurile pentru schimbarea tehnologiei şi reţetelor.
52
Strategiile de preţ în general (HU şi IT), strategiile de pret la nivel de companie (RO), dar şistrategiile de preţ elaborate de factorii politici (FI şi UK) sunt importante. Introducerea dealimente sănătoase pe baza criteriilor nutritionale in spitale sau scoli sau stimulareacreşterii numărului de nutritionisti in companiile din sectorul alimentar si in firmele carecomercializeaza alimente (FI) poate stimula politicile de implementare a reducerii de SZG.
Strategiile de Marketing sunt de asemenea necesare pentru a creşte interesulconsumatorului în alimentele sănătoase (FI). Poate ca logo-ul distinctiv pentru industriilealimentare si restaurantele care produc/servesc produse reformulate este una din caile decomercializare (ES). Reformularea alimentelor cu preţ accesibil poate deveni o nişă deproduse. (AT, DE, UK).
53
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Importanta
Ince
rtitu
dine
Costurile pentru alimentele sanatoase trebuie sa fie platite de catre toti factorii implicati
Standardizarea gustului prin cerinte legale consolideaza marile companii si slabeste IMM-urile, deoarece acestea din urma numai prin vanzarea unor produse de nisa deinaltacalitate si nu produse de masa. Alimentele produse in masa pot fi oferite la preturProdusele reformulate trebuie sa fie la preturi accesibile
Calitatea nutritionala folosita ca si criteriu de achizitionare in achiziti i le publice,ex.achizitia de alimente pentru crese, scoli, spitale
Cresterea numarului de specialisti in companii le de fabricare si comercializare aalimentelor and trade companies
Stimulente financiare pentru produsele sanatoase pentru a pastra preturi rezonabile laprodusele reformulate
Investitia in marketing si uti l izarea responsabil itati i nutritionale in acesta
Costurile pentru alimentele sanatoase trebuie sa fie platite de catre toti factorii implicati
Descresterea continutului de ZSG - analiza cost/beneficiu
analiza economica: preturile ingredientelor si ale materii lor prime, descresterea valoriicotelor, scaderea profitului
strategii de pret la nivelul companiei
Sunt necesare date solide pe care sa se bazeze politici le.
Savarea costurilor Serviciului national de sanatate(NHS) si pentru reducereaimbolnaviri lor prin scaderea continului de SZG in dieta populatiei.
Daca va avea succes, se poate trece peste costurile crescute ale produselor reformulate,deoarece companii le pot percepe o prima, cresterea cotei de piata si a rentabil itati i .
Tendinte economice
54
Cele mai importante tendinţe economice cu cele mai mici incertitudinile sunt următoarele:
Tendinte economice Importanta Incertitudine
Standardizarea gustului prin cerinte legale consolideazacompaniile mari şi slăbeşte IMM-urile, pentru ca IMM-urilesupravietuiesc numai prin vanzarea de produse de nisa deînaltă calitate şi nu prin volumul marfuririlor produse. Volumulmarfurilor produse poate fi oferit la preţuri mai mici decâtprodusele de nişă
10 1
Produsele reformulate trebuie să fie accesibile 9 1
Costul pentru alimentele sănătoase trebuie să fie plătit decătre toate părţile interesate
8 5
Calitatea nutritivă ca un criteriu de aprovizinare în achiziţiilepublice, de exemplu procurarea alimentelor in crese, scoli sispitale
9 5
Costul ingredientelor produselor alimentare cu SZG 8 5
Economic: costul ingredientelor, reducerea cotei de piata,pierderea profitabilitatii
10 4
Strategii de pret 9 4
Economisirea costurilor prin reducerea costurilor asociate cuNCD
9 4
Analiza cost-beneficiu la nivel national pentru reducerea SZG 9 4
Scaderea conţinutului de SZG - analiza cost/beneficiu 8,64 5,8
Strategiile de Preţ se bazeaza pe analize cost/beneficiu. Punerea în aplicare a procesului dereformulare alimentara depinde în special de politicile naţionale şi de interesul pentrureducerea costurilor sistemului de sănătate.
