S T E N O G R A M A · 2017. 4. 18. · - Lege pentru completarea art.12 din Legea educaţiei...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 10 aprilie 2017

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 5; 6

2. Informare privind conducerea grupurilor parlamentare. 5

3. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

5; 6

4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca

Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu 2014 – 2020),

semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016 – procedură de urgență;

- Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca

Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 – 2020),

semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016 – procedură de urgență;

- Lege pentru completarea art.12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

- Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcții – procedură de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal –

procedură de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru

stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru

prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative –

procedură de urgență;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind

lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,

a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu

finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017 – 2020 – procedură de urgență;

6

- 2 -

- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru

modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice

centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de

urgență;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea

spaţiului maritim;

- Lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de

afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

- Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI – Renta viageră agricolă din Legea

nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele

măsuri adiacente;

- Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului

României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de

către autorităţile şi instituţiile publice;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi

pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor

şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează

unităţi de asistenţă socială.

5. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative

legislative:

- Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de

muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de

învățământ superior; (b126/2017)

- Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua Naţională a

Produselor Agroalimentare Româneşti; (b23/2017)

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin

echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în

România. (b24/2017)

8

6. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului,

aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

(Retrimitere la Comisia pentru regulament.)

9

- 3 -

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului semnat

la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi

Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6

iunie 1996. (L38/2017)

10

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre

România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire

la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor,

semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016. (L39/2017)

11

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat

şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o

parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie

2015. (L40/2017)

13

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea celui de-al treilea

Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare

la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20

septembrie 2012. (L42/2017)

15

11. Dezbaterea și respingerea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr.

340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. (L296/2015)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

16-18;

23

12. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru aprobarea Programului carne de

porc din fermele româneşti. (L57/2017)

18

13. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. (L44/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.)

23

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie

2001 a administraţiei publice locale. (L544/2016)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări și Comisia

pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)

24

15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleşilor locali. (L269/2016)

24

- 4 -

16. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind deconspirarea activităţii

întregului personal al Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic

al regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

(L585/2016)

27

17. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L29/2017)

30

18. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Victorel Lupu, Eleonora-Carmen Hărău, Allen Coliban, Fejér László-Ődőn,

Vasile-Cristian Lungu, Emilia Arcan, Mario-Ovidiu Oprea, Nicu Fălcoi, Gabi

Ionașcu, Cătălin Dumitru Toma, Dan Lungu.

32

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 10 aprilie 2017

Şedinţa a început la ora 16.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de

domnii senatori Adrian Ţuţuianu şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.

Domnul Niculae Bădălău:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 aprilie 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian

Țuțuianu și Ioan-Iustin Talpoș.

Avem, de la ALDE, un anunț.

Vă rog. Grupul parlamentar al ALDE.

*

Domnul Viorel Ilie:

Domnule președinte de ședință,


Vreau să fac un anunț.

Grupul parlamentar al ALDE din Senatul României propune ca lider de grup, ca nou lider de

grup, pe domnul senator Ionuț Sibinescu.

Vă mulțumesc.

*


Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ioan Deneș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În Comisia pentru mediu propunem înlocuirea domnului senator Ioan Stan cu doamna senator

Roxana-Natalia Pațurcă.

Mulțumesc.

- 6 -

*


Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte anunțuri.

Dacă nu sunt, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii la ordinea de zi.

Dacă nu sunt, vă supun votului.

Vă rog să votați.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi pentru astăzi a fost

aprobată.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00 – 18.00 – lucrări în plenul Senatului;

18.00 – 18.15 – pauză; 18.15 – 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă aveți intervenții cu privire la acest program de lucru.

Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

De asemenea, vă supun votului modificarea făcută în comisie de domnul vicelider Deneș, din

partea Grupului parlamentar al PSD.


Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, solicitarea domnului vicelider

Deneș a fost aprobată.

*

Am să vă dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a

Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în

vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană

de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu 2014 – 2020), semnat la Luxemburg la 16 iunie

2016 – procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană

de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 – 2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie

2016 – procedură de urgență;

3. Lege pentru completarea art. 12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

- 7 -

4. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și

a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

5. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea

şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal;

6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor

măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte

normative;

7. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea, în

cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a Programului de susţinere a

internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada

2017 – 2020;

8. Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea

şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri

de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte

normative;

9. Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului

maritim;

10. Lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea

și sancționarea corupției;

11. Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI – Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

12. Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului

României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi

instituţiile publice;

13. Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi pentru

completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu

personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă sociale.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de

cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 10 aprilie

2017.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului de astăzi, 10 aprilie 2017.

- 8 -

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi

a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

(b126/04.04.2017)

Inițiator: avem Guvernul României. Dacă susțineți.

Microfonul 10, vă rog.

Doamna Diana Severin – secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

… susține procedura de urgență.


Vă rog… Vă rog să mai repetați o dată.

Doamna Diana Severin:

Guvernul susține procedura de urgență.


Mulțumesc.

Vă supun la vot urgența prezentului proiect de lege.


Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

2. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua Naţională a Produselor

Agroalimentare Româneşti. (b23/02.02.2017)

Doamna senator Silistru, vă rog.

Microfonul 3, pentru a susține.

Doamna Doina Silistru:


Susțin procedura de urgență pentru acest act normativ și sperăm ca acest an să fie primul în

care cei care muncesc în agricultură să sărbătorească rezultatele muncii lor.

Mulțumesc.


Mulțumesc, doamna senator.

Vă supun votului procedura de urgență pe respectivul proiect.


Punctul 3…

Cu 93 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

- 9 -

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind

măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate

în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. (b24/02.02.2017)

Inițiator, doamna senator Silistru, vă rog.



Susțin procedura de urgență, pentru că este imperios necesar să avem grijă și de suprafețele de

teren agricol ale universităților din domeniu pentru a nu fi retrocedate atunci când este cerută aceasta

de comisiile de fond funciar. Este absolut necesar ca și universitățile agronomice să folosească acest

teren pentru cercetare și pentru cei care vor să urmeze o activitate și o meserie în acest domeniu.

Mulțumesc.



Vă supun votului procedura de urgență și pentru acest proiect.


Cu 92 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și

completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Reprezentantul Comisiei pentru regulament, domnul Deneș… A! Vă rog, aveți…

Domnul Ioan Deneș:


Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Inițiatorul, domnul Dircă. Este?

De la prezidiu: Da, este. Este.

Domnul George-Edward Dircă (din sală):

Am două amendamente, dar se solicită retrimiterea…


Vreți să susțineți? (Discuții la prezidiu.) Numai o secundă.

Îmi cer scuze!

Supunem retrimiterea la comisie pentru completare, așa cum a făcut anunțul domnul lider de grup.

- 10 -


Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect a fost retrimis la

comisie.

*

La punctul 1 al ordinii de zi, este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat

la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan

pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe

capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996. (L38/13.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

Cătălin Olteanu, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Vă rog.

Domnul Cătălin Cosmin Olteanu – secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,


Proiectul de lege are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a Protocolului

semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica

Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe

venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996. Textul Protocolului este în concordanță cu

legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu. Modificările pe care le

aduce Protocolul se referă la actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenție, a definițiilor

celor două state contractante și ale autorităților competente în aplicarea prevederilor Convenției,

precum și la modificarea articolului din Convenție referitor la schimbul de informații în domeniul

fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb

extins de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de

informații de către autoritățile competente din cele două țări.

De asemenea, prin protocol, sunt incluse în Convenție noi prevederi care vizează asistența de

colectare a impozitelor și posibilitatea de modificare a Convenției prin protocoale separate care vor

face parte integrantă din Convenție.

Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are în vedere faptul că

documentul care se modifică prin acest Protocol, respectiv Convenția dintre România și Republica

Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996, a fost ratificat prin Legea nr. 26/1997, republicată.

Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

- 11 -


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Teodorovici,

asistat de domnul Zamfir.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir (de la masa comisiilor):

Nu sunt asistentul lui. Nu.

Asistent nu sunt. (Râsete în sală.)

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar să adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul că există avizul favorabil al

Consiliului Legislativ, iar Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și au hotărât, cu unanimitate, să adopte

un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor

ordinare, iar Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului președinte.

Dacă sunt intervenții.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre

România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe

venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016.

(L39/13.03.2017)

- 12 -

Declar dezbaterile generale deschise și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Cătălin Olteanu.

Vă rog, microfonul 10. Aveți cuvântul.

Domnul Cătălin Cosmin Olteanu:

Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are drept scop

ratificarea de către Parlamentul României a Acordului dintre România și Republica Populară Chineză

pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a

evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 1996. Textul Protocolului este în concordanță

cu legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu.

Prin Acord sunt stabilte cote de impozite și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din

ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe,

salarii și pensii, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, studenți, artiști de spectacol și sportivi,

precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Totodată, Acordul reglementează și aspectele referitoare la schimbul de informații din

domeniul fiscal, metodele de eliminare a dublei impunei asupra aceluiași venit, nediscriminarea,

procedura amiabilă prin care autoritățile competente ale celor două state contractante pot soluționa

unele aspecte legate de aplicarea Acordului, precum și intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a

Acordului.

Acest Acord va înlocui Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare

Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe

venit, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991 și ratificat prin Legea nr. 15/1992.

Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul Teodorovici.

Vă rog.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a

avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege, iar în cadrul comisiei proiectul de lege a fost

analizat și s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se adopte un raport de admitere, fără amendamente.

- 13 -

Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor

ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, dacă sunt intervenții.


