'erarhiile "uperioare FGnerii din tradiţia creştinăH "unt Gn"oţitorii ne9ă8uţi ai o@ului5 Tot @aifrec9ent apar relatări care de"criu trăiri co@ple>e şi @iraculoa"e a9ute de oa@eni cu ace"teentităţi5 Ele acţionea8ă Gn 9iaţa indi9iduală, dar influenţea8ă şi rupurile de oa@eni5 )@enirea Gntreaă Gşi de"făşoară e9oluţia Gn con"onanţă cu (o"@o"ul "u$ o$lăduirea ace"tor fiinţe"upra"en8oriale5
ntropo"ofia de"chide noi per"pecti9e Gn "tudiul şi conştienti8area raporturilor noa"tre cu 6nerii5ce"te relaţii co@ple>e au i@portanţă pentru Gntreul (o"@o", iar aplecarea "i"te@atică a"uprarealităţilor anelice poate "chi@$a per"pecti9a o@ului atCt a"upra 9ieţii, Gn eneral, cCt şi a"uprade"tinelor indi9iduale5
)pera lui Rudolf Steiner "e $a8ea8ă "u$ a"pect @etodic şi din punctul de 9edere al ştiin eiț
cunoaşterii pe de"crierile e>pu"e Gn lucrările "ale funda@entale4 Filosofia libertă ii ț . Trăsături fundamentale ale unei concep ii moderne despre lumeț , Teosofie. Introducere în cunoaştereasuprasensibilă a lumii şi menirea omului , Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile
superioare? şi Ştiinţa ocultă în rezumat 5 ce"tea, G@preună cu re"tul lucrărilor şi 9olu@elorcare cuprind articolele, for@ea8ă opera "cri"ă, de o a@ploare con"idera$ilă, for@ată din ?0 de9olu@e5
*e lCnă acea"ta, $oă ia de conferin e "tenorafiate e"te e>traordinară, ace"te conferin e fiindț ț ț
cuprin"e Gn @ai $ine de /D0 de 9olu@e din cadrul edi iei )perelor co@plete5 Toate conferin ele auț ț
fo"t pre8entate oral şi nu erau de"tinate tiparului5 *u$licarea lor "-a făcut după nişte "tenora@enere9i8uite de Rudolf Steiner5 Ele con in, totuşi, e>tinderea şi de89oltarea Gn cele @ai diferiteț
direc ii şi do@enii ale 9ie ii a concep iilor funda@entale e>pu"e Gn lucrări5 Ele repre8intă şi a"tă8i,ț ț ț
prin @ultitudinea lor te@atică, o "arcină care Gncă nu a fo"t Gncheiată5
"tfel, @oti9ul ini ierii ace"tei "erii e"te acela de a de"chide, prin pri"@a punctelor de 9edereț
actuale Gn 9re@ea noa"tră, acce"ul la diferite co@ple>e de te@e ră"pCndite Gn Gntreaa operă şinereunite Gntr-un tot coerent şi, Gn acela i ti@p, de a face clară capacitatea @etodei antropo"oficeș
de cunoaştere de a fi aplicată la @ultiple "fere de pro$le@e5 Niciuna dintre "inte8e nu pretinde afi co@pletă Gn pri9in a con inutului5ț ț
3ai ale" "pre "fCrşitul 9ieţii "ale, Rudolf Steiner a pu" antropo"ofia Gntr-un anu@it conte>t ali"toriei "pirituale5 Liniile de e9oluţie a"tfel "chiţate "e do9ede"c a fi i@portante pentru cel cedoreşte "ă Gnţeleaă natura "pirituală a antropo"ofiei5 cea"tă o$"er9aţie e"te 9ala$ilă şi pentru Gnţeleerea de"crierii entităţilor "pirituale care ţin de diferite ranuri FierarhiiH5
Rudolf Steiner a conceput cercetarea şi de"crierea $a8elor antropo"ofiei drept ştiinţă şi a creat Gnace"t "en" o noţiune nouă, pe aceea de ştiinţă a "piritului5 Spre deo"e$ire de @odurile de
a$ordare clar9ă8ătoare "au pur i"torice, de9ine a"tfel po"i$il un acce" "upra"en"i$il-ştiinţific laacele "fere ale realităţii de care aparţin entităţile "pirituale5 ) ştiinţă a "piritului Gnţelea"ă Gn felulace"ta "e "ituea8ă Gntr-o e9oluţie a i"toriei "pirituale pe care Rudolf Steiner a de"cri"-o, @ai ale" Gn anul %&/?, drept relaţia dintre platoni"@ şi ari"toteli"@ F%H= prin ea "e Gnţele nişte raportărilăuntrice la realitate a căror $a8ă "e ă"eşte la filo"ofii reci *laton F?/:-;?: G5(hr5H şi ri"totelF;<?-;// G5(hr5H5
6n pa"a2ele introducti9e care ur@ea8ă 9o@ e>plica, Gntr-un @od 9oit independent, Gn cea @ai@are @ă"ură, de de"crierile lui Rudolf Steiner, calea de acce" la entităţile "pirituale, prin"tudierea a două per"onalităţi @arcante din i"toria "pirituală creştină4 pentru orientareafunda@entală predo@inant platoniciană Gl a9e@ ca repre8entant pe ohanne" Scotu" Eriuena
Fcca <%0-<::H, iar pentru un @od de a 9edea @ai dera$ă ari"totelic, pe To@a duino F%//D-%/?H5 (ăile la care ne 9o@ referi aici au i@portanţă şi pentru Gn eleerea căii de acce"ț
antropo"ofice5 !iindcă antropo"ofia are o leătură "pirituală cu a@$ele curente, o leătură caretoc@ai a"tă8i poate da acuitate felului de a pri9i antropo"ofia4 cCnd opera lui Rudolf Steiner, dupăaproape o "ută de ani, a intrat ea Gn"ăşi, Gntr-un anu@it "en", Gn i"toria "pirituală a o@enirii şicCnd, "pre "fCrşitul "ecolului al QQ-lea şi la Gnceputul "ecolului al QQ'-lea, Gn cadrul antropo"ofieişi Gn afara ei apar noi trăiri cu Gnerul şi noi relaţii cu el5
6n tradiţia platoniciană, ca şi Gn cea ari"totelică Fşi Gn antropo"ofieH, e>i"tă două di@en"iuniinterioare care au o i@portanţă funda@entală pentru relaţia cu Gnerul4 radul de e9oluţie a euluiu@an, Gn ceea pri9eşte autocunoaşterea şi Cndirea, şi capacitatea de a percepe Gn cunoaşterea
"pirituală nu nu@ai o calitate ce ţine de conştienţă, ci şi o realitate fiinţială 9erita$ilă5utocunoaşterea eului u@an şi aprofundarea trăirii realităţii Gn "pirit Fşi anu@e, a@Cndouă caşan"e pe care o@ul le are Gn e>i"tenţa "a pă@Cntea"căH con"tituie $a8a unei relaţii, "olide dinpuncte de 9edere e>i"tenţial, cu entităţile "pirituale5
Raportul dintre o@ şi Gner
6n /e di3isione naturae, lucrarea principală a filo"ofului irlande8 ohanne" Scotu" Eriuena F"ec5'QH, ă"i@ ur@ătoarea re@arcă intere"antă4 şa că noi nu crede@ şi nu şti@ Gn 8adar că Gncarnarea (u9Cntului du@ne8eie"c nu le-a folo"it Gnerilor @ai puţin decCt oa@enilor5 Ea le-a
folo"it oa@enilor la @Cntuirea lor şi la re"taurarea naturii lor, dar Gnerilor le-a folo"it lacunoaştere5 F/H 6ncarnarea (u9Cntului du@ne8eie"c, adică Gntruparea ca o@ a lui (hri"to", arei@portanţă şi pentru oa@eni, şi pentru Gneri5 Eriuena ro"teşte acea"tă fra8ă ca pe un lucru de
la "ine Gn ele"= Gn "chi@$, epoca @odernă "-a o$işnuit "ă-l Gnţeleaă pe (hri"to" e>clu"i9 Gnț
leătură cu o@ul5 E"te e9ident că Gn "ecolul al 'Q-lea leătura dintre o@ şi Gner @ai putea fiCndită cu totul altfel5 6n citatul de @ai "u" "e e>pri@ă ideea că oa@enii au fo"t @Cntuiţi de(hri"to" şi că prin acea"tă @Cntuire natura lor, adică fiinţa lor că8ută Gn păcat, a putut de9enidin nou li$eră5 6nerii, Gn"ă, prin Gncarnarea (u9Cntului di9in n-au fo"t nici @Cntuiţi, nici
re"tauraţi Gn fiinţa lor oriinară, ci ei au de9enit cuno"cători Gntr-un alt @od, "uperior celui pecare-l a9eau Gnainte5
Ne pute@ Gntre$a acu@ la ce deo"e$ire dintre Gner şi o@ "au la ce raport dintre Gner şi o@ "ereferă fra8a lui Eriuena5 Se 9ede i@ediat că Gnerul e"te o fiinţă a cunoaşterii, pe cCnd o@ulapare ca fiinţă ce are ne9oie "ă fie @Cntuită şi reGnnoită5 (eea ce contri$uie la @Cntuirea şire"taurarea o@ului, Gnerului Gi dă po"i$ilitatea unei cunoaşteri @ai 9a"te5 6n @od e9ident, la Gner tre$uie "ituat pe tărC@ul cunoaşterii ceea ce, pentru o@, are i@portanţă pe cu totul altetărC@uri ale e>i"tenţei5 !iindcă @Cntuirea şi re"taurarea naturii u@ane nu are leătură nu@ai cucunoaşterea o@ului, deci nu@ai cu "piritul "ău, ci şi cu e>i"tenţa "a trupea"că şi "ufletea"că5 *rin Gncarnarea lui (hri"to" fiinţa u@ană e re"taurată ca trup, "uflet şi "pirit= el "e poate 9indeca de
$oli, de rătăcirile "ufleteşti şi de lip"a de cunoaştere dinainte5 *entru Gner e 9ala$il nu@ai ace"tdin ur@ă lucru X de aici re8ultă o pri@ă caracteri"tică i@portantă a relaţiei dintre Gner şi o@4faptul că la Gner tre$uie @utat pe tărC@ul cunoaşterii, re"pecti9 pe cel "piritual, ceea ce la o@poate "ă apară şi "u$ o for@ă trupea"că "au "ufletea"că5 Spre a trece Gn "fera Gnerului, tre$uie"ă Gn9ăţă@ "ă Gnţelee@ ca feno@en "piritual tot ceea ce ne GntC@pină la o@5 !iindcă tărC@ul"piritual e "inurul tărC@ al realităţii pe care Gnerul e>i"tă5 6n acea"tă pri9inţă, o@ul şi Gnerul"unt diferiţi unul de altul şi, totuşi, eali4 ei "unt diferiţi pentru că o@ul nu trăieşte nu@ai Gn "feracunoaşterii= ei "unt eali pentru că tot ceea ce o@ul 9ieţuieşte şi e"te din punct de 9ederetrupe"c şi "uflete"c pentru Gner poate fi o realitate "pirituală5
6n ace"t "en" a@ putea Gnţelee afir@aţia ur@ătoare a lui ohanne" Scotu" Eriuena4 +u@ne8eu
nu locuieşte altunde9a decCt Gn natura o@ului şi a Gnerului, "inurii cărora li "e dă 9edereaade9ărului5 i noi nu a9e@ 9oie "ă pri9i@ ace"te două naturi ca pe două ca"e, ci ca pe una şiaceeaşi ca"ă, care e con"truită din două @aterii "pirituale5 F;H Noţiunea de natură Gn"ea@năaici, din nou, fiinţa Gnerului, re"pecti9 a o@ului5 Se face o di"tincţie netă Gntre ele= dar de9ineclar, totodată, faptul că natura o@ului şi aceea a Gnerului "unt unite printr-o leătură de 9ecinătate5 Ei locuie"c Gn aceeaşi ca"ă, adică "e GntClne"c Gn per@anenţă5 propierea dintre o@şi Gner con"tă Gn faptul că ei pot pri9i ade9ărul, adică pot a2une la cunoaştere5 Totuşi, cele douănaturi nu "unt identice= ele "unt de"e@nate drept două @aterii "pirituale F intelligibilesH4 o@ulcunoaşte Gn @od "piritual, ca şi Gnerul, dar Gntr-un alt @od5 ce"t alt fel de "piritualitate ianaştere din e>i"tenţa care nu e doar cuno"cătoare, ci şi trupe"c-"ufletea"că a o@ului5
La un "fert de "ecol după Eriuena, lanu" a$ 'n"uli", unul dintre profe"orii de la coala lui(hartrY" F"ec5 Q''H, de"crie @ai e>act deo"e$irea dintre Gner şi o@5 6n "crierea "a 4uoniamhomines el atrae atenţia, Gntr-un @od tipic @edie9al, a"upra faptului că o@ul nu e direct eal cu Gnerul, ci de-a$ia prin cunoaştere poate do$Cndi acelaşi ran cu el4 Ni "-a lă"at prin tradiţieCndul că Gn 9iitor credinţa 9a putea de9eni inutilă şi că ur@area ei 9a fi ştiinţa, deci cunoaşterea"iură5 şa că Gn eleerea 9a fi alta decCt cea eni@atică din 8ilele noa"tre555 6n continuare,ț
lanu" arată ce Gnţelee el prin ştiin ă4 tiin a Fț ț scientiaH e"te perceperea ade9ărului lucrurilorcu acord lăuntric şi cu cunoaşterea cau8elor5 F?H ici lanu" a$ 'n"uli" dă de Gnţele" că facultateade cunoaştere a o@ului "e 9a "chi@$a5 El leaă acea"tă pri9ire aruncată Gn 9iitor cu o$"er9aţia căatunci credinţa 9a fi fo"t depăşită, fiind Gnlocuită de ştiinţă X o afir@aţie ne@aipo@enită pentru"fCrşitul "ecolului al Q''-lea, care Gn @od cert, a fo"t Gn @ă"ură "ă 8uduie adCnc atitudinea Gn
9iaţă, $a8ată pe credinţă, a oa@enilor5 lanu" caracteri8ea8ă @ai e>act noua facultate decunoaştere4 ea 9a fi "iură şi, i@plicit, 9a a9ea for@a ştiinţei= acea"tă noţiune tre$uie Gnţelea"ă Gntr-un @od @ai cuprin8ător decCt acela Gn care e folo"ită ea a8i, de o$icei5 ) caracteri"tică a
cunoaşterii con"tă Gn apro$area interioară a ceea ce e"te cuno"cut şi Gn pătrunderea cau8elor o$iectului cunoaşterii= acea"tă for@ulare 9ine de la ri"totel5 *rin ur@are, o@ul "e 9a uni lăuntriccu cunoaşterea "a, re"pecti9 cu o$iectul cunoaşterii, şi nu-l 9a lua, pur şi "i@plu, aşa cu@ e"te, ci Gl 9a Gnţelee Gn pro9enienţa "a, Gn e9oluţia "a5 6n conte>tul ace"tor e>puneri ale lui lanu" de9ineclar faptul că o@ul 9a de9eni a"e@enea Gnerului, cCnd 9a fi a2un" la ace"t @od de a cunoaşte5
lanu" atrae a"tfel atenţia a"upra unei leături dintre e9oluţia Gn cunoaştere a o@ului şi raportulei cu ierarhiile "uperioare5
(unoaşterea Gnerului
(u două eneraţii @ai tCr8iu, To@a duino F%//D-%/:?H co@entea8ă for@ularea din E9anheliadupă 3atei F//, ;0H, Gn cu9intele4 )a@enilor nu li "e făăduieşte nici @ai @ult nici @ai puţin
decCt că 9or fi eali cu Gnerii5 FDH *rin ur@are, şi To@a pri9eşte aici "pre un 9iitor al e9oluţieio@enirii Gn care o@ul nu 9a fi a2un" doar la aceeaşi cunoaştere ca şi Gnerul, ci şi la e>i"tenţa de Gner5 +upă care To@a "crie4 şa ne-au Gn9ă at filo"ofii, că cea @ai @are fericire a o@ului con"tăț
Gn a Cndi entităţile de"părţite de @aterie5 FH 6n li@$a2ul filo"ofic, Gnerii erau de"e@naţi drept entităţi de"părţite de @aterie F"u$"tanţial "eparate de @aterieH, fiindcă Gnerii nu au nicioleătură directă cu lu@ea @aterială5
Sen"ul ace"tei afir@a ii "e arată dacă Gi alătură@ o altă for@ulare din acelaşi conte>t4 6nț
do@eniile care "unt de"părţite de @aterie, cel ce Cndeşte şi ceea ce e"te Cndit "unt unul şiacelaşi lucru5 F:H (u acea"ta, To@a reia firul unei afir@a ii core"pun8ătoare făcute de ri"totel Gnț
cartea /espre suflet 5 +o@eniile care "unt de"părţite de @aterie tri@it iarăşi la "fera de
e>i"tenţă a Gnerilor= aici proce"ul de cunoaştere şi o$iectul cunoaşterii nu pot fi de"părţite4"u$iectul care Cndeşte şi o$iectul Cndit nu "unt diferite5 +acă raportă@ acea"tă fra8ă laafir@aţia de"pre cea @ai Gnaltă fericire a o@ului, care con"tă Gn cunoaşterea Gnerului, re8ultăcă, atunci cCnd a2une la cunoaşterea Gnerului, o@ul păşeşte Gntr-un do@eniu Gn care el de9ineuna cu o$iectul cunoaşterii5 (unoaşterea Gnerului Gl duce pe o@, aşadar, la o ealitate fiinţială cu Gnerul5 ici cunoaşterea şi e>i"tenţa "e @işcă una "pre cealaltă, ele de9in una4 a-l cunoaşte pe Gner şi a de9eni eal cu el "unt unul şi acelaşi lucru5 ltfel "pu", cCnd o@ul e9oluea8ă pCnă acolounde poate "ă-% Cndea"că pe Gner ca realitate, Gnerul nu ră@Cne pentru el un o$iect e>terior al cunoaşterii, ci o@ul "e tran"for@ă, de9enind eal cu Gnerul5 )@ul de9ine deci eal cu Gnerul, Gn @ă"ura Gn care el Gn9aţă "ă-l cunoa"că X e>act Gn ace"t "en" cel ce Cndeşte şi ceea ce e"teCndit "unt, Gn "fera entităţilor "uperioare, unul şi acelaşi lucru5 Ealitatea dintre Gner şi o@ "e
referă, $ineGn ele", la o@ ca fiinţă cuno"cătoare "au "pirituală= Gn e>i"tenţa "a "ufletea"că şițtrupea"că el ră@Cne diferit de Gner, care duce o e>i"tenţă li$eră de trup5
(u@ poate "ă a2ună o@ul la cunoaşterea Gnerului 6n umma theologiae, To@a duino dă treiră"pun"uri po"i$ile la acea"tă Gntre$are5 El "e Gntoarce aici la trei curente din i"toria "piritului şicaracteri8ea8ă @ai GntCi po8iţia platoni"@ului4 +upă părerea lui *laton, entităţile i@ateriale nunu@ai că "unt cuno"cute de noi, ci ele "unt pri@ul lucru pe care noi Gl cunoaşte@5 !iindcă *latonafir@ă că for@ele i@ateriale, e>i"tente Gn "ine, pe care el le nu@eşte idei, "unt o$iectele propriu-8i"e ale "piritului no"tru= şi de aceea ele "unt cuno"cute de noi @ai GntCi şi prin ele Gn"ele5 +ar X"pune el X cunoaşterea "ufletului "e apleacă a"upra lucrurilor @ateriale, din cau8ă că Gn "pirit"unt a@e"tecate repre8entări şi percepţii "en8oriale5 +e aceea, cu cCt "piritul e @ai purificat, cu
atCt el percepe @ai @ult ade9ărul "piritual a ceea ce e"te i@aterial5 F<H
To@a de"crie aici concepţia de"pre "pirit a lui *laton Gn punctul de atinere dintre "piritul o@uluişi cel al Gnerului5 *laton con"ideră X "pune el X că entită ile i@ateriale, adică Gnerii, "untț
