Administraţia Cluj Reg. Maria 14 :-: TELEFON 1 2 4 :-:
Anunţurile se pri-me.şc după tarif. Librăria Anca
Cluj, Piaţa Unirii 32.
Alexandru Anca. I
A
D E P E N D E N
Abonament : Pe un an Lei 1 6 0 -
Pe VJ a" » 8 0 ' —
Pe V . an „ 4 0 —
Pentru Străinătate : Pe un an Lei 3 2 0 - —
Pe V » a n „ 1 6 0 — Pe V . an „ 8 0 —
Pentru America Pe un an 2 dolari
Manuscrisele nu se înapoiază.
Un exemplar 3 Lei.
La deschiderea Parlamentului D a t o p i a ° P « U ' « I
Săptămâna viitoare, pe dealul mitropoliei din Bucureşti, iar, va începe să se scurgă interminabilul trăsurilor, ce va duce pe reprezentanţii naţiunei române în Parlamentul, unde se plămădeşte soarta naţiei noastre.
Iar vor începe discuţiunile, unele cu caracter personal în care patima politică, iese la iveală în toată amplitudinea sa, altele cu caracter de interes general din care însă nu lipseşte complect revirimentul şi pasiunea concepţiei de partid.
In faţa parlamentului se vor discuta validările alegerilor delà Dej şi Galaţi.
La Dej guvernul a fost învins; iar la Galaţi învingător.
Validarea alegerei delà Dej va ocaziona o aprigă discuţie, date fiind precedentele. Dl Aurel Dobrescu delà înălţimea tribunei parlamentului, va ridica grave a-ctizaţiuni contra guvernului, ce-a violentat voirrţa poporană din jud. Solnoc-Dobâca.
După câte am fost informaţi la Galaţi alegerea a fost ceva mai liberă. Totuşi şi cu ocazia validării acestei alegeri, nu vor lipsi învinuirile, pe cari opoziţia le va debita pe comptul guvernului.
Validările acestor două alegeri vor fi motive de dispută a-prigă, de patimă politică, dar şi d£ scoaterea la iveală a multor ilegalităţi, comise în dispreţul voinţei suverane a poporului.
Parlamentului ce se redeschide, îî revin multe sarcini grele.
Astfel el are misiunea istorică de a ridica p^rintr'o lege mitropolia din Bucureşti, la rangul de Patriarchie.
Tot sub oblăduirea acestui Parlament se vor înfăptui două legi de o importanţă extremă şi de o marcantă valoare pentru vitalitatea armonică a neamului nostru : legea administrativă şi legea electorală.
Legea administrativă este menită să reorganizeze ţara noastră, pe arondismente, potrivit stărilor etnice existente.
Legea electorală are datoria, ca pe viitor să garanteze buna rânduială în alegeri şi să evite fraudele, ce au compromis concepţia de partid politic în ţara românească.
* * Pe dealul mitropoliei din Bu
cureşti, se făuresc legile. Dar într'un stat cult nu înseamnă totul legiferarea, ci aplicarea legilor existente.
De aceea, ar fi necesară o lege specială, care să garanteze stricta aplicare a normelor de conducere în cadrul legal.
Românismul de vre-o 3 ani încoace trăeşte două falimente, ca
I-au atins dureros. Pe de-oparte falimentul economic ce se înăspreşte din zi în zi, de altă parte falimentul moral ce ne apasă din greu.
Pentru evitarea acestor două rele primordiale din alcătuirea noastră de stat, Parlamentul, are datoria să intervină.
Aşieptăm legi cari să efte-nească traiul. Cari să repue în stadiu normal valorile economice
J zdruncinate. Cari să facă posibil I traiul nevoiaşilor şi a tuturor celor
ce muncesc din greu. Căci altfel ne ducem pe râpă.
. Şi Parlamentul ce se redeschide trebue să aducă armonizarea interesului public cu cel privat. Nu prin sporirea impozitelor, ci prin efienirea vieţii vom a-junge la un traiu omonesc.
M. D.
şi dl ministru Lapedatu In cadrul unor declaraţiuni făcute
ziarului „Viitorul", dl Lapedatu ministrul ar telor şi cultelor, consideră conferinţa ardeleană deia Cluj ca pe o manifes tare regionalis tă . Şi face a-ceas tă afirmaţiune, pornind delà faptul că în aceas ta consfătuire, s'a preconizat formarea unui „bloc arde lenesc" .
La această întrunire dl Oct. G o g a a propus intrarea tuturor fruntaşilor vieţii politice din Ardeal în partidul poporului : iar dl Bogdan-Duică , a preconizat un guvern d e concentrare , rezul ta t al unor alegeri l ibere.
