+ All Categories
Home > Documents > rulmenti 1

rulmenti 1

Date post: 20-Oct-2015
Category:
Upload: florin-dorin-prundus
View: 131 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
Curs rulmenti 1
25
LAGARE CU ROSTOGOLIRE RULMENTI
Transcript

LAGARE CU ROSTOGOLIRE

RULMENTI

Generalitati. Clasificare

• Rulmenţii sunt organe de maşini complexe care servesc pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie (arbori, roţi dinţate, role de cablu, etc.)

• Elemente componente:

– inel interior şi inel exterior (la rulmenţii radiali şi radiali - axiali),

– şaibă de fus şi şaibă de carcasă (la rulmenţii axiali),

– corpuri de rostogolire şi colivia

• Pe inele sau pe şaibe sunt practicate

căile de rulare, de-a lungul cărora are loc

deplasarea corpurilor de rostogolire.

• Colivia are rolul de a ghida şi menţine

corpurile de rostogolire la o distanţă egală

între ele.

• Avantaje: - gabarit axial mai redus,

– posibilitatea măririi preciziei de rotire a

arborilor prin pretensionarea rulmenţilor,

– ungerea mai simplă (în multe situaţii),

–în cazul ungerii cu ulei, întreruperea accidentală a ungerii într-un interval scurt de timp nu are consecinţe atât de serioase ca şi în cazul lagărelor cu alunecare,

– pentru preluarea sarcinilor combinate (radiale şi axiale) se obţin lagăre mult mai simple decât în cazul utilizării lagărelor cu alunecare.

dezavantajele :

– gabarit radial mai mare,

– sunt mai puţin silenţioşi,

– suprasarcinile provoacă

micşorarea rapidă a

durabilităţii,

– sunt sensibili la împurităţi

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior00

a) rulment radial cu bile pe un rând

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior00

b) rulment radial cu role cilindrice pe un rând

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior

c) rulment radial cu role cilindrice pe un rând

Tip NUTip N

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior

d) rulment radial oscilant cu role butoi

a a

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior00

Tip N

Inel exterior

Corp de rostogolire

Colivie

Inel interior

a

e) rulment radial axial cu role conice

Saibã de fus

Saibã de carcasã

Colivie

Corp de rostogolire

f) rulment axial cu bile cu simplu efect

dc

df

00

a

• Capacitatea rulmenţilor de a prelua sarcini dirijate după anumite unghiuri faţă de axă depinde, printre altele, de unghiul de contact.

• Linia care uneşte punctele de contact ale unui corp de rostogolire cu căile de rulare se numeşte linie de contact.

• Unghiul dintre linia de contact şi perpendiculara pe axa rulmentului se numeşte unghi de contact sau unghi de presiune notat cu a

Clasificarea rulmentilor

• Dupa forma corpurilor de rostogolire:

– Cu bile (fig.a, f)

– Cu role:

» Cilindrice (scurte, lungi, ace)

» Conice (fig.e)

» Butoi (fig.d)

• Dupa direcţia sarcinii preponderente:

– Radiali (fig.a,b,c,d)

– Radiali-axiali (fig.e)

– Axiali (fig.f)

• Dupa numărul rândurilor corpurilor de rostogolire:

– Cu un rând

– Cu două rânduri

• Dupa posibilitatea autoreglării:

– Cu autoreglare (oscilanţi fig.d)

– Fără autoreglare

Materiale

• Elementele cele mai solicitate sunt inelele respectiv şaibele de rostogolire şi corpurile de rostogolire.

• Se impune alegerea unor oţeluri pentru aceste elemente care să aibă rezistenţă mecanică şi tenacitate ridicată, duritate mare şi rezistenţă mare la uzură.