o$iectele deci"i9e ale cunoaşterii u@ane5 6n orice ca8, "piritul u@an nu e pur, ci a@e"tecat cupercepţii "en8oriale şi cu repre8entări ale pă@Cnte"cului, de aceea pentru o@ cunoaştereaentităţilor "uperioare nu e"te ce9a de la "ine Gn ele"5 +ar, atunci cCnd "piritul "e eli$erea8ă deț
ace"te raporturi trupeşti, el poate "ă şi cunoa"că Gn @odul cel @ai clar po"i$il o$iectul propriu-8i",adică entităţile "uperioare5 +e9ine e9ident că, după *laton, Gntre "piritul u@an şi Gner nu e"teaproape nicio deo"e$ire5 E>i"tă o "inură deo"e$ire4 Gn pri@ă in"tan ă, o@ul e leat de percepţiileț
"en8oriale şi, i@plicit, de nişte repre8entări pă@Cnteşti5 (Cnd reuşeşte "ă "e eli$ere8e de ele,atunci poate "ă recunoa"că "piritul Gnerului drept ce9a eal cu el5 Spiritul u@an eli$erat decondiţiile e>i"ten ei pă@Cnteşti "e cunoaşte, deci, Gn Gner, pe "ine Gn"ăşi, Gn "tarea lui ideală5ț
*e ur@ă,To@a pre8intă po8iţia lui ri"totel4 +ar după părerea lui ri"totel, care core"punde Gntr-o @ă"ură @ai @are e>perienţei noa"tre, "piritul no"tru, Gn @od core"pun8ător cu 9ia a actuală,ț
are o Gnclinaţie naturală către naturile lucrurilor @ateriale5 +e aceea, el nu cunoaşte ni@ic fărărepre8entări5 E clar, deci, că noi nu le pute@ cunoaşte drept pri@ele, şi prin ele Gn"ele, entităţile
i@ateriale care nu intră Gn percepţia noa"tră "en8orială şi Gn repre8entarea noa"tră, pe ace"teanoi nu le pute@ cunoaşte pe $a8a @odului de a cunoaşte Gn care a9e@ e>perienţă5 F&H To@aredă concep ia ari"totelică Gn felul ur@ător4 6n condi iile de e>i"tenţă pă@Cnteşti, o@ulț ț
do$Cndeşte cunoştin e nu@ai dacă are percepţii "en8oriale de"pre lucrurile lu@ii şi dacă Gşiț
for@ea8ă din ace"te percepţii "en8oriale repre8entări, de e>e@plu, "u$ for@ă de a@intiri5 )@ulcuetă nu@ai la a"e@enea i@pre"ii "en8oriale şi la a"e@enea repre8entări X Gn acea"ta con"tăcunoaşterea "a5 6n e>i"tenţa pă@Cntea"că el are, deci, o anu@ită e>perienţă de cunoaştere carenu poate fi tran"ferată a"upra entită ilor "uperioare= fiindcă ele nu ţin de lu@ea percepţiilor peț
cale "en8orială şi acce"i$ilă repre8entărilor5 6n @od e9ident, To@a Gl preferă, dintr-un anu@itpunct de 9edere, pe ri"totel lui *laton5 To@a "pune că "piritul u@an e altfel "tructurat decCtacela al Gnerului şi că, de aceea, are independenţă Gn raport cu Gnerul5 ce"t lucru are, Gn orice
ca8, con"ecinţa că, Gn pri@ă in"tanţă, Gnerul "e "u"trae cunoaşterii u@ane5
La ur@ă, To@a pune punctul de 9edere al lui 9erroe" alături de cel platonician şi cel ari"totelic5(oncepţia de"pre lu@ea a9erroică 9ine de la 9erroe", un filo"of ara$ din "ecolul al Q''-lea, care,ca e>eet al lui ri"totel, a a9ut o i@portanţă e>tre@ de @are pentru E9ul 3ediu creştin5(oncepţia lui 9erroe" a putut "ă apară drept cea de a treia po"i$ilitate de a Gnţelee raportuldintre "piritul u@an şi Gner= şi, Gntr-ade9ăr, ea a fo"t adoptată de @ulţi Cnditori ai E9ului 3ediu5Totuşi, lui To@a duino ea Gi părea periculoa"ă4 9erroe" a afir@at că o@ul ar putea "ă a2ună,pCnă la ur@ă, Gn acea"tă 9iaţă, "ă cunoa"că entităţile de"părţite de @aterie, şi anu@e, prinleătura "au unirea cu noi a unei entităţi de"părţite de @aterie= acea"tă entitate "pirituală el onu@eşte Z"pirit acti9[5 ZSpiritul acti9[ e"te tot entitate "pirituală şi, de aceea, el poate "ă
cunoa"că, Gn @od fire"c, alte entităţi "pirituale5 +acă, de aceea, el e"te unit Gn @od de"ă9Crşit cunoi, Gn aşa fel GncCt pute@ "ă cunoaşte@ prin el Gn @od de"ă9Crşit, atunci noi pute@ "ăcunoaşte@ şi entităţile de"păr ite de @aterie5 ț F%0H *o8iţia lui 9erroe", de"cri"ă Gn felul ace"tade către To@a, Gn"ea@nă4 6n e9oluţia "a "pre cunoaştere, o@ul nu a2une "ă ai$ă un "piritindi9idual propriu, ci el do$Cndeşte po"i$ilitatea de a "e G@părtăşi dintr-un "pirit Gnere"c co"@ic5Un a"e@enea "pirit Gnere"c din el e"te apoi, $ineGnţele", Gn @ă"ură "ă cunoa"că alte "pirite Gnereşti5 şa că o@ul nu Gl cunoaşte ca fiinţă "prituală u@ană pe Gner, ci prin faptul că de9ine el Gn"uşi, Gn @od "piritual, Gner, pentru că are po"i$ilitatea de a "e G@părtăşi din "piritul Gnerului5şadar, o@ul cunoaşte nişte entităţi "uperioare toc@ai atunci cCnd el nu e"te un "pirit u@anindi9idual5 şadar, concepţia "prituală a lui 9erroe" e"te Gn @od e9ident a"e@ănătoare cu ceaplatoniciană, deşi porneşte de la ri"totel5
utocunoaşterea "pirituală şi cunoaşterea "pirituală a Gnerului
To@a re"pine Gn @od foarte a@ănunţit po8iţia lui 9erroe"5 Un aru@ent i@portant e"te acela căo@ul tre$uie "ă-l cunoa"că pe Gner printr-o Cndire ştiinţifică, nu prin faptul nă"cocit de unii,
că o@ul "e G@părtăşeşte dintr-un "pirit Gnere"c co"@ic5 To@a 9or$eşte de o cunoaştere aentităţilor "pirituale prin ştiinţele "peculati9e5 (u ace"t @od de a proceda, ştiinţific, "piritulo@ului tre$uie "ă a2ună, prin autocunoaştere, la cunoaşterea unor entităţi "uperioare5 6n ace"t"en", pentru To@a, din concepţia lui ri"totel decure faptul că ştiinţa de"pre "ufletul u@an e"teo te@elie "iură pentru cunoaşterea entităţilor "uperioare5 !iindcă, prin faptul că "e cunoaştepe "ine "ufletul no"tru a2une la o anu@ită cunoaştere a unor entităţi noncorporale, Gn @ă"ura Gncare el poate do$Cndi o a"e@enea cunoaştere4 el nu cunoaşte Gn @od "i@plu şi de"ă9Crşit, ci prinaceea că "e cunoaşte pe "ine Gn"uşi5 F%%H
Spiritul u@an nu @ai e identic cu Gnerul, ci e"te indi9idual Gn o@5 ce"ta e @oti9ul pentru careo@ul nu-l poate cunoaşte pe Gner Gn @od "i@plu şi de"ă9Crşit5 Sufletul u@an "e poate apropia,
Gn"ă, de Gner prin autocunoaştere "pirituală5 *ute@ adăua4 6n o@, "piritul trăieşte Gn "ufletulu@an= el "e deo"e$eşte prin acea"ta de "piritul Gnerului, care nu trăieşte Gntr-un "uflet, ci are oe>i"tenţă li$eră de trup5 Nu@ai prin unirea cu un trup şi Gn "uflet "piritul poate de9eni indi9idual5
+upă părerea lui To@a, indi9idualitatea "piritului tre$uie "ă "e de89olte Gn o@ şi ea nu tre$uiefrCnată prin $iruirea treptată a condiţiilor de cunoaştere pă@Cnteşti şi prin G@părtăşirea din"piritul Gnerului5 Nu ace"tea "unt căile 2u"te care duc la cunoaşterea Gnerului= o@ul tre$uie "ă-şicree8e @ai dera$ă o ştiinţă de"pre "uflet, prin autocunoaştere "pirituală5 To@a con"ideră căacea"tă po8iţie a indi9idualităţii "piritului u@an e"te ari"totelică5 El co@$ate concepţiaa9erroe"iană, pentru că acea"ta nu leaă cunoaşterea Gnerului de o "piritualitate indi9iduală ao@ului, ci de una co"@ică5 *ornind de la ri"totel, To@a 9or$eşte de o ştiinţă con"tituită din două
ele@ente4 cunoaşterea de "ine a "piritului din "ufletul u@an şi, $a8Cndu-"e pe acea"ta,cunoaşterea unor fiinţe "pirituale "uperioare5
(u un a"e@enea @od de a concepe cunoaşterea Gnerului, To@a duino şi-a Gndreptat pri9irile,a@ putea "pune, "pre un 9iitor al i"toriei "piritului, fiindcă la cunoaşterea de"pre "uflet şi lapo"i$ilitatea reală, re8ultată de aici, de a cunoaşte nişte ierarhii "uperioare E9ul 3ediu nu puteaa2une decCt Gn @od incipient5 +e-a$ia ştiinţa "piritului de orientare antropo"ofică a du" @aideparte ace"t lucru5 E>punerile făcute de Rudolf Steiner Gn leătură cu ierarhiile "uperioarepre"upun pe"te tot indi9idualitatea "pirituală a o@ului X Gn orice ca8, conştienţa faptului că o@ulnu e"te indi9idual din punct de 9edere "piritual, dar că el poate de9eni o indi9idualitate "pirituală56n ace"t "en", concepţia de"pre ierarhii a lui Rudolf Steiner "e află pe linia tradiţiei ari"totelice şi
to@i"te5 Totuşi, nu e 9or$a aici de continuarea directă a ace"tei linii, care "ă poată fi do9edităfiloloic, ci de o continuare a i"toriei "piritului Gn nişte condiţii i"torice a$"olut diferite5
)@ul "e poate e@ancipa de "fera "piritualităţii co"@ice, el poate "ă a2ună la independenţă"pirituală5 +ar, prin acea"ta, ri"că "ă piardă conştienţa realităţii "pirituale, po"i$ilitatea de arecunoaşte drept realităţi fiinţele "uperioare5 6ntr-ade9ăr, pa"ul făcut de o@ Gn e@anciparea "a"pirituală l-a Gndepărtat de ierarhiile "uperioare5 Totuşi, ieşirea din i@pa" nu poate con"ta Gn Gncercarea de a reGn9ia nişte 9echi căi de acce" "pre Gner4 ea ar pune Gn pericol independenţa"pirituală a o@ului5 6nceputul făcut de Rudolf Steiner con"tă Gn indicarea căilor pe care o@ul "epoate cunoaşte pe "ine Gn @od "piritual, a căilor pe care, deci, el poate e9olua "pre indi9idualitateşi independenţă "pirituală5 6n felul ace"ta, Gn i"toria "piritului "e de"chid nişte po"i$ilităţi a$"olut
noi de do$Cndire a acce"ului la "fera reală de e>i"tenţă a Gnerului5
+acă la realitatea entităţilor "uperioare "e poate a2une toc@ai prin autoeducaţie şi independenţă"pirituală a o@ului, "e Gnţelee de la "ine că aici el nu tre$uie "ă "e la"e călău8it de tradiţiateoloică "au de credinţă5 +acă "-ar lua după o tradiţie @ai 9eche, o@ul ar ră@Cne neli$er dinpunct de 9edere "piritual5 Nu e 9oie "ă e>i"te, atunci, de a"e@enea, niciun fel de "i"te@ alierarhiilor "uperioare, dat "u$ for@a unei doctrine, fiindcă şi Gn ace"t ca8 independenţa "piritualăa o@ului ar fi Gnrădită5 6n opera lui Rudolf Steiner "e poate o$"er9a că el 9or$eşte uneori, ce-idrept, de doctrina de"pre ierarhii a lui +ioni"ie reopaitul F"ec5 VH F%/H, dar nu o pune niciodatăla $a8a e>punerilor "ale5 (Cteodată Rudolf Steiner folo"eşte cla"ificarea do@eniului entităţilor"uperioare aşa cu@ "e pre8intă ea la +ioni"ie Ftrei ierarhii cu cCte trei "u$ierarhiiH5 Totuşi, @odulde a$ordare al lui Rudolf Steiner e cu totul altul, lucru care "e 9ede şi din denu@irile pe care le
dă el "piritelor ierarhice, Gn @a2oritatea ca8urilor, diferite de cele folo"ite de +ioni"ie5
+acă noua cunoaştere a Gnerului, po"i$ilă pe calea ştiinţei "piritului, "e Gnte@eia8ă cu ade9ăratpe indi9idualitatea "pirituală a o@ului, atunci nici una dintre afir@aţiile de"pre ierarhiile"uperioare nu tre$uie luată Gn "en"ul unei doctrine5 +e"crierile făcute de Rudolf Steiner au, @aidera$ă, caracterul unor indicaţii, care nu pot ridica pretenţia de a a9ea o 9ala$ilitate i@perati9ă5Noua concepţie de"pre Gneri nu "e @ai poate "pri2ini pe credinţă şi autoritate, ci nu@ai peCndirea independentă5 E clar, Gn orice ca8, că, Gn pri@ă in"tanţă, Cndirea tradiţională nu e Gn@ă"ură "ă a2ună la realitatea Gnerului= ea tre$uie, deci, "ă "e tran"for@e5 cea"tă tran"for@aree"te po"i$ilă prin autocunoaşterea "pirituală a o@ului5 utocunoaşterea "pirituală nu poate fidecCt indi9iduală, pentru fiecare o@ Gn parte, iar o Cndire care porneşte de la ea ră@Cne
indi9iduală şi atunci cCnd trece de la cunoaşterea de "ine la cunoaşterea altor entităţi5 ici a9e@@oti9ul propriu-8i" al faptului că a8i nu @ai pot "ă e>i"te niciun fel de doctrine de"pre ierarhiile"uperioare4 indi9idualitatea cunoaşterii de "ine tre$uie "ă "e continue şi Gn ace"t do@eniu, cuo$iect "piritual, al Cndirii5 i Gn ace"t "en" poate fi Gnţelea"ă afir@aţia de @ai "u" a lui To@aduino, că Gn "fera ierarhiilor "uperioare cel ce Cndeşte şi ceea ce e"te Cndit "unt unul şiacelaşi lucru5
E>i"tă o a doua funda@entare şi certitudine a independenţei u@ane Gn cunoaşterea entităţilor"uperioare4 Cndirea care Gl Cndeşte pe Gner tre$uie "ă "e Cndea"că, totodată, pe "ine5 Ea nuare 9oie, deci, "ă-şi Gndrepte Gntreaa atenţie "pre "fera o$iectului, ci tre$uie "ă-şi @enţină Gnconştienţă, totodată, propria acti9itate de Cndire5 (unoaşterea nu "e dăruieşte e>clu"i9
o$iectului, ea nu e Gndreptată e>clu"i9 "pre o$iectul ei, ci @anife"tă o atenţie tot @ai @are faţăde propria "a acti9itate5 (Cnd e 9or$a de "fera entităţilor "uperioare, o$iectul cunoaşterii şiacti9itatea de cunoaştere "unt indi"olu$il leate5 +acă Gn actul Cndirii "e ia Gn "ea@ă nu@aio$iectul cunoaşterii, nu re8ultă cunoaşterea unei realităţi, ci nu@ai repre8entarea i@ainii unorierarhii "uperioare, care nu poate fi pu"ă pe aceeaşi treaptă cu realitatea5 +ar dacă acti9itatea deCndire e luată şi ea Gn con"iderare, ca forţă aplicată Gn @o@entul re"pecti9, i@ainea poatede9eni realitate5 6n fine, "e @ai adauă ce9a care e"te o caracteri"tică deci"i9ă a cunoaşterii de"ine "pirituale4 ea e"te Gn per@anentă e9oluţie5 +in punct de 9edere "piritual o@ul nu "ecunoaşte pe "ine aşa cu@ e"te, ci aşa cu@ "e de89oltă el @ai departe5 cea"tă afir@aţie e"te9ala$ilă şi cCnd e 9or$a de cunoaşterea orientată "pre o$iect, care "e $a8ea8ă pe cunoaşterea de"ine5 #Cndirea care-l Cndeşte pe Gner "e percepe pe "ine Gn proce"ul unei per@anente
) a"e@enea po"i$ilitate de acce" la "fera ierarhiilor "uperioare, @i2locită de Cndire, n-a e>i"tatpCnă acu@ Gn i"toria conştienţei u@ane5 *ropriu-8i", de-a$ia de la Gnceputul epocii @oderne "epoate 9or$i de faptul că o@ul Gşi cucereşte o independenţă "pirituală5 +e acea"tă de89oltare aindependenţei Gn Cndire ţine şi faptul că, Gn pri@ă in"tanţă, conştienţa e>i"tenţei unor fiinţe"uperioare "e Gntunecă X altfel o@ul nu ar fi putut a2une "ă "tea pe propriile lui picioare, Gn
cunoaşterea "a, ci "-ar fi 9ieţuit pe "ine şi Gn continuare Fcu@ @ai era ca8ul Gncă Gn E9ul 3ediuti@puriuH Gn dependenţă de Gner5 şa că dificultatea care Gn epoca @odernă de9ine, treptat, tot@ai @are, de a-l percepe pe Gner ca realitate, tre$uie Gnţelea"ă drept pa" nece"ar pe calea ceduce la po"i$ilitatea de a-l Cndi, Gn cele din ur@ă, pe Gner Gntr-un @od "piritual de "ine "tătător5(oncepţia de"pre ierarhii a lui Rudolf Steiner Gşi are punctul de pornire Gn ace"t @o@ent dine9oluţia i"toriei "prituale5 Ea porneşte de la ideea că e9oluţia i"toriei "pirituale a a2un" Gntre ti@p Gntr-un punct de la care realitatea Gnerului poate fi din nou Gnţelea"ă5
şa că, Gn ca8ul cunoaşterii Gnerului, atenţia acordată propriei Cndiri tre$uie luată Gn două"en"uri4 Gn pri@ul rCnd, Cndirea care Gl Cndeşte pe Gner tre$uie Cndită şi ea, Gn acelaşi ti@p=dar, Gn plu", ea @ai tre$uie "ă fie şi Gn "tare "ă Gnţeleaă propriul "ău proce" de tran"for@are,
care are loc Gn cur"ul i"toriei "pirituale u@ane5 !iindcă, prin faptul că Gn proce"ul care are loc Gni"toria "piritului, Cndirea u@ană a de9enit, treptat, independentă, "-a "chi@$at şi relaţia ei cuierarhiile "uperioare5 )@ul care a de9enit independent din punct de 9edere "piritual are o altărelaţie cu Gnerul decCt a9ea o o@enire @ai 9eche din punctul de 9edere al i"toriei conştienţei5+ar, prin acea"ta, realitatea Gnerului a de9enit alta pentru o@ X fiindcă Gn "fera entităţilor"uperioare cel ce Cndeşte şi ceea ce e"te Cndit nu pot fi i8olaţi unul de celălalt= "chi@$areauneia dintre părţi condiţionea8ă şi "chi@$area celeilalte Fco@pară cu cele de @ai "u"H5
+e la lucrare la lucrător
*rin ur@are, Gn cur"ul i"toriei conştien ei, leătura dintre o@enire şi ierarhiile "uperioare "-aț
