Anul XII Numărul 11 (183) 4 iunie 2011

Duminica Cincizecimii sau aPogorârii Sfântului Duh, numită înpopor şi Duminica mare, este sărbă-toarea anuală a pogorârii SfântuluiDuh peste Sfinţii Apostoli, evenimentcu care se încheie descoperirea faţă delume şi de creaţie a lui Dumnezeu, Celîn treime. Ea cade întotdeauna la zecezile după Înălţare sau la 50 de zile dupăPaşti, când a avut loc evenimentul săr-bătorit şi când evreii îşi serbau şi eipraznicul. Este, totodată, sărbătoareaîntemeierii Bisericii creştine, pentru căîn aceeaşi zi, în urma cuvântării însu-fleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au

convertit la creştinism circa 3.000 desuflete, care au alcătuit cea dintâi co-munitate creştină din Ierusalim (FapteII, 41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Nu încape îndoială că Rusaliilesunt cea mai veche sărbătoare creştinăîmpreună cu cea a Paştilor, fiind prăz-nuită încă din vremea Sfinţilor Apos-toli, ca o încreştinare a sărbătoriiiudaice corespunzătoare. Despre eaamintesc şi Sf. Apostol Pavel (1 Cor.XVI, 8) şi Sf. Luca (Fapte XX, 16). E

numărată şi în ConstituţiileApostolice,printre sărbătorile în care sclavii se cu-vine să fie eliberaţi de muncile obiş-nuite. Până către sfârşitul secolului IVşi începutul secolului V, Cincizecimeaera o dublă sărbătoare: a înălţării Dom-nului şi a Pogorârii Sfântului Duh, aşacum o descrie, de altfel, încă din primajumătate a secolului IV, Eusebiu al Ce-zareei. Dar aceasta a fost fixată, de pela 400 înainte, în ziua a 40-a dupăPaşti, cum este până astăzi, Cincizeci-mea rămânând numai ca sărbătoareaPogorârii Sfântului Duh.

- continuare în pagina 2 -

Rusaliile

Domnule primar, se vorbeşte totmai mult despre starea necores-punzătoare a drumurilor dinspre Ti-mişoara spre cele două localităţi alecomunei noastre…

Este adevărat şi nici nu ştiu la cecapitol să cataloghez aceste discuţii: laneştiinţă, la neînţelegere ori, pur şisimplu, la reavoinţă. Unele sesizărisunt de revoltă sinceră privind stareaacestor drumuri, dar altele sunt făcutela modul tendenţios şi acid. Trebuie săne înţelegem: nu e vorba despre toatedrumurile, ci mai precis de Drumul Ju-deţean 595, Timişoara – Giroc, Giroc– Chişoda şi Chişoda – Timişoara.

Atât pentru cei care nu ştiu, cât şipentru cei care nu înţeleg, dar în spe-cial pentru răuvoitori şi căutătorii denod în papură, ţin să precizez că, dinpăcate, acest drum nu aparţine în ni-ciun fel Primăriei Giroc.

Ce se poate face în acest caz?Ca primar al comunei Giroc sunt

pus în imposibilitatea de a interveni di-

rect în reabilitarea acestui drum. Tot ceam putut face, şi am făcut-o în repetaterânduri, a fost să sesizăm ConsiliulJudeţean Timiş pentru a lua măsurilece se impun, dată fiind starea de-plorabilă a drumurilor. După cumspuneam, din păcate, până acum am

rămas doar la stadiul de simple promi-siuni.

Mai mult, cele două puncte în caredrumul judeţean se intersectează cucalea ferată Timişoara – Buziaş, porţiu-ni care sunt cele mai afectate, aparţinRegionalei CFR Timişoara, responsa-bilităţile de întreţinere şi eventualereparaţii revenindu-i exclusiv acesteia.

Astfel, în condiţiile arătate, practicnoi nu putem face nimic, deşi sunt lafel de nemulţumit ca toţi locuitorii co-munei noastre, pentru că şi eu circul peaceleaşi drumuri. Nu putem interveniîn niciun fel în a reabilita porţiunilecare s-au deteriorat din DrumulJudeţean 595. E ca şi cum ai încerca săpui un petec pe o pereche de pantalonicare nu-ţi aparţin.

Vreau să vă spun că vom face încontinuare demersurile necesare pânăse va rezolva această problemă.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGĂ

De vorbă cu Primarul Iosif Ionel TOMAAdevărul despre Drumul Judeţean 595 Eroi au fost,

eroi sunt încăNoi suntem undeva, în iarba moale,În spicul copt, în ţarina fierbinte

În munţi, cu mândrele poieni la poale,Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată,Sus, sus, la ale veşniciei porţi

Să aducem iarăşi jertfa ne’ntinată,Luaţi aminte, noi nu suntem morţi!

Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu,Din noi se-nalţă flacăra cea vie,Prin care-n ceruri amintim mereuCă este pe pământ o Românie.

Şi dacă neamul plânge în nevoi,Noi stăm de veghe sus necontenitŞi cerem izbăvire pentru voi,

Căci numai pentru asta ne-am jertfit.

Înălţarea Domnuluişi Ziua Eroilor laGiroc şi Chişoda

Rusalii 1951… Nu avemvoie să uităm!

În noaptea de 17 spre 18iunie 1951, guvernul comu-nist al României din aceavreme a tradus în fapt ceeace a gândit şi realizat totali-tarismul bolşevic al Rusieisovietice în existenţa sa depeste şapte decenii: deporta-rea spre ţinuturi aride şi os-tile a unor oameni care, prinmuncă cinstită, şi-au făuritun trai decent. pagina 6

Lavinia Veleşcu, otânără solistă demuzică populară

pagina 7

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Rusaliile- continuare din pagina 1 -

Nu numai ca vechime, ci şi caimportanţă, sărbătoarea Rusaliilorvine îndată după Paşti. În timpul pri-vegherii din ajun, se făcea odinioarăbotezul catehumenilor. Ca şi la Paşti,erau oprite îngenuncherea şi postireaîn toate zilele Cincizecimii; erau in-terzise jocurile din circuri şi palestre,spectacolele păgâne de teatru etc. Seîmpodobeau casele, în semn de bu-curie, cu flori şi ramuri verzi, îndeo-sebi de nuc sau de tei, aşa cum se face

până azi, obicei moştenit de la evrei,la care Cincizecimea era şi sărbătoa-rea premitiilor din flori şi fructe. Înbiserici se aduc şi azi frunze verzi detei sau de nuc, care se binecuvânteazăşi se împart credincioşilor, simboli-zând limbile de foc ale puterii Sfân-tului Duh, Care S-a pogorât pesteSfinţii Apostoli.

De sărbătoarea Rusaliilor aparţino sumedenie de datini, credinţe şi ri-turi religioase populare, legate de po-menirea generală a morţilor dinsâmbăta precedentă (Sâmbăta morţi-lor sau Moşii de vară). (V.T.)