Arr.bele soluţii nu sunt regionaliste.
Şi mai e ceva. Conferinţa a r d e leană, ^ i o s t o întrunire , în care să se discute contradictoriu, modalităţile eşirei din i m p i s a vieţii politice ardelene. Ori, faptul că această consfătuire s'a ocupat numai de problema politică a unui ţinut nu în seamnă , că această conferinţă nu a ţintit şi ia interesele genera le ale românismului .
Confeîinţa ardeleana a fost un aviz. necesa r şi oportun, dat oamenilor politici delà Bucureşt i .
Şi aceşt i oameni politici au datoria să ţie seama de s o l u ţ i e p ropuse la Cluj , ca unele ce reprezintă năzuinţa politică a Ardeala lui .
Procedura Civilă. In curând va apare „Proce
dura Civilă Ardeleană" de Dr. Tudor Moisii în editura Anca. Această carte constitue un eveniment marcant pentru toată lumea juriştilor din ţară.
* Imprimate Advocaţiaîe librăria Anca.
la
S ă p t ă m â n a viitoare se redeschide par lamentul .
In actualul iposhis, însă, opoziţia nu ponte face faţa blocului guvernamental . Căci acest-; covârşeşte numeric forţele opoziţ ioniste.
Deaceea o pr imă datorie a opoziţiei stă în aceea că se se unească . Viribus uniîis, opoziţia, mai curând p o a t e face faţă tentat ivelor guve rnamen ta l e .
O opoz ; ţ ie unita este chezăşia unei bune colaborări ia opera legislativă ce se pregăteş te . Şi această unire e s t e cu a tâ t mai imperioasă, cu cât sunt în joc proec te de legi vitale pentru alcătuirea noastră de stat.
Noi credem că unirea opoziţiei în actuala s tare este o necesitate imperativă.
D e a c e e a o preconizăm şi susţ i nem şi înfăptuirea ei.
Ieeas*ea dlui Camiilo de Angelis
Maestrul Camiilo de Angelis ne părăseşte .
Se duce în Italia u n d e a fost numit ca primvioîoncelist la opera din Tor ino.
Dl Camii lo de Angel is este o figură foarte bine cunoscută de către publicul clujan care 1-a aprecia t şi ca profesor distins la Conserva toru l din localitate şi 1-a cunoscut şi ca p e un abil mânui tor al violoncelului, la concertele date d e D-sa şi la Opera R o mână .
A venit la Conservatorul din Cluj delà Craiova, u n d e a fost a d u s în 1911 de către marele t enor Gabr ie-lescu. In ultimul t imp fusesese făcut cetăţean român. Cunoscă to r adânc al Occidentului , ca unul ce a călătorit pela Roma, Par is şi Berlin, a adus cu D-sa Ia noi în ţară şi un suflu din felul d e a concepe muzica a ţărilor civilizate şi cul te .
Dl de Angelis va duce însă în ţara sa şi desgustul pentru unele a p u cături respingătoare din România . Căci ca tedra sa a fost încredinţată altuia, care s'a bucurat mai mult de favorul politicianismului strămt.
Se duce în ţara portocalilor şi Iasă în urma sa un goi destul de simţit de lumea noastră muzicală.
Bacalaureatul In consiliul de miniştri ţinut
Marţi după amiazi la Bucureşti, dl dr. C. Angelescu, ministrul in-strucţiunei publice, a cetit proec-tul de lege pentru reînfiinţarea bacalaureatului în învăţământul secundar de băeţi şi fete.
Acest act nou legislativ, îşi întemeiază necesitatea, pe faptul ca să se facă în viitor o mai severă selecţiune a elementelor ce au a tréce la Universitate. Aceasta deoarece delà începutul războiului încoace s'a constatat că pe lângă tineri bine pregătiţi s'au introdus în Universităţi şi ele
mente cu cunoştinţe insuficiente. Proectul de lege amintit mai
cuprinde şi dispoziţiuni ce ţintesc Ia înăsprirea examenului de finea clasei a IV-a pentru trecerea în cursul superior.
Examenul de bacalaureat va fi introdus şi în şcolile minoritare şi se va trece în limba minorităţii respective, exceptând geografia, istoria şi limba română, obiecte la cari bacalaureatul se va. ţine în româneşte.
Pentru ca Universităţile să primească pe viitor elemente bine pregătite, introducerea acestui e-xamen era o necesitate organică pentru bunul mers al şcoalelor noastre.
C r o n i c a a r t i s t i că .
Când vine viforul de Gh. Tâtărăscu.