"chi@$at5 6n epoca @odernă nu "e @ai poate 9or$i de relaţia o@ului cu entităţile "uperioare Gn"en"ul "trict al cu9Cntului, nu "e @ai poate 9or$i decCt de relaţia dintre o fiinţă u@ană indi9idualăşi fiinţele "pirituale5 +e aceea, realitatea ierarhiilor are ne9oie, pentru o@, Gn pre8ent şi Gn 9iitor,de te@elia indi9idualităţii "pirituale5 La fel ca o@enirea Gn totalitatea ei, şi o@ul indi9idual "e află, Gn raport cu Gnerul, Gntr-o per@anentă e9olutie5 cea"tă e9oluţie "au @işcare, care nu la"ă "ăapară nicio "ituaţie Gncheiată, poate fi con"iderată o caracteri"tică a oricărei realităţi "pirituale5ici ni@ic nu e ata, ni@ic n-a a2un" la capăt= totul e"te Gn cur" de de9enire, ni@ic nu e
de9enit5 Nici o@ul, ca fiinţă "pirituală, nu "e poate Gnţelee niciodată pe "ine drept ce9a de9enit, ci @ereu nu@ai drept ce9a Gn de9enire X Gn acea"tă atitudine el "e poate Gndrepta apoi"pre ierarhiile "uperioare5 Noua po"i$ilitate de cunoaştere are, deci, "arcina de a face trecerea dela "tudierea a ceea ce a de9enit "au a lucrării la cunoaşterea a ceea ce e"te Gn de9enire5 'ar Gn"patele a ceea ce e"te Gn de9enire poate de9eni apoi 9i8i$il cel care lucrea8ă, cau8a a ceea cee"te Gn de9enire şi, i@plicit, Gn ulti@ă in"tanlă, a ceea ce a de9enit5 cea"tă cau8ă ar putea finu@ită şi forţa care lucrea8ă Gn @od in9i8i$il Gn "patele lu@ii a ceea ce a de9enit "au a lucrării5
6n pri@ă in"tanlă, conştienţei u@ane Gi e"te acce"i$ilă nu@ai lu@ea a ceea ce a de9enit5 *rinpercepţie "en8orială ei Gi apar lucruri ata făcute, Gncheiate5 6n natură şi Gn realitatea "ocială GntClni@ nişte fapte care par ne"chi@$a$ile5 Lucrurile "unt pri9ite aşa cu@ "unt, dar nu aşa cu@
de9in, deci nu aşa cu@ "e de89oltă5 i Gn relaţiile cu "e@enii noştri, dar şi cu noi Gnşine, "unte@ Gnclinaţi, Gn pri@ă i"tan ă, "ă-l pri9i@ pe o@ aşa cu@ e"te el de2a, dar nu aşa cu@ e9oluea8ă5 +arț
Gn conştienţă poate "ă intre o realitate "pirituală nu@ai dacă "e face trecerea de la ceea ce a
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
de9enit la ceea ce e"te Gn de9enire= cunoaşterea de "ine e"te po"i$ilă nu@ai prin percepereapropriei e9olu ii "pirituale5 Nu@ai aşa o@ul "e poate eli$era de o 9a"tă Gncătuşare a trecutului,ț
fără "ă "e lepede de ace"t trecut X din per"pecti9a e9olu iei el Gşi poate Gnţelee trecutul ca $a8ăț
a de9enirii "pre 9iitor5 (e9a a"e@ănător "e poate "pune de"pre relaţiile cu alţi oa@eni şi cunatura5 l doilea pa" ar fi, apoi, trecerea de la ceea ce e"te Gn de9enire la factorul acti9, adică la
forţa care pro9oacă de9enirea5 6n ca8ul autocunoaşterii "pirituale acea"ta Gn"ea@nă că o@ul "epercepe pe "ine ca indi9idualitate "pirituală= acea"tă indi9idualitate "pirituală e cau8a "au forţacare face "ă ai$ă loc e9oluţia "pirituală proprie5 Trecerea la factorul acti9 "au la forţă, pe careo@ul, ca fiinţă "pirituală, o poate face Gn @od e>e@plar la "ine Gn"uşi, Gi de"chide "fera derealitate a ierarhiilor "uperioare5 !iindcă ace"tea lucrea8ă, Gn leătura lor cu lu@ea Gn care o@ule>i"tă, drept forţe acti9e5
Nu tre$uie "ă ne repre8entă@ prea "i@plu cele două treceri5 )rice o@ e Gncătuşat, prin nişteo$işnuinţe adCnc Gnrădăcinate, de lu@ea a ceea ce a de9enit5 )@ul e Gnclinat @ereu "ă perceapăfapte, nu proce"e de de9enire5 6n raporturile o@ului cu natura acea"tă tendin ă poate a9eaț
ur@ări cata"trofale, fiindcă o Cndire orientată "pre ceea ce a de9enit poate "ă reacţione8e
@ereu nu@ai după ce nişte lucruri rele de con"ecinţe "-au GntC@plat de2a X ea nu e Gn "tare "ă9adă o e9oluţie 9iitoare5 i Gn "fera rela iilor interu@ane Gncătuşarea de cele de9enite de9ine totț
@ai pro$le@atică5 Nişte @odalităţi de co@porta@ent "ocial eşuea8ă Gntr-o @ă"ură tot @ai @areatunci cCnd "e ţine "ea@a nu@ai de "tarea pre8entă F"tarea lui e"teH a celuilalt "au a unorrupuri u@ane, dar nu şi de po"i$ilităţile de e9oluţie 9iitoare5 (ele "pu"e acu@ pot fi clarificatecel @ai $ine dacă pri9i@ pro$le@a educaţiei Fdar, Gn principiu, ace"t lucru e 9ala$il pentru toatedo@eniile realită iiH4 eşuea8ă Gn @od ine9ita$il orice pedaoie care nu 9ede Gn copil fiinţa Gnț
de9enire, e9oluţia "a "pre 9iitor, orientCndu-"e nu@ai după ceea ce copilul e"te de2a5
*rin e>erciţiu, o@ul poate a2une treptat "ă nu @ai 9adă Gn realitate doar a"pectul celor de9enite,ci şi pe al celor Gn de9enire5 *rin acea"ta el Gşi creea8ă $a8a nece"ară pentru a trece, Gn cele din
ur@ă, Gn reiunea factorului acti9 "au a forţei5 ce"t al doilea pa" 9a fi e>plicat, Gn Gncheiere, cua2utorul unui e>e@plu luat din opera lui To@a duino= el e>plică, de a"e@enea, leătura cuperceperea Gnerului5 6n lucrarea "a, Su@@a theoloiae, To@a "e Gntrea$ă cu@ tre$uie "ăCndi@ raportarea Gnerului la "paţiu5 Un ră"pun" "ună aşa4 Se "pune că Gnerul "e află, dintr-un anu@it punct de 9edere, Gntr-un loc corporal, prin faptul că el Gşi Gndreaptă forţa "pre acelloc555 ) entitate noncorporală, care atine cu forţa ei un o$iect corporal, Gl ţine pe ace"ta şi nu eţinut de el555 Se "pune, deci, că Gnerul "e află Gntr-un loc corporal nu ca ce9a ţinut, ci ca ce9acare ţine, Gntr-un anu@it "en"5 F%;H
*rin ur@are, Gnerul nu e pre8ent Gntr-un anu@it loc, Gn @od "paţial, ci prin faptul că Gşi aplicăforţa a"upra acelui loc5 !orţa Gnerului ţine lucrurile Gn locul re"pecti9 X nu e 9or$a de a ţine Gn
@Cnă, ci de conturarea "pirituală a acelui loc cu a2utorul lucrurilor care "e află Gn el5 şa că Gnerul ţine un anu@it loc, prin faptul că Gl plă"@uieşte cu forţa "a şi, Gn acea"tă @uncă deplă"@uire, Gl @enţine şi Gn continuare5 Spre deo"e$ire de Gner, lucrurile percepti$ile pe calea"en8orială nu "unt Gn lu@e ca ţinătoare, ci ca inute4 ele depind de locul Gn care "e află= "untț
deter@inate de el Gn ceea ce pri9eşte @odul de @anife"tare şi co@porta@entul lor5 Ne pute@lă@uri a"upra ace"tui lucru dacă ne Cndi@ cu@ o plantă depinde de locul unde creşte5 6n"chi@$, Gnerul nu e deter@inat de locul Gn care "e află, ci el deter@ină acel loc5 Spre deo"e$irede toate lucrurile corporale, Gnerul nu "e află circu@"cri" Fde "paţiuH Gntr-un anu@it loc555 ci Gntr-un @od li@itati9 Fdefiniti9H5 F%?H +in ace"te e>puneri ale lui To@a tran"pare Cndul că o@ul,pri9ind natura, de e>e@plu, poate "ă Gnainte8e de la cele de9enite, trecCnd prin cele Gn de9enirepCnă la forţa acti9ă care de"făşoară o acti9itate plă"@uitoare Gn natură5
(ele trei "ecţiuni ale ace"tei cărţi fac di"tincţie Gntre trei do@enii de acti9itate a entităţilor"uperioare4 indi9idualitatea u@ană, e9oluţia o@enirii şi (o"@o"ul5 Titlurile conferinţelor au fo"t
preluate, Gn parte, din ediţia )perelor co@plete ale lui Rudolf Steiner, Gn parte au fo"trefor@ulate5 Selecţia nu poate repre8enta nici pe departe toate a"pectele din e>punerile făcutede Rudolf Steiner Gn leătură cu ierarhiile "uperioare= totuşi, ea ar tre$ui "ă ne la"e "ărecunoaşte@, Gn cele trei "ecţiuni ale "ale, cCte un "pectru de"tul de lar al do@eniului te@aticre"pecti95 La cCte9a din conferinţe ar tre$ui "ă "e ai$ă Gn 9edere faptul că ele au fo"t luate dinnişte "erii de conferinţe care le deter@ină per"pecti9a5 *entru Gnţelelerea lor "e cere ca@ acelaşilucru ca cel care "e reco@andă Gn ca8ul conferinţelor luate "eparat4 nu "unt deplin concludentediferitele for@ulări i8olate, ci nu@ai conte>tul eneral şi a"pectul, dat de ace"ta, "u$ care tre$uiepri9it Gntreul5 (ititorul e"te pu", deci, Gn faţa "arcinii de a ă"i el Gn"uşi pentru fiecare conferinţăace"t a"pect "u$ care ea tre$uie pri9ită5 (onferinţele "electate din diferitele "erii de conferinţe aufo"t ale"e Gn aşa fel GncCt "ă de9ină e9identă per"pecti9a din care ele tre$uie pri9ite, chiar dacă
cititorul nu cunoaşte Gntreaa "erie5
(itirea şi Gnţeleerea unui conte>t, nu a unui pa"a2 i8olat, e"te o "arcină, un e>erciţiu care tre$uiecerut cititorului X nu e 9or$a de un efort "upli@entar, care "ă "e adaue citirii nor@ale, ci de opre@i"ă funda@entală a Gnţeleerii5 ) i@portanţă deci"i9ă are "trăduinţa de a a9ea Gn 9edere dela $un Gnceput Gntre conte>tul, fiindcă de aici re8ultă un alt @od de a Gnţelee decCt acela princare Gnşirui@ una după alta diferite afir@aţii i8olate5 E @ai puţin i@portant "ă re8ulte i@ediat o Gnţeleere a Gntreului conte>t= pro$a$il că acea"ta Fca Gn ca8ul oricărei Gncercări de a Gnţeleee>er"CndH e o pro$le@ă de ti@p5 ) a"e@enea Gnţeleere, din conte>tul luat Gn Gntrei@e,de8lea8ă i@ediat @ulte pro$le@e, care ar apărea Gn ur@a unui @od de a$ordare punctifor@5 +ee>e@plu, dacă "e ia Gn con"iderare @odul de a pri9i re"pecti9, "e poate GntC@pla "ă "e re8ol9e
nişte pre"upu"e contradicţii dintre for@ulările care apar Gn diferite conferinţe, pentru că ele potfi e>plicate Gntr-un @od condiţionat de per"pecti9ă5 Nu e reu de Gn ele" faptul că nişte do@eniiț
co@ple>e ale realităţii, cu@ "unt acelea ale ierarhiilor "uperioare, nu pot fi Gnţele"e prin nişteafir@aţii i8olate a"e@ănătoare cu definiţiile5
Toc@ai de"crierile ierarhiilor "uperioare făcute de Rudolf Steiner ne pot "ti@ula Gn efortul de a nede89olta @ai departe conştienţa punctifor@ă, tran"for@Cnd-o Gntr-o Cndire a conte>tului5 Unpri@ pa" poate fi citirea repetată a unei conferinţe, cu intercalarea unor pau8e şi Gncercarea de ane a@inti conţinutul printr-o repo9e"tire fără cu9inte5 (ontinuarea unui a"e@enea e>erciţiu arputea fi con"truirea unei i@aini interioare a relaţiei dintre o conferinţă şi alta, Gn cadrul uneia şiaceleiaşi "ecţiuni a ediţiei de faţă5 3ai tCr8iu, "-ar putea face apoi Gncercarea de a pri9i Gn conte>t
toate conferinţele acelei "ecţiuni5 +upă ce toate cele trei "ecţiuni ale cărţii au fo"t pri9ite Gn ace"t@od, "-ar putea Gncerca, Gn fine, "ă "e "ta$ilea"că Gn Cnd relaţiile dintre cele trei "ecţiuni5 (eluicare, Gn plu", doreşte "ă "e ocupe de @arele conte>t al concepţiei de"pre ierarhii a lui Rudolf Steiner, Gi reco@andă@ Gn "pecial "crierile Ştiinţa ocultă Fapărută pentru pri@a dată Gn %&%0Hşi Conducerea spirituală a omului şi a omenirii F%&%%H5 6n autoreferatul a@intit la ur@ă etratată pe lar @ai ale" te@a 'erarhiile "pirituale şi indi9idualitatea u@ană, pe cCnd Ştiinţa
ocultă are drept o$iect do@eniile te@atice '' şi ''' ale "elecţiei de faţă Fierarhiile "pirituale Gne9oluţia o@enirii şi ca realitate co"@icăH5
?5 lanu" a$ 'n"uli", umma :4uoniam homines; , *5 #lorieu>, 3 /< F%&D;H, p5 %;:5 Nu a9e@nicio traducere er@ană= titlul redă pri@ele două cu9inte de la Gnceputul te>tului latin5
D5 To@a duino, <omentariu la sentin=e 'V, ?&5/5%5
5 Ibidem5
:5 Ibidem5
<5 To@a duino, uma teologiei , ', <<5 %5 (o@pară pentru cele ce ur@ea8ă4 Wolf-UlrichKlInJer, >utocunoaşterea sufletului. /espre antropologia lui Toma d?>@uino, Stuttart, %&&0,pp5 ?% şi ur@5
&5 Ibidem5
%05 Ibidem5
%%5 To@a duino, uma teologiei , <<5 %5 ad5 %5
%/5 (o@paraţi +ioni"ie reopaitul, /espre ierarhia cerească5 Editată de #Inther eil, Stuttart,%&<5 Lucrarea a fo"t "cri"ă Gn "ec5 V d5(h5, dar Gşi are i89oarele Gn nişte co@unicări ara$e @ai9echi, tran"@i"e prin tradiţie5
%;5 To@a duino, uma teologiei ', D/5%5 Editată de Wolf-Ulrich KlInJer5 (o@paraţi pentru cele ceur@ea8ă4 Wolf-Ulrich KlInJer, >utocunoaşterea sufletului. /espre antropologia lui Toma
6nţeleerea antropo"ofică a "piritului nu tre$uie "ă fie nu@ai o părere teoretică de"pre lu@e, citre$uie "ă fie un conţinut de 9iaţă şi o forţă de 9iaţă5 Ea Gşi G@plineşte "arcina nu@ai cCnd netran"pune@ Gn "ituaţia care ne per@ite "ă con"olidă@ atCt de @ult concepţia antropo"oficăde"pre lu@e, GncCt ea de9ine cu ade9ărat deplin 9ie Gn noi5 (ăci prin faptul că ne uni@ "ufletelecu Gnţeleerea antropo"ofică a "piritului a@ de9enit, Gntr-un anu@it "en", pa8nicii unor feno@enefoarte e>acte şi i@portante ale e9oluţiei o@enirii5
)a@eni care alt@interi nă8uie"c "pre o concepţie "au alta de"pre lu@e "unt con9inşi, Gn eneral,
că Cndurile, repre8entările, Gn afară de ceea ce "unt ele Gn "ufletele lor, nu @ai "unt şi altce9a Gnconte>tul uni9er"al= oa@eni care au a"tfel de concepţii cred că Cndurile şi repre8entările "e 9orintera Gn @od 9iu Gn lu@e, aşa cu@ reuşeşte o@ul "ă le i@pună lu@ii, Gn @ă"ura Gn care el"ă9Crşeşte fapte e9idente5 3odul de a Cndi antropo"ofic pre"upune de la Gnceput că ne e"teli@pede faptul că Cndurile şi repre8entările noa"tre, pentru a "e reali8a, tre$uie "ă @ai ă"ea"căşi alte căi decCt ceea ce "e GntC@plă Gn lu@ea "en"i$ilă prin faptele noa"tre e9idente din lu@ea"i@ţurilor5 6n recunoaşterea ace"tei nece"ităţi a 9ieţii "e ă"eşte de2a ideea că antropo"oful artre$ui "ă "e i@plice Gntr-un @od oarecare la 9ehea a"upra "e@nelor ti@pului5 6n e9oluţia lu@ii"e GntC@plă unele lucruri= o@ul, @ai ale" o@ul epocii noa"tre, tre$uie "ă a2ună la o Gnţeleereade9ărată cu pri9ire la ce "e GntC@plă Gn e9oluţia lu@ii Gn care trăieşte5
(u pri9ire la o@ul luat i8olat, oricine ştie că tre$uie "ă ia Gn con"iderare de89oltarea "a proprie,nu nu@ai faptele e>terioare din a@$ianţa "a5 E>pri@at foarte ro"olan, faptele e>terioare"en"i$ile, care "e petrec acu@, "unt trăite de oa@eni care au 9Cr"ta de cinci, 8ece, două8eci,trei8eci, cinci8eci, şapte8eci de ani5 (u toate ace"tea, nici un o@ raţional nu 9a cere "ă "ein"tituie aceeaşi relaţie cu faptele pentru toţi aceştia, indiferent de 9Cr"tă5 3odul cu@ tre$uie "ă"e co@porte oa@enii faţă de a@$ianţă poate fi deter@inat nu@ai dacă "e ţine "ea@a dede89oltarea fiecăruia5 şa cu@ orice o@ e"te "upu" unei anu@ite de89oltări, aşa cu@ are forţediferite ca copil, ca adult, la @i2locul 9ieţii, şi ca $ătrCn, tot aşa o@enirea, Gn cur"ul e9oluţiei ei,e"te Gn e"enţa "a altce9a Gn "ecolul al QQ-lea decCt era Gn "ecolul al QV-lea "au chiar Gn ti@pul3i"teriului de pe #olota5 E"te o foarte @are lip"ă a ti@purilor noa"tre că nu "e cunoaşte faptulcă e>i"tă concepţia potri9it căreia "e poate 9or$i cu totul a$"tract de"pre o@ "au de"pre o@enire,
Gn eneral, şi că acea"tă o@enire e"te "upu"ă unei e9oluţii5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
cu@ "e pune Gntre$area4 (u@ "e a2une la o Gnţeleere @ai e>actă a ace"tor pro$le@e Văa@intiţi că a@ di"cutat ade"eori de"pre un a"pect i@portant care pri9eşte acea"tă e9oluţie5
*erioada reco-ro@ană, care "e Gntinde din "ecolul al V'''-lea G5r5 pCnă Gn "ecolul al QV-lea d5r5,apro>i@ati9, o con"ideră@ perioada culturală a "ufletului raţiunii, iar perioada care a Gnceput Gn