Conform tradiţiei după care, în ziuaurmătoare marilor praznice, sărbătorimpersoanele care au slujit ca instrumenteale evenimentului prăznuit sau care auavut un oarecare rol în săvârşirea lui, adoua zi după Duminica Pogorârii Sfân-tului Duh, adică in Lunea Rusaliilor,Biserica ortodoxă prăznuieşte pe Sfân-tul Duh, a treia persoană a SfinteiTreimi, precum indică Penticostarul, laSinaxarul Utreniei din Lunea Cincize-cimii: “Întru această zi, prăznuim pe în-suşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şiîntru tot puternicul Duh, Carele esteunul din Treime Dumnezeu...”.

În calendarele româneşti de pereteaceastă zi e trecută ca sărbătoarea Sfin-tei Treimi. Denumirea aceasta, de datămai noua, reprezintă probabil o influen-ţă catolică (la catolici Sfânta Treime esărbătorită în prima Duminică după

Rusalii). În secolul XII, nici în Apus nuera încă generalizată o asemenea sărbă-toare, ci era privită în unele mănăstiri cao inovaţie; ea a fost stabilită definitiv înApus abia la 1334. În calendarele celor-lalte Biserici Ortodoxe însă, Lunea dedupă Rusalii este numită încă LuneaSfântului Duh, ca în Penticostar.

În schimb, adorarea Sfintei Treimipare a face mai degrabă obiectul expresal slujbei din Duminica Rusaliilor (vezistihira lui Leon Despotul, de la Slava...,la “Doamne, strigat-am” din slujba Ve-cerniei: “Veniţi, popoare, să ne închi-năm Dumnezeirii celei în treiipostasuri...”).

De aceea, în arta iconografică rusă,praznicul Cincizecimii e reprezentat deobicei prin cei trei îngeri din scena“Filoxeniei lui Avraam” (aşa cum a zu-grăvit-o Andrei Rubliov). În calendarele

mai noi ale Bisericii ruse, SâmbătaRusaliilor e numită “a Treimii”(Troitkaia), iar Duminica Rusaliilor eindicată ca “Ziua Sfintei Treimi”.

M. STURZA

Sfânta Treime

A fost odată un pietrar căruia i se făcuse lehamite să maitrudească la tăiatul pietrei din munte sub razele fierbinţi alesoarelui. “M-am săturat de viaţa asta. E istovitor să tai şi iarsă tai la piatră... Şi soarele ăsta! Ah! Tare mi-ar plăcea să fiuîn locul lui! Aş sta sus pe cer, atotputernic, inundând lumeacu razele mele”, îşi zise pietrarul.Şi, printr-o minune, dorinţa lui esteauzită. Iar pietrarul se transformăimediat în soare. Omul era fericitvăzând că i s-a împlinit dorinţa.Dar, pe când se delecta trimiţându-şipeste tot razele, băgă de seamă căacestea erau oprite de nori. “La cebun să fiu soare dacă nişte simplinori pot să-mi oprească razele?”, aexclamat el. “Dacă norii sunt maitari decât soarele, atunci prefer săfiu nor.” Atunci se preface într-un

nor. Zboară deasupra lumii, răspândeşte ploaia. Dar deodatăîncepe să sufle vântul şi împrăştie norul. “Ah, vântul reuşeştesă împrăştie norii, deci el este cel mai puternic, vreau să fiuvânt”, hotărăşte el. Şi atunci se face vânt şi suflă peste toatălumea. Stârneşte furtuni, vijelii, taifunuri. Dar, deodată, bagă

de seamă că un zid îi barează tre-cerea. Un zid foarte înalt şi foartetare. Un munte. “La ce-mi serveştesă fiu vânt dacă un simplu muntepoate să mă oprească? El e cel maiputernic!”, îşi zice el. Şi se facemunte! Dar în acel moment simteceva care îl loveşte. Ceva mai taredecât el, care îl sapă pe dinăuntru.Era un mic pietrar...

Morala? Mulţumeşte-te cuceea ce eşti şi ai de la Dumnezeu.

Cum alegem naşiide cununie?

Naşii trebuie să fie aleşi dintre ceimai buni şi mai evlavioşi creştini, in-diferent de starea lor socială, pentru căei sunt povăţuitori duhovniceşti ai fi-nilor lor şi devin părinţii spirituali ainoului cuplu. Aceştia trebuie să cu-noască bine credinţa ortodoxă, Crezul,Catehismul ortodox, Sfânta Scripturăşi să meargă regulat la biserică. Deaceea nu pot fi naşi la botez şi la cu-nunie creştinii de altă religie, cei cetrăiesc în concubinaj, în desfrânare,cei ce nu vor să aibă şi să creascăcopii, cei beţivi, divorţaţi.

Rolul naşilorde cununie

Biserica acordă o importanţă de-osebită naşilor, aceştia vor călăuzimirii pe calea credinţei. De aceea,preotul le va înmâna lumânărileaprinse. Simbolic, naşii lumineazăcalea mirilor. La ieşirea miresei dincasă, naşa îi rupe turta deasupra capu-lui. Şi la intrarea în biserică, naşii aurolul lor: naşa intră împreună cu mi-rele, iar după ce ei ajung în faţa alta-rului va intra şi mireasa, condusă denaş, care o aşează în stânga mirelui.La o săptămână după nuntă, naşii tre-buie să răspundă chemării preotului şisă-i aducă pe cei doi proaspeţi soţi în-apoi în faţa altarului, împreună cu lu-mânările de la slujba de cununie.

PPoovveessttiirrii ccuu ttââllcc Pietrarul cel nemulţumit

În Biserica Ortodoxă cântareaocupă o pondere ridicată; majoritateaslujbelor din cultul Bisericii sunt alcă-tuite din rugăciuni şi cântări ce se îm-pletesc şi se completează armonios, faptce conferă cultului un ritm mereu nou.Melodia contribuie la adâncirea sen-surilor pe care le conţin rugăciunile şitextele imnografice, prin aceea că stimu-

lează factorul emotiv, afectivitatea,făcând ca rugăciunea să fie pătrunsă şiînţeleasă cu raţiune, dar şi trăită cuinima.

Cântarea bisericească se adreseazădeopotriva trăirii şi vorbirii despreDumnezeu, reprezentând una dintreformele liturgice ale cuvântului puse înslujba teologiei creştine; prin inter-

mediul cântării, cuvântul dumnezeiescrevelat este ridicat din planul cunoaş-terii pur intelectuale, al teologiei dis-cursive şi academice, şi transmisplanului trăirii duhovniceşti. Altfelspus, cântarea, ca împletire a cuvântu-lui cu muzica, încălzeşte, prin dulceaţasonorităţilor, învăţăturile dumnezeieştişi le poartă înspre inima şi simţirea

omului.Creştinul crede însă că

sunetul doar alături de cu-vânt are un sens profund,care să-i descopere poziţiasa în raport cu lumea tangi-bilă şi funcţia sa de media-tor între cer si pământ.

Sofisticata civilizaţie aepocii noastre n-a eradicatînsă neajunsurile şi sufe rinţeleomenirii, ci le-a înmulţit şi,deşi mijloacele de comuni-care s-au ultra-perfecţionat,totuşi omul este mai singurca niciodată. Chiar dacă ar

exista acuzaţii cum că muzica bise -ricească nu-şi mai are locul în societateatehnologizată saturată de sunetele arti-ficiale şi că această cântare nu mai estela modă, acestea nu-şi au temei logic sinici istoric.

