S T E N O G R A M A3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 3 mai 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România se află pe

calea cea bună ca urmare a creșterii veniturilor și a îmbunătățirii nivelului de

colectare”;

- Mihai Ruse (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Necesitatea unei viziuni și

abordări liberale asupra economiei”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Prin sistemul

de cadastrare va crește valoarea economiei românești”;

- Ioan Simionca (ALDE) – declaraţie politică referitoare la organizarea la Palatul

Parlamentului, cu ocazia aniversării Zilei Europei, a simpozionului internațional cu

tema „Sprijinim Uniunea Europeană prin folclor”;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Legea salarizării unitare,

stimulent pentru întoarcerea absolvenților de studii superioare și a lucrătorilor

calificați în țară”;

- Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Vaccinarea

pediatrică, obligație sau opțiune”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „S-a rupt prima

scoarță a Programului de guvernare PSD”;

- Marian Pavel (PSD) – declaraţie-replică la declarația politică a doamnei senator

Eleonora-Carmen Hărău;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „S.O.S. cercetarea

românească!”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Nu trimiteți cercetarea

românească în Epoca de Piatră!”;

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie-replică la declarația politică a domnului senator

Remus Mihai Goțiu;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – intervenție privind replica domnului senator Dan

Manoliu;

- Ioan-Narcis Chisăliță (PSD) – declaraţie politică având ca temă Ziua Mondială a

Libertăţii Presei;

4

- 2 -

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca temă creşterea semnificativă

a numărului de locuri de muncă şi a numărului angajatorilor activi din România;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România – un model politic

de promovat”;

- Eugen Pîrvulescu (PNL) – declaraţie politică referitoare la contractarea de către

Guvern a unor împrumuturi bancare destinate finanțării deficitului bugetului de stat și

refinanțării datoriei publice;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică referitoare la probleme privind

dezvoltarea socială și economică a județului Caraș-Severin și a României și la Ziua

Internațională a Presei.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 28

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.

15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Apărării.

28

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8 – 13 mai a.c. 28

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la

Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European şi al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea

procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 799 final;


European şi al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și

de confiscare – COM(2016) 819 final;


European şi al Consiliului de adaptare la articolul 290 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care

prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 798 final;

29

- 3 -

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European

şi al Consiliului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind

călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399,

(UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624 – COM(2016) 731 final.

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Stadiul actual și posibilele căi de urmat în ceea ce privește situația de

nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor (Acțiuni întreprinse

ca urmare a comunicării din 12 aprilie) – COM(2016) 816 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al treilea raport cu privire la progresele înregistrate

pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 831 final

36

7. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 286/2009

privind Codul penal. (L74/2017)

41

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 3 mai 2017

Ședința a început la ora 9.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Marian Pavel și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 3 mai 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute.

Deschidem această sesiune de declarații politice invitând-o la microfon, din partea Grupului

parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina-Elena Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

În declarația politică de astăzi voi face referire la cifre, deoarece de fiecare dată în polemica

politică cifrele sunt cele care arată cel mai fidel realitatea.

Titlul declarației politice – „România se află pe calea cea bună ca urmare a creșterii veniturilor

și a îmbunătățirii nivelului de colectare”.

Încasările bugetului general consolidat au fost de 59,5 miliarde de lei, fiind cu 7,1% mai mari

față de cele din trimestrul I al anului trecut. Încasările la finalul lunii martie 2017 au fost cu 4,5

miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2016. În consecință, execuția bugetului general

consolidat pe primele trei luni s-a încheiat cu un excedent de 1,52 miliarde de lei, reprezentând 0,19%

din produsul intern brut.

Încasările din TVA și-au revenit și au crescut cu 9% față de martie 2016. Prin urmare, se

recuperează într-un ritm rapid căderea de 25% suferită în prima lună a acestui an, pe fondul reducerii

cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017.

- 5 -

Cheltuielile cu salariile din sistemul public sunt cu 16,4% peste cele din primul trimestru al

anului 2016, dar în linie cu programarea decisă de Guvern. Cheltuielile au crescut ca urmare a

majorărilor salariale acordate mai multor categorii bugetare la începutul acestui an.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile, în valoare de 7,8 miliarde de lei, sunt cu 3,1% mai mici

față de cele de anul trecut, ceea ce înseamnă că instituțiile statului au făcut economii.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la cheltuielile de proiecte cu fonduri europene – cu

418% față de trimestrul 1 din 2016, la 3,04 miliarde de lei, și la subvenții – cu 114%, la 1,95 de

miliarde de lei. Cheltuielile cu subvențiile au crescut în principal ca urmare a majorării subvențiilor din

agricultură.

Iată, distinși colegi, că România se află pe calea cea bună ca urmare a creșterii veniturilor și a

îmbunătățirii nivelului de colectare. Ceea ce și-a propus Guvernul PSD în decembrie 2016 iată că

astăzi devine realitate.

Mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Îi mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul senator Mihai Ruse.

Domnul Mihai Ruse:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o fac astăzi este „Necesitatea unei viziuni și abordări liberale

asupra economiei”.

Sâmbătă, 22 aprilie, a avut loc Congresul ALDE la Palatul Parlamentului. S-a ales o nouă

conducere și s-au adoptat patru rezoluții.

Aceste rezoluții consacră ALDE ca singurul partid liberal din Parlament. Rezoluțiile se referă la

condiția europeană a României ca stat suveran și partener într-o Europă a națiunilor, la statul pus în

slujba cetățeanului, respectându-i drepturile și libertățile fundamentale, la reperele culturii politice a

libertății și un mediu economic favorabil întreprinzătorilor români.

Acest din urmă domeniu s-a prezentat în rezoluția cu titlul „Noua generație de întreprinzători

români trebuie să se simtă la ea acasă în România”. Domeniile strategice ale acestei rezoluții sunt

reperele programului economic pe care ALDE l-a prezentat alegătorilor în campania electorală din

noiembrie – decembrie 2016 pentru alegerile parlamentare și care au trimis ALDE în Parlament prin

votul cetățenilor. Aceste domenii se referă la:

- proiectele legislative de susținere a domeniului economic;

- 6 -

- modul de aplicare a angajamentului privind alocarea, până în anul 2020, a 6% din PIB, în

medie, pentru investiții;

- elaborarea de urgență a modificărilor și adaptărilor necesare ale planurilor de urbanism

general, ale PUG-urilor, ale localităților țării;

- inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic;

- elaborarea unei strategii unitare pentru investiții prin intermediul Fondului Suveran de

Dezvoltare și Investiții;

- susținerea capitalului românesc prin intermediul pârghiilor active ale statului și garantarea

unui tratament echitabil între investitorii români și cei străini;

- măsuri de organizare eficientă a piețelor agricole;

- aplicarea strategiei naționale de irigații;

- introducerea în domeniul bugetar a costurilor de referință;

- monitorizarea, stimularea cheltuielilor privind cercetarea, astfel încât să fie încurajată

cercetarea aplicativă, în legătură directă cu producția;

- un program național pentru societatea digitală;

- renunțarea la venitul minim garantat;

- susținerea investitorilor români în străinătate;

- elaborarea unei strategii naționale în contextul brexitului.

Promovarea pe plan internațional a performanțelor industriei românești, competitivitatea

produselor noastre, a brandurilor românești pe piețele lumii, cu performanțele culturii noastre și ale

sportului românesc, toate acestea, într-o viziune creatoare și inovativă, pot face din România a șaptea

putere a Europei.

Abordările prezentate mai sus și adoptate prin rezoluție de Congresul ALDE consacră

caracteristicile creative, inovatoare, patriotice, liberale și democratice partidului ALDE.

Vă mulțumesc.

Mihai Ruse, senator de Brăila


Îi mulțumim domnului senator Mihai Ruse, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Victorel Lupu.

Domnul nu este.

Îl invit la microfon pe domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, tot din partea Grupului

parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

- 7 -

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice este „Prin sistemul de cadastrare va crește valoarea economiei

românești”.

Una din facilitățile propuse de către Partidul Social Democrat în programul său pentru

agricultură este cadastrarea tuturor terenurilor agricole de către stat până în anul 2023.

Fermierii români care primesc subvenții pe suprafață trebuie să se pregătească pentru

modificările din legislația europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene în domeniu,

începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenției pe fermă, când plata subvenției pe

suprafață și a subvenției pentru animale se va face într-o singură tranșă, pe exploatație, și în funcție de

suprafața cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploatația.

Astfel, producătorii agricoli vor fi obligați să efectueze cadastrarea și intabularea terenurilor

agricole, pentru a nu se ajunge în situația în care să fie excluși de pe lista agricultorilor care primesc

subvenții. În acest sens, Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 vine ca o mănușă

pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și pășunilor la nivel național.

În județul Giurgiu, primarilor și reprezentanților autorităților locale le-au fost prezentate noile

reglementări din cadrul Programului național de cadastru 2017 și actele normative ce reglementează

finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale și care vor duce la:

- înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

- creșterea siguranței circuitului civil al proprietăților;

- actualizarea registrelor de evidență ale primăriilor;

- dezvoltarea rapidă a proiectelor de infrastructură;

- reducerea costurilor tranzacțiilor și reducerea termenelor pentru rezolvarea cererilor de carte

funciară și plan cadastral;

- înregistrarea și protejarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale și al

statului român.

Din cele 54 de unități administrativ-teritoriale din județul Giurgiu, 51 sunt eligibile și pot primi

finanțare câte 150 000 de lei în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară, pentru

demararea lucrărilor de cadastru la nivelul localităților termenul de finalizare fiind de doi ani. Celelalte

trei: comuna Bolintin-Deal își realizează cadastrul general cu fonduri proprii, în timp ce comunele

Malu și Vedea sunt cuprinse într-un proiect de realizare a cadastrului general la nivel ANCPI.

Toate aceste activități de cadastrare vor fi realizate în termenele programate și vor avea ca

finalitate creșterea economiei românești.

Mulțumesc.

- 8 -

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Îi mulțumim domnului senator Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul Ioan Simionca.

Domnul Ioan Simionca:


Stimați colegi,

Cu prilejul aniversării zilei de 9 mai, Ziua Europei, Uniunea Mondială de Folclor – IGF și

Comisia pentru cultură și media din Senatul României organizează la Palatul Parlamentului, Sala

„Avram Iancu”, între orele 13.00 și 15.00, simpozionul internațional cu tema „Sprijinim Uniunea

Europeană prin folclor”.

Vor fi prezentate saluturile ambasadorilor din Italia, Franța, Spania, Israel, Germania, Grecia,

Turcia, Bulgaria și Cipru și vor fi prezenți înalți demnitari români, primari din țări europene care au

sprijinit substanțial manifestările folclorice de-a lungul anilor.

Orașele organizatoare de mari manifestări folclorice și prezente sunt: Bistrița – România,

Voiron – Franța, San Giovanni Rotondo – Italia, Razgrad – Bulgaria, Ourense – Spania.

Medalia de aur a Uniunii Mondiale de Folclor – IGF va fi atribuită ambasadorilor prezenți,

reprezentanților Senatului României și ai Ministerului Culturii.