"ecolul al QV-lea aparţine perioadei culturale a "ufletului conştienţei5 *rin acea"ta a@ "ta$ilit unlucru e"enţial pentru e9oluţia u@anităţii, Gn ceea ce pri9eşte ti@pul no"tru5 Noi şti@, prin acea"ta,că forţa cea @ai i@portantă pe care pute@ conta Gn e9oluţia u@anităţii Gntre "ecolul al QV-lea şipCnă la Gnceputul @ileniului al patrulea e"te "ufletul conştienţei5 +ar Gn ade9ărata ştiinţă a"piritului nu e"te Gnăduit "ă ne @enţine@ la eneralităţi şi a$"tracţiuni= tre$uie 9ă8ute, "e"i8atepretutindeni faptele concrete5 $"tracţiunile "er9e"c nu@ai cCnd cine9a e"te curio" Gntr-un "en"foarte o$işnuit5 +acă 9re@ "ă face@ din ştiinţa "piritului o forţă de 9iaţă tre$uie "ă fi@ @ai @ult"erioşi decCt curioşi, nu tre$uie "ă ne opri@ la a"e@enea a$"tracţiuni ca cele de"pre care toc@aia@ 9or$it5 E"te foarte corect, chiar deo"e$it de i@portant, faptul că trăi@ Gn epoca "ufletuluiconştienţei, că tre$uie a9ută Gn 9edere Gn @od preferenţial de89oltarea "ufletului conştienţei, darnu tre$uie "ă ne opri@ aici5
+acă 9re@ "ă a2une@ la o anu@ită concepţie de"pre lucruri, tre$uie "ă pri9i@, Gnainte de orice,cu @ai @are atenţie "pre fiinţa o@ului Gn"uşi5 Noi oa@enii "unte@ alcătuiţi, Gn "en" antropo"ofic,cCnd co$orC@ de "u" Gn 2o", din eu, din corp a"tral, corp eteric, pe care l-a@ nu@it Gn ulti@ulti@p şi corp al forţelor for@atoare, şi din corp fi8ic5 +intre ace"te @ădulare ale naturii u@ane, defapt, nu@ai eul e"te cel Gn care trăi@ şi acţionă@ "piritual-"ufleteşte @ai GntCi5 +oar eul ne-a fo"tdăruit prin e9oluţia noa"tră tere"tră şi de către Spiritele for@ei care o diri2ea8ă5 Tot ceea cepătrunde Gn conştienţa noa"tră pătrunde prin eul no"tru5 'ar cCnd eul nu "e @anife"tă Gn aşa fel GncCt "ă poată fi Gn leătură cu lu@ea e>terioară X chiar dacă prin inter@ediul celorlalte corpuri X,atunci a9e@ tot atCt de puţină conştienţă ca Gn perioada cuprin"ă Gntre ador@ire şi tre8ire5 Eule"te ceea ce ne leaă de lu@ea Gncon2urătoare5 (orpul a"tral ne-a fo"t dat Gn cur"ul de89oltării
lunare care a pre@er" de89oltării pă@Cnteşti, corpul eteric Gn cur"ul de89oltării "olare anterioarecelei lunare, corpul fi8ic l-a@ pri@it ca pri@ă "tructură Gn cur"ul e9oluţiei "aturniene5
+ar, dacă 9eţi ur@ări de"crierea ace"tor corpuri Gn Ştiinţa ocultă \Nota %], 9eţi 9edea cCt deco@plicat a fo"t proce"ul naşterii a ceea ce e"te o@ul con"tituit din patru @ădulare5 +in datelefurni8ate de Ştiinţa ocultănu "e 9ede că la "tructurarea fiinţei u@ane Gn trei Gn9elişuri aucoacţionat "pirite aparţinCnd tuturor ierarhiilor Nu 9ede@ oare că ceea ce ne Gn9ăluie "u$ for@ăde corp fi8ic, corp eteric, corp a"tral e"te de natură foarte, foarte co@plicată Nu nu@ai căierarhiile au cola$orat la for@area ace"tor Gn9elişuri, dar ele @ai lucrea8ă Gncă Gn interiorul lor5 (eicare cred că o@ul e"te doar o a"a@$lare de oa"e, "Cne, carne etc5, de"pre care ne po9e"teşteştiinţa naturii curentă, fi8ioloia, $ioloia "au anato@ia, nu-l Gnţele5
+acă ne apropie@ de realitatea ace"tei fiinţe, 9ede@ cu@ Gn tot ceea ce "e petrece Gn Gn9elişurileu@ane, fără conştienţa noa"tră, interacţionea8ă cu Gnţelepciune entităţi "pirituale ale ierarhiilor"uperioare5 +in "chiţa pe care a@ făcut-o Gn Ştiinţa ocultă cu pri9ire la coacţionarea diferitelor"pirite ale ierarhiilor "uperioare pentru a putea fi reali8at o@ul, puteţi Gnţelee cCt de co@plicatătre$uie "ă fie acea"tă pro$le@ă in toate detaliile ei5 i totuşi, dacă "e ur@ăreşte Gnţeleereao@ului, e"te indi"pen"a$ilă apropierea tot @ai @are de detalii, de concret5
.ineGnţele", e"te deo"e$it de reu "ă cuprin8i, Gn ace"t do@eniu, chiar şi nu@ai Gn Cnd, opro$le@ă concretă5 ce"te pro$le@e concrete "unt foarte co@ple>e5 #Cndiţi-9ă că cine9a ar 9rea"ă Gntre$e4 (e face, Gn ciclul e9oluti9 actual al o@enirii, Gn anul %&%<, Gn corpul eteric al o@ului, "ă
"pune@, ierarhia Serafi@ilor "au aceea a *uterilor cea"tă pro$le@ă "e poate pune aşa cu@ a@pune, de e>e@plu, Gntre$area4 *louă acu@ la Luano "au nu Nu 9o@ putea ă"i ră"pun"ul nici Gntr-un ca8 nici Gn celălalt prin reflectare "au nu@ai printr-o teorie, ci prin apropierea de fapte5
(u@ ne pute@ infor@a şa cu@, printr-o telera@ă "au o "cri"oare "au pe altă calea"e@ănătoare, eu pot Gntre$a dacă plouă "au nu la Luano, tot aşa tre$uie "ă ne infor@ă@,printr-o pătrundere ade9ărată Gn fapte, ce "arcină anu@e au de Gndeplinit Sfintele 6nţelepciuni"au Sfintele Tronuri Gn actuala epocă a u@anităţii, Gn corpul eteric al o@ului5 6n"ă o Gntre$are cacea for@ulată acu@ e"te deo"e$it de co@plicată şi noi nu pute@ decCt "ă ne apropie@ Gntr-o
oarecare @ă"ură de do@eniile Gn care apar a"tfel de dile@e5 +e fapt, ace"t do@eniu e"teprote2at, pentru ca o@ului "ă nu-i crea"că aripile pCnă la cer, iar el "ă de9ină hipercura2o" şi@Cndru, dacă nă8uieşte "pre cunoaştere ade9ărată5
*er"pecti9ele \Nota /] cele @ai apropiate care ne pri9e"c Gntru cCt9a ne@i2locit "unt cele pe care lepute@ 9edea cu claritate5 Noi tre$uie "ă 9ede@ clar, Gn ca8ul Gn care nu 9re@ "ă dor@i@ şi "ăpri9i@ Gn @od pa"i9 e9oluţia u@ană5 şadar, 9reau "ă 9ă 9or$e"e de"pre o pro$le@ă care nu e"teatCt de 9aă ca Gntre$area4 (e fac *uterile "au Sfintele Tronuri Gn corpul no"tru eteric E"te 9or$ade o Gntre$are care tre$uie "ă-l pri9ea"că pe o@ul pre8entului4 (e fac fiinţele cele @ai apropiateo@ului, Gnerii FneloiH, Gn epoca actuală a u@anităţii Gn corpul a"tral
(orpul a"tral, dacă pri9i@ Gn fiinţa noa"tră interioară, e"te cel @ai apropiat de Eul u@an5 şadar,e"te de "perat că ră"pun"ul dat Gntre$ării pu"e @ai Gnainte ar putea "ă ne intere"e8e Gn @oddeo"e$it5 6nerii "unt ierarhia i@ediat ur@ătoare ierarhiei u@ane5 şadar, pune@ o Gntre$are@ode"tă, dar 9o@ 9edea că ră"pun"ul e"te foarte i@portant pentru noi5
(e pute@ "ă "pune@ oare de"pre pro$le@a ridicată de o a"tfel de Gntre$are (ercetarea"piritului, făcută cu "erio8itate, nu e"te o 2oacă cu repre8entări "au cu cu9inte, ci acţionea8ă cuade9ărat Gn do@eniile Gn care lu@ea "pirituală de9ine intuiti9ă5 6n felul ace"ta, ce9a apropiatpoate chiar "ă fie pri9it5 +ar la acea"tă Gntre$are "e poate ră"punde cu e>actitate, de fapt, nu@ai Gn epoca "ufletului conştienţei5
ţi putea Cndi4 +acă acea"tă Gntre$are ar fi fo"t pu"ă Gn alte epoci, pro$a$il a@ fi a9ut unră"pun"5 +ar nici Gn perioada clar9i8iunii de tip ata9ic şi nici Gn perioada culturii reco-latine nu "-ar fi putut ră"punde la acea"tă Gntre$are, deoarece i@ainile care erau pri@ite Gn "uflet Gntunecauo$"er9aţiile a"upra faptelor Gnerilor Gn corpul no"tru a"tral5 Nu "e putea 9edea ni@ic toc@aidatorită faptului că oa@enii a9eau i@ainile pe care le furni8a clar9ederea ata9ică5 'ar Gnperioada reco-latină Cndirea nu era Gncă atCt de puternică cu@ e"te acu@5 #Cndirea a e9oluat Gn perioada naturali"t-ştiinţifică, a"tfel GncCt perioada "ufletului conştienţei e"te cea Gn care "epoate pătrunde Gn @od conştient Gntr-o pro$le@ă ca cea for@ulată @ai "u"5 Ea tre$uie "ă e>pri@efecunditatea ştiinţei "piritului, şi anu@e faptul că nu Gnchide@ ura altora cu teorii, ci şti@ "ă"pune@ lucruri care au o "e@nificaţie acti9ă, deo"e$ită pentru 9iaţă5
(e fac Gnerii Gn corpul no"tru a"tral *ute@ afla nu@ai dacă urcă@ pCnă la un anu@it rad deconştienţă clar9ă8ătoare, a"tfel GncCt "ă 9ede@ ce "e GntC@plă Gn corpul no"tru a"tral5 şadar,tre$uie urcat cel puţin pCnă la un anu@it rad de cunoaştere i@ainati9ă, ca "ă pute@ da unră"pun" Gntre$ării de @ai "u"5 tunci 9o@ afla că ace"te entităţi aparţinCnd ierarhiei GnerilorFneloiH X şi Gntr-un anu@it @od fiecare Gner Gşi are "arcina "a pentru fiecare o@, dar şi princoacţionarea lor X for@ea8ă i@aini Gn corpul a"tral u@an5 Ei for@ea8ă ace"te i@aini "u$ Gndru@area Spiritelor for@ei5 +acă nu urci la cunoaşterea i@ainati9ă nu ştii că Gn corpul no"trua"tral "e for@ea8ă Gn continuu i@aini, care iau naştere şi trec5 +acă a"e@enea i@aini nu "-arfor@a, nu ar a9ea loc o e9oluţie a u@anităţii Gn 9iitor, care "ă core"pundă intenţiilor Spiritelorfor@ei5 (eea ce 9or Spiritele for@ei "ă reali8e8e cu noi pCnă la "fCrşitul e9oluţiei pă@Cntene, şi@ai departe, tre$uie "ă de89olte @ai GntCi ca i@aini, din care "e 9a naşte @ai tCr8iu o@enirea
tran"for@ată, realitatea5 ce"te i@aini le for@ea8ă Gncă de pe acu@ Gn corpul no"tru a"tralSpiritele for@ei, prin inter@ediul Gnerilor5 6nerii for@ea8ă, Gn corpul a"tral u@an, i@aini carepot fi atin"e cu Cndirea de89oltată pCnă la clar9i8iune, şi pe care noi le pute@ ur@ări5 Reie"e cu
claritate că ace"te i@aini "e for@ea8ă după i@pul"uri foarte e>acte, după principii foartepreci"e5 Ele "e for@ea8ă Gn aşa fel, GncCt Gn ace"te i@aini "e află Gntr-o anu@ită @ă"ură forţecare 9or contri$ui la e9oluţia 9iitoare a o@enirii5 )ricCt de ciudat ar "una ce 9oi "pune, Gn acea"tăacti9itate Gnerii au o 9i8iune foarte clară pri9ind @odelarea "ocială 9iitoare a 9ieţii u@ane pe*ă@Cnt4 reali8area, Gn corpurile a"trale u@ane, a unor i@aini care "ă aducă "tări "ociale foarte
concrete Gn con9ietuirea 9iitoare a oa@enilor5
)a@enii "e pot G@potri9i recunoaşterii faptului că Gnerii 9or "ă declanşe8e Gn ei idealuri 9iitoare,totuşi lucrurile aşa "tau5 6n acea"tă acţiune funcţionea8ă un principiu foarte preci", şi anu@e că Gn 9iitor nici un o@ nu 9a putea "ta liniştit, "a9urCndu-şi fericirea, dacă alături de el "e 9or aflaalţii care "unt nefericiţi5 6n 9iaţa fi8ică do@neşte un anu@it i@pul" de fraternitate, de co@uniunea nea@ului o@ene"c, de frăţietate corect Gnţelea"ă, cu pri9ire la "tările "ociale5 ce"ta e"te unpunct de 9edere potri9it căruia Gnerii for@ea8ă i@ainile Gn corpul a"tral u@an5
+ar @ai e>i"tă şi un al doilea i@pul" prin care Gnerii for@ea8ă i@aini, dintr-un alt punct de9edere= ei nu ur@ăre"c anu@ite intenţii nu@ai cu pri9ire la 9iaţa "ocială e>terioară, ci şi cu
pri9ire la "ufletul u@an, la 9iaţa "ufletea"că a oa@enilor5 6n acea"tă pri9inţă, ei ur@ăre"c, prini@ainile pe care le i@prenea8ă corpului a"tral, ca Gn 9iitor fiecare o@ "ă 9adă Gn "e@enul "ăuce9a de natură di9ină5
+eci, ţineti @inte^ 6n funcţie de intenţia care "ălăşluieşte Gn lucrarea Gnerilor, "e 9or o$ţinere8ultate diferite5 Va tre$ui "ă nu @ai conte@plă@ o@ul ca pe un ani@al "uperior de89oltatnu@ai prin calităţile "ale fi8ice, atCt Gn teorie cCt şi Gn practică, ci "ă-l a$ordă@ cu "enti@entul că Gn el apare ce9a care "e re9elea8ă din funda@entele di9ine ale (o"@o"ului, prin carne şi "Cne5(eea ce e"te "pu" de Gneri Gn i@aini e"te Gnţeleerea o@ului ca i@aine re9elată din lu@ea"pirituală cu @a>i@ă "erio8itate, cu @a>i@ă inten"itate po"i$ilă, cu @a>i@ă intelii$ilitate5
(Cnd9a, cCnd ace"t lucru 9a fi reali8at, re8ultatele 9or fi de o @are Gn"e@nătate5 )ricereliio8itate care "e 9a de89olta Gn 9iitor "e 9a $a8a pe faptul că Gn fiecare o@ 9a fi recuno"cut caade9ărat, Gn practica ne@i2locită a 9ieţii, nu nu@ai teoretic, chipul di9inităţii5 tunci nu 9a putea"ă e>i"te, nu 9a fi nece"ară nici o con"trCnere reliioa"ă, căci orice GntClnire a unui o@ cuoricare alt o@ 9a fi dinainte o faptă reliioa"ă, o taină, şi ni@eni nu 9a a9ea ne9oie, pentru@enţinerea 9ieţii reliioa"e, de o $i"erică "pecială care are aran2a@ente Fdi"po8iţiuniH e>terioare,pe plan fi8ic5 +acă "e Gnţelee corect pe "ine, .i"erica nu poate ur@ări decCt "ă de9ină inutilă Gnplan fi8ic, GntrucCt Gntreaa 9iaţă 9a de9eni e>pre"ia "upra"en"i$ilului5
La $a8a lucrării Gnerilor "tă intenţia de a re9ăr"a li$ertate deplină Gn 9iaţa reliioa"ă a oa@enilor53ai e>i"tă şi un al treilea ele@ent i@portant4 "ă "e dea oa@enilor po"i$ilitatea de a a2une, prin
Cndire, la "pirit, de a trece, prin Cndire, pe"te prăpa"tie, la trăirea Gn "piritual5 tiinţa "pirituluipentru "pirit, li$ertate reliioa"ă pentru "uflet, fraternitate pentru trupuri, toate ace"tea "ună cao @u8ică a Uni9er"ului, prin lucrarea Gnerilor Gn corpurile a"trale o@eneşti5 Nu tre$uie decCt "ă-ţi Gnalţi "tarea de conştienţă pCnă la un alt ni9el, "ă te "i@ţi tran"pu" Gn locul de lucru al Gnerilor, Gncorpul a"tral u@an5
cu@ ne află@ Gn perioada "ufletului conştienţei, etapă Gn care Gnerii acţionea8ă Gn corpul a"tralu@an Gn @odul Gn care a@ "pu" @ai Gnainte5 )a@enii tre$uie "ă a2ună treptat, Gn @od conştient,la Gnţeleerea ace"tor lucruri= face parte din e9oluţia u@ană5 (u@ "e a2une la Gnţeleerea a ceeace a@ "pu" acu@ Unde "e reali8ea8ă acea"tă lucrare 6n pre8ent, ea "e reali8ea8ă Gncă Gn o@ulcare doar@e5 Se află Gn "tările de "o@n ale o@ului, Gn inter9alul dintre ador@ire şi tre8ire5 Se
ă"eşte şi Gn "tările de "o@n Gn care o@ul e"te trea85 @ 9or$it ade"eori de"pre faptul căoa@enii, Gn ciuda faptului că "unt tre2i, reali8ea8ă dor@ind cele @ai i@portante tre$uri, de fapt, Gşi petrec 9iaţa dor@ind5 i 9ă pot da a"iurarea, nu foarte G@$ucurătoare, că, dacă pri9eşti 9iaţa
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Gn @od conştient, ă"eşti foarte, foarte @ulţi oa@eni care dor@5 Ei trăie"c fără "ă fie preocupaţi,fără "ă-i intere"e8e cele GntC@plate, fără "ă "e lee Gntr-un fel de ce "e petrece Gn 2urul lor5E9eni@entele @ari ale lu@ii trec ade"eori pe lCnă ei, aşa cu@ trec pe lCnă un o@ ador@it, deşioa@enii par tre2i5 6n"ă chiar cCnd oa@enii aflaţi Gn "tare de 9ehe GntC@pină dor@ind un lucruneo$işnuit, Gn corpurile lor a"trale "e de"făşoară acea"tă lucrare i@portantă a Gnerilor de"pre
care 9-a@ 9or$it, Gn @od independent de ceea ce oa@enii 9or "ă ştie "au nu5
"tfel de lucruri "e petrec ade"eori Gntr-un @od care tre$uie "ă pară oarnenilor cu ade9ărateni@atic, parado>al5 6n ace"t ca8, unii "unt con"ideraţi nede@ni de a intra Gntr-o leăturăoarecare cu lu@ea "pirituală5 6n realitate Gn"ă un a"e@enea o@ nu e"te, Gn Gncarnarea actuală,decCt o $onetă de noapte, care petrece dor@ind tot ce "e GntC@plă Gn 2urul "ău= Gn corpul "ăua"tral Gn"ă Gnerul lucrea8ă la 9iitorul o@enirii, acţionCnd din "pirit de colecti9itate Gnerea"că5(orpul "ău a"tral e"te totuşi folo"it, şi ace"t lucru poate fi o$"er9at chiar pri9ind ace"t corp5 +artre$uie ca acea"ta "ă "e i@pună Gn conştienţa u@ană5 Sufletul conştienţei tre$uie "ă fie ridicatpCnă la recunoaşterea a ceea ce nu poate fi aflat decCt pe o a"e@enea cale5
+upă ce a@ făcut acea"tă introducere, 9eţi Gnţelee de ce acu@ 9ă atra atenţia a"upra faptuluică toc@ai perioada "ufletului conştienţei G@pine "pre un e9eni@ent foarte e>act şi că, deoarecea9e@ de-a face cu "ufletul conştienţei, 9a depinde de oa@eni cu@ "e 9a de"făşura ace"te9eni@ent Gn e9oluţia u@anităţii5 E9eni@entul "e poate produce cu un "ecol @ai de9re@e "au@ai tCr8iu, dar el tre$uie "ă pătrundă Gn e9oluţia o@enirii5 El ar putea fi caracteri8at, "punCnd căoa@enii tre$uie "ă a2ună, prin "ufletul conştienţei,prin Cndirea lor conştientă, la a 9edea cu@preăte"c Gnerii 9iitorul o@enirii5 (eea ce ne Gn9aţă ştiinţa "piritului Gn ace"t do@eniu tre$uie "ăde9ină Gnţelepciune de 9iaţă practică, GncCt oa@enii "ă poată a9ea con9inerea fer@ă că e"te$unul propriei lor raţiuni Gnţeleerea faptului eă Gnerii 9or ace"t lucru, aşa cu@ a@ arătat @ai"u"5