Cântarea religioasă a fost alcătuităspontan, fiind în primul rând expresiabucuriei şi recunoştinţei pentru darurile

revărsate de Dumnezeu. Pe de altăparte, ea a constituit şi o activitate artis-tică, fiind executată vocal de totpoporul, fie acompaniată de sunetul ins-trumentelor muzicale, cum e cazulpopoarelor antice, a unor vechi bisericiorientale şi a confesiunilor de azi.

Oricum, melodia şi textul religios,pe lângă frumuseţea estetică vine şi cuforţa divină de a sfinţi mintea, de acurăţi simţirea şi întări voinţa pentru a-L căuta pe Acela după care se doresctoate.

Referitor la forţa şi expresivitateape care muzica le transmite textelor şipoeziei imnografice, am putea invocaaici un precept patristic potrivit căruia”cel care cântă se roagă de două ori”.Riscul cel mai mare, care devine dăună-tor credincioşilor, este acela de a cântao muzică în afara tradiţiei, fără a ţinecont de menirea şi finalitatea cântării;cântarea se transformă în muzică purăşi nu mai transmite mesajul învăţăturiidumnezeieşti. În sensul celor afirmate,Fericitul Augustin observa: “Totuşi,când mi se întâmplă ca să mă mişte maimult cântecul decât ceea ce se cântă,mărturisesc că păcătuiesc, meritândpedeapsa, şi atunci aş prefera să nu audpe cel care cântă.”

Mircea STURZA

Cântarea bisericească privită din punct de vedere artistic şi liturgic

Cabinetelemedicaledin Chişoda

intră în renovareCele trei cabinete medicale

care îşi au sediul pe strada NicolaeFiru nr. 50 din Chişoda intră înrenovare. Pacienţii doctorilor Cor-neliu Moise, Viana Toma şi Cos-

mina Sirca pot sta liniştiţi, pentrucă medicii îşi vor desfăşura în con-tinuare activitatea, însă în clădireaadministrativă a Balonului deSport din Chişoda. Măsura mutăriiprovizorii a fost luată ca urmare aînceperii investiţiei “Reamenajareşi extindere dispensar uman înloc. Chisoda, comuna Giroc, jud.Timiş”, cu termen de execuţie dedouă luni şi jumătate. (V.T.)

25 mai şi 1 iunie reprezintă două momente în care atenţianoastră se îndreaptă cu precădere spre copiilor. Voi insista maimult de această dată asupra zilei de 25 mai – Ziua Internaţio-nală a Copiilor Dispăruţi, pentru că în data de 27 mai, la nive-lul acestei subunităţi, ne-am confruntat cu dispariţia a doi copii,unul de 6 ani şi unul de 9 ani. În jurul orei 13,30, cei doi copiiau fost văzuţi ultima oară jucându-se în faţa casei, după care, laora 15,30, nu au mai fost de găsit. Părinţii unuia dintre copii aufost sunaţi şi anunţaţi că băiatul lor a fost văzut în Timişoara,în troleibuzul 15. Imediat, părinţii au plecat să îl caute, dar fărăsucces. După aproximativ cinci ore de căutări, în pragul dis-perării, părinţii ne-au anunţat despre dispariţia aces-tor copii.

Am început căutările şi cu ajutorul altor cetăţeniai comunei, dar şi datorită spiritului civic al unui ti-mişorean, copiii au fost aduşi acasă. Cei doi pleca-seră cu autobuzul din Giroc la Timişoara şiintenţionau să plece în Oltenia, la bunicii unuia din-tre ei, dar aceasta numai după ce s-ar fi săturat să seplimbe cu mijloacele de transport şi să se joace prinparcuri. Am constatat că o parte din vină aparţine şipărinţilor, din cauza atitudinii lor faţă de copii.Cazul a fost soluţionat fericit, dar ştim cu toţii că fuga de acasăa unui copil, indiferent de motiv, reprezintă un risc crescut devictimizare, deoarece pericolele străzii pândesc la tot pasul(consumul de alcool sau droguri, exploatarea sexuală, traficulde persoane, traficul de organe etc).

O asociere echilibrată a afecţiunii cu disciplina reprezintătiparul educativ cel mai eficient care poate fi utilizat de părinţi.Copiii au nevoie să simtă afecţiune, dar socializarea pozitivănecesită, în egală măsură, şi stabilirea unor limite.Am consem-nat mai jos câteva idei care, puse în aplicare, vor preveni fugade acasă a copiilor şi astfel de situaţii nu vor mai apărea în fa-miliile din comuna noastră şi vom putea să ne bucurăm cu toţiide 1 iunie, în loc să trecem în revistă situaţia copiilor dispăruţişi care nu au fost găsiţi.

Iată câteva recomandări: construiţi o relaţie strânsă cu pro-fesorii de la şcoala în care învaţă copilul; fiţi interesat de tot cese întâmplă în viaţa copilului, ascultaţi-i grijile, temerile, bu-curiile; apelaţi la un specialist atunci când nu sunteţi sigur pecorectitudinea punctului dumneavoastră de vedere sau când în-tâmpinaţi dificultăţi în relaţia cu copilul (în cadrul PrimărieiGiroc îşi desfăşoară activitatea o doctoriţă psiholog la care pu-teţi apela); aflaţi care sunt calităţile şi defectele copilului – ac-centuarea acestora este o greşeală educativă – atitudinea corectăfaţă de copil este de dragoste şi de acceptare; fiţi prieten cuprietenii copiilor (aveţi grijă ca discuţiile cu ei să nu semene a

interogatoriu); comunicaţi în mod real cu copilul(fără reproşuri continue, injurii, cuvinte urâte); fiţiflexibil, fără a uita însă de limite; fiţi un exemplupentru copil; găsiţi o măsură în pedepsirea copilului– de la pubertate şi până la vârsta majoratului, pe-depsele, dacă mai sunt utilizate, trebuie să ia doarforma interzicerii unor activităţi plăcutem dar nu tre-buie făcută în exces şi trebuie întotdeauna să fie jus-tificată; implicaţi copilul în diferite activităţi, pentrua-i învăţa să aibă responsabilităţi; discutaţi cu copi-

lul măsurile de siguranţă pe care şi le poate lua: în anturajulsău, când îşi face noi cunoştinţe, în călătorii, în cluburi etc; fiţiatenţi la orice schimbare în atitudinea şi comportamentul copi-lului; asiguraţi-vă că ştiţi în permanenţă unde vă este copilul;copilul trebuie să aibă o listă cu membrii familiei şi cu persoa-nele pe care le pot contacta în caz de pericol; învăţaţi copilul săapeleze la poliţie în caz de pericol; învăţaţi copilul că are drep-tul să spună «NU» la orice acţiune sau atingere inconfortabilădin partea altora; amintiţi-vă că nu există substitut pentru ate-nţia şi supravegherea din partea dumneavoastră; fiind disponi-bil şi oferind din timpul dumneavoastră copilului, puteţiconstrui sentimentul de siguranţă.

Inspector de poliţie Florin HULUŢĂŞeful Poliţiei Comunale Giroc

Ştiţi pe unde se joacă copilul dumneavoastră?