Manifestarea se înscrie în linia politică a politicilor europene de apropiere a popoarelor și a

cetățenilor europeni pentru o cunoaștere mai bună, toleranță și respect reciproc. Sinergia culturală

generată de folclorul popoarelor europene oferă continentului nostru o valoare unică de civilizație și

model pentru pacea lumii, cooperare și bună vecinătate în spiritul valorilor umaniste.

Așadar, cu onoare vă invităm și cu drag sunteți așteptați la simpozionul de folclor din 9 mai,

ora 13.00, la Sala „Avram Iancu”.

Senator Ioan Simionca, ALDE, Bistrița-Năsăud

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Ioan Simionca, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana

Sbîrnea.

Doamna Liliana Sbîrnea:


Declarația politică de astăzi… tema declarației politice este „Legea salarizării unitare, stimulent

pentru întoarcerea absolvenților de studii superioare și a lucrătorilor calificați în țară”.

- 9 -


Sunt senator, dar, nu în ultimul rând, sunt părinte și profesor. De aceea, vă mărturisesc faptul că

nu-mi este deloc indiferentă soarta absolvenților noștri cu studii superioare și a personalului calificat

din toate domeniile care au preferat să ducă know-how-ul românesc peste hotare, în absența până acum

a unei motivații puternice pentru a rămâne acasă.

Dacă nu conștientizăm, în pofida deosebirilor de abordare politică a problemei, că trebuie să

pornim de la ideea că un învățământ performant nu înseamnă doar standarde performante, un

învățământ performant înseamnă să avem o cotă la fel de importantă a absorbției absolvenților pe piața

muncii, vom avea cu toții o mare problemă în următorii ani.

Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante. Un semnal de alarmă este dat și de

Academia Română, în Strategia de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani.

Nu putem ignora faptul că în fiecare an mai mult de 30 000 de absolvenți pleacă în străinătate,

dintre care peste 7% din absolvenți sunt de medicină generală și dentară. Statisticile nu divulgă însă și

procentul în care aceștia reușesc să se angajeze în străinătate la nivelul studiilor din țară, mulți dintre

tineri preferând chiar o slujbă dedicată celor cu studii medii, de laborant sau de asistent medical, în

locul exercitării profesiei de medic, pentru care au alocat timp, resurse și dedicație în ani grei de

studiu.

De exemplu, pentru a pregăti o singură promoție la UMF „Carol Davila” din București, statul

român subvenționează universitatea cu aproximativ 10 milioane de euro per promoție, în timp ce

admiterea unui student străin în universitățile noastre de profil nu depășește o taxă de 5 000 de euro.

Dacă privim această investiție prin prisma produsului finit de elită, pregătirea studenților noștri

înseamnă mult mai mult decât cuantificarea în cifrele actuale, pentru că acești absolvenți sunt pregătiți

să facă față competiției în orice țară a lumii.

Nu avem încă asigurat la cotele dorite și traseul educațional cu dublu sens, pentru că sunt încă

foarte puțini studenți din Uniunea Europeană care aleg să studieze medicina în România. Uneori,

rigoarea examenelor de admitere din țara lor este cea care-i determină să aleagă calea mult mai facilă a

învățământului cu taxă de la noi. Din fericire, tradiția noastră și rigoarea procesului educațional în

domeniu nu permit niciunuia să-și finalizeze studiile fără examene severe și rezultate notabile, spre

faima învățământului universitar românesc peste hotare, în care cel puțin am rămas consecvenți de

multe generații.

Trebuie să ne concentrăm însă eforturile spre a regândi soluțiile cele mai viabile pentru

stoparea fenomenului migraționist al creierelor, iar obligarea absolvenților la plata studiilor în cazul în

care aleg calea emigrării nu poate fi o soluție. Pe de altă parte, nu poate fi neglijat nici exodul forței de

muncă cu înaltă calificare din ultimii douăzeci de ani, ritmul de dezvoltare al oricărui domeniu

- 10 -

important al țării noastre fiind nu numai întârziat, dar și pus în pericol pe termen lung, pentru că

bunăstarea unei nații înseamnă interconectivitate între toate compartimentele sociale, de la

infrastructură la administrație și de la educație națională la politici de ocupare a forței de muncă, în

domenii în care avem nevoie ca să fim cu adevărat competitivi.

În acest context, salut și pe această cale apariția Legii salarizării unitare, care se dorește – și

sperăm să se confirme – și ca o măsură reparatorie, atât pentru cei care au luat până acum drumul

exodului în alte țări, pe care ne străduim să-i readucem în România, dar și pentru domenii ocupaționale

care au fost multă vreme vitregite de aprecierea la adevărata lor valoare și calitate.

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția nr. 10 – Buzău

Mulțumesc frumos.


Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea.

Și pentru că înțeleg că este ziua dumneavoastră de naștere astăzi, „La mulți ani!”.

Îl invit în continuare la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Cătălin-

Daniel Fenechiu.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:


Declarație politică – „Vaccinarea pediatrică, obligație sau opțiune”.

Stimați colegi,

Zilele acestea se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății Proiectul de lege

privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România.

Proiectul, gândit de tehnocrații Guvernului Cioloș, a fost preluat și promovat de Guvernul

Grindeanu, în ciuda criticilor aduse de PSD Guvernului Cioloș privind profesionalismul în activitatea

desfășurată.

În argumentația publică făcută de reprezentanții Ministerului Sănătății privind necesitatea

impunerii obligativității vaccinurilor pentru copii s-a arătat că în România copiii mor din cauza lipsei

vaccinării sau a vaccinului, ceea ce nu este totuna.

În condițiile în care de cel puțin șase luni de zile în România nu se mai găsesc pe nicăieri

vaccinuri pentru imunizarea hexavalentă, Guvernul pare mai mult preocupat de construirea unui cadru

legal ce prevede sancțiuni și constrângeri la adresa părinților decât de asigurarea efectivă a vaccinurilor

pentru copii.

De anul trecut, de când a expirat contractul de import al Polisano pentru vaccinuri pediatrice,

guvernările Cioloș și Grindeanu nu au fost în stare să asigure organizarea licitației pentru achiziția de

vaccinuri pentru copii. Au găsit o soluție provizorie, prin blocarea exporturilor paralele de vaccin ale

- 11 -

marilor distribuitori și distribuirea acestora în România. Într-un fel, acest gest transformă Guvernul

Grindeanu într-un Robin Hood instituțional, care jefuiește companiile bogate pentru a distribui prada

cetățenilor săraci.

Însă proiectul de lege a vaccinării, în forma sa actuală, este un proiect utopic, nerealist, care nu

ține cont de realitatea tristă din România.

Cum să impui vaccinarea obligatorie a tuturor copiilor, când sunt sate în România în care

medicii nu pot asigura refrigerarea vaccinului?

Cum să propui obligativitatea vaccinării, când nu poți asigura familiilor cu copii condiții

minime de igienă și alimentație, care sunt sursele principale de îmbolnăvire?

De ce să sancționezi copii nevaccinați cu excluderea din colectivitate la nivel școlar pentru

lipsa vaccinării, când dreptul la educație este garantat de Constituție? Până la urmă, care este logica

unei astfel de măsuri? Cine se află în pericol, de fapt: copilul nevaccinat sau cel vaccinat din

colectivitate?

Revenind însă la întrebarea de 100 de puncte, este necesară și oportună legiferarea

obligativității vaccinării copiilor?

În condițiile în care tot mai multe voci, inclusiv de medici, bine documentate afirmă că

vaccinurile actuale, produse prin metode moderne, sunt surse de îmbolnăvire pentru copii, ne punem

întrebarea legitimă dacă nu cumva fac mai mult rău decât bine, producând la unii copii efecte adverse,

doar pentru a preveni o ipotetică îmbolnăvire.

În Statele Unite ale Americii, instanțele de judecată specializate în litigiile provocate de vaccinuri

au soluționat în perioada 1988 – 2008 un număr de 2 263 de plângeri privind autismul și 2 865 de plângeri

privind alte afecțiuni decât autismul, declanșate de vaccinarea copiilor. 925 de cazuri au fost admise,

compensațiile bănești totalizând uriașa cifră de 847 000 000 de dolari.

Avem deci recunoașterea oficială a faptului că vaccinarea poate declanșa boli grave precum

autismul, desigur, pe fondul unor sensibilități sau probleme preexistente la copii.

În aceste condiții, este necesar ca legea vaccinării să nu impună măsuri obligatorii părinților și

medicilor înainte de a impune standarde și teste care să fie în măsură să depisteze copiii sensibili

înainte de vaccinare, așa cum deja se procedează în unele state europene.

Dincolo de pofta de profit a unora care văd în vaccinarea obligatorie o megaafacere cu statul,

trebuie să ne asigurăm că nu vom ajunge să nenorocim generații întregi de copii cu vaccinuri

insuficient testate, care pot produce îmbolnăvirea gravă a unor copii mai sensibili. Să nu uităm că până

în 2012 vaccinurile pediatrice conțineau thimerosal, compus organo-mercuric cu toxicitate ridicată, și

doar scandalurile mediatizate privind explozia de efecte adverse au dus la retragerea acestei substanțe

din vaccinurile pentru copii.

- 12 -

Moral și firesc este ca, dacă există cea mai mică șansă să îmbolnăvim fie și un copil cu această

vaccinare obligatorie, să luăm măsuri pentru ca acest lucru să nu se producă.

Cerem Guvernului Grindeanu să trateze în mod responsabil și matur chestiunea obligativității

vaccinării și să analizeze cu atenție toate datele și statisticile privind rezultatele vaccinării în anii

anteriori. Căci, așa cum rezultă din datele oferite de Institutul Național de Statistică și de site-ul

Ministerului Sănătății, lucrurile stau exact invers decât ni le prezintă Guvernul.

Iată un exemplu succint cu datele privind cazurile de rujeolă din România confirmate între anii

2009 și 2016 și acoperirea vaccinală:

- în anul 2009, cazuri de rujeolă confirmate la nivel național – 8, acoperire vaccinală cu RRO –

sub 90% pentru ianuarie – octombrie, după care sub 7%;

- în anul 2010, cazuri de rujeolă confirmate la nivel național –193, acoperire vaccinală cu RRO –

93,2%;

- în 2011, cazuri de rujeolă confirmate – 4 784, acoperire vaccinală cu RRO – 94,7%;

- în anul 2012, cazuri de rujeolă confirmate la nivel național – 7 450, acoperire vaccinală –

91,5%;

- în 2013, 1 159 de cazuri confirmate și acoperire cu vaccin – 93,8%;

- în 2014, cazuri de rujeolă la nivel național – 59, în condițiile unei vaccinări de 95%;

- în 2015, 7 cazuri, la un grad de vaccinare de 90%;

- iar în anul 2016, 675 de cazuri de rujeolă, fără să știm însă care este procentul celor vaccinați.

Observăm că în realitate gradul de acoperire vaccinală nu a avut nicio relevanță din perspectivă

epidemică, cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimii zece ani producându-se în anul cu cel mai bun

procent de vaccinare, de peste 95%, la populația de copii.