Nea@ul o@ene"c a prore"at atCt de @ult cu pri9ire la apropierea de li$ertatea "a, GncCt depindede el dacă 9rea "ă GntC@pine dor@ind e9eni@entul a@intit "au Gn deplină conştienţă5 -l GntC@pina Gn deplină conştienţă Gn"ea@nă4 6n pre8ent, poate fi "tudiată ştiinţa "piritului, ea e"tela Gnde@Cna tuturor5 +acă pe lCnă acea"ta "e @ai fac şi tot felul de @editaţii, dacă "e ţine"ea@a de indicatiile practice din lucrarea Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile
superioare? , ideea e"te şi @ai $ine "u"ţinută5 +ar ace"t lucru "e GntC@plă chiar şi dacă "e"tudia8ă nu@ai ştiinţa "piritului, GnţeleCnd-o conştient, Gn @od corect5 6n pre8ent, ştiinţa"piritului poate fi "tudiată fără a-ţi Gn"uşi capacităţi clar9ă8ătoare= fiecare o@ poate "ă facă ace"tlucru, dacă nu-şi pune "inur Gn cale pre2udecăţi5 +acă "tudia8ă ştiinţa "piritului, oa@enii "etre8e"c Gn conştienţa lor Gn aşa @ă"ură, GncCt anu@ite e9eni@ente nu "unt petrecute Gn "tare deador@ire= ele trec Gn "tare conştientă5
'ar ace"te e9eni@ente le pute@ caracteri8a foarte e>act5 6n fond, faptul de a şti cu@ acţionea8ă Gnerul e"te nu@ai fa8a preătitoare5 "pectul principal e"te că Gntr-un anu@it @o@ent 9ainter9eni un lucru cu o triplă "e@nificaţie5 +upă cu@ a@ "pu", Gn funcţie de co@portareaoa@enilor, e9eni@entul re"pecti9 "e 9a produce @ai de9re@e "au @ai tCr8iu "au, Gn ca8ul cel @airău, nu "e 9a produce deloc5 (eea ce i "e 9a arăta o@enirii prin lucrarea Gnerilor 9a a9ea o triplă"e@nificaţie5 6n pri@ul rCnd "e 9a 9edea cu@ poate fi Gnţelea"ă cu ade9ărat partea @ai profundăa naturii u@ane, ca cel @ai direct intere" u@an propriu5 +a, 9a 9eni un @o@ent pe care oa@eniinu tre$uie "ă-l petreacă dor@ind, cCnd ei 9or pri@i, prin Gnerii lor, un i@pul" "ti@ulator dinlu@ea "pirituală, care 9a acţiona Gn "en"ul creşterii intere"ului pe care-l 9o@ a9ea pentru ceilalţioa@eni5 cea"tă creştere a intere"ului pentru "e@enul no"tru nu tre$uie "ă "e reali8e8e doar
"u$iecti9, aşa cu@ Gl de89oltă oa@enii Gn "ine cu atCta co@oditate, ci ca o 8uduire, Gn ti@p ceo@ului Gi 9a fi infu8at, Gn fapt, din lu@ea "pirituală o anu@ită taină de"pre ce e"te celălalt o@5
*rin acea"ta Gnţele ce9a foarte concret, nu o e9aluare teoretică oarecare, ci faptul că oa@eniiaflă Gn "e@enii lor ce9a care Gi poate intere"a5
ce"ta e"te un a"pect care 9a cuceri 9iaţa "ocială Gn Gntrei@e5 6n al doilea rCnd, din"pre lu@ea"pirituală Gnerul 9a re9ela o@ului Gn @od inconte"ta$il că i@pul"ul lui ri"to" condiţionea8ă, pe
lCnă toate celelalte, şi li$ertatea reliioa"ă deplină pentru oa@eni, că nu@ai creştini"@ulade9ărat face po"i$ilă li$ertatea reliioa"ă a$"olută5 'ar Gn al treilea rCnd, e"te 9or$a de Gnţeleerea inconte"ta$ilă a naturii "pirituale a lu@ii5
+upă cu@ a@ "pu", ace"t e9eni@ent tre$uie "ă "e producă Gn aşa fel, GncCt "ufletul conştienţei "ăai$ă o anu@ită relaţie cu el5 Un a"e@enea fapt "tă la $a8a e9oluţiei o@enirii, căci la acea"talucrea8ă Gnerul, prin i@ainile "ale, Gn corpul a"tral u@an5 Vă atra Gn"ă atenţia că ace"te9eni@ent e"te de2a introdu" Gn 9oinţa u@ană5 )a@enii pot, de"iur, "ă @ai neli2e8e cCte ce9aşi @ulţi o@it Gncă @ulte lucruri care tre$uie "ă conducă la trăirea Gn "tare de 9ehe a @o@entuluila care ne-a@ referit5
E>i"tă Gn"ă, după cu@ ştiţi, şi alte fiinţe Gn e9oluţia co"@ică care au intere" "ă a$ată o@ul dindru@ul "ău4 "unt entităţile ahri@anice şi cele luciferice5 (eea ce a@ "pu" @ai Gnainte "e află Gne9oluţia di9ină a o@ului5 )@ul ar tre$ui, de fapt, dacă "-ar lă"a Gn 9oia propriei "ale naturi, "ăa2ună la perceperea a ceea ce lucrea8ă Gnerul Gn corpul "ău a"tral5 +ar e9oluţia luciferică tinde"ă a$ată o@ul de la Gnţeleerea lucrării ierarhiei Gnerilor5 *entru a reali8a acea"ta, ierarhiileluciferice Gnrăde"c 9oinţa li$eră a o@ului5 Ele Gl G@piedică "ă-şi e>cercite 9oinţa "a li$eră prinaceea că-l face "ă fie o fiinţă $ună X din ace"t punct de 9edere, Lucifer 9rea, de fapt, $inele,"piritualul pentru o@, dar el 9rea "ă-l facă auto@at, fără a2utorul 9oinţei li$ere= o@ul tre$uie "ăfie tran"pu", Gntr-un anu@it "en", Gn @od auto@at Gn clar9i8iune, după principii po8iti9e, darentităţile luciferice 9or "ă-i ia o@ului 9oinţa li$eră, po"i$ilitatea de a face răul5 Ele 9or ca el "ăacţione8e, prin "pirit, cu o i@aine "pirituală, şi anu@e fără 9oinţă li$eră5 !iinţele luciferice 9or
"ă-l tran"for@e Gntr-un auto@at5
ce"t lucru "e leaă de anu@ite taine preci"e ale e9oluţiei5 Entităţile luciferice "unt entităţiră@a"e pe alte trepte de e9oluţie, care aduc Gn e9oluţia nor@ală lucruri "trăine5 ce"te fiinţeluciferice au intere"ul ca o@ul "ă nu a2ună la 9oinţa li$eră, pentru că ele Gn"ele nu au cuceritacea"tă 9oinţă li$eră5 Voinia li$eră nu poate fi cucerită decCt pe *ă@Cnt5 +ar ele nu 9or "ă ai$ăni@ic de-a face cu *ă@Cntul, ele 9or doar e9oluţie "aturniană, "olară şi lunară şi "ă "e oprea"căaici, nu 9or "ă ai$ă ni@ic de-a face cu e9oluţia pă@Cnteană5 Ele ură"c Gntr-un anu@it "en" 9oinţali$eră a o@ului, acţionea8ă cu "piritualitate Gnaltă, dar auto@at X ace"t fapt e"te deo"e$it dei@portant X şi 9or "ă ridice a"tfel o@ul la Gnălţi@ea lor "pirituală5 Vor "ă-l facă "piritual, darauto@at5 *rin acea"ta "-ar crea pericolul ca o@ul, dacă de9ine prea de9re@e o fiinţă care
acţionea8ă auto@at, Gnainte ca "ufletul conştienţei "ă funcţione8e pe deplin, "ă petreacă dor@indacea re9elaţie care tre$uie "ă apară şi de care a@ 9or$it5
+ar şi fiinţele ahri@anice lucrea8ă G@potri9a ace"tei re9elaţii5 Ele "e "trăduie"c ca o@ul "ă nude9ină deo"e$it de "piritual, "ă o@oare Gn o@ conştienta "piritualităţii "ale5 Ele 9or "ă-i inducăo@ului ideea că, de fapt, el e"te doar un ani@al cu de89oltare co@pletă5 6n realitate, hri@ane"te @arele Gn9ăţător al darBini"@ului @ateriali"t, dar şi al preocupărilor tehnice şi practice Gncadrul e9oluţiei pă@Cntene, care nu 9rea "ă fie 9alori8ată decCt 9iaţa u@ană care cade "u$"i@ţuri, care nu doreşte decCt o tehnică Gnaintată, pentru ca o@ul "ă-şi "ati"facă Gntr-un @od @airafinat aceleaşi nece"ităţi pe care şi le "ati"face şi ani@alul4 de a @Cnca, de a $ea şi altele5 6n9re@urile noa"tre, "piritele ahri@anice "e "trăduie"c "ă o@oare Gn o@, "ă-i Gntunece, prin tot felul
de @i2loace ştiinţifice rafinate, conştienţa faptului că e"te o i@aine a lui +u@ne8eu5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
6n 9re@urile @ai 9echi, "piritelor ahri@anice nu le-ar fi folo"it la ni@ic "ă-i a"cundă o@uluiade9ărul Gn ace"t @od5 +e ce 6ncă din perioada reco-latină, dar şi @ai @ult Gn perioade @ai9echi, Gn care o@ul @ai di"punea de clar9ederea ata9ică, de i@aini, era indiferent cu@ Cndeael5 )@ul pri9ea Gn lu@ea "pirituală cu a2utorul i@ainilor5 (eea ce i-ar fi "pu" hri@an cu pri9irela relaţiile "ale cu ani@alele nu ar fi a9ut nici o rele9anţă pentru ni9elul "ău de trai5 #Cndirea a
de9enit puternică X a@ putea "pune puternică Gn neputinţa "a X a$ia Gn a cincea perioadăpo"tatlanteană, GncepCnd din "ecolul al QV-lea5 $ia din acea"tă perioadă Cndirea a de9enit aptă"ă aducă "ufletul conştienţei Gn do@eniul "piritual, dar şi de a-l G@piedica "ă pătrundă Gn lu@ea"pirituală5 $ia acu@ trăi@ ti@pul Gn care o teorie Gi răpeşte o@ului pe cale conştientă, prinştiinţă, natura "a di9ină şi e>perienţa du@ne8eie"cului5 ce"t lucru nu e"te po"i$il decCt Gn epoca"ufletului conştienţei5 +in acea"tă cau8ă, "piritele ahri@anice "e "trăduie"c "ă ră"pCndea"că Gn9ăţături care a"cund oriinea du@ne8eia"că a o@ului5
+in pre8entarea ace"tor curente care "e opun e9oluţiei nor@al-di9ine a o@ului "e poate Gnţeleecu@ tre$uie "ă-ţi orani8e8i 9iaţa pentru ca ceea ce tre$uie "ă 9ină ca o re9elaţie Gn e9oluţiau@ană "ă nu o petreci dor@ind5 lt@interi 9a re8ulta o @are pri@e2die5 'ar o@ul tre$uie "ă fie
atent la acea"tă pri@e2die= altfel Gn locul e9eni@entului e>tre@ de i@portant care tre$uie "ăinter9ină Gn @odelarea 9iitoare a e9oluţiei pă@Cntene 9a apărea ce9a care poate fi e>tre@ depericulo" pentru acea"tă e9oluţie5
nu@ite entităţi "pirituale Gşi do$Cnde"c e9oluţia prin o@, Gn ti@p ce o@ul e9oluea8ă G@preună cuele5 6nerii care-şi de89oltă i@ainile Gn corpul a"tral u@an nu fac acea"ta Gn 2oacă, ci ur@ăre"cun anu@it re8ultat5 6n"ă deoarece ace"t lucru tre$uie o$ţinut Gn 9iaţa pă@Cnteană, toată i"toriaar de9eni o 2oacă, dacă, după ce ar o$ţine "ufletul conştienţei, oa@enii nu ar @ai da nici o atenţieace"tei pro$le@e5 +e89oltarea corpului a"tral al o@ului ar de9eni o 2oacă5 +ar prin faptul că ace"tlucru "e reali8ea8ă Gn o@enire, el nu e"te o 2oacă, ci ce9a foarte "erio"5 +e aici puteţi traeconclu8ia că lucrarea Gnerilor tre$uie "ă ră@Cnă ce9a foarte "erio" Gn orice G@pre2urare5
6nchipuiţi-9ă ce ar fi dincolo de culi"ele e>i"tenţei, dacă oa@enii ar putea deter@ina prin"o@nolenţa lor ca lucrarea Gnerilor "ă fie o 2oacă^
i dacă totuşi "-ar GntC@pla acea"ta, dacă totuşi o@enirea pă@Cnteană ar per"e9era "ă petreacădor@ind e9eni@entul re9elaţiei "pirituale a 9iitorului +acă, de e>e@plu, oa@enii ar petrecedor@ind partea @ediană X a"pectul care "e referă la li$ertatea reliioa"ă X, repetarea 3i"teriuluide pe #olota Gn plan eteric, de"pre care 9-a@ 9or$it ade"eori, "au dacă ar petrece dor@indcelelalte e9eni@ente, atunci ar fi nece"ar ca Gnerii "ă "e "trăduia"că "ă o$ţină pe altă cale cetre$uie atin" Gn corpul a"tral al oa@enilor cu a2utorul i@ainilor5 'ar ceea ce oa@enii nu la"ă "ă fieatin" Gn corpul lor a"tral prin "tarea de 9ehe, Gnerii "-ar "trădui "ă reali8e8e, Gn ace"t ca8, prininter@ediul corpurilor u@ane ador@ite5 şadar, ceea ce oa@enii ar petrece dor@ind Gn "tare de
9ehe şi Gnerii nu ar putea atine din acea"tă cau8ă "-ar reali8a cu a2utorul corpurilor fi8ice şieterice culcate Gn pat5 colo ar fi căutate forţele nece"are atinerii "copului ur@ărit5 (eea ce nupoate fi o$ţinut cu a2utorul o@ului trea8, cCnd "ufletele tre8e "e află Gn corpul eteric şi Gn cel fi8ic,poate fi o$ţinut cu a2utorul corpurilor eteric şi fi8ic, atunci cCnd oa@enii care ar tre$ui "ă 9ehe8e"unt Gn afară cu Eul şi cu corpul lor a"tral5
cea"ta e"te @area pri@e2die pentru perioada conştienţei5 E"te e9eni@entul care "-ar @ai puteapetrece, dacă oa@enii n-ar 9rea "ă "e Gntoarcă "pre 9iaţa "pirituală Gnaintea Gnceputului @ileniuluial treilea5 *uţin ne @ai de"parte de Gnceputul @ileniului al treilea5 +upă cu@ "e ştie, el Gncepe cuanul /0005 S-ar @ai putea Gncă GntC@pla ca ceea ce ar tre$ui "ă "e reali8e8e cu oa@eni Gn "tarede 9ehe, ceea ce tre$uie atin" de Gneri cu lucrarea lor "ă "e o$ţină cu corpurile ador@ite ale
ace"tora= Gnerii ar tre$ui "ă-şi retraă Gntreaa lucrare din corpul a"tral al o@ului, pentru a ocufunda Gn corpul eteric, Gn 9ederea reali8ării ei5 +ar o@ul nu "-ar reă"i Gn acea"tă lucrare^ şa
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
că ea ar tre$ui "ă "e reali8e8e Gn corpul eteric, cCnd o@ul nu e"te pre8ent, căci dacă ar fi pre8ent Gn "tare de 9ehe el ar G@piedica-o5
V-a@ de89oltat ideea de $a8ă a pro$le@ei5 +ar ce "-ar GntC@pla dacă Gnerii ar tre$ui "ă"ă9Crşea"că o a"tfel de lucrare, Gn corpurile eteric şi fi8ic, fără participarea o@ului, Gn ti@pul
"o@nului ace"tuia *rin acea"ta, Gn e9oluţia o@ului ar pătrunde Gn @od necondiţionat un lucru cuo triplă "e@nificaţie5 6n pri@ul rCnd, Gn corpurile oa@enilor ador@iţi, fără ca aceştia "ă participecu corpul lor a"tral şi cu Eul lor, "-ar produce ce9a pe care el l-ar afla apoi nu datorită li$ertăţii,ci, prefor@at, cCnd "e tre8eşte di@ineaţa5 L-ar ă"i pree>i"tent5 "tfel, el de9ine in"tinct Gn loc deconştienţă a li$ertăţii, şi din acea"tă cau8ă e"te noci95 i anu@e, Gn ca8ul cCnd ar apăreapri@e2dia de"pre care a@ 9or$it, prin inter@ediul unor Gneri, anu@ite cunoştinţe in"tincti9ea@eninţă "ă de9ină pernicioa"e, cunoştinţe care tre$uie "ă inter9ină Gn natura u@ană şi care "untleate de 3i"teriul naşterii şi al concepţiei, cu Gntreaa 9iaţă "e>uală5 (hiar şi Gnerii ar "uferiatunci o anu@ită tran"for@are de"pre care nu pot 9or$i, pentru că aparţine acelor taine"uperioare ale ştiinţei iniţierii de"pre care, Gn pre8ent, nu e"te Gnăduit "ă "e po@enea"că nici uncu9Cnt5 Se poate Gn"ă "pune4 (eea ce "e petrece Gn cadrul e9oluţiei u@anităţii ar con"ta Gn faptul
că Gn locul conştienţei lu@inoa"e, tre8e, Gn @od util, şi-ar face apariţia, Gn @od dăunător, anu@itein"tincte aparţinCnd 9ieţii şi e"enţei "e>uale, in"tincte care nu ar Gn"e@na pur şi "i@plu rătăciri, ciar trece Gn 9iaţa "ocială, ar aduce @odelări Gn 9iaţa "ocială= Gnainte de orice ele ar face ca princeea ce ar pătrunde Gn "Cnele lor, ca ur@are a 9ieţii "e>uale, "ă nu "e de89olte 9reun fel defraternitate pe *ă@Cnt, ci o continuă opo8iţie faţă de fraternitate5 cea"ta ar fi Gn"ă, atunci,in"tinct5
şadar, 9ine @o@entul hotărCtor cCnd "e 9a putea @ere, Gntru cCt9a, "pre dreapta, şi atunci "ei@pune o "tare de 9ehe= "au "e @ere "pre "tCna, şi atunci "e poate dor@i, dar, Gn ace"t ca8,apar in"tincte care 9or fi Gn"păi@Cntătoare5 (e 9or "pune "a9anţii naturalişti cCnd 9or apăreaa"e@enea in"tincte Vor "pune că e"te o nece"itate naturală4 Tre$uia "ă "e GntC@ple a"tfel, face
parte din e9oluţia u@anităţii5
*rin ştiinţa naturii nu "e poate atrae atenţia a"upra ace"tor lucruri, căci din punct de 9ederenaturali"t-ştiinţific ar fi e>plica$il şi faptul că oa@enii de9in Gneri şi faptul că ei de9in dia9oli5+e"pre a@$ele "ituaţii ştiinţa naturii ar "pune acelaşi lucru4 ce a re8ultat pro9ine din ceea ce aprecedat X @area Gnţelepciune a e>plicaţiilor cau8ale ale naturii^ tiintele naturii nu 9or o$"er9ani@ic referitor la e9eni@entul de"pre care a@ 9or$it, căci e"te de la "ine Gnţele" că, atunci cCndoa@enii 9or de9eni pe 2u@ătate dia9oli prin in"tinctele lor "e>uale, ele 9or pri9i ace"t lucru ca peo nece"itate naturală5 şadar, pro$le@a nu poate fi e>plicată de ştiinţele naturii4 totul e"tee>plica$il ştiinţific5 "e@enea lucruri nu "unt intelii$ile decCt prin cunoaşterea "pirituală, princunoaşterea "upra"en"i$ilă5