3DIALOG CU CETĂŢENII

Şedinţa din această lună a Consiliului LocalGiroc, desfăşurată în 31 mai, a avut pe ordineade zi 12 proiecte de hotărâri, toate fiind aprobatede consilierii locali. Astfel, s-a aprobat achizi-ţionarea de cărţi pentru elevii din Giroc şiChişoda care au obţinut rezultate bune în anulşcolar 2010-2011. Tot la capitolul aprobări, s-aluat decizia înfiinţării Clubului de Şah Giroc,stabilindu-se şi regulamentul de organizare alacestuia.

Un alt punct al ordinii de zi l-a reprezentatadoptarea proiectului de hotărâre privind apro-barea Regulamentului local referitor la implica-rea publicului în elaborarea sau revizuireaplanurilor de amenajare a teritoriului şi de urba-nism.

Au fost aprobaţi, de asemenea, indicatoriitehnico-economici pentru obiectivul “Construireansamblu de locuinţe de serviciu - 3 imobile P+1E+Mşi amenajare incintă“ - PT+DE în Giroc, indicatorii

tehnico-economici pentru obiectivul “Construire an-samblu de locuinţe sociale - 4 imobile P+3E+M şi

amenajare incintă“ - PT+DE în Giroc, indicato-rii economici pentru obiectivul “Amenajarepistă role cu spaţii verzi şi funcţiuni comple-mentare strada Bega”, indicatorii economicipentru obiectivul “Amenajare parc şi monumental eroilor strada Dunărea”, indicatorii econo-mici pentru obiectivul “Amenajare parc dejoacă cu pistă role şi biciclete funcţiuni com-plementare Calea Timişoarei” şi indicatorii eco-nomici pentru obiectivul “Amenajare parc dejoacă cu pistă role şi biciclete funcţiuni com-plementare strada Izlaz”.

Alte proiecte aprobate de consilierii localiau fost Regulamentul privind condiţiile de pu-blicitate, reclamă şi afişaj în Giroc, Regula-mentul privind condiţiile de desfăşurare aactivităţilor de comerţ stradal pe raza comuneiGiroc şi scoaterea la licitaţie publică a doi metri

patraţi în vederea amplasării unui automat de eliberarenumerar (ATM). (V.T.)

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

Concursurile profesionale ale serviciilorpentru situaţii de urgenţă

Girocul şi Chişoda,live pe InternetDouă camere video care transmit

imagini în direct din Giroc şi Chişodaau fost montate în cele două localităţicare compun comuna noastră. Astfel,accesând site-ul giroc.ro, pagina de In-ternet a Primăriei Giroc, iar apoi, pepagina principală la capitolul «Co-muna Giroc» şi mai departe la «ca-

mere live» puteţi alege să vizionaţiimagini în direct din Giroc sauChişoda. Aplicaţia poate veni, de cenu, şi în sprijinul girocenilor care s-austabilit pe alte meleaguri şi pe care îiîncearcă dorul de plaiurile natale. Ac-cesând această aplicaţie, distanţa din-tre ei şi locurile în care s-au născutdevine ca şi inexistentă.

În data de 11 iunie, pe arena de fotbal dinGiroc, începând cu ora 9, se va desfăşura etapajudeţeană a concursurilor profesionale ale ser-viciilor voluntare şi private pentru situaţii deurgenţă. La competiţie vor participa echipajecare trebuie să aibă în componenţă un antrenor(şeful serviciului), opt concurenţi şi două re-zerve, care trebuie să aibă calitatea de angajatsau voluntar în serviciul din care fac parte. Par-ticipanţii trebuie să poarte costum de protecţieindividual (căşti, centuri de siguranţă, mănuşi),necesar pentru parcurgerea celor trei probe dinconcurs: ştafeta 4x100 metri, pista de îndemâ-nare şi viteză şi dispozitivul de intervenţie.

Concursurile profesionale ale serviciilorvoluntare şi serviciilor private pentru situaţiide urgenţă au avut ca obiective dezvoltarea şiperfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilorspecifice, necesare îndeplinirii acţiunilor de in-tervenţie în situaţii de urgenţă, evaluarea nive-lului de pregătire a capacităţii de intervenţie aserviciilor voluntare şi private pentru situaţiide urgenţă, popularizarea, în rândul cetăţeni-lor, a unor aspecte din activităţile desfăşuratede serviciile pentru situaţii de urgenţă şi dez-voltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colabo-rare între aceste servicii.

Dumitru CRĂINICEANU

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Omagiu eroilor neamuluiromânesc

Elevii clasei a IV-a din Şcoala cu clasele I-VIII Chişoda au organizat un montaj literar-artis-tic dedicat eroilor neamului nostru. În versurile şicântecele interpretate de aceşti mici patrioţi au fostomagiaţi cei ce au dat un nume acestei ţări, cei ceau păstrat cu sfinţenie pământul străbunilor noştrişi cei ce au luptat pentru independenţa ţării noas-tre. Pentru noi, este ziua în care îi pomenim pe toţieroii neamului nostru. Este un lucru minunat caun popor să-şi cinstească eroii, acei bravi ostaşicare şi-au dat viaţa pentru ţară şi pentru credinţaînaintaşilor. Sângele lor a sfinţit aceste meleaguri.Eroii care şi-au dat viata pentru neam şi ţară vor fiprezenţi de-a pururi în sufletele noastre, ca semnal recunoştinţei veşnice pe care le-o purtăm pen-tru jertfa lor supremă. Omagierea faptelor de vi-tejie ale înaintaşilor noştri este în primul rând odatorie de conştiinţă civică, dar mai presus detoate este dovada respectului pe care trebuie să îlmanifestăm faţă de istoria noastră naţională, încare multe file sunt scrise cu sângele lor.

Olga BURZ

Acţiunea copiilor de la Grădi-niţa cu program prelungit Giroc,din 26 mai, face parte din Proiec-tul naţional “Şcoli pentru un vii-tor verde”. Preşcolarii din grupelemijlocie A, mare şi mare pregăti-toare s-au costumat în copaci,glob pământesc, super-eroi, vrăji-toare, prinţi şi prinţese şi au trans-mis mesaje ecologice prin poeziişi cântecele. Costumele au fostconfecţionate de către părinţi dinsaci de rafie, hârtie creponată,ziare, pahare de plastic, staniol,toate fiind materiale reciclabile.Prin acest demers ecologic, copiiiînvaţă să fie mai prietenoşi cu na-

tura, să o ocrotească, să adune gu-noaiele, să refolosească unele ma-teriale, să iubească pădurea, etc.Carnavalul a îmbinat în modplăcut informaţiile cu caracterecologic şi prezentarea costu-maţiilor, copiii fiind premiaţi cupremiile I, II, III şi un premiu depopularitate. Această paradă aavut un impact pozitiv asupra co-piilor, respectiv părinţiilor, pri-vind educaţia ecologică în rândulpreşcolarilor. Copiii au fost îndru-maţi de educatoarele Laura Gher-ban, Janina Terteci şi MihaelaManzur.

Lenuţa TERTECI

Şcoli pentruun viitor verde

Cu ocazia zilei de 1 iunie, Ziua Copilului, ungrup de elevi din clasele V-VIII de la şcoala dinGiroc au plecat, însoţiţi de profesorii OctavianGruiţa şi Carmen Laţcu, în excursia organizată peitinerariul: Timişoara – Orşova – Porţile de Fier –Băile Herculane şi retur.