În aceste condiții, ne întrebăm pe bună dreptate dacă vaccinurile sunt chiar atât de eficiente cât

ni se spune și dacă nu cumva responsabilii din Ministerul Sănătății ignoră în mod deliberat concluziile

oferite de aceste statistici.

Având în vedere că societatea civilă este intens preocupată de acest subiect, solicit Guvernului

Grindeanu să retragă Proiectul de lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a

populației în România, să-l refacă integral, ținând cont și de aspectele ce țin de siguranța vaccinurilor,

de viața și de sănătatea copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

Daniel Fenechiu, senator PNL


Îi mulțumim domnului Daniel Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

PAUZĂ

- 13 -


Reluăm sesiunea de dezbateri și de declarații politice.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Eleonora-Carmen

Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Onorat prezidiu,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „S-a rupt prima scoarță a Programului de

guvernare PSD”.

În urmă cu doar câteva luni, domnul Dragnea, membru al Parlamentului, șeful Partidului Social

Democrat, nu al Guvernului, se lăuda că este singurul care cunoaște Programul de guvernare din

scoarță în scoarță și că doar el va avea grijă ca acesta să fie implementat de către Guvern întocmai cum

a fost aprobat de Parlament.

Nimeni din PSD, se vede treaba, n-a îndrăznit să-i șteargă zâmbetul de sub mustață și bucuria

de a veghea asupra Guvernului, deși atât Constituția, cât și legile statului român ne spun cât se poate de

clar că nu trăim la curtea Regelui Soare, în epoca „L’État c’est moi!” – „Statul sunt eu!”, în traducere.

Lăsând glumele la adresa liderului PSD, politician pe care-l știu capabil să le înțeleagă sensul –

dar am îndoieli că le poate înțelege și morala –, ar trebui să constatăm cum, la mai puțin de patru luni

de la învestitura Guvernului, au început să apară primele fisuri serioase în programul de guvernare și

primele promisiuni care nu se vor mai implementa niciodată, deși au fost desenate grațios la tablă, în

creioane colorate, prin studiouri de televiziune, în scopul colectării voturilor.

TVA de 0% pentru construirea de locuințe, publicitate sau pentru intrările în procesele

tehnologice din agricultură, așa-numitele inputuri, a fost un eșec anunțat al Guvernului Dragnea-Grindeanu,

cu care s-au încăpățânat să păcălească populația, în ciuda avertismentelor agenților economici din

domeniu și a sfatului, a opiniei specialiștilor fiscali.

Codul economic pare a fi o altă scamatorie marca PSD, prin care au început ciopârțirea politicii

fiscale a României, sub pretextul că vor să adopte modele fiscale americane, modele fiscale la care

americanii înșiși se pregătesc să renunțe în favoarea cotei unice de impozitare, așa cum rezultă chiar

din declarațiile lor. Este o întreagă discuție pe tema asta între fiscaliștii Statelor Unite.

Odată cu publicarea datelor oficiale privind execuția bugetară pentru primul trimestru al anului,

oricine poate constata, fără să fie cine știe ce specialist, că PSD a șubrezit la maximum stabilitatea

finanțelor publice, înregistrând venituri mai mici ca pondere în PIB chiar și față de guvernul anterior,

pe care Domniile Lor l-au numit sistematic Guvernul Zero.

- 14 -

Cu toate manipulările de date, cu toate tertipurile de amânări de plăți sau de rambursări de

TVA, Guvernul n-a putut să ascundă o realitate cruntă: bugetul a colectat mai puține venituri din TVA,

din accize, din impozitul pe profit. Și, de departe, cea mai gravă nerealizare – zero euro atrași pentru

investiții publice din fonduri europene nerambursabile.

Prin execuția bugetară profund defectuoasă, efectul pieselor de domino a început deja să

amenințe cu prăbușirea întregul Program de guvernare al PSD. Execuția bugetară dezastruoasă de la

începutul anului ne spune cât se poate de clar că se strâng bani mai puțini la buget, dar se cheltuiesc

mai mulți, însă doar pentru consumul imediat, consum care nu induce în niciun caz prosperitate

durabilă. Guvernul subzistă doar din împrumuturi. Prin urmare, toate promisiunile fantastice ale PSD

încep a se nărui una câte una, asemenea pieselor de domino.

Stimați colegi,

N-am nicio satisfacție din eșecul cert al Guvernului Grindeanu. Aș fi vrut ca țării mele să-i fie

bine, chiar și cu o guvernare PSD. Dar, la ceea ce se întâmplă acum, nu pot să n-am un sentiment de

amărăciune, chiar de furie, pentru că electoratul a fost păcălit încă o dată și mai ales pentru că se

compromit echilibrele economice, câștigate cu mare greutate în ultimii ani.

Vă mulțumesc.

Sunt senator PNL de Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău.


Îi mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Pentru un drept la replică, îl invit la microfon pe domnul Marian Pavel, din partea Grupului

parlamentar al PSD.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:


Stimați colegi,

Constat cu surprindere că suntem monitorizați și colega mea spunea că s-ar bucura dacă acest

guvern ar face performanță.

Dați-mi voie să nu vă cred. Dați-mi voie să fiu sceptic și cred că dumneavoastră, în bătălia

politică pe care nu încetați în a o aduce de fiecare dată în declarațiile dumneavoastră politice – și, de

fapt, ăsta e și rolul unei declarații politice și unei dispute politice –, nu faceți altceva decât, de fiecare

dată, să încercați să-i cântați veșnica pomenire acestui guvern. S-a rupt prima scoarță, criticați șeful de

partid, criticați tot ceea ce fac acest guvern și acest partid.

Stimată doamnă senator,

- 15 -

Vă informez că acest partid, cu acest șef de partid, a câștigat alegerile în România.

Dumneavoastră, de când au plecat celebrul dumneavoastră președinte Antonescu și după aceea

Tăriceanu, vă tot chinuiți să vă găsiți un lider care să vă reprezinte, care să vă aducă, care să vă dea

ordine, ca al nostru lider, și care să vă ducă, așa, încolonați spre 15%. Eu vă doresc succes.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


A fost domnul senator Marian Pavel, din partea Grupului parlamentar al PSD, un drept la

replică.

PAUZĂ


Reluăm sesiunea de declarații politice.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Mircea-Vasile Cazan.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Mulțumesc.

Declarație politică „S.O.S. cercetarea românească!”.

Pe site-ul Ministerului Cercetării este postat un act adițional la Contractul de finanțare a

proiectelor de cercetare din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare, în valoare de 873 de

milioane de lei, ce pot fi accesate în următorii opt ani, încheiat între Ministerul Cercetării și Inovării și

Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării la

finalul lunii martie. Practic, s-au luat măsuri de excludere a accesului evaluatorilor străini pentru

proiecte de cercetare cuprinse în PNCDI, care, evident, va duce la scăderea calității actului de cercetare

românesc.

Mai mult, am citit în presa centrală că același ministru, Șerban Valeca, a schimbat din temelii

componența instituțiilor care stabilesc standardele academice și veghează la respectarea lor. A numit în

poziții de decizie, discreționar, o serie de colegi, fără concurs sau analiză prealabilă.

Astfel, Ministerul Cercetării a operat modificări în componența unor instituții capitale pentru

știință, cum ar fi Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologiei și

Inovării, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Consiliul Consultativ pentru Cercetare și

Dezvoltare, Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare. Concret, s-a schimbat din

temelii componența a patru instituții esențiale în domeniul cercetării, fiind eliminați toți cercetătorii

români de la universități străine, dar și reprezentanți de prestigiu ai marilor universități românești, fiind

„înlocuiți cu cercetați penali, consilieri locali PSD, sindicaliști, sinecuriști din diverse academii”,

conform relatărilor din mass-media.

- 16 -

În concluzie, PSD a îndepărtat cercetătorii români de la universitățile străine, pentru că sunt

incomozi, pentru că nu sunt șantajabili sau influențabili și fiindcă îndrăzneau să sesizeze la Consiliul

Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare suspiciunile de plagiat. Vezi

cazurile Ponta, Oprea, Pandele etc.

Cert este faptul că prin ultimele măsuri luate de Ministerul Cercetării și Inovării va fi afectat

domeniul cercetării și este regretabil și rușinos că aceste schimbări de experți la consiliile naționale au

fost făcute pe criterii politice, în detrimentul cercetării românești, și așa slab finanțată.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan

Mulțumesc.


Mulțumim domnului Mircea-Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

O să mă înscriu și eu la microfon cu o declarație politică pe aceeași temă.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Această declarație politică vreau să menționez că nu este făcută doar în nume personal, ci în

numele întregului Grup parlamentar al PSD de la Senat, dar și al Grupului parlamentar al PSD de la

Camera Deputaților. Este o declarație politică prin care solicităm demisia ministrului cercetării și

inovării, Șerban Valeca.

„Nu trimiteți cercetarea românească în Epoca de Piatră!”

Este adresată atât dumneavoastră, stimate și stimați colegi senatori, dar și domnului premier

Sorin Grindeanu.

Primele luni ale domnului Șerban Valeca în fruntea Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) au

aruncat domeniul în haos. Cele mai alarmante și proaste predicții și scenarii, anticipate încă din

momentul împărțirii fostului Minister al Educației și Cercetării în două ministere, s-au împlinit cu o

viteză uluitoare. S-a dovedit cu vârf și îndesat că măsura fracționării Ministerului Educației, total

anacronică la nivel european, a avut la bază scopuri meschine, cum ar fi schimbarea membrilor

consiliilor consultative, eliminarea persoanelor incomode din sistem, controlul și distribuirea

discreționară, pe considerente politice și nicidecum competitive, a fondurilor, oricum puține, din

cercetare.

În timp ce gloata clientelară a incompetenților își freacă mâinile de bucurie și salivează deja

lângă ciolănel, o parte importantă a cercetătorilor de top sunt nevoiți să-și ia la revedere de la

colaboratori internaționali, să-și concedieze doctoranzii, să pună lacătele pe ușile institutelor

performante și să-și facă bagajele. Restaurația în cercetare aruncă domeniul în Epoca de Piatră și, în

lipsa unor măsuri drastice ca demisia ori demiterea domnului Șerban Valeca și reunificarea în mare

- 17 -

viteză a Ministerului Educației și Cercetării, cangrena se va întinde, cu consecințe dramatice pentru

următoarele decenii.

Domnule premier Sorin Grindeanu,

Stimate și stimați senatori,

Una dintre cele mai recente decizii ale Ministerului Cercetării și Inovării continuă aceeași linie

a restaurării înghețului în cercetarea autohtonă.

Permiteți-mi să citez în continuare din scrisoarea uneia dintre cele mai reprezentative

organizații a cercetătorilor români din țară și diaspora, Ad Astra:

„Art. 4 alin. (3) al Actului adițional nr. 10/2017 din 27 martie 2017 încheiat între MCI și

UEFISCDI introduce în mod explicit și deliberat o preferință națională în privința evaluatorilor,

precum și criterii ierarhice de selecție, în contradicție cu Strategia națională de cercetare, dezvoltare,

inovare 2014 – 2020, care prevede ca obiectiv specific «susținerea aspirației către excelență în

cercetarea la frontiera cunoașterii prin internaționalizarea cercetării din România, evaluare

internațională» și așa mai departe. Aceste prevederi noi sunt perfect antiștiințifice și, după știința

noastră, nu-și găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific.