Vreau să vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din

categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 107 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, respectivul proiect de lege a fost

adoptat.

*

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de

parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi

Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015. (L40/13.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula. Sunteți? Microfonul 10.

Secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Victor Micula – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul este important pentru implicarea politică și economică sporită a Uniunii Europene în

Asia Centrală. Prin consolidarea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în numeroase domenii,

acordul va oferi, totodată, fundamentul pentru eficientizarea angajamentului bilateral al României cu

Republica Kazahstan, țara cea mai dezvoltată din Asia Centrală.

Aranjamentele importante stipulate în Secțiunea comercială vor asigura îmbunătățirea cadrului

juridic pentru mediul de afaceri în Kazahstan și vor încuraja creșterea volumului comerțului bilateral,

în special exporturile de bunuri și de servicii românești pe piața kazahă, urmare a eliminării unor

bariere netarifare și a aplicării mai coerente a normelor sanitare și fitosanitare, precum și de circulația

capitalurilor.

- 14 -

Având în vedere aceste argumente, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.


Mulțumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul Zamfir, asistat de domnul

Teodorovici.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Da, domnule…

Dragi colegi,

În urma dezbaterilor la care a participat și domnul Teodorovici, care au avut loc în ședința din 4

aprilie, în prezența reprezentanților Guvernului, spuneam, și a domnului Teodorovici, membrii

comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Menționez că Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, Comisia pentru afaceri europene,

de asemenea, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, bineînțeles, e

Cameră decizională.

Față de cele prezentate mai sus, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul de

admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului președinte.

Dacă aveți intervenții.

Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Nu am o intervenție legată de acest Acord, dar, pentru că astăzi am avut trei acorduri ale

Ministerului Afacerilor Externe, aș vrea să profit de ocazie și să vă adresez rugămintea să vă aplecați și

asupra modalităților în care se obțin vizele pentru studenții care învață în România. Procesul de

internaționalizare al învățământului superior este luat în considerare în toate ranking-urile

internaționale și, ca urmare, nu numai că ne dorim noi să avem studenți străini, dar este chiar o

obligație pentru a ne plasa în poziții cât mai importante, cât mai sus în aceste ranking-uri.

De aceea, vă adresez această rugăminte să analizați în ce măsură putem să facilităm obținerea

vizelor pentru cei care doresc să învețe în universitățile din România.

Vă mulțumesc foarte mult.


Mulțumesc, doamnă senator.

- 15 -

Dacă sunt alte intervenții.

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege și vă

informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere

a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind


Vă supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect de lege a fost adoptat.

*

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al treilea

Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la

10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012. (L42/13.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat Sofia Moț.


Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:

Bună ziua!

Al treilea Protocol adițional a fost elaborat ca o consecință a faptului că, deși persoanele în

cauză consimt la predarea lor în vederea extrădării, într-un număr mare de cazuri procedura prevăzută

de către Convenție este una îndelungată.

În acest sens, Protocolul stabilește că extrădarea în forma simplificată se poate face pe baza

informațiilor incluse într-o cerere de arestare provizorie, completată, dacă este cazul, cu informațiile

suplimentare.

Cu toate acestea, Protocolul prevede posibilitatea pentru oricare dintre părți de a face o declarație

privind obligativitatea transmiterii cererii de extrădare și a documentelor, în tot sau în parte, așa cum sunt

menționate la art. 12 din Convenție. Legea era nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în

materie penală, reglementează situația extrădării simplificate la art. 48, neimpunându-se astfel formularea

unei declarații.

Este important de remarcat faptul că exprimarea consimțământului nu privează partea solicitată

de posibilitatea de a invoca un motiv de refuz prevăzut în Convenția privind extrădarea. Raportat la

dispozițiile legii interne în materia extrădării, România a formulat o declarație în coformitate cu art. 5

din Protocol, asfel încât regulile prevăzute la art. 14 din Convenția Europeană privind Extrădarea nu se

aplică atunci când persoana extrădată de către România consimte la extrădare și renunță, în mod

expres, la aplicarea regulii specialității.

- 16 -

Formularea unei declarații a fost necesară pentru a respecta drepturile procesuale ale persoanei,

astfel încât persoana care-și exprimă consimțământul la extrădare să-și mențină dreptul de a beneficia de

aplicarea regulii specialității, iar renunțarea la acest beneficiu să se facă în mod expres și nu automat.

În consecință, susținem forma legii adoptată de Guvern.


Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Pauliuc.

Vă rog, doamnă. Comisia juridică. Vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la

Convenția Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010,

semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017, a analizat proiectul de lege și a hotărât să

adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.

Prin conținutul său normativ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și

urmează să fie supus votului plenului Senatului împreună cu raportul de admitere, cu respectarea

prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.


Vă mulțumesc, doamna senator.



Trecem la votul asupra proiectului și vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera

Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare,

Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Mulțumesc.

Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea privind completarea unor prevederi ale Legii

administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind

prefectul şi instituţia prefectului. (L296/08.06.2015)

- 17 -


Vă informez, de asemenea, că o avem la reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării,

doamna Sirma. Microfonul 9.

Vă rog, doamnă.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene:



Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare verificarea legalității dispozițiilor

președintelui Consiliului județean de către prefect, păstrându-se o abordare unitară cu dispozițiile

primarului.

Prin Decizia nr. 747/2015 Curtea Constituțională a constatat unele dispoziții neconstituționale

ale prezentei legi privind procedura de aprobare, astfel că Parlamentul trebuie să pună în acord

prezenta lege cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civilie și monitorizare a

executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.


Domnul Ionuț Sibinescu:

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru

constituționalitate și Comisia juridică au fost sesizate în vederea elaborării unui raport comun asupra

Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, ca

urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 747 din 4 noiembrie 2015, iar pe parcursul mai multor

ședințe, membrii celor două comisii, analizând decizia Curții și legea trimisă la promulgare, au hotărât,

cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.


Mulțumim domnului senator.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și avem legea pentru votul final, legea fiind

organică, de la ora 15.00. (Discuții la prezidiu.)

- 18 -

La punctul 6…

Domnul Adrian Țuțuianu (de la prezidiu):

Ora 17.00.


La ora 17.00, pardon. Da.

*

La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului

carne de porc din fermele românești. (L57/27.03.2017)


Dacă inițiatorul este. (Discuții la prezidiu.)

A! Îmi cer scuze, doamna senator.




Această propunere legislativă a fost inițiată, în conformitate cu prevederile Programului de

guvernare pentru perioada 2017 – 2020, capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, respectiv

Programul de susținere pentru produsul carne de porc.

Prin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creșterii suinelor se urmărește: revigorarea și

eficientizarea acestui sector; asigurarea necesarului de carne proaspătă atât pentru consumul direct, cât

și pentru industria alimentară; consolidarea pe piață a poziției producătorilor și creșterea valorii

adăugate; valorificarea superioară a materiilor prime din sectorul vegetal, porcinele fiind principalii

consumatori de cereale, respectiv porumb și orz, și de oleaginoase și îmbunătățirea balanței

comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc și multe alte motive.

În esență, practic, este vorba de asigurarea securității alimentare a României.

Sumele alocate pentru acest program, pentru perioada 2017 – 2020, 446 de milioane de euro,

din care pentru acest an, 2017, suma este de 86 de milioane de euro, sume care sunt prevăzute în

bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog foarte mult să sprijiniți acest program prin votul dumneavoastră.

Mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Octavian Corcheș, secretar

de stat – Ministerul Agriculturii.

Vă rog.

- 19 -

Domnul Dorin-Octavian Corcheș - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:


Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă, cu amendamentele

Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președinte al Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, doamna senator.



Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat,

având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele românești, prin care se acordă

ajutoare destinate depășirii dificultăților din sector în sensul dezvoltării activității de creștere a

porcinelor și al menținerii, cel puțin, a nivelului actual de producție.

Programul urmează să fie implementat în perioada 2017 – 2020.

Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a depus aviz favorabil, cu un

amendament, care a fost însușit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în data de 4.04.2017, iar, în urma dezbaterilor,

membrii comisiei au hotărât, cu votul unanim al celor prezenți, să întocmească un raport de admitere,

cu amendamente admise.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa la raport.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supune, spre dezbatere și

aprobare, raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră

sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc, doamna președinte.

Vă rog, dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Vă rog.

- 20 -

Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să menționez faptul că Grupul „Uniunii Salvați România” susține

această propunere legislativă prin vot favorabil, însă dorim să precizăm următoarele aspecte:

Avem, pe de o parte, Măsura 215 din… finanțată de FEADR, prin APIA, care vizează

bunăstarea animalelor prin secțiunea A, respectiv a porcinelor. Dacă vom cumula intensitatea

ajutorului prin această măsură, vedem că se ajunge la 101,1 euro/UVM/an. Și, comparând această

finanțare din FEADR, la care sigur se asigură cofinanțare de la bugetul de stat, cu ceea ce propune

acest act normativ, ajungem la întrebarea următoare: în ce măsură este oportun acest demers?

Încă o dată: suntem confruntați cu provocarea de a susține ceva din bună-credință. Deci avem

multă credință, dar puțină știință. Pentru că, dacă ne uităm la expunerea de motive, nu avem studii care

să ne furnizeze oportunitatea sau să întemeieze oportunitatea acestei măsuri. Este o singură frază care

vorbește despre un deficit de 15,5% în sectorul de creștere a porcinelor și că asta ar atrage un ajutor de

25 de euro pe cap de porcină grasă.