Tendinte de MediuCalitatea mediului este influenţată, uneori afectata de prelucrarea alimentelor.Dimensiunea lanţul de distribuţie (AT), ambalajul alimentar (AT), cantitatea de reziduuri,consumul de energie în prelucrare sunt principalele probleme care pot fi reduse sauoptimizate pentru a nu afecta prea mult mediul înconjurător. Introducerea sustenabilitatiiin reformularea alimentelor este una din principalele provocari (ES).
Sunt necesare dezvoltarea de tehnologii de producţie armonizate cu ecosistemele şiîmbunătatesc mediul (SI), precum si adaptarea politicilor alimentare (functie de clima sistilul de viata) pentru fiecare regiune (UK).
55
Revenirea la metodele tradiţionale de preparare a alimentelor (DE), folosind alimentesezoniere, de exemplu, iarna vitaminele din rădăcini de legume in loc de fructe importate,care sunt transportate mai putin, udarea in picatura şi dezvoltarea alimentelor locale maisănătoase in IMM-uri utilizând resursele agro-alimentare locale (FI), sunt tendinţeidentificate în practica.
Reducerea duratei de conservare a alimentelor şi folosirea lanţurilor mici de distribuţie,precum şi definirea şi etichetarea urmelor de carbon sunt tendinţe în favoarea dezvoltăriidurabile (UK, FI).Sustenabilitatea necesita strategii bune de comunicare a mesajelor (BG, HU, IT, LT si RO). Omodalitate constă în includerea subiectului în curricula universitara (RO).
Cele mai importante şi realizabile tendinţe sunt:
Tendintele de mediu Importanta Incertitudinea
Dezvoltarea/consolidarea regiunilor şi specialităţilor regionalepot fi considerate ca o contribuţie semnificativă ecologicpozitiva. Bunurile de larg consum sunt transportate peste tot înEuropa, deşi acelaşi produs ar putea fi fabricat local
10 1
Marile uzine de fabricare cresc cantitatea de bunuri de largconsum. Consecintele sunt rutele lungi de transport, efectelenegative asupra mediului si pierdere locului de munca înregiunile cu reducere a consumului de energie
10 1
Materialul ambalajelor alimentare ar trebui să tina cont dereciclarea materialelor, iar problema protecţiei mediului atrageatentia asupra cresterii sustenabilitatii
10 1
Forumuri pe retelele de socializare in FR 7 5
Combinarea valorii ecologice şi a celei sanogene in produse şiexploatarea sinergiei
7 5
Lobby la nivel academic 7,91 5,3
Strategii de comunicare 8,73 5,5
Strategii pentru dezvoltare durabilă în reformularea alimentelor referitoare lamaterialele de ambalare, consumul de energie din alimente şi prelucrareaproduselor alimentare in general, dar si pentru a comunica nevoile societatii.
56
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ince
rtitu
dine
trebuie luat in considerare materialul de ambalare al al imentelor, reciclarea si protectia mediuluiinconjurator acorda atentie asupra sustenabil itati i
Dezvoltarea/consolidarea regiunilor si specialitati lor regionale ale acestora poate fi considerataca o contributie pozitiva semnificativa asupra mediului. Productia de bunuri al imentareestetransportata in intreaga Europa, desiacelasi produs poate fi fa Fabrici le mari cresc cantitatea de bunuri al imentare de masa.Consecintele sunt rutele lungi detransport, cu efecte negative asupra mediului si pierderea locurilor de munca in regiunilein care sereduce consumul de energieIntroducerea problemelor de sustenabil itate in FR
Combinarea problemei ecologice si a sanatatii in produsele alimentare si exploatarea sinergiei
Definirea si etichetarea urmelor de carbon
Dezvoltarea de alimente locale mai sanatoase in IMM-uri cu sprijin in dezvoltarea de produs prinutil izarea alimentelor locale si starea de sanatate, in marketing
trebuie luat in considerare materialul de ambalare al al imentelor, reciclarea si protectia mediuluiinconjurator acorda atentie asupra sustenabil itati i
lobby la nivel academic
strategii de comunicare
Eticheta logistica: Eticheta ce caracterizeaza cati ki lometri au fost necesari al imentului pentru aajunge in magazin.