Pent ruca o operă teatrală să t răiască, t rebue să f ; e animată d e un conflict real. Conflictul, ca atare, e s t e pivotul în jurul căruia t r ebue să g ra viteze întregul anturaj al unei piese teatrale. Crea ţ iunea teatrală lipsită de conflict es te moar tă . Ea n 'are nervul necesar acţiune!, n 'are nervul energiei.
Şi tocmai aces ta e s t e cazul cu piesa dlui Tă t ă ră scu .
Radu Căndea , un îmbogăţit căruia viaţa i-a dat totul, fără ca el în schimb să-i dea ceva , care a căuta t toate plăcerile traiului pământesc , a junge în timpul războiului se rgent . El, deprins cu altă viaţă nu poa te suporta g r eu tăţile ineren te vieţii militare p e timpul campaniei . De aceea la îndemnul, a-mantei sale dezer tează şi e pr ins mai apoi. Insă, văzând pe camaradu l său d e arme că moare jertfit pe altarul patriei, C â n d e a r e n a ş t e sufleteşte şi d u p ă pilda camaradului său, îşi dă şi el viaţa pe frontul u n d e se p lămădea uni ta tea noastră naţ ională.
Artiştii s 'au achitat bine în rolurile încredinţa te . Insă nu i-a ajutat piesa. Căci ea nu a r e ' ac ţ iunea vie, care să facă personagii le , să t răiască.
Decor mult, sune t de fanfare, pompă , la atât se reduce lucrarea dlui Tătărescu.
încolo nimic mai mult.
P iesa dlui T ă t ă r e s c u nu es te m e nită să rez is te t impului . O operă care să în t rupeze încleştarea f-rrnată, cu în t reg substratul său psichologic, ar fi trebuit, să aibă cu totul altă factură.
P e pseudo-conflictul re a'iz it d e autor, însă, în nici-un caz nu se putea schit i g randioasa e p o p e e a veacului al XX-lea, A.
— In cu rând va apare în editura librăriei A. Anca o lucrare datori tă dlui Mai in Dragnea s tudent în drept şi publicist intitulată : „Grigore Ale-xandrescu ca exponenta! ideii naţionale".
— In curând va a p a r e în edi tura licrăriei A. Anca „Domnul Pr imar" piesă popora lă în 3 acte d e Nicolae Ţinţar iu .
în San-Pietro „poar ta cea sfântă". De atunci, anul sfânt a început. Pelerini catolici de p e cuprinsul întregului pă mânt vor întră prin „porta S a n t a " care se deschide din 25 în 25 d e ani.
Pelerini vor vedea minunea catacombelor, în cari în epoca păgână au suferit martiriul, aţâţi mucenici pe altarul credinţei creşt ine.
Iar Românii ce vor merge la Roma, vor avea prilejul, să se înfrăţească cu lucruri aminti toare din trecutul nostru isteric.
Delà opera româna W l n j Conducerea slabă a operei române
din Cluj, a făcut ca în ultimul t imp, să nu mai fie la spectacole decâ t un public destul d e res t râns . Faptul că opera din Cluj s 'a anchilozat în t re aceiaşi artişti şi a reprezen ta t continu aceleaşi lucrări, a ocazionat redusa reţetă ce a marcat-o în zilele din urmă.
Pen t ru o re împrospă ta re a reper toriului, în curând se va juca pe scena operei locale, la începutul lui Feb rua rie, „Trav ia ta" , dată în montare Bie-dermeyer.
Pela sfârşitul lui Februa r i e se va juca Walkyria d e Wagne r din ciclul Niebelungilor.
La opera din Cluj a fost angajat dl Dr. T i tus Olariu bari ton care a studiat la Viena ; iar dl S z a b ó a fost concediat.
Către Domnii
Judecători, advocaţi şi studenţi în drept La Librăria A. ANCA Cluj se află de vânzare următoarele cărţi juridice :
Compendiu de drept Civil de Dr. Anca 135 —
Compendiu de Carte fun-duară de Dr. Anca 60 —
Procedură de concordat forţai de Dr. Anca 80 —
Legea falimentului de Dr. Anca 80-—
Legea de execuţie de Dr. Bartha ' 75'—
Vademecum rom. mag. de Dr. Köves 60-
Criza Valutară de Dr. Şerban Sé
journai de termene Advo-caţiale 100 —
IN LUCRARE : Codul de Comerţ cu adnotări şi
jurispradenlă. Dicţionar juridic
Procedura Civilă de Dr. Moisil advocat în Cluj.