Încă o dată: nu există măsuri de impact. Înțelegem că trebuie susținută, în general, agricultura,

pentru că, în anul trecut, în 2016, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului a fost cea mai mică din

punct de vedere istoric, respectiv 3,9%. Înțelegem acest cadru general, înțelegem problema de deficit

de balanță comercială, dar, din nou, nu avem informații specifice, ca să putem aprecia dacă intensitatea

ajutorului este una justă sau nu.

Mulțumim frumos.


Mulțumim doamnei senator.

Domnul senator Chisăliță. Microfonul 4, vă rog.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau doar câteva cuvinte să spun în sprijinul acestui proiect și mă bucur că există un astfel de

proiect, pentru că, după 1989, acest sector a fost unul dintre cele mai deficitare și datorită

subvenționării foarte proaste, și datorită creșterii costurilor de producție, ceea ce face ca producția de

carne de porc să fi fost mai slab competitivă.

Pe lângă ceea ce spunea doamna senator, inițiatorul acestui proiect, faptul că acest sector vine în

completare cu sectorul de cereale, vreau să vă spun că el ar putea fi și unul dintre punctele care să stopeze,

poate, migrația persoanelor din mediul rural către mediul urban, prin sprijinirea acestor forme asociative.

Mulțumesc mult.

- 21 -



Domnul senator Șoptică. Microfonul 2.

Domnul Costel Șoptică:


Stimați colegi,

Aș începe prin a vă spune că în acest moment peste 60% din carnea, pe care o mâncăm în

România, de porc, este de import. Cred că sună cumva cifra, dacă stăm puțin să ne gândim.

În altă ordine de idei, este un sector vitregit și a rămas așa, probabil și din cauza acelor mulți

ani în urmă, când am avut interzis, pe de o parte, la exportul chiar al cărnii de porc în carcase,

nemaiputând însă vorbi de porcul în viu.

Schema, așa cum a venit ea în primă fază la noi la comisie, a suferit modificări, în sensul în

care cele 446 de milioane de euro sunt prinse în acest moment în lege, cele 86 de milioane pentru anul

acesta, de asemenea, sunt prinse în lege, dar ce este mai important și nu s-a spus aici, există un

amendament în urma căruia aceste sume care nu s-ar consuma în acest an vor fi reportate anul viitor.

Eu aici m-aș axa pe altceva, și anume la amendamentul meu, în sensul în care s-a discutat

foarte clar cum s-a calculat acest ajutor de 25 de euro și cum s-a ajuns la concluzia că trebuie să

înceapă la 600 de porci. Bine, s-a plecat de la cea mai mică fermă, până la 100 000 de porci. Aici am

primit o explicație tehnică, și anume aceea că de la 100 000 de porci în sus fermele pot subzista pe

picioarele lor.

Și atunci, amendamentul meu se referă la alin. (2) al art. 8 în care se precizează în mod expres

că un utilizator poate să aplice la această măsură doar și doar până la această, să spunem, așa, cantitate

de porcine, deci de 100 000. Dacă și acest amendament, doamna președinte, este cuprins în

amendamentele… a fost votat în comisie, dacă este cuprins aici, noi, cei din PNL, suntem de acord și

vom vota „pentru”.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc domnului senator.

Dacă sunt și alte intervenții.

Doamna președinte Doina Silistru.

(Discuții la prezidiu. Replică neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

Senator?

Doamna Doina Silistru (din sală):

Da.

- 22 -


Microfonul central.


Vreau să-i răspund, în primul rând, domnului senator Șoptică, că comisia pe care o conduc o

conduc cu responsabilitate și tot ceea ce votăm în comisie – acel lucru – se regăsește în raport. Verific

fiecare amendament și fiecare virgulă dacă este pusă la locul ei.

În al doilea rând, aș vrea să spun și eu că, într-adevăr, importul de carne de porc este peste 60%

în România și cred că este absolut necesar ca noi, cu producția vegetală pe care o avem, să ne asigurăm

carnea de porc românească și pe care să o folosească industria alimentară.

Iar în al treilea rând, aș vrea să spun că bunăstarea la pasăre și porc… Poate dumneavoastră nu

știți, nu sunteți nici în domeniu, dar sunt foarte mari dificultăți în a accesa la această bunăstare…

subvențiile la bunăstarea la pasăre și porc. Chiar în acest an au fost discuții pentru că regulamentele

sunt foarte dificile. În urma discuțiilor pe care le-a avut acum, nu demult, domnul ministru Daea, cu

comisarul pe agricultură, s-a ajuns la o concluzie că trebuie modificat regulamentul. A acceptat acest

lucru și, practic, în acest moment, se vor asigura numai 75% din subvențiile pe bunăstarea la pasăre și

porc. Dar acestea, împreună cu subvenția pe care o să o dea actualul Guvern, eu cred că vor pune pe

picioare sectorul creșterii suinelor în România.

Mulțumesc.


Mulțumesc doamnei senator.

Dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră

sesizată.

Vă supun votului raportul cu amendamente admise.


Cu 104 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul, cu amendamente admise, a fost

adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă.


Cu 103 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul legislativ a fost adoptată.

Mulțumesc.

- 23 -

*

Stimați colegi, întrucât este ora 17.00, intrăm pe votul legilor organice și vă informez că la

punctul 5 al ordinii de zi am avut Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației

publice locale nr. 215/2001, precum şi unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi

instituţia prefectului, lege care a fost dezbătută, rămânând numai pentru votul în plen. Și vă propun să

trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a deciziei

Curții Constituționale nr. 747/4.11.2015, prin care legea este declarată neconstituțională.

(L296/8.06.2015)

Legea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a legii, legea făcând parte din categoria legilor organice,

Senatul fiind Cameră decizională.

Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii.


Să vedem dacă avem.

Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, legea a fost respinsă.

Vă mulțumesc.

De asemenea, vă informez că absolut toate legile din acest moment sunt legi organice.

*

La punctul 7 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. (L44/13.03.2017)

Vă rog.

Vă rog.

Domnul Ionuț Sibinescu:

În numele Grupului parlamentar al ALDE, vă rog să retrimitem Legea nr. 346/2006 la comisia

de resort.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Vă supun votului, conform cererii liderului…

Din sală: Două spătămâni.


… două săptămâni, termen?

Cu două săptămâni termen, vă supun votului retragerea și … legii la Comisia pentru apărare.


- 24 -

Cu 98 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la

comisie.

*

La punctul 8 al ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă…

Îmi cer scuze, domnule Deneș! După asta sau…? A!

… pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice

locale. (L544/13.09.2016)


(Domnul senator Ioan Deneș solicită cuvântul.)

Sunteți inițiator?

Vă rog.

Domnul Ioan Deneș:

În numele Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Termen,

două săptămâni.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule Deneș.

Vă supun votului propunerea domnului vicelider de grup, domnul Deneș, de retrimitere la

comisie.


Cu 83 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la

comisie.

*

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L269/07.06.2016)

(Domnul senator Cătălin-Daniel Fenechiu solicită cuvântul)

Rămâne, nu?


Dau cuvântul inițiatorului.

Avem? N-avem.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma.


Doamna Sirma Caraman:


- 25 -

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 393/2004 în

sensul completării situaților de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului aleșilor local,

respectiv pentru condamnarea, prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă pentru infracțiuni de

corupție sau de serviciu.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât are în vedere numai o parte

din soluțiile pe care le poate pronunța instanța de judecată în cadrul unui proces penal, necesitând o

analiză în ansamblu a dispoziției penale din Codul penal, precum și din legile speciale incidente.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor

prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și

validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună

cu propunerea legislativă.


Mulțumesc, domnule senator.


Domnul senator Fenechiu. Microfonul 2.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:


În numele Grupului PNL – ridicasem mâna, dar nu m-ați observat – , eu voiam să vă solicit ca

s-o retrimiteți la comisie, cu termen două săptămâni, că este, oarecum, pachet cu cealaltă și am putea

în două săptămâni să o actualizăm în așa manieră, încât să nu mai existe disfuncționalități pe ea.


Vă informez, conform procedurii, numai liderii de grup…

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Îmi pare rău, subiectul e bun, dar nu e oportun acum.

- 26 -

Alte intervenții.

Vă rog. Aveți onoarea.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:


Fac eu solicitarea, așa cum spuneți și dumneavoastră, în numele Grupului PNL, dar am o

rugăminte. La noi s-a spus deja pentru ce facem retrimiterea la comisie. Atunci când facem astfel de

solicitări și nu numai, ci și Guvernul, când solicită o procedură de urgență, haideți să și explicăm, într-o

frază, pentru ce facem lucrul acesta, pentru că așa se procedează.

Mulțumesc.



Vă supun la vot propunerea domnului senator Oprea, de retrimitere la comisie.


Cu 45 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect rămâne în

discuție, la vot.

Îmi cer scuze, domnule Oprea!

Alte intervenții?

Domnule senator Fenechiu, vă rog.

Dar interveniți pe lege acum. Pe procedură...

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Da, domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege,

fiind de părere că o creștere a integrității în funcția publică nu poate decât să crească transparența,

eficiența și încrederea românilor în administrația publică.

Noi apreciem că legea vine cu o soluție mai fericită decât până în momentul de față, astfel încât…

astfel încât elimină factorul uman, mai exact, elimină disfuncția dintre acele situații în care judecătorul, din

motive mai mult sau mai puțin obiective, interzice unui ales public local să ocupe o funcție sau nu.

În contextul în care alesul public local, fie că este primar, fie că este consilier, a săvârșit o faptă de

corupție sau o infracțiune de serviciu, noi suntem de părere că nu mai are ce căuta în funcția publică.

Vă mulțumesc.