ce"ta e"te un a"pect5 6n al doilea rCnd, din lucrarea producătoare de tran"for@ări a Gnerilor 9a@ai re8ulta ce9a pentru o@enire4 cunoaşterea in"tincti9ă a anu@itor re@edii, dar o cunoaşterenoci9ă5 Tot ceea ce ţine de @edicină 9a cunoaşte o "ti@ulare uriaşă Gn "en" @ateriali"t5 Se 9ao$ţine Gn @od in"tincti9 cunoaşterea forţei 9indecătoare a anu@itor "u$"tanţe şi a anu@itorprocedee şi "e 9or produce prin acea"ta i@en"e pau$e, dar ele 9or fi nu@ite utile5 (eea ce e"te$olna9 9a fi con"iderat "ănăto", căci "e 9a a2une la un anu@it procedeu care 9a plăcea o@ului$olna95 *ur şi "i@plu 9a plăcea, ceea ce Gi conduce pe oa@eni, pe o anu@ită cale "au direcţie,"pre ne"ănătate5 şadar, 9a fi a@plificată toc@ai cunoaşterea forţei de 9indecare a anu@itorproce"e, a anu@itor procedee, dar acea"ta 9a conduce la "ituaţii deo"e$it de dăunătoare5 (ăci "e9a afla, prin anu@ite in"tincte, ce fel de $oli pot fi pro9ocate cu a2utorul anu@itor "u$"tanţe şi
procedee şi "e 9a putea controla după criterii cu totul eoi"te dacă "ă fie pro9ocată "au nu o G@$olnă9ire5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
l treilea lucru care 9a re8ulta din lucrarea Gnerilor 9a fi cunoaşterea anu@itor forţe cu a2utorulcărora "e 9a putea deter@ina uşor ar@oni8area anu@itor 9i$raţii, a9Cnd ca ur@are eli$erarea Gnlu@e a unor @ari forţe @aşinale5 Toc@ai pe acea"tă cale "e 9a cunoaşte Gn @od in"tincti9 oanu@ită conducere "pirituală a e"enţei @aşinale @ecanice şi Gntreaa tehnică 9a a2une laprocedee haotice5 +ar ace"te căi haotice 9or plăcea şi 9or "er9i deo"e$it de $ine eoi"@ului
oa@enilor5
(ele "pu"e pCnă acu@ con"tituie o Gnţeleere concretă a e9oluţiei e>i"tenţei, o concepţie de"pre9iaţă pe care n-o 9a putea e9alua decCt cel care 9a Gnţelee că o concepţie ne"pirituală de"pre9iaţă nu poate a2une la claritate Gn acea"tă pro$le@ă5 +acă "-ar in"taura o @edicină dăunătoareo@ului, dacă "-ar produce o rătăcire a in"tinctelor "e>uale, o aitaţie Gn"păi@Cntătoare Gn ceea cee"te @ecani"@ al (o"@o"ului Gn 9alorificarea forţelor naturale prin forţe "pirituale, o concepţiene"pirituală de"pre lu@e nu ar putea pătrunde toate ace"te lucruri, nu ar 9edea cu@ "e rătăceştede la calea ade9ărată5 celaşi lucru "e GntC@plă cu o@ul, care, atCt ti@p cCt doar@e, nu poate9edea hoţul care "e apropie de el= el con"tată @ai tCr8iu ceea ce "-a GntC@plat, cCnd "e tre8eşte,dar acea tre8ire nu 9a fi plăcută pentru el^ )@ul 9a fi GncCntat de lărirea in"tincti9ă a cunoaşterii
"ale, a forţelor 9indecătoare, ar re"i@ţi un anu@it @o@ent Gn ur@ărirea unor rătăciri alein"tinctelor "e>uale, şi ar con"idera acea"tă rătăcire ca pe o @odelare a "uprau@anului, a lip"eide pre2udecăţi, a nepărtinirii5 6ntr-un anu@it "en", urCtul ar de9eni fru@o", iar fru@o"ul urCt, şinu "-ar o$"er9a ni@ic din toate ace"tea, pentru că totul ar fi pri9it ca o nece"itate naturală5 +arar fi o rătăcire de la calea care e"te pre"cri"ă e"enţei o@ului5
(red că dacă "e reali8ea8ă o Gnţeleere pentru @odul cu@ ştiinţa "piritului pătrunde Gn felul de aCndi "e poate a2une şi la ade9ăruri ca cele pre8entate a8i şi "e poate e>trae ce e"te nece"ardin tot ce ţine de ştiinţa "piritului4 acea"ta e"te o Gndatorire faţă de 9iaţă5 )riunde ne-a@ afla,orice a@ a9ea de reali8at Gn lu@e, 9o@ putea Cndi că acţiunea noa"tră tre$uie "ă fie "aturată şi"trălu@inată de conştienţa antropo"ofică5 tunci 9o@ contri$ui cu ade9ărat la Gnaintarea
u@anităţii Gn "en"ul corect al e9oluţiei ei5
)@ul "e Gnşeală a@arnic dacă crede că ştiinţă "piritului, Gnţelea"ă cu "erio8itate şi cu de@nitate, Gl a$ate de la lucrul practic, Gn 9iaţa "a5 de9ărata ştiinţă a "piritului tre8eşte intere"ul pentrulucruri ca cele pe carc le-a@ di"cutat a8i5 Se poate pune Gntre$area4 Viaţa trea8ă e"te dăunătoare"o@nului +acă 9o@ con"idera că pri9irea Gn lu@ea "pirituală e"te, faţă de "tarea de 9eheo$işnuită, o tre8ire @ai a9an"ată, aşa cu@ tre8irea o$işnuită e"te o tre8ire din "o@n, atunci,pentru a Gnţelee co@paraţia, pute@ pune Gntre$area4 *oate oare 9iaţa Gn "tarea de 9ehe "ădăune8e 9reodată "o@nului +a, dacă nu e"te ordonată^ +acă cine9a Gşi petrece 9iaţa de 9ehe Gn @od ordonat, el 9a a9ea şi un "o@n "ănăto", şi dacă Gşi petrece 9iaţa trea8ă @oţăind, leneş,co@od, nu 9a @unci, atunci şi "o@nul "ău 9a fi ne"ănăto"5 La fel "tau lucrurile şi cu pri9ire la
9iaţa pe care ne-o Gn"uşi@ prin ştiinţa "piritului ca 9iaţă trea8ă5 +acă reali8ă@ Gn noi o relaţieordonată cu lu@ea "pirituală, cu a2utorul ştiinţei "piritului, atunci, aşa cu@ "o@nul e"te relat deo 9iaţă trea8ă "ănătoa"ă, prin relaţia corectă cu lu@ea "pirituală, şi intere"ele noa"tre leate de9iaţa o$işnuită care cade "u$ influenţa "i@ţurilor 9or fi diri2ate pe căi corecte5
(el care o$"er9ă 9iaţa Gn 9re@urile noa"tre tre$uie "ă doar@ă, dacă nu de9ine atent la diferitelucruri din 2ur5 (Ct "-au fălit oa@enii, @ai ale" Gn ulti@ele decenii, cu practica lor de 9iaţă^ S-aa2un" pCnă acolo, GncCt, Gn ulti@ele decenii, cei care di"preţuie"c @ai @ult idealul, "piritualul "eaflă Gn po"turi de conducere5 i "-a putut 9or$i eloio" pe te@a practicii 9ieţii atCta ti@p cCto@enirea nu a fo"t tCrCtă Gn ea5 $ia acu@ Gncep unii "ă "e 9aite, dar cei @ai @ulţi o fac cu totulin"tincti9, "punCnd4 Tre$uie "ă 9ină un alt ti@p, tre$uie "ă apară idealuri noi^ +ar e"te doar o
9ăicăreală5 +acă lucrurile "-ar produce Gn @od in"tincti9, fără o trăire conştientă a Sinelui Gnştiinţa "piritului, atunci "e a2une @ai dera$ă la deradarea a ceea ce tre$uie trăit Gn 9iaţatrea8ă decCt la o tran8iţie fa9ora$ilă e9oluţiei5 (ine @ai ţine a8i di"cur"uri cu aceleaşi cu9inte cu
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
care oa@enii "unt Gn9ăţaţi de @ult ti@p ar @ai putea pri@i unele aplau8e5 +ar oa@enii 9or tre$ui"ă "e o$işnuia"că "ă audă şi alte cu9inte, alte e>pri@ări, pentru ca din hao" "ă "e na"că din nouun co"@o" "ocial5
+acă, Gntr-o epocă oarecare, cei care ar tre$ui "ă 9ehe8e neli2ea8ă ace"t lucru şi nu intuie"c ce
ur@ea8ă "ă "e GntC@ple cu ade9ărat, atunci nu "e 9a G@plini ni@ic, ci fanto@a epocii anterioare9a circula, aşa cu@ Gn @ulte co@unităţi reliioa"e circulă a8i fanto@ele trecutului şi cu@, dee>e@plu, Gn 9iaţa noa"tră 2uridică $Cntuie Gn @ulte "ituaţii fanto@a 9echii Ro@e5 tiinţa "pirituluitre$uie "ă facă Gn aşa fel, GncCt o@ul "ă de9ină li$er toc@ai Gn acea"tă pri9inţă Gn perioada"ufletului conştienţei, "ă-l conducă la o$"er9area unui fapt "piritual, "ă 9adă ce face Gnerul Gncorpul no"tru a"tral5 9or$i Gn @od a$"tract de"pre Gneri etc5 repre8intă doar un Gnceput=prore"ul tre$uie o$ţinut 9or$ind concret, ră"pun8Cnd, referitor la epoca noa"tră, la Gntre$ăricare ne pri9e"e5 +eoarece Gnerul ţe"e i@aini Gn corpul no"tru a"tral, ace"te i@aini tre$uie "ăconducă la @odelarea noa"tră Gn 9iitor, şi acea"tă @odelare tre$uie "ă fie reali8ată prin "ufletulconştienţei5 +acă nu a@ a9ea "ufletul conştienţei, ar inter9eni alte "pirite, alte ierarhii, pentru areali8a ceea ce concep Gnerii5 +ar deoarece tre$uie "ă de89oltă@ "ufletul conştienţei, nu inter9in
alte "pirite Gn acea"tă lucrare5
+e"iur, Gn epoca eipteană au acţionat alţi Gneri5 (urCnd după aceea au inter9enit alte "pirite, şitoc@ai prin acea"ta o@ului i "-a Gntunecat conştienţa "a ata9ic clar9ă8ătoare5 şadar, oa@enii auţe"ut un 9ăl, pentru că au 9ă8ut ace"t lucru Gn clar9i8iunea lor ata9ică, un 9ăl Gntunecat, care aacoperit faptele Gnerilor4 +ar acu@ o@ul tre$uie "ă dea la o parte ace"t 9ăl5 +in acea"tă cau8ă elnu tre$uie "ă GntC@pine dor@ind ceea ce e"te introdu" Gn 9iaţa "a conştientă Gn epoca care "e 9a Gncheia Gnainte de al treilea @ileniu5 Să nu preluă@ din "tiinţa "piritului de orientare antropo"oficănu@ai Gn9ăţături, "ă preluă@ şi proiecte^ ce"tea ne 9or da forţă pentru a fi tre2i \Nota ;]5
*ute@ Gn9ăţa "ă ne @enţine@ tre2i, ţinCnd "ea@a de unele lucruri5 Să Gncepe@ cu "tarea de
9ehe5 6n fond, nu trece nici o 8i Gn care Gn 9iaţa noa"tră "ă nu "e GntC@ple o @inune5 +acă Gntr-o8i oarecare nu ni "e GntC@plă nici o @inune, nu Gn"ea@nă că ea nu a a9ut loc ci, pur şi "i@plu, cănoi nu a@ o$"er9at-o5 6ncercaţi "ă 9ă treceţi, Gntr-o "eară, 9iaţa Gn re9i"tă5 Veţi de"coperi o GntC@plare @ai @ică "au @ai @are de"pre care 9eţi "pune că "-a produ" cu totul ui@itor Gne>i"tenţa du@nea9oa"tră5 *uteţi reali8a acea"ta dacă Cndiţi "uficient de cuprin8ător, dacă 9eţiacoperi cu ochiul "ufletului e9eni@ente ale 9ieţii Gntr-un @od e>hau"ti95 +ar un a"e@enea lucrunu "e practică Gn 9iaţa o$işnuită pentru că o@ul nu "e Gntrea$ă ce anu@e nu "-a produ" din cau8aunei GntC@plări oarecare5
6n 9iaţa o$işnuită nu ne "inchi"i@, Gn eneral, de lucruri care, dacă "-ar fi produ", ne-ar fi@odificat e>i"tenţa Gn @od funda@ental5 +incolo de ace"te lucruri care au fo"t eli@inate din 9iaţa
noa"tră pe o cale oarecare, @ulte altele ne educă "ă fi@ oa@eni tre2i5 (Cte lucruri @i "-ar fi putut GntC@pla a8i +acă G@i pun Gn fiecare "eară acea"tă Gntre$are şi trec Gn re9i"tă apoi diferite GntC@plări care ar fi putut a9ea cutare "au cutare con"ecinţă, de ace"te Gntre$ări "e leaă "crutăriale 9ieţii care produc "tarea de tre8ire5 E"te un Gnceput care ne duce @ai departe, şi care Gn finalne conduce la aceea că nu e>ploră@ nu@ai ce Gn"ea@nă Gn 9iaţa noa"tră faptul că, de e>e@plu,9re@ "ă ieşi@ la ora 8ece 2u@ătate şi că Gn ulti@a clipă a apărut cine9a care ne-a reţinut= "unte@iritaţi de acea"ta, dar nu ne Gntre$ă@ ce "-ar fi putut intC@pla dacă a@ fi plecat la ti@pul fi>at,aşa cu@ ne planifica"e@5
ltădată, a@ 9or$it @ai pe lar de"pre a"tfel de lucruri5 +e la o$"er9area a ceea ce e"te neati9 Gn 9iaţa noa"tră, care Gn"ă poate con"titui o @ărturie a conducerii pline de Gnţelepciune a
e>i"tenţei noa"tre, pCnă la o$"er9area Gnerului care lucrea8ă Gn corpul no"tru a"tral e"te undru@ drept şi "iur pe care-l pute@ ur@a5 +e"pre ace"tea 9o@ 9or$i pe"te opt 8ile, cCnd 9o@"u"ţine a doua conferinţă5
II& !ELE TREI 'NT(LNIRI ALE U)LETULUI U$AN !U )IIN ELEȚ
UNIVERULUI
.erlin, /0 fe$ruarie %&%:
@odela foarte practic, Gn "en"ul cel @ai no$il, ceea ce pute@ o$ţine ca rod al ştiinţei "pirituluipoate conduce la "en8aţia că Gn o@ul o$işnuit, e>terior, e>i"tă o@ul interior, care pentrurepre8entarea o$işnuită e"te un al doilea o@5 6n acea"tă pri9inţă noi "unte@ alcătuiţi cu ade9ărat
cu toţii ca oa@eni din două entităţi, dintre care una din entităţi, alcătuită @ai @ult din corpulno"tru fi8ic şi din corpul no"tru eteric, aparţine lu@ii e>terioare= lu@e e>terioară Gn "en"ul căace"t corp fi8ic şi Gntr-un anu@it "en" şi corpul eteric "unt @odelări şi copii, "unt re9elaţii aleentităţilor di9in-"pirituale care ne Gncon2oară Gncontinuu5 6n entitatea lor ade9ărată, corpul no"trufi8ic şi corpul no"tru eteric nu "unt aşa cu@ le cunoaşte@ @ai GntCi ca oa@eni, "unt i@aini, nuale noa"tre, nu ale ade9ărului no"tru, ci i@aini "e poate "pune ale 8eilor care "e trăie"c prinaceea că, aşa cu@ noi oa@enii produce@ acţiunile noa"tre, ei produc corpul no"tru fi8ic şi corpulno"tru eteric şi deter@ină de89oltarea ace"tora5 )@ul interior e"te de a a natură GncCt Gi "unt @aiș
apropiate corpul a"tral şi eul5 *entru (o"@o", ace"t eu şi corpul a"tral "unt @ai tinere decCtcorpul fi8ic şi cel eteric5 ce"t lucru Gl şti@ din co@unicările care "unt con"e@nate şi Gn Ştiinţa
ocultă \Nota ?]5 ce"t eu şi corpul a"tral "unt ceea ce parcă odihneşte Gn al$ia care ne e"te
preătită de entităţile "piritual-"ufleteşti care pătrund şi re9elea8ă Uni9er"ul5 'ar ace"t eu şicorpul a"tral tre$uie "ă "e Gnalţe treptat prin e>perienţele parcur"e, prin Gncercările şi prin@eandrele de"tinului pe care le parcur prin inter@ediul corpului fi8ic şi eteric la treptele dee9oluţie pe care a@ Gn9ăţat "ă le cunoaşte@5
Ne află@, aşadar, Gn relaţii cCt "e poate de inti@e cu Gntreul Uni9er", cu Gntreul (o"@o", Gnrelaţii ca cele pe care le-a@ 9ă8ut ulti@a oară dintr-o "chiţă de calcul făcută Gn ra$ă= ele pot fichiar calculate, pot fi pre8entate Gn cifre care "e e>pri@ă, de"iur, şi Gn @ulte alte feluri, dar care,"pre "urprinderea noa"tră, "e la"ă e>pri@ate Gn nu@ere ca acela al re"piraţiilor unui o@ Gntr-o 8işi care e"te acelaşi cu nu@ărul de ani nece"ar punctului echinocţial al Soarelui pentru a re9eni la9echiul "ău loc5 "tfel de de"coperiri nu@erice, cCnd le pătrunde@ cu "enti@entul, ne pot u@plede un fior, de un fior "fCnt cu pri9ire la apartenenţa noa"tră la un Uni9er" di9in-"piritual, aşa cu@"e re9elea8ă Gn toate @anife"tările e>terioare5
+ar din ace"t fapt reie"e cu @ultă profun8i@e că noi "unte@ @icroco"@o"ul, lu@ea @ică caree"te for@ată, @anife"tată din lu@ea @are atunci cCnd ne Gndreptă@ pri9irea "pre fapte pe carele 9o@ lua Gn 9edere a8i, fapte pe care aş 9rea "ă le nu@e"c cele trei GntClniri ale "ufletului u@ancu fiinţa Uni9er"ului5 +e"pre ace"te trei GntClniri aş 9rea "ă 9ă 9or$e"c a8i5
ti@ cu toţii că aşa cu@ circulă@ ca oa@eni ai *ă@Cntului purtă@ cu noi corpul fi8ic şi corpuleteric, corpul a"tral şi eul5 !iecare din ace"te două entităţi pe care le-a@ a@intit poartă, la rCndullor, Gn ele două "u$entităţi4 o@ul @ai @ult e>terior, corpul fi8ic şi corpul eteric, o@ul @ai @ultinterior, eul şi corpul a"tral5 3ai şti@ şi că o@ul 9a e9olua Gn continuare5 *ă@Cntul 9a a2une laun "fCrşit5 El 9a continua "ă-şi ur@e8e e9oluţia prin etapele upiter, Venu" şi Vulcan5 6n ace"tea,o@ul 9a urca din treaptă Gn treaptă5 Eului "ău i "e 9a adăua, după cu@ şti@, o entitate
"uperioară care "e 9a @anife"ta Gn el4 "inea "pirituală "e 9a de89olta Gn cur"ul e9oluţiei 2upiteriene care 9a "ucceda e9oluţiei noa"tre tere"tre5 Spiritul 9ieţii "e 9a @anife"ta plenar Gn o@ Gn perioada Venu", iar o@ul-"pirit propriu-8i" "e 9a @anife"ta Gn cur"ul perioadei Vulcan5 *ri9ind"pre @arele 9iitor co"@ic al o@enirii, noi 9ede@, aşadar, acea"tă e9oluţie Gn trei trepte a "inei"pirituale, a "piritului 9ieţii, a o@ului-"pirit5 +ar ace"te trei trepte, care "e 9or @anife"ta Gn
e9oluţia noa"tră 9iitoare, "e află şi Gn pre8ent Gntr-o anu@ită relaţie cu noi, chiar dacă nu "unt Gncă deloc de89oltate= ele "e află Gnchi"e Gn "Cnul entităţilor di9in-"pirituale, pe care le-a@cuno"cut ca ierarhii "uperioare5 Ele ne "unt dăruite din fiinţa ace"tor ierarhii "uperioare5 'ar Gnpre8ent noi ne află@ de2a Gn relaţie cu ace"te ierarhii "uperioare, care ne 9or dărui "inea"pirituală, "piritul 9ieţii şi o@ul-"pirit5 "tfel GncCt pute@ "pune "i@plu4 Ne află@ Gn relaţie cuceea ce tre$uie "ă 9ină Gn 9iitor, cu "inea noa"tră "pirituală, Gn loc de a folo"i e>pre"ia co@plicată4Ne află@ Gn relaţie cu ierarhia Gnerilor5 i Gn loc "ă "pune@4 Ne află@ Gn relaţie cu arhanhelii,"pune@4 Ne află@ Gn relaţie cu "piritul 9ieţii care 9a 9eni Gn 9iitor etc5
6n fapt, noi oa@enii "unte@ Gntr-o anu@ită pri9inţă @ai @ult, acu@ chiar din punct de 9edere alplanului "tructural X iar Gn lu@ea "pirituală "che@ele "tructurale Gn"ea@nă ce9a @ult @ai Gnalt