• Coliviile, se execută prin ştanţare din tablă de oţel. Ele pot fi însă executate din material plin (colivii masive - din alamă, oţel, mase plastice)

Simbolizarea rulmenţilor

• Formarea simbolului rulmentului este prezentatată în schema din figura:

• De la caz la caz ordinea acestor simboluri în simbolul rulmentului este: abcd sau dabc

• Precizări:

– simbolul tipului de rulmenţi (radial cu bile, radiali-axiali cu role conice, axiali cu bile cu simplu efect etc.) cuprinde o cifră sau una sau mai multe litere;

• simbolul seriei de dimensiuni cuprinde două cifre. Prima (de la stânga la dreapta) se referă la seria de lăţimi iar a doua se referă la seria diametrelor.

• simbolul alezajului până la 9mm şi peste 480mm este o cifră care reprezintă diametrul în mm. Simbolul alezajelor cu diametrul interior de la 10 la 17 mm este cel din tabelul. Simbolul alezajelor cu diametrul de la 20 la 480 mm este un număr din două cifre obţinut prin împărţirea la cinci a valorii diametrului exprimat în mm.

• simbolurile suplimentare (cifre şi litere) se referă la particularităţi constructive ale elementelor rulmentului, la modul de etanşare al lui, la precizia de execuţie etc.

Simbolul de bazã

Simbolul

d Simboluri suplimentare

Simbolul seriei derulmenti

c Simbolul alezajuluirulmentului

a Simbolul tipului derulmenti

b Simbolul seriei dedimensiuni

Simbolizarea rulmenţilor este

standardizată prin STAS 1679-82

• Tabel:

Diam.interior (mm) 10 12 15 17

Simb.alezajului 00 01 02 03

• Prefixele sunt simboluri de litere care indică materialul, altul decât oţelul, pentru rulmenţi sau părţile componente ale rulmentului. Prefixul se separă de restul simbolului printr-o linie orizontală.

• Sufixele sunt date pentru diferitele modificări constructive ale rulmentului faţă de construcţia normală şi se împart în patru grupe,

6 2 20

20*5=100mm alezajSeria de diametre 2(seria de lãtimi 0)

Rulment radial cu bilepe un rând

15*5=75mm alezaj

Seria de diametre 2

Seria de lãtimi 2

NU 2 2 15

Rulment radial cu rolecilindrice pe un rând fãrãumeri la inelul interior

17mm alezaj

Seria de diametre 3

Seria de lãtimi 2

3 2 3 03

Rulment radial axialcu role conice

10mm alezaj

Seria de diametre 1

Seria de lãtimi 1

5 1 1 00

Rulmentl axial cubile cu simplu efect

Frecarea în rulmenţi • Frecarea între corpurile şi căile de rostogolire;

este o frecare de rostogolire dar la unele tipuri de rulmenţi apare şi o frecare de alunecare.

• Frecarea de alunecare dintre suprafeţele laterale ale rolelor şi umerii de ghidare ai inelelor (la rulmenţii cu role).

• Frecare de alunecare dintre corpurile de rostogolire şi colivie .

• Frecare cu elementele de etanşare (la rulmenţii cu etanşare proprie).

• Frecarea datorită deplasării elementelor mobile în masa lubrifiantului

• momentului de frecare Mf este:

• Unde: - este coeficientul de frecare global, d - diametrul fusului pe care se montează rulmentul, F - sarcina

• Pentru rulmenţii radiali F = Fr, pentru cei axiali F = Fa, la sarcini combinate,

unde Fr este sarcina radială iar Fa cea axială.

2

dFMf

2a

2r FFF

Cauzele ieşirii din uz a rulmentului

• Oboseala superficială a corpurilor şi căilor de rostogolire. Ea se manifestă la rulmenţii care se rotesc sub sarcină (n 10 rot/min), prin apariţia gropiţelor (pitting) pe suprafaţa corpurilor de rostogolire sau a căilor. Are drept consecinţe pierderea preciziei de rotire, creşterea bruscă a zgomotului, vibraţii, etc.