Dacă nu sunt, vă supun votului raportul de respingere.

- 27 -


Cu 73 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, legea fiind respinsă.

Mulțumesc.

*

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind deconspirarea

activităţii întregului personal al Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al

regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. (L585/31.10.2016)


Inițiatori, dacă avem.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat – Ministerul

Justiției – Sofia Moț.


Doamna Sofia Mariana Moț:

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru următoarele considerente:

- De lege lata accesul la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și deconspirarea

Securității se fac în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la

propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.

- De asemenea, reglementările în vigoare permit accesul la dosarul de securitate și

reglementează condițiile în care se face desecretizarea și predarea către CNSAS a dosarelor de

securitate, cu luarea în considerare a necesității protejării acelor informații a căror dezvăluire ar fi de

natură a afecta securitatea națională a României.

Opinăm că nu poate fi susținută o reglementare care ar avea ca scop desecretizarea tuturor

dosarelor întocmite sau aflate în arhivele SRI, SIE și Ministerului Apărării Naționale, dar care nu au

fost predate până în prezent Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adică inclusiv

a acelor dosare care conțin informații clasificate care trebuie protejate în condițiile Legii nr. 182/2002.

Prin urmare, nu susținem propunerea legislativă.


Mulțumesc doamnei secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Raport asupra Propunerii legislative privind deconspirarea activităţii întregului personal al

Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al regimului comunist în România în

perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

- 28 -

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desecretizarea dosarelor fostei Securități

comuniste din România din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, aflate în arhivele SRI, SIE și

Ministerul Apărării Naționale.

Astfel, se dorește deconspirarea întregului personal și aducerea la cunoștința publică a

persoanelor care au făcut parte din această instituție a statului comunist.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.

Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017 a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte

raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice.




Vă rog. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În numele Grupului USR, v-aș ruga să retrimitem înapoi la comisie această inițiativă, pentru că

considerăm că, în forma actuală, nu poate fi adoptată, dar considerăm că forma ei poate fi ameliorată

pentru a răspunde unui deziderat al societății românești.


Mulțumesc domnului lider de grup – USR.

Dacă sunt și alte cereri.

Dacă nu sunt, vă supun la vot propunerea Grupului USR, de retrimitere la comisie.


Cu 41 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și 2 abțineri, respectivul proiect legislativ

rămâne în dezbatere.

Vă rog.


Vă rog. Microfonul central.


Stimați colegi,

Aș vrea să vă amintesc faptul că în Germania Comisia Gauck a hotărât deconspirarea totală a

întregii rețele a Stasi și a hotărât, practic, să înceapă de la zero orice ține de serviciile secrete.

- 29 -

România nu a mers pe această idee, încă de la început, din 1990, și știm cu toții că au fost

hopuri foarte mari, în primul rând în stabilirea principiului după care cetățenii care au fost victime ale

fostei Securități ca poliție politică au putut avea acces la fostul dosar…, la propriul lor dosar, limite în

măsura în care ei au putut să aibă acces la dosare colective în care au fost încondeiați sau de pe urma

cărora au avut de suferit.

În prezent există această lege de funcționare a CNSAS care a cunoscut mai multe modificări și

care încă îngreunează destul de mult accesul la informațiile despre fosta Securitate ca poliție politică.

Am observat, de asemenea, că există situații în care, atunci când CNSAS s-a exprimat cu privire

la necolaborarea unor persoane cu fosta Securitate, chiar în situația în care au apărut noi documente,

legea actuală nu permite CNSAS să se mai aplece asupra lor și, practic, se creează o discriminare între

cei cărora li s-a dat un verdict de necolaborare și cei cărora nu li s-a dat niciun verdict. Și această

discriminare are la bază accesul, de fapt, la documente, un acces care a fost foarte filtrat și restricționat

de diversele valuri de predări de documente de către serviciile secrete către CNSAS.

De asemenea, e totuși o situație foarte nefirească în ceea ce privește pe ofițerii care au lucrat

pentru fosta Securitate și care, după cum se vede și s-a constatat, sunt mult mai protejați decât

colaboratorii fostei securități. Iarăși, aici este un element de discriminare. Este foarte greu, de fapt, de a

afla identitatea unui ofițer și acest lucru nu e posibil decât în anumite situații foarte restrânse, în care el

apare într-un dosar individual al unei persoane care face o cerere, o plângere și, în cazul în care se

regăsește identitatea, ea este comunicată. De cele mai multe ori nu se ajunge la identitatea reală.

De asemenea, e destul de evident faptul că există o sensibilitate în societate, în societatea

românească, cu privire la persistența unor foști ofițeri și chiar a unor foști colaboratori ai Securității în

actualele structuri, în viața publică, în instituțiile statului, în organele de presă, în formatorii de opinie

și, deci, rămâne un subiect extrem de sensibil.

Credem că în actuala formă a legii, într-adevăr, inițiatorul nu face o distincție între așa-zisa

securitate națională, siguranță națională, lucrurile care țin de siguranța națională, și cele care țin de

activitatea de rutină a fostei Securități, dar credem că, chiar dacă această inițiativă legislativă nu va

putea să fie votată…


Domnule senator, trageți concluziile.


…credem că este nevoie de o altă propunere legislativă care să vină să răspundă tuturor acestor

preocupări legitime ale societății românești.



- 30 -

Dacă sunt și alte intervenții.

Vă rog, microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

Noi am votat cererea de retrimitere la comisie formulată de Grupul parlamentar al USR pentru

că această lege putea fi îmbunătățită. Și principiul din această lege este un principiu corect din punctul

nostru de vedere. Evident că, în forma actuală, în schimb, nu poate să devină lege pentru că cei care și

astăzi sunt activi sau acele informații care și astăzi sunt importante și folosite de către structurile de

specialitate nu pot fi divulgate, cred că e o chestiune logică. Dar legea putea fi îmbunătățită în

comisiile de specialitate, astfel încât, excluzând aceste categorii de persoane și de informații, principiul

să fie păstrat și să avem și noi – ceea ce va trebui să avem la un moment dat, dacă astăzi nu se poate –

să avem o deconspirare și o scoatere în evidență, în opinia și la cunoștința tuturor, a tuturor celor care

au lucrat în aceste servicii ale Securității, astfel încât Grupul UDMR la votul final se va abține.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.


Dacă nu mai sunt, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a

propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind


Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 21 de abțineri, raportul de respingere a fost

adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

*

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L29/27.02.2017)


Dacă avem inițiatorul. Nu avem, nu?

Mulțumesc.

- 31 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andreea, secretar de stat în Ministerul

Educației Naționale.

Aveți onoarea, stimate coleg. Microfonul 9.

Domnul Petru Andea – secretar de stat în Ministerul Educației Naționale:



Aș vrea să spun că această inițiativă legislativă prevede ca o parte din directorii și directorii

adjuncți din învățământul preuniversitar să fie desemnați prin alegeri colegiale la nivelul unităților

școlare, și nu prin concurs. Subliniez faptul că această inițiativă ar crea o breșă în regula generală care

se aplică în preuniversitar: că toate funcțiile didactice și de conducere sunt ocupate numai și numai

prin concurs.

Guvernul nu susține și nici nu poate să susțină această inițiativă, având în vedere că, cu puține

zile în urmă, Parlamentul a aprobat Ordonanța nr. 96/2016 care stabilește că ocuparea acestor funcții se

realizează prin concurs național, organizat prin inspectoratele școlare și în urma cărora directorul

semnează un contract de management educațional cu inspectoratul școlar județean și un contract

financiar cu primarul localității în care are reședința școala respectivă.

În consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și mai fac precizarea că domnul președinte trebuie să-mi dea un miel de Paște. Numele meu

este Andea, și nu Andreea.

Vă mulțumesc


Mulțumesc.

Îmi cer scuze, domnule secretar de stat. (Râsete, discuții în sală.)

Doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, doamna Andronescu. Vă rog, doamnă.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Comisia pentru învățământ a analizat, a luat în considerație și observațiile (pe aproape trei

pagini) pe care le-a făcut Consiliul Legislativ în ceea ce privește construcția legii. A luat, de asemenea,

în considerație faptul că tocmai ce aproape s-au încheiat concursurile pentru ocuparea funcțiilor de

directori, și mandatul este de patru ani.

Ca urmare, ținând seama de toate aceste considerente, vă propunem un raport de respingere.

Dacă va fi luată în considerare o altă abordare, cred că este potrivită altă abordare odată cu noua Lege

a învățământului.

- 32 -

Vă mulțumesc foarte mult.


Mulțumesc doamnei președinte Andronescu.

Vă rog, dacă sunt intervenții.

Dacă nu avem, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative și vă informez că propunerea a fost adoptată tacit

de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea

legislativă făcând parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă supun votului raportul de respingere.


Cu 86 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat,

propunerea legislativă fiind respinsă.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Întrucât am încheiat ordinea de zi, sunt dator să vă informez că, de la 18.15, avem sesiunea de

întrebări, interpelări, răspunsuri care va fi transmisă la radio. (Discuții în sală.)

Așa este programul, nu putem schimba programul – la 18.15, având o pauză binemeritată până

atunci.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreședinte al

Senatului.)

Doamna Laura-Iuliana Scântei:

Bună seara, stimați senatori!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat, de

astăzi, 10 aprilie 2017.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Lupu Victorel

pentru a susține interpelarea. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Victorel Lupu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare și o întrebare.

Interpelare adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.