Pe parcursul vizitării diferitelor obiective, amavut ocazia să ne îmbogăţim cunoştinţele de istorie,geografie, religie sau economie. Astfel, am aflat cănoul oraş Orşova a fost ridicat după construirea hi-drocentralei de la Porţile de Fier, iar vechiul oraş seaflă sub nivelul Dunării, la 20-30 de metri adân-cime.

Am aflat că mănăstirea Sfânta Ana este ctitoriarenumitului ziarist Pamfil Şeicaru, ridicând-o dreptmulţumire adusă lui Dumnezeu, care i-a salvat viaţaîn timpul luptelor din Primul Război Mondial.

În răstimpul petrecut la Orşova am făcut o croa-zieră pe Dunăre, ocazie cu care am admirat peisajulde pe ţărmul românesc şi sârbesc, iar în depărtare,

intrarea în Defileul Dunării, cunoscut de la geogra-fie sub numele de Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

În drumul spre baraj am trecut prin dreptul fos-tei insule Ada-Kaleh, care ,,odihneşte” pe fundulDunării, înghiţită de aceasta tot după construirea ba-rajului. De la ghidul nostru de la Muzeul Porţile deFier, am aflat că insula era locuită de aproape o miede turci, că acolo era o cetate şi o moschee, iar în

muzeu, pe lângă numeroase piese descoperite în să-păturile arheologice, este amenajat şi interiorul uneicamere turceşti.

Coborând în sala turbinelor, am aflat că hidro-centrala de la Porţile de Fier a fost construită întreanii 1964-1972, că este cea mai mare de pe Dunăre,că dă 15% din energia electrică a ţării şi că producecea mai ieftină energie, iar barajul construit întreRomânia şi Serbia are o grosime de 30 m.

Pe drumul de întoarcere spre casă, în amonte deBăile Herculane, pe Valea Cernei, am admirat un altbaraj, a cărui hidrocentrală dă energie electrică ţării.

Vremea deosebit de frumoasă şi atmosfera deveselie pe care am avut-o pe tot parcursul călătorieia făcut ca ziua de 1 iunie să fie o zi de sărbătoarepentru tot grupul nostru.

Graţiela CÎMPEANUClasa a V-a A

1 Iunie – zi de sărbătoare pentru elevii şcolii din Giroc

Bucuria de a fi copil1 Iunie, 2011. E o zi frumoasă

ca orice zi de vară şi, totuşi, ziuaaceasta are farmecul ei: este ziuacopiilor din lumea întreagă. Deaceea, şcolarii din clasele primarede la şcoala din Giroc, împreună cudascălii lor, au pornit să facă ce ştiumai bine: să se joace.

Cu ghiozdanele în spate, copiiiau plecat la picnic la „Paradisulverde” din Giroc, unde au fostprimiţi cu drag de gazde, fami-lia Flonta. La aer curat, sub soa-rele strălucitor al verii, auadmirat frumuseţea peisajului şiau desfăşurat o mulţime de jo-curi, care mai de care mai atrac-tive. Pentru a se răcori, ausavurat câte o îngheţată, oferitătuturor copiilor de către domnulprimar. După câteva ore de joacăpe cinste, s-au îndreptat spre casăcu speranţa că fiecare copil dinlume s-a bucurat în această zi declipe minunate.

Elevii şcolii din Giroc ureazătuturor copiilor „La mulţi ani!” şio copilărie fericită.

Iudita MONEA

tinere condeie din ChişodaRaluca-Mihaela

JUGĂNARUAdorarea unui

sfântE linişte ca-ntr-un mormânt,La orizont...apare-un sfânt.Îl privesc păşind şi apoi tac,Cu suflul lui divin mă-mbrac.

Îi calc pe urmă ca sa îl petrec,Cad la picioare-i şi pios m-aplec.Stau şi-l ador, îl contemplez,Şi-apoi, tăcut, mă-ndepărtez.

Trandafirulînsângerat

Lacrime de sânge răsfiratepe-un trup gingaş suspină,Lacrime de sânge se aninăde-un fir cu braţe înspinate.

Să-l ating...doar cu privireaaş putea, uşor să îl alint.Cu spini vădită-ncoronareasă îl ador, ca pe un sfânt.

AlbUn vis pe-o foaie de hârtie albă,Un gând mă-ndeamnă să visez.Un crin, să-i simt petala dalbă,Mirosu-i dulce, pur, să-l savurez.

Petale albe...dintr-un trandafir,Desprinse parcă de o lină adiere,Le număr, le adun...fir după fir,Le simt în palmă, ca o mângâiere.

Decorul alb, cu cerul alb, senin-Ce fulgi catifelaţi presară-n zare,Cu-amorul meu am să-l îmbin,Cu dorul pur şi alb, c-o alinare. Grafică de Sandra Szabo

5DIALOG CU CETĂŢENII

Sărbătoarea ÎnălţareaDomnului la Bisericile dinGiroc şi Chişoda

Biserica sărbătoreşte, la 40 de ziledupă Înviere, Înălţarea la cer, ultimuleveniment din activitatea pământeascăa Domnului. Naşterea şi Înălţarea suntcele două punţi care leagă creatura deCreator, pământul cu cerul, care îm-pacă pe credincios cu Dumnezeu. Celedouă evenimente alcătuiesc axa creş-tinismului şi calea de lumină pe caretrebuie să o urmăm, mărturisind peHristos, ca Domnul şi Stăpânul lumii.

Sfintele Evanghelii descriu simpluevenimentul Înălţării Domnului. Iisusa adunat pe ucenicii săi în Betania, pevârful unui munte numit al Măslinilor.Timp de 40 de zile, de la SfintelePaşti, Iisus se arătase de mai multe oriApostolilor Săi şi îi convinsese de re-alitatea Învierii Sale.Acum i-a încred-inţat că El este cu adevarat, cerându-lesa verifice cu simţurile, că nu văd onălucă şi mâncând o bucată de peştefript şi o parte dintr-un fagure demiere (Lc. 24, 42) şi adăugând: IatăEu trimit peste voi făgăduniţa TatăluiMeu; voi, însă, şedeţi în cetateaIerusalimului, până ce vă veţi îmbrăcacu putere de sus (v. 49). Cartea

Faptele Apostolilor adaugă faptul căpe când Iisus se înălţa la cer, doi băr-baţi îmbrăcaţi în haine strălucitoare austat lângă apostoli şi le-a zis : Bărbaţigalileeni, de ce staţi şi priviţi la cer?Acest Iisus care s-a înălţat de la voi lacer, astfel va şi veni, precum l-aţi văzutmergând la cer (F. A. 1, 11).

Acestea zicând, Domnul s-a înălţatla ceruri, ţinând mâinile întinse pesteei, ca o ultimă binecuvântare, iar unnor venind L-a ascuns de ochii lor.Deşi prin Înălţarea Domnului activi-tatea Sa pământească lua sfârşit, Iisusa spus Apostolilor chiar în momentulÎnălţării : Iată, Eu sunt cu voi până lasfârşitul veacurilor (Mt. 28, 20), adicăcu noi, toţi cei botezaţi în numele Lui.El s-a înălţat pentru a trimite în lumepe Sfântul Duh, aşa cum promisese:Voi ruga pe Tatăl sa vă trimită un altMângâietor ca să fie cu voi în veac(In. 14, 16)… care vă va aduce amintede toate câte v-am spus (v. 26). Acestlucru se va întâmpla zece zile maitârziu, de Rusalii.

Mircea STURZA

Ziua EroilorGiroc ChişodaÎn fiecare an, la 40 de zile după

Sfintele Paşti, o dată cu sărbătorireaÎnălţării Domnului, se sărbătoresc şieroii neamului. Ziua Eroilor a fost in-stituită în România, ca de altfel în ma-joritatea ţărilor europene, dupăPrimul Război Mondial. Statelenaţionale aveau să răsplătească jertfacetăţenilor lor căzuţi pentru afirmareaintereselor şi identităţii lor.

Astăzi toată naţiunea trebuie să as-culte, să audă şi să înţeleagă strigătuldinmorminte al soldaţilor. Glasul lor nueste puternic, dar este imposibil să-lînţelegem greşit. În această zi omagiemeroii, dar trebuie să avem în vedere şisuferinţa mamelor şi soţiilor lor.

Noi, cei care trăim în această lo-calitate timişeană, comemorămaceastă zi deosebită în faţa celor douămonumente pe care sunt dăltuite nu-mele eroilor ce şi-au jertfit viaţa înprimul şi în al doilea Război Mondial,dar şi în Revoluţia din 1989.

La această măreaţă sărbătoare, secuvine ca tuturor eroilor neamului şiveteranilor de război, care au înfruntatgloanţele şi vitregia războiului, celorcare şi-au dat viaţa pentru libertatea,unitatea şi integritatea României, să letransmitem de peste timp gânduri de re-cunoştinţă veşnică din partea generaţi-ilor de azi, a noastră, a tuturor.

De-aceea, copile, când trec veteranii/ Cu feţele supte, de sfinţi bizantini, /Opreşte-te-n loc, că ei sunt titanii / Isto-riei noastre! Şi lor să te-nclini. / Suntcandele sfinte, cât pâlpâie încă / Maidă-le amarul! Aceşti oameni trişti / Ţi-auclădit viitorul în piatră şi stâncă.

Cu prilejul evenimentului dedicatZilei Eroilor, elevii de gimnaziu dinGiroc au interpretat, în faţa Monumen-tului Eroilor, «Pui de leu» şi «Imnuleroilor», conduşi de profesorul de mu-zică Ilonca Vidu. După aceste momente,elevii au depus jerbe de flori la cele douămonumente din localitate.

Liviu RĂMNEANŢU

Sărbătoarea Înălţării Domnului, pelângă semnificaţia religioasă, reprezintăşi un moment de cinstire a eroilor. Res-pectând tradiţia, şcolarii giroceni şi-auîndreptat paşii spre biserică pentru aonora memoria înaintaşilor noştri. Înacest an omagiul a fost adus de eleviiclaselor a V-aA şi B însoţiţi de prof. Oc-tavian Gruiţa, prof. Alexandru Koşa şiprof. Ioan Oprea. Într-o atmosferă dereculegere, la sfârşitul slujbei religioase,copiii au depus flori în cinstea eroilorneamului. Melentina COSTA

6 DIALOG CU CETĂŢENII

La mulţi ani,Petru Chira!

În 4 iunie, Petru Chira, epi-gramist, poet, om de radio şi presăscrisă, împlineşte 72 de ani. Prilejnumai potrivit pentru a-i ura şi noi LaMulţi Ani!, sănătate, viaţă lungă şi ola fel de lungă şi prodigioasă carierăliterară ca şi până acum.

Aşadar, Petru Chira s-a născut laChişoda, în anul 1939. De-a lungulvremii a colaborat cu la ziare localesau centrale, cum au fost Drapelulroşu, Orizont, Renaşterea Bă-năţeană, Pardon, Epigrama, Urzicasau Tribuna Satului. Este membrufondator al Cenaclului “Ridendo”din Timişoara (1980), membrufondator al Uniunii Epigramiştilor dinRomânia. A publicat în numeroasealmanahuri şi culegeri de epigrame.Scrie poezie în grai bănăţean, poezielirică şi sonete. A publicat “Spiniclandestini”, “Femeia, eternapoveste”, “TRai în tangaj”, “Vână-toarea de ciocârlii”, “Îngerii lu-minii”, “Ca-n sat la noi”, volume deautor sau scrise în colaborare.

Redacţia

SuptscriuMi-s un care-goge Chira,Prăstă mine zburdă anii.Banii mi-i căşcig cu mira,Iar cu lira doar... duşmanii.

Petru CHIRA

În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951,guvernul comunist al României dinacea vreme a tradus în fapt ceea ce agândit şi realizat totalitarismul bolşevical Rusiei sovietice în existenţa sa depeste şapte decenii: deportarea spreţinuturi aride şi ostile a unor oamenicare, prin muncă cinstită, şi-au făurit untrai decent. Bănăţeni de toate etniile şicredinţele, etichetaţi chiaburi şi du-şmani ai poporului, au devenit atuncivictime ale unei sălbatice politici de ex-terminare în masă. Începuseră depor-tările în Bărăgan.

Acolo, în câmpia aridă, unde odi-nioară au fost ridicate - după estimărileAsociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan

- 18 sate de către aproximativ 40.000 dedeportaţi bănăţeni, autorităţile de atunciau distrus casele şi au nivelat terenul, casă piară orice urmă a fărădelegilor săvâ-rşite. Nici cimitirele unde-şi aveau odih-na veşnică cei plecaţi spre alte zări numai sunt... Saravale, Banloc şi Checeasunt doar câteva din comunele dinBanat din care familii întregi au fost de-portate în pustiul de atunci al Bărăganu-lui. La Frumuşiţa Nouă, bănăţenii auridicat în 1991 un monument în aminti-rea celor „adormiţi întru Domnul”. Pesoclu, un înscris îndeamnă la neuitare:„Am ridicat acest monument, să aşezămîn el o parte din nemurire, o parte diniertarea noastră pentru oameni, o parte

din iertarea lui Dumnezeu pentru noi.Am ridicat acest monument cum amridica o casă, în care să locuiască întruîmpăcare toate lacrimile noastre”.

În cartea intitulată „Rusalii ’51.Fragmente din deportarea în Bărăgan”,de Viorel Marineasa şi Daniel Vighi,apărută în anul 2004 la Editura Mari-neasa, autorii definesc într-un preambultermenul „deportare” şi-i stabilesc înacelaşi timp sorgintea, derivând de aicidestinul unor oameni siluiţi de o ideo-logie a exterminării programate în stilcomunist. Iată un fragment: „Deporta-rea este o invenţie a ţărilor-continente, aspaţiilor fără capăt în care pot fi anihi-late populaţii, atitudini, istorii. Depor-tarea în utopie a prostit omul... dar acreat... indivizi care credeau în... ilu-zii devenite politică de stat. În vremu-rile pe care le-am trăit, am fostmartorii şi subiecţii unei deportări înnimicul unei poveşti cu gust de carton.Trebuia să credem în prostii şi proşti”.

A. BORBELY

Rusalii 1951… Nu avem voie să uităm!

Cuvântul este puterea prin care noicreem sau distrugem. Este darul carevine direct de la Dumnezeu. SfântaEvanghelie după Ioan începe cu „La în-ceput era Cuvântul şi Cuvântul era laDumnezeu şi Dumnezeu era Cuvân-tul”. Dacă Dumnezeu a creat lumeadupă chipul şi asemănarea Lui, în-seamnă că omul a căpătat puterea de acrea ca şi Dumnezeu. Noi avem pute-rea de a născoci şi această putere esteaşa de mare, încât tot ceea ce credem sepoate transforma pentru noi în reali-tate. Noi ne creăm pe noi înşine şi de-venim ceea ce credem că suntem.

Cuvântul e puterea pe care o avemde a ne exprima şi de a comunica, de agândi şi de a realiza evenimentele dinviaţa noastră. Este cea mai puternicăunealtă pe care o are omul. Reprezintămanifestarea fiinţei noastre spirituale,scânteia divină din interiorul nostru.Poate plăsmui cel mai frumos vis şi rea-litate, dar poate şi să distrugă tot ceexistă în jurul nostru. De aceea, folosi-rea greşită a cuvântului poate produceiadul pe pământ. Orice putere creatoarefolosită rău, nepotrivit, poate deveniputere distructivă. Slova este magiepură, iar folosirea ei greşită poate de-veni magie neagră. Vorbită sau scrisăeste atât de puternică încât un simplucuvânt poate schimba o viaţă sau poatedistruge vieţile a milioane de oameni.Un cuvânt negativ poate fi un blestem,iar adesea oamenii îl folosesc la fel camagicienii, folosind imprecaţiile in-conştient unii pentru alţii. Noi îi bles-temăm adeseori pe alţii prin părerile

care le exprimăm. De exemplu, dacă neîntâlnim cu un prieten şi îi spunem: “aio paloare pe faţă care se întâlneştenumai la bolnavi”, dacă el va ascultaaceste cuvinte şi va fi de acord cu elese va putea îmbolnăvi. Aceasta e pute-rea cuvântului. Oamenii care au unnivel ridicat de spiritualitate sunt foarterezistenţi la imprecaţii şi la undelementale ale altora. Ne folosim sunetelepentru a ne împrăştia emoţiile noastreotrăvite, pentru a ne exprima furia, ge-lozia, invidia sau ura.

Cuvântul e cel mai preţios şi maiputernic dar pe care îl are umanitatea,dar noi îl folosim şi împotriva noastră.Dintre toate armele de distrugere pecare le-a inventat omul, cea mai teribilăşi mai puternică este cuvântul nepotri-vit care poate să distrugă fără să laseurme. Noi ne atacăm în permanenţăprin cuvinte şi ne omorâm unul pe altulîn mod sistematic, de multe ori fără săne dăm seama de acest lucru. Aceastăpractică a devenit cea mai rea dintretoate formele de magie şi a fost numităbârfă. Bârfa, deşi pare atât de inofen-sivă, ne alterează şi scurtează viaţa, nedistruge fizic şi spiritual, fiindcă în per-manenţă ne ruinează sufletul şi trupul.Bârfa e un act de magie neagră şi estefoarte rea, deoarece este otravăpură. Cu toţii am învăţat cum să bârfimacceptând bârfa altora, socotind căaceasta este o modalitate normală decomunicare. Bârfa a devenit o formacurentă de comunicare în societateaumană.(va urma)

Codruţa TOMESCU

Sămne rele(fragmente)

Trist aduşerile-aminteBat cu spaimă din aripă,M-o rămas puţînă minceŞî o viaţă cât o clipă;

Roşu soarili răsareBoldănios, ca-n ‘46,

Luna merje la culcare,Stăle-m picură pră masă.

(...)

Pita acră şî bâcităDările care v-or stors.Duba neagră şî urâtăŞe v-o dus fără întors...

Vremi dă groază şî dă moarceCând a’ iadului stăpâniV-or furat tăt şe să poace,V-or pus cotă şî pră câni!...

Amiciţî-vă dă plânsuDă copil şî dă nepot,

Dă prăşeptori şî săchestruŞe v-or luat dîn casă tot!

(...)

Amiciţî-vă-ţ drumeaguCând, flămândz şî făr-un ban,V-or furat întrăg iorsaguŞî v-or dus în Bărăgan...

Amiciţî-vă Canalu,Groaza anilor pierduţ,Nu zuitaţ niş maximalu,Dar niş fraţî dispăruţ!

Oasîle fără mormince,Fără cruş şî părăstas,Os dă frace şî părince,Spaima fiecărui şeas.

Petru CHIRA

PUTEREA CUVINTELOR(I)

Clara Florina PASCUdin Chişoda, 6 ani

Raluca JUREBIE-CREŢUdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Andrei PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Mario Eugen PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Ba, al meu emai frumos!

Andreia Cezara DILĂ, din Girocîmplineşte 2 ani in 19 iulie

Fabian Florentin ROSTAŞ,1 an şi 2 două luni, Giroc

Natalia JEFLEA,4 ani, Giroc

Patric Gabriel SPERNIAC,1 an şi 8 luni, Giroc

7DIALOG CU CETĂŢENII

LLAA MMUULLŢŢII AANNII!!

Tânăra solistă de muzică populară LaviniaVeleşcu s-a născut la 25 iunie 1988, laChişoda. Studiile primare şi gimnaziul le-aurmat la şcoala din localitatea natală, dupăcare a urmat cursurile Liceului Pedagogic“Carmen Sylva” din Timişoara. Este ab-solventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice,Finanţe-Bănci a Universităţii de Vest dinTimişoara. Este căsătorită şi, în curând, vadeveni mămică.După cum ne spune: «Am început să cântîncă din gimnaziu, când am îndrăgit fol-clorul, în special muzica populară. Am oadevărată slăbiciune pentru muzica popu-lară din Banat, dar mă aplec cu mult dragşi spre folclorul ardelean. Tot din aceeaşiperioadă datează şi activitatea mea dedansatoare în cadrul Ansamblului «Ghio-celul» din Giroc, ansamblu în cadrulcăruia am debutat şi m-am consacrat,atât ca dansator, cât şi ca solist de muzicăpopulară. O perioadă am activat la PalatulCopiilor, sub îndrumarea domnului profe-sor Remus Grosu. Apoi am urmat cursu-rile Şcolii Populare de Artă din Timişoara,clasa profesoarei Carmen Popovici. Spu-neam că îndrăgesc muzica populară dinBanat, pentru că m-am născut aici şi pecea din Ardeal, pentru că părinţii mei suntdin zona Clujului. Cât timp am activat cadansatoare la Ansamblul «Ghiocelul» amparticipat la numeroase turnee, atât în ţară,cât şi în străinătate, turnee în care am obţi-nut succese deosebite, maestrul coregrafVictor Jicheran asigurându-ne un reperto-riu de excepţie. Apoi, ca solistă a Ansam-blului «Ghiocelul», am cântat cu colegiimei pe numeroase scene din judeţ şi dinţară, participând tototdată şi la numeroaseconcursuri».Ca model din folclorul bănăţean, tânăraLavinia Veleşcu o are pe Andreea Voica,iar din folclorul ardelenesc, pe MarianaDeac. Vorbind despre muzica populară deastăzi, solista Lavinia Veleşcu precizează:“Îmi place îndeosebi folclorul străbun, celautentic. Din păcate, astăzi se cântă tot maipuţin acest gen de muzică. Folclorul ade-vărat se pare că s-a pierdut în timp, iarceea ce se cântă astăzi nu ne reprezintă”. Printre proiectele de viitor, solista LaviniaVeleşcu aminteşte faptul că îşi doreşte săînregistreze un album cu melodii popularedin Banat.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Lavinia Veleşcu, o tânără solistă de muzică populară

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Aecare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Aecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Aecare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Aecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeAecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Aecare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

8 DIALOG CU CETĂŢENII

Rezultate contradictoriipentru FC Chişoda

FC Chişoda a obţinut, în ultimele două jocuri decampionat, două rezultate diametral opuse. Dacă înpartida de pe stadionul Textila din Timişoara eleviilui Cristi Safta au administrat un sec 3-0 echipei CSDumbrăviţa (goluri reuşite de Viţan, Lupulescu şiAbu Lebda), în deplasarea de la Gottlob, în jocul cuSpartak, rolurile s-au inversat. Chişozenii au scos

de trei orimingea dinplasa pro-priei porţi,plecând în-vinsă dinfief-ul echi-pei ale căreipartide de peteren pro-

priu se dispută în nocturnă. Înainte însă de acest joc,FC Chişoda a jucat un meci amical împotriva ju-niorilor B de la LPS Banatul, pe care i-au învins cu4-2. Lefter, Buta, Bucure şi Glodeanu au marcatpentru divizionara D, respectiv Vaştag, din loviturăde la 11 metri, şi Călin pentru formaţia pregătită deprofesorul Cristi Petcu.În ultima etapă a campionatului, FC Chişoda a

întâlnit, pe propriul teren, ocupanta primului loc,Flacăra Făget, echipă care are nevoie de victoriepentru a-şi asigura prezenţa în barajul de promovareîn Divizia C.

A. BORBELY

Întrunită la Arad, înurma primei etape dinCampionatul Naţional deSupermoto şi Viteză Ju-niori, Comisia de Viteză aFederaţiei Române de Mo-tociclism a decis numirealui Ionel Pascotă, maestrual sportului, în funcţia deantrenor al Lotului Naţio-

nal de Motociclism Viteză.Multiplul campion naţionalşi est-european de motoci-clism, câştigător al Campio-natului Alpe Adria în 2007şi a Cupei Uniunii Europenede Motociclism în 2008, îlînlocuieşte în această func-ţie pe Cătălin Cazacu.

A.B.

Ionel Pascotă, antrenor al LotuluiNaţional de Motociclism Viteză

În perioada 26–29 Mai 2011, la Timişoara aavut loc a IX-a ediţie a Memorialului “Pius Brân-zeu” la şah. Pius Brânzeu (născut 25 ianuarie 1911– decedat 2002) a fost un medic chirurg, autor a maimulte lucrări medicale, profesor şi apoi rector la Ins-titutul de Medicină din Timişoara.

Academicianul Pius Brânzeu a fondat în 1964Clubul de Şah “Medicina” Timişoara, club care aobţinut de-a lungul anilor numeroase performanţela nivel naţional şi internaţional.

Competiţia a întrunit 80 de participanţi de laurmătoarele 19 cluburi de şah din România: C.S.Mediator Giarmata Vii, C.S. Sînandrei Timiş, C.S.S.Nr 1 Timişoara, A.C.S. Dumbrăviţa, C.S. AEM

Luxten Timişoara, C.S. Flacăra Parta, C.S. TalbotReşiţa, A.S.C. Râmnicu Vâlcea, Şah Club Cugir,S.C. Albatros Drăgăşani, C.S.M Lugoj, S.C. VadosArad, C.S. Medicina Timişoara, C.S. UniversitateaArad, Clubul De Şah Tenis Speranţa Oradea, C.S.Siciliana Bucureşti, C.S. Şah Club Potaissa Turda,Clubul de Şah Deva şi C.S. Vulcan, la care s-au ală-turat şi doi jucători din Ungaria.

Concursul s-a desfăşurat pe durata a 7 runde,sistem elveţian, 2 ore timp de gândire/jucător. Toţiparticipanţii au jucat împreună, doar premiereafăcându-se pe categorii de performanţă (nivel ELO)şi pe grupe de vârstă (pentru copii sub 12 ani). Ni-velul calitativ al competiţiei a fost dat şi de numărulmare de jucători (22) cu ELO de peste 2000, dar şide titlurile acestora: maestru internaţional (5), maes-tru FIDE (5), maestru (2) şi candidat de maestru (6).

Reprezentanţii Comunei Giroc s-au făcut re-marcaţi şi de această dată. Georgiu Daria, elevă înclasa I la Şcoala Generală din Giroc, a ocupat loculI la categoria fete 8 ani, adjudecându-şi o cupă su-perbă, care dă acum o prestanţă sporită colecţiei demedalii şi cupe ale micii noastre şahiste.

Alte premii obţinute de şahiştii giroceni la acestconcurs au fost: locul II la fete 10 ani, pentruAlexandra Paraschiv; locul III la băieţi 10 ani, pen-tru Paul Paraschiv; locul II la fete 8 ani, pentru Cor-nelia Dumitrache; locul III la fete 8 ani, pentruAlinaGrozoni. Zamfir MOLDOVAN

S-a înfiinţatClubul deŞah Giroc

Consiliul Local al Comunei Giroc a aprobat, la sfâr-şitul lunii mai 2011, înfiinţarea Clubului de Şah“GIROC”, ceea ce va da posibilitatea şahiştilor din Co-muna Giroc să se legitimeze în cadrul grupării spor-tive din localitate şi să nu mai reprezinte alte cluburi încompetiţiile oficiale, aşa cum au fost nevoiţi să o facăpână acum. Formalităţile de înregistrare şi afiliere laFederaţia Română de Şah ale clubului sunt în derulare.

Aceasta ne va da posibilitatea să reprezentăm Co-muna Giroc în campionate oficiale pe echipe, cum arfi Campionatul Naţional al Cluburilor pe echipe de ju-niori sau campionatul pe echipe mixte (seniori + ju-niori) al comunelor din judeţul Timiş, care estepreconizat să demareze la toamnă.

Z. MOLDOVAN

ŞAH – MEMORIALUL “PIUS BRÂNZEU” 2011

LISTA C.I.V. confirmă saltul valoric al şahiştilor din GirocGeorgiu Daria din Giroc a obţinut, la vârsta de numai 7

ani, categoria a II-a de clasificare şi a realizat un salt de 100de puncte (echivalentul unei categorii) în coeficientul naţio-nal valoric C.I.V., de la 1201 la 1301. Alexandra Paraschiva obţinut categoria a III-a, iar Paul Paraschiv a crescut 109puncte, de la 1290 la 1399. În clasamentul Comunei Girocla juniori, conduce încă Denis Dean Alboni, elev în clasa aIII-a la Şcoala Generală “Iosif Ciorogariu” din Chişoda, cuun ELO de 1483. (Z.M.)