Considerăm că schimbarea nejustificată din temelii a organismelor consultative ale Ministerului

Cercetării și Inovării, precum și impunerea evaluatorilor naționali, fără a avea acoperire în baza unor

criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor și tendințelor

pozitive din ultimii ani din cercetarea românească. În consecință, solicităm renunțarea la orice acțiuni

legislative sau executive care pot avea ca efect anularea stabilității, predictibilității și internaționalizării

sistemului românesc de cercetare.” Am încheiat citatul din scrisoarea Ad Astra.



Este absolut incredibil cum domnul ministru Șerban Valeca își închipuie că poate recupera din

decalajul existent între cercetarea românească și cea internațională eliminând din consiliile ministerului

evaluatorii de la universități de top din străinătate și de la cele mai bune universități din România,

pentru a-i înlocui cu evaluatori cu o biografie mai mult decât discutabilă, cu dosare penale și acuzații

de plagiat, adunați de la universități din coada clasamentelor cercetării românești.

Consorțiul Universitaria, care reunește Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj, Universitatea

București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest Timișoara și ASE

București, cumulează peste jumătate din producția științifică existentă la nivel național. Cu toate

acestea, universitățile din consorțiu sunt reprezentate în mai puțin de 10% din structura nominală a

noilor consilii consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării, în timp ce institute de cercetare fără

nicio reprezentativitate pentru sistem ori universități care nu au mai fost luate în calcul vreodată pentru

- 18 -

a fi incluse în clasamente internaționale au reprezentanți cu toptanul. Din păcate, aproape zilnic citim

în presă de câte unul sau altul dintre aceștia din urmă lucruri deloc măgulitoare, de parcă ministerul i-

ar fi selectat în consiliile acestea special ca să-i expună și să-i facă de rușine.



Dincolo de toate cele arătate mai sus, poate cea mai gravă problemă a actualei conduceri a

ministerului sunt autismul și autarhismul decizional. Desigur, fiecare ministru și conducere a

ministerului are dreptul, în temeiul mandatului politic primit din partea unei majorități parlamentare, să

vină și să încerce să impună propria viziune de dezvoltare a domeniului. Acest drept nu este însă unul

absolutist. Niciun ministru nu poate ignora ceea ce s-a făcut până la el în domeniul lui, nu poate neglija

opiniile specialiștilor din acel domeniu ori tendințele internaționale. Sau o poate face, dar cu un

rezultat predictibil: dezastru.

Pentru că orice cetățean cu un minim bun-simț poate înțelege că înlocuirea unor evaluatori de

top din țară și străinătate cu politruci… cu probleme… cu persoane cu probleme de moralitate ori chiar

cu probleme legale și/sau cu cercetători irelevanți la nivel internațional – și până și la nivel local – nu

are cum să genereze cercetare de top, ci doar un consum ilegitim de resurse publice. Distribuiți

discreționar, urmând criterii cantitative și/sau clientelar politice, banii alocați cercetării din România

sunt bani cheltuiți inutil.

Astfel, nu faptul că domnul Șerban Valeca pare a fi rupt total de realitățile din cercetarea

contemporană internațională este cel mai mare bai, ci faptul că a ignorat și continuă să ignore toate

semnalele de avertizare transmise, toate propunerile și sugestiile făcute cu bună-credință de către

experți, analiști, grupuri și asociații din domeniu, adică taman cei care, până la urmă, sunt sau ar trebui

să fie beneficiarii legitimi ai măsurilor Ministerului Cercetării și Inovării.

Pentru toate cele de mai sus, dar îndeosebi pentru acest din urmă considerent, USR se alătură

celor care solicită demisia sau demiterea ministrului cercetării și inovării, domnul Șerban Valeca.

Din partea Grupului parlamentar al USR, Mihai Goțiu, senator de Cluj.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Îl invit la microfon pentru un drept la replică, înțeleg, pe domnul senator Dan Manoliu, din

partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 3.

Domnul Dan Manoliu:


Domnilor, doamnelor senator,

Apreciez extraordinar de mult grija colegilor noștri atât de la PNL, cât și de la USR pentru

cercetarea românească.

- 19 -

Celor de la PNL le pun o mică întrebare: n-au avut aceeași grijă și anul trecut, pe guvernarea

Cioloș, n-au manifestat aceeași grijă și la începutul lui 2012, când au intrat la guvernare alături de noi

și după aceea, când au dat de greu, au fugit? Atunci n-au mai avut grija cercetării.

De asemenea, le mulțumesc celor dinaintea mea pentru faptul că apreciază într-adevăr că

Guvernul PSD, având grijă și punând accent pe ceea ce înseamnă cercetare, a creat un minister nou,

tocmai pentru a da tărie și tocmai pentru a putea folosi resursele alocate pentru cercetare numai în

direcția cercetării. Înființarea unui minister nou al cercetării eu spun că este un lucru benefic, pentru

faptul că una e să stai la grămadă cu un secretar de stat și alta e să poți lua decizii și măsuri și să

gestionezi cercetarea la nivelul unui minister.

Privitor la evaluarea plagiatelor, la fel, întreb pe colegul meu de la PNL: n-au avut timp anul

trecut și acum doi ani, acum trei ani să evalueze aceste plagiate? De ce vin totdeauna... și faptul că noi

suntem la guvernare și că într-adevăr punem un accent deosebit pe cercetare... ne pun în cârcă și aceste

plagiate.

Apreciez grija pentru încurajarea evaluatorilor şi a oamenilor de ştiinţă din afară, dar eu zic că

trebuie să-i încurajăm şi să-i formăm pe cei de la noi din ţară, pentru că aceştia pot aduce într-adevăr

plusvaloare şi beneficiu ţării, mai puţin cei din afară.

De asemenea, apreciez grija pentru banii pentru cercetare. N-am văzut nicăieri în guvernarea

tehnocrată, pe care ştiu că aţi susţinut-o ambele formaţiuni politice, n-am văzut niciun fel de analiză pe

ceea ce înseamnă cercetare şi nici nu ştiu ce bani au fost alocaţi pe cercetare. Vă rog pe dumneavoastră

să-i cercetaţi, banii respectivi, inclusiv apropo de atragerea fondurilor europene.

Mă bucur că cei de la PNL au preluat deviza noastră şi semnalul nostru de alarmă de anul

trecut. Într-adevăr, cel care a avut zero atragere de fonduri europene este Guvernul tehnocrat, care a

mai reuşit o performanţă mare: a mai depăşit şi deficitul bugetar. Dar ăsta e alt aspect.

Oricum, domnilor, lăsaţi-ne ministrul şi lăsaţi-ne pe noi să ne facem guvernarea şi analizaţi-ne

nu după patru luni, ci după un an şi patru luni şi atunci vom discuta altfel.

Mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator Manoliu.

Câteva răspunsuri o să-i ofer de la microfonul central.

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnule senator,

Vreau să vă atrag doar atenţia asupra câtorva aspecte.

- 20 -

Am citat, primii care au solicitat demisia domnului Valeca sunt reprezentanţii Consorţiului

Universitaria, în care se află două universităţi conduse de doi membri ai Guvernului: ASE Bucureşti și

Universitatea din Iaşi.

Degeaba încercăm să facem evaluatori. Nu putem face evaluatori în cercetare peste noapte.

Putem să-i ajutăm pe cercetători să-şi crească publicaţiile la nivel internaţional, să capete

reprezentativitate internaţională şi atunci să fie capabili să evalueze proiecte, proiecte care… vorbim de

sute de mii de euro, poate chiar de milioane uneori.

Mi-e greu să cred că cercetători aflaţi la început de carieră, chiar dacă ar fi ei geniali, sau

cercetători care sunt la final de carieră, dar nu au publicaţii relevante la nivel internaţional pot evalua în

mod corect, onest, proiecte ale unor cercetători mult mai bine cotaţi atât la nivel național, cât și

internațional. Adică ar fi ca şi cum elevul şi-ar evalua profesorul şi am fi convinşi de faptul că o va face şi

bine. Ε un risc şi e un risc enorm pe care şi-l asumă cu această reprezentativitate teritorială şi regională,

care nu are un sens în mod real.

Vreau să vă mai spun. Ε foarte ciudat, a prelua… s-au împărţit cele două ministere. De ce a fost

nevoie de schimbarea membrilor Consiliului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNCS), în condiţiile

în care ei au fost selectaţi doar anul trecut, în urma unei selecţii foarte dure, şi la nivel naţional, şi la

nivel internaţional, pe nişte criterii destul de ridicate?

În aceste condiţii, ceea ce îi reproşăm şi motivul pentru care însă îi cerem demisia domnului

ministru Şerban Valeca e faptul că a participat la întâlniri, a discutat cu oameni în domeniu, dar refuză

să ia vreo idee din ceea ce se discută şi merge înainte cu ceea ce ştie dânsul.

Din păcate, ceea ce a arătat până în acest moment a stârnit reacţia cercetătorilor. Eu mă fac doar

purtătorul de cuvânt al cercetătorilor din universităţile de top din România şi al cercetătorilor români

din străinătate.

Mulţumesc.

(Domnul senator Remus Mihai Goţiu, vicepreşedinte al Senatului, revine la prezidiu.)

ÎI invit la microfon, în continuarea sesiunii de declaraţii politice, din partea Grupului

parlamentar al PSD, pe domnul Ioan-Narcis Chisăliţă.

Microfonul 4, vă rog.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliţă:

Domnule preşedinte de şedinţă,


Pe data de 3 mai, întreaga lume sărbătoreşte Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

Libertatea presei este o garanţie a oricărei democraţii funcţionale şi nu poate fi înţeleasă

independent de o serie de factori sociali, politici şi economici, alinierea echilibrată a acestora împreună

- 21 -

cu a altor mecanisme democratice şi facilitarea relaţiilor etice dintre ele asigurând dezvoltarea

armonioasă a sectorului mass-media, o presă liberă şi independentă şi imparţialitatea comunicării

mediatice.

Libertatea presei are un rol esenţial în influenţarea pozitivă a calităţii vieţii cetăţenilor, datorită

modului în care susţine practicile sociale ale democraţiei.

Libertatea presei este un drept fundamental al omului, recunoscut şi protejat prin lege. În

România, art. 30 din Constituţie se referă la aceasta și, implicit, libertatea de exprimare prin scris, prin

imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, ele fiind inviolabile.

Statul democratic ar trebui să aibă un interes fundamental în a garanta libertatea presei, deoarece o

societate democratică este funcţională doar în condiţiile în care aceasta există, însă această libertate a

presei trebuie să se supună legii şi să răspundă în faţa ei atunci când încalcă prevederile constituţionale şi

legale.

De asemenea, atunci când vorbim despre libertatea presei, trebuie să luăm în considerare

existența mai multor realităţi sociale şi filozofice, care contribuie și afectează gradul de libertate al

comunicării mediatice. Este vorba, printre altele, și despre existenţa unui public educat, care să exercite

un control critic asupra conţinutului editorial și să sancţioneze eşecurile.