- 33 -

Stimată doamnă ministru,

Programul „Casa Verde Clasic 2016 – 2017” a fost demarat în luna septembrie a anului

precedent. Cererile de finanțare s-au depus la agențiile județene pentru protecția mediului doar în

limita bugetului alocat pentru fiecare județ, iar la epuizarea sumei aferente sesiunii alocate județului

respectiv nu se mai primesc cereri de finanțare.

Acest program a stârnit un interes deosebit în rândul ieșenilor, mai ales în rândul tinerilor și

probabil că și la nivel național. De exemplu, chiar de la primele zile de depunere a dosarelor, la Iași,

oamenii au venit cu câteva ore înainte de începerea programului de lucru la Agenția pentru Mediu

pentru a putea să obțină o poziție cât mai bună.

Pentru operaționalizare, Administrația Fondului de Mediu, cu sprijinul Ministerului Mediului, a

pus la dispoziția agențiilor județene pentru protecția mediului o aplicație informatică web care permite

înregistrarea dosarelor pentru acest program în timp real.

Conform informațiilor care se găsesc pe site-ul Agenției Fondului pentru Mediu (ultima

actualizare – 24 octombrie 2016), la nivelul județului Iași au fost depuse 405 dosare, fiind solicitată

pentru finanțare o sumă de aproximativ 2,4 milioane de lei, din totalul de 3,07 milioane de lei alocate

județului. Suma disponibilă rămasă pentru alte finanțări este de 671 de mii de lei. Aceeași situație o

regăsim și la nivelul altor județe din țară.

Urmare unor solicitări primite la cabinetul parlamentar, vă rog să precizați dacă s-a încheiat

perioada de depunere a dosarelor, care este stadiul proiectelor care au fost depuse pentru dosarele

aferente județului Iași și când preconizați că se vor putea încheia contractele de finanțare pentru

proiectele eligibile.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Victorel Lupu, senator Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

Și vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, să adresez și o întrebare doamnei Sevil Shhaideh,

viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene,

obiectul întrebării privind „Arborarea drapelului României ca simbol național”.

Constituția României, republicată în luna octombrie 2003, în Titlul I – Principii generale, la art. 12

reglementează în mod imperativ că simbolurile naționale sunt: drapelul României, ziua națională a

României, imnul național al României, stema țării și sigiliul statului.

Legea nr. 75 din 16 iulie 1994, adoptată de Parlamentul României, reglementează în mod

unitar, la nivel național, în scopul de a se asigura o interpretare și aplicare uniformă a legii, arborarea

drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către

autorități și instituțiile statului.

- 34 -

Legea nr. 96 din 20 mai 1998, adoptată tot de Parlamentul României, proclamă ziua de 26 iunie

– Ziua Drapelului Național.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1157/21 noiembrie 2001, Guvernul României aprobă Normele

privind arborarea drapelului României, intonarea imnului și folosirea sigiliului cu stema României.

Am evidențiat doar norme juridice de natură constituțională, alte dispoziții din două legi

organice, precum și cele din hotărârea Guvernului privind arborarea drapelului României ca simbol

național și utilizarea altor simboluri naționale.

Doresc să reamintesc faptul că arborarea drapelului României în forma, cu dimensiunile,

modelul și intensitatea culorilor stabilite potrivit legii este obligatorie pentru toate autoritățile și

instituțiile publice cu sediul în România. Arborarea tricolorului cere o rigoare deosebită, pe care mulți

din cei implicați în acest act nu o cunosc sau o ignoră. Am văzut la instituții, la expoziții, în parcuri, la

benzinării și așa mai departe alte forme și dimensiuni ale drapelului României, iar intensitatea culorilor

lasă mult de dorit.

Suntem la mai puțin de o lună până la deschiderea sezonului estival 2017, când mulți cetățeni ai

altor state din Uniunea Europeană și din întreaga lume vor vizita România și la două luni și jumătate până

la ziua de 26 iunie, Ziua Drapelului Național, de aceea, vă întreb, stimată doamnă viceprim-ministru, dacă

se cunosc toate aceste elemente și dacă s-au dispus măsuri ferme pentru remedierea acestor situații

inacceptabile, chiar sancționarea celor vinovați pentru acțiuni sau inacțiuni săvârșite cu vinovăție, prin

care se încalcă norme constituționale, legale și regulamentare.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebit respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim, domnule senator.

Vă reamintesc că ședința de astăzi de interpelări, întrebări și răspunsuri este prezidată de

senator PNL – Iulia Scântei, asistată de secretarul PMP – Talpoș Iustin și domnul senator Țuțuianu

Adrian, senator PSD.

Continuăm cu doamna senator Hărău Eleonora-Carmen, din partea Grupului parlamentar al

PNL, pentru susținerea întrebării și interpelării.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Interesul meu se îndreaptă, în această săptămână, cu întrebări, două întrebări, și o interpelare

către Executiv, pe următoarele domenii: o întrebare adresată domnului ministru al sănătății, domnului

Florian-Dorel Bodog.

- 35 -

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 8 decembrie 2016, Institutul Național de

Cercetare „Cantacuzino” a trecut în subordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și

Inovare, în subordinea Ministerului Sănătății, prin aceasta înțelegându-se și patrimoniul, și personalul

aferent. Același act normativ a prevăzut ca finanțarea activităților desfășurate de institut să se realizeze

din venituri proprii și din subvenția acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Această schimbare de subordonare a fost argumentată pe motive de eficientizare, dar și pe

importanța deosebită a institutului, de a cărui funcționare corectă depinde sistemul național de sănătate

publică, influențând în mod direct securitatea națională a României. Chiar începând cu data

transferului, Institutul „Cantacuzino” a început și producția experimentală a unor loturi de vaccin

antigripal, urmând să demareze fabricarea a trei linii noi pentru vaccinurile diftero-tetanic, antirabic și

BCG. Potrivit estimărilor, investițiile în demararea noilor linii de fabricație se pot amortiza în

maximum doi ani și jumătate, condiția de bază fiind susținerea financiară a institutului în vederea

achiziției de tehnologii moderne, performante și recuplarea producției la procesul continuu de

cercetare-dezvoltare.

Dar, domnule ministru, vaccinurile lipsesc! Apreciez totuși faptul că vă implicați în asigurarea

stocurilor necesare de vaccinuri la nivel național, în special în problema imunizării populației școlare

și preșcolare. Din păcate, însă, după calculele comparative pe care le-am făcut – și veți constata, dacă

nu cumva ați făcut-o deja și dumneavoastră –, achizițiile internaționale sunt extrem de costisitoare în

raport cu economiile bugetare pe care le-ați putea realiza dacă vaccinurile ar fi produse în condiții de

maximă siguranță la Institutul „Cantacuzino”.

Având în vedere faptul că, astăzi, soarta institutului depinde în mod direct de voința

dumneavoastră și luând în considerare importanța strategică și pentru securitate națională a acestuia, vă

rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări:

- care sunt investițiile pe care le veți susține în anul 2017 la Institutul Național de Cercetare

„Cantacuzino;

- câte linii de fabricație și câte doze de vaccin va fi capabil să furnizeze pentru necesarul

național de vaccinare Institutul Național de Cercetare până în 31 decembrie 2017;

- în condițiile în care Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” are competențe și tradiții

în promovarea și furnizarea altor produse medicale, vă rog să precizați strategia ministerului în anii

2017 – 2018 pentru demararea producției de alte produse medicale;

- și, nu în ultimul rând, mă interesează să-mi transmiteți în scris, conform Regulamentului

Senatului, suma cheltuită de Ministerul Sănătății în anul 2017 pentru achiziția de vaccinuri care ar fi

- 36 -

putut fi produse de Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” (antigripal, diftero-tetanic, antirabic,

BCG etc.).

Sunt Elenora-Carmen Hărău, senator PNL și vă mulțumesc, cu respect.

Stimată doamnă președinte,

Cu îngăduința dumneavoastră, dacă permiteți, voi trece succint în revistă și cele două întrebări.


Vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulțumesc frumos.

În legătură cu doamna… doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu aș vrea să-i fac o interpelare.

Și ea se referă la „Costurile privind certificarea din oficiu a stagiului de cotizare”.

Pentru că, stimată doamnă ministru, potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, „Stagiul de cotizare se certifică asiguraților, din oficiu, o dată la 2

ani, de către Casa Națională de Pensii Publice și casele de pensii sectoriale.”. Recent, Casa Națională

de Pensii Publice a anulat o licitație demarată tocmai în acest sens, prin care se urmărea cumpărarea de

servicii de tipărire, împlicuire, preluare și transmitere a certificatelor către 7,5 milioane de asigurați.

Este important de precizat, așa cum am constatat în buget, faptul că Casa Națională de Pensii Publice a

evaluat această operațiune la 18,1 milioane de lei, fără TVA. Detaliile cu privire la participanții la

licitație, precum și motivele anulării licitației sunt deja în plan secundar, față de costurile unei

asemenea acțiuni la care Casa Națională de Pensii Publice este obligată prin lege. Însă, doamna

ministru, modalitatea electronică de atestare și urmărire a contribuțiilor individuale ar putea fi preluată

după exemplul asiguratorilor privați care operează segmentul Pilonului II cu costuri cu mult mai mici.

Mai mult decât atât, asigurații pot verifica în orice moment nivelul contribuțiilor, precum și cadența

plăților efectuate de propriul angajator.

Așa încât, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

- Nu cumva transmiterea pe cale poștală a certificatelor de atestare a stagiilor de cotizare

reprezintă o formă ascunsă de ajutor pentru Poșta Română care a pierdut tot mai mult din

competitivitate privind serviciile poștale?

- Aveți, vă rog, o analiză de tipul cost/beneficiu al informării asiguraților pe cale electronică

permanentă, versus câștigurile privind conformarea voluntară a angajaților cu privire la declararea

integrală a veniturilor de natură salarială?