Sunt necesare strategii de management al deseurilor pentru produse cu valabil itate redusa (datoritareducerii SZG-se reduce si termenul de valabil itate, chestiuni microbiologice posibile legate desiguranta,clientul percepe ca produsul sa fie oprit de laNevoile alimentare sunt diferite in Europa, depinzand de climat,sti lul de viata,deci sunt necesarepolitici adaptate pentru fiecare regiune.
Produsele reformulate trebuie sa se incadreze in standardele privind termenul de valabil itate alproduselor.
TENDINTE DE MEDIU
57
Tendinte politiceDupa modelul european al industriei alimentare, IMM-urile sunt companiile predominante. Ţinând cont de această evidenta, recunoasterea şi asistarea procesatorilor mai mici şi acelor artizani din sectorul alimentar pentru atingerea tintelor propuse de reducere a SZG,sunt foarte importante (AT, BG, DE, FI, FR, HU, IT, RO si SI) şi, de asemenea, incurajareatuturor producatorilor alimentari să participe la procesul de reformulare a alimentelor.(BG, RO si SI)Pe de alta parte este necesar să se acorde sprijinul pentru cercetarea in domeniulalimentar, pentru dezvoltarea reformularii alimentelor şi studierea beneficiului alimentelorreformulate asupra sanatatii publice (DE).Pentru ambele tendinţe menţionate anterior, este necesara intervenţia autorităţilorpublice în reformularea produselor (BG, FR, HU, IT, LT, RO si SI) prin:- programe speciale de finantare pentru reducerea nivelurilor de SZG în alimente şi
monitorizarea acestor niveluri (BG, ES, FR, HU, IT, LT si RO);- politici de pret (RO);- comunicarea clara şi coerenta a mesajelor despre nivelurile de SZG in alimente (UK);- este necesara dezvoltarea de strategii pentru o soluţie de consens a tuturor actorilorimplicaţi, precum si priorităţi stabile, pe termen lung (DE );- anularea masurilor legale care ar afecta economia libera de piata (DE);- existenta unei "voci autorizate" pe tara (UK).
O alta tendinta discutata în exercitiul efectuat a fost cea referitoare la utilizarea sistemelorde etichetare inteligentă pentru conţinutul de SZG (DE, FR, HU, LT si SI).
58
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Importanta
Ince
rtitu
dine
IMM-urile sunt mai rezistente la criza. Ca urmare sprijinul si conservarea lor trebuie sa fie o prioritate maxima support and conservation of SMEs should beof high priorityNumai o mare diversitate de alimente poate satisface diferitele cerinte ale consumatorilor
Supra reglementarea prin politici nu este dorita, consumatorii maturi, bine informati pot alege corect
A actiona in consens cu toti actorii implicati
A sprijini cercetarea si informarea pe toate fronturile
Implementarea unui plan in FR
Intensificarea transferului tehnologic pe FR de la cercetare catre industrie
Recunoasterea si sprijinul IMM-urilor de catre guvern
Nu orice produs poate ajunge intr-un ambalaj ,exista limite (ex.scaderea la normal a concentratiilor de sare, chiar suplimentar)
Utilizarea afirmatiilor actorilor politici prin mass- media
Cele mai importante defecte nutritionale trebuie sa fie identificate – a porni cu lucrurile mici si nu incerca sa prinzi totul dintr-o data
Beneficii financiare pentru companii, e.g. scutiri de taxe
Asigurarea calitatii nutritionale in gastronomie prin politici si legislatie
Implicarea autoritatilor in reformularea alimentelor - MS, MADR, MEC, MF
Subventii
Taxe mai mici
Asistenta pentru producatorii de alimente (in special companiile mici care lucreaza pentru atingerea unor tinte in reducerea continutului SZG)
Masuri stimulative pentru companii in reformularea alimentelor
Existenta unui buget pentru un program pentru reformularea alimentelor si mecanisme de monitorizare
Continut de SZG al alimentelor din politici nationale de piata
Continutul standardizat de SZG
Continutul standardizat de SZG in principalele produse alimentare
Standarde pentru restaurante si pentru alti furnizori de alimente pentru a asigura ca toti consumatorii primesc informatii nutritionale adecvate
Etichetare
Autoritati implicate in reformularea alimentelor in ce priveste reducerea continutului de SZG
Legislatia nationala/europeana
Programe guvernamentale in reformularea alimentelor
Asistenta pentru producatorii de alimente (in special companiile mici care lucreaza pentru atingerea unor tinte in reducerea continutului SZG
Moduri de incurajare a producatorilor de a contribui la implementarea reformularii alimentelor
Standardizarea continutului de SZG al alimentelor
Niveluri standard pentru diferiti nutrienti in alimentele cheie si mancaruri: culori diferite pentru categorii de nutrienti si cantitatea lor – scazuta, medie, mare
Etichetare
Legislatie nationala
A identifica ce mesaj vrei sa comunici
Mesaj clar este necesar- in ce consta o dieta sanatoasa si diseminarea acestuia prin educatie.
Sunt necesare mesaje consistente privind sanatatea (sarea este daunatoare pentru tine, prea multa sare dauneaza sanatatii tale).
Nevoia de marketing legat de evidenta stiintifica si politica guvernului.
Sunt necesare prioritati stabile, pe termen lung in politica guvernului
Tendinte de politici
59
Tendinte de politica Importanta Incertitudinea
Deci sprijinul si mentinerea IMM-urilor ar trebui să fie deprioritate maxima
9 2
Numai o mare diversitate de produse alimentare poatesatisface cerinţele diverse ale consumatorului
7 3
Interventia politica asupra legislatiei nu este de dorit,consumatorii maturi, bine informati trebuie să aibăposibilitatea de a alege
8 2
Implementarea unui plan in FR 9 4
Folosirea afirmatiilor actorilor politici prin mass-media 8 4
Cele mai importante vicii nutriţionale trebuie să fieidentificate - începând cu lucrurile mici şi fara a încearcasă prindem totul dintr-o dată
9 3
Etichetarea 9,45 5,64
Legislatia nationala/europeana 8,55 5,45
Legislatia nationala 8 5
Luarea deciziilor pe baza de date 10 4
Un mesaj clar care sa arate in ce consta o dieta sanatoasaşi diseminarea aceasteia prin educaţie.
10 3
Nevoia de marketing corelata cu dovezile ştiinţifice şipolitica guvernului.
8 3
Necesitatea unui organism pentru a coordona politica desanatate din tara
10 2
Priorităţi pe termen lung, stabile, ale politicii guvernuluisunt necesare.
10 2
Sunt necesare politici guvernamentale pentru priorităţi stabile, pe termen lung si plan deimplementare a reformularii alimentelor. Informarea consumatorilor cu ajutorul unuiorganism national, prin mesaje clare, referitoare la ceea ce inseamna o dietă sănătoasa,etichetarea corespunzătoare şi utilizarea mass-media într-un mod eficient, ar putea fi dedorit. Sustinerea IMM-urilor in procesul de reformulare a alimentelor trebuie să constituieo prioritate maxima.
Tendintele valorilor eticeLibertatea de alegere a alimentelor este importanta (DE si RO), insa consumatorii ar puteaalege să adauge SZG la produsele deja reformulate, prin urmare este nevoie de educatieinca din scoala, pentru a schimba asemenea atitudini, atunci cand consumatorii sunt tineri(UK); este necesara cresterea constientizarii in ce priveste hrana in randul consumatorilorpentru a le permite acestora să faca alegerea sănătoasa (FI).
60
În primul rând, chiar dacă există dovezi ştiinţifice pentru necesitatea reformulariialimentelor vor exista bariere pentru acest proces venite de la nivelul consumatorilor:cumva o rezistenţa împotriva reformularii din cauza gustului produselor sau datoritaopiniilor si atitudinilor privind reformularea produselor (BG, DE, HU, IT, LT, RO, SI şi UK).Este necesara o etichetare corespunzătoare, pentru a informa consumatorii cu privire laconţinutul de SZG în alimente (BG, DE, FI, HU, IT, LT, RO şi SI).Inovaţia în procesul de reformulare alimentara este importanta. Calea pentru reducereaconţinutui de SZG are legatura cu calitatea produselor finale, inclusiv calitatea senzorialaeste o provocare (BG, IT, LT, RO şi UK).
Luand in considerare tendinţele de importanta mai mare de 7 şi incertitudinea de cel putinşase, atunci tendinţe sunt următoarele:
Tendintele valorilor etice Importanta Incertitudinea
Aspectele etice, precum şi sustenabilitatea legata de alimentatie(de la materii prime la procesul de fabricare)
10 1
Transparenţa în dezvoltarea unui produs ar trebui să asigureobţinerea facila, de catre consumatori, a informaţiilor despremodul in care sunt reformulate produsele
7 5
Modul în care un produs este evaluat intr-o companie pentruimpactul in marketing
8 6
Etichetare corespunzatoare, clara si neinselatoare 9 5
Identificarea usoara a conţinutului de SZG pe eticheta -simboluri, logo-uri, s.a.
8,55 5,45
Dreptul de a alege 9,27 4,82
Bariere in reformularea alimentelor: rezistenta consumatorilor,gusturi, opinii, atitudini
Numărul de brevete referitoare la continutul redus de SZG inalimente
10 5
Inovaţia în procesul de reformulare a alimentelor si etichetarea inteligenta pentru a aveaconsumatorii posibilitatea de a alege alimentele, sunt tendinţele cheie pentru valorileetice. Este posibil ca noul produs reformulat sa nu fie pe placul consumatorilor din cauzanoului gust sau din cauza opiniilor lor, a atitudinii sau comportamentului/obiceiurilor lor dehranire.
61
123456789
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Importanta
Ince
rtitu
dine
Alertele aparute in trecut in sectorul alimentar au fost legate de produsele de masa si nu de cele de nisa dinIMM-uri
Alimentele sanatoase si accesibile la pret sunt mai importante decat interesele GATT si WTO
Aspectele etice ca si sustenabilitatea legata de alimente (de la materii prime la procesul de fabricare)
Interesele reporterilor cand se aleg temele
Cresterea constientizarii consumatorilor pentru a le permite acestora sa faca alegeri sanatoase
Transparenta in dezvoltarea produselor, consumatorii trebuie sa primeasca usor informatii despre cumsunt reformulate produsele
Cum este evaluat un produs intr-o companie cu impact in marketing
Tendinta de autenticitate:reformularea trebuie sa fie apropiata de produsul original; imaginea de produs"monstru tehnologic" trebuie sa fie evitat
Responsabil de stabilir a preturilor pachetelor de masa
Etichetare clara si adecvata, si nu derutanta
Sprijinul cercetarii si informatii pe toate fronturile
Respectarea libertatii de alegere a consumatorului
A folosi etichetarea pentru a sublinia continutul de SZG in alimente
Continutul de SZG usor de identificat pe eticheta - simboluri, logo-uri,etc
Dreptul de a alege
Bariere ale FR: rezistenta consumatorilor, gust, opinii, atitudini
Inovarea in reformularea alimentelor (brevete)
Libertatea de alegere este importanta , dar consumatorii ar putea alege sa adauge ZSG in produselereformulate dupa aceea, deci este necesara educatia in scoli pentru a schimba atitudini cand personele sunttinere Folosirea etichetarii pentru a sublinia continutul de SZG in alimente
Bariere la reformulare:rezistenta consumatorilor, gust, opinii, atitudini fata de reformularea produseloralimentare
Introducerea unui logodistinctiv pentru produse sanatoase regionale
Numar de brevete privind continutul scazut de SZG in alimente
Grupuri de lobby care sprijina reformularea.
Consumatorii lor nu le plac produsele reformulate - nu au acelasi gust sau nu au gustul pe care l-ar doriacestia