— A apărut în editura librăriei Alex. Anca Cluj, o foarte interesantă broşură care va fi de un interes vital pentru toată lumea dornică de a salva poporul nostru (lela cea mai periculoasă boală be{ia. Cărticica este intitulată „Vezi ce face beutura dracului" ? De vânzare la librăria A. Anca Cluj.
— La Librăria Anca. Au sosit călindare nouă pe anul 1925. Cereţi şi comandaţi urgent.
A apărut în editura Librăriei
Agenţia de publicitate Rudolf M o s s e
In Bulevardul Academiei Nr. 4 din Bucureşt i , se află agenţia d e publicitate Rudolf Mosse , care are o sucursală şi în Timişoara .
Această agenţ ie , printr 'o circulară, s e obligă sa intermedieze prompt, p e n tru a fi anun ţa t orice anun ţ în „Monitorul Oficial" sau în „Buletinul Industriei din Cluj" . Această firmă se află sub direcţia dlui Brăniş teanu şi în p rezen t îşi face corespondenţa în Innba germană ca o disconsiderare a limbii noastre naţ ionale .
Noi ştim, însă, că Monitorii! Oficial nu şi-a concesionat serviciul de publicitate nici-unei î n t r e p r i n d e r i evreeş t i .
Deacea Monitorul Of ici .-ii a re datoria să ia măsuri în această chest iune.
Informaţiuni In atenţia femeilor!
In editura Al Anca diü Cluj în curând va apare o broşură foarte ba ie îngrijită cu modele de ţesături româneşti datoriţii dnei M-iior, profesoară. Aceas tă b ioşură se poa te comanda de p e acum.
— Cu ocazia pelerinajului pe care catolicii îl vor face la Roma în cursul anului sfânt, Editura A'. Anca din Cluj pune la dispoziţia pelerinilor un „ îndrumător" (Bedecker) pen t ru orien tarea lor în Roma şi oraşele principale ale Italiei. Se poate face p reno ta tea de pe acum.
— Sfatul negustoresc din Cluj în ultima şedinţă a hotărât ca în luna Februarie să organizeze un bal în saloanele hotelului Nkw-York.
— O par te d int re funcţionarii publici din Cluj , acţionari ai Consumului n 'au nici dividende nici preţur i r e d u s e Ia principiile a l imentare din cauza s l a b t i conducer i a consumului de căt re funcţionarii delà poş tă .
— Pianistul Boskoff va da în curând un concert la Cluj.
— La balul funcţionarilor români de bancă care a re loc astă seară se preferă costumele naţ ionale.
— Duminecă 1 Februar ie va avea loc în sala Reduta se ra t a dansan t ă a studenţilor făgărăşeni .
— Dl Jouvene l a demisionat din grupul radicalilor.
— P e ziua de 19 Ianuarie conferinţa internaţională pentru opium îşi începe lucrările.
— Comisiunea pentru anchetarea învinuirilor ce se aduc dlui prof. A. C. C u z a a fost constituită din dnii profesori C . Rădulescu Motru, Bazi-lescu (Bucureşti) şi Bratu (Iaşi).
— Sâmbă tă 24 Ianuarie s e va p ro duce o eclipsă solară. Pe insula N u n -tucket din America va fi întuneric complect t imp de 85 minute.
— La Roman a avut loc în ziua de 11 Ianuar ie în sala teatrului, o reuşită şeză toare literară da tă d e Soc . culturală „Miron Cost in".
— In jud. Te leorman s'au produs câteva cazuri de tifos exantematic .
— Sporul de 3 0 % va fi acordat şi funcţionarilor comunali .
— La desch iderea Par lamentu lu i va fi d e p u s pe biroul Camere i şi proectul de lege privitor la învăţământul particular.
— Delà 15 Ianuarie e s t e prohibit orice export d e g râu şi făină.
— Femeea Elena Broşcă din Corn. Albeşti J u d . Botoşani a născut în ziua de Crăciun 3 băeţ i şi o fată.
Să-i t ră iască!
— In seara d e 17 Ianuarie a c. va avea loc în sa loane le hotelului
) New-York o frumoasă sera tă dansan tă organizată d e funcţionarii români d e bancă, industrie şi comerţ din Cluj .
— La 22 Ianuar ie se redeschid corpurile legiui toare .
— In luna Mart ie se v.i începe edificarea fundaţiei „Regele F e r d i n a n d " din laşi .
— D u p ă terminarea tratativelor pentru concordat va lua fiinţă în Baia-Mare o episcopie română unită.
-— In seara de 14 Februar ie m u zica Reg . 87 Inf. va d a un concer t urmat d e d a n s în sala teatrului din Sa tu-Mare .