- Și, în cele din urmă, doamnă ministru, veți încuraja Casa Națională de Pensii Publice să reia

licitațiile privind cumpărarea de servicii de tipărire, împlicuire și transmitere a certificatelor privind

- 37 -

stagiul de cotizare sau veți întreprinde demersuri prin care acestea să poată fi accesate online de către

toți cei interesați, aducând economii bugetare și efecte favorabile pe piața muncii?

Și, în al treilea rând, mă adresez domnului președinte al Curții de Conturi, domnului Nicolae

Văcăroiu, cu următoarea întrebare:

Curtea de Conturi a României, domnule președinte, a efectuat un control la Autoritatea de

Supraveghere Financiară și a constatat că angajații acestei instituții au beneficiat de salarii fără temei

legal, comparativ cu regulamentul de salarizare.

Decizia instituției dumneavoastră, contestată în instanță de către ASF, a fost validată de

instanță.

Din aceste motive, vă rog să mă informați, în scris, care au fost urmările deciziilor instanțelor

de judecată, ce rezultate au avut controalele Curții de Conturi cu privire la modul de ducere la

îndeplinire a acestor decizii și suma calculată ca prejudiciu, din care: care este suma recuperată. Și v-aș

mai ruga să-mi trimiteți instituțional copii după procesul-verbal și decizia Curții de Conturi, precum și

copii după deciziile tuturor instanțelor de judecată implicate în acest proces, acela de salarizare ilegală

a personalului din Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Vă mulțumesc cu respect.

Sunt senatorul Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal din Circumscripția nr. 22, Hunedoara.


Vă mulțumim, doamna senator.

În continuare, dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator

Coliban Allen.

Domnule senator.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am două întrebări.

Prima dintre ele e adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu,

prin care solicit „Informații privind standardele europene EN 16841-1:2016 și EN 16841-2:2016 pe

calitatea aerului”.

Întrebarea este formulată de mine, Allen Coliban, senator al Uniunii Salvați România, ales în

Circumscripția electorală nr. 8, Brașov.

Stimată doamnă ministru Grațiela-Leocadia Gavrilescu,

Ca urmare a dezbaterii publice organizată de Comisia pentru mediu în data de 29 martie a.c. pe

tema disconfortului olfactiv, dezbatere la care ați trimis reprezentanți, și a necesității unei inițiative

- 38 -

legislative care să rezolve problemele de acest fel din comunitate, concluzie cu care s-a încheiat

întâlnirea, vă solicităm sprijinul.

Pentru pregătirea acestei inițiative, vă rugăm să ne comunicați data estimativă la care veți

solicita către ASRO adoptarea ca standarde naționale a celor două cele mai recente standarde europene

în domeniu:

- EN 16841-1:2016 „Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field

inspection – Part 1: Grid method”;

- EN 16841-2:2016 „Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field

inspection – Part 2: Plume method”.

Solicit ca răspunsul să fie în scris.

Vă mulțumesc anticipat.

Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.

Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnului ministru

Marius Dunca, în nume propriu, din partea mea, Allen Coliban, senator USR de Brașov, obiectul

întrebării fiind: „Solicitarea de informații privind federațiile sportive naționale”.

Stimate domnule ministru Marius Dunca,

În spațiul media românesc au apărut recent date contradictorii privind diferite aspecte ce țin de

activitatea federațiilor sportive naționale.

În scopul clarificării acestor aspecte și în numele transparenței, vă rog să-mi comunicați

următoarele informații aferente fiecărei federații sportive naționale în parte, în formatul tabelar descris

în cele ce urmează:

- anul la care face referire raportarea;

- numele federației;

- numărul de angajați;

- finanțarea obținută de la MTS;

- finanțarea obținută de COSR;

- finanțări din alte surse;

- număr de cluburi afiliate;

- număr de sportivi afiliați (total, dintre care copii și juniori);

- număr de antrenori certificați (total, dintre care antrenori cu licențe/certificare internațională);

- discipline sportive individuale (enumerare);

- discipline sportive de echipă (enumerare);

- participări și rezultate la:

- campionate mondiale (pe fiecare disciplină în parte);

- 39 -

- campionate europene (pe fiecare disciplină în parte);

- campionate mondiale de copii și juniori;

- campionate europene de copii și juniori;

- alte competiții majore;

- jocurile olimpice (clasări la ultima ediție și cele mai bune clasări istorice, pe discipline);

- competiții interne;

- campionate naționale (cu număr de participanți pe disciplină/probă);

- campionate naționale copii și juniori (număr de participanți pe disciplină/probă);

- alte competiții majore organizate;

- obiectiv de performanță pentru anul curent și pentru următorii cinci ani.

Anexez un tabel, ca model de prezentare a datelor solicitate.

Vă rog să-mi prezentați datele aferente ultimilor zece ani (câte un tabel/an/federație).

Solicit ca răspunsul să fie în scris.

Vă mulțumesc anticipat.

Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.



Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnului senator Fejér László.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru susținerea interpelării.

Domnul Fejér László-Ődőn:


Interpelarea e adresată domnului ministru Pavel Năstase, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul interpelării: „Funcționarea Clubului sportiv de pe lângă Liceul Teoretic «Nagy

Mόzes», Târgu Secuiesc”.

În data de 10 noiembrie 2016, prin adresa sub numărul de înregistrare 21944/2016, Municipiul

Târgu Secuiesc trimite spre avizare Inspectoratului Județean Covasna Proiectul de hotărâre cu privire

la aprobarea organizării și funcționării rețelei școlare pentru anul 2017 – 2018 a unităților de

învățământ de pe raza municipiului Târgu Secuiesc, în conformitate cu procedura aprobată prin

Ordinul MECS nr. 5556/2015 referitor la emiterea avizului conform de la inspectoratul școlar în vederea

organizării rețelei școlare și în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, care

stabilește în sarcina autorităților administrației publice locale solicitarea emiterii avizului conform de la

inspectoratele școlare cu privire la reorganizarea rețelei școlare din raza de competență a acestora.

Prin adresa nr. 303/13.01.2017 a Inspectoratului Școlar al județului Covasna, acesta emite

avizul conform pentru rețeaua școlară care va funcționa în anul 2017 – 2018 în localitatea Târgu

- 40 -

Secuiesc. La capitolul III – Cluburi sportive, pct. 1 al anexei nr. 1 a acestui aviz, a fost aprobată

funcționarea Clubului Sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.

După obținerea avizului conform de la inspectoratul școlar, Consiliul Local al municipiului

Târgu Secuiesc aprobă Hotărârea de Consiliu Local nr. 12/2017 cu privire la aprobarea organizării și

funcționării rețelei școlare pentru anul 2017 – 2018 a unităților de învățământ de pe raza municipiului

Târgu Secuiesc, prin care, la capitolul III – Cluburi sportive, pct.1 al anexei nr. 1, este aprobată, printre

altele, și funcționarea Clubului sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.

Prin adresa Inspectoratului Școlar Județean sub nr. 1272/15.02.2017 se solicită abrogarea

reorganizării rețelei școlare din raza municipiului Târgu Secuiesc cu privire la transformarea Clubului

Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” în structura Clubului Sportiv Școlar Sfântu

Gheorghe.

Municipiul Târgu Secuiesc a formulat răspuns prin care a comunicat faptul că, prin Hotărârea

de Consiliu Local Târgu Secuiesc nr. 12/2017, a fost deja aprobată rețeaua şcolară pentru anul școlar

2017 – 2018, conform căreia Clubul Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” este

inclus ca parte integrantă în rețeaua școlară a municipiului Târgu Secuiesc.

Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar al județului Covasna a hotărât reorganizarea

rețelei școlare din localitatea Târgu Secuiesc, transformând Clubul Sportiv Școlar care funcționează pe

lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” din Târgu Secuiesc în structura Clubului Sportiv Școlar din

Sfântu Gheorghe, începând cu anul școlar 2017 – 2018.

Domnule ministru, în acest caz concret, Inspectoratul Școlar din județul Covasna a procedat

potrivit legii sau nu?

Senator Fejér László-Ődőn

Mulțumesc frumos, domnule președinte.


Mulțumim și noi, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului senator Lungu Vasile,

pentru susținerea interpelării.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Vasile-Cristian Lungu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar

obiectul interpelării este: „Capitalizarea Companiei Naționale «Poșta Română» S.A.”.


- 41 -

În ultimii ani, Compania Națională „Poșta Română” a acumulat datorii de peste 45 de milioane

de euro din cauza unui management defectuos. Aceste datorii constau în amenzi date de către Consiliul

Concurenței, dar și datorii ale Poștei către stat.

Anul trecut a fost pregătită o capitalizare a Poștei Române, proces în care Guvernul României a

alocat, în noiembrie 2016, 172 de milioane de lei pentru Ministerul Comunicațiilor și Societății

Informaționale, în principal pentru capitalizarea Companiei Naționale „Poșta Română”. Fondul

Proprietatea, al doilea acționar, urma să participe cu 25% din capitalizarea totală. Acești bani trebuiau

să acopere amenzile primite și datoriile pe care le are Poșta, iar compania urma să fie listată la bursă.

Însă, acționarul minoritar, respectiv Fondul Proprietatea, a refuzat participarea la Adunarea Generală a

Acționarilor și a cerut garanții suplimentare pentru a se implica în acest proces. Însă, acest lucru

contravine Legii nr. 31/1990, care spune că, în general, procesul de capitalizare vine prin dorința

părților și nu poate fi garantat suplimentar. Așadar, situația este următoarea: statul a făcut demersurile

necesare, a alocat banii, dar Fondul Proprietatea a întârziat capitalizarea prin refuzul de a participa la

adunările generale ale acționarilor și prin solicitarea unor garanții suplimentare.