În acest sens, vă învederez importanţa aplicării măsurilor de guvernare asumate de Executivul

Grindeanu în domeniul educaţiei şi cercetării, dar şi tineretului şi sportului pentru o generaţie de tineri

bine pregătiţi şi informaţi cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au.

Mulţumesc.


Mulţumim domnului senator Ioan-Narcis Chisăliţă, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi-i

mulţumesc că s-a gândit la Ziua Libertăţii de Exprimare, eu având peste 20 de ani de experienţă în presă.

Continuăm sesiunea de declaraţii politice cu Grupul parlamentar al PSD. Îi acord cuvântul

domnului senator şi ministru al sănătăţii, Florian-Dorel Bodog.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi aş dori să arăt rezultatele primelor 100 de zile de guvernare

social-democrată în ceea ce priveşte creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă şi

angajatorilor activi din România.

Conform cifrelor date publicităţii recent, Guvernul se apropie de cifra de 100 000 de noi locuri de

muncă create exclusiv în primul trimestru al anului 2017. Aceleaşi date ne arată faptul că la sfârşitul

lunii aprilie erau înregistrate 6 318 441 de contracte de muncă, din care aproximativ 92% sunt pe

- 22 -

perioadă nedeterminată. De asemenea, rata şomajului este situată la 4,71% şi este în continuă scădere,

experţii estimând o scădere până la 4,2%, cifră care ne situează sub media europeană.

Aceste statistici demonstrează clar faptul că România, sub guvernarea PSD, a reuşit una dintre

cele mai consistente creşteri ale pieţei muncii şi a nivelului de bunăstare al populaţiei. Progresele

vizibile pe acest palier sunt confirmate şi de creşterea record a numărului de angajatori activi din ţara

noastră, ultimele statistici însumând cu 12 338 mai mulţi angajatori faţă de finalul anului 2016.

Personal, mă aştept ca aceste cifre să fie într-o continuă îmbunătăţire, având în vedere faptul că o

serie de noi măsuri urmează să fie aplicate de Guvern pentru a susţine acest sector. Și aş dori să vă dau un

singur exemplu concludent: programul naţional Start-up Nation, creat pentru a stimula înfiinţarea

întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră şi pentru a susţine crearea de noi locuri de muncă.

Chiar dacă aceste cifre sunt îmbucurătoare şi ne oferă motive să ne mândrim cu munca noastră

de până acum, este extrem de important să nu ne considerăm misiunea ca fiind îndeplinită şi să

continuăm să muncim pentru asigurarea bunăstării fiecărui cetăţean din România.

Trebuie să mizăm în continuare pe dezvoltarea unor sectoare strategice. Dincolo de IT şi zona

serviciilor, unde deja ţara noastră stă bine, trebuie avute în vedere şi alte domenii, precum energia,

agricultura, sectoare a căror dezvoltare ar duce la crearea altor câteva mii de locuri de muncă pentru

cetăţenii care au cea mai multă nevoie de ele, cu precădere cei din mediul rural şi care stau sub riscul de

excluziune socială.

Vă invit, aşadar, dragi colegi, să rămânem la fel de fideli şi dedicaţi ideilor şi politicilor din planul

de guvernare şi să continuăm să fim la dispoziţia cetăţenilor, în baza angajamentului luat faţă de ei,

pentru că, după cum puteţi observa, măsurile pe care le luăm au un efect direct şi imediat în viaţa de zi cu

zi a românilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Florian Bodog, senator PSD, Bihor


Îi mulţumim domnului senator Florian-Dorel Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna Emilia Arcan.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Tema declaraţiei mele politice de astăzi se intitulează „România – un model politic de promovat”.


Am promis în declaraţia mea precedentă, referitoare la fascinaţia modelelor autoritariste din

politica lumii care ne înconjoară, că voi reveni să prezint virtuţile sistemului nostru. Şi aceasta, pentru

- 23 -

că eu cred că avem un sistem politic democratic funcţional, mai bun decât cele autoritariste. Și avem

datoria să promovăm ce avem bun, nu numai să ne plângem de ceea ce nu ne convine într-o

conjunctură şi să criticăm neajunsurile.

Mai întâi aş aminti faptul că nici noi nu am fost feriţi în anii din urmă de unele tentaţii

prezidenţiale de a impune practici şi regimuri politice autoritariste, care să facă irelevantă participarea

democratică a cetăţenilor la alegerile instituţiilor eligibile şi la desemnarea Guvernului.

Cred că cea mai evidentă deviere spre autoritarism politic a fost aceea a preşedintelui

predecesor, atunci când nu a mai ţinut cont nici de rezultatul alegerilor şi şi-a adus partidele şi

premierul său la guvernare în anul 2004, când ignorând rezultatele alegerilor din 2009 și ale

referendumului din anul 2012 și-a chemat instituţiile de forţă şi prietenii din exteriorul ţării să-l ajute

să-şi conserve mandatele.

Se pare că acum, supravieţuindu-i sistemului, nici chiar fostului preşedinte Băsescu nu-i mai

place regimul poliţienesc-securistic, bazat pe instituţiile de forţă, pe care şi le-a creat spre protejarea

propriului anturaj, profund corupt şi abuziv, aşa cum se dovedeşte cu fiecare zi care trece.

Se vede că avea nevoie fostul preşedinte de acest sistem, pentru că de el depindea reînnoirea

multiplelor sale mandate de demnitar al statului român.

Totuşi, în pofida unor asemenea tentative, trebuie să constatăm că sistemul nostru constituțional

a rezistat şi procesul democratic şi-a croit o direcţie trainică în istoria noastră politică recentă. Există,

consider eu, şi o explicaţie a acestei rezistenţe. În primul rând, avem o Constituţie modernă, care acordă

prioritate drepturilor şi libertăţilor românilor, precum şi procedurilor democratice în funcţionarea

instituţiilor statului.

În pofida unor critici ale actualei Constituţii, eu o consider un bun public care trebuie apărat şi

promovat. Apreciez la aceasta înţelepciunea celor care i-au dat chip, pentru felul echilibrat în care a

aşezat raporturile dintre cele trei puteri.

Dacă unele proceduri s-au blocat sau au deviat în decor la un moment dat, aceasta se datorează

celor care erau chemaţi s-o aplice. Noi nu avem o Constituţie defectă. România nu a avut politicieni care

să se ridice la nivelul ei de exigenţă şi relevanţă.

În al doilea rând, faptul că am menţinut Parlamentul ca o primă instituţie democratică a statului,

că i-am conservat statutul de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare

a ţării a constituit o bună pavăză în calea unor alunecări autoritariste. Ε cazul să avem ceva mai multă

încredere în instituţia parlamentară.

Chiar dacă uneori guvernele au abuzat de adoptarea unor ordonanţe, chiar atunci când alte puteri au

încercat să se substituie celorlalte, în cele din urmă sistemul şi-a găsit pârghiile de autoreglare, aşa încât

- 24 -

parcursul constituţional şi democratic a putut fi reluat. Curtea Constituţională şi-a îndeplinit în acest

context funcţia pentru care funcţionează şi acest spirit trebuie cultivat, în ciuda unor supărări de moment.

Ar mai fi relevant și al treilea argument, și anume că românii au evitat să aducă la putere partide

extremiste, nedemocratice sau politicieni accentuat populiști, demagogi sau despotici.

Se dovedesc aici cuvintele vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, spuse

zilele trecute la București, potrivit căruia „cel mai bun garant al statului de drept este poporul român”.

Distinși colegi,

Poate că în legătură cu aceasta noi, românii, am învățat ceva din istorie. Dar țin să subliniez și

contribuția partidelor politice la menținerea parcursului european și democratic al țării.

Nici partidele, nici Parlamentul nu se bucură de mare încredere în rândul populației, ceea ce eu

cred că este nedrept, pentru că societatea a evoluat mult cu aceste partide, cu guvernele pe care aceste

partide și parlamente le-au susținut politic. Un stat democratic este acela în care toți cei care conduc

sunt rezultatul unor alegeri, și corecte, sau care sunt sub controlul celor aleși.

În concluzie, decât să imităm modele politice de conjunctură sau să ne lăsăm fermecați de

liderii autoritariști, care se cam înmulțesc în jurul României, mai bine să îmbunătățim sistemul nostru,

să-l facem mai eficient, să-l apărăm și să-l promovăm, pentru că se dovedește un bun politic valoros.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.


Îi mulțumesc doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Domnul Eugen Pîrvulescu:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Dintr-un comunicat al Ministerului Finanțelor transmis Agenției Naționale de Presă Agerpres

am aflat că doar în luna mai a anului curent Ministerul Finanțelor Publice a planificat împrumuturi de

4,1 miliarde de lei de la băncile comerciale, adică aproape un miliard de euro. Sumele astfel obținute,

spune același comunicat, vor fi destinate finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei

publice, adică, într-un cuvânt, pentru cheltuieli.

Stimați colegi,

În acest an, în doar trei luni și jumătate, Guvernul PSD-ALDE, condus de domnul Sorin

Grindeanu, s-a mai îndatorat cu 4,6 miliarde de euro și astfel va ajunge în total la 5,5 miliarde de euro

doar la sfârșitul lunii mai.

- 25 -

Această sumă este imensă, asta în timp ce deficitul la fondul de pensii crește amețitor. Varianta

prognozată de 28 de miliarde de lei pentru acest an probabil că va fi depășită cu mult.

În același timp, banii pentru investiții sunt tăiați, iar criza economică nu poate fi depășită în

realitate decât pe hârtie. În acest ritm nebunesc de cheltuieli aiurea, veți ajunge la sfârșitul anului la

peste 10 miliarde de euro împrumutați și la un deficit bugetar în jur de 5%, ceea ce va duce la sancțiuni

posibile din partea Comisiei Europene.

Stimați colegi,

Vă atrag atenția respectuos că odată cu scăderea ratingului României de către diferite agenții

internaționale, așa cum s-a întâmplat recent, dobânzile pentru împrumuturi vor crește, astfel încât veți

pune o adevărată bombă cu ceas în România. Îi veți îndatora chiar și pe nepoții copiilor noștri.

Încă sper că nu sunteți chiar atât de inconștienți încât să transformați România într-o super-Grecie,

o țară care să fie vândută, la propriu, băncilor.

Noi suntem… stimați colegi, nu putem să permitem să devenim o nouă Grecie. Deja Comisia

Europeană și Fondul Monetar Internațional sunt fripți cu revelionul grecesc și nu vor mai plăti nota de plată

a chermezei organizate de Liviu Nicolae Dragnea și de acoliții săi. Noi toți vom fi cei care vom plăti.

Dumneavoastră sunteți aici, în Parlament, stimați colegi, reprezentanți ai poporului român și în

numele acestuia trebuie să opriți acest dezmăț pe bani publici, iar rolul dumneavoastră este să nu fiți

chezași la acest atentat la siguranța națională.

Vă mulțumesc.

Senator Eugen Pîrvulescu, senator PNL, Circumscripția nr. 36 – Teleorman


Îi mulțumim domnului semnator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel

Vela.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la faptul că România este în coada clasamentelor.