decCt Gn lu@ea fi8ică X decCt ace"t o@ c9adripartit4 corp fi8ic, corp eteric, corp a"tral şi eu5 Noipurtă@ de2a Gn noi "inea "pirituală ca er@en, de a"e@enea şi "piritul 9ieţii şi o@ul-"pirit5 Ele "e9or de89olta din noi @ai tCr8iu, dar le purtă@ ca er@eni Gn noi5 i nu nu@ai a$"tract, Gn "en"ulcă le purtă@ ca er@eni, ci cCnd "pune@ că le purtă@ Gn noi tre$uie Gnţele" Gn "en" foarteconcret, căci noi a9e@ cu ace"te @ădulare "uperioare ale entităţii noa"tre GntClniri, GntClniriade9ărate5 'ar ace"te GntClniri "e produc Gn @odul ur@ător4 ca oa@eni, noi a@ a2une tot @ai@ult "ă "i@ţi@ faţă de e9oluţia noa"tră actuală o Gn"trăinare reu de "uportat pentru tot ce e"te"piritual, dacă nu ne-a@ putea GntClni din cCnd Gn cCnd cu "inea noa"tră "pirituală5 Eul no"trutre$uie "ă "e GntClnea"că cu acel ni9el "uperior, cu acea "ine "pirituală pe care o 9o@ de89olta Gn9iitor şi care Gntr-o anu@ită pri9inţă e"te de o fiinţă cu entităţile din ierarhia Gnerilor5 "tfel GncCt,9or$ind creştineşte, Gn li@$a2 popular, "e poate "pune şi4 Noi tre$uie "ă GntClni@ din cCnd Gn cCnd
o fiinţă din ierarhia Gnerilor, care ne e"te foarte apropiată, pentru că acea"tă fiinţă, Gn ti@p ce "e GntClneşte cu noi, Gntreprinde, Gn leătură cu noi, acel lucru "piritual care ne pune Gn "ituaţia de aprelua cCnd9a o "ine "pirituală5 i tre$uie "ă a9e@ o GntClnire cu o fiinţă din ierarhiaarhanhelilor, pentru că acea"tă fiinţă Gntreprinde cu noi ce9a care conduce la aceea că "e 9ade89olta cCnd9a "piritul 9ie ii etc5ț
E"te, Gn fond, indiferent dacă tran"pune@ acea"tă fiinţă, Gn "en"ul creştin, Gn ierarhia Gnerilor "audacă relată@ Gn "en" antic de"pre ceea ce popoarele @ai 9echi Gnţeleeau atunci cCnd 9or$eaude"pre eniu, de"pre eniul conducător al o@ului5 Noi şti@ că trăi@ Gntr-o 9re@e Gn care nu e"te Gnăduit @ultora, ci nu@ai puţinor oa@eni, "ă pri9ea"că Gn lu@ea "pirituală X dar ace"t lucru "e9a "chi@$a Gn "curt ti@p X, de a 9edea lucrurile şi fiinţele lu@ii "pirituale5 trecut ti@pul, dar el
a e>i"tat, Gn care "e 9edeau Gntr-un "en" @ult @ai cuprin8ător, Gn eneral, entităţile lu@ii"pirituale şi de a"e@enea şi proce"ele e9oluti9e ale lu@ii "pirituale5 'ar Gn 9re@ea Gn care "e9or$ea de"pre eniul fiecărui o@ "e a9ea şi o 9edere ne@i2locită, concretă a ace"tui eniu5cea"tă 9edere concretă era atCt de puternică, Gntr-un ti@p nu prea Gndepărtat, GncCt o@ul Glputea de"crie Gn toată concreteţea, Gn toată o$iecti9itatea= Gntr-o o$iecti9itate pe care o@enireaactuală o con"ideră ca i@ainaţie poetică, dar care nu a9ea ace"t "en"5 "tfel, *lutarh de"crie Xşi aş 9rea "ă co@unic oral ace"t pa"a2 X relaţia dintre o@ şi eniul "ău Gn felul ur@ător5 *lutarh,"criitorul rec, "pune că, Gn afara părţii de "uflet cufundat Gn corpul tere"tru, o altă parte pură alui ră@Cne plutind Gn afara "a, dea"upra capului, pre8entCndu-"e ca o "tea, care e"te nu@ită pedrept ca fiind dai@onul "ău, eniul "ău, care Gl conduce şi pe care Gnţeleptul Gl a"cultă de $ună9oie5 X şadar, *lutarh \Nota D] de"crie Gn @od concret ceea ce el nu con"ideră a fi o i@ainaţie
poetică, ci un ade9ăr e>terior concret, indicCnd Gn @od e>pre"4 6n re"t, partea "pirituală a o@uluitre$uie pri9ită ca fiind identică cu corpul fi8ic, a"tfel GncCt partea "pirituală u@ple partea fi8ică Gn@od nor@al Gn acelaşi "paţiu= dar Gn ceea ce pri9eşte eniul, "piritul conducător al o@ului, ace"ta
poate fi 9ă8ut ca ce9a diferit Gn afara capului pentru fiecare o@ Gn parte5 X i *aracel"u" \Nota ],unul dintre ulti@ii care, fără a fi introdu" Gn @od "pecial şi fără o predi"po8iţie "pecială, a a9utcunoştienţa te@einică a ace"tor lucruri, "punea apro>i@ati9 aceleaşi lucruri de"pre ace"tfeno@en5 i @ulte alte lucruri5 ce"t eniu nu e"te ni@ic altce9a decCt "inea "pirituală Gnde9enire, Gn orice ca8, purtată de o fiinţă din ierarhia Gnerilor5
E"te foarte i@portant "ă adCnci@ puţin ace"te lucruri= ele au o Gnrudire "pecială cu de9enirea9i8i$ilă a acea"tui eniu şi ace"ta ne de9ine intelii$il dacă, printre alte lucruri, "e ia Gncon"iderare relaţia dintre oa@eni Gn contactele lor "pirituale X deşi a@ putea conduce "pre ace"ta"pect şi dacă a@ pleca de la un cu totul alt punct de 9edere5 cea"tă co@unicare "piritualăreciprocă ne Gn9aţă ce9a5 (e9a i@portant cu pri9ire la @ădularele "pirituale ale entităţii u@ane5(Cnd o@ul nu e"te Gn "tare decCt "ă pri9ea"că cu ochiul fi8ic-"en"i$il GntClnirea "a cu alt o@, elcon"tată doar că ei "e Gndreaptă unul "pre celălalt, poate că "e "alută şi alte lucruria"e@ănătoare5 +ar cCnd o@ul e"te Gn "ituaţia de a o$"er9a GntClnirea Gn plan "piritual, el ă"eştecă de orice GntClnire "pirituală u@ană e"te leat cu ade9ărat un feno@en "piritual, că partea decorp eteric care alcătuieşte capul atCt ti@p cCt doi oa@eni "tau aproape de9ine o e>pre"ie a
"i@patiei şi antipatiei chiar şi a celei @ai "la$e pe care aceştia şi-o aduc Gn GntC@pinare unulaltuia5 Să ad@ite@ că "e GntClne"c doi oa@eni care nu "e pot "uporta5 Să luă@ ca8ul e>tre@, darel "e poate GntClni Gn 9iaţă5 Se GntClne"c doi oa@eni care nu "e pot "uferi, şi ace"t "enti@ent deantipatie e"te reciproc5 tunci "e GntC@plă că partea corpului eteric care alcătuieşte capul "e Gnclină Gn faţă la a@$ii oa@eni, iar corpurile eterice ale capului "e Gnclină unul "pre celălalt5ntipatia "e pre8intă ca o Gnclinare dura$ilă a capului, Gn ceea ce pri9eşte o@ul eteric, atunci cCnd"e GntClne"c doi oa@eni care nu "e "uportă5 X (Cnd "e GntClne"c doi oa@eni care "e iu$e"c "eo$"er9ă un feno@en "i@ilar5 Nu@ai că Gn ace"t ca8 capul eteric "e retrae, el "e Gnclină "pre"pate5 i Gn ace"t fel Gn a@$ele ca8uri are loc X fie că atunci cCnd e>i"tă a9er"iune corpul eteric "e Gnclină ca Gntr-un "alut, Gnainte, fie că "e la"ă pe "pate, Gn ca8ul unei "i@patii X acelaşi lucru, şianu@e, prin Gnclinarea Gn afara capului fi8ic, ace"ta de9ine @ai li$er decCt e"te de o$icei5 ce"t
fapt e"te nu@ai relati9= corpul eteric nu ie"e co@plet afară, dar el "e depla"ea8ă şi "e retraea"tfel GncCt "e 9ede o prelunire5 +ar prin acea"ta capul e"te u@plut cu un corp eteric @airarefiat decCt atunci cCnd o@ul "e află "inur5 Ur@area ace"tui fapt e"te că prin ace"t corp eteric@ai rarefiat care u@ple capul pri9irea clar9ă8ătoare percepe @ai clar corpul a"tral care ră@Cnepe loc5 şa GncCt nu are loc nu@ai acea"tă @işcare a corpului eteric, ci Gn 8ona capului o@uluiapare şi o @odificare a lu@inii a"trale5 *e ace"t fapt şi nu pe o creaţie poetică, ci pe un ade9ărfaptic "e $a8ea8ă con"tatarea că oa@enii care "unt Gn "tare de a iu$i Gn @od neeoi"t tre$uie "ăfie reproduşi Gn i@ainea lor cu o aură Gn 2urul capului care "e nu@eşte lu@ina "acră a "finţilor,atunci cCnd "e Gnţelee ce9a din ace"te lucruri5 +acă "e GntClne"c doi oa@eni Gn a căror drao"tee>i"tă Gntotdeauna o notă puternică de eoi"@, feno@enul nu e"te atCt de i8$itor5 +ar cCnd uno@ ia atitudine faţă de u@anitate Gn clipe Gn care nu e"te i@plicat el Gn"uşi şi nici a relaţie a "a cu
un alt o@ ci cu un a"pect eneral u@an, cu ce9a ce "e leaă de iu$irea u@ană enerală, apar şia"pectele a@intite5 tunci Gn"ă corpul a"tral de9ine foarte 9i8i$il Gn 8ona capului5 i dacă e>i"tă defaţă oa@eni capa$ili "ă perceapă iu$irea lip"ită de eoi"@ prin clar9edere, atunci ei 9ăd lu@ina"finţilor şi "unt con"trCnşi "ă o reproducă Gn pictură ca pe o realitate, "au cu@ "e procedea8ă Gna"e@enea G@pre2urări5 ce"te lucruri "unt leate Gntru totul de fapte o$iecti9e ale lu@ii "pirituale5(eea ce e"te pre8ent o$iecti9, ceea ce e>i"tă ca ade9ăr continuu al e9oluţiei o@enirii e"te Gn"ăleat de Gncă ce9a5
)@ul tre$uie cu ade9ărat "ă reali8e8e din cCnd Gn cCnd o co@uniune @ai inti@ă cu "inea "a"pirituală, cu "inea "pirituală, şi Gn aura a"trală, care de9ine foarte 9i8i$ilă şi care "e află Gn"tadiul de predi"po8iţie, nu Gn "tare de89oltată, care pare ca iradiată de "u" din"pre ceea ce 9a
con"titui etapa 9iitoare5 +in acea"tă cau8ă o@ul tre$uie "ă "e GntClnea"că din cCnd Gn cCnd cu"inea "a "pirituală5 (Cnd "e GntC@plă acea"ta
2une@ acu@ la pri@a GntClnire de"pre care tre$uie "ă 9or$i@5 (Cnd "e GntC@plă acea"ta Se GntC@plă "i@plu apro>i@ati9 de fiecare dată Gn "o@nul nor@al, Gn perioada dintre ador@ire şitre8ire5 La oa@enii "i@pli care "e culcă o dată cu apu"ul Soarelui şi "e "coală o dată cu ră"ăritulSoarelui, ace"t @o@ent coincide, @ai @ult "au @ai puţin, cu @ie8ul nopţii5 La o@ul care "e rupedin conte>tul natural, ace"t lucru nu prea "e GntC@plă5 +ar aparţine li$ertăţii u@ane ca el "ă fie
po"i$il5 )@ul culturii @oderne Gşi poate orani8a 9iaţa cu@ doreşte, de"iur, nu fără ca acea"ta"ă ai$ă o anu@ită influenţă a"upra e>i"tenţei "ale, dar şi-o poate orani8a, Gn anu@ite li@ite,după pofta ini@ii5 tunci el poate trăi o perioadă @ai lună de "o@n, ceea ce Gn"ea@nă ocoe>i"tenţă @ai inti@ă cu "inea "pirituală, aşadar, cu calităţile "pirituale din care e"te preluatăacea"tă "ine "pirituală, o GntClnire cu eniul5 cea"tă GntClnire cu eniul are loc aşadar, 9or$indcu@ rano "ali", Gn fiecare noapte, adică Gn fiecare ti@p de dor@ire5 i ace"t lucru e"te i@portantpentru o@5 (ăci orice "enti@ent de "ati"facţie "ufletea"că pe care o pute@ a9ea leată de GntClnirea o@ului cu lu@ea "pirituală "e $a8ea8ă pe faptul ca acea"tă GntClnire din ti@pul"o@nului cu eniul "ă ai$ă o po"tacţiune5 Senti@entul pe care-l pute@ o$ţine pri9itor la leăturacu lu@ea "pirituală e"te o po"tacţiune a ace"tei GntClniri cu eniul5 cea"ta e"te pri@a GntClnire culu@ea "uperioară de"pre care "e poate 9or$i ca de"pre ce9a inconştient la cei @ai @ulţi oa@eni5
Ea 9a de9eni Gn"ă din ce Gn ce @ai conştientă cu cCt oa@enii 9or conştienti8a acea"tă po"tacţiuneprin aceea că 9iaţa lor conştientă "e 9a rafina Gn "enti@entele lor prin preluarea ideilor şirepre8entărilor ştiinţei "piritului, a"tfel GncCt "ufletul "ă nu fie atCt de ro"olan GncCt "ă nu poatăconte@pla cu atenţie po"tacţiunea5 (ăci nu@ai de acea"ta depinde ca "ufletul "ă fie de"tul de"en"i$il, "ă fie Gn 9iaţa "a interioară de"tul de profund pentru a putea o$"er9a ace"te po"tacţiuni5cea"tă GntClnire cu eniul a2une ade"eori "u$ o for@ă oarecare la conştienţă, nu@ai căa@$ianţa @ateriali"tă de a8i, "aturarea cu noţiuni care 9in din concepţia de"pre lu@e @ateriali"tănu e"te adec9ată pentru a lă"a "ufletul "ă-şi Gndrepte atenţia a"upra ceea ce "e reali8ea8ă prinacea"tă GntClnire cu eniul5 *ur şi "i@plu, deoarece oa@enii aprofundea8ă cu noţiuni @ai"pirituale decCt le poate oferi @ateriali"@ul intuirea ace"tei GntClniri cu eniul, Gn fiecare noaptede9ine din ce Gn ce @ai @ult ce9a de la "ine Gnţele" pentru o@5
) GntClnire "uperioară e"te cea de a doua, de"pre care tre$uie "ă 9or$i@ Gn continuare5
Vedeţi, chiar din referirea pe care a@ făcut-o puteţi "ă Gnţeleeţi că acea"tă pri@ă GntClnire cueniul e"te leată de e9oluţia 8ilnică a ti@pului5 +acă noi ne-a@ adapta perfect 9iaţa e>terioarăca oa@eni neli$eri, @ai neli$eri decCt "unte@ Gn perioada culturii @oderne, ea ar coincide cu ora@ie8ului nopţii5 6n fiecare oră a @ie8ului nopţii o@ul ar a9ea acea"tă GntClnire cu eniul5 +arli$ertatea o@ului "e $a8ea8ă pe faptul că depla"ea8ă acea"tă oră5 şadar "e a@Cnă GntClnireaeului cu eniul5 +i@potri9ă, cea de a doua GntClnire poate fi @ult @ai puţin a@Cnată5 (ăci ceea cee"te leat @ai @ult de corpul a"tral şi de corpul eteric "e depla"ea8ă @ai puţin faţă de ordinea@acroco"@ică5 (eea ce e"te leat de eu şi de corpul fi8ic "e depla"ea8ă Gn pre8ent foarte @ult
pentru o@ul actual5 (ea de a doua GntClnire e"te, din acea"tă cau8ă, @ai @ult leată de e9oluţia"e8onieră, aşa cu@ pri@a era leată @ai @ult de @er"ul 8ilei5 i aici tre$uie "ă atra atenţiaa"upra unor a"pecte pe care de2a le-a@ @entionat Gn @od alu8i9, din alte puncte de 9edere5
6n totalitatea ei, 9iaţa o@ului nu "e de"făşoară Gn lunul anului Gn @od unifor@, ci o@ul face@odificări Gn cur"ul e9oluţiei "e8oniere5 6n cur"ul 9erii, cCnd Soarele e@ană cantitatea cea @ai@are de căldură, o@ul e"te lă"at @ult @ai @ult la 9oia 9ieţii "ale fi8ice şi prin acea"ta şi a 9ieţiifi8ice a a@$ianţei, decCt iarna, cCnd o@ul tre$uie "ă lupte cu feno@enele ele@entare e>terioareşi cCnd e"te dependent @ai @ult de el Gn"uşi5 cu@ şi partea "a "pirituală "e rupe de el şi de*ă@Cnt X şi el e"te leat cu lu@ea "pirituală, cu Gntreaa a@$ianţă "pirituală5
+in acea"tă cau8ă, "enti@entul deo"e$it pe care-l leă@ de @i"teriul (răciunului şi de"ăr$ătoarea (răciunului nu are ni@ic ar$itrar, ci ţine de "ta$ilirea "ăr$ătorii (răciunului Gn acea"tăperioadă5 6n acele 8ile de iarnă Gn care e"te "ta$ilită "ăr$ătoarea, o@ul ca şi Gntreul *ă@Cnt "unt
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
dăruiţi "piritului5 6n acea"tă perioadă o@ul "e află Gntr-un do@eniu Gn care "piritul Gi e"te foarteapropiat5 'ar con"ecinţa ace"tui fapt e"te aceea că Gn prea2@a (răciunului, ca@ pCnă "pre nulNou actual, o@ul parcure şi o GntClnire a corpului "ău a"tral cu "piritul 9ieţii, aşa cu@ a parcur"pri@a GntClnire, cea a eului cu "inea "pirituală5 *e acea"tă GntClnire cu "piritul 9ieţii "e $a8ea8ăapropierea de 'i"u" (hri"to"5 (ăci 'i"u" (hri"to" "e re9elea8ă prin "piritul 9ieţii5 El "e re9elea8ă
printr-o fiinţă aparţinCnd ierarhiei arhanhelilor5 E"te de la "ine Gnţele" că El aparţine unei fiinţeinfinit "uperioare, dar acu@ nu de"pre acea"ta e"te 9or$a, ci de faptul că El "e @anife"tă printr-ofiinţă ce aparţine cateoriei arhanhelilor5 "tfel= pentru e9oluţia actuală, pentru e9oluţia ceur@ea8ă @i"teriului de pe #olota, prin acea"tă GntClnire noi ne apropie@ Gn @od deo"e$it de'i"u" (hri"to"5 *ute@ a"tfel "ă nu@i@ GntClnirea cu "piritul 9ieţii, Gntr-un anu@it "en", şi GntClnirea cu 'i"u" (hri"to" care are loc Gn "trăfundurile profunde ale "ufletului5 cu@, cCnd o@ulX fie prin de89oltarea conştienţei "piritului Gn do@eniul aprofundării reliioa"e şi a e>erciţiuluireliio", fie co@pletCnd ace"t e>erciţiu reliio" şi acea"tă "i@ţire reliioa"ă, chiar şi prin preluareade repre8entări ale ştiinţei "piritului X, cCnd o@ul Gşi adCnceşte 9iaţa afecti9ă, "pirituali8Cnd-o Gn@odul de"cri", el 9a putea trăi la fel cu@ Gn 9iaţa Gn "tare de tre8ie poate trăi po"tacţiunea GntClnirii cu eniul, 9a putea trăi şi po"tacţiunea cu "piritul 9ieţii, re"pecti9 cu (hri"to"5 i, Gntr-
ade9ăr, Gn ti@pul care ur@ea8ă perioadei (răciunului la care ne-a@ referit, pCnă la *aşti,condiţiile "unt deo"e$it de fa9ora$ile pentru a ne aduce Gn conştienţă GntClnirea o@ului cu 'i"u"(hri"to"5
