Ş ţ ş ă şi Facultatea de HORTICULTURĂ - univagro-iasi.ro · PDF file• Cotea,...

1

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”Iaşi Facultatea de HORTICULTURĂ

P R O G R A M A pentru obţinerea examenului de DEFINITIVAT în învăţământ

Specializarea INGINER HORTICOL

A. Prezentare generală. Obiective. Competenţe Disciplina de Legumicultură are ca obiectiv de studiu cunoaşterea bazelor biologice şi

ecologice ale culturilor legumicole, precum şi tehnologiile generale şi speciale ale cultivării plantelor legumicole.

Legumicultura, ca disciplină de studiu este structurată în două părţi:

• legumicultura generală ce cuprinde: importanţa legumiculturii, baza tehnico-materială a producţiei legumicole, biologia şi ecologia speciilor legumicole şi cadrul general tehnologic de cultivare a legumelor în câmp, sere, solarii şi răsadniţe;

• legumicultura specială care la rândul său studiază originea, particularităţile biologice şi ecologice şi tehnologiile de cultivare (alegerea şi pregătirea terenului, înfiinţarea culturii, lucrările de îngrijire şi recoltarea) ale speciilor legumicole de importanţa recunoscută în condiţiile ţării noastre.

Pomicultura se ocupă cu cercetarea, studierea şi cunoaşterea particularităţilor biologice, ecologice şi tehnologice ale speciilor pomicole.

Disciplina este structurată în două părţi: - pomicultură generală – studiază: biologia, ecologia şi tehnologia comună tuturor speciilor; - pomicultură specială – studiază originea, particularităţile biologice, ecologice şi tehnologice ale speciilor, soiurilor şi hibrizilor de pomi şi arbuşti fructiferi funcţie de zonă, grup de soiuri sau soi în scopul obţinerii unor producţii mari, cantitativ şi calitativ în condiţii de eficienţă economică maximă. Viticultura este o ramură a ştiinţelor agricole care se ocupă cu studiul biologiei viţei de vie,

precum şi cu metodele raţionale şi economice de cultură ale acestei plante. Ca ştiinţă, viticultura este o disciplină tehnică aplicativă. Ea cercetează şi stabileşte tehnologiile de cultură, care asigură obţinerea unor producţii ridicate, de calitate superioară şi constante de la un an la altul, pe baza însuşirilor agrobiologice ale soiurilor de viţă roditoare şi de portaltoi şi a cerinţelor acestora faţă de condiţiile de mediu. Latura teoretică, îmbogăţită prin cercetări proprii în domeniu şi prelucrarea de cunoştinţe din alte ştiinţe, cu care au un permanent schimb de informaţii, face ca viticultura să fie o ştiinţă de sinteză. Ea s-a dezvoltat în ultimele două secole, odată cu progresul înregistrat de ştiinţele biologice, agronomice, tehnice şi economice, de la care a preluat denumiri, principii, legi şi concepte etc. Viticultura generală studiază măsurile agrofitotehnice aplicate în cultura viţei de vie, stabilite pe baza însuşirilor biologice ale acesteia. Viticultura specială studiază diferitele tehnologii de cultură pe grupe de soiuri şi ecosisteme, în funcţie de particularităţile biologice şi agroproductive ale soiurilor de viţă roditoare. Oenologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul metodelor şi procedeelor de producere, maturare, stabilizare şi îmbuteliere a vinurilor şi a celorlalte produse obţinute pe bază de struguri, must şi vin, în scopul realizării unor produse finite care să corespundă exigenţelor consumatorului.

De asemenea, avem în vedere asigurarea unui demers didactic eficient de predare-învăţare a disciplinelor horticole.

Obiective

• Transmiterea cunoştinţelor generale referitoare la biologia, ecologia şi tehnologia speciilor legumicole;

• Cunoaşterea tehnologiei de producere a răsadurilor;

2

• Cunoaşterea tehnologiilor generale şi speciale de cultivare a legumelor în câmp şi în spaţii protejate;

• Asimilarea de cunoştinţe despre sortimentul de soiuri şi hibrizi folosit în ţara noastră;

• Acumularea deprinderilor necesare efectuării lucrărilor necesare pregătirii terenului, înfiinţării culturilor, îngrijirii acestora şi recoltării legumelor;

• Învăţarea modalităţilor de întocmire a unui proiect tehnologic de exploatare a terenului prin culturi de legume.

• Transmiterea cunoştinţelor generale referitoare la biologia, ecologia şi tehnologia pomilor şi arbuştilor fructiferi;

• Studiul particularităţilor de creştere şi fructificare ale speciilor, soiurilor şi hibrizilor, în vederea stabilirii tehnologiei diferenţiate;

• Cunoaşterea sortimentului de soiuri şi portaltoi, cerinţele şi calităţile acestora pentru a se stabili cele mai adecvate măsuri tehnologice, a identificării lor şi a le promova pe cele pomicole cultivate în ţara noastră, etc.

• Familiarizarea cu competenţe cheie metodologia de studiu şi de cercetare din pomicultură;

• Elaborarea şi parcurgerea unei tehnologii pomicole;

• Zonarea şi microzonarea speciilor pomicole.

• Dezvoltarea competenţelor de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de predare-învăţare a disciplinelor horticole.

• aprofundarea cunoştinţelor de specialitate privind ciclul biologic şi ecologia viţei de vie;

• înfiinţarea, tehnologia de întreţinere şi exploatare a plantaţiilor de viţă de vie pe rod, podgoriile şi centrele viticole din România, soiurle cultivate, tehnologiile de producere a vinurilor.

• Formarea unor competenţe în plan metodic de proiectare, desfăşurare şi evaluare a demersului de predare-învăţare a disciplinelor horticole.

Competenţe: Asimilarea conţinutului ştiinţific de bază al disciplinelor horticole, precum şi a metodologiei

de cercetare specifice domeniului; Realizarea unei abordări pluri- inter- şi transdisciplinare a conţinuturilor de specialitate; Proiectarea unor demersuri didactice de tip activ-participativ, prin intermediul cărora elevii să

fie puşi în ipostaza de cercetători ai adevărului ştiinţific; Operaţionalizarea cunoştinţelor predate în vederea formării de priceperi, deprinderi,

competenţe practice în domeniul disciplinelor horticole; Structurarea conţinuturilor disciplinelor horticole astfel încât acestea să dezvolte structurile

operatorii, afective, motivaţionale, volitive şi atitudinale ale elevilor (accentuând astfel valenţele formativ-educative ale procesului de învăţământ);

Adapatarea conţinuturilor specifice disciplinelor horticole particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor, realizând diferenţierea şi individualizarea procesului de predare-învăţare;

Implementarea în practica educaţională a unui curriculum eficient specific disciplinelor de tip horticol (pe axa obiective, conţinuturi, strategii de predare-învăţare, forme şi moduri de organizare, metode şi instrumente de evaluare).

3

B. Teme pentru studiul individual, cursuri, seminarii şi aplicaţii 1. Importanţa legumiculturii ca subramură agricolă 2. Cadrul organizatoric al producţiei legumicole în România 3. Bazele ecologice ale culturii legumelor 4. Bazele biologice ale cultivării legumelor 5. Bazele agrotehnice ale culturii legumelor 6. Tehnologia generală a cultivării legumelor 7. Cultura legumelor pentru rădăcini tuberizate 8. Cultura legumelor din grupa cepei 9. Cultura legumelor pentru tuberculi 10. Cultura legumelor din grupa verzei 11. Cultura legumelor cucurbitacee 12. Cultura legumelor solanacee pentru fructe 13. Cultura legumelor pentru păstăi verzi, boabe verzi şi capsule 14. Cultura legumelor verdeţuri (pentru frunze) 15. Cultura legumelor condimentare şi aromatice 16. Cultura legumelor perene 17. Cultura ciupercilor 18. Importanţa pomiculturii 19. Clasificarea speciilor pomicole 20. Morfologia şi fiziologia pomilor şi arbuştilor fructiferi 21. Alternanţa de rodire 22. Ecologia pomilor şi arbuştilor fructiferi 23. Producerea materialului săditor pomicol 24. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole 25. Tehnologia întreţinerii plantaţiilor pomicole 26. Particularităţile tehnologice ale principalelor specii pomicole 27. Morfologia viţei de vie 28. Ecologia viţei de vie 29. Tehnologia de întreţinere şi exploatare a plantaţiilor de viţă de vie pe rod. 30. Podgoriile şi centrele viticole din România 31. Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în România 32. Principalele soiuri de struguri pentru vin cultivate în România 33. Tehnologia prelucrării strugurilor şi a mustului 34. Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului 35. Tehnologia de producere a vinurilor albe şi roşii 36. Obiectivele educaţionale ale predării disciplinelor horticole 37. Curriculumul şcolar pentru disciplinele horticole 38. Principiile didactice şi modernizarea activităţii de predare-învăţare 39. Strategii de predare-învăţare 40. Forme de organizare a procesului de învăţământ 41. Proiectarea activităţii didactice 42. Evaluarea în procesul de învăţământ

Lucrări practice

1. Recunoaşterea generală a sortimentului de specii legumicole 2. Pregătirea seminţelor pentru semănat 3. Producerea răsadurilor de legume 4. Producerea răsadurilor în răsadniţe cu încălzire biologică 5. Producerea răsadurilor în sere înmulţitor 6. Amestecuri de pământ şi substraturi sintetice pentru producerea răsadurilor 7. Producerea răsadurilor la pat, în cuburi, în ghivece nutritive şi în palete alveolare 8. Îngrijirea răsadurilor 9. Înfiinţarea culturilor legumicole prin semănat direct în câmp 10. Înfiinţarea culturilor legumicole prin răsad în câmp 11. Înfiinţarea culturilor legumicole în sere

4

12. Înfiinţarea culturilor legumicole în solarii 13. Lucrări generale de îngrijire a legumelor în câmp 14. Lucrări generale de îngrijire a legumelor în solarii 15. Lucrări generale de îngrijire a legumelor în sere 16. Lucrări speciale de îngrijire a legumelor în câmp 17. Lucrări speciale de îngrijire a legumelor în sere 18. Lucrări speciale de îngrijire a legumelor în solarii 19. Recoltarea legumelor, condiţionarea şi ambalarea în vederea transportului 20. Bioelementele hipogee şi epigee. 21. Ramurile de rod ale speciilor pomacee. 22. Ramurile de rod ale speciilor drupacee. 23. Ramurile de rod ale speciilor nucifere. 24. Ramurile de rod ale speciilor ale arbuştilor fructiferi. 25. Plantarea pomilor. 26. Formarea coroanelor globuloase cu ax central. 27. Formarea coroanelor aplatizate. 28. Formarea coroanelor vas, fus, cordon, artistice. 29. Tăieri de întrţinere şi fructificare ale pomilor. 30. Principalele caractere pomologice şi tehnologice ale fructelor la speciile: măr, păr, gutui, prun,

cireş, vişin, cais, piersic, nuc.

C. Bibliografie generală

• *** Caiet lucrări practice Pomicultură generală. Facultatea de Horticultură Iaşi. • *** Caiet lucrări practice Pomicultură specială. Facultatea de Horticultură Iaşi. • Baniţă, P. - Viticultura pe nisipuri. Ed. Ceres, Bucureşti, 1985. • Budan S., G. Grădinariu, 2000 – Cireşul. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Cepoiu N., 2000, Pomicultura aplicată.Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,

V., K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti. • Cireaşă V., Drobotă Gh., Drobotă Mari - Ann, 1990- Pomicultură generală - Îndrumător

de lucrări practice, lito., U.A.I. • Cociu V. şi colab., 1999 – Progrese în ameliorarea plantelor horticole în România vol.I –

Pomicultura. Editura Ceres Bucureşti. • Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. - Podgoriile şi vinurile României.

Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000. • Cotea, Victoria, Cotea, V.V., - Viticultură, Ampelografie şi Oenologie. Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. • Drobotă Mari - Ann, 1995- Pomicultură - Îndrumător de lucrări practice, lito., U.A.I. • Drobotă Mari - Ann, 1997- Soiuri de pomi, arbuşti fructiferi şi portaltoi, curs lito,

U.A.M.V. Iaşi • Georgescu Magdalena, Dejeu, L. C., Ionescu, P. - Ecofiziologia viţei de vie. Editura Ceres,

Bucureşti, 1991. • Grădinariu G., 2002 – Pomicultura specială. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Grădinariu G., M. Istrate, M. Dascălu, 1996 – Pomicultura. Editura Moldova Iaşi. • Indreaş, Adriana, Vişan, Luminiţa, - Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în

România. Editura Ceres, Bucureşti, 2000. • Lupescu Florea, 2003 – Altoirea pomilor. Editura Ceres, Bucureşti. • Mihăescu Gr. 1996 –Formarea şi întreţinerea coroanei la pomi. Editura Ceres, Bucureşti. • Olteanu, I., Oprea, Şt., - Viticultură (II). Bazele tehnologice. Editura Mondo-Ec, Craiova,

1998. • Olteanu, I., Viticultură (I). Bazele biologice. Editura Universitaria Craiova, 1994. • Oprea, A., Indreaş, Adriana, - Viticultură. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.

5

• Oprea, Şt. - Cultura viţei de vie. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. • Oşlobeanu, M. ş.a. - Viticultura generală şi specială. Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1980. • Oşlobeanu, M. ş.a. - Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Ed. Ceres, Bucureşti,

1991. • Parnia P. şi colab., 1984- Pepiniera pomicolă, Ed. Ceres, Bucureşti. • Parnia P. şi colab., 1992- Producerea, păstrarea şi valorificarea materialului săditor

pomicol şi dendrologic, Ed. Ceres, Bucureşti. • Pomohaci N., Cotea V.V., Stoian V., Nămoloşanu I., Popa, A., Sîrghi C., Antoce, Arina, -

Oenologie. Volumul 2: Îngrijirea, stabilizarea şi îmbutelierea vinurilor. Construcţii şi echipamente vinicole. Editura Ceres, Bucureşti, 2001.

• Pomohaci N., Stoian V., Gheorghiţă M., Sîrghi C., Cotea V.V., Nămoloşanu I. - Oenologie. Volumul 1: Prelucrarea strugurilor şi producerea vinurilor. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.

• Pomohaci, N., Gheorghiţă, M., Iuoraş, R., Stoian, V., Cotrău, A., Cotea, V. V. - Oenologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.

• Popescu V., Atanasiu N. (2002) – Legumicultură, vol.2. Editura Ceres, Bucureşti. • Popescu, V. (1996) – Legumicultură, vol.I, Editura Ceres, Bucureşti. • Popescu, V., Atanasiu N. (2001) – Legumicultură, vol.3, Editura Ceres, Bucureşti. • Revista “Hortinform”. Patronatul Horticultorilor din România (1998-2002). • Stan, N. şi Munteanu N. (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura “Ion Ionescu de la Brad”

Iaşi. • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Stan, N., Munteanu N., Stan T. (2003) – Legumicultură, vol.III, Editura “Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi. • Târdea, C., Dejeu, L. - Viticultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995. • Teodorescu, Şt., Popa, A., Sandu, Gh. - Oenoclimatul României. Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

• Brezuleanu Carmen-Olguţa, 2003, Metodica predării-învăţării specialităţilor agronomice, Editura Tenopress, Iaşi

• Cristea S., 1998, Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti • Cerchez N. şi colab., 1983, Mtodica disciplinelor de specialitate agronomică, Ed. Ceres,

Bucureşti • Cucoş C., 2002, Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi • Joiţa E., 1998, Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti • Neacşu I., 1990, Instruire şi învăţare, EDP, Bucureşti • Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava

D. Analitica temelor

1. Importanţa legumiculturii ca subramură agricolă 1.1. Obiectivele şi conţinutul disciplinei de legumicultură 1.2. Importanţa şi locul legumiculturii în cadrul producţiei agricole......... 1.3. Situaţia actuală şi perspectiva dezvoltării legumiculturii

1.3.1. Situaţia legumiculturii şi tendinţele pe plan mondial 1.3.2. Situaţia cultivării legumelor în ţara noastră Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Popescu, V. (1996) – Legumicultură, vol.I, Editura Ceres, Bucureşti. 2. Cadrul organizatoric al producţiei legumicole în România

2.1. Dezvoltarea intensivă a legumiculturii 2.2. Zonarea legumiculturii

6

2.3. Concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei legumicole 2.4. Baza tehnico-materială specifică producţiei legumicole

2.4.1. Construcţiile şi materialele necesare producerii răsadurilor 2.4.2. Construcţiile şi materialele necesare culturilor protejate şi forţate de legume 2.4.3. Maşinile şi utilajele folosite în legumicultură Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,

V., K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti.

3. Bazele ecologice ale culturii legumelor 3.1. Relaţiile plantelor legumicole cu lumina 3.2. Relaţiile plantelor legumicole cu căldura 3.3. Aerul ca factor de vegetaţie în legumicultură 3.4. Cerinţele plantelor legumicole faţă de apă 3.5. Solul şi hrana Bibliografie • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Popescu, V. (1996) – Legumicultură, vol.I, Editura Ceres, Bucureşti.

4. Bazele biologice ale cultivării legumelor

4.1. Originea şi evoluţia plantelor legumicole 4.2. Particularităţile creşterii şi dezvoltării plantelor legumicole 4.3. Substanţele bioactive folosite în legumicultură 4.4. Clasificarea plantelor legumicole

Bibliografie

• Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar, V., K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti.

• Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Popescu, V. (1996) – Legumicultură, vol.I, Editura Ceres, Bucureşti.

5. Bazele agrotehnice ale culturii legumelor 5.1 Folosirea intensivă şi raţională a terenului prin cultivarea cu legume; 5.2 Asolamentul legumicol şi rotaţia culturilor; 5.3 Culturi succesive, duble, asociate şi intercalate de legume Bibliografie

• Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,

V., K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti. 6. Tehnologia generală a cultivării legumelor 6.1 Pregătirea seminţelor; 6.2 Producerea răsadurilor; 6.3 Cultivarea legumelor în câmp; 6.4 Cultivarea legumelor în sere; 6.5 Cultivarea legumelor în solarii; 6.5 Cultivarea ciupercilor Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.

7


• Popescu, V. (1996) – Legumicultură, vol.I, Editura Ceres, Bucureşti. 7. Cultura legumelor pentru rădăcini tuberizate

7.1. Morcovul 7.1.1. Importanţa culturii 7.1.2. Originea şi aria de răspândire 7.1.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.1.4. Relaţiile plantei cu factorii de mediu 7.1.5. Soiurile cultivate 7.1.6. Tehnologia culturii

7.2. Pătrunjelul 7.2.1. Importanţa culturii 7.2.2. Originea şi răspândirea 7.2.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.2.4. Relaţiile plantei cu factorii de vegetaţie 7.2.5. Soiuri 7.2.6. Tehnologia culturii

7.3. Păstârnacul 7.3.1. Importanţa culturii 7.3.2. Originea şi răspândirea 7.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.3.4. Relaţiile cu factorii de vegetaţie 7.3.5. Soiuri 7.3.6. Tehnologia culturii

7.4. Ţelina pentru rădăcini 7.4.1. Importanţa culturii 7.4.2. Originea şi răspândirea 7.4.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.4.4. Relaţiile plantei cu factorii de vegetaţie 7.4.5. Soiuri 7.4.6. Tehnologia culturii

7.5. Ridichile 7.5.1. Importanţa culturii 7.5.2. Originea şi răspândirea 7.5.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.5.4. Relaţiile plantei cu factorii de vegetaţie 7.5.5. Soiuri cultivate 7.5.6. Tehnologia culturii

7.5.6.1. Tehnologia culturii ridichilor de lună 7.5.6.2. Tehnologia culturii ridichilor de vară şi iarnă

7.6. Sfecla roşie 7.6.1. Importanţa culturii 7.6.2. Originea şi aria de răspândire 7.6.3. Particularităţi botanice şi biologice 7.6.4. Relaţiile cu factorii de mediu 7.6.5. Soiuri 7.6.6. Tehnologia de cultivare

Bibliografie

• Stan, N. şi Munteanu N. (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.


• Popescu V., Atanasiu N. (2002) – Legumicultură, vol.2. Editura Ceres, Bucureşti.

8

8. Cultura legumelor din grupa cepei 8.1. Ceapa comună

8.1.1. Importanţa culturii 8.1.2. Originea şi răspândirea 8.1.3. Particularităţi botanice şi biologice 8.1.4. Cerinţele faţă de factorii de mediu 8.1.5. Soiuri 8.1.6. Tehnologia de cultivare

8.1.6.1. Cultura cepei prin semănat direct (ceaclama) 8.1.6.2. Cultura cepei uscate prin arpagic 8.1.6.3. Cultura cepei prin răsad 8.1.6.4. Cultura cepei verzi (stufat)

8.2. Usturoiul comun 8.2.1. Importanţa culturii 8.2.2. Originea şi aria de răspândire 8.2.3. Particularităţi botanice şi biologic 8.2.4. Relaţiile cu factorii de mediu 8.2.5. Soiuri 8.2.6. Tehnologia de cultivare

8.3. Prazul 8.3.1. Importanţa culturii 8.3.2. Originea şi aria de răspândire 8.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 8.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu 8.3.5. Soiuri 8.3.6. Tehnologia de cultivare

8.3.6.1. Cultura prin semănat direct 8.3.6.2. Cultura prin răsad Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N. şi Munteanu N. (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura “Ion Ionescu de la Brad”

Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,

V., K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti. 9. Cultura legumelor pentru tuberculi

9.1. Cartoful timpuriu 9.1.1. Importanţa culturii 9.1.2. Originea şi aria de răspândire 9.1.3. Particularităţi botanice şi biologice 9.1.4. Relaţiile cu factorii de mediu 9.1.5. Soiuri 9.1.6. Tehnologia de cultivare a cartofului timpuriu

9.1.6.1. Cultura în câmp neprotejat 9.1.6.2. Cultura protejată a cartofului timpuriu

9.2. Batatul

Bibliografie • Stan, N. şi Stan T. (1999) – Legumicultură, vol.I, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Popescu V., Atanasiu N. (2002) – Legumicultură, vol.2. Editura Ceres, Bucureşti.

10. Cultura legumelor din grupa verzei

10.1. Varza albă pentru căpăţână 10.1.1. Originea şi aria de răspândire 10.1.2. Importanţa culturii 10.1.3. Particularităţile botanice şi biologice

9

10.1.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.1.5. Soiuri

10.1.6. Tehnologia de cultivare 10.2. Varza roşie

10.2.1. Importanţa culturii 10.2.2. Originea şi aria de răspândire 10.2.3. Particularităţile botanice şi biologice 10.2.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.2.5. Soiuri 10.2.6. Tehnologia de cultivare

10.3. Varza creaţă 10.3.1. Importanţa culturii 10.3.2. Originea şi aria de răspândire 10.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.3.5. Soiuri 10.3.6. Tehnologia de cultivare

10.4. Varza de Bruxelles 10.4.1. Importanţa culturii 10.4.2. Originea şi aria de răspândire 10.4.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.4.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.4.5. Soiuri 10.4.6. Tehnologia de cultivare

10.5. Varza pentru frunze 10.5.1. Importanţa culturii 10.5.2. Originea şi aria de răspândire 10.5.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.5.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.5.5. Soiuri 10.5.6. Tehnologia de cultivare

10.6. Conopida 10.6.1. Importanta culturii 10.6.2. Originea şi aria de răspândire 10.6.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.6.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.6.5. Soiuri

10.6.6. Tehnologia de cultivare 10.7. Broccoli

10.7.1. Importanţa culturii 10.7.2. Originea şi aria de răspândire 10.7.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.7.4. Relaţiile faţă de factorii de mediu 10.7.5. Soiuri

10.7.6. Tehnologia de cultivare 10.8. Gulia

10.8.1. Importanţa culturii 10.8.2. Originea şi aria de răspândire 10.8.3. Particularităţi botanice şi biologice 10.8.4. Relaţiile cu factorii de mediu 10.8.5. Soiuri 10.8.6. Tehnologia de cultivare

10.8.6.1. Cultura timpurie 10.8.6.2. Cultura târzie (de toamnă) 10.8.6.3. Cultura în teren protejat cu materiale plastice Bibliografie

10

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N. şi Munteanu N. (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura “Ion Ionescu de la Brad”

Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,


11. Cultura legumelor cucurbitacee 11.1. Castravetele

11.1.1. Importanţa alimentară şi economică 11.1.2. Originea şi aria de răspândire 11.1.3. Particularităţi botanice şi biologice 11.1.4. Relaţiile cu factorii de mediu 11.1.5. Soiuri si hibrizi 11.1.6. Tehnologia de cultivare

11.2. Pepenele galben 11.2.1. Importanţa alimentară şi economică 11.2.2. Originea şi aria de răspândire 11.2.3. Particularităţi botanice şi biologice 11.2.4. Relaţiile cu factorii de mediu 11.2.5. Soiuri

11.2.6. Tehnologia de cultivare 11.3. Pepenele verde

11.3.1. Importanţa alimentară şi economică 11.3.2. Originea şi aria de răspândire 11.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 11.3.4. Relaţiile cu factorii de vegetaţie 11.3.5. Soiuri 11.3.6. Tehnologia culturii

11.4. Dovlecelul comun 11.4.1. Importanţa alimentară şi economică 11.4.2. Originea şi aria de răspândire 11.4.3. Particularităţi botanice şi biologice 11.4.4. Relaţiile cu factorii de mediu 11.4.5. Soiuri şi hibrizi

11.4.6. Tehnologia de cultivare 11.5. Dovlecelul patison Bibliografie

• Stan, N. şi Munteanu N. (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. • Popescu V., Atanasiu N. (2002) – Legumicultură, vol.2. Editura Ceres, Bucureşti. • Revista “Hortinform”. Patronatul Horticultorilor din România (1998-2002).

12. Cultura legumelor solanacee pentru fructe 12.1. Tomatele


12.1.6.1. Tehnologia cultivării tomatelor în câmp liber 12.1.6.2. Tehnologia cultivării tomatelor pe teren protejat în solarii 12.1.6.3. Tehnologia cultivării tomatelor în seră 12.1.6.4. Tehnologia cultivării organice a tomatelor

12.2. Ardeiul 12.2.1. Importanţa culturii

11

12.2.2. Originea şi aria de răspândire 12.2.3. Particularităţi botanice şi biologice 12.2.4. Relaţiile cu factorii de mediu 12.2.5. Soiuri 12.2.6. Tehnologia de cultivare

12.2.6.1. Cultura în câmp prin răsad 12.2.6.2. Cultura în câmp prin semănat direct 12.2.6.3. Cultura în solarii 12.2.6.4. Cultura în sere

12.3. Pătlăgele vinete 12.3.1. Importanţa culturii 12.3.2. Originea şi aria de răspândire 12.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 12.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu 12.3.5. Soiuri 12.3.6. Tehnologia de cultivare

12.3.6.1. Cultura în câmp 12.3.6.2. Cultura în solarii 12.3.6.3. Cultura în sere Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N., Munteanu N., Stan T. (2003) – Legumicultură, vol.III, Editura “Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,


13. Cultura legumelor pentru păstăi verzi, boabe verzi şi capsule 13.1. Fasolea de grădină

13.1.1. Importanţa culturii 13.1.2. Originea şi aria de răspândire 13.1.3. Particularităţi botanice şi biologice 13.1.4. Relaţiile cu factorii de mediu 13.1.5. Soiuri

13.1.6. Tehnologia de cultivare 13.2. Mazărea de grădină


13.3. Bobul de grădină 13.3.1. Importanţa culturii 13.3.2. Originea şi aria de răspândire 13.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 13.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu 13.3.5. Soiuri 13.3.6. Tehnologia de cultivare

13.4. Bamele 13.3.1. Importanţa culturii 13.3.2. Originea şi aria de răspândire 13.3.3. Particularităţi botanice şi biologice 13.3.4. Relaţiile cu factorii de mediu 13.3.5. Soiuri

13.3.6. Tehnologia de cultivare

12

Bibliografie • Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Stan, N., Munteanu N., Stan T. (2003) – Legumicultură, vol.III, Editura “Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi. • Popescu, V., Atanasiu N. (2001) – Legumicultură, vol.3, Editura Ceres, Bucureşti.

14. Cultura legumelor verdeţuri (pentru frunze)

14.1. Salata 14.2. Spanacul 14.3. Loboda 14.4. Cicoarea 14.5. Ţelina pentru peţiol şi frunze 14.6. Sfecla pentru frunze şi peţiol (Mangold) 14.7. Pătrunjelul pentru frunze 14.8. Cardonul 14.9. Feniculul de Florenţa

Bibliografie • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar, V.,

K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti. • Popescu, V., Atanasiu N. (2001) – Legumicultură, vol.3, Editura Ceres, Bucureşti. • Revista “Hortinform”. Patronatul Horticultorilor din România (1998-2002).

15. Cultura legumelor condimentare şi aromatice 15.1. Mărarul 15.2. Cimbrul 15.3. Cimbrişorul 15.4. Asmăţuiul 15.5. Busuiocul Bibliografie

• Butnariu şi colab. (1992) – Legumicultura. Editura Didactică şi Pedagogică S.A.Bucureşti. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar,


16. Cultura legumelor perene 16.1. Sparanghelul 16.2. Reventul 16.3. Hreanul 16.4. Anghinarea 16.5. Tarhonul 16.6. Leuşteanul 16.7. Măcrişul 16.8. Ştevia Bibliografie


Brad” Iaşi. 17. Cultura ciupercilor 17.1. Importanţa culturii 17.2. Originea şi aria de răspândire 17.3. Particularităţi botanice şi biologice 17.4. Tulpini (suşe)

13

17.5. Relaţiile cu factorii de mediu 17.6. Tehnologia culturii ciupercilor Agaricus bisporus, Agaricus edulis şi Coprinus comatus 17.7. Tehnologia culturii Pleurotus sp 17.8. Tehnologia culturii ciupercilor Stropharia rugosa annulata – Ciuperca pentru paie

(ciuperca cu văl) 17.9. Cultura ciupercii Lentinus edodes – ciuperca parfumată sau ciuperca de castan

Bibliografie


Brad” Iaşi. • Ciofu Ruxandra, , Stan, N., Victor, P., Pelaghia Chilom, Apahidean, S., Horgoş, A., Berar, V.,

K. F., Lauer, Atanasiu, N., 2003 – Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti. • Popescu, V., Atanasiu N. (2001) – Legumicultură, vol.3, Editura Ceres, Bucureşti.

18. Importanţa pomiculturii

18.1. Obiectul şi problematica pomiculturii 18.2. Importanţa economică şi socială a pomiculturii.

Bibliografie • Ghena N., Branişte N., 2003 – Cultura specială a pomilor. Editura Matrix Rom, Bucureşti. • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova.

19. Clasificarea speciilor pomicole

19.1.Clasificarea pomicolă 19.2.Clasificarea după habitus a speciilor pomicole.

Bibliografie • Ghena N., Branişte N., 2003 – Cultura specială a pomilor. Editura Matrix Rom, Bucureşti. • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti. • Popescu M. şi colab., 1992- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti. 20. Morfologia şi fiziologia pomilor şi arbuştilor fructiferi

1. Rădăcina 2. Tulpina

Bibliografie • Cepoiu N., 2000, - Pomicultura aplicată.Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti • Drobotă Mari-Ann, 1996 – Pomicultură. Curs Lito. U.Ş.A.M.V. Iaşi. • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Balan V., Cimpoieş Gh., Barbăroşie M., 2001 – Pomicultura. Editura Museum, Chişinău. 21. Alternanţa de rodire

1. Cauze şi forme de manifestare, 2. Frecvenţa şi intensitatea fenomenului 3. Măsuri pentru înlăturarea alternanţei de rodire.

Bibliografie • Cireaşă V., - Pomicultură generală, curs lito., UAI, 1995 • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

14

• Popescu M. şi colab., 1992- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

22. Ecologia pomilor şi arbuştilor fructiferi

1. Lumina ca factor de vegetaţie. 2. Căldura ca factor de vegetaţie. 3. Apa ca factor de vegetaţie. 4. Aerul ca factor de vegetaţie. 5. Solul ca factor de vegetaţie. 6.Relieful şi rolul lui în distribuţia factorilor ecologici.

Bibliografie • Balan V., Cimpoieş Gh., Barbăroşie M., 2001 – Pomicultura. Editura Museum, Chişinău • Cireaşă V., 1995- Pomicultură generală, curs lito., UAI. • Grădinariu G., Istrate M., 1996 – Cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi. Curs lito.

U.Ş.A.M.V.Iaşi. • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Miliţiu I., 1980 –Ecologia speciilor fructifere în plantaţiile intensive şi superintensive –

LUMINA. A.S.A.A, B.A. , Documentare curentă. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti • Teaci D. şi colab., 1985 –Influenţa condiţiilor de mediu asupra creşterii pomilor în România.

Editura Ceres, Bucureşti. • Voiculescu N., 1999 – Ecopedologia speciilor pomicole. Editura Academiei Române, Bucureşti. 23. Producerea materialului săditor pomicol

1. Amplasarea pepinierelor. 2. Tehnologia obţinerii pomilor altoiţi.

Bibliografie • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Parnia P. şi colab., 1984- Pepiniera pomicolă, Ed. Ceres, Bucureşti. • Parnia P. şi colab., 1992- Producerea, păstrarea şi valorificarea materialului săditor pomicol şi

dendrologic, Ed. Ceres, Bucureşti. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti 24. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole

1. Alegerea, organizarea şi pregătirea terenului. 2. Plantarea pomilor şi întreţinerea după plantare.

Bibliografie • Cepoiu N., 1994- Înfiinţarea unei plantaţii pomicole, Ed. Ceres, Bucureşti, • Drobotă Mari-Ann, 1996 – Pomicultură. Curs Lito. U.Ş.A.M.V. Iaşi. • Isac Il., 2002, Managementul tehnico-economic al exploataţiei pomicole. Editura Pământul,

Piteşti. • Grădinariu G., Istrate M., 1996 – Cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi. Curs lito.

U.Ş.A.M.V.Iaşi. • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

15

• Popescu M. şi colab., 1992- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

25. Tehnologia întreţinerii plantaţiilor pomicole

1. Tăierile, schimbarea poziţiei ramurilor. 2. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole. 3. Fertilizarea plantaţiilor pomicole. 4. Irigarea plantaţiilor pomicole. 5. Recoltarea fructelor.

Bibliografie

• Cimpoieş Gh., 2000 – Conducerea şi tăierea pomilor. Intreprinderea Editorial Poligrafică Ştiinţa Chişinău.

• Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Mihăescu Gr. 1996 –Formarea şi întreţinerea coroanei la pomi. Editura Ceres, Bucureşti. • Şuta A., 1977 –Influenţa sistemelor de întreţinere a solului asupra creşterii şi rodirii mărului.

Lucr.Şt. I.C.P.P. Piteşti-Mărăcineni, Vol. V, Bucureşti. • Grumeza N. şi colab., 1970 – Tehnica irigării culturilor horticole. Editura Ceres, Bucureşti. • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti 26. Particularităţile tehnologice ale principalelor specii pomicole

1. Cultura mărului 2. Cultura prunului 3. Cultura cireşului 4. Cultura caisului 5. Cultura piersicului

Bibliografie • Branişte N., Ghidra V.,1999, Cultura părului. Editura Cartea de Ştiinţă, Cluj. • Branişte N., Amzăr Valentina, 2000, Cultura mărului. Editura Geea, Rm. Vâlcea. • Budan S., Grădinariu G., 2000. –Cireşul. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. • Cociu V., 1990- Soiurile noi - factor de progres în pomicultură, Ed. Ceres, Bucureşti. • Cociu V:; şi colab., 1993 –Caisul. Editura Ceres, Bucureşti. • Cociu V. şi colab., 1997 –Prunul. Editura Conphys. • Cimpoieş Gh., Bucarciuc V., Caimacan I.,2001 – Soiuri de măr. Intreprinderea Editorial

Poligrafică Ştiinţa Chişinău. • Drăgoi D., Branişte N., Cultura prunului, Editura Paralela 45 • Drobotă Mari - Ann, - Soiuri de pomi, arbuşti fructiferi şi portaltoi, curs lito, U.A.M.V. Iaşi • Ghena N., Branişte N., 2003 – Cultura specială a pomilor. Editura Matrix Rom, Bucureşti. • Gonda I., 2003 - Cultura eficientă a mărului de calitate superioară. Editura Gryphon, Braşov • Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998- Pomicultură, Ed. Moldova. • Grădinariu G., 2002 – Pomicultură specială. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi • Popescu M. şi colab., 1982- Pomicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti

27. Morfologia viţei de vie 1. Părţile subterane ale viţei de vie. Morfologia rădăcinei viţei de vie. Morfologia tulpinii

subterane. 2. Părţile aeriene ale viţei de vie. Tulpina. Lăstarii. Frunza. Mugurii. Cârceii. Inflorescenţa şi

floarea. Strugurele, boaba şi sămânţa

16

Bibliografie

• Oşlobeanu, M. ş.a. - Viticultura generală şi specială. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

28. Ciclul biologic al viţei de vie.

1. Ciclul de viaţă al viţei de vie. 2. Ciclul de viaţă anual al viţei de vie. Perioada de repaus. Perioada de viaţă latentă. Plânsul

sau circulaţia de primăvară a sevei. Creşterea lăstarilor. ~nfloritul. Creşterea boabelor. Maturarea strugurilor. Maturarea lemnului şi căderea frunzelor.

Bibliografie

• Georgescu Magdalena, Dejeu, L. C., Ionescu, P. - Ecofiziologia viţei de vie. Editura Ceres, Bucureşti, 1991.

• Oprea, A., Indreaş, Adriana, - Viticultură. Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 29. Ecologia viţei de vie

1. Factorii climatici. Radiaţia solară. Temperatura. Lumina. Precipitaţiile. Umiditatea solului. Hidroscopicitatea aerului. Vânturile. Factorii climatici critici.

2. Factorii geografici. Expoziţia terenului. Relieful. 3. Factorii edafici. Structura fizică a solului. Textura solului. Temperatura solului. Umiditatea

solului. Profunzimea solului. Compoziţia chimică a solului. Reacţia chimică a solului. Biocenoza solului.

Bibliografie

• Georgescu Magdalena, Dejeu, L. C., Ionescu, P. - Ecofiziologia viţei de vie. Editura Ceres, Bucureşti, 1991.


• Oprea, A., Indreaş, Adriana, - Viticultură. Editura Ceres, Bucureşti, 2000. 30. Tehnologia de întreţinere şi exploatare a plantaţiilor de viţă de vie pe rod

1. Tăierea viţei de vie. 2. Conducerea şi dirijarea coardelor. 3. Lucrări şi operaţii în verde. 4. Lucrările solului şi aplicarea erbicidelor. 5. Fertilizarea plantaţiilor viticole. 6. Protecţia viţei de vie contra bolilor şi dăunătorilor 7. Irigarea plantaţiilor viticole 8. Recoltarea şi valorificarea strugurilor pentru masă. 9. Plantarea viţei de vie în goluri. Metode decompletare a golurilor în perioada de viaţă latentă

a viţei de vie. Metode decompletare a golurilor în perioada de vegetaţie a viţei de vie.

Bibliografie • Olteanu, I., Oprea, Şt., - Viticultură (II). Bazele tehnologice. Editura Mondo-Ec, Craiova,

1998. • Oprea, Şt. - Cultura viţei de vie. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

31. Podgoriile şi centrele viticole din România

A. Zona viticolă Intracarpatică. 1. Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei. Podgoria Târnave. Podgoria Alba. Podgoria

Sebeş-Apold. Podgoria Aiud. Podgoria Lechinţa B. Zona viticolă Pericarpatică. 2. Regiunea viticolă a Podişului Moldovei. Podgoria Cotnari. Podgoria Iaşi. Podgoria Huşi.

Podgoria Dealurile Fălciului. Podgoria Colinele Tutovei. Podgoria Zeletin. Podgoria Dealu Bujorului. Podgoria Nicoreşti. Podgoria Iveşti. Podgoria Covurlui.

3. Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaţilor. Podgoria Panciu. Podgoria Odobeşti. Podgoria Coteşti. Podgoria Dealurile Buzăului. Podgoria Dealu Mare.

17

4. Regiunea viticolă a Podişului Getic. Podgoria Ştefăneşti-Argeş. Podgoria Sâmbureşti. Podgoria Drăgăşani. Podgoria Dealurile Craiovei. Podgoria Plaiurile Drâncei. Podgoria Severinului.

5. Regiunea viticolă Bănăţeană-Crişană-Maramureşeană. Podgoria Banatului. Podgoria Miniş-Măderat. Podgoria Diosig. Podgoria Valea lui Mihai. Podgoria Silvaniei.

C. Zona viticolă Danubiano-Pontică. 6. Regiunea viticolă a nisipurilor din sudul Olteniei. Podgoria Dacilor. Podgoria Calafat.

Podgoria Sadova-Corabia. 7. Regiunea viticolă a Câmpiei Române. Podgoria Greaca. 8. Centrele viticole independente din Câmpia Română. 9. Regiunea viticolă a Podişului Dobrogei. Podgoria Sarica-Niculiţel. Podgoria Istria-

Babadag. Podgoria Murfatlar. Podgoria Ostrov.

Bibliografie • Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. - Podgoriile şi vinurile României.

Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000.

32. Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în România 1. Soiuri pentru struguri de masă. 2. Soiuri noi pentru struguri de masă create în România. Bibliografie

• Indreaş, Adriana, Vişan, Luminiţa, - Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în România. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.


• Oşlobeanu, M. ş.a. - Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1991.

33. Principalele soiuri de struguri pentru vin cultivate în România 1. Soiuri pentru vinuri albe şi roşii de consum curent. 2. Soiuri pentru vinuri albe şi roşii superioare 3. Soiuri pentru vinuri aromate 4. Soiuri noi pentru vin create în România. Bibliografie

• Oşlobeanu, M. ş.a. - Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1991.

34. Tehnologia prelucrării strugurilor şi a mustului 1. Culesul, transportul şi recepţia strugurilor în vederea vinificării. 2. Zdrobitul strugurilor. 3. Desciorchinatul strugurilor. 4. Separarea mustului de boştină. 5. Asamblarea mustului. 6. Limpezirea mustului. 7. Corecţii de compoziţie aplicate mustului.

Bibliografie

• Cotea, Victoria, Cotea, V.V., - Viticultură, Ampelografie şi Oenologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

• Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. - Podgoriile şi vinurile României. Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000.

18

35. Evoluţia şi fazele de dezvoltare ale vinului. 1. Faza de fermentare. 2. Faza de formare. 3. Faza de maturare. 4. Faza de învechire. 5. Faza de degradare.

Bibliografie

• Cotea, Victoria, Cotea, V.V., - Viticultură, Ampelografie şi Oenologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

• Pomohaci, N., Gheorghiţă, M., Iuoraş, R., Stoian, V., Cotrău, A., Cotea, V. V. - Oenologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.

36. Tehnologia de producere a vinurilor albe şi roşii. 1. Schema tehnologică pentru producerea vinurilor albe. 2. Schema tehnologică pentru producerea vinurilor roşii. Bibliografie

• Cotea, Victoria, Cotea, V.V., - Viticultură, Ampelografie şi Oenologie. Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. • Pomohaci, N., Gheorghiţă, M., Iuoraş, R., Stoian, V., Cotrău, A., Cotea, V. V. -

Oenologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990. • Oşlobeanu, M. ş.a. - Viticultura generală şi specială. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1980.

37. Obiectivele educaţionale ale predării disciplinelor horticole 1. Caracterizarea generală a obiectivelor educaţionale 2. Clasificarea obiectivelor educaţionale după gradul de generalitate şi după conţinutul

psihologic pe care îl exprimă 3. Tehnici de operaţionalizare a obiectivelor educaţionale: Mager şi Landsheere 4. Aplicaţii practice: operaţionalizarea obiectivelor educaţionale pentru diferite teme la

disciplinele de specialitate Bibliografie selectivă:

• De Landsheere G. şi V., 1979, Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti

• D`Hainaut L., coord., 1981, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti

• Ionescu M., Radu I., 2001, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

• Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava 38. Curriculumul şcolar pentru disciplinele horticole

1. Clarificări conceptuale: sens larg şi sens restrâns 2. Clarificări conceptuale: sens larg-sens restrâns;

3.Tipuri de curriculum: curriculum nucleu-curriculum la decizia şcolii; curriculum formal-curriculum real; curriculum învăţat-curriculum evaluat; curriculum ascuns 4.Proiectarea curriculumului la decizia şcolii pentru disciplinele horticole 5.Fundamente ale Curriculumului Naţional pentru disciplinele horticole 6.Documentele în care se obiectivează curriculumul oficial : planul-cadru de învăţământ, programele şcolare. Particularităţile lor pentru pentru disciplinele horticole

Bibliografie: • Brezuleanu Carmen-Olguţa, 2003, Metodica predării-învăţării specialităţilor agronomice,

Editura Tenopress, Iaşi

• Creţu C., “Conţinuturile procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului “ în Cucoş C. coord., 1998, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi

19

• Dewey J., 1977, Democraţie şi educaţie, EDP, Bucureşti

• D`Hainaut L., coord., 1981, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti

• Dogan M., Phare R., 1993, Noile ştiinţe sociale. Interpenetarea disciplinelor, Ed. Academiei Române

• MEN, Consiuliul Naţional pentru Curriculum, 1998, Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Bucureşti

• Nicolescu B., 1999, Transdisciplinaritatea, Ed. Polirom, Iaşi

• Stanciu M., 1999, Reforma conţinuturilor învăţămâtului. Cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi

• Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava

• Văideanu G., 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Pol., Bucureşti

• UNESCO, 1986, Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane, Ed. Pol., Bucureşti

39. Principiile didactice şi modernizarea activităţii de predare-învăţare 1.Fundamentarea psihopedagogică a principiilor didactice 2.Caracterizarea principalelor principii didactice implicate în predarea-învăţarea disciplinele horticole 3.Modalităţi de aplicare a principiilor didactice în activitatea de instruire practică

Bibliografie:

• Călin M., 1996, Teoria educaţiei, Ed. All, Bucureşti

• Creţu C., 1998, Curriculum diferenţiat şi individualizat, Ed. Polirom, Iaşi

• Joiţa E., 1999, Pedagogia, Ed. Polirom, Iaşi


40. Strategii de predare-învăţare 1. Delimitări conceptuale: metodă, procedeu, mijloc de învăţământ, strategie didactică,

stil didactic 2. Clasificarea metodelor de predare-învăţare 3. Prezentarea principalele metode folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinele

horticole . Valenţe formativ-educative 4. Sistemul mijloacelor de învăţământ. Exigenţe psihopedagogice şi metodice în

integrarea lor procesul de predare-învăţare a disciplinelor horticole 5. Folosirea mijloacelor de învăţământ în formarea componenţelor profesionale 6. Organizarea şi desfăşurarea activităţăţii instructiv-educative în cadrul laboratoarelor de

specialitate 7. Direcţii de modernizare a strategiilor didactice în procesul de predare-învăţare a

disciplinele horticole :

• Reevaluarea metodelor tradiţionale;

• Folosirea strategiilor de tip activ-participativ;

• Diversificarea metodologiei didactice;

• Folosirea metodelor de tip acţional, cu caracter aplicativ;

• Formarea unor deprinderi de muncă intelectuală;

20

• Învăţarea asistată de calculator;

Bibliografie :

• Ausubel D., Robinson F., 1981, Învăţarea în şcoală, EDP, Bucureşti


• Cerghit I.,1980 (ed.I), Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti

• Cerghit I., “Metodologia didactică” în Cerghit I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor, Pânişoară I.-O.,2001, Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi

• Cucoş C. coord., 1998, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi


• Joiţa E., 1998, Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti

• MEC, Consiliul Naţional pentru Pregătirea Profesorilor, 2001, Învăţarea activă, Bucureşti

• Noyé D., Piveauteau J., 1996, Ghid practic de formare profesională, Ed. Tehnică, Bucureşti

• Pânişoară I.-O., “Metode moderne de interacţiune educaţională”, în Cerghit I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor, Pânişoară I.-O.,2001, Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi


41. Forme de organizare a procesului de învăţământ 1. Caracteristicile modului de organizare a procesului de învăţământ pe clase şi lecţii 2. Evoluţia în timp a principalelor forme de organizare a predării-învăţării disciplinelor

horticole 3. Lecţia ca microsistem pedagogic şi metodic. 4. Tipuri, variante şi structuri de lecţii procesul de predare-învăţare a disciplinele

horticole 5. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale activităţii pe loturile şcolare, fermele-şcoală,

câmpul didactic şi în cele de instruire practică

Bibliografie :

• Joiţa E., 1998, Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti



• Cerghit I.,coord., 1983, Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, EDP, Bucureşti

• Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava 42. Proiectarea activităţii didactice

1. Proiectarea didactică- între raţionalitate şi creaţie 2. Algoritmul proiectării didactice (modelul curricular) 3. Niveluri ale proiectării didactice : anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare, lecţiei

Bibliografie :

21

• Gagné R., Briggs L., 1977, Principii de design al instruirii, EDP, Bucureşti


• MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2002, Ghiduri metodologice (pentru diferite discipline de învăţământ), Bucureşti


43. Evaluarea în procesul de învăţământ 1. Evaluarea- componentă a procesului de învăţământ 2. Funcţiile evaluării 3. Forme ale evaluării şi caracteristicile acestora: iniţială (predictivă), formativă

(continuă) şi sumativă(cumulativă) 4. Metode şi tehnici de evaluare (tradiţionale şi alternative)

Bibliografie :

• Holban I., 1995, Testul de cunoştinţe, EDP, Bucureşti

• Jinga I., Petrescu A., Gavotă M., Ştefănescu V., 1999, Evaluarea performanţelor şcolare, Ed. Aldin, Bucureşti

• Lindeman R.H., “Evaluarea în procesul de instruire” în Davitz J.R., Ball S.,1978, Psihologia procesului educaţional, EDP, Bucureşti

• Meyer G., 2000, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaşi

• Pavelcu V., 1968, Principii de docimologie, EDP, Bucureşti

• Radu I.T., 2000, Evaluarea în proceul didactic, EDP, Bucureşti

• Stoica A., coord., 2001, Evaluarea curentă şi examenele, Ed. Pro Gnosis, Bucureşti


Autori, Prof. dr. Valeriu V. Cotea Prof. dr. Gică Grădinariu

Prof. dr. Neculai Munteanu Prof. dr. Nistor Stan

Conf. Dr. Mihai Istrate Lector dr. Mihai Stanciu

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”Iaşi

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dohanh
View:	252 times
Download:	5 times

Ş ţ ş ă şi Facultatea de HORTICULTURĂ - univagro-iasi.ro · PDF file• Cotea,...

Documents