Stimați colegi,

Încep declarația politică de astăzi cu un adevăr dur: peste 40% din populația țării este expusă

riscului de sărăcie și excluziune socială, iar o treime din copiii României trăiesc în sărăcie.

- 26 -

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 – 2020 stabilește ca

obiectiv al Guvernului României incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului

de persoane expuse riscului de sărăcie. În acest context, se dorește ca toți cetățenii să aibă oportunități

egale de a participa în societate, de a fi apreciați și valorizați și, până în anul 2020, cel puțin 400 000

de persoane să fie scoase din categoria populației sărace.

Cu toate acestea, diferențele de salarizare între diverse zone ale țării sunt considerabile. La fel

și în ceea ce privește nivelul șomajului sau expunerea la riscul sărăciei.

Un sondaj dat presei de curând arată că angajații din Caraș-Severin, de pildă, au cele mai mici

venituri din țară, cu un salariu mediu net lunar de doar 1 256 de lei. Ba chiar multe persoane se

mulțumesc să muncească și pentru 1 000 de lei lunar.

Comparativ cu Brașovul, Cluj-Napoca sau Timișoara, care sunt fruntașe la nivel de trai,

Caraș-Severinul este în coada clasamentului. Iar acest lucru denotă faptul că politicile publice în

domeniul social, reforma asistenței sociale, dar și eforturile pentru o piață a muncii adaptată realității

sunt încă departe de ceea ce România și-a asumat ca strategie națională, dar și ca stat european pentru

protejarea cetățenilor săi.

Faptul că zone puternic industrializate altădată din județul Caraș-Severin sunt astăzi pradă

șomajului și sărăciei este o eroare pe care o plătim cu toții, ca țară, nu numai cei afectați direct. Cheia o

reprezintă reconversia profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, în vederea creșterii șanselor pe o

piață a muncii în continuă schimbare. Iar aici mă refer la cursuri de calificare și recalificare, dar și

regândirea în ansamblu a potențialului județelor și localităților care sunt astăzi amintirea prăfuită a

ceea ce au reprezentat cândva.

Nu știm încă să valorificăm potențialul turistic, dar nici să profităm de fondurile europene

acordate politicilor de ocupare pe piața muncii. În același timp, acolo unde se fac eforturi la nivel local,

nu există susținere adevărată de la Guvern. Caraș-Severinul are un potențial turistic uriaș, care poate

rivaliza cu Austria sau Elveția.

Într-un cuvânt, nu există o coordonare eficientă între politicile publice la nivel local și național,

între resursele naturale extraordinare, perspectiva asupra pieței muncii a autorităților locale și acțiunile

Guvernului. Iar rezultatul se vede: avem milionari în euro lângă ghetouri în care locuiesc persoane

marginalizate. Avem județe cu bugete impresionante lângă județe care nu-și pot suporta ajutoarele

sociale ale tuturor celor care au dreptul la ele.

Ministerul Muncii este primul vizat în această ecuație socială, însă insist asupra politicii unitare

și asupra eforturilor conjugate în acest domeniu din partea întregului Guvern cu autoritățile din

subordine. Nu mai putem arunca responsabilitatea dintr-o parte în alta, așa cum nu mai putem pierde

timpul prețios în lupta cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut într-o țară cu adevărat bogată ca România,

- 27 -

cu excluziunea socială la care sunt supuse familiile sărace și copiii care provin din aceste familii, cu

șanse infinit mai mici decât ceilalți copii.

Ceasul al doisprezecelea a trecut, stimați colegi, iar România trebuie să-și atingă obiectivele

asumate în fața Uniunii Europene, dar mai ales în fața cetățenilor săi.

Vă mulțumesc.

Senator Ion Marcel Vela – Circumscripția Caraș-Severin

Pentru că astăzi este Ziua Internațională a Presei, vă rog, domnule președinte, să-mi dați ocazia

să salut presa în numele colegilor și colegelor senator, spunând un sincer „La mulți ani!”.

Partidul Național Liberal s-a pronunțat ferm în întreaga sa istorie pentru libertatea de exprimare a

cetățenilor, implicit pentru libertatea presei. Chiar și astăzi, în epoca internetului, există încercări de a limita

aceste libertăți sau, din păcate, chiar jurnaliști care au plătit cu viața dragostea față de profesie și adevăr.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Presei, le dorim tuturor celor care trudesc pe acest front al

știrilor dinamice din realitatea cotidiană să aibă în continuare puterea de a informa cetățenii corect, cu

realism și cu rapiditatea specifică vremurilor noastre.

În fața dumneavoastră aici, aducem un sincer omagiu și în onoarea celor care și-au jertfit viața

în ultimul an în toate zonele de crize politice, dezastre naturale sau conflicte militare din întreaga lume.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, domnule senator Ion Marcel Vela.

Și, în temeiul celor spuse, vreau să adaug și eu că le dorim multă sănătate jurnaliștilor, chiar și

atunci când ne critică.

Dacă mai sunt dintre cei care s-au înscris pentru sesiunea de declarații în sală, vă rog să îmi

faceți un semn acum.

Dacă nu, o să citesc lista celor care au mai depus declarații politice fără să le citească:

- din partea Grupului parlamentar al PSD, Roxana-Natalia Pațurcă, Victorel Lupu, Nicolae

Avram, Tit-Liviu Brăiloiu, Nicolae Bădălău, Paul Stănescu, Nicolae Moga, Mihai-Viorel Fifor;

- din partea Grupului parlamentar al PNL, George-Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Ioan

Cristina, Costel Șoptică, Marius Nicoară.

Acestea au fost declarațiile politice de astăzi și sesiunea, pe care o declar închisă.

Ne vom revedea în aproximativ cinci-șase minute, cu sesiunea de plen, în care este și un proiect

de lege legat de libertatea de exprimare, printre altele.

O zi bună în continuare!

PAUZĂ

- 28 -

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Declar deschisă ședința plenului Senatului de azi, 3 mai 2017, ședință condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Pavel Marian și Ion Marcel Vela.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 82, cvorumul de lucru

fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

V-o supun atenției, dacă sunt comentarii sau intervenții asupra ordinii de zi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului,

urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program de lucru. Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții, atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru ziua

de astăzi a fost aprobat.

*

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și

funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de

către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.

*

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1, Secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8 – 13

mai 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 8 mai 2017: 12.30, şedinţa pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; 13.00, şedinţa

Biroului permanent al Senatului; ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în

- 29 -

plenul Senatului, cu ora 17.00, vot final pe proiecte de legi cu caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză;

18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- marţi, 9 mai: între orele 9.00 şi 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 12.00, lucrări în plenul

Senatului; ora 12.00 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmată de lucrări în

comisiile permanente;

- miercuri, 10 mai – lucrări în comisiile permanente;

- joi, 11 mai – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmată de lucrări în

comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 12, respectiv 13 mai – activităţi în circumscripţiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru săptămâna

viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a

unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016)

799 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a

proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule senator Radu Oprea, microfonul 7.

Domnul Ștefan-Radu Oprea:

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Dragi colegi,

Raport la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la

articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice

care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 799 final.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a Propunerii de

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

- 30 -

La ședința comisiei din data de 20 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului

Afacerilor Europene.

Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări

și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele.

Se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe temeiurile juridice ale

tuturor actelor de bază modificate.

Alegerea formei juridice este în temeiul art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene, având în vedere că nu este necesar să se lase o marjă de apreciere statelor membre.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea

respectă și principiul proporționalității, deoarece nu depășește nivelul minim necesar pentru realizarea

la nivel european a obiectivului declarat.

Punctul de plecare pentru determinarea domeniului de aplicare al prezentei propuneri îl

reprezintă actele juridice vizate de cele trei propuneri de aliniere legislativă adoptate de Comisie în

2013. Actele cu privire la care s-au făcut între timp propuneri legislative individuale nu sunt incluse în

prezenta propunere. În prezenta propunere a fost adăugat un singur act care nu a făcut obiectul

propunerii din 2013, dar în cazul căruia alinierea este necesară.

Se recomandă ca durata împuternicirii să fie de cinci ani cu reînnoire automată în urma unui

raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, care să fie prezentat înainte de expirarea

delegării.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea

voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM(2016) 799 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul

de hotărâre privind adoptarea opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului,

aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28, cu modificările și completările ulterioare.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

- 31 -


Consiliului privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare – COM(2016) 819

final.





Raport la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind

recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare – COM(2016) 819 final.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a propunerii de

regulament.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La ședințele comisiei din 20 și 26 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului


Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și

validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că

temeiul juridic pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul recunoașterii reciproce a ordinelor de înghețare

și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni este art. 82 alin. (1) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene, în conformitate cu care cooperarea judiciară în materie penală

în cadrul Uniunii se întemeiază pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a

deciziilor judiciare.

Alegerea formei juridice a avut la bază temeiul art. 82 din Tratat.

Având în vedere că propunerea se referă la procedurile transfrontaliere, care necesită norme

uniforme, nu este necesar să se lase o marjă de apreciere statelor membre în vederea transpunerii

actelor… acestor norme.


respectă și principiul proporționalității.

Se constată că acest concept de justiție europeană se bazează pe intensificarea cooperării

judiciare atât în materie civilă, cât și în materie penală, prin intermediul principiului recunoașterii

reciproce, potrivit căruia fiecare sistem juridic acceptă treptat faptul că hotărârile adoptate de sistemele

juridice ale altor state membre sunt valide și că acestea ar trebui recunoscute fără formalități

suplimentare.

- 32 -

Se recomandă ca traducerea documentului să fie corespunzătoare legislației naționale, deoarece

termenul de înghețare nu este folosit în terminologia juridică română, considerându-se, chiar în condiții

de efecte juridice similare, adecvat limbajului juridic termenul de indisponibilizare.


voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM(2016) 819 final.


de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din Regulament.


Mulțumesc, domnule senator.


Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor. Nu sunt.




adoptat.


Consiliului de adaptare la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii

de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control –

COM(2016) 798 final.





Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a Propunerii de

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la art. 290 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea

procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 798 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

La ședința comisiei din data de 20 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului


Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și

validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele:

- 33 -

- se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe temeiurile juridice ale

tuturor actelor de bază modificate;

- se constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea

respectă și principiul proporționalității.

Prezenta propunere de regulament aliniază prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii

Europene prin modificarea art. 290 și 291, pentru care se aplică procedura de reglementare cu control

care a fost aplicată în perioada 2006 – 2009, până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Procedura le dă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene dreptul de a bloca o

măsură propusă de Comisie dacă aceasta depășește competențele de executare ale Comisiei, nu este

compatibilă cu scopul sau conținutul actului juridic sau depășește competențele sau mandatul UE.




de hotărâre privind adoptarea raportului.




Senatului.




Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.


Consiliului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile

(ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și

(UE) 2016/1624 – COM(2016) 731 final.





Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante la Propunerea de

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului european de informații

și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 515/2014,

(UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1624 – COM(2016) 731 final.