• Deformaţii plastice locale (amprente) ale suprafeţelor de lucru. Se produc în special la rulmenţii care nu se rotesc, la cei care au mişcări de oscilaţie sau turaţie foarte mică (n 10 rot/min), când sarcina depăşeşte o amunită limită, dar pot apărea şi la rulmenţii care se rotesc sub sarcină, la sarcini cu şocuri mari, aplicate în fracţiuni de rotaţie.

Durabilitatea. Capacitatea de încărcare

dinamică.

• Durabilitatea rulmentului se exprimă prin

numărul de rotaţii (sau numărul de ore de

funcţionare sub sarcină la turaţie constantă

dată) efectuate de un rulment înainte de apariţia

primelor semne de oboseală a materialului la

unul din inele (şaibe) sau la oricare din corpurile

de rostogolire.

• La încercarea unui lot de rulmenţi aparent

identici se constată că durabilitatea lor variază

în limite largi

• Prin durabilitatea unui lot de rulmenţi aparent identici, se înţelege numărul de rotaţii (sau numărul de ore de funcţionare sub sarcină la o turaţie constantă dată) efectuate sau depăşite de 90% din rulmenţii lotului, înainte de apariţia primelor semne de oboseală

• În cazul încărcării unor loturi de rulmenţi aparent identici cu diferite sarcini Pi (constante ca mărime şi direcţie) se constată o micşorare a durabilităţii lotului (Li) cu creşterea sarcinii

• p este un exponent având valoare p = 3 pentru rulmenţii cu bile şi p = 10/3 3,33 pentru rulmenţii cu role.

• Forma generală a relaţiei este:

• unde C este capacitatea dinamică de bază.

C.constLPLPLPp/1

iip/1

22p/1

11

CPL p/1

• daca L = 1 (milioane de rotaţii) capacitatea

dinamică de bază se defineşte astfel:

• Definitie: Capacitatea de încărcare

dinamică de bază a rulmenţilor radiali se

defineşte ca fiind sarcina pur radială, de

valoare şi direcţie constantă, la care un lot

de rulmenţi aparent identici, având inelul

exterior fix şi cel interior rotitor atinge

durabilitatea de 1 milion de rotaţii (STAS

7160-82)

• La rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role

conice prin capacitatea de încărcare dinamică

de bază se înţelege componenta radială a

acelei sarcini care provoacă deplasarea pur

radială a unuia din inelele rulmentului faţă de

celălalt (STAS 7160-82).

• Capacitatea dinamică de bază a rulmenţilor

axiali (STAS 7160-82) se defineşte ca fiind

sarcina pur axială de valoare şi direcţie

constantă la care un lot de rulmenţi aparent

identici ating o durabilitate de 1 milion de rotaţii

ale şaibei de fus sau a celei de carcasă.

• Observatie: in cazul în care sarcina nu

îndeplineşte condiţiile pentru care s-a stabilit

relaţia de mai sus sarcină pur radială sau pur

axială de direcţie şi mărime constantă, în acest

scop se întroduce noţiunea de sarcină

dinamică echivalentă (STAS 7160-82).

• Sarcina dinamică echivalentă a unui rulment

radial se defineşte ca fiind sarcina pur radială de

mărime şi direcţie constantă la care un rulment

cu inelul interior rotativ şi cel exterior fix atinge

aceeaşi durabilitate ca şi în condiţiile reale de

încărcare şi funcţionare.

• Sarcina dinamică echivalentă a unui rulment

axial se defineşte ca fiind sarcina pur axială de

mărime şi direcţie constantă la care un rulment

cu şaiba de fus rotativă şi cea de carcasă fixă

atinge aceeaşi durabilitate ca şi în condiţiile

reale de încărcare şi funcţionare.

• În caz general pentru determinarea sarcinii

dinamice echivalente, problema se reduce la

una cunoscută: sarcină pur radială sau pur

axială de mărime şi direcţie constantă pentru

care se poate aplica relaţia de mai sus


Recommended