În acest moment, procesul de capitalizare este în așteptare și este singura soluție pentru salvarea

companiei.

Prin urmare, domnule ministru, dați-mi vie să vă adresez următoarele două întrebări:

1. Care este stadiul procesului de capitalizare în prezent?

2. Se va finaliza acest proces în anul 2017?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator Cristian Lungu Vasile


Mulțumim, domnule senator.

Continuăm cu doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru

susținerea interpelării.

Doamna senator, aveți cuvântul.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Distinși colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul interpelării se intitulează: „Dacă se poate și o altfel de evaluare.”.

Stimate domnule ministru al justiției,

- 42 -

Am luat la cunoștință de conținutul raportului dumneavoastră privitor la evaluarea conducerilor

DNA și Parchetului General în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 13/2017, precum și comentariile

foarte diverse care i-au urmat, dar în această interpelare... nu a avut niciun conținut concret și nu la

aceasta mă refer.

O problemă care ține strict de managementul celor două instituții este caracterul festivist al

prezentării unor rezultate mirobolante despre urmăriți, încătușați și arestați cu ocazia așa-ziselor

bilanțuri. Cu aceste prilejuri intenționat create se organizează un fel de festival național la care iau

parte, ascultă dări de seamă laudative și exprimă felicitări autoritățile statului, începând cu însuși

președintele, flancat, până în acest an, de șefii serviciilor de informații și alte notabilități. Am impresia

că se asistă la un bilanț grotesc din anii ʼ80, când se prezentau rezultatele excepționale din industria

chimică în contul imaginii tovarășei academician, precum și raportarea recoltelor miraculoase din

agricultura socialistă, spre satisfacția secretarului general.

Nu am înțeles rostul unor astfel de sărbători ale bilanțurilor de cătușe și arestări ale DNA și ale

Parchetului General, decât acela de a ridica în slăvi conducerea celor două-trei instituții performere în

lupta împotriva chiaburimii, pardon, a corupților. De obicei, așa-zisele bilanțuri sunt precedate și

urmate de lungi interviuri în care performerii cătușelor și arestărilor se autotămâiază cu nesfârșite

laude de sine.

Din perspectiva celor prezentate mai sus, consider că se poate realiza și o altfel de evaluare, cu

alte concluzii decât cele de până acum, a managementului celor două instituții. În legătură cu acestea,

aș dori să cunosc punctul de vedere al ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentați și, cu tot

respectul, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, din Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.


Vă mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Mario Oprea.


Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Urgentarea construcției Autostrăzii Craiova-Lugoj”.

Domnule ministru,

Pentru a putea vorbi la modul real de investiții cu capital străin în zona Olteniei și de

prosperitatea economică a Craiovei este nevoie de o infrastructură bine pusă la punct și funcțională cât

- 43 -

mai repede. Anul 2030 este un termen mult prea îndepărtat pentru realizarea autostrăzii Craiova-Lugoj

care înțeleg că, în virtutea unei diferențe de cost, va fi proiectată ca un drum expres, conform Master

Planului General de Transport. Vă reamintesc că această rută este o urgență, dat fiind faptul că ea

conectează centrul industrial Craiova cu vestul României și Ungaria, și restul Europei. În coroborare

cu Pitești – Craiova, ruta asigură conexiunea cu restul Europei. Este de nepermis ca activitatea marilor

companii din Dolj să fie îngreunată la nesfârșit de problemele de transport tratate până acum doar cu

promisiuni și superficialitate. Craiovenii și nu numai au nevoie de un coridor spre Europa, pentru ca

harta de dezvoltare a Olteniei să nu existe doar pe o hârtie.

Ținând cont de datele problemei – care nu au fost străine niciunui guvern PSD –, care este

soluția pe care o propuneți cu specialiștii în domeniu pentru ca lucrările la tronsonul Craiova-Lugoj să

demareze mai devreme de anul 2020?

Sunt Mario-Ovidiu Oprea, senator al Partidului Național Liberal din partea județului Dolj.

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.

Continuăm cu domnul senator Fălcoi Nicu, din partea Grupului parlamentar al USR.


Domnul Nicu Fălcoi:


Am o interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Grațiela

Gavrilescu, și două întrebări.

Voi începe cu interpelarea.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

România, ca, de altfel, și alte state europene, este, mai nou, ținta prospecțiunilor care vizează

exploatarea hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale, cel mai celebru fiind cazul sondei de

exploatare amplasată de Chevron la Pungești, în județul Vaslui.

Dacă exploatarea convențională a hidrocarburilor presupune identificarea concentrației de

gaz/petrol și extragerea combustibililor fosili cu impact relativ redus asupra mediului, în ceea ce

privește tehnologiile neconvenționale, acestea presupun foraje orizontale la mare adâncime cu scopul

dizolvării rocii, pe suprafețe foarte mari, pentru eliberarea hidrocarburilor dispersate în rocă. Practic,

se amestecă o cantitate uriașă de apă cu un cocteil de sute de chimicale – lichidul de fracturare astfel

rezultat constituie o amenințare majoră atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru activitățile

agricole adiacente.

- 44 -

Fracturarea hidraulică a fost interzisă în țări europene precum Franța, Germania sau Bulgaria,

dar se practică pe scară largă în Statele Unite ale Americii, fiind facilitată de mai mulți factori:

- densitatea redusă a populației în zonele unde s-au utilizat tehnologii neconvenționale;

- politica specifică Statelor Unite ale Americii prin care resursele subsolului aparțin

proprietarilor de terenuri;

- legislația permisivă, alături de lipsa de reglementare în domeniu.

Efectele negative ale fracturării hidraulice în Statele Unite ale Americii sunt:

- acvifere distruse sau contaminate;

- peisaje mutilate de numărul mare al sondelor care trebuie să capteze hidrocarburile ce ies

necontrolat la suprafață (spre deosebire de tehnologia convențională de extracție, unde combustibilii

fosili sunt concentrați în pungi specifice);

- cutremure;

- lichid de fracturare deversat în râuri sau lăsat să se evapore din bazine uriașe, conducând la

ploi acide;

- infrastructură rutieră afectată.

Pe termen mediu și lung, exploatarea hidrocarburilor prin fracturare hidraulică are un impact

economic negativ datorită următorilor factori:

- apa dulce reprezintă una dintre cele mai prețioase resurse, o singură fracturare hidraulică

presupune utilizarea a milioane de litri de apă amestecată cu o supă de substanțe toxice;

- redevențele rezultate ca urmare a exploatării hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale

nu acoperă costurile cu refacerea infrastructurii rutiere afectate (astfel de zăcăminte de gaze sau petrol

de șist se epuizează în maximum cinci ani);

- costurile de întreținere a sondelor dezafectate pentru prevenirea accidentelor (scurgeri de

hidrocarburi în pânza freatică);

- interesele agricultorilor sunt afectate negativ de o manieră iremediabilă.

Astfel:

Se justifică sacrificarea bunului comun reprezentat de rezervele de apă potabilă pentru

contaminarea cu un cocteil de sute de chimicale ascunse opiniei publice sub rezerva secretului

industrial?

Se justifică mutilarea peisajului cu sonde la o densitate sensibil mai mare față de exploatarea

convențională?

Se justifică riscul de cutremure asociate cu dizolvarea extinsă a rocilor?

Se justifică sacrificarea agriculturii (care se practică de sute de ani în Câmpia de Vest) pentru

exploatarea intensivă, de maxim cinci ani, a gazelor de șist?

- 45 -

În acest context, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi transmiteți un răspuns scris, din care

să rezulte în ce fel este monitorizată calitatea apei în Câmpia de Vest, în contextul amplasării unei

sonde în proximitatea comunei Dudeștii Vechi și dacă s-a făcut o analiză a impactului negativ al

activităților de exploatare a hidrocarburilor, raportat la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii în zonă.

De asemenea, în ce fel este monitorizată de către statul român activitatea de exploatare/explorare

neconvențională a hidrocarburilor în Voivodina, în contextul acviferelor comune cu Serbia, cu impact

direct asupra calității apei din Câmpia de Vest și, implicit, asupra activităților agricole?

Cu deosebită considerație, solicit răspuns în scris.

Senator Nicu Falcoi

Mai am două întrebări scurte.

Prima întrebare, adresată Ministerului Muncii și Justiției Sociale, doamnei ministru Lia Olguța

Vasilescu.


Incubatorul de afaceri pentru cadre militare disponibilizate din județul Timiș a fost înființat în

baza Hotărârii de Guvern nr. 1115/2003 privind transmiterea unor imobile, proprietate publică a

statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Muncii,

Solidarității Sociale și Familiei, pentru ANOFM și a contractelor pentru furnizarea serviciilor de

incubator de afaceri nr. 434/11.05.2004 și 1288/18.04.2007. Misiunea Incubatorului de afaceri pentru

cadre militare disponibilizate constă în sprijinirea reintegrării pe piața muncii, în principal, a cadrelor

militare, dar și a personalului civil disponibilizat din armată, în conformitate cu aptitudinile și

aspirațiile proprii.

Dacă în perioada 2003 – 2004 incubatorul a avut susținere financiară BIRD, începând cu anul

2005, acesta se autosusține financiar.

Întrebare: se mai dorește menținerea serviciilor de incubator de afaceri prin prelungirea

contractului de furnizare de servicii de tip incubator de afaceri, astfel încât să se asigure continuitatea

activității firmelor incubate și, implicit, a incubatorului de afaceri?