- 34 -

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din data de 1 martie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului

Afacerilor Interne. Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice de numiri, disciplină,

imunități și validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că

temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe art. 77 alin. (2) literele b) și d) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene. Propunerea se bazează și pe art. 87 alin. (2) lit. a) ca temei juridic,

pentru a permite accesul la informație în condițiile stricte în scopul de asigurare a respectării legii.

Alegerea formei juridice a avut la bază faptul că numai un regulament poate îndeplini pe deplin

obiectivele menționate și acesta ar trebui ales ca instrument legislativ.


respectă și principiul proporționalității, deoarece acțiunea nu depășește ceea ce este necesar pentru a

îndeplini obiectivele Tratatului. Inițiativa propusă reprezintă o dezvoltare a aquis-ul Schengen, menită

să asigure că normele comune sunt aplicate în același mod la frontierele externe, în toate statele

membre care au eliminat controalele la frontierele interne. Se constată că obiectivul prezentului

Regulament este de a institui Sistemul European de Informații și de Autorizare privind Călătoriile,

ETIAS, pentru resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză la trecerea frontierelor

externe, obligația de a deține viză care permite să se stabilească dacă prezența acestora pe teritoriul

statelor membre nu constituie un risc în materie de migrație neregulamentară, securitate sau sănătate

publică. În acest scop, se introduce o autorizație de călătorie și se stabilesc condițiile și procedurile de

eliberare sau de refuzare a acesteia.



Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare,

proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.



Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește, în format electronic, pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Stimați colegi,

Onorat Senat,

- 35 -

Permiteți-mi să fac câteva comentarii totuși legat de acest raport, având în vedere punctul 4 mai

ales, unde se spune că această inițiativă reprezintă o dezvoltare a aquis-ul Schengen. Și, comentariul se

referă, evident, la acest aspect: ce se întâmplă pe frontiera Schengen.

Știți foarte bine că din 7 aprilie a intrat în vigoare un nou regulament și care modifică codul

frontierelor Schengen și care prevede consultarea bazelor de date pentru toți cetățenii Uniunii

Europene pentru care nu se făcea până acum această consultare de bază de date. Drept urmare, mai ales

la frontiera României cu Ungaria sunt cozi de 2, 3, 4 ore. Între timp am avut și Paștele, au venit și

milioane sau sute de mii de cetățeni români din străinătate acasă, nemaivorbind de traficul care este

uzual la această frontieră. Vreau să vă spun că această problemă nu este singulară, pentru că și alte

state sunt în aceeași situație. Și, vreau să vă dau exemplul Croației, Croația fiind statul membru cel mai

nou al Uniunii Europene. Croația după trei zile în care au fost cozi imense la frontiera Croației cu

Slovenia și cu Ungaria a cerut la Bruxelles suspendarea aplicării acestui Regulament. Și a obținut

această suspendare. Premierul Sloveniei, în 9 aprilie, la două zile de la aplicarea acestui Regulament,

declara: „Implementarea Directivei UE la frontiera cu Croația a creat condiții cu totul insuportabile în

ultimele zile” și a cerut modificarea de urgență de către Uniunea Europeană a acestui Regulament.

Ce facem noi? Că aceasta este întrebarea și, de aceea, fac comentariu. România ce face? S-a

regrupat, probabil… personal la frontieră, s-au refăcut programe de lucru și așa mai departe.

Croația, încă o dată, cel mai nou membru al Uniunii Europene a obținut în trei zile suspendarea

aplicării și nu mai sunt cozi la frontiera croato-slovenă și croato-ungară.

Noi în timp ce avem sute de mii, milioane de cetățeni care… români, și nu numai, pentru că aici

e vorba și de cetățenii altor state UE, care traversează această graniță și care sunt supuși acestei chestii

umilitoare, până la urmă, în Uniunea Europeană, de a sta câteva ore la trecerea frontierei, noi n-am

făcut niciun demers. Nu cunosc niciun demers al Guvernului sau al statului român cu privire la această

chestiune.

Eu cred că trebuie să fim mult mai hotărâți.

Dacă Croația și Slovenia își permit o poziție atât de tranșantă în legătură cu această chestiune,

și România ar trebui să fie puțin mai tranșantă.

Evident, respectăm reglementările europene, suntem membri cu drepturi depline în Uniunea

Europeană, dar și interesul cetățeanului român trebuie să-l avem în vedere.

Mulțumesc mult.


Mulțumesc pentru comentarii.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor. Nu sunt.


- 36 -


Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Stadiul actual și posibilele căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu

anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor (Acțiuni întreprinse ca urmare a comunicării din 12

aprilie) – COM(2016) 816 final.



Vă rog, domnule senator Radu Oprea. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei

către Parlamentul European și Consiliu – Stadiul actual și posibile căi de urmat în ceea ce privește

situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor (Acțiuni întreprinse ca

urmare a comunicării din 12 aprilie) – COM(2016) 816 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș,

La lucrările comisiei din data de 12 aprilie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor

Europene.

Au fost analizate punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Europene și fișa de sinteză a

Serviciului pentru afaceri europene.

Comisia pentru politică externă a transmis procesul-verbal. De asemenea, au mai transmis

proces-verbal Comisia juridică de numiri, disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine

publică și siguranță națională.

Se constată că prezenta comunicare trece în revistă progresele înregistrate, începând cu luna

iulie 2016, în discuțiile cu cele două țări rămase. Comunicarea prezintă un raport cu privire la

progresele concrete realizate cu Canada, stadiul în care se află discuțiile cu Statele Unite și stabilește

următoarele etape de parcurs.

Ca măsură ulterioară comunicării din luna aprilie, în iulie 2016, Comisia a evaluat progresele

înregistrate în intervalul cuprins între luna aprilie și luna iulie și a stabilit următoarele etape care

trebuie parcurse pentru a se realiza reciprocitatea deplină în materie de vize.

Se recomandă ca:

- 37 -

- autoritățile europene implicate să facă demersuri pentru aplicarea Regulamentului UE nr. 1289

din 2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți

trebuie să dețină vize pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt

exonerați de această obligație;

- în negocierile cu partenerii strategici, instituțiile naționale competente să continue dialogul cu

Comisia Europeană în vederea aplicării depline a reciprocității în materie de vize.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de

voturi ale celor prezenți, formularea prezentului raport la COM(2016) 816 final.





Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește, în format electronic, pe pagina de internet a

Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre…

(Intervenție neinteligibilă de la prezidiu.)

Unde?

Vă rog, domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc domnului secretar că mi-a atras atenția. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


Dacă-mi este permisă o scurtă intervenție, în principal pe două puncte.

În primul rând, dacă Comisia pentru afaceri europene acceptă o sugestie, chiar și retroactivă, în

astfel de situații, mai ales pe o astfel de temă este bine să fie invitat nu doar Ministerul Afacerilor

Europene, care gestionează potrivit fișei de atribuțiuni, pe fond din punct de vedere tehnic, acest

subiect sau acest tip de subiect: chestiunea cu nereciprocitatea în materia politicii de vize. Dar pentru

că acest subiect este complex și delicat și are și o dimensiune politică, sugestia este ca pe această

tipologie de subiecte să se iasă din tiparul, deja, văd, tradițional, să fie invitat și ministrul afacerilor

externe, propriu-zis, care are și dimensiunea mai politică și mai strategică a subiectului. Ăsta este

primul comentariu, mai degrabă de modalitate de desfășurare a procedurii.

Pe fond, însă, avem de a face cu un raport al Comisiei pentru afaceri europene și cu un aviz al

Comisiei pentru politică externă și un proiect de hotărâre care urmează să fie adoptat de Senat, pentru

că vorbim de proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale. În astfel de situații și

- 38 -

mai ales pe un punct care ne interesează direct, eu personal aș simți nevoia unei formulări care să

exprime mai clar: care e poziția Parlamentului României, deci a autorităților române, care este

așteptarea, care sunt solicitările concrete ale Parlamentului României în procedura de consultare cu

parlamente naționale față de Comisia Europeană. Și am să încerc să mă explic de ce: pentru că, practic,

citeam cu atenție proiectul de raport, raportul Comisiei pentru afaceri europene, practic, este un

rezumat, o analiză a ceea ce spune Comisia a evaluării pe care o face Comisia. Da, aceasta este o

chestiune importantă.

Dar ce solicităm noi? Care este așteptarea noastră concretă în raport cu Comisia Europeană? Și

aici, de exemplu, este o referire: „Se recomandă ca autoritățile europene implicate să facă demersuri

pentru aplicarea Regulamentului” și așa mai departe – măcar formula să facă „demersuri energice” sau

„consistente și consecvente”. Mă explic de ce. Comisia Europeană are o abordare extrem, extrem de

slabă cu privire la acest subiect. Nu suntem absurzi, știm despre ce vorbim. Dacă vorbim despre relația

cu Statele Unite, un partener strategic, sunt multe chestiuni complexe. Dar să nu mimeze Comisia

Europeană efectuarea acestor demersuri, pentru că, Comisia, astăzi, are pârghiile pentru a face

demersuri pentru implementarea Regulamentului. Și aruncă pisica întotdeauna fie la Parlamentul

European, fie la Consiliu, fie în consultare către statele membre.

Deci, din acest punct de vedere, așteptarea mea, cel puțin, ar fi fost ca Parlamentul României să

exprime o solicitare foarte clară către Comisia Europeană să-și facă treaba. Să-și facă datoria.

Doi la mână. Chestiunea asta cu autoritățile în negocierile cu partenerii strategici… Acum

citez: „Instituțiile naționale competente – adică și din România – să continue dialogul cu Comisia

Europeană în vederea aplicării depline a reciprocității”. Noi discutăm cu Comisia, dar Comisia este cea

care trebuie să facă demersuri.

Deci era nevoie, cred, de o solicitare foarte clară la adresa Comisiei Europene.

Și nu în ultimul rând, personal, după toată munca acestui stat român prin diferite instituții și

autorități, eu cred că era bine să fi salutat decizia luată de autoritățile statului canadian, în sensul

gradual al liberalizării regimului de vize pentru cetățenii români europeni. Și, prin acest fel, am fi dat

celor care au făcut un gest față de noi, un pas înainte, legitim de altfel și așteptat, am fi dat un semnal

de apreciere, urmând ca celorlalți, care nu au făcut acest gest, deși s-au angajat, inclusiv printr-o

declarație de parteneriat strategic în 2011, și nu au făcut acest lucru, să le fi transmis, chiar și implicit,

un anumit semnal.

Sunt niște considerente pe care le aveam, n-am… nu doresc să mai dăm înapoi, nu fac această

propunere, nu sunt vicelider sau lider de grup, dar cred că pe temele care ne interesează direct și

personal, noi, statul român, trebuie să fim mai fermi în textul și în adresarea noastră către instituțiile

europene.

- 39 -

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.



Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea

unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 831 final.



Vă rog, domnule senator Radu Oprea. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării documentului – Comunicarea

Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al treilea raport cu privire la

progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 831 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, calitatea de raportor i-a revenit domnului senator

Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din data de 26 aprilie 2017 au participat și au fost analizate punctele de

vedere susținute de reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne și de cei ai

Ministerului Afacerilor Externe.

Au fost analizate: procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri și disciplină, imunități și

validări, procesul-verbal al Comisiei pentru politică externă, de asemenea, procesul-verbal al Comisiei

pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și procesul-verbal al Comisiei pentru drepturile

omului, culte și minorități.

Prezentul raport a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 21 decembrie 2016 în cadrul

unui pachet de măsuri menite să consolideze capacitatea Uniunii de a lupta împotriva finanțării

terorismului și a criminalității organizate pentru a asigura un răspuns european ferm și coordonat

fenomenului terorismului internațional.

Raportul vizează așadar evoluțiile în cadrul a doi piloni principali: combaterea terorismului și a

criminalității organizate, inclusiv a mijloacelor de care dispun acestea, precum și consolidarea mijloacelor

de apărare de la nivelul Uniunii Europene și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.

- 40 -

În urma examinării documentului european, membrii Comisiei pentru afaceri europene

formulează următoarele:

1. Își reafirmă susținerea pentru lupta împotriva terorismului internațional și își exprimă

compasiunea pentru familiile victimelor atentatului de la Paris din 20 aprilie 2017.

2. Constată progresele concrete realizate pentru realizarea unei Uniuni a securității colective

efective și reale prin:

- adoptarea unei noi directive privind combaterea terorismului COM(2015) 625 final, revizuirea

directivei Uniunii Europene privind armele de foc, înăsprirea măsurilor privind precursorii de

explozivi și prin reforma vizată a Codului Frontierelor Schengen;

- măsurile adoptate pentru asigurarea incriminării spălării banilor și detectarea deplasării ilicite

de numerar, înghețarea administrativă a activelor și înghețarea acestora în cazul procedurilor judiciare.

3. Sprijină noile măsuri legislative pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate,

precum și consolidarea sistemelor de informații existente, îmbunătățirea schimbului de informații între

acestea și acordarea accesului tuturor statelor membre (independent de apartenența lor la spațiul

Schengen) la sistemele de informații relevante.

4. Recomandă ca traducerea documentului să fie corespunzătoare legislației naționale, deoarece

termenul de „înghețare” nu este unul folosit în terminologia juridică română, considerându-se, chiar

în condiții de efecte juridice similare, adecvat limbajului juridic termenul de „indisponibilizare”.








Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.



adoptat.

Vă rog, o intervenție, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlățean:


- 41 -

O critică amicală pentru secretarul de ședință, cu rugămintea să se uite și pe partea noastră de

Senat.

Un scurt comentariu post festum. O fac, în situația asta, sub forma explicației votului. Am votat

pentru hotărârea propusă plenului Senatului, inclusiv pentru faptul că subliniază un lucru extrem de

important, cred că l-am mai spus o dată în plenul Senatului: acest obiectiv al Uniunii, realizarea unei

Uniuni a securității efective și reale, care este un obiectiv major al Uniunii Europene, este cel mai viu

exemplu care contrazice poziția și teoria Europei cu cercuri concentrice sau Europa cu mai multe viteze.

Pentru că realizarea acestei Europe, a unei securități efective și reale, cel puțin în ceea ce privește

combaterea terorismului, finanțărilor ilegale, acțiuni operative, intelligence, supravegherea circulației și

transferul de informații în timp operativ între autoritățile statelor membre, presupune o Europă extrem de

integrată și coezivă, cu structuri care să fie puse pe același nivel de cooperare. O Europă fragmentată, cu

mai multe viteze contrazice în mod flagrant acest obiectiv major al Uniunii Europene.

Era un simplu comentariu în argumentația pe care noi ar trebui să o avem consecvent în

dialogul cu alte state membre.

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator, pentru comentariu și pentru explicarea votului.

Continuăm ordinea de zi.

La punctul II – Inițiative legislative, avem punctul 1 – Proiectul de lege privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii – adoptat de Camera

Deputaţilor. (L68/10.04.2017).

Trebuie să precizez că acest proiect a fost introdus pe ordinea de zi sub rezerva ca până la data

sau la ora plenului să vină, să ne parvină raportul comisiei.

Având în vedere că nu avem raportul comisiei, acest proiect de lege va fi dezbătut într-o ședință

de plen următoare.

*

Și, punctul 2, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul

penal. (L74/10.04.2017)

Aici avem un raport de respingere.

Invit inițiatorul, dacă este prezent.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu): Nu este.


Nu avem inițiatorul.

- 42 -

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat Moț. Microfonul 9.

Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră se referă la adăugarea unui nou alineat la

art. 397 din Codul penal, în sensul incriminării unor acțiuni săvârșite în următoarele condiții, textul

propus sună astfel: „Întreprinderea de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau

mai multe persoane împreună în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau

împiedicării exercitării puterii de stat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea

exercitării unor drepturi.”.

Precizăm că activitățile a căror incriminare se propune, în funcție de circumstanțele săvârșirii

faptei, pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni deja existente în legislația națională, așa

încât o eventuală completare a textului de la art. 397 din Codul penal apreciem că nu-și găsește

utilitatea. Mai mult, ar exista riscul unor reglementări paralele, care să stabilească un regim

sancționator diferit. Propunerea legislativă de față se poate observa că propune un regim sancționator

mai blând.

Dintr-un alt punct de vedere, apreciem că reglementarea propusă poate ridica și o serie de

probleme cu privire la respectarea libertății de exprimare, reglementată de art. 10 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și de art. 30 din Constituția României.

De asemenea, textul propus de inițiator se remarcă prin lipsa de previzibilitate, în condițiile în care

exprimarea redată mai sus este extrem de largă, de natură a atrage în sfera ilicitului penal orice manifestări

apreciate ca având efect, printre altele, îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Față de cele expuse mai sus, vă învederăm faptul că Guvernul nu susține această propunere

legislativă.

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri și imunități pentru a prezenta

raportul.

Vă rog, domnule președinte Șerban Nicolae. Microfonul 7.

Domnul Șerban Nicolae:


Stimați colegi,

- 43 -

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, într-o ședință prelungită, întrunită

în cursul acestei dimineți, a luat în dezbatere această propunere legislativă, reținând aspectele care au

fost în parte prezentate și de reprezentantul Guvernului, în sensul în care fie se propune o reglementare

care dublează norme deja stabilite în legislația penală, fie amestecă norme specific penale cu cele

contravenționale.

Atrag atenția și asupra faptului că se propune introducerea unui alineat nou, (3), la art. 397, care

la primele două alineate prevede acțiuni armate sau acțiuni violente împotriva persoanelor sau

bunurilor în scopul schimbării ordinii constituționale, sancționabile, în primul caz, cu închisoare de la

15 la 25 de ani sau, în al doilea caz, de la 10 la 20 de ani, iar la alin. (3), prin propunerea domnului

deputat se propun, în cazul întreprinderii de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de

una sau mai multe persoane împreună în scopul schimbării ordinii constituționale sau

îngreunării/împiedicării exercitării puterii de stat, pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Ceea ce

arată o abordare cel puțin incoerentă în ceea ce privește gravitatea unor asemenea fapte, impactul

social al unei asemenea infracțiuni. Dacă la primele două alineate, așa cum v-am spus, se prevede

închisoare de la 10 ani până la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, la alin. (3) se vorbește de

închisoare de la 6 luni la 3 ani, ceea ce duce însă și la confuzii în ceea ce privește capacitatea de a

exprima o opinie contrară exercitării modului în care se exercită puterea de stat sau în care

funcționează ordinea constituțională, dreptul la liberă exprimare și la opinie neputând fi îngrădit, fiind

garantat de Constituție.

În aceste condiții, în unanimitate a membrilor prezenți, Comisia juridică de numiri, disciplină,

imunități și validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative și vi-l supune votului.

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Vă rog, domnul senator Mihai Goțiu. Microfonul 2.


Bună ziua!

Fără nicio glumă, mă bucur că astăzi, de Ziua Mondială a Libertății de Exprimare, sunt de acord cu

domnul senator Șerban Nicolae exact pe o temă care privește libertatea de exprimare și vreau să aduc în

discuție, pentru că tot am bucuria, din punctul meu de vedere, de a vota împotriva acestei propuneri

legislative, cum o va face și Grupul USR, să aduc în discuție art. 1, alin. (1) din Legea nr. 60/1991 a

adunărilor publice, în care se prevede expres: „Libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice,

- 44 -

sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte

întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege.”.

De ce am adus în discuție acest punct? Este pentru că anul trecut, într-o cerere de informații

publice pe Legea nr. 544/2001, pe primele șase luni ale anului, am primit următoarele cifre de la

Jandarmeria Română: că în primele șase luni ale anului s-au aplicat 157 de amenzi la aceste

manifestări publice, dintre care, atenție, 22 de amenzi au fost date celor care au încercat să oprească

desfășurarea de adunări publice, în timp ce 134 de amenzi au fost date în scopul îngrădirii blocării

desfășurării de adunări publice. Practic, într-un raport de şase din șapte amenzi au fost, practic, pentru

a bloca această libertate de exprimare în cadrul adunărilor publice.

Acesta este unul dintre motivele pentru care profit de acest prilej ca să anunț că USR nu doar că

va vota împotriva acestui proiect legislativ, ci și faptul că a inițiat deja o dezbatere publică și o va

continua până când vom aduce în dezbatere în plen un proiect de lege de modificare din temelii a Legii

nr. 60/1991 a adunărilor publice, astfel încât ea sa-și atingă scopul menționat la art. 1, exact acela ca

această libertate de exprimare să poată fi manifestată.

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor.

Nu sunt. Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Și ar trebui să supunem la vot, numai că, fiind vorba despre...

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

Doamna Silistru, vă rog, la microfon, pentru toată sala.

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte de ședință,

Ca să fie totul în regulă, puteți să supuneți la vot să fie de acord plenul cu votul pe această lege

organică.

Mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc pentru propunere, dar cred că ar trebui să facă această propunere unul

dintre lideri sau vicelideri, ca să pot să supun la vot. (Discuții în sală.)

Vă rog, domnule Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

- 45 -

Eu totuși vă propun o altă soluție, care este soluția pe cutuma noastră, și anume aceea că luni,

de la ora 17.00, votăm pe legile organice. Eu cred că este o soluție mai bună. Nu se întâmplă nimic

până luni, și luni va putea fi supusă votului.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule Attila.

Dacă sunt și alte intervenții.

Vă rog. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Cseke Attila.

Dacă sunt alte intervenții.

Vă rog. Microfonul central, domnule senator.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Ca vicelider al Grupului senatorilor USR, propun să ne exprimăm asupra acestei propuneri

legislative cu caracter de lege organică chiar acum.


Ok. Atunci, fiind îndeplinită această chestiune formală, supun la vot propunerea făcută de

domnul senator Vlad Alexandrescu, și anume să votăm astăzi această lege cu caracter organic.


Cu 68 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, această a fost propunere aprobată.

Atunci, mergem la votul asupra proiectului legislativ.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat și proiectul

legislativ a fost respins.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem aici ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 11.25.

Date post:	23-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii...

Documents