— In ziua d e 2 Februar ie va avea loc în sala Prefecturei din T u r d a pet recerea Societăţii femeilor române .
— Dl prof. St. Cos t e delà Beiuş a fost exclus din organizaţia partidului liberal pentrucă a declarat că s e n a torul liberal din Beiuş, s 'a a les prin înşălăciune.
— D e s c o p t r i n d u s e la Pa le rmo rămăşi ţe le pământeş t i ale mareiui nostru istoric N. Bălcescu, aces tea vor fi aduse în ţară cu mare pompă.
— S â m b ă t ă 17 ianuar ie în sala cea mică a restaurantului New-York se vor întruni preşedinţii organizaţiilor jude ţene ale partidului poporului din Ardeal, pentru a discuta chest iuni ce at ing reorganizarea partidului, La consfătuire va participa şi dl Oct. Cîoga.
— Tot în seara d e 17 Ianuarie va avea loc în sala Conservatorului con certul violonistului C. Bobescu întors de curând din Parisul unde a reputat
j succese frumoase pe tărâmul m u z k e i — Delà 1 Ianuarie nu se vor mai ' ins t rumenta le .
da autorizaţiuni pen t ru deschiderea de ! . . . . », noi cârciumi. f - C b r a U a n a ' N o r w ^
« pe viitor se vd numi Os lo . — In ziua de 18 Ianuarie, în sala _ « _ _ _ _ _ « _ _ _ _ _ _ _ _ _ , _ . _ _ _ _ _ _ _ _
teatrului din Sa tu-mare , dl Onisifor jjg tJßQjjfüfJS d e v â n 7 a r e americane Qhibu prof. univ. îşi va desvolta conferinţa despre „Basarabia pe timpul celei de a doua revoluţii ruseşt i" .
cu ramă de 33x23 şt 46x33, nu funcţionează din lipsi de reparaţie. Arabele 50.0(X) Lei. Adresa : Librăria Anca, Cluj.
întreprinderea de Instalafiuni Electrice a Oraşului Cluj
ataşata Uzinelor Electrice giuj, Calea Regele Ferdinand Ho. 30.
EXECUTA : Instalafiuni electrice de înaltă şi joasă tensiune pentru iluminat şi forţă motrică, montări de tot felul de motoare, transformatoare şi aparate electrice, rebobinaj şi re-paraţinui în mod radical. Staţiune specială : de verificat contoare electrice cari se şi repară şi instalează din nou.
Depozit de lămpi electrice, material de in-stalaţiuni, piese de schimb etc.
Planuri, Proecte, Oferte şi devize efectuate de specialişti la cerere, J
Alexandru Anca Cluj ai se află de vânzare următoarele
Piese teatrale şi Poezii cele mai bune pentru sărbiri şcolare
şi poporale.
T e a t r e : 1
* „A fost odată'' (poporala 3 acte) de Nie. Ţinţariu — — — — — 20 —
* „Doamna mea* (poporală 1 act) de Nie. Ţinţariu — — — — — 15 —
* „Gara Lumii* (poporală în 3 acte) de Nie. Ţinţariu — — — — 20—
*, Duşmanii* (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu — — — — — — 15 _
„Pentru patrie" (poporală 4 acte de Nie. Ţinţariu — — — — — 1 5 —
* „Petitorii'* comedie tntr'un act de Nie. Ţinţariu — — — — — — 1 5 - _
* „Puiu Codrului" piesă haiducească 3 acte de Nie. Ţinţariu — — — 20 —
„Nevasta mea fie îngeri ca ea" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu — 15 —
* „înfumuratele" comedie tn 3 acte de C. Dumitrescu-Delavarona 20 —
* „Fiecare cu a luia (comedie 3 acte) de A. Şerbănescu-Buzău — — 20 —
![INFORMARE%20ONG[1] - Cluj-Napoca · 2013-03-03 · ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA DIRECTIA COMUMCARE, RELATII PUBLICE TURISM](https://static.documente.net/doc/80x56/5e2bcbc32fac99089454cd43/informare20ong1-cluj-napoca-2013-03-03-romania-judetul-cluj-municipiul-cluj-napoca.jpg)
![Românii ]n Americadocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1924/... · 2011. 11. 8. · v „CIII]III Zia"r ANUL II. Cluj 20 Ianuari 1924e. Nr. 3. Redacţia . Administraţia](https://static.documente.net/doc/80x56/611b72a9ce81de690a4e017d/romnii-n-2011-11-8-v-aciiiiii-ziar-anul-ii-cluj-20-ianuari-1924e.jpg)