6ntr-un @od adCnc X şi ace"t lucru nu ar tre$ui "ă de9ină 9a "au confu8 printr-o cultură@ateriali"tă a$"tractă X, ti@pul (răciunului e"te leat de proce"e ale *ă@Cntului, pentru că o@ulparcure G@preună cu *ă@Cntul tran"for@area de (răciun a ace"tuia5 Ti@pul *aştilor e"tedeter@inat de proce"e ale cerului5 +u@inica de *aşti tre$uie "ta$ilită Gn funcţie de pri@adu@inică care ur@ea8ă pri@ei Luni pline de după echinocţiul de pri@ă9ară5 şadar, Gn ti@p ce@o@entul (răciunului e"te "ta$ilit prin luarea Gn con"iderare a condiţiilor *ă@Cntului, loculcalendari"tic al *aştilor e"te deter@inat de "u" Gn 2o"5 (ăci cCt e"te de ade9ărat că prin tot ce a@
de"cri" noi "unte@ leaţi de condiţiile tere"tre, tot atCt e"te de ade9ărat că "unte@ leaţi şidepinde@ de ceea ce tre$uie "ă de"criu acu@, de condiţiile co"@ice, de @arile condiţii co"@ic-"pirituale5 Ti@pul *aştilor, adică acel ti@p din curerea anului Gn care tot ceea ce a fo"tdeter@inat Gn noi prin GntClnirea cu (hri"to" Gn perioada (răciunului, "e leaă din nou Gn @odcorect cu o@ul no"tru fi8ic pă@Cnte"c5 i @arele @i"teriu, @i"teriul Vinerii 3ari, careactuali8ea8ă pentru o@ @i"teriul #olotei Gn perioada *aştilor, @ai are pe lCnă toate celelalte"e@nificaţii şi pe aceea că (hri"to", care pare că @ere alături de noi Gn ti@pul pe care l-a@de"cri", "e apropie acu@ cel @ai @ult de noi, Gntru cCt9a, 9or$ind Gn @od rudi@entar,pătrun8Cndu-ne a"tfel GncCt poate ră@Cne Gn noi pentru perioada de după @i"teriul de pe#olota, Gn ti@pul care ur@ea8ă ca perioadă a 9erii, perioadă Gn care Gn 9echi @i"terii oa@enii au9rut "ă "e lee cu @acroco"@o"ul de 8iua SfCntului 'oan pe altă cale decCt tre$uie "ă ai$ă loc
acea"ta după @i"teriul de pe #olota5
Vedeţi, Gn acea"tă pri9inţă noi "unte@ @icroco"@o"ul care e"te interat Gn @acroco"@o" Gntr-un@od profund "e@nificati95 i e>i"tă de fiecare dată un @er" G@preună cu @acroco"@o"ul Gncurerea anului, care Gn"ă e"te leat, din cau8ă că "e află interior Gn o@, cu e9oluţia "e8onieră5 6nfelul ace"ta, ştiinţa "piritului Gncearcă "ă ne de89ăluie ce repre8entări Gşi poate Gn"uşi o@ul pri9itorla (hri"to"ul care pătrunde, care i@prenea8ă 9iaţa noa"tră pă@Cntea"că de la @i"teriul de pe#olota5
i cred că e"te nece"ar "ă fac aici o in"erţie care e"te i@portantă şi care ar tre$ui "ă fie $ine Gnţelea"ă toc@ai de prietenii ştiinţei noa"tre a "piritului5
*ro$le@a nu ar tre$ui "ă fie pre8entată ca şi cu@ "trădaniile ştiinţei "piritului pot fi un Gnlocuitorpentru e>erciţiile şi 9iaţa reliioa"ă5 tiinţa "piritului poate fi cel @ult şi Gn cea @ai @are @ă"ură,
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
cu pri9ire la @i"teriul lui (hri"to", un rea8e@, o con"trucţie la $a8a 9ieţii reliioa"e şi ae>erciţiului reliio"= dar ştiinţa "piritului nu tre$uie "ă fie tran"for@ată Gn reliie, ci ar tre$ui "ă fieclar că reliia, Gn 9iaţa ei 9ie, Gn e>erciţiul ei 9iu, Gn cadrul co@unităţii u@ane, aprinde conştienţa"pirituală a "ufletului5 +acă acea"tă conştienţă "pirituală tre$uie "ă capete 9iaţă, atunci o@ul nu"e poate opri la repre8entări a$"tractre ale lui +u@ne8eu "au (hri"to", ci tre$uie "ă "e afle
per@anent Gnnoit Gn e>perienţa reliioa"ă, Gn preocuparea reliioa"ă, care pentru diferiţi oa@enipoate G@$răca cele @ai diferite for@e, tre$uie "ă "e afle Gn ace"tea ca Gn ce9a care Gl Gn9ăluie ca oa@$ianţă reliioa"ă5 'ar dacă acea"tă a@$ianţă reliioa"ă ă"eşte @i2locul de a pune "uficient"ufletul Gn @işcare, ace"t "uflet 9a re"i@ţi şi dorul pentru acele repre8entări care "unt de89oltate Gn ştiinţa "piritului5 +acă "u$ raportul o$iecti9ităţii ştiinţa "piritului e"te cu "iuranţă un "pri2inpentru con"trucţia reliioa"ă, "u$ raportul "u$iecti9ităţii a "o"it Gn pre8ent ti@pul de"pre caretre$uie "ă "pune@ că un o@ care "i@te Gn @od corect reliio" e"te condu" toc@ai prin "i@ţireareliioa"ă şi "ă cunoa"că5 (ăci Gn "i@ţirea reliioa"ă "e o$ţine cunoaşterea "pirituală, Gn ştiinţa"piritului conştienţa "pirituală, aşa cu@ Gn ştiinţele naturii "e cucereşte cunoaşterea naturii= şiconştienţa "pirituală conduce la ne9oia i@perioa"ă de a o$ţine cunoaşterea "piritului5 6n @od"u$iecti9 a@ putea "pune că toc@ai o 9iaţă reliioa"ă inti@ă poate G@pine pe o@ "pre ştiinţa
"piritului5
) a treia GntClnire e"te cea prin care o@ul a2une Gn apropierea o@ului-"pirit propriu-8i", care 9atre$ui "ă apară Gn 9iitor, @i2locită printr-o fiinţă aparţinCnd ierarhiei arheilor5 Se poate "pune4 (ei9echi şi Gncă şi oa@enii actuali X nu@ai că oa@enii actuali cCnd di"cută de"pre ace"te lucruri nu@ai au, Gn eneral, o conştienţă a ade9ărului profund al pro$le@ei X "i@ţeau şi "i@t ace"t@o@ent ca GntClnirea cu ceea ce pătrunde lu@ea, cu ceea ce a$ia @ai pute@ recunoaşte Gn noi Gnşine şi Gn lu@e, şi Gn care ne contopi@ cu "inea noa"tră ca Gntr-o unitate5 i aşa cu@ "e poate9or$i, Gn ca8ul celei de a doua GntClniri, de2a ca de"pre o GntClnire cu 'i"u" (hri"to", tot a"tfel Gncea de a treia GntClnire pute@ 9or$i de GntClnirea cu principiul Tatălui, cu Tatăl_ ca fiind cel care"e află la $a8a Gntreii lu@i, cu ceea ce "i@ţi@, cCnd "i@ţi@ corect, ca fiind ce Gn reliii e"te
nu@it Tatăl_5 cea"tă GntClnire e"te la rCndul ei de aşa natură GncCt ne re9elea8ă relaţia noa"trăinti@ă cu @acroco"@o"ul, cu Uni9er"ul di9in-"piritual5 +e"făşurarea 8ilnică a proce"eloruni9er"ale include pentru noi GntClnirea cu eniul5 E9oluţia "e8onieră a anului include pentru noi GntClnirea cu 'i"u" (hri"to"5 i e9oluţia Gntreii 9ieţi u@ane, acea"tă 9iaţă u@ană care Gn @odnor@al poate fi de"e@nată ca 9iaţa patriarhală de :0 de ani, "e a"ocia8ă cu GntClnirea cuprincipiul Tatălui5 *entru un anu@it ti@p al 9ieţii noa"tre pă@Cntene fi8ice, pe drept cu9Cntinorat din @ulte puncte de 9edere de educaţia noa"tră, noi "unte@ preătiţi şi trăi@ X Gneneral Gn @od inconştient Gntre /< şi ?/ de ani, dar Gn adCnci@ile "ufletului totuşi Gn @od plenarX GntClnirea cu ace"t principiu al Tatălui5 poi po"tacţiunea ace"tuia poate creşte ulterior, dacăde89oltă@ "i@ţiri "uficient de fine pentru a acorda atenţie la ceea ce inter9ine Gn 9iaţa noa"tră9enind din noi Gnşine ca po"tacţiune a GntClnirii cu principiul Tatălui5
6ntr-o anu@ită perioadă a 9ieţii noa"tre, cCnd "unte@ preătiţi, educaţia ar tre$ui "ă acţione8e Gn"en"ul de a face acea"tă GntClnire a o@ului cu principiul Tatălui cu ade9ărat profundă, ceea ce "epoate o$ţine cu cele @ai 9ariate @i2loace5 Se poate reali8a ace"t lucru dacă o@ul e"tei@pul"ionat Gn perioada educării "ale "ă-şi de89olte inten" "enti@entul @ăreţiei lu@ii, al"plendorii lu@ii, al "u$li@ului proce"elor lu@ii5 Noi lip"i@ o@ul de lucruri i@portante, dacă Gllă"ă@ "ă 9adă prea puţin, dacă nu-i tan"@ite@ că a9e@ pentru tot ce "e @anife"tă ca fru@u"eţeşi @ăreţie a lu@ii o 9eneraţie şi un re"pect pline de dăruire5 *rin faptul că Gl lă"ă@ "ă "i@tăleătura afecti9ă a ini@ii u@ane cu fru@u"eţea, cu @ăreţia lu@ii, noi Gl preăti@ pe o@ pentru o GntClnire corectă cu principiul Tatălui5 (ăci acea"tă GntClnire cu principiul Tatălui Gn"ea@nă @ultpentru 9iaţa dintre @oarte şi o nouă naştere5 cea"tă GntClnire cu principiul Tatălui, care "e
produce Gn @od nor@al la 9Cr"ta @enţionată, repre8intă o @are forţă şi un "pri2in atunci cCndo@ul tre$uie "ă-şi retrăia"că retro"pecti9 "ufleteşte, după ce a trecut prin poarta @orţii, 9iaţa Gnti@p ce trece prin lu@ea "ufletelor5 'ar o@ul poate face acea"tă călătorie retro"pecti9ă, cu@
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
tre$uie "-o facă de fapt X aşa cu@ şti@, acea"ta Gn"ea@nă ca@ o trei@e din ti@pul petrecut Gntrenaştere şi @oarte X, dacă are repre8entarea GntClnirii cu acea fiinţă pe care o pre"i@te atuncicCnd 9or$eşte de"pre Tatăl ordinii uni9er"ale5 cea"ta e"te o repre8entare i@portantă pe careo@ul tre$uie "-o ai$ă Gntotdeauna, alături de cea a @orţii Gn"ăşi, după ce a păşit prin poarta@orţii5
9Cnd Gn 9edere cele di"cutate, "e naşte $ineGnţele" o pro$le@ă i@portantă5 E>i"tă oa@eni care@or Gnainte de a fi atin" 2u@ătatea 9ieţii, cCnd Gn @od nor@al are loc GntClnirea cu principiulTatălui5 Tre$uie "ă a9e@ Gn 9edere "ituaţia Gn care o@ul @oare datorită unei cau8e e>terioare,prin $oală X care e"te o prile2uire din afară X, prin "lă$iciune5 (Cnd GntClnirea cu principiul Tatălui Gn funda@entele "u$conştiente profunde ale "ufletului nu a putut a9ea loc din cau8a @orţiipre@ature, atunci ea are loc Gn clipa @orţii5 cea"tă GntClnire e"te trăită conco@itent cu @oartea5i aici lucrurile "unt de aşa natură GncCt pute@ "pune acu@ ce9a ce a@ e>pri@at Gn alt fel Gntr-unconte>t core"pun8ător, de e>e@plu, Gn Teosofia \Nota :] @ea, Gn care "e 9or$eşte de"prefeno@enul Gntotdeauna tul$urător Gn cel @ai Gnalt rad al faptului că unii oa@eni Gşi pun capăt9ieţii prin propria lor 9oinţă5 ce"t lucru nu l-ar face nici unul dintre cei care recuno"c i@portanţa
unei a"tfel de fapte5 'ar cCnd ştiinţa "piritului 9a fi trecut cu ade9ărat Gn "i@ţirea o@ului nu 9or@ai e>i"ta "inucideri5 (ăci pentru ca o@ul "ă poată percepe principiul Tatălui Gn ora @orţii "ale,atunci cCnd acea"ta "ur9ine Gnaintea 2u@ătăţii 9ieţii, @oartea tre$uie "ă 9ină din afară, nu "ă şi-opricinuia"că el5 #reutatea pe care o GntC@pină "ufletul, de"cri"ă Gn Teosofia @ea, ar putea fide"cri"ă din punctul de 9edere adoptat a8i şi Gn con"ecinţă a@ putea "pune4 )@ul "e "u"trae, Gnca8ul @orţii prin propria-i 9oinţă, GntClnirii cu principiul Tatălui Gn Gncarnarea dată5
*entru că inter9in atCt de inti@ Gn 9iaţă, ade9ărurile pe care ştiinţa "piritului le are de ro"titde"pre Gn"ăşi 9iaţa u@ană "unt deo"e$it de "erioa"e @ai cu "ea@ă Gn ca8urile i@portante5 Ele nelă@ure"c cu pri9ire la 9iaţă, şi de acea"tă clarificare pri9ind pro$le@ele 9ieţii are ne9oie o@ul Gnti@pul Gn care 9a tre$ui "ă "e de8$are din nou de @ateriali"@ul care "tăpCneşte ordinea lu@ii şi
concepţia lu@ii actuale, Gn @ă"ura Gn care ea depinde de o@5 Va fi ne9oie de forţe puternicepentru a putea depăşi leătura cu ele@entele pur @ateriale care au cuprin" o@ul Gn pre8ent,pentru a-i da din nou po"i$ilitate de a recunoaşte din e>perienţa de 9iaţă ne@i2locită leătura "acu lu@ea "pirituală5
i dacă "e 9or$eşte Gntr-un @od @ai a$"tract de"pre fiinţele ierarhiilor "pirituale, "e poate 9or$i@ai concret de"pre faptul că o@ul, el Gn"uşi, poate urca trei trepte, @ai GntCi parcurCnd trăiriinconştiente, dar care pot fi adu"e la "tarea de conştienţă, Gncă din ti@pul 9ieţii "ale, prin GntClnirea cu eniul, prin GntClnirea cu 'i"u" (hri"to", prin GntClnirea cu Tatăl5 +e"iur, acea"tadepinde Gn @are @ă"ură de faptul ca noi "ă o$ţine@ @ulte repre8entări care ne G@pin "pre"enti@ente, care rafinea8ă atCt de @ult 9iaţa noa"tră, 9iaţa noa"tră "ufletea"că interioară, GncCt
nu pute@ trece nepă"ători pe lCnă ace"te lucruri care, dacă "unte@ atenţi, inter9in pur şi"i@plu ca realitate Gn 9iaţa noa"tră5 6n acea"tă pri9inţă, @ai cu "ea@ă educaţia 9a a9ea foarte@ulte de făcut Gn 9iitorul apropiat5
ş 9rea "ă @ai e9oc o repre8entare5 #Cndiţi-9ă cCt de ne@ă"urat e"te adCncită 9iaţa cCnd pute@adăua ştiinţei enerale detalii pri9ind Jar@a, detalii ca acela că Gn ca8ul unui "fCrşit pre@aturo@ul are Gn clipa @orţii GntClnirea cu principiul Tatălui5 cea"ta Gn"ea@nă că a fo"t i@pu" prin Gn"ăşi Jar@a ca o@ul "ă "ufere @oartea ti@purie, pentru ca GntClnirea cu principiul Tatălui "ă ai$ăloc5 (e "e GntC@plă, de fapt, cCnd are loc o a"tfel de GntClnire anor@ală cu principiul Tatălui)@ul e"te ni@icit din afară= fiinţa "a fi8ică e"te "u$@inată, di"tru"ă din afară5 i Gn ca8ul unei $oli"e GntC@plă acelaşi lucru5 Scena pe care "e petrece GntClnirea cu principiul Tatălui e"te, Gn ace"t
ca8, lu@ea fi8ică5 *rin faptul că lu@ea e>terioară, fi8ică, a di"tru" o@ul, "e @anife"tă chiar lalocul di"truerii, Gntotdeauna 9i8i$ilă, de"iur, @ai tCr8iu, Gn pri9irea retro"pecti9ă, GntClnirea cuprincipiul Tatălui5 )@ul cCştiă prin acea"ta şi po"i$ilitatea ca de-a lunul Gntreii "ale 9ieţi pe
care o parcure după ce a trecut prin poarta @orţii "ă pă"tre8e fi>at Cndul la locul de pe*ă@Cnt, pri9it din Gnălţi@i cereşti, unde a a9ut loc GntClnirea cu principiul Tatălui5 cea"ta Gl aduce Gn"ă pe o@ Gn "ituaţia de a acţiona @ult din lu@ea "pirituală Gn lu@ea pă@Cnteană fi8ică5
+acă a$ordă@ din ace"t punct de 9edere ti@pul no"tru actual şi Gncercă@ "ă trăi@ ca "enti@ent,
aşa cu@ a@ de89oltat şi a8i, GntClnirea cu principiul Tatălui nu ca "i@plă repre8entare a$"tractă,ci ca ce9a foarte i@portant, dacă ne Gndreptă@ pri9irea cu ace"t "enti@ent "pre nu@eroa"ele@orţi ti@purii, atunci tre$uie "ă "pune@4 ici "e află prede"tinarea, preătirea faptului ca Gn9iitor "ă "e poată acţiona @ult din"pre lu@ea "pirituală Gn lu@ea fi8ică pă@Cnteană5 6n felulace"ta a9eţi, dintr-un alt punct de 9edere, ceea ce "u$ i@pre"ia unor e9eni@ente tri"te 9-a@"pu" de2a de acu@ cCţi9a ani, că acei oa@eni care trec Gnainte de 9re@e prin poarta @orţiitre$uie "ă de9ină a2utoare i@portante pentru e9oluţia 9iitoare a u@anităţii, care are ne9oie deforţe puternice pentru a "e putea de"prinde din @ateriali"@5 +ar toate ace"tea tre$uie "ă ne fieadu"e Gn conştienţă= toate ace"tea nu tre$uie "ă "e de"făşoare nu@ai Gn @od inconştient "au Gn"u$conştient5 +in acea"tă cau8ă e"te nece"ar ca aici pe *ă@Cnt "ufletele "ă de9ină recepti9epentru ace"te proce"e, altfel forţele care tre$uie de89oltate din lu@ea "pirituală "e Gndreaptă Gn
alte direcţii5 *entru ca ace"te forţe care "unt prede"tinate "ă poată fi fertile pentru *ă@Cnt, e"tenece"ar "ă e>i"te pe *ă@Cnt "uflete care "ă "e i@prene8e cu cunoaşterea lu@ii "pirituale5 i dince Gn ce @ai @ult tre$uie "ă e>i"te "uflete care "ă "e pătrundă cu cunoaşterea lu@ii "pirituale5 Să Gncercă@ deci "ă face@ fertil ceea ce cCnd9a 9a tre$ui "pu" şi prin cu9inte, şi anu@e conţinutulştiinţei "piritului5 Să re9itali8ă@ cu a2utorul li@$ii X a@ folo"it ace"t cu9Cnt Gn conferinţa trecută Xpe care o Gn9ăţă@ prin ştiinţa "piritului, a"e@enea 9echi repre8entări care nu "unt Gntreţe"utefără ro"t Gn 9iaţa noa"tră actuală, "ă 9itali8ă@ ceea ce au8i@ de la *lutarh, că o@ul Fe"te 9or$ade o@ul fi8icH e"te pătrun" de o@ul "piritual, dar şi că Gncă un @ădular "piritual "uperior aparţine Gn @od nor@al o@ului, ace"ta aflCndu-"e Gn"ă Gn afara capului, şi repre8intă eniul "ău, pe care Gnţeleptul Gl a"cultă de $ună 9oie5 Să Gncercă@ "ă a2une@ la "enti@ente a2utătoare pentru a nune afla lip"iţi de atenţie faţă de ace"te feno@ene ale 9ieţii5
6n finalul conferinţei lă"aţi "ă 9ă aduc Gn apropierea "ufletelