S T E N O G R A M A - senat.ro file- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 24 octombrie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Armata Română – forța

principală a sistemului de siguranță națională”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Vânătorii Mici –

o comună prea puțin cunoscută din județul Giurgiu”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Cum poate deveni

România competitivă?”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Ioan Pelivan – părintele

mișcării naționale din Basarabia”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „De Centenar, istoria navală

militară ajunge fier vechi”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Armatei Române în an

centenar”;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Întrebări fără răspuns”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Veneția nu se uită la

Antena 3!”;

- Ion Ganea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Armatei Române”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Cele două tipuri de

guvernare ale Cabinetului Dăncilă”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă gradul de sărăcie din România;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică referitoare la afirmațiile domnului Călin

Popescu-Tăriceanu cu privire la nivelul corupției din România comparativ cu cel al altor

țări din Europa;

- Novák Csaba-Zoltán (UDMR) – declaraţie politică având ca temă Revoluția din 1956 din

Ungaria și responsabilitatea clasei politice privind democratizarea societății și garantarea

drepturilor fundamentale ale cetățenilor și comunităților din România;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Pentru că noi toți suntem

România!”;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Ioan Deneș, ministrul

cizmelor noroite degeaba prin coclaurile țării”;

5

- 2 -

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Autoritatea Națională pentru

Formare Profesională Inițială în Sistem Dual, o castană fierbinte pe masa premierului”;

- Emanuel-Gabriel Botnariu (PSD) – declaraţie politică având ca temă situația privind

sănătatea mintală în România.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 36

3. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015

privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe

nerambursabile. (L493/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul educaţiei. (L458/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.)

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar,

cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment.

(L583/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru cultură şi media.)

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. (L397/2018)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

36

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 29 octombrie – 3 noiembrie a.c. 38

5. Păstrarea unui moment de reculegere în memoria fotbalistului Ilie Balaci. 39

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea participării României la

sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi

pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea

plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este

parte. (L596/2018)

39

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea

participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea

anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la

organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. (L597/2018)

40

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 76/2018 privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii,

precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative. (L483/2018)

41-42;

49-54

- 3 -

9. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind anularea unor obligaţii fiscale.

(L515/2018)

42

10. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal. (L540/2018)

44

11. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L510/2018)

48

12. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind urgentarea realizării lucrărilor necesare

înscrierii terenurilor agricole și silvice în sistemul de cadastru şi carte funciară, precum şi pentru

modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L543/2018)

54

13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile

publice, republicată. (L488/2018)

56

14. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind

organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, respectiv a dispoziţiilor art. 62 alin. (1). (L487/2018)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.)

58

15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind unele măsuri în domeniul expertizării

în securitate şi sănătate ocupaţională. (L495/2018)

59

16. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea anexei nr. VI a

Legii-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice. (L569/2018)

60

17. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal şi a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. (L484/2018)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)

62

18. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L508/2018)

68

19. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 273 din 2006

privind finanţele publice locale. (L500/2018)

69

20. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 350 din 2005

privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi

nonprofit de interes general. (L491/2018)

73

21. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind

Codul fiscal. (L492/2018)

74

- 4 -

22. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv.

(L575/2018)

75

23. Dezbaterea Proiectului de lege privind Fondul de compensare a investitorilor. (L576/2018)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

76

24. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii

nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate. (L531/2018)

77

25. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind

reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. (L582/2018)

78

26. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru declararea lui Vasile

Lucaciu „Erou al Naţiunii Române”. (L548/2018)

81

27. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului

nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (L610/2018)


83

28. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în

sensul ca procesul de recunoaştere şi echivalare a diplomelor obţinute în străinătate să nu mai

impună vreun cost financiar pentru solicitant. (L379/2018)


84

29. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L163/2018)


86

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 24 octombrie 2018

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreşedinte

al Senatului, înlocuită de doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu și, respectiv, domnul senator Adrian

Țuțuianu, vicepreședinți ai Senatului, asistați de domnii senatori Ion Ganea şi Ion Marcel Vela,

secretari ai Senatului.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 24 octombrie 2018,

conducerea fiind asigurată de Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul

senator Ganea Ion și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a

prezenta declarația politică de astăzi.

Domnul Viorel Salan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Armata Română – forța principală a sistemului de

siguranță națională”.

La 25 octombrie, România sărbătorește Ziua Armatei ca simbol al păstrării independenței și

suveranității naționale. Toate faptele de arme și de eroism ale înaintașilor noștri petrecute în bătălii

precum Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăști, Mărășești,

Oituz le evocăm în această zi. Și, nu în ultimul rând, omagiem în această zi eliberarea orașului Carei,

ultimul oraș românesc de la granița de vest de sub ocupația horthystă.

Ca hunedorean, am un motiv în plus de mândrie, pentru că Ziua Armatei este legată efectiv și

afectiv de Transilvania, leagănul genezei și evoluției istorice și spirituale a poporului român, de

obiectivele Armatei Române, care au însemnat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naționale de

unitate, independență, suveranitate și integritate teritorială.

De-a lungul istoriei noastre zbuciumate, Armata Română a fost mereu cel mai important sprijin

în finalizarea proiectelor de țară, fie că vorbim despre Războiul de Independență, de Mica sau Marea

Unire sau de Revoluția din decembrie 1989.

- 6 -

Din perspectivă națională, două lucruri sunt necesare pentru ca o armată să fie puternică: un

nivel corespunzător de înzestrare, cu echipamente și tehnică militară de vârf, și un eșalon de

profesioniști competenți, capabili să răspundă la cel mai înalt nivel situațiilor din ce în ce mai

complexe cu care ne confruntăm.

În actualul context mondial, în care s-au accentuat din ce în ce mai mult disensiunile legate de

sistemul global de tratate ce reglementează raportul de forțe militare, modernizarea Armatei devine o

opțiune obligatorie. În acest scop, prima măsură importantă a fost alocarea de către Guvern a cotei de

2% din produsul intern brut pentru bugetul apărării în următorii zece ani. Pe această bază financiară, în

2018 Armata Română a crescut ritmul dotărilor vizând achizițiile de blindate, rachete, avioane și nave

de luptă. Sunt derulate în prezent nu mai puțin de opt programe majore de investiții pentru

modernizarea structurilor sale. Prin demararea acestor programe se dorește și implicarea industriei

naționale de apărare în procesul de înzestrare a Armatei Române, cu scopul de a dezvolta pe baze noi

industria națională de apărare, fapt ce va duce, cu siguranță, la crearea de noi locuri de muncă. Sunt

avute în vedere, de asemenea, și cooperări industriale internaționale în domeniul apărării și, eventual,

al unui transfer de tehnologie în industria românească. O astfel de abordare va face din industria de

apărare un factor însemnat și în susținerea creșterii și dezvoltării economice a României.

În ceea ce privește nivelul de pregătire al cadrelor militare din Armata Română, știm cu toții că

sistemul militar de învățământ românesc este unul cu adevărat performant, iar asigurarea resursei

umane de cea mai bună calitate pentru Armata Română rămâne un obiectiv prioritar. În acest an au fost

mărite și cifrele de școlarizare la toate nivelurile. Privind rezultatele foarte bune cu care absolvenții își

încheie studiile, avem certitudinea că tinerii care ies acum de pe băncile școlilor militare vor fi

specialiști foarte bine pregătiți, care vor performa la cel mai înalt nivel în executarea misiunilor din

teatrele de operații, dar și în îndeplinirea importantelor misiuni încredințate în țară.

Din perspectivă internațională, eficacitatea unei armate este amplificată de un sistem eficient și

coerent de alianțe, iar pentru România cele două elemente fundamentale pe care se așază securitatea

teritorială și suveranitatea națională sunt NATO și Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

De la admiterea în Alianța Nord-Atlantică în 2004, importanța militară a României în regiune a

crescut constant. Țara noastră este în prezent principalul furnizor de securitate la Marea Neagră și un

pilon de stabilitate în sudul flancului estic al NATO. Aflată între Marea Neagră și Balcanii de Vest,

într-o regiune foarte complicată geopolitic și militar, România acordă o prioritate deosebită

implementării deciziilor aliate adoptate la Summitul NATO din iulie anul curent, punând accentul pe

implementarea prezenței înaintate adaptate în regiunea Mării Negre și pe găzduirea de către România

a noii componente de comandă și control terestre de nivel de corp de armată, agreată la Bruxelles.

- 7 -

În același timp, România va acorda și în continuare o atenție deosebită consolidării relațiilor

transatlantice. Dezvoltarea, aprofundarea și extinderea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale

Americii reprezintă un obiectiv prioritar al României. De asemenea, continuă să fie o garanție pentru

securitatea României și un factor determinant în progresul economic și social, reprezentând pilonul

principal al politicii externe și de securitate a României. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale

Americii este, de asemenea, expresia relației privilegiate de prietenie și colaborare care există între

cele două țări, în baza valorilor și principiilor democratice comune.

De Ziua Armatei Române îi cinstim pe toți cei care au îmbrăcat haina militară și au jurat

credință patriei și poporului român. Avem încredere în profesionalismul și în puterea lor de muncă, iar

calitățile morale și profesionale pe care le-au probat cu prilejul numeroaselor activități organizate pe

plan intern și internațional ne îndreptățesc să privim viitorul cu optimism.

La ceas aniversar, le adresez militarilor și întregului personal civil al Ministerului Apărării

Naționale cele mai sincere felicitări și succese depline în nobila misiune încredințată de națiune.

Aceleași felicitări se îndreaptă și către cadrele militare în rezervă și retragere și un sincer omagiu

doresc să le aduc și veteranilor de război, pentru sacrificiul făcut în slujba patriei.

La mulți ani Armatei Române!

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator al Grupului PSD, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara


Mulțumim.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al

PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamna președintă.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Vânătorii Mici – o comună prea puțin cunoscută din județul Giurgiu”.

Să trăiești cu impresia că există o singură perspectivă care contează sau doar un singur unghi de

vedere din care să discutăm despre activitatea primarilor din județul Giurgiu, cei ai Partidului Social

Democrat, ar fi o dovadă sigură de miopie politică. Așa că abordez astăzi și din perspectiva faptelor

concrete prezentarea unui primar, care a câștigat alegerile locale pentru funcția de primar în urmă cu

doi ani în comuna Vânătorii Mici, din județul Giurgiu, cu susținerea ALDE. În județul nostru, ALDE

are trei primari de comune: la Malu, Vânătorii Mici și Daia.

- 8 -

Aurelian Simion, primarul comunei Vânătorii Mici, la primul său mandat, de profesie profesor de

biologie, este unul dintre aceștia. Consiliul local are 6 consilieri ALDE, 6 PSD și un consilier de la PNL.

Aprecia recent primarul, într-o conferință de presă susținută la sediul ALDE din Giurgiu, că în

cei 30 de ani care s-au scurs de la instalarea democrației comuna lui nu a beneficiat de investiții în

infrastructură. Din cei 50 km de străzi și drumuri aferente acestei localități, au fost asfaltați doar 2 km.

Proiecte de utilități, de reabilitări de școli, de drumuri, locuri de joacă, terenuri de sport sunt pentru

toate satele.

Acum, pe guvernarea PSD-ALDE, lucrurile se așază constructiv și are în vedere că până la

finalizarea acestui mandat va reuși reabilitarea a trei școli din cele opt pe care le are în comună, un

proiect de apă potabilă în trei sate, iar cele opt localități care se găsesc pe raza teritorială a comunei să

beneficieze de apă curentă și modernizare a drumurilor de interes local.

Pe fonduri proprii a contribuit la cofinanțarea proiectelor prevăzute pe PNDL 1 și PNDL 2 și a

realizat amenajarea peisagistică a curții primăriei, dar și curțile școlilor Corbeanca, Cupele, Poiana lui

Stângă.

A inițiat demersuri pentru aprobarea unui proiect de canalizare și are în intenție achiziționarea

unui utilaj multifuncțional pe GAL-ul din care face parte comuna.

A fost semnată finanțarea proiectului „Construire grădiniță nouă în sat Vânătorii Mari, comuna

Vânătorii Mici, județul Giurgiu”. Valoarea estimativă totală – 1,77 de milioane de lei, proiect

important pentru desfășurarea unui proces de învățământ de calitate, pentru că în comună sunt opt

școli, șase grădinițe și 650 de copii preșcolari și școlari.

La Vânătorii Mici există Spitalul TBC Izvoru, de care beneficiază în principal pacienți din

județ. În comună sunt 70 de persoane asistate social. 15 septembrie, ziua comunei Vânătorii Mici, a

fost un eveniment organizat cu participarea multor artiști de renume, pe terenul de sport din satul

Vânătorii Mari.

Gazele, apa, canalizarea pot dezvolta continuu această comună, în care agenții economici

înseamnă doar o singură firmă austriacă cu profil prefabricate din betoane, iar populația nu consumă

atât încât să fie fezabil proiectul pentru un investitor privat, ocupația de bază a locuitorilor fiind încă

agricultura de subzistență.

Proiectele de gaze nu sunt finanțate încă prin programele de dezvoltare locală, așa că la

Vânătorii Mici se așteaptă PNDL 3.

Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici –

reședință și Zădăriciu sunt satele care compun comuna. Poiana lui Stângă, situată peste autostrada A1,

este o localitate frumoasă, aproape de Argeș. Este frumoasă pentru că aici locuiesc foarte mulți și

renumiți constructori.

- 9 -

Puțini ar face o asociere imediată între Fântâna, Cerbul, Sonda, Coroana murală cu un turn

crenelat și comuna Vânătorii Mici. Sunt elemente însumate ale stemei celei mai nordice comune din

județul Giurgiu, situată la 42 km de București. Fântâna face trimitere la numele unor sate aparținătoare

comunei, respectiv Izvoru și Vâlcelele. Cerbul simbolizează bogăția cinegetică a zonei, determinând

denumirea localității. Sonda simbolizează bogăția subsolului în zăcăminte de petrol, iar Coroana

murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rang de comună.

La Vânătorii Mici, din cei 13 consilieri, 6 sunt din partea PSD. Aceștia mi-au spus că edilul se

poate baza pe voturile lor, ca și până acum, pentru toate proiectele benefice pentru comună și pentru

locuitorii săi, pentru că, atunci când ești implicat în administrația publică locală, cel mai important este

să te gândești la cei ce așteaptă ceva de la tine. Nu se pune problema ca PSD să fie împotrivă. Sunt

receptivi la sugestiile primite dinspre aleșii locali ALDE. Toate proiectele de hotărâre propuse spre

analiză și dezbatere de Executiv consilierilor locali din Vânătorii Mici în concordanță cu interesul

comunei au fost votate. La Vânătorii Mici, activitatea consiliului local înseamnă muncă, seriozitate și

respect reciproc, în interesul cetățeanului.

Prin PNDL 1, comunitatea locală beneficiază de următoarele proiecte:

- modernizare drumuri de interes local, în valoare de 1,2 milioane de lei;

- modernizare și extindere școală primară, sat Cupele, în valoare de 0,2 milioane de lei;

- modernizare și extindere Școala nr. 6, sat Corbeanca, în valoare de 0,38 milioane de lei.

Prin PNDL 2:

- sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Corbeanca, Vâlcelele, Zădăriciu, în valoare

de 3,8 milioane de lei;

- modernizare și extindere Școala Gimnazială nr. 3, sat Vânătorii Mari – 0,46 milioane de lei;

- modernizare drumuri de interes local în comuna Vânătorii Mici, în valoare de 8,6 milioane de lei.

Desigur, lucrurile nu se mișcă cu viteza dorită, dar se mișcă într-o direcție bună. Întotdeauna

există păreri pro și contra, dar esența este că „se poate”, aprecia primarul din comuna Vânătorii Mici

pe un cont de socializare.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.


Mulțumim.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică Silvia-Monica, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

- 10 -

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cum poate deveni România competitivă?”.

De cele mai multe ori, răspunsul la această întrebare îl știm. Este vorba de a investi în educație

și știință și de a avea independență energetică.

Problemele sistemului nostru de învățământ se văd însă peste tot. Le vedem în zone rurale

sărace, dar și în marile orașe, unde acestea sunt mai puțin evidente. Sigur că statul singur nu poate

îmbunătăți aceste statistici.

Primii… (Defecțiune tehnică – întrerupere microfon.)… dar există și o mare așteptare din

partea părinților, o mare așteptare din partea societății, aceea ca școlile de stat să fie un puternic

partener educațional.

Educația a avut parte, în ultimii 28 de ani, de multiple schimbări, modificări și așa-zise

îmbunătățiri. Fiecare ministru de resort – și au fost foarte mulți – a dorit să-și pună amprenta fie pe

lege, fie pe normele metodologice. De fapt, s-a tolerat mediocritatea. Avem încă clase

supraaglomerate, manuale învechite și dotări necorespunzătoare. Ba, mai mult, avem profesori care

cumpără din banii lor rechizite pentru copii.

Zilele acestea am aflat că am pierdut urma a 70 000 de copii. Aceasta este diferența dintre

numărul copiilor născuți în 2011 și 2012 și numărul celor care au devenit elevi în 2017 – 2018 și în

anul școlar 2018 – 2019. Sunt date ale Institutului Național de Statistică. Ministerul nu a atras

niciodată atenția asupra acestei probleme. A făcut-o presa și au făcut-o alți oameni care sunt preocupați

de acest domeniu. Însă ministerul nu a venit niciodată în fața noastră să ne spună despre aceste

probleme.

Ce putem face? Să propunem reformele care vor avea impact cu adevărat asupra succesului

elevilor și asupra viitorului acestora. Am putea să avem o programă corespunzătoare nevoilor copiilor,

cu accent pe științe, scris și citit, care să stimuleze creativitatea și inovația. Am putea să avem un

program mai lung, pentru a le dărui copiilor suficient timp și atenție, atenție de care au nevoie pentru a

învăța și a recupera eventualele decalaje provenite din cauza unui mediu familial necorespunzător. Am

putea să avem educație preșcolară pentru toți copiii. Am putea să implementăm evaluări care să ofere o

imagine completă a nivelului fiecărui elev. Am putea să recrutăm directori care pot transforma școlile

pe care le conduc și am putea să-i plătim pe profesorii buni la valoarea lor.

Vă mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 – București


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE, pentru a


- 11 -

Domnul Ion Hadârcă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi are titlul „Ioan Pelivan – părintele mișcării naționale din Basarabia”.

În continuarea martirologiului inițiat de noi și în contextul celebrării anului centenar al Marii

Uniri de la 1918, țin să evoc ilustra figură a unuia dintre principalii făuritori ai acestui eveniment

istoric. Este vorba de basarabeanul Ioan Pelivan.

Ioan Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876 în satul Răzeni, din apropierea Chișinăului. În a doua

jumătate a secolului XIX, Basarabia trecea prin cea mai activă fază a procesului de rusificare a

populației românești din Basarabia. Regimul despotic țarist ținea departe de lumina cărții populația

băștinașă din ținut, care la sfârșit de secol era analfabetă în proporție de 95%.

Provenind dintr-o familie de slujitori bisericești, Pelivan a pornit să învețe la școli duhovnicești,

în care procesul de învățământ se realiza exclusiv în limba rusă. Învățăceilor le era interzis cu

desăvârșire să vorbească în limba părinților chiar și în timpul recreațiilor. Pelivan își reamintește în

memoriile sale o situație în care doi elevi au fost surprinși vorbind în română într-o pauză. Au fost

agresați pe loc de un așa-zis pedagog pe post de supraveghetor, care i-a luat la rost în rusește: „De ce

behăiți voi în limba voastră de berbec?” Șocul prin care a trecut l-a determinat să se consacre pe viață

luptei pentru emanciparea națională și socială a basarabenilor.

În fond, oprimarea pe criterii naționale a românilor a fost principala rațiune în procesul de

formare psihologică și mentală a generației Marii Uniri de la 1918. Pelivan, de exemplu, după câțiva

ani de umilință din cauza necunoașterii limbii ruse, s-a ambiționat să învețe această limbă în măsura în

care i-a permis să devină performant în studiile universitare pe care le-a urmat în centrele imperiale

rusești. Căci, după ce și-a făcut studiile la Seminarul Teologic din Chișinău – 1898, s-a înscris la

Universitatea din Dorpat, azi Tartu, din Estonia – 1903. Datorită studiilor asidui, și-a consolidat

arsenalul intelectual al unei personalități dotate cu calități deosebite pentru a se avânta în lupta pentru

libertatea și unitatea națională a poporului său.

Fiind student la Facultatea de Drept din Dorpat, Ioan Pelivan a organizat, a condus, în 1899, și

a fost membru activ al „Pământeniei Basarabene” de la Universitatea din Tartu, o organizație

studențească secretă, în cadrul căreia dezvolta o intensă activitate de iluminare națională printre

studenții moldoveni, cauză din care a fost arestat și ținut în închisorile Jurievo și Wenden, din Estonia,

apoi deportat la închisoarea Butârki din Moscova, ca mai pe urmă să fie exilat dincolo de cercul polar,

în nordul extrem al Rusiei, la Viatka și Arhanghelsk.

La întoarcere în locurile natale se include în activitatea de iluminare națională și culturală a

moldovenilor basarabeni. Fondează în 1906, împreună cu Pan Halippa, Societatea pentru Cultura

- 12 -

Națională Moldovenească. În 1906, împreună cu Pan Halippa, Constantin Stere și Emanuel Gavriliță,

fondează revista „Basarabia”, organul de presă al Societății pentru Cultura Națională Moldovenească,

fiindu-i și redactor în 1906 – 1907. Revista „Basarabia” este considerată a fi primul organ de

propagandă națională în Basarabia după 1812.

Spiritul protestatar al lui Ioan Pelivan împotriva regimului țarist s-a manifestat și după

revenirea din închisorile rusești. Încă din 1912, cu șase ani înainte de crucialul an al Marii Uniri, Ioan

Pelivan înfruntă deschis regimul. La ceremoniile legate de aniversarea a o sută de ani de la anexarea

mișelească la Rusia a teritoriului dintre Prut și Nistru, eveniment organizat la Chișinău cu mare pompă

imperială în prezența țarului, Pelivan nu numai că a refuzat să participe la festivitățile respective în

calitatea sa de funcționar al Judecătoriei Bălți – era asesor juridic –, dar a ieșit demonstrativ în public

purtând o cocardă tricoloră cernită și o brasardă de doliu. Gestul a stârnit indignarea autorităților

rusești, fiind învinuit de trădare, separatism și etichetat ca spion român.

Viața și activitatea lui Ioan Pelivan sunt o poveste plină de dramatism și un exemplu de

consacrare cauzei fără preget a renașterii naționale românești. Este o viață dedicată românismului și

românității, dedicație împlinită în forma ei sinceră, onestă și eficientă. Pelivan nu a urmărit beneficii.

A știut să facă pasul în spate atunci când interesul național avea să obțină câștig de cauză de pe urma

acțiunilor sale. La momentul constituirii Sfatului Țării a fost ales deputat din partea Congresului

Militarilor Moldoveni, în noiembrie 1917. A aderat la Blocul Moldovenesc. Fiind recunoscut drept

lider incontestabil al mișcării de eliberare națională, a fost propus pentru funcția de președinte al

Legislativului. Conștient fiind de reacția pe care o provoca intransigența sa asupra minorităților

naționale, care încă mai credeau în refacerea fostului imperiu rus, Ioan Pelivan refuză propunerea de

acreditare în funcția supremă a Sfatului Țării, convins fiind că problema reunirii Basarabiei cu

România este unica soluție de salvare a Basarabiei. Astfel a prevenit scindarea în Sfatul Țării, gestul

lui Pelivan trezind admirația și fiind o lecție de etică pentru urmași.

Ulterior, Ioan Pelivan s-a inclus în activitatea Executivului Republicii Democratice

Moldovenești. A fost primul ministru de externe al Basarabiei, stabilind astfel legătura Basarabiei cu

instituțiile statului român. În condițiile jafului declanșat în Basarabia de trupele rusești bolșevizate în

retragere, Pelivan a insistat la introducerea, în calitate de element de stabilizare, a trupelor românești.

A fost o soluție salvatoare, care a făcut posibilă desfășurarea pe cale pașnică, pe etape, a procesului de

reunificare națională. În calitatea sa de conducător al externelor, a participat la Conferința de pace de la

Paris, 1919 – 1920, și la Conferința de pace de la Geneva, 1922. În scopul obținerii recunoașterii Unirii

din partea forurilor internaționale a publicat, sub nume propriu și cu pseudonim, numeroase broșuri și

articole în Basarabia, România, Franța.

- 13 -

A fost ministrul justiției în Guvernul României, 1919 – 1920, și membru al Partidului Național

Țărănesc, deputat și senator în mai multe legislaturi în Parlamentul României.

După instaurarea regimului comunist în România, Ioan Pelivan a fost arestat și închis în

închisoarea de la Sighet. Măcinat de boli și umilințe, se stinge, la 25 ianuarie 1954, adevăratul martir al

Basarabiei, unul dintre cei mai mari eroi ai țării, jertfa cutremurătoare a luptei pentru România Mare –

Ioan Pelivan. A fost înmormântat în Cimitirul săracilor din Sighet. Și numai peste o sută de ani de la

nașterea lui Ioan Pelivan osemintele ilustrului nostru luptător pentru Basarabia și România Mare au

fost înhumate creștinește la Mănăstirea Cernica, alături de mormintele mitropolitului Gurie Grosu, Pan

Halippa, alături de alți colegi glorioși.

Una dintre cele mai cuprinzătoare cărți, „Ioan Pelivan, părinte al mișcării naționale din

Basarabia”, semnată de istoricii Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru și publicată la Chișinău,

inserează un fragment preluat din revista „Neamul românesc”, ediția anului 1936, în care marele

unionist basarabean este elogiat astfel: „Ioan Pelivan este unul dintre acei mari români basarabeni, ce a

pus o piatră grea la temelia unirii tuturor fraților în granițele lor firești de astăzi. În el generațiile

noastre tinere vor găsi pilda unei vieți demne pentru a fi cinstită și urmată. Iar detractorii și bârfitorii

de rea-credință, care încă își mai rânjesc colții găunoși – motive destule pentru a se rușina,

convingându-se, dacă mai pot fi sinceri față de ei înșiși, că Basarabia este românească nu numai prin

pământul ei udat de sângele plăieșilor lui Ștefan cel Mare, ci și prin oamenii săi vrednici și iubitori de

neam, care liber, de bună voie și nesiliți de nimeni s-au unit pentru vecie cu frații lor români din Țara

Veche.”

Sunt rânduri vii, dedicate lui Ioan Pelivan pe timpul României Mari și Unite, dar adresate peste

ani nouă, urmașilor, celor cărora ne revine sarcina să refacem ceea ce au construit cu atâta trudă și

sacrificii înaintașii noștri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui


Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Nicu Fălcoi:


Titlul declarației mele de astăzi este „De Centenar, istoria navală militară ajunge fier vechi”.

Stimați colegi,

- 14 -

Vă rețin azi atenția cu un subiect care, dincolo de componenta lui simbolică, spune foarte multe

despre bătaia de joc la care decidenții noștri supun nu doar prezentul, ci și părți din trecutul nostru și

din trecutul Armatei Române, dar și despre lipsa lor de viziune și despre incapacitatea de a găsi soluții.

După multele promisiuni și angajamente privind modernizarea Armatei, probabil că

reprezentanții PSD s-au culcat liniștiți pe o ureche, sperând că electoratul se va mulțumi numai cu un

maldăr de neadevăruri și de planuri pe hârtie care au fost asumate de actualul ministru Mihai Fifor.

După scandalul celor 30 000 de uniforme neconforme cu standardele, scandal la care ministrul

a avut o singură reacție, aceea de a arunca gunoiul sub preș, iată că un alt scandal se profilează printre

mesajele roz ale PSD. Este vorba despre organizarea de către Romtehnica a licitației pentru vânzarea

canonierei „Locotenent comandor Eugen Stihi” ca fier vechi.

Nu am prea mari așteptări de la actualii decidenți politici să cunoască, să prețuiască, să respecte

istoria și trecutul, câtă vreme ne dovedesc, cu fiecare zi care trece, că nu le pasă nici măcar de prezent

și că privesc cu opacitate și complet lipsiți de viziune înspre viitor.

Pentru situația în care i-ar ajuta totuși, cumva, să înțeleagă caracterul sfidător și complet

nechibzuit al unei astfel de decizii, vă spun, stimați colegi, că această canonieră, denumită „Friponne”,

a fost construită la Lorient, în Franța, și a fost lansată la apă în 1916. Nava a fost apoi vândută

României, în anul 1920, și denumită „Locotenent comandor Eugen Stihi”.

Vasul s-a aflat în serviciul activ al Marinei timp de aproape 90 de ani, din 1920 până în 2004,

când, în urma unei decizii, a fost retras din serviciul activ și dezarmat. După retragere, în 2004, timp de

șase ani de zile, nava a fost în subordinea Centrului de colectare tehnică de marină din cadrul Bazei

Logistice Navale și se preconiza să fie tăiată și dată la fier vechi. Practic, nava a ajuns, în timp, într-o

stare de degradare semnificativă.

Important de menționat este că în 2010 s-au executat lucrări de reparație pentru a o menține pe

linia de plutire, iar în anii 2011 și 2013 nava a devenit poligon de instrucție marinărească și de

vitalitate, urmând ca mai târziu să fie amenajată ca navă muzeu. Astăzi, nava se află în organigrama

Școlii de Aplicație a Forțelor Navale, fiind încadrată cu un echipaj minim și având alocate resursele

necesare unei minime întrețineri.

În aprilie 2015, Primăria Mangalia a avut singura inițiativă de transformare a acestei canoniere în

navă muzeu. A fost adoptată atunci Hotărârea de Consiliu Local nr. 109, prin care se emitea acordul

asupra trecerii navei din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în

domeniul public al municipiului Mangalia. În această decizie se prevedea trecerea gratuită în subordinea

Consiliului Local. În acest sens, urma să fie promovată și o hotărâre de guvern, care însă nu s-a mai

concretizat. Hotărârea respectivă menționa că valoarea de inventar a navei este de 26 839,02 lei. Cam atât

valora în 2015 o parte importantă din istoria marinei noastre militare.

- 15 -

Astăzi, când istoria ne obligă la o analiză a celor 100 de ani de stat modern unitar, la celebrarea

și afirmarea unor simboluri ale României unite, consider că este o obligație pentru noi toți să

recuperăm, să protejăm, să promovăm mărturii ale acestei istorii zbuciumate. Este, evident, obligația

Ministerului Apărării Naționale și a actualului Guvern PSD și ALDE să gestioneze patrimoniul

existent, să facă o analiză a acestor bunuri, clădiri sau valori istorice care pot contribui la identitatea și

istoria noastră.

Nu putem admite ca toate aceste bunuri cu valoare istorică aflate în patrimoniul MApN să nu

beneficieze mai întâi de o analiză atentă, care să presupună identificarea de soluții, pentru a fi apoi

valorificate în sens cultural și turistic. Dacă o comunitate locală are asemenea inițiative de a prelua

bunuri cu semnificație simbolică, importante pentru imaginea Armatei, atunci este obligația

Guvernului și a acestor instituții să găsească soluții.

Fac, de aceea, un ultim apel la Ministerul Apărării Naționale și la conducerea Romtehnica să

stopeze în mod legal această licitație, să accepte să stea la masă cu reprezentanții administrației locale,

cu ministerele interesate, precum și cu organizații și fundații interesate, la rândul lor, de recuperarea și

restaurarea canonierei „Locotenent comandor Eugen Stihi” pentru identificarea de soluții care să

permită, eventual, transformarea acesteia într-un muzeu. Nu este prea târziu pentru a salva o navă care

a supraviețuit unei istorii de o sută de ani și nici nu este prea târziu pentru acest Guvern să facă o

reparație morală Marinei Militare Române.

În loc să cheltuim sute de mii de euro pe tot felul de chermeze festiviste, cu iz electoral, am

face mai bine dacă sumele acestea ar fi folosite pentru recondiționarea unor certe simboluri ale

României Mari, așa cum este cazul canonierei „Eugen Stihi”. Vă asigur că generațiile care vin după

noi vor avea mult de câștigat de pe urma unor astfel de gesturi ce dovedesc respect față de trecutul

nostru și față de un bun care, de mai bine de un veac, ne-a rămas moștenire.

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR, Circumscripția electorală nr. 37 – Timiș


Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a


Domnul Victorel Lupu:

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua Armatei Române în an centenar”.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

- 16 -

Mâine, 25 octombrie, sărbătorim, ca de fiecare dată, Ziua Armatei Române. În anul în care se

împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea României Mari, săvârșită după unirea Basarabiei, a Bucovinei și

a Transilvaniei cu Regatul României, prin credință unanimă că toată suflarea românească trebuie să

trăiască împreună într-un singur stat, România, acest eveniment are conotații și semnificații aparte.

Ziua Armatei Române este o ocazie potrivită pentru a aminti întregii societăți românești

evenimente care au marcat istoria noastră. Este o ocazie potrivită să evocăm faptele de sacrificiu ale

militarilor români care au luptat pentru independența noastră și drepturile fundamentale ale statului

român.

Ziua Armatei Române este deja înscrisă în calendarul sărbătorilor de suflet pentru toți românii,

în care cinstim eroismul ostașilor care și-au îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc,

îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra țara. Ei merită prețuirea noastră și trebuie să le continuăm

idealurile, printr-o atitudine care să le cinstească memoria și jertfa.

Din 1830, anul înființării Armatei Române Moderne, și până în anul 1951 nu a existat o zi

dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru

prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost instituită, prin Decretul nr. 381, ca zi

aniversară ziua de 25 octombrie. În aceeași zi, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a

4-a Române, a decis să pornească ofensiva pentru a elibera orașul Carei și, totodată, ultimul colț de

pământ românesc aflat sub ocupație străină din 1940.

Stimați colegi,

Armata României este instituția în care românii au cea mai mare încredere. De aceea, trebuie

să-și dezvolte toate capabilitățile pentru a face față amenințărilor și să se adapteze continuu la

schimbările și riscurile care apar în zilele noastre. Strategia națională de apărare confirmă

transformările fundamentale prin care a trecut și trece Armata, devenind astăzi un partener de

încredere al statelor aliate. Armata contribuie la lupta împotriva terorismului, contribuie la apărarea

drepturilor și libertăților lumii civilizate. În 2004, țara noastră a aderat la structurile euroatlantice,

NATO, cel mai important proiect național de parteneriat strategic. De atunci și până acum, România a

fost un partener activ și corect, asumându-și obligațiile și responsabilitățile care i-au revenit. În tot

acest timp, Armata Română a suferit un amplu proces de reformă și modernizare. În ultimii ani,

Guvernul României a acordat o atenție sporită îmbunătățirii infrastructurii militare și, conform

programului de guvernare, până în 2026 Armata Română va fi la un nivel comparabil și competitiv cu

celelalte state din Alianță.

Cu ocazia acestei zile de sărbătoare, structurile armate din toată țara organizează diverse

activități culturale, adunări festive, ceremonii militare, acțiuni de promovare a carierei militare,

prezentări de tehnică, armament și echipamente militare, retrageri cu torțe. Este momentul în care

- 17 -

trebuie să-i facem atenți pe cei tineri nu doar pentru a conștientiza importanța acestei zile, ci mai ales

pentru a înțelege că datorită jertfei celor care au luptat pentru a apăra fiecare palmă de pământ

strămoșesc avem acum un stat liber, independent, suveran și democratic.


Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași


Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Romulus Bulacu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Titlul declarației politice de astăzi: „Întrebări fără răspuns”.

În luna mai a acestui an am adresat o interpelare doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica

Dăncilă cu privire la migrația forței de muncă. După expunerea situației, am rugat-o să-mi comunice

dacă actualul Cabinet are o strategie care să rezolve această problemă majoră pentru mediul de afaceri

și economia românească. Răspunsul pe care l-am primit săptămâna trecută mă determină să afirm că

fie doamna Dăncilă nu a înțeles conținutul interpelării, fie Guvernul nu a priceput gravitatea acestui

fenomen, pe care îl tratează într-o manieră extrem de superficială. Mai exact, doamna premier

consideră că răspunsul pe această chestiune intră strict în competența Ministerului Muncii, „singurul

cu atribuții în acest domeniu”.

Astfel că, pe opt pagini, doamna Olguța Vasilescu îmi aduce la cunoștință prevederi din Codul

muncii și Legea șomajului privind ajutoarele oferite de stat, cu „scopul de a stimula integrarea

cetățenilor în câmpul muncii”. Constat că, din păcate, Guvernul nu este preocupat în detaliu de

adevăratele probleme ale economiei românești și nu are o privire panoramică a sistemului, preferând să

mizeze pe politica păguboasă a acordării ajutoarelor de stat, fără o strategie reală de analiză. Este,

probabil, mult mai concentrat pe legile justiției.

România este într-o criză profundă, iar viitorul nu se arată optimist. Actualul Cabinet nu

conștientizează efectele generate de acest fenomen și că o strategie se face la nivel de guvern, prin

consultarea tuturor ministerelor, și nu doar prin Ministerul Muncii.

Tot în acest context, doresc să amintesc și răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor,

semnat de domnul ministru Șova, referitor la executarea lucrărilor pentru calea ferată Vâlcea –

Vâlcele. În luna august, premierul României Viorica Dăncilă a anunțat demararea lucrărilor la calea

ferată. Anunțul a fost făcut în momentul rectificării bugetare din acest an. „Pentru prima dată

Ministerul Transporturilor va primi mai mulți bani la o rectificare bugetară, bani care vor fi alocați

pentru finalizarea unor investiții, dar și pentru proiecte noi. O parte din bani vor merge către o lucrare

de infrastructură complexă, calea ferată Râmnicu Vâlcea – Vâlcele, lucrare care trenează de peste 15

- 18 -

ani”, a declarat premierul. Pornind de la acest anunț, m-am adresat domnului ministru pentru detalii.

Răspunsul ministerului demonstrează clar că, referitor la acest subiect, doamna prim-ministru habar nu

are pe ce lume trăiește. Nu există bani alocați, nimic demarat, stadiul proiectului fiind în continuare la

nivelul de așteptare a raportului de monitorizare de anul trecut.

Nu pot decât să-mi exprim dezamăgirea privind felul în care actualul Cabinet înțelege să trateze

problemele vâlcenilor, și ale românilor în general, într-o manieră demagogică și populistă, iar în acest

moment, concluzionez, chiar sfidătoare.


Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea


Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Declarația de astăzi este intitulată „Veneția nu se uită la Antena 3!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Am o veste proastă pentru cea mai mare parte dintre dumneavoastră: în Veneția oamenii nu se

uită la Antena 3, RTV ori alte asemenea televiziuni aflate în subordinea „Ministerului Adevărului” din

Guvernul paralel cu orice competențe pe care îl susțineți. Știu că Turnu Măgurele a început migrația pe

Dunăre, dar mai sus de Turnu Severin nu are șanse să urce, oricâte manuale unice de geografie sau

istorie veți edita întru slăvirea și salvarea conducătorului iubit. Cu atât mai puțin are șanse de a trece

peste Adriatica și de a ajunge în Veneția. Și, da, asta este ultima veste proastă pentru mulți dintre

dumneavoastră: în ciuda aparențelor, Veneția nu a intrat la apă și nici n-o să intre înainte de

scufundarea bărcilor în care vă aflați.


Încerc să înțeleg ce a fost în mintea celor care, în traducerile în limba engleză ale modificărilor

la Codurile penale transmise Comisiei de la Veneția, au făcut greșeli și omisiuni grave. Chiar și-au

închipuit și v-ați închipuit că oamenii ăia își selectează personalul de specialitate după gradul de

rudenie, de obediență și de cotizare față de șeful, precum pe la noi?! Chiar și-au închipuit și v-ați

închipuit că asemenea erori grosolane nu vor fi sesizate?!

Și mai greu îmi sunt de înțeles incredibila aroganță și teribilul tupeu al unor colegi de-ai noștri

de aici, din Parlament, care, după minciunile transmise Comisiei de la Veneția, căreia i s-au prezentat

traduceri incomplete ale modificărilor la Codurile penale, susțin că membrii Comisiei ar fi fost induși

grav în eroare.

- 19 -

Nu, doamnelor și domnilor colegi, Comisia de la Veneția nu a fost indusă grav în eroare, chiar

dacă s-a încercat acest lucru chiar de către cei care clamează acum acest lucru pe la anumite televiziuni

din România. Cum v-am anunțat însă, Veneția nu se uită la Antena 3 și RTV și nici nu crede în

lacrimile mincinoase. La fel cum tot mai puțini cetățeni români mai cred în lacrimile așa-ziselor

victime ale așa-zisului stat paralel, fie că acești cetățeni locuiesc la Turnu Măgurele, fie la Drobeta-Turnu

Severin.

Degeaba vă chinuiți cu manualele unice, istoria se grăbește să vă așeze acolo unde vă e locul pe

care-l meritați: pe lângă depozitele alea de deșeuri istorice pentru care am fost condamnați săptămâna

trecută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua Armatei Române”.

25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire națională, ziua când Armata Română

și-a îndeplinit menirea firească, aceea de a readuce în hotarele ei patria care a zămislit-o. Devenită

simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în

sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește Armata, pe cei care au fost și sunt în slujba ei.

Din 1830, anul înființării Armatei Române Moderne, și până în anul 1951, în tradiția

românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Aflată în centrul atenției

publice, mai ales după Războiul de Independență, 1877 – 1878, Armata Română a participat anual la

manifestările prilejuite de Ziua Înălțării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial,

și la cele dedicate Zilei Naționale.

Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima data la 2 octombrie 1951, iar în

anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și

eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care

țara își sărbătorește Armata și pe cei care au fost în slujba ei.

Astfel, la data de 25 octombrie, România sărbătorește Ziua Armatei, ca simbol al păstrării

independenței și suveranității naționale. Momentul este unul de evocare a faptelor de arme ale

- 20 -

înaintașilor în locuri precum Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan,

Mărăști, Mărășești sau Oituz.

Le mulțumesc pentru curajul, eforturile și sacrificiile pe care le fac pentru a apăra interesele și

integritatea României, ale poporului român. Aduc un pios omagiu militarilor care au devenit eroii

noștri, jertfindu-se pe altarul iubirii de patrie și de neam. Le mulțumesc tuturor militarilor activi ai

forțelor terestre, celor aflați în retragere, în rezervă sau veterani și îmi asum să încerc să fac pentru ei

un pas spre schimbarea sistemului actual.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario-Ovidiu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Am intitulat declarația politică „Cele două tipuri de guvernare ale Cabinetului Dăncilă”.

Recent, doamna ministru al muncii, Lia-Olguța Vasilescu, a prezentat Legea pensiilor.

Documentul a născut discuții, a produs știri de primă pagină, iar mesajul a fost că PSD pune lucrurile

în ordine la acest capitol sensibil. Nu foarte de mult, tot PSD și-a făcut o incredibilă campanie cu

creșterea salariilor în educație și în sistemul sanitar. Aparițiile în media ale membrilor Cabinetului

Dăncilă au inundat casele românilor și părea că nu mai există alt subiect. Doamna Vasilescu a excelat

și aici. Atât de mult, că te întrebai când mai are timp de Ministerul Muncii, dacă interviurile acordate

sunt atât de frecvente.

Domnul ministru Teodorovici ne-a asigurat permanent că sunt bani de pensii și salarii. Cumva

amintind de un fost ministru PSD al sănătății, care spunea că avem tot ce ne trebuie, nu avem nevoie

de nimic, domnul Teodorovici ne asigura de toată bogăția bugetară, pregătind pe sub masă un

document în care propunea înghețarea salariilor în anul 2019, pentru că, surpriză, nu mai sunt bani.

Constat, așadar, că miniștrii PSD fac parte din două guvernări concomitente: una a

responsabilității financiare și economice, în care România este un exemplu la producția la hectar, și

una care se pregătește de austeritate, adusă aici de inconștiența cadourilor electorale fără acoperire în

buget și putere economică.

Cum, domnilor și doamnelor din arcul guvernamental, cum este posibil? Când spuneți adevărul

despre situația din România?

Nu fac apologia salariilor din mediul bugetar. Și sunt printre cei care cred că este nevoie de o

punere în acord a rolului instituțiilor publice cu numărul angajaților și cu nivelul de salarizare. Am

susținut public profesionalizarea corpului funcționarilor publici și lămurirea organigramelor stufoase

- 21 -

din autorități și instituții publice, dar nici nu pot accepta înghețarea salariilor pentru unicul motiv…

cum să-i spun? Inconsecvența? Neputința? Nu. Incompetența guvernanților.

Aici nu este vorba despre măsuri proactive în materie de resurse umane, ci de măsuri disperate

din lipsă efectivă de bani. Acest Guvern nu va lăsa doar o proverbială grea moștenire, ci o economie

incredibil de greu de gestionat, cu găuri negre, care vor înghiți fonduri mult timp după ce se va alege

praful de Programul de guvernare al PSD.

Și pentru că un senator PSD intitula ultima moțiune de cenzură depusă de opoziție „maculatură

de cenzură”, la fel voi spune și eu despre Programul de guvernare al PSD, că este „maculatura de

guvernare a PSD”.



Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Cristian Ghica:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, la data de 17 octombrie, am serbat Ziua Internațională pentru Eradicarea

Sărăciei. Conform statisticilor Eurostat din 2016, România se plasează ca fiind a doua cea mai săracă

țară din Uniunea Europeană, consecințele sărăciei fiind un nivel de trai scăzut, accesul deficitar al

copiilor la educație, dar și al populației la servicii medicale.

România este una dintre țările cu inegalitate semnificativă între clasele sociale, acest aspect

fiind vizibil prin scindarea societății între persoane cu venituri foarte mari și altele care nu-și pot

permite asigurarea nevoilor de bază. Astfel, conform World Vision, unul din 11 copii adoarme

flămând, situație care poate fi asociată direct cu rata atât de mare a abandonului școlar datorată

necesității generării de venit, multe dintre familii implicând timpuriu copiii în activități care să

genereze venit de subzistență. Această stare de fapt se perpetuează de-a lungul mai multor generații,

datorită lipsei de educație, care, la rândul ei, poate fi datorată sărăciei, cum am menționat anterior,

intrându-se într-un cerc vicios.

Sărăcia afectează atât de mult nivelul de trai, încât se creează inclusiv inegalități în accesul

populației la îngrijiri medicale, astfel, în mediile defavorizate, persoanele cu un grad de excluziune

socială ridicat având un acces precar.

Este foarte important să conștientizăm existența acestor inegalități și să depunem eforturi

pentru reducerea lor, efectele sărăciei afectând un număr foarte mare de persoane, pe un termen foarte

lung.

- 22 -

Vă mulțumesc.

Sunt senator de București Cristian Ghica.


Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.


Ofensiva PSD-ALDE împotriva adevărului și a bunului-simț capătă amploare în fiecare zi, cu

fiecare luare de cuvânt. Ieri am fost martorii unui festival al minciunilor și sferturilor de adevăr,

recitate de domnul Tăriceanu și colegi de-ai dânsului. Elucubrații bine ticluite, îndelung repetate,

aceleași știri false, repetate de aceleași voci false.

Am aflat ieri că toți cei care lucrează în instituțiile europene sunt fie niște naivi, pradă inocentă

a dezinformării, cum ar fi membrii Comisiei de la Veneția sau ai Parlamentului European, fie sunt

niște profitori, oarecum incompetenți, care inventează problemele României doar pentru a-și asigura

lor înșiși un salariu bun, cum ar fi cei din Comisia Europeană, care se ocupă de Mecanismul de

Cooperare și Verificare.

Am aflat ieri de la domnul Tăriceanu că România nu este nici pe departe cea mai coruptă țară

din Europa. Am aflat de la el că sunt alte țări cu probleme foarte, foarte grave. Ne-a dat exemple

concrete. Exemple de țări în care companii private au comis ilegalități și, culmea nenorocirii, au fost

chiar pedepsite de către justiție. Domnul Tăriceanu înțelege prin stat corupt un stat în care hoțul e prins

și pedepsit. Acesta este nivelul Domniei Sale de înțelegere, că statul corupt este statul în care

politicienii care nu respectă legea sunt foarte greu de găsit.

Domnule Tăriceanu, fiți tare! Nu vă lăsați dezinformat și dumneavoastră. Faceți un efort,

întrebați orice om de pe stradă ce înseamnă pentru el corupția.

Noi, cei din USR, am întrebat peste un milion de oameni, la campania „Fără penali”, și

răspunsul pe care l-am avut a fost tot timpul cam același: un corupt este cel care profită de funcția sa

publică, de puterea pe care o are, care abuzează de banul public; un corupt este cel care folosește

puterea pe care o are în stat, este cel care siluiește legile țării pentru a sta departe de închisoare. Cum e

cazul prietenului dumneavoastră, domnul Dragnea, alături de care semnați inițiative legislative menite

să slăbească lupta anticorupție.

Mesajul pe care îl am pentru domnul Tăriceanu și ai lui este simplu: minciuna are picioare

scurte. Presupunând, prin absurd, că veți avea ceva succes în a vinde istoria dumneavoastră drept

adevăr unor oficiali europeni, nu aveți nicio șansă să fiți credibili în fața milioanelor de români care

- 23 -

trăiesc pe pielea lor, zi de zi, efectele nivelului „fabulos” al corupției din țări precum Danemarca,

Olanda și Germania.

Fac un apel către toți românii care au „neșansa” să trăiască în aceste „sărmane țări corupte”,

Danemarca, Olanda, Germania, care au ajuns acolo după ce au părăsit paradisul bunei guvernări și al

corectitudinii din România, PSD-ALDE, să-l ajute pe domnul Tăriceanu. Vă rog, scrieți-i! Vă rog,

dați-i exemple de câte de rău sunteți afectați de corupție acolo unde trăiți acum! Scrieți-i și explicați-i

cu cât entuziasm ați plecat din România, doar pentru a le împărtăși danezilor, olandezilor și nemților

din experiența minunată de a trăi într-un stat mai puțin corupt cum este, în opinia domnului Tăriceanu,

România condusă de PSD și ALDE.

Vă mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Novák Csaba-Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Novák Csaba-Zoltán:

Declarație politică în legătură cu Revoluția din 1956 din Ungaria.


Revoluția ungară din octombrie 1956 este un eveniment marcant, un punct de cotitură în istoria

recentă a maghiarilor, la care ne gândim și azi cu multă recunoștință. De un timp, o comemorăm și în

Parlamentul României, dar nu numai de dragul comemorării, ci pentru faptul că este un eveniment

esențial în istoria noastră comună, un mesaj din trecut despre cum trebuie să privim și să abordăm

astăzi ideea libertății.

În acele zile de sfârșit de octombrie 1956, tinerii maghiari probabil nici nu au realizat că revolta

lor împotriva sistemului comunist va însemna începutul sfârșitului puterii sovietice instalate în estul

Europei. Această primă revoluție anticomunistă, alături de protestele din Berlin, a însemnat un punct

de referință, un model de urmat în lupta pentru libertatea de mai târziu din celelalte țări din lagărul

socialist, pentru procesul de democratizare din 1968 din Cehoslovacia și, în cele din urmă, pentru

revoluțiile din 1989 în toate țările blocului comunist. De aceea, în fiecare an subliniem faptul că

Revoluția ungară din 1956 nu aparține numai istoriei maghiare.

Să nu uităm faptul că și românii au adus o contribuție foarte dureroasă la această luptă pentru

libertate. Conform cercetărilor, numărul victimelor represiunii comuniste în România de după 1956 era

în ordinea magnitudinii unui număr de vieți omenești similar cu cel din Ungaria sau poate chiar și mai

mare. Această jertfă enormă pentru libertate ne obligă și azi la responsabilitate în tot ceea ce privește

democratizarea societății și garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și comunităților din

această țară.

- 24 -

Considerăm că, deși în acești 28 de ani de la Revoluție am realizat progrese semnificative în

această privință, mai avem multe de făcut. Din păcate, de multe ori și astăzi suntem martori la tentative

de limitare a unor drepturi și libertăți. Comunitatea maghiară din România se confruntă și astăzi, de

multe ori, cu eforturile de a îngrădi educația în limba maternă și de a folosi limba maternă în

administrație, de a interzice utilizarea simbolurilor naționale și comunitare, în general cu limitarea

drepturilor dobândite în aceste decenii.

UDMR a fost și rămâne un susținător ferm al procesului de democratizare și luptă în continuare

pentru apărarea acestor drepturi prin toate mijloacele democratice, prin dialog, în spiritul cooperării și

al valorilor europene. Dorim să subliniem faptul că orice încercare de îngrădire a unor drepturi, fie ele

ale unor minorități, prezintă un pericol pentru libertate. Această tendință negativă, naționalismul,

demagogia și populismul politic din politica românească amenință nu numai drepturile comunităților

maghiare, ci întreaga societate românească.

Istoria noastră comună demonstrează că libertatea proprie nu o poți dobândi pe termen lung în

detrimentul altora. Libertatea proprie poate trece testul timpului numai dacă și cei din jurul tău

beneficiază de aceeași libertate. Aceasta este baza păcii sociale, a conviețuirii, a binelui comun și nu

trebuie să abandonăm acest lucru sub nicio formă.


Aș dori să vă atrag atenția asupra celor întâmplate la începutul lunii octombrie. Rezultatele

referendumului ne-au demonstrat faptul că societatea nu acceptă demagogia și populismul. Rezultatele

au tras un semnal de alarmă. În anul Centenarului, trebuie să ne ocupăm de problemele reale ale

societății, cum ar fi construirea autostrăzilor, investițiile economice, problemele sociale, rata de

migrație din țară. Trebuie să evităm acele subiecte și activități care au la bază restricția libertăților, fie

ele drepturile minorităților sau drepturile fundamentale ale omului. Aceasta este sarcina noastră

comună. Acesta este și mesajul din 1956 și sper că acest mesaj ajunge la toți cei care sunt implicați

astăzi în modelarea viitorului României.

Vă mulțumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,


- 25 -

„Pentru că noi toți suntem România”,

Fac aici, în fața dumneavoastră, această declarație politică.

Guvernul României trebuie să-i ajute pe toți românii din diaspora, oricare ar fi denumirea

minorității din care fac parte. Românii au fost recunoscuți până în secolul al XIX-lea cu endonimul de

„rumâni”, termen istoric învechit, și exonime diferite, cum ar fi „vlahi”, „olahi” sau „valahi”, folosite

și astăzi în țările în care ei locuiesc. Este necesar ca statul român să se îngrijească de toate aceste

minorități, deoarece ele aparțin în mod liber filonului lingvistic și cultural românesc.

În afara frontierelor României, armânii, armânjii, aromânii, basarabenii, bucovinenii,

cuțovlahii, dacoromânii, macedoromânii, vlasii, volonii sau macedo-armânjii își asumă cu greu

apartenența la identitatea noastră națională. Din această cauză, pe teritoriul altor state există

compatrioți care nu au niciun drept ca minoritate românească – de exemplu, vlahii din Valea

Timocului –, pentru că istoria și tratatele de pace le-au schimbat în mod dramatic destinul.

Guvernul României este obligat moral și legal să trateze în mod echivalent toate minoritățile

care își asumă, în mod liber și natural, identitatea culturală română, oricare ar fi exonimul folosit de

către statul care administrează acum vechile teritorii românești. Cetățenii români cu domiciliul în

străinătate, cetățeni ai altor state de naționalitate română, cetățeni ai altor state vorbitori doar de limbă

română, oricum s-ar numi această minoritate din care ei fac parte, au fost, sunt și vor fi, alături de

cetățenii români din țară, națiunea română care simte, vorbește și visează românește.

Domnilor și doamnelor din coaliția de guvernare, aflați vremelnic în funcții de decizie în

Guvernul României, din păcate, ați uitat de frații noștri din lumea largă chiar și acum, de Centenarul

Unirii. Treziți-vă, pentru că ei au nevoie de România, iar România are nevoie de patriotismul lor! Sunt

singuri și părăsiți în țări ca Serbia sau Ucraina, care le încalcă drepturile fundamentale. Nu au pe

nimeni și România rămâne singura lor speranță pentru a-și construi un viitor mai bun. Istoria vă va

judeca, stimați politicieni din coaliția de guvernare, nu doar după ce faceți ori nu faceți politic și

administrativ, ci în mod esențial după cum iubiți românii din țară și de peste hotare, după cum vă

îngrijiți de toți compatrioții noștri, indiferent de numele și locul în care trăiesc ei în prezent. Pentru că

noi toți suntem România!

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Vela, senator PNL de Caraș-Severin

Dacă-mi permiteți, doamna președinte, am o declarație scurtă legată de ce s-a întâmplat ieri în

Camera Deputaților.

Titlul declarației politice este „Ioan Deneș, ministrul cizmelor noroite degeaba prin coclaurile

țării”.

- 26 -

În Programul de guvernare PSD-ALDE, din punct de vedere al lucrărilor de infrastructură,

Guvernul consideră ca fiind prioritară regularizarea cursurilor de apă din România, pentru a limita

sistematic pagubele umane și materiale generate de inundații. Astfel, ministrul de resort ar fi trebuit să

fi demarat sau implementat deja proiecte de regularizare a cursurilor de apă care prezintă riscuri de

inundații, ceea ce ar fi putut contribui la consolidarea unor perspective economice și agricole mai

stabile, respectiv sprijinirea efortului de a crea un mediu economic și previzibil.

Deși Guvernul și-a propus aceste deziderate, din păcate, nu s-a făcut nimic concret în acest

sens. Municipiul Caransebeș, inundat periodic de pâraiele Potoc și Zlagna, are nevoie urgentă de

lucrări de amenajare pentru cele două cursuri. Mă refer la deversarea pârâului Zlagna direct în râul

Sebeș și ocolirea municipiului Caransebeș pentru a se deversa în râul Timiș, iar pentru pârâul Potoc, la

realizarea unei acumulări de control al torentelor în zona aeroportului, lucrări propuse de Primăria

Caransebeș încă de acum trei ani.

Pe de altă parte, tot Guvernul PSD-ALDE a stabilit ca prioritate zero în materia politicii de

mediu protejarea fondului forestier național, apreciind că o exploatare durabilă a pădurilor este

esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Conferinței privind schimbările climatice

de la Paris.

În acest sens, Guvernul a promis eliminarea fenomenului defrișărilor și al exploatărilor

iraționale, care agravează starea unor ecosisteme fragile, județul Caraș-Severin fiind unul dintre cele

mai afectate din România. Mai mult, Guvernul s-a angajat să demareze programe ample de

reîmpădurire, care să contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate, dar nici aceste

obiective nu au fost îndeplinite prin ministerul de resort.

Stimați colegi,

Ceea ce am relatat până acum reprezintă o scurtă spicuire din Programul de guvernare al

PSD-ALDE în materia apelor și pădurilor din România, materie la care ministrul de resort a rămas

deja corigent, numai demisia putându-l salva din această penibilă situație în care se află.

După cum știți, ieri în plenul Camerei Deputaților, a fost dezbătută moțiunea simplă „Stimulat

de PSD, fără pic de competență, taie Deneș în păduri și la verzi… și la uscate”, ocazie cu care domnul

ministru al apelor și pădurilor s-a lăudat cu cizmele noroite prin coclaurile țării, de parcă România are

nevoie de guvernanți tăvăliți prin noroi, nu tăvăliți în birourile ministeriale prin proiecte și strategii

coerente, viabile și predictibile în diversele domenii de activitate ale fiecăruia în parte.

Fără a relua temele cuprinse în textul moțiunii simple la care am făcut referire anterior, aș dori

ca în finalul acestei declarații politice să-i învederez ministrului apelor și pădurilor, domnului Ioan

Deneș, că are posibilitatea de a ieși din situația jenantă în care se află, situație legată și de cursurile de

- 27 -

ape, și de defrișările masive din pădurile țării, numai prin îndeplinirea măsurilor guvernamentale ce țin

de domeniul său de activitate sau prin demisie, ca unica șansă de a-și salva măcar onoarea.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Obiectul declarației mele de astăzi este „Autoritatea Națională pentru Formare Profesională

Inițială în Sistem Dual, o castană fierbinte pe masa premierului”.

Stimați colegi,

În data de 15.10.2018, Legea pentru înființarea Autorității Naționale pentru Formare

Profesională Inițială în Sistem Dual din România a trecut tacit de Senatul României. Da, tacit, o

procedură legislativă în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată,

dar nu sunt de acord să treacă și în tăcere.

Mă simt obligată în fața conștiinței mele, în primul rând, să atrag atenția asupra insuficientei

evaluări a posibilităților reale de promovare a învățământului dual printr-un sistem care scoate de sub

autoritatea Ministerului Educației Naționale și transferă sub autoritatea premierului pârghiile unui

modul extrem de important pentru formarea profesională a elevilor care aleg școala de meserii după

finalizarea studiilor gimnaziale.

Stimați colegi,

Sunt senator, dar sunt și profesor și fost inspector școlar și vin la tribuna Parlamentului să vă

vorbesc în deplină cunoștință de cauză. Este adevărat că ne confruntăm cu toții, cel puțin în ultimii ani,

cu un deficit major de personal calificat în mod corespunzător pe piața muncii, că însuși Consiliul

Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România atrăgea atenția, în momentul adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2018, în luna iunie, asupra „lipsei unei fundamentări

corespunzătoare”: lipsa analizei impactului bugetar, lipsa analizei impactului noii reglementări,

suprapunerea atribuțiilor competențelor noii autorități cu cele ale Centrului Național de Dezvoltare a

Învățământului Profesional și Tehnic. Este la fel de adevărat că, din punctul meu de vedere, și vă

asigur că nu este un punct de vedere singular, CNDIPT-ul și inspectoratele școlare gestionau cu

eficiență acest tip de învățământ și este foarte posibil ca această nou înființată agenție să conducă la

diminuarea normelor cadrelor didactice, pentru că alegerea tutorelui de practică va deveni apanajul

agenților economici.

- 28 -

Această autoritate nou înființată își asumă, printre altele, și responsabilitatea promovării ofertei

educaționale din învățământul dual. Ideea că își asumă sarcini importante este bună în esență, dar nu

modul în care este desconsiderată, într-un fel, activitatea cadrelor didactice care și-au dedicat acestui

tip de învățământ atât cunoștințele proprii, cât și logistica din dotarea proprie, atunci când nu existau

destule resurse alocate de către cei care ar fi trebuit să se ocupe de acest aspect, ca să nu mai vorbim

despre timpul dedicat elevilor, uneori peste norma didactică și peste îndatoririle familiale. Când

vorbim de profesori, vorbim de devotament și de dedicație. Credeți-mă că nu exagerez cu nimic atunci

când vorbesc despre aruncarea în derizoriu a eforturilor susținute ale profesorilor din acest tip de

învățământ, pentru că însuși motivul înființării acestei agenții a fost unul de tip stigmat: învățământul

dual nu funcționează în România.

Mă întreb totuși, cu experiența didactică de care nu am niciun motiv să mă rușinez: cum va

putea gestiona o astfel de autoritate, mai mult sau mai puțin birocratică, cu doar 50 de angajați în primă

instanță, ceea ce nu au reușit aparent să facă mii de cadre didactice, cum va putea duce la bun sfârșit o

campanie națională de succes și să promoveze acest învățământ în rândul familiilor, agenților

economici, care se confruntă dramatic de ani buni, după cum spuneam, cu lipsa personalului calificat?

Sunt teme care transcend până și diferențele de opinii politice. Aceasta este una dintre ele.

Învățământul obligatoriu la noi este de zece clase. Din cele trei clase de învățământ dual, a IX-a, a X-a

și a XI-a, primele două vor intra într-o altă ecuație, cu mai mult de o necunoscută. Practic, se reduce

limita învățământului obligatoriu, pentru că formarea profesională intră într-o altă „pălărie”, care nu

deține prerogativele educaționale standard. Ca să nu mai discutăm despre presiunea pe care o vor

resimți agenții economici, care vor deveni din beneficiari reali și din examinatori niște potențiali

evaluați, de către o autoritate cu standarde stufoase și cu mult mai complexe decât o cere realitatea din

teren. Să nu uităm că nu sunt prea mulți agenți economici care bat la ușa noastră, doar că acum va fi și

mai dificil să-i atragem.

Departe de mine ideea de a mă opune la nou, la modernizare și eficientizare, dar exemplele de

succes ale școlilor profesionale există și datorită eforturilor noastre, ale dascălilor. Vă ofer doar câteva

exemple: Școala Profesională Germană „Kronstadt” din Brașov, Asociația Româno-Germană de

Formare Profesională în Sistem Dual din Sibiu.

Concluzia este una singură: acolo unde agentul economic are un interes vădit și are putere

economică, acest tip de învățământ va funcționa cu succes, iar laudele și le vor asuma alții, care nu au

nicio legătură cu piatra de temelie pusă de profesori și de beneficiari. Culmea ironiei: diplomele vor fi

emise tot de Ministerul Educației Naționale, chiar dacă instruirea nu se va efectua sub egida acestuia.

Sperăm ca această autoritate să nu devină un gigant cu picioare de lut care să-și recunoască

limitele înainte să-și dovedească potențialul și să-și demonstreze importanța reală. Avem nevoie de

- 29 -

concret și de mână de lucru calificată, dar lucrăm cu tineri și trebuie să-i formăm cu blândețe și

competență, scutindu-i de balastul birocratic atât pe ei, cât și pe formatorii lor.


Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău


Îl invit la microfon pe domnul senator Botnariu Emanuel-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Emanuel-Gabriel Botnariu:

Mulțumesc foarte mult.


Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

274 de medici de psihiatrie infantilă și 1 126 de medici în specialitatea psihiatrie adulți, aflați în

contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și care își desfășoară activitatea în 146 de unități

sanitare, dintre care un număr de 34 reprezintă spitale de psihiatrie. Aceasta, stimați colegi, reprezintă

situația la zi comunicată de Ministerul Sănătății în urma uneia dintre multele întrebări și interpelări pe

care le-am adresat în această legislatură instituțiilor abilitate în privința situației privitoare la sănătatea

mintală din țara noastră. Mai precis, 11 întrebări și 7 interpelări, care au vizat și vizează aspecte

esențiale ale domeniului medical în general și ale sănătății mintale în special.

Prin formația mea profesională și beneficiind de prerogativele parlamentare de care dispun,

sunt mai mult decât interesat și preocupat să contribui activ și concret la rezolvarea unora dintre cele

mai presante probleme din domeniul sănătății din țara noastră, cu precădere, având în vedere unul din

subiectele față de care am atras de nenumărate ori atenția și care reprezintă un fel de Cenușăreasă a

domeniului medical, social, dar și cultural și politic, anume sănătatea mintală. Fie ea luată la nivelul

întregii populații a României în general, fie defalcată pe vârste, sex, categorii sociale și profesionale. În

plus, o atenție la fel de mare consider că trebuie acordată și pregătirii cadrelor medicale specializate și

apte să gestioneze aceste probleme.

Pe lângă prerogativa principală de legiferare pe care o dețin în calitate de senator, o alta

deosebit de importantă de care, cred eu, stimați colegi, ar trebui să facem nu doar uz mai des, ci chiar

să-o transformăm într-un instrument permanent și util de lucru intern și interinstituțional este aceea a

controlului parlamentar, o funcție la fel de importantă ca și cea legislativă, reprezentând o expresie a

forței juridice a mandatului nostru reprezentativ.

Tocmai de aceea, nepresupunând subordonarea puterii executive celei legislative, pun accentul

pe colaborare interinstituțională și pe întreg sprijinul de care, în calitate de legiuitori, putem beneficia

de la instituțiile în măsură să ne ajute și să contribuie constructiv la proiectele noastre.

- 30 -

Astfel, orice demers de-al nostru face apel la întreaga activitate statală și la toate autoritățile

publice și își găsește fundamentul în puterea suverană, al cărei real titular este cetățeanul, cel față de

care suntem datori să venim cu soluții clare, practice și benefice, asigurându-ne că autoritățile

executive își exercită atribuțiile lor în concordanță cu prevederile legale, cu drepturile omului și

interesele generale ale societății.

În cazul de față, ultimele două aspecte vizează dreptul la sănătate și servicii de sănătate al

cetățenilor români și interesele unei bune stări de sănătate fizică și mintală, în timp ce primul ne

îndreptățește și ne obligă chiar să îmbunătățim orice condiție și prevedere legală. Însă, repet, prin

colaborare permanentă, comunicare, deschidere și dialog.

Stimați colegi,

Cu toate eforturile depuse în prezent de către autorități, România se clasează pe locul 29 din 30

de țări europene în ceea ce privește implementarea politicilor de integrare analizate în Indicele de

Integrare a Sănătății Mintale, o inițiativă de cercetare întreprinsă de către The Economist Intelligence

Unit, înregistrând o serie de deficiențe majore la o serie considerabilă de capitole.

Mai mult de atât, o altă analiză precizează că doi din trei români au relație directă sau indirectă

cu bolile mintale, 68,9% dintre români nefiind de acord să locuiască cu o persoană care suferă de o

boală mintală, iar 78,9% dintre români apreciind că un pacient care suferă de tulburări psihice sau

comportament poate să ducă o viață normală dacă urmează tratamentul potrivit.

Și vă rog acum, doamnelor și domnilor, să comparați aceste date cu cele de la început. Repet,

274 de medici de psihiatrie infantilă și 1 126 de medici în specialitatea psihiatrie adulți, aflați în

contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și care își desfășoară activitatea în 146 de unități

sanitare, dintre care un număr de 34 reprezintă spitale de psihiatrie.

La care se adaugă:

- numărul de bolnavi incluși în programe intraspitalicești de reabilitare: în 2015 – 7 757; în

2016 – 9 019; în 2017 – 7 655;

- numărul medicilor de familie instruiți în vederea depistării precoce a depresiei și suicidului: în

2015 erau 672; în 2016 – 1 231; în 2017 – 348;

- numărul de persoane instruite în psihiatria comunitară: în 2015 erau 332; în 2016 – 477; în

2017 – 760;

- numărul persoanelor instruite în cadrul programului de dezvoltare a abilităților sociale și

emoționale ale copiilor: erau, în 2015, 753; în 2016 – 1 006; iar în 2017 – 1 937;

- numărul de persoane instruite din centrele de sănătate mintală pentru copii/mixte/structuri de

psihiatrie pediatrică în evaluarea copiilor pe baza instrumentelor internaționale în domeniul

tulburărilor de spectru autist: erau, în 2015, zero; în 2016 – 107; iar în 2017 din nou zero;

- 31 -

- în plus, numărul consultaților pentru pacienți cu boli psihice arată după cum urmează: pentru

2012 – 961 293; 2013 – 1 020 443; în 2014 – 1 121 273; pentru 2015 – 1 169 568; pentru 2016 – 1 223 641.

Date la care se mai adaugă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, aceea conform căreia la

nivelul Inspectoratului General al Poliției Române nu există o evidență statistică privind plângerile

prealabile cu privire la infracțiunile săvârșite cu violență de către persoane care suferă de tulburări

psihice. Și aș tot putea continua așa.

Datele vă stau la dispoziție în fișa mea parlamentară. Însă, dincolo de aceste date, care, cred eu,

nu mai au nevoie de niciun comentariu, consider că acțiunea este cea care contează, iar scopul

declarației mele politice de astăzi este acela de a-mi restaura… restatuta și reafirma întreaga mea

preocupare și implicare activă, directă și susținută faptic pentru ca problematica pe care v-am expus-o

să devină și în România parte a unor legislații și programe cu adevărat bine definite și țintite, corect

raportate și eficient tratate.

Vă mulțumesc.


Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

- Grupul parlamentar al PSD: Bodog Florian-Dorel, Cârciumaru Florin, Moga Nicolae,

Țuțuianu Adrian, Toma Vasilică, Doru-Adrian Pănescu, Bădălău Niculae, Mihu Ștefan, Arcan Emilia,

Smarandache Miron-Alexandru, Federovici Doina-Elena, Trufin Lucian, Brăiloiu Tit-Liviu, Talpoș

Ioan-Iustin;

- Grupul parlamentar al PNL: Șoptică Costel, Popa Cornel, Pîrvulescu Eugen, Caracota Iancu,

Hărău Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Nicoară Marius-Petre și

doamna Gorghiu Alina-Ștefania;

- Grupul parlamentar al USR: Lungu Dan, Alexandrescu Vlad-Tudor;

- și din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, Lungu Vasile-Cristian și

domnul senator Baciu Gheorghe.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

PAUZĂ

(Conducerea ședinței a fost preluată de doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu,

vicepreședinte al Senatului.)

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

O să rog liderii de grup și viceliderii de grup prezenți în sală să-și invite colegii, astfel încât să

putem începe, în câteva minute, ședința de plen de astăzi. Vă rog.

Mulțumesc.

- 32 -

PAUZĂ


Stimați colegi,

O să vă rog să intrați în sală, să vă așezați pe scaune.

Domnul secretar Ganea va face apel nominal.

Domnul Ion Ganea:

Bună ziua, stimați colegi!

Voi da citire senatorilor prezenți și neprezenți în sală…, listei senatorilor.

Alexandrescu Vlad-Tudor – prezent

Andronescu Ecaterina – prezentă

Antal István-Loránt – prezent

Arcan Emilia – prezentă

Arcaş Viorel – prezent

Avram Nicolae – prezent

Baciu Gheorghe – prezent

Badea Viorel-Riceard – absent

Bădălău Niculae – absent

Bădulescu Dorin-Valeriu – absent

Băsescu Traian – absent

Benea Adrian-Dragoş – absent

Bodog Florian-Dorel – absent

Botnariu Emanuel-Gabriel – prezent

Brăiloiu Tit-Liviu – prezent

Breaz Valer-Daniel – prezent

Bulacu Romulus – prezent

Butunoi Ionel-Daniel – absent

Cadariu Constantin-Daniel

Caracota Iancu – prezent

Cazan Mircea-Vasile – absent

Cazanciuc Robert-Marius – prezent

Cârciumaru Florin – prezent

Chirteş Ioan-Cristian – prezent

Chisăliţă Ioan-Narcis – prezent

Chiţac Vergil – absent

- 33 -

Cîţu Florin-Vasile – prezent

Coliban Allen – absent

Corlăţean Titus – prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin – prezent

Covaciu Severica-Rodica – absentă

Craioveanu Elena-Lavinia – prezentă

Creţu Gabriela – absentă

Cristina Ioan

Császár Károly Zsolt – prezent

Cseke Attila-Zoltan – prezent

Dan Carmen Daniela – la Guvern

Dănăilă Leon – absent

Deneş Ioan – prezent

Derzsi Ákos – prezent

Diaconescu Renică – prezent

Diaconu Adrian-Nicolae – absent

Dinică Silvia-Monica – prezentă

Dinu Nicoleta-Ramona – absentă

Dircă George-Edward – prezent

Dogariu Eugen – prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin – absent

Dumitrescu Iulian – absent

Dunca Marius-Alexandru – absent

Fălcoi Nicu – prezent

Federovici Doina-Elena – prezentă

Fejér László-Ődőn – prezent

Fenechiu Cătălin-Daniel – absent

Fifor Mihai-Viorel – Guvern

Filipescu Răducu-George – absent

Ganea Ion, subsemnatul – prezent

Ghica Cristian – prezent

Gorghiu Alina-Ştefania – prezentă

Goţiu Remus Mihai – prezent

Hadârcă Ion – prezent

- 34 -

Hărău Eleonora-Carmen – absentă

Ilea Vasile – prezent

Ilie Viorel – prezent

Ionaşcu Gabi – prezent

Iordache Virginel – prezent

Iriza Scarlat – absent

László Attila – prezent

Leş Gabriel-Beniamin – prezent

Lungu Dan – prezent

Lungu Vasile-Cristian – absent

Lupu Victorel – prezent

Manda Iulian-Claudiu – misiune la Roma

Manoliu Dan – prezent

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan – prezent

Marin Gheorghe – prezent

Marin Nicolae – prezent

Marussi George-Nicolae – prezent

Matei Constantin-Bogdan – prezent

Mazilu Liviu-Lucian – prezent

Meleşcanu Teodor-Viorel – la Guvern

Mihail Radu-Mihai – prezent

Mihu Ştefan – prezent

Mirea Siminica – prezentă

Moga Nicolae – prezent

Nicoară Marius-Petre – prezent

Nicolae Şerban

Urmează să vină, deocamdată e absent.

Niţă Ilie – prezent

Novák Csaba-Zoltán – prezent

Oprea Mario-Ovidiu – prezent

Oprea Ştefan-Radu – prezent

Orţan Ovidiu-Florin – prezent

Pavel Marian – prezent

Paţurcă Roxana-Natalia – absentă

- 35 -

Pauliuc Nicoleta – prezentă

Pănescu Doru-Adrian – prezent

Pereş Alexandru – prezent

Pîrvulescu Eugen – prezent

Pop Gheorghe – prezent

Pop Liviu-Marian – absent

Popa Cornel – absent

Popa Ion – absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton – absent

Preda Radu-Cosmin – prezent

Presadă Florina-Raluca – prezentă

Resmeriţă Cornel-Cristian – absent

Romaşcanu Lucian – absent

Rotaru Ion – prezent

Ruse Mihai – prezent

Salan Viorel – prezent

Savin Emanoil – prezent

Sbîrnea Liliana – prezentă

Scântei Laura-Iuliana – absentă

Sibinescu Ionuţ – prezent

Silistru Doina – absentă

Simionca Ioan – prezent

Smarandache Miron-Alexandru – prezent

Soporan Aurel-Horea – prezent

Stan Ioan – prezent

Stănescu Paul – absent, la Guvern

Stângă George-Cătălin – absent

Stocheci Cristina-Mariana – prezentă

Şoptică Costel – absent

Talpoş Ioan-Iustin – prezent

Tánczos Barna – prezent

Teodorovici Eugen-Orlando –la Guvern, absent

Toma Cătălin Dumitru – absent

Toma Vasilică – prezent

- 36 -

Trufin Lucian – absent

Turos Lóránd – prezent

Ţapu Nazare Eugen – absent

Ţuţuianu Adrian – absent

Valeca Şerban-Constantin – absent

Vela Ion Marcel – prezent

Vulpescu Ioan – absent

Wiener Adrian – prezent

Zamfir Daniel-Cătălin – absent

Vă mulțumesc.

*


Mulțumesc frumos, domnule Ganea.


Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 octombrie 2018, și vă

anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 91 de

colegi.

Ședința de plen de astăzi va fi condusă de mine, vicepreședinte al Senatului, Alina Gorghiu,

asistată de cei doi domni senatori, Ion Ganea și Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi v-a fost distribuită.

În cazul în care aveți comentarii referitoare la ordinea de zi, vă rog.

Doamna vicelider.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:


Da, pentru ordinea de zi avem…, Grupul PSD are propunerea de a scoate de pe ordinea de zi de

astăzi: punctul 3, este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor

externe nerambursabile, termen – o săptămână; de asemenea, mai avem la punctul 9, este vorba de

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, de asemenea, termen – o săptămână; și mai

avem, la punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul

literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, aici, rugămintea mea, termen –

două săptămâni pentru formularea unor observații.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

- 37 -

Se întorc la comisie. Primele două – o săptămână, și punctul 24 – două săptămâni.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna vicelider.

Cine este pentru această… (Discuții la prezidiu.)

La ordinea de zi, domnul lider Sibinescu.

Vă rog.

Domnul Ionuț Sibinescu:


Dragi colegi,

O să vă rog să fiți de acord, chiar dacă fac această propunere la începutul ședinței, cu

retrimiterea la comisii a punctului 28, Propunere legislativă pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

Două săptămâni sau… O săptămână, cred că e suficient.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc frumos.

Înainte de a trece la votul pe ordinea de zi, îl rog pe domnul Goțiu să ia cuvântul.


Bună dimineața!

Vreau să ridic o problemă de procedură. Retrimiterea la comisii înseamnă rămânerea acestor

puncte pe ordinea de zi și, în momentul în care ajung pe ordinea de zi fiecare în parte, votăm sau nu

retrimiterea la comisii.

Scoaterea de pe ordinea de zi nu echivalează cu retrimiterea la comisii.


Mulțumesc.

S-a făcut deja precizarea că se dorește retrimiterea la comisii a celor 3… 4 inițiative, cu cea

propusă de domnul Sibinescu, motiv pentru care o să vă rog să supunem la vot aceste propuneri.

Pentru celeritate, v-aș propune să votăm ordinea de zi cu cele patru mențiuni de retrimitere la

comisie.

Cine este pentru această ordine de zi modificată? 91 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 5 abțineri.

Vă mulțumesc.

- 38 -

Propunerea ordinii de zi de astăzi a fost aprobată cu votul majorității senatorilor prezenți.

Programul de lucru pentru această zi. Așa cum știți, au fost, de la 9.00 la 10.30, declarații

politice, 10.30, ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea pe inițiativele legislative înscrise

pe ordinea de zi, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Stimați colegi, are cineva intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții în sală din partea colegilor senatori, vă supun votului programul de

lucru prezentat.

Cine este pentru? 91 de voturi.

Vă mulțumesc.

E împotrivă cineva?

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

Nu sunt.


Abțineri? Nu.

Vă mulțumesc frumos. (Discuții la prezidiu.)

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului…

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Procedură.


Imediat, domnule senator, vă dau cuvântul.

Aprobarea ordinii de zi…, scuzați-mă! Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru

perioada 29 octombrie – 3 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune, așa cum știți, programul aprobat de

Comitetul liderilor, adică:

Luni, 29 octombrie 2018, începând cu 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00,

ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00,

lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor și vot final de la ora 17.00; 18.00 până la 19.45,

întrebări, interpelări și răspunsuri. Acesta ar fi programul din 29 octombrie.

Pentru 30 octombrie, marți, între 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente.

Iar miercuri, programul va fi: între 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, cu dezbateri de inițiative legislative pe care le vom avea atunci pe ordinea de zi,

urmate de lucrări în comisiile permanente.

- 39 -

Joi, între 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente, pentru ca vineri, 2, și pe 3 noiembrie să

fie activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu sunt comentarii, o să vă rog să votați acest program de lucru pentru săptămâna

viitoare.

Cine este pentru? 94 de colegi pentru.

Cine se opune acestui program? Nu avem niciun vot împotrivă.

Se abține cineva? Nu.

Vă mulțumim frumos.

*

Îl rog pe domnul senator Preda Radu-Cosmin să ia cuvântul.

Domnul Radu-Cosmin Preda:


Vreau să vă propun un moment solemn, un moment de reculegere în memoria celui care a fost

Ilie Balaci, sportiv de top al României și un component al Craiovei Maxima.

Vă mulțumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)


Vă mulțumesc.

*

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți să intrăm în ordinea de zi de astăzi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea participării României la

sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru

completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la

organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. (L596/24.09.2018)

Declar deschise dezbaterile asupra acestui proiect de lege.

Dați-mi voie să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de

lege.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, participă secretarul de stat Mihai Valeriu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Mihai – subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne:

Mulțumesc.

Doamna președinte,


- 40 -

Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Vă rugăm să-l adoptați.

Mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe.

Îl rog pe domnul președinte Mihu să ia cuvântul.

Domnul Ștefan Mihu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente, care să fie supus, spre dezbatere

și adoptare, plenului Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule președinte.

În cazul în care există senatori care au întrebări sau nelămuriri cu privire la această inițiativă, vă

rog să le adresați inițiatorilor sau reprezentanților Guvernului.

Dacă nu, vom trece la dezbaterile generale.

Cine dorește, în cadrul dezbaterilor generale, să ia cuvântul pe această inițiativă legislativă?

Dacă nu există doritori, declar încheiate dezbaterile generale.

O să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, așa cum ați auzit. Proiectul de lege

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru? 99 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Această inițiativă a fost adoptată.

*

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea

participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea anexei

nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile

internaţionale interguvernamentale la care România este parte. (L597/24.09.2018)

- 41 -

Comisia de fond este aceeași, buget, finanțe.

Din partea ministerului participă același domn secretar de stat, pe care îl rog să ia cuvântul.

Domnule Valeriu Mihai, vă rog.

Domnul Valeriu Mihai:

Mulțumesc.

Guvernul susține și vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege pentru modificarea anexei nr. 1.

Mulțumesc.


Domnule președinte,

Vă rog să prezentați raportul comisiei.


Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și

aprobare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.



Dacă din partea grupurilor parlamentare există luări de cuvânt. Nu.

Vă mulțumesc.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale pe acest proiect.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Așa cum am auzit cu toții, raportul comisiei este de admitere a acestei inițiative. Proiectul de

lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă supun votului acest proiect de lege.


Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Vă mulțumesc.

Punctul 3 a fost retrimis la comisie.

*

Punctul 4 devine punctul 3 al ordinii de zi.

La punctul 4 vă sesizez faptul că nu a fost depus raportul pentru această inițiativă legislativă,

vorbim de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2018 privind

- 42 -

aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, precum şi pentru modificarea și completarea

unor acte normative. (L483/04.09.2018)

Comisii de fond: buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru cultură

și media.

Vom dezbate acest proiect de pe ordinea de zi sub rezerva depunerii raportului până la finalul

ședinței.

Următorul punct pe ordinea…

Vă rog, domnule președinte, dacă aveți pe procedură.

Vă rog.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Doamna președinte,

Vă rog, dacă puteți, să amânăm acest punct pe ordinea de zi pentru mai târziu, în cursul ședinței

de astăzi, pentru că raportul e finalizat, dar mai lipsește o semnătură. Da?

Vă mulțumesc.

E vorba de această ordonanță…


Vă rog, dacă ne încadrăm până la ora 13.00, cât avem program de lucru…


Până la ora 13.00, da, da.

Mulțumim.


Mulțumesc.

*

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind anularea unor obligaţii

fiscale. (L515/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale pe această propunere legislativă.

În cazul în care există inițiator prezent în sală, care dorește să-și susțină propunerea…

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

Nu.


Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, secretarului de stat din partea Ministerului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Sorin Roșu-Mareș.

Vă rog.

- 43 -

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare anularea penalităților rezultate din

diferențele de subvenție acordate la plata energiei electrice datorate de către organizațiile utilizatorilor

de apă pentru irigații, pentru obligațiile de plată a căror exigibilitate este anterioară datei de 31

decembrie 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea acestei inițiative legislative în

forma adoptată de Comisia pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc.



Îl rog pe președintele Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, să ne prezinte

raportul.



Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în

anexa nr. 1 la prezentul raport, prezentând-o, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Constat că există și un amendament respins. În măsura în care va dori cineva să-l susțină, să ne

comunice.

Dau cuvântul grupurilor parlamentare, în măsura în care doresc că aibă intervenții pe această

inițiativă legislativă. Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Dați-mi voie să trecem la votul pe această propunere legislativă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă supun la… (Discuții la prezidiu.)

Ordinară, da.

Vă supun la vot… (Discuții la prezidiu.)

Mulțumesc.

- 44 -

Raportul este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, așa cum v-am

precizat mai devreme. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este

primă Cameră sesizată.

Amendamentul respins nu a fost susținut, așa că voi supune la vot raportul cu amendamentele

admise, inclusiv amendamentul respins de comisie, în forma în care a fost el prezentat.

Vă supun votului, astfel, raportul, cum am precizat.


Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?


Această inițiativă, cu 12 voturi împotrivă, a fost adoptată.

Se supune la vot acum Propunerea legislativă privitoare la anularea unor obligații fiscale.


Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Domnule Goțiu? Nu.

Abțineri? 11 abțineri.


*

Următorul punct pe ordinea de zi este referitor…, este Propunerea legislativă pentru

completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L540/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Dacă inițiatorul este prezent pentru susținerea propunerii. Nu avem inițiator.

Dați-mi voie să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.

Din partea Ministerului Finanțelor, domnul secretar de stat Mandreș.

Vă rog.

Domnul Eleodor Mandreș – secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:


Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.


Mulțumesc domnului secretar de stat pentru punctul de vedere.

Rog comisia, prin președinte, să exprime punctul de vedere din raportul pe care l-a elaborat.

Din sală: Vice!


Domnule președinte, vă rog frumos.

- 45 -



Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al

Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de

respingere pe care l-am supus, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.



În cazul în care, din partea grupurilor parlamentare, există doritori…

Doamna senator Dinică, la microfonul 2, vă rog să luați cuvântul.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Suntem în fața unui raport de respingere pentru o lege care își propune să rezolve și să

amelioreze o situație existentă în domeniul turismului – și aici mă refer la deficitul de forță de muncă

care există în acest domeniu –, subsecvent, adresează problema abandonului școlar și atragerea

tinerilor către domeniul turismului.

În mod cu totul și cu totul paradoxal, legea anterioară, care anulează penalități și obligații

fiscale, a primit raport de admitere și, în acest sens, aș dori să atrag atenția asupra faptului că această

lege este o lege care ar fi trebuit să aibă raport de admitere, pentru că este nevoie de un sistem coerent

de sprijin pentru a favoriza purtătorii cererii, cât și ai ofertei forței de muncă în turism. Avem date,

știm că 99% dintre hotelurile și restaurantele de pe litoralul românesc au un deficit de angajați de peste

50%. Cu puțin înainte ca sezonul estival să înceapă, Eurostat, în 2017, ne spune că unul din patru tineri

cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu are un loc de muncă în România.

Guvernul nu accesează Schema de garantare pentru tineri sau Programul Operațional Capital

Uman pentru a oferi o șansă acestora și totuși acest proiect de lege propune concret, astfel: scutirea de

la plata impozitului pe venit pentru elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă

de școlarizare, care desfășoară activități cu contract individual de muncă în profesiunile specifice

activităților de turism și, subsecvent, exceptarea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale a acestor

tineri care vor lucra în domeniul turismului.

Aceste măsuri încurajează și mobilitatea ocupațională a forței de muncă, și migrarea ei dinspre

alte sectoare de activitate către turism, în condițiile unei atractibilități reale și cu efecte benefice asupra

PIB-ului României.

Uniunea Salvați România – care este inițiator al acestei legi – va vota împotriva raportului de

respingere.

Mulțumesc.

- 46 -


Mulțumesc frumos, doamna senator.

Din partea Grupului PSD, doamna Sbîrnea Liliana.

Vă rog.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, doamna președintă.

Este adevărat că deficitul de personal în domeniul turismului este de 50%, dar este deficit de

muncă calificată. În domeniul turismului întâlnim foarte mulți oameni care sunt necalificați.

Această propunere legislativă care ar încuraja, cumva, munca în domeniul turismului va face ca

un număr foarte mare de elevi și studenți să se îndrepte către acest domeniu și iarăși să sporim

munca... cei care sunt necalificați să muncească în acest domeniu. Ar încuraja, de fapt, abandonul

școlar, nicidecum nu l-ar reduce, pentru că știm că, odată ce merg să se angajeze, acești tineri nu mai

acordă atenția necesară studiului și, probabil, vor abandona școala.

Mulțumesc frumos.


Îi mulțumesc doamnei senator.

Mai există alte intervenții din partea colegilor?


Domnul Cseke Attila.


Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Vă rog.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Am rugămintea... o chestiune de procedură.

Ieri am discutat în plenul Senatului, dacă îmi aduc bine aminte, de punctele de vedere emise de

către Guvern și prezentarea acestora.

Am rugămintea să dispuneți tuturor reprezentanților Guvernului ca această prezentare să nu se

încheie cu o simplă propoziție: „Nu susține.” sau „Susține.” E un punct de vedere care... Măcar două

propoziții, să aflăm și noi motivele pentru care…, indiferent de la cine vine propunerea legislativă.

Am convenit că această procedură care exista în toate mandatele la Senat… preinstituim că am

avut o lipsă în această chestiune și rugămintea este către reprezentanții Guvernului să facă acest lucru,

altfel o să intervenim la fiecare punct și o să cerem această motivare.

- 47 -

Pentru ca să putem să discutăm despre proiecte legislative este nevoie să știm, măcar în două

propoziții, punctul de vedere al Guvernului pe proiectul respectiv.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Aveți dreptate.

Îl rog pe secretarul de stat din partea Ministerului Finanțelor să detalieze de ce punctul de

vedere al Guvernului a fost negativ.

Domnul Eleodor Mandreș:


În primul rând, precizăm că prevederile din inițiativa legislativă au un impact asupra veniturilor

bugetare pe anul 2019, un impact negativ. De asemenea, un alt motiv a fost că sistemul public de

pensii se bazează, printre altele, pe principiile contributivității și unicității, potrivit cărora se

alimentează sistemul public de pensii. Și, de asemenea, trebuie avut în vedere și principiul egalității de

tratament între salariații care au vârste mai mari decât cele menționate și care desfășoară o activitate

similară în același domeniu de activitate.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului secretar de stat.

Cu amendamentul ca, pe viitor, toți reprezentanții Guvernului la această ședință și nu numai să

facă o prezentare mai detaliată a punctului de vedere din partea Guvernului, permiteți-mi să declar,

dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt în sală – și constat că nu mai sunt –, încheiate dezbaterile

generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei, așa cum a fost prezentat de domnul președinte, este de respingere a

propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este


Se supune la vot. Vă supun votului, stimați colegi, raportul de respingere a acestei inițiative

legislative.

Cine este pentru raportul de respingere? 74 de voturi pentru raportul de respingere.


Abțineri? (Discuții la prezidiu.)

10 abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

- 48 -


Dorește domnul Ghica.


Explicarea votului.

Domnule Ghica, vă rog.

Microfonul 2, domnule senator.

Domnul Cristian Ghica:


Am să vă explic, pe foarte scurt, motivele pentru care Grupul USR susține acest proiect.

Singura categorie de populație din societate care este disponibilă în perioadele de vârf este cea a

elevilor și studenților. Aproape toate celelalte categorii vor încerca să fugă de locurile de muncă din

turism, întrucât este greu să realizezi minimul de venit pentru subzistență lucrând 2-3 luni pe an.

Mai mult, probabil că mulți dintre dumneavoastră știți, studenții pleacă în vacanțele de vară, în

general, către Statele Unite și țările din Europa Occidentală, unde își găsesc locuri de muncă pe termen

scurt și cred că asta duce, ușor, ușor, către o migrație a creierelor către aceste țări.

În plus, impactul bugetar este doar în aparență negativ, pentru că sectorul turistic funcționează

mult sub capacitatea sa, el generează astăzi doar 1,4% din produsul intern brut, iar în mod evident,

când sectorul turistic va funcționa la adevărata sa capacitate, se vor întoarce taxe și impozite către

bugetul de stat.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Ghica pentru explicarea votului.

*

Trecem la punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L510/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Constat că sunt deputați inițiatori.

Dacă este cineva care dorește să-și prezinte inițiativa. Nu este nimeni în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din partea Ministerului

Finanțelor, domnul Mandreș.

Vă rog, puțin mai detaliat punctul de vedere pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.



- 49 -

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Măsurile fiscale propuse au fost estimate că au influență asupra încasărilor bugetare, respectiv:

pentru anul 2018 un minus de 15 milioane de lei, pentru anul 2019 – 67 de milioane de lei, 2020 – 72

de milioane de lei și 2021 – 77 de milioane de lei.

Este vorba de impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

Mulțumesc.


Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule președinte al Comisiei de buget, finanțe să ne prezentați raportul.



Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, punctul de vedere al

Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere,

raport pe care îl supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului.

O să dau cuvântul acum reprezentanților grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterilor

generale.

Cine dorește din partea grupurilor parlamentare să ia cuvântul? Nu există doritori.

Dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale și să trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Ați văzut și punctul de vedere al

Guvernului, care este negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice,

Senatul... Legilor ordinare, scuzați-mă, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supunem la vot acum raportul de respingere pentru această inițiativă legislativă.

Cine este pentru raportul de respingere? 74 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nicio abținere.

În aceste condiții, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Dați-mi voie, stimați colegi senatori, să revin la punctul 4 de pe ordinea de zi, pentru că ne-a

parvenit în plen raportul de la comisie.

- 50 -

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2018

privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, precum şi pentru modificarea și

completarea unor acte normative. (L483/04.09.2018)

E chiar foarte bine că a ajuns raportul, că termenul de adoptare tacită este 24.10.2018.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea acestui proiect. Participă, din

partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, secretarul de stat Ion Ieremia.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității

Naționale:

Sărut mâna!

Doamnă președintă,

Domnilor și doamnelor senatori,

În scopul asigurării dezvoltării sectorului cultural și al infrastructurii culturale, prezenta

ordonanță de urgență are în vedere constituirea Programului de investiții în domeniul culturii, un

instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării achizițiilor de imobile, monumente

istorice și de bunuri culturale mobile clasate, construirii de obiective culturale, precum și realizării de

lucrări de intervenție, reabilitare și modernizare și punere în valoare a monumentelor istorice înscrise

în Lista monumentelor istorice, dar și a obiectivelor culturale, cum ar fi: biblioteci, muzee, centre

culturale, instituții de spectacole sau concerte.

Doamnă președintă,

Ministerul Culturii susține această inițiativă legislativă în forma rezultată din... de la comisiile

raportoare.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

Raportul este comun, din partea Comisiei de buget, finanțe și Comisiei pentru cultură și media.

Invit reprezentantul uneia din cele două comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte, luați cuvântul.

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc frumos.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru administrație publică a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

- 51 -

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care le

regăsiți în anexa nr. 1, și amendamente respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2.



Dacă din partea grupurilor parlamentare există, în cadrul dezbaterilor generale, doritori.

Vă rog frumos, domnul senator Alexandrescu.

Luați cuvântul.



Stimați colegi,

Salut această inițiativă a Guvernului de a acorda atenție, în sfârșit, monumentelor de patrimoniu

care sunt în colaps sau în precolaps. Ordonanța Guvernului prevede alocarea, prin credite de

angajament, deocamdată, pe termen de 7 ani, a unei sume de 1 miliard de euro, eșalonat, pentru

intervenții de urgență la monumentele istorice.

În Comisia de cultură au mai fost adoptate niște amendamente care specifică mai clar criteriile

pe baza cărora acești bani vor putea fi alocați.

Grupul senatorilor Uniunii Salvați România consideră că este, în sfârșit, un semn din partea

Guvernului, din partea statului român, care ne arată că statul se interesează de soarta acestor

monumente care, din păcate, în toată țara stau într-o situație de delabrare.

De aceea, Uniunea Salvați România va vota în favoarea acestei legi.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Alexandrescu.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare se înscrie cineva la dezbaterile generale?

Domnul senator Florin Cîțu. Se pregătește domnul senator Ionașcu.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


O clarificare referitor la impactul bugetar, nu am înțeles… Am înțeles de la domnul Vlad

Alexandrescu că este 1 miliard de euro, dar mă uit pe motivarea ordonanței și motivele care explică

această ordonanță și văd aici cu plus la buget.

Dacă poate cineva să ne explice aceste cifre de la Guvern, dacă există… Cum au fost calculate?

Dacă impactul este de 1 miliard de euro, ar trebui să fie negativ, în primul rând. Și dacă s-a discutat

despre sursa de unde se finanțează acești bani.

- 52 -

Mulțumesc.

Știu că avem o Comisie Națională de Strategie și Prognoză care trebuie să facă asta, are ca

obiect de activitate impactul bugetar, să-l calculeze, să ne explice. Dacă poate cineva să dea lămuriri.

Mulțumesc mult.


Din partea Guvernului, este cineva pregătit să răspundă la această întrebare? Dacă nu, o să vă

rog să luați întrebarea domnului senator și să-i răspundeți în scris.

Domnul senator Ionașcu.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul Gabi Ionașcu:


Salut prezența ordonanței în Parlamentul României.

Dacă ar fi fost, cel puțin, acum doi ani, probabil că acea lucrare a unuia dintre cei mai mari

oameni de cultură, sculptori, a lui Brâncuși, ar fi fost achiziționată.

Dar sugerez Ministerului Culturii și, respectiv, Guvernului României: în cadrul reglementărilor

din prezenta ordonanță lipsește un capitol extrem de important, cel puțin pentru comunitățile locale,

este vorba de monumentele de for public, cele definite de Legea nr. 120. Bineînțeles că

dumneavoastră, probabil la o revizuire a ordonanței, va trebui să cuprindeți și aceste monumente de for

public, dar și obligațiile sau condițiile de eligibilitate pentru cuprinderea pentru finanțare, fiindcă acolo

este vorba de o altă comisie care va trebui să dea un aviz.

Așadar, închei, sugerându-vă să încercați să racordați și cu Legea nr. 120 privind monumentele

de for public.

Sunt pentru adoptarea prezentei… aprobarea prezentei ordonanțe.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc frumos domnului senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă.

Vă rog.

Microfonul 3, vă rog, pentru domnul senator Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Vara aceasta am dat un semnal de alarmă în legătură cu situația avansată de degradare a

conacului mareșalului Prezan, unul din marii ctitori ai Unirii de la 1918, și sper că, odată cu această

- 53 -

ameliorare, cu acest Program de investiții în domeniul culturii pentru protejarea patrimoniului, în

special, a monumentelor, vom fi pe drumul bun și se va acorda atenție și semnalului pe care l-am dat și

nu doar. Mai sunt și alte aspecte care trebuie luate în considerare și sper că de aici se va demara o cu

totul altă atitudine pentru protejarea patrimoniului național și pentru readucerea în actualitate a

memoriei noastre istorice colective.

Vă mulțumesc.



Domnul senator UDMR, Cseke Attila.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:



Este un proiect și un program ambițios al actualului Guvern și aș vrea să salut nu numai acest

program în sine, ci și faptul că el se extinde pe o perioadă de 7 ani. Poate reușim pe acest program, pe

acest proiect să avem, într-adevăr, o înțelegere, dacă vreți, transpartinică și, indiferent de guvernarea

care va urma în următorul mandat parlamentar, și chiar și după aceea, fiecare guvern să-și asume – și

Ministerul Culturii, și Ministerul Finanțelor, mai ales, pentru că aici e vorba de resurse financiare care

trebuie alocate pe acest domeniu –, fiecare guvern și fiecare partid parlamentar actual și viitor să-și

asume susținerea acestui program investițional în domeniul culturii foarte important.

Monumente istorice sunt însemnate în fiecare județ al țării, în fiecare zonă, în fiecare regiune a

țării, și acestea merită a fi reabilitate și păstrate, conservate, așa cum se cuvine unei țări în secolul 21.

De asemenea, faptul că multe localități… Și aici mă refer, în principal, la localitățile mici, orașele

mici, care știți bine că în ultimii 14-15 ani nu au dispus de fonduri însemnate europene pentru a putea

construi case de cultură, biblioteci, muzee, pentru a le reabilita. Aici este un program care ar putea să

ajute, în principal, acest segment al autorităților administrației publice locale, pentru că în mediul rural

am avut fonduri europene, dar în mediul urban, mai ales în orașele mai mici de 50 000 de locuitori,

există o problemă legată de acest lucru.

Susținem acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență, cu modificările propuse

prin raportul de admitere.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare constat că nu mai sunt.

- 54 -

În aceste condiții, dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale.

Amendamentele respinse. Îi întreb pe cei care au avut amendamente respinse dacă doresc

susținerea acestora în plen.

Constat că nu există această dorință din partea dumneavoastră, declar încheiate dezbaterile.

Dați-mi voie să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente

respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamentele admise.


Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Inițiativa a fost...

Raportul este cu vot favorabil.

Vă supun la vot proiectul de lege.


Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abțineri? Nu avem voturi ca abțineri.


*

Trecem la următoarea: Propunere legislativă privind urgentarea realizării lucrărilor necesare

înscrierii terenurilor agricole si silvice în sistemul de cadastru şi carte funciară, precum şi pentru

modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L543/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri…, inițiative, acestei propuneri

legislative.

Inițiatori sunt mai mulți deputați.

Constat că nu este niciunul dintre inițiatori prezent să susțină propunerea legislativă.

Dau cuvântul Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.

Prezent în sală este, din partea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, domnul

director general Codruț Ștefănescu.

Vă rog frumos să prezentați punctul de vedere pe această inițiativă.

Domnul Radu Codruț Ștefănescu – director general al Agenției Naționale de Cadastru și

Publicitate Imobiliară:


- 55 -


Agenția Națională de Cadastru consideră că normele propuse prin inițiativa legislativă nu mai

constituie probleme de actualitate, deoarece, tot cu ajutorul dumneavoastră, în vara acestui an a fost

aprobată de către Parlament și promulgată Legea nr. 185 care cuprinde și o parte mare din propunerile

pe care le-au avut colegii deputați.

Drept pentru care susținem raportul comun al celor două comisii.


Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea punctului de vedere.

O rog pe doamna președinte Silistru Doina să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală și Comisia juridică de

numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului

comun asupra Propunerii legislative privind urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii

terenurilor agricole și silvice în sistemul de cadastru și carte funciară, precum și pentru modificarea și

completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, cu majoritate de voturi ale celor

prezenți, s-a adoptat un raport comun de respingere, motivarea v-a prezentat-o și domnul secretar de

stat, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Obiectul de reglementare face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră

sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc, doamna președintă pentru prezentarea raportului.

Din partea grupurilor parlamentare, invit reprezentanții pentru dezbaterile generale.

Domnul Baciu Gheorghe.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul din partea...

Domnul Gheorghe Baciu:


Dragi colegi,

Această lege a avut un parcurs…, mie mi s-a părut un pic mai curios, deoarece Comisia de

administrație publică a dat un aviz negativ... pozitiv, favorabil deci, Consiliul Legislativ a dat un aviz

favorabil, iar, apoi, la una din ședințe, când domnul Radu Codruț Ștefănescu, director la ANCPI, a

participat, a întors aceste avize și s-a dat raport de respingere.

- 56 -

Vreau să precizez însă un lucru: mie mi s-a părut foarte bine-venit, ca idee, orice proiect de

lege care a ajuns la noi, prin care se grăbesc pașii de finalizare a măsurătorilor cadastrale pe teritoriul

României.

Dacă ne gândim bine, se apropie un termen care nu este chiar de ici, de colea și nici nu ne face

să ne simțim prea confortabil, când întreaga subvenție pe suprafață nu se va mai acorda decât celor

care sunt cu adevărat proprietari, adică sunt înscriși în cartea funciară, măsurătorile sunt terminate și

toate aceste lucrări sunt decontate la cartea funciară. Dacă ne gândim la acest punct, la acest aspect,

considerăm că e lucrul care trebuie să dea mai multe frisoane celor care conduc la ora actuală,

Guvernului și celor care răspund de aceste aspecte concrete în ANCPI și, sigur, în Ministerul

Dezvoltării Regionale care coordonează această activitate.

Cred chiar că ar fi bine-venită o măsură concretă din care și noi să luăm la cunoștință de faptul

că va fi terminată la timp această măsurătoare, iar proprietarii, fermierii, cei care dețin terenuri agricole

nu vor fi puși în imposibilitatea de a-și încasa parte din aceste subvenții care, oricum, sunt destul de

mici față de alte țări.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator Baciu.

Din partea grupurilor parlamentare mai există intervenții? Dacă nu mai există, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.


Raportul comun al comisiilor este de respingere a acestei propuneri legislative. Propunerea

legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este… Ordinare! Fiecare cu scamele lui!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul e primă Cameră

sesizată.

Supun la vot raportul de respingere prezentat astăzi în plenul Senatului.

Cine este pentru raportul de respingere? 74 de voturi pentru raportul de respingere.

Cine este împotrivă? 25 de voturi.

Se abține cineva? Nu se abține nimeni.


*

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 98

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,

republicată. (L488/04.09.2018)

- 57 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Senatori sunt printre

inițiatori.

Dacă vreunul dintre inițiatori dorește să-și susțină propunerea în cazul în care sunt prezenți. Nu

dorește nimeni să susțină această propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Din partea Ministerului Afacerilor Interne, îl rog pe

domnul secretar de stat Mihai Valeriu să prezinte punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Valeriu Mihai:


Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative din următoarele considerente: se

introduce o diferențiere în cadrul aceleiași categorii de destinatari ai normei juridice, respectiv

conducători auto, în primul rând.

În al doilea rând, cuantumul unei amenzi nu se calculează în funcție de veniturile

contravenientului, ci de gravitatea faptei, apreciată de legiuitor și sancționată printr-o amendă mai

mică sau mai mare.

3. Această diferențiere apreciem că ar încălca prevederile art. 16 din Constituția României,

republicată, privind egalitatea cetățenilor în fața legii.

4. În contextul în care această măsură este aplicată de către un polițist în stradă, acesta nu are

posibilitatea să știe din ce categorie de venituri financiare face parte contravenientul.

Motiv pentru care nu susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.



Comisia raportoare este Comisia juridică.

Domnule președinte Cazanciuc, vă rog să prezentați raportul.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere.

Mulțumesc.



Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții.

Nu există intervenții.

- 58 -

Atunci, o să declar încheiate dezbaterile generale și vă rog să trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Raportul comisiei este, așa cum ați auzit, de respingere a propunerii legislative. Propunerea

face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem primă Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere al acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? 99 de voturi împotrivă... (Discuții în sală.)

Din sală: „Pentru.”


99 de voturi pentru raportul de respingere.

Cine este împotrivă? Niciun vot.

Abțineri? Niciun fel de abținere.


*

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,

republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, respectiv

a dispoziţiilor art. 62 alin. (1). (L487/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale pe această propunere. Dacă nu există... nu mai este niciun

fel de solicitare…

Vă rog, înainte...

Domnule Grosaru, numai o secundă.

O rog pe doamna vicelider PSD să ia cuvântul.

Vă rog, doamnă.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Rugămintea mea la acest punct: să cerem retrimiterea la comisie, termen – o săptămână. Și vă

rog să supuneți la vot.

Mulțumesc.



Dați-mi voie să supun această propunere de reîntoarcere la comisie pentru o săptămână pentru a

mai face dezbateri pe această inițiativă legislativă.


Împotrivă? Niciun vot.

- 59 -

Abțineri? Niciun vot.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Următorul punct pe ordinea de zi...(Discuții la prezidiu.)

Înainte de a trece la următorul punct pe ordinea de zi, vă rog să îmi permiteți să îi salutăm pe

invitații prezenți astăzi în Senatul României din partea Teatrului Național Târgu-Mureș, la invitația

domnilor senatori Császár Károly și Novák Zoltán. (Aplauze.)

Vă mulțumim pentru prezență.

Vă mulțumesc.

*

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul

expertizării în securitate şi sănătate ocupaţională. (L495/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile pe această inițiativă legislativă.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere pe această

inițiativă legislativă.

Participă domnul Adrian Rîndunică, secretar de stat, din partea Ministerului Muncii și Justiției

Sociale.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să vă prezentați punctul de vedere.

Domnul Adrian Marius Rîndunică – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției

Sociale:



Dispozițiile inițiativei nu conduc la realizarea obiectivelor prezentate în expunerea de motive,

acestea reglementând în principal organizarea și funcționarea Uniunii Naționale a Corpului Experților

în Securitate și Sănătate Ocupațională din România. Unele dispoziții ale proiectului de lege pot fi

interpretate ca fiind în contradicție cu prevederile Directivei-cadru în domeniul securității și sănătății

în muncă, transpusă în Legea securității și sănătății în muncă.

Guvernul, ca mențiune, vizavi de cele spuse mai sus, respinge, nu susține inițiativa legislativă.


Mulțumesc pentru poziția Guvernului.

Rog președintele comisiei, domnul Rotaru, să-și prezinte raportul.

Domnul Ion Rotaru:


- 60 -

Comisia pentru muncă a analizat această propunere legislativă și a ajuns la concluzia că

reglementările actuale acoperă și această sugestie făcută prin propunerea legislativă, deci nu sunt

necesare alte modificări sau completări la legile existente.

Pe cale de consecință, am emis un raport de respingere a propunerii legislative. Legea este

ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Rotaru.

Din partea grupurilor parlamentare există doritori?

Vă mulțumesc.


Raportul comisiei este, așa cum spunea domnul președinte, de respingere a propunerii

legislative. Propunerea legislativă este din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.



Abțineri?


Vă mulțumesc.

*

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

anexei nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice. (L569/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți în sală.

Sunt senatori... Domnul senator Șerban Nicolae, inițiator. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere. Același

domn secretar de stat din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați punctul de vedere pe inițiativa menționată.

Vă rog.

Domnul Adrian Marius Rîndunică:


Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

- 61 -

Menționăm că în majoritatea instituțiilor publice și din administrația publică centrală și în alte

instituții există personal care ocupă funcții cu acces la informații clasificate și, prin urmare, considerăm

că propunerea legislativă ar conduce la o discriminare salarială între acești salariați și categoria de

personal bugetar care ar urma să beneficieze de prevederile acestui proiect de act normativ.

Mulțumesc.


Mulțumesc frumos.

Domnule președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, raportul, vă rog.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative, motivat

de faptul că s-ar crea inechități referitoare la persoanele care operează cu informații clasificate.

Pe cale de consecință, supunem votului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit la cuvânt pe domnul senator Titus Corlățean.

Microfonul 3. Domnule senator, vă rog.

Domnul Titus Corlățean:


Am reținut punctul de vedere al Guvernului, care are o justificare obiectivă, și poziția comisiei.

Am totuși două comentarii. Și aici problema de fond rămâne și e valabilă pentru toți cei care

gestionează și au acces la documente clasificate de un anumit nivel cel puțin.

În orice stat civilizat din spațiul euroatlantic această categorie are un regim special. Știm că și

în viața privată, și în viața publică, și modul în care sunt controlate până la urmă modalitățile lor de

funcționare sunt chestiuni care înseamnă niște restricții în activitatea și în viața lor. Or, în astfel de

situații se compensează întotdeauna – și vorbim de practica statelor euroatlantice – , se compensează

prin ceea ce propune această inițiativă legislativă, dar e adevărat, pe o bază nediscriminatorie, pentru

că aici este un segment mai degrabă restrâns față de toți ceilalți. Pentru că – pot să deschid o paranteză

– puteți să luați tot segmentul de securitate națională – mă refer la Ministerul Apărării, Ministerul de

Interne și ce mai doriți dumneavoastră –, dar cantitatea cea mai mare de gestionare zilnică a

informațiilor clasificate se referă la Ministerul de Externe. Și acolo sunt diferite componente și UE, și

NATO, și antiterorism și așa mai departe. Deci, apropo, categoria asta lipsește din inițiativa legislativă.

- 62 -

Deci eu sugerez Guvernului să se gândească în perspectivă să găsească o formulă pe care o

propune de o manieră corectă față de categoriile respective, poate nu pentru orice categorie de

informație clasificată, ci pentru cele care contează cu adevărat, pentru că este un gest al statului pe care

trebuie să-l facă față de acești oameni care au, în sfârșit, au niște constrângeri în existența lor, tocmai

datorită faptului că au acces la cifru de stat și la clasificări care vin din partea altor parteneri sau altor

organizații internaționale care au un regim special. Da?

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Titus Corlățean.

Mai există alte luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, închid dezbaterile.


Raportul comisiei, stimați colegi, este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face

parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cine este împotrivă?

Abțineri? Nicio abținere.

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea legislativă este respinsă.

*

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

(L484/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor,

dacă doresc să-și susțină inițiativa. Domnule...

Domnul Adrian Wiener:

O să creionez în câteva fraze elemente de oportunitate legate de acest instrument fiscal.

Am plecat de la premisa că cel mai mare risc la adresa sănătății publice în Europa și cu atât mai

mult în România este riscul alimentar. Există o legătură directă între consumul de băuturi îndulcite și

incidența asupra greutății sau a obezității, a riscului de a dezvolta diabet zaharat, boli cardiovasculare

și boli neoplazice.

Trebuie să știți faptul că incidența diabetului zaharat în România este cea mai mare din

Uniunea Europeană și a devenit o problemă de securitate națională. De altfel, România, din păcate, are

- 63 -

și cea mai mare rată de creștere a obezității în segmentul infantil. Am ajuns deja la 40% din populația

pediatrică a României cu supragreutate și obezitate.

Nu întâmplător, România are și cel mai mare consum de băuturi răcoritoare cu exces de

zaharuri supraadăugate.

Cu certitudine, există o corelație între aceste două fapte statistice.

Avem, de asemenea, una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare din Europa, U.E și

non U.E. De departe în România cel mai mare contributor la cauzele de deces este cauza cardio-

metabolică. De asemenea, trebuie să avem în vedere că s-au făcut foarte puține lucruri în zona

preventivă în România în ultimii ani.

Populația vulnerabilă, consumatorii cu venituri mici, tinerii și cei predispuși la obezitate sunt,

de altfel, ne arată studiile, și cei mai responsivi la modificările structurii de accizare.

Acest instrument fiscal a fost introdus, concomitent, în acest an și în Marea Britanie, în Irlanda,

este introdus de mult în Franța, în Norvegia, în Portugalia, în Ungaria. Și această eventuală raliere a

României la această politică în domeniul alimentar ar demonstra o convergență responsabilă spre o

Europă mai sănătoasă.

De altfel, acest instrument fiscal este o recomandare expresă a Organizației Mondiale a

Sănătății pentru intervenția în zona riscului alimentar. De altfel, există mai multe recomandări ale unor

grupuri de lucru din care și România face parte ale unor strategii și platforme la nivelul organismelor

Uniunii Europene referitoare la reformularea produselor alimentare și diminuarea riscurilor

nutriționale.

În consecință, propunem un instrument fiscal care are o arhitectură în benzi fiscale, astfel încât

accizarea să fie la un anumit cuantum de un leu la litru peste o concentrație de 8 grame la suta de

mililitri, care este enorm, o acciză mult mai mică în zona de 5 – 8 grame și chiar acciză zero în zona

fără risc, în zona de sub 5 grame la suta de mililitri.

Primul efect care s-a observat în țările în care acest instrument fiscal a fost introdus a fost acela

de responsabilizare a producătorilor de a reformula produsele și a veni în zona cu risc mai mic. De

altfel, UNESDA – Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare – recunoaște acest risc pe care

aceste produse îl au asupra sănătății publice, și-au asumat voluntar o scădere progresivă a cantității de

zaharuri supraadăugate în aceste băuturi. Din păcate, ritmul a fost unul insignifiant. În ultimii 15 ani de

zile au reușit performanța de a scădea cu 12% adaosul de zaharuri, ceea ce este nesemnificativ.

În final, aș vrea doar să adaug faptul că acest instrument fiscal aduce o tentă de concept

pigovian, dacă vreți, în economie, adică faptul că se asumă de către producători și de către consumator

comportamentul de risc nutrițional pe care îl are. În România, sunt convins că cu toții știți nu avem

- 64 -

asigurări de sănătate, avem doar contribuții la un fond... contribuții non voluntare la un fond, adică nu

există o corelație între cât plătești CASS-ul și comportamentul de risc pe care ți-l asumi.

Acest instrument fiscal ar aduce oarecare – mic, mic, foarte mic – echilibru în această zonă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator Wiener Adrian.

Din partea…(Discuții la prezidiu.)… Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat, să

prezentați punctul de vedere.



Directiva nr. 118/2002 care reglementează regimul general al accizelor armonizate permite

doar taxarea produselor energetice, taxarea alcoolului și a tutunului.

Propunerea, doamnelor și domnilor parlamentari, se referă la modificarea unor articole din

Codul fiscal care vizează categoria produselor accizabile armonizate, deci încalcă această directivă.

De aceea, nu susținem această inițiativă legislativă în forma prezentată. Totuși apreciem că

introducerea unei taxe asupra băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri libere ar putea

viza domeniul accizelor nearmonizate a căror sferă de aplicare se stabilește la nivel național.

Mulțumesc.


Mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit... (Discuții în sală și la prezidiu.)

Scuzați-mă, domnule președinte Arcaș. Vă rog să mă scuzați.

Aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.


Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat propunerea

legislativă, iar, în urma votului exprimat, aceasta a înregistrat 6 voturi „împotrivă” și o „abținere”.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport de respingere a propunerii legislative.


Vă mulțumesc frumos, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit acum la cuvânt pe domnul senator UDMR László

Attila să își prezinte punctul de vedere. Vă rog.

Domnul László Attila:


Stimate colege, stimați colegi,

- 65 -

Vă invit să citiți cu mare atenție nota de fundamentare, pentru că, rareori, am văzut o

fundamentare atât de documentată.

Domnule secretar de stat, permiteți-mi să fac câteva precizări.

Este o acciză nearmonizată. Una la mână.

Doi la mână. Ne-am luat niște angajamente – și aici mă refer la noi, ca stat, respectiv, Guvernul

României – ca, până în 2020, să reducem cantitatea de zahăr consumată cu 10%, ceea ce nu s-a

întâmplat, pentru că nu s-au luat acele măsuri inclusiv fiscale care să intervină în acest domeniu.

Un al treilea argument – și permiteți-mi să subliniez câteva aspecte –, la ora actuală avem

aproximativ 1,3 milioane de diabetici și o populație infantilă care suferă de obezitate undeva spre 40%.

Previziunile societăților profesionale – și aici mă refer în primul rând la diabetologi – arată că, în

următorii 10 – 15, ani ne vom confrunta cu aproximativ 5 milioane de cazuri de diabetici în această țară

și, ca să rămân la cifrele utilizate de colegii de la buget, finanțe, asta însemnând că în 2012 ne-a costat

aproximativ 442 de milioane de lei tratamentul diabeticilor din fondul Casei Naționale de Asigurări de

Sănătate. În 2017, am depășit suma de 1 miliard de lei. Foarte probabil că în următorii 10 – 15 ani, dacă

nu aducem anumite modificări, atunci, o bună parte din resursele financiare ale fondului vor merge în

această direcție.

Un alt aspect pe care aș dori să vi-l subliniez se referă la faptul că acele state, care au aplicat o

metodă sau alta de taxare în țările respective, în primul an, 70% din rețetele industriei alimentare au fost

modificate în mod voluntar, iar rezultatul final a fost că au mâncat ceva mai sănătos sau, cu alte cuvinte,

s-au apropiat de acele recomandări care prevăd cantități mult, mult mai mici de zahăr consumat zilnic.

Și ultimul argument și cu asta am să închei.

Stimați colegi,

Avem o problemă majoră de dublu standard. Același produs în Marea Britanie conține 18

grame la suta de mililitri și este consumat aproape zilnic de către, în primul rând, copiii și cetățenii din

țara noastră, la noi conține 40.

Acestea sunt motivele pentru care, chiar dacă procedura de adoptare a acestui act normativ va

dura, pentru că Camera decizională este Camera Deputaților, aș dori să-l felicit pe colegul nostru

Wiener că a avut această acțiune și consider că cu acest demers, practic, înlocuim acele măsuri pe care

s-a angajat Guvernul că le va îndeplini și nu le-a făcut.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)


Din partea Grupului PNL îl invit pe domnul senator Mario Oprea să ia cuvântul.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


- 66 -

Grupul senatorilor PNL va susține această inițiativă legislativă. Este cazul să punem mai mult

accent pe prevenție. Or, asta facem în momentul în care susținem astfel de inițiative.

Iar dacă această inițiativă va pica și la Cameră, este nevoie de o mai bună chibzuință și de

reluare a acestei inițiative și în sesiunile următoare.

Mulțumesc.


Imediat, domnule Wiener.

Îl invit la microfon pe domnul senator PSD, Dumitrescu Cristian. Microfonul 3, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.



Ne aflăm în fața unei anumite situații din acelea despre care se spune că există un anumit tip de

negocieri, există o anumită directivă, ne-am încadrat noi în ceea ce Uniunea Europeană a negociat

pentru România și asta e situația.

Din nefericire, de data asta, răspunsul meu este „nu”, pentru cei care cred că această modalitate

de a fi în Europa este în regulă. A fi în Europa înseamnă a-ți spune un anumit punct de vedere.

Noi, când am pornit în acest domeniu cu o anumită uniformizare, am pornit deja de la un nivel

foarte înalt al consumului de zahăr, și, mai mult decât atât, când s-a pus problema negocierii,

negocierea s-a făcut între anumite marje, iar marja respectivă a fost cam pentru toată lumea la fel,

plecând de la nivele total diferite.

Asta înseamnă, de fapt, să avem o poziție a noastră în Uniunea Europeană, să ne batem pentru

ca aceste standarde care, la un moment dat, sunt benefice, dacă ele se aplică pe o anumită bază, dar

pentru baza noastră de discuții, așa cum a subliniat și inițiativa colegului nostru, nu face decât ca

aceste lucruri să fie infime.

Eu nu cunosc foarte bine domeniul respectiv și nu vreau să mă pronunț ca atare că este posibil

să se accizeze pentru că este în afara uniformizării sau este în interior, dar vreau să vă spun că, dacă nu

vom lua măsuri acum în legătură cu sănătatea acestui popor, care să fie de natură ca, în timp, să

determine alt fel de obișnuințe... Pentru că aici problema se pune de cultură alimentară. Noi am

asimilat o cultură alimentară, după 1990, care a fost o cultură pe care am primit-o ca un auxiliar al

libertății pe care ne-am cucerit-o față de economia planificată și am aplicat-o tale quale sau tel quel,

cum se spune.


- 67 -

Eu cred că această lege merită mai mult decât să fie respinsă. N-am capacitatea, că nu am

discutat cu liderii mei de grup, și e o opinie personală, ar trebui retrimisă la comisie și găsite căile prin

care această inițiativă, chiar dacă vine din partea unui grup din opoziție și putem spune că n-are sprijin,

să întrunească sprijin, că e pentru sănătatea poporului român, este pentru sănătatea copiilor noștri și

este pentru un domeniu în care, într-adevăr, se gândește uniform și la nivelul întregii clase politice.

Iar pașii care se fac în acest domeniu, din păcate, sunt foarte mici. Adică pasul este foarte

redus. Aici iei o măsură astăzi și efectele se văd peste 10 ani, dar, dacă nu o iei, efectele vor fi și mai

rele.

Vă mulțumesc.

Domnul George-Edward Dircă (din sală):

Sunteți „pentru”?

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu (din sală):

Da. (Aplauze la Grupul USR.)

Domnul Eugen Pîrvulescu (din sală):

Procedură. (Discuții în sală.)


Pe procedură, îl invit la microfon pe domnul Pârvulescu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Stimați colegi,

Pe o asemenea inițiativă și de un asemenea impact pentru sănătatea populației din România,

considerăm că am putea să ne aplecăm mai mult, să discutăm despre această lege.

De aceea, solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.


Luând în considerare această propunere, vă supun votului.

Cine este pentru întoarcerea la comisie a inițiativei legislative?

98 de voturi pentru.

Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Un vot împotrivă, domnule președinte.

Abțineri?

Propunerea se va întoarce… Inițiativa legislativă se va întoarce la comisie.

Vă rog să propuneți un termen pentru care se întoarce.

Domnul Eugen Pîrvulescu (din sală):

Două săptămâni.

- 68 -


Două săptămâni, la comisie.

Mulțumesc frumos.

*

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273

din 2006 privind finanţele publice locale…(Discuții la prezidiu.)

Doamna Doina Silistru (din sală):

Punctul 15.


15? Revin. Da. Mă scuzați.

Am sărit peste punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h)

alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. (L508/04.09.2018)

De asemenea, o inițiativă care are raport de la Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și

piață de capital.

Declar dezbaterile deschise,

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. N-avem inițiatori prezenți.

Din partea Guvernului, îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere.



Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece aplicarea măsurilor propuse

prin inițiativă generează un impact negativ asupra veniturilor bugetelor locale de 14,5 milioane de lei.

De asemenea, potrivit legii, în situația inițierii unor măsuri care conduc la micșorarea

veniturilor sau majorarea cheltuielilor bugetare este necesar să fie prezentat atât impactul determinat

de aplicarea acestor măsuri asupra veniturilor, cât și măsurile propuse în vederea compensării majorării

cheltuielilor bugetare, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei de buget, finanțe, vă rog să prezentați raportul.


Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al

Guvernului, iar în urma votului exprimat, s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere a propunerii

legislative.


Mulțumesc domnului președinte.

- 69 -

Dacă din partea grupurilor parlamentare există susțineri în dezbaterile generale.

Constat că nu este cazul.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră

sesizată.

Vă supun votului, stimați colegi, raportul de respingere propus de comisie.

Cine este pentru?

77 de voturi.

Împotrivă? Cine este împotrivă? 11 voturi împotrivă.




O să-l rog pe domnul vicepreședinte Țuțuianu să preia în continuare frâiele acestei ședințe.

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Adrian Țuțuianu:

Doamna Presadă, microfonul 2. Pe procedură, înțeleg.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult.

De fapt, îmi doream să iau cuvântul ca să pot spune și eu doamna președintă, pentru că mi-ar

plăcea să văd mult mai des în astfel de poziții femei competente și mi-ar plăcea să văd în toate

partidele din România că femeile sunt din ce în ce mai numeroase și, mai ales, femei competente.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

*


Mergem mai departe, cu punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale. (L500/04.09.2018) (Discuții la prezidiu.)

Dau cuvântul inițiatorului dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent? Avem. Vă rog. Microfonul 5.

Domnul Tudor-Vlad Benga – deputat:

A! Perfect.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

- 70 -


Nu uitați să vă prezentați.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Stimați colegi,

Numele meu este Tudor Benga, sunt deputat de Brașov și vin să vă supun spre dezbatere acest

proiect de lege care vizează finanțarea infrastructurii aeroportuare din România.

Și problema este în felul următor: România are infrastructură aeroportuară destul de bine

dezvoltată, care acoperă o mare parte din țară, însă există două, potențial, trei mari zone metropolitane,

în care accesibilitatea la infrastructura aeriană suferă.

Există zona metropolitană Galați-Brăila, care este a doua concentrare de populație a țării, există

zona metropolitană a Brașovului și, potențial, există zona din jurul Hunedoara – Deva – Valea Jiului,

dar acolo discuția este ceva mai complicată.

Problema este în felul următor: accesul la linia aeriană și conexiunea directă cu lumea sunt

vitale pentru dezvoltarea acestor zone, care sunt motoare economice ale României.

Iașiul a cunoscut o dezvoltarea explozivă în ultimii 2 – 3 ani în urma refacerii infrastructurii

aeroportuare și conexiunilor multiple și prin acest proiect de lege doresc să creăm un instrument

propice și pentru Brașov, și pentru Galați – Brăila.

Acum ce se întâmplă? Brașovul s-a apucat de unul singur de acest proiect, este o comunitate

relativ prosperă pentru standardele României, a demarat proiectul, a construit o pistă, a făcut toate

demersurile și se află în faza a doua de dezvoltare. Nu a cerut bani de la centru, nu a cerut bani nici de

la Uniunea Europeană, finanțarea pe fonduri europene a aeroporturilor noi este o zonă neacoperită,

oarecare zonă neagră pentru finanțare, însă Brașovul și-a văzut de acest proiect de unul singur, însă

derularea proiectului a fost destul de afectată de ceea ce a însemnat revoluția fiscală. Și asta din

următoarele motive: ceea ce înseamnă alocarea din cotele defalcate pe venit afectează proiecția

financiară și, din punctul nostru de vedere, este o mare nedreptate ca, în ciuda faptului că noi ne-am

văzut singuri de acest proiect și am încercat să-l ducem pe propriile picioare până la capăt, fără a apela

la finanțare de la centru sau dinspre Bruxelles, suntem în situația în care avem niște dificultăți din

punctul acesta de vedere.


Domnule deputat, rugămintea e să vă referiți la obiect și să încercați să închideți într-un timp

cât mai scurt.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Proiectul de lege vizează mărirea cotei defalcate din impozitul pe venit și nu o vizează

anteproiect, o vizează retroactiv. În momentul în care o comunitate precum județul Brașov, sau județul

- 71 -

Galați, sau județul Brăila derulează proiecte de acest fel, în anul fiscal următor alocarea către județ să

se mărească într-un formă de rambursare a proiectului, a investițiilor deja efectuate.

Și din punctul ăsta de vedere este doar… țineți cont că cotele defalcate din impozitul pe venit

sunt direct legate de joburile create de acea comunitate. Practic, brașovenii își doresc ca din taxele și

contribuțiile plătite de ei să poată duce la finalizare acest proiect critic pentru comunitate.

Aș aprecia foarte tare dacă distinșii senatori ar sprijini acest proiect de lege, pentru că, în final,

vă repet: aceste două zone care sunt și pot fi locomotive de dezvoltare economică în România,

Brașovul, zona Galați – Brăila, au nevoie să-și poată construi aeroporturile să le ducă până la capăt, să

le legăm direct la lume și să creăm bunăstare mai departe pentru toată comunitatea.

Vă mulțumesc frumos de tot.


Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Eleodor Mandreș, Ministerul

Finanțelor Publice, microfonul…




10.


Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, pentru că prin majorarea cotei

defalcate din impozitul pe venit, numai pentru consiliile județene care au în subordine aeroporturi

regionale se realizează o discriminare în repartizarea fondurilor față de alte consilii județene. De

asemenea, considerăm că majorarea alocării de sume pentru susținerea investițiilor în infrastructura

aeroportuară reprezintă măsuri de ajutor de stat care trebuie să se realizeze cu respectarea legislației

europene în această materie. De asemenea, această propunere influențează negativ veniturile bugetului

de stat.

Mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.



Comisia de buget, finanțe a hotărât adoptarea unui raport de respingere.

- 72 -

Nu putem stabili cote defalcate mai mari pentru județele cu aeroporturi și restul… e o măsură

discriminatorie.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui subiect. Nu avem.

Da, domnule Coliban. Vă rog, microfonul central.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-ar plăcea să aud mai mult decât argumentele invocate de către Guvern. Pentru că, dacă

vorbim despre zona din care provin, dacă vorbim despre Brașov, Brașovul se află în topul județelor

care contribuie la bugetul de stat și se află pe ultimele locuri în privința fondurilor alocate către județul

Brașov.

Prin urmare, consider că la nivel guvernamental avem o responsabilitate sporită față de județul

Brașov și pentru proiecte care dezvoltă nu doar Brașovul, ci regiunea în ansamblu ei, pentru că

impactul unui aeroport regional este dincolo de limitele unui județ. Avem Covasna, avem Harghita

care ar fi beneficiari indirecți ai acestui proiect.

Prin urmare, mă aștept la mai multe argumente și la măsuri la eventuale soluții conexe, dacă soluția

propusă de către Uniunea Salvați România nu este cea acceptabilă, dat fiindcă Legea nr. 273/2006 prevede

și cuprinde excepții și Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, prevede la

punctul 1, dreptul la resurse proprii suficiente al autorităților locale.

Nu vorbim despre bani la cheremul consiliului județean pentru orice tip de investiție, ci vorbim

despre o investiție care generează creștere, generează locuri de muncă, va genera prosperitate și

venituri suplimentare la bugetul de stat. Prin urmare, când auzim că este vorba de discriminare, când

vorbim, de fapt, despre un capitol de investiții necesar în România, considerăm că aceste argumente nu

sunt acceptabile.

Rugăm Guvernul să vină cu soluții complementare dacă această lege nu este susținută.

Mulțumim.



Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu.



- 73 -

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege ordinară, Senatul, primă

Cameră sesizată.


Vă rog să votați.


Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350 din 2005

privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de

interes general. (L491/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt, inițiatorul, dacă este prezent.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat,

Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.



Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, deoarece

generează cheltuieli bugetare suplimentare.

Mulțumesc.



Invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel pentru prezentarea raportului Comisiei pentru

buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.


Mulțumesc frumos.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât să

adopte un raport de respingere a propunerii legislative pe care îl supun spre dezbatere și adoptare

plenului Senatului.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect.

- 74 -

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară, Senatul,





Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

(L492/04.09.2018)

Invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat,

Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.



Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Precizăm că are un impact fiscal, respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor, un impact

negativ în 2018 de 15 milioane de lei, în 2019 – 67 de milioane de lei, în 2020 – 72 de milioane de lei și

în 2021 – 77 de milioane de lei, precum și impozitul pe venit în anul 2019, 2020 și 2021 – 52 de

milioane, 58 de milioane și 66 de milioane de lei.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital, domnul Viorel Arcaș. Microfonul 7.



Membrii Comisiei de buget au hotărât, în unanimitatea votului senatorilor prezenți, să adopte

raport de respingere a propunerii legislative.

- 75 -


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestei propuneri. Nu.



Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.




Voturi împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Raportul de respingere a fost adoptat.


*

Punctul 19, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.

119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv. (L575/11.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului pentru

susținerea proiectului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.



Proiectul de act normativ propus vizează extinderea regimului juridic al incompatibilităților și

al conflictelor de interese prevăzute pentru funcționarii publici asupra tuturor categoriilor de persoane

desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu la entitățile publice.

Totodată, au fost introduse prevederi cu privire la desemnarea persoanei care exercită controlul

financiar preventiv propriu și încetarea calității de persoană desemnată.

De asemenea, proiectul de lege vizează și reconfigurarea prevederilor cu privire la activitatea

de inspecție economico-financiară și la cea de soluționare a plângerilor prealabile.

Vă rugăm să susțineți proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel pentru prezentarea raportului Comisiei pentru

buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

- 76 -


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia a analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. (Discuții la prezidiu.)


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect.

Nu avem intervenții.


Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei e de admitere. Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.




Abțineri? Nu avem.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

*

Punctul 20, Proiectul de lege privind Fondul de compensare a investitorilor. (L576/11.09.2018)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat în

Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Vă rog.



Fondul de compensare al investitorilor este continuatorul și succesorul egal în drepturi și

obligații al fostului Fond de compensare constituit ca societate pe acțiuni în anul 2005, în temeiul Legii

nr. 297/2004 privind piața de capital, în scopul transpunerii Directivei nr. 97 privind sisteme de

compensare pentru investitori.

Proiectul de act normativ propus vizează modificarea cadrului de reglementare și schimbarea

statutului juridic al administratorului schemei de compensare a investitorilor în servicii și instrumente

financiare din societate pe acțiuni în persoană juridică de drept public, similar modului de organizare și

funcționare prevăzut de legislația aplicabilă Fondului de garantare a asiguraților, Fondului de garantare

a dreptului din sistemul de pensii private și Fondului de garantare a depozitelor bancare.

Vă rugăm să susțineți proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

- 77 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Arcaș Viorel, microfonul 7.



Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia economică, industrii și servicii

și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect.

Nu avem.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea este organică, Senatul este


Ca urmare, votul va avea loc luni, ora 17.00.

*

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013

privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate. (L531/04.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 8.

Domnul Ciprian Lucian Roșca – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece norma juridică propusă

prin inițiativa legislativă face posibilă menținerea nelimitată în timp a mijloacelor de publicitate,

indiferent de caracterul de provizorat al acestora.

Vă mulțumesc.

- 78 -



Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul Cârciumaru Florin.

Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea

voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală.

Nu avem.



Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.




Abțineri? Nu avem.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 22, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind

reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. (L582/11.09.2018)


Domnul Allen Coliban. Microfonul 5.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea nr. 24/2007 este principalul act normativ care se referă la administrarea spațiilor verzi

din intravilanul localităților.

- 79 -

În cei peste 10 ani de când avem această lege, au existat mai multe modificări și completări ale

ei, fără a fi corelată în ansamblu, fără o privire de ansamblu care să se răsfrângă și asupra regimului

construcțiilor, autorizărilor, administrării spațiilor verzi și a tuturor aspectelor conexe.

Prin urmare, prezenta inițiativă vine cu o serie de propuneri care, sumarizându-le, merg pe

definirea mai corectă și mai completă a ideii de spațiu verde, pe completarea obligațiilor referitoare la

protecția și conservarea spațiilor verzi, în funcție de proprietari, pe regimul autorizărilor lucrărilor de

construcții, aducând completări la Legea nr. 50/1991, respectiv la o serie de formularistică și de anexe

pentru P.A.C. și P.O.E., completează instrumentele de administrare a spațiilor verzi, completează

tipurile de protecție și sursele de finanțare, precum și completări privind reglementarea legată de

înstrăinarea, atribuirea, reducerea și schimbarea de destinație a spațiilor verzi.

În parcursul legislativ au fost atât inițiatori din partea mai multor partide politice, cât și

reprezentanți ai Guvernului și reprezentanți tehnici ai asociațiilor din domeniu, respectiv Asociația

Peisagiștilor. A fost un demers amplu și care a necesitat suficient timp pentru a ajunge la un acord. Și

mă bucur – și spun asta în numele tuturor inițiatorilor – că s-a ajuns la un consens.

Prin urmare, această inițiativă este susținută atât de zona tehnică a peisagiștilor, cât și de către

Executiv, de către Guvern.

Prin urmare, o supun dezbaterii dumneavoastră și sper să-i acordăm cu toții, astăzi, un vot „pentru”.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Ciprian Roșca. Microfonul 8.

Domnul Ciprian Lucian Roșca:


Punctul de vedere al Guvernului e finalizat.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are obiecții asupra raportului

comisiei de specialitate, de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.



Înscrieri la... nu, iertați-mă, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul

Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


- 80 -


Membrii Comisiei pentru administrație publică, pe parcursul mai multor ședințe, au dezbătut și

au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu

amendamente admise, cuprinse în anexa prezentului raport.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului

raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru mediu, aviz favorabil.


Vă mulțumesc.

Înscrieri la cuvânt.

Domnul Goțiu. Microfonul central.



Mă bucur că a ajuns în sfârșit la vot acest proiect legislativ și mă bucur, pentru că este unul

dintre cazurile rare în care, atât opoziția, cât și reprezentanți ai puterii, atât din majoritatea

parlamentară, cât și din Guvern, dar și specialiști din asociațiile de specialitate și din organizațiile

civice au colaborat pentru a veni cu acest proiect legislativ în forma pe care o propunem acum pentru

votul din Senat și sperăm, de asemenea, un vot pozitiv și în Camera Deputaților.

Este o problemă mare pentru care au luptat multe organizații civice în ultimii ani, a fost o

problemă rezolvată oarecum abuziv până acum, aceasta a spațiilor verzi, de către primării, obișnuite să

o rezolve prin includerea în intravilan a unor păduri aflate lângă localități și apoi să raporteze că s-a

rezolvat această problemă, de fapt, creând noi probleme, presiuni, asupra acelor păduri, generate de

dezvoltările imobiliare și alte probleme.

Mai menționez doar faptul că, în 2015, în februarie, organizații civice din cinci localități, din

cinci municipii din România: Arad, Iași, Târgu-Mureș, Cluj și Timișoara, precum și din trei sectoare

din București au semnat declarația pentru art. 35, acel articol din Constituție care arată că statul

recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, pornind

tocmai de la această problemă a spațiilor verzi, iar din această declarație vreau să citez doar un scurt

fragment, un fragment pus în declarație din Convenția Europeană a Peisajului, ratificată și de România

în 2002: „Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel,

acest concept al echilibrului antropic în raport cu natura este unul dintre principiile urbanismului

modern. Peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni.”

Sper pentru un vot pozitiv.

- 81 -

USR, evident, va vota această lege, dar cred că și dumneavoastră veți vota această lege pentru

orașe mai verzi și sănătoase în România.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu.



Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Legea este ordinară, Senatul,


Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.





Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă.





Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Trecem la punctul 23, Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al

Naţiunii Române”. (L548/04.09.2018)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat,

Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Microfonul 10.

Vă rog.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia:


- 82 -

Doamnelor senator,

Domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține Propunerea legislativă pentru declararea lui

Vasile Lucaciu „Erou al Naţiunii Române”.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru cultură și media pentru prezentarea raportului,

domnul senator Breaz. Microfonul 7.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul suplimentar

de respingere și propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Naţiunii

Române”.

Lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.


Vă mulțumesc.


Înțeleg că nu.



Raportul suplimentar al comisiei este de respingere. Lege, ordinară, Senatul, primă Cameră

sesizată.

Supun votului raportul de respingere.



Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. (Discuții la prezidiu.) 6 cu al tău.

Mai ridicați o dată mâna cei care sunteți împotrivă.

7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat.


Punctul 24...

- 83 -


Explicarea votului.


Explicarea votului. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Vela. Microfonul central.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Chiar dacă a fost respinsă această inițiativă, vreau aici, de la microfonul Senatului, să-i aduc un

omagiu lui Vasile Lucaciu, un patriot român de excepție.

Mulțumesc.



Mergem la punctul 25, pentru că 24 a fost retrimis la comisie.

*

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului

nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (L610/02.10.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și invit la cuvânt inițiatorul,

dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat,

Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Microfonul 10.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia:


Vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri, având în

vedere că domeniul audiovizualului este gestionat conform Legii nr. 504/2002.

În acest context, semnalăm că dispozițiile inițiativei legislative reprezintă o preluare și o adoptare

a unor reglementări prevăzute în Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011 privind

Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit

normelor de tehnică legislativă, trebuie evitate paralelismele legislative.

Vă mulțumesc mult.



- 84 -

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Daniel Breaz.

Microfonul 7.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere

și propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu

modificările şi completările ulterioare.

Este o lege organică, iar Senatul, Cameră decizională.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din sală.

Nu avem înscrieri la cuvânt.


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică, Senatul este Cameră decizională.

Votul, luni, ora 17.00, conform programului aprobat.

*

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în

sensul ca procesul de recunoaştere şi echivalare a diplomelor obţinute în străinătate să nu mai impună

vreun cost financiar pentru solicitant. (L379/18.06.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.


Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea, Ministerul

Educației Naționale. Microfonul 6.

Domnul Petru Andea – secretar de stat la Ministerul Educației Naționale:



Aș dori să spun că Guvernul nu susține inițiativa legislativă, întrucât pornește de la o premisă

oarecum eronată. E vorba ca costurile legate de echivalarea diplomelor de studii obținute în străinătate,

echivalarea în România să nu mai fie supusă acelei taxe de 50 de lei care se percepe de către Consiliul

Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

- 85 -

Aș vrea să vă spun că pentru anul 2017, pentru care avem statistica încheiată, au fost echivalate

18 000 de diplome de diferite niveluri, obținute în străinătate. 14 000 din aceste diplome se refereau la

studii de nivel mediu, adică calificări de nivelul 3 – 4, obținute în țări cum sunt Vietnam, Filipine,

Indonezia și așa mai departe. Deci sunt persoane care vin să muncească în România și cărora li se

echivalează studiile pentru a primi un anumit nivel de calificare.

Iată, așadar, că premisa de la care s-a pornit ca studenții români care studiază în străinătate să

nu mai plătească această taxă este greșită, în sensul că foarte puțini studenți români vin să-și

echivaleze studiile în România, iar taxa de 50 de lei considerăm că, față de ceea ce înseamnă plata unor

studii în străinătate, este nesemnificativă. Și mai adaug faptul că, conform legislației actuale, CNRD-ul

(Consiliul Național de Recunoaștere a Diplomelor) se autofinanțează și are nevoie de acești bani

pentru a-și susține programe și de și training în interiorul țării și alte activități pe care le derulează.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit la cuvânt pe domnul senator Liviu Pop pentru prezentarea raportului Comisiei pentru

învățământ, știință, tineret și sport. Microfonul 5.

Domnul Liviu-Marian Pop:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a

propunerii legislative, caracterul legii fiind unul organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.



Vă rog, domnule senator. Microfonul 2. Domnul senator Mihail Radu.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Am ascultat cu tristețe motivarea Guvernului pentru poziția pe care o are.

Faptul că doar 4 000 de diplome sunt la nivel universitar și presupunem că dintre ele sunt mai

puține care aparțin unor români care au studiat în străinătate este un semnal grav că nu reușim să-i

atragem pe cei care au făcut studii afară, în România.

Mesajul pe care l-am putea trimite cu această lege care este, într-adevăr, simbolică – 50 de lei

poate nu înseamnă o sumă foarte mare –, ar fi că România este o țară deschisă în primul rând pentru

cei care au plecat să-și facă studiile în străinătate.

- 86 -

Faptul că vor beneficia colateral și alți oameni care contribuie la dezvoltarea economică a

României, bun, asta s-ar putea să ne bucure. Faceți calculul, nu mi se pare că sunt sume esențiale la

bugetul României acestea.

Haideți să dăm un semnal clar că România vrea înapoi pe oamenii pregătiți în afara țării. Asta

este ce trebuie să votăm noi astăzi, nu câțiva lei în plus sau minus la buget.

Mulțumesc foarte mult.



Dacă mai sunt alte intervenții?

Înțeleg că nu.


Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere. Lege organică.

Votul va fi luni, ora 17.00.

*

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L163/19.03.2018)

Invit la cuvânt inițiatorii, dacă sunt prezenți. Nu.

Reprezentantul Guvernului, cu rugămintea, o intervenție foarte scurtă, să ne încadrăm în

programul de lucru.

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, redactată greșit, pentru că nu la art. 111 sunt

facilitățile acordate pentru transportul elevilor și studenților, ci, defalcat, la art. 84 pentru elevi, la art. 204

pentru studenți.

Ca atare, nu putem susține o inițiativă legislativă care modifică altceva decât voiau inițiatorii.

Vă mulțumesc.



Invit pe domnul senator Liviu Pop, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru

prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Marian Pop:


- 87 -

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere a propunerii

legislative, caracterul legii fiind organic, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Înțeleg că nu.


Așa cum s-a spus, legea este organică și votul îl vom avea luni, la ora 17.00.

Punctul 28 ... (Discuții la prezidiu.)… a fost retrimis la comisie.

Ca urmare, am parcurs toată ordinea de zi pentru astăzi – da? – și ne-am încadrat și în timpul

de lucru.

Vă mulțumesc tuturor.

O zi bună!

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

Date post:	19-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A - senat.ro file- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu...

Documents