Menționez că răspunsul cu privire la decizia legată de prelungirea Contractului nr. 1288/2007

este necesar și urgent în gestionarea activităților curente legate de serviciul de incubator de afaceri,

precum și pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale vizavi de firmele incubate.

De asemenea, această decizie este foarte importantă pentru firmele incubate al căror sediu

social expiră în termen scurt și a căror activitate este blocată datorită acestei incertitudini.

Și încă o întrebare adresată, de data aceasta, Ministerului Sănătății, domnului Florian-Dorel

Bodog.

Domnule ministru,

- 46 -

Având în vedere situația inacceptabilă în care se află un număr semnificativ de antreprenori din

județul Timiș, cărora, de peste doi ani, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș nu le-a restituit

sumele datorate pentru rambursarea indemnizației pentru concediul pre și postnatal al angajatelor, vă

rog să-mi răspundeți la întrebarea următoare: care sunt motivele pentru care aceste rambursări nu au

avut loc în timp util și care este calendarul pentru soluționarea cererilor de rambursare asumat de Casa

Națională de Sănătate și de Ministerul Sănătății?

Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.

Cu stimă, senator Nicu Fălcoi.

Vă mulțumesc.



Din partea Grupului parlamentar al PMP, are cuvântul domnul senator Ionașcu Gabi pentru

susținerea interpelării.

Domnule senator.

Domnul Gabi Ionașcu:


De fapt, este vorba de o interpelare și o întrebare.

Interpelarea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Florian-Dorel Bodog, din

partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23, Ialomița.

Obiectul interpelării: „Legea nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și

luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de

persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de

la Brașov din noiembrie 1987, completată și modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014,

respectiv art. 5 alin. (1) lit. g) și h), publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 20 iulie 2004, cu

completările și modificările ulterioare”.


Urmare aplicării prevederilor Legii nr. 341/2004, modificată și completată prin Ordonanța

Guvernului nr. 95/2014, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 prevăzuți la art. 3

alin. (1) lit. b) li se acordă drepturile prevăzute de la art. 5 alin. (1), inclusiv cele de la lit. g) și h).

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria

Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004, la art. 36, se prevede aplicarea drepturilor

eroilor-martiri și luptătorilor care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989,

drepturi ce ar fi trebuit puse în acord cu Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței

- 47 -

medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru toate categoriile de beneficiari de

luptători prevăzuți, așa cum spuneam, la art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 95/2014.

În fapt, la audiența din data de 5 aprilie 2017, la cabinetul subsemnatului, senator Ionașcu

Gabi, domnul Papuc Vasile, cu domiciliul în Slobozia, beneficiar al Certificatului seria LRM -P

nr. 00184/24.01.2007, confirmându-i-se titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției române din

decembrie 1989 – luptător remarcat prin fapte deosebite”, arată că nu beneficiază de drepturile de

asistență medicală, întrucât, prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014, la art. 4 alin. (2) – (5), persoanelor

nominalizate la art. 3 alin. (1) lit. b), pct. 4, nu li se mai acordă indemnizații lunare reparatorii.

În situația în care pentru această categorie de luptători pentru victoria Revoluției române din

decembrie 1989, Casa pentru Asigurări de Sănătate este pusă în situația de a nu putea încasa sumele

pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care nu realizează alte venituri.

În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să întreprindeți toate măsurile necesare privind

asigurarea drepturilor persoanelor prevăzute de Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și

luptătorii care au contribuit la victoria Revoluție române din decembrie 1989, precum și față de

persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la

Brașov din noiembrie 1989, completată și modificată cu Ordonanța nr. 95/214 art. 5 alin. (1) lit. g) și h).

Vă rugăm, răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris.

Vă mulțumesc.

Întrebare. Întrebarea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, doamnei ministru Carmen-

Daniela Dan, din partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția electorală nr. 23.

Obiectul întrebării: „Legea-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 877/2010, respectiv Ordonanța de

urgență nr. 8/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte

măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 925/2014, respectiv Hotărârea

Guvernului României nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară reglementat în

plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 15/2017, și Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.

S629/2008 pentru aplicarea prevederilor legale referitoarea la salarizarea polițiștilor”.


Urmare unei audiențe din data de 31.03.2017 la cabinetul senatorial Ionașcu Gabi din Slobozia,

reprezentanți ai Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ialomița au solicitat

sprijinul privind clarificarea aplicării unitare a prevederilor legale referitoare la salarizarea polițiștilor

din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.

În susținerea cererilor acestora, au invocat prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 art. 13 din

anexa nr. VII – „Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și siguranță

- 48 -

națională”, respectiv prevederile alin. (2) referitoare la „Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al

ordonatorului principal de credite”, norme care nu au fost aplicate salariaților din cadrul

Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.

Întrebare: dacă normele de aplicare a prevederilor legale au fost emise și sunt în concordanță cu

prevederile legale actuale privind salarizarea personalului din apărare, ordine publică și siguranță

națională.

A doua parte a întrebării: dacă aceste norme au fost aplicate unitar și personalului din cadrul

Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.

Vă rugăm, răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris.

Vă mulțumesc.




Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Toma Cătălin,

distinsul nostru coleg.

Aveți cuvântul.

Domnul Cătălin Dumitru Toma:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Dați-mi voie să adresez o întrebare domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice, din

partea mea, Circumscripția electorală nr. 41, Vrancea, Grup parlamentar PNL.

Domnule ministru,

Hotărârea de Guvern nr. 807/2014 a fost dată pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat

având ca obiect stimularea investițiilor cu impact major în economie. Se bate moneda pe dezvoltarea

societăților cu capital românesc, dar, în 2016, aceste ajutoare au mers către societățile cu capital străin,

ca și în anii anteriori.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, dacă nu este oportună modificarea

criteriilor de acordare a acestor ajutoare.

Propun introducerea unui criteriu prin care să se țină cont de zona în care își desfășoară

activitatea firmele, prioritate având cele din zonele defavorizate. Pot da exemplul companiei Vrancart

Adjud, Vrancea, care este motorul unui întreg oraș și care, cu toate că i-a fost respinsă cererea de

ajutor de stat, a înregistrat o creștere a acțiunilor la bursă. De asemenea, propun ca verificarea

dosarelor să se facă pe măsura primirii lor, nu după trei luni și, nu în ultimul rând, să se țină cont dacă

firmele aparțin unui grup care a beneficiat deja de ajutoare.

Vă mulțumesc mult.

- 49 -

Solicit răspuns scris și verbal.

Dați-mi voie să profit, doamna președinte, de faptul că avem ascultători, și anume să le urez, în

preajma sărbătorilor de Paști, un Paște fericit și tot ceea ce-și doresc tuturor românilor, oriunde s-ar

afla dumnealor!

Vă mulțumesc mult.


Vă mulțumim, domnule senator, și pentru urări.

Din partea Grupului parlamentar al USR, are cuvântul domnul senator Dan Lungu pentru

susținerea interpelării sau întrebării.

Domnule senator.

Domnul Dan Lungu:

Bună seara, doamnă președinte de ședință!

Dragi colegi,

Am o întrebare adresată domnului Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul

Centenar.

Întrebarea este adresată de mine, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24, Iași, Grupul

parlamentar al USR.

Obiectul întrebării: „Situația «comitetului apolitic» pentru gestionarea Programului

manifestărilor dedicate Centenarului”.

Stimate domnule secretar de stat,

Unul dintre obiectivele asociate Centenarului în Programul de guvernare 2017 – 2020 este

acela de constituire a unui „comitet apolitic” care să gestioneze Programul manifestărilor.

Întrebarea ce v-o adresez este următoarea: care este stadiul constituirii acestui organism și cine

va face parte din acest „comitet apolitic”?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24, Iași



Pentru data de 10 aprilie, au mai fost înregistrate următoarele interpelări de către senatorii: Ilea

Vasile, Chisăliță Ioan-Narcis, Nicoară Marius-Petre, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Caracota Iancu,

Pârvulescu Eugen, Pauliuc Nicoleta, Chițac Vergil, Stângă George-Cătălin, Dinică Silvia, Presadă

Florina-Raluca, Mihail Radu-Mihai, Goțiu Remus Mihai, Iriza Scarlat.

- 50 -

Și următorii colegi senatori au înregistrat pentru ședința de astăzi, 10 aprilie, întrebări: Avram

Nicolae, Federovici Doina-Elena, Silistru Doina, Smarandache Miron-Alexandru, Pavel Marian, Toma

Cătălin… a susținut colegul, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu, Stângă George-Cătălin, Șoptică

Costel, Popa Cornel, Cîțu Florin-Vasile, Țapu Nazare Eugen, Presadă Florina-Raluca, Goțiu Remus

Mihai și domnul senator Cseke Attila-Zoltan.

Cu privire la răspunsurile înregistrate la întrebări și interpelări formulate anterior de către

senatori, au fost înregistrate astăzi răspunsuri primite de la:

- Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru

doamna senator… Siminica Mirea.

- de asemenea, de la același minister, pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma;

- de la Ministerul Afacerilor Interne, tot pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma.

- de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru Siminica Mirea.

Răspunsuri la interpelări au fost comunicate de către Ministerul Transporturilor domnului

senator Lungu la interpelarea adresată anterior.

Declarăm închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 10 aprilie 2017.

Vă doresc o seară frumoasă tuturor!

Ședința s-a încheiat la ora 19.10

Date post:	21-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A · 2017. 4. 18. · - Lege pentru completarea art.12 din Legea educaţiei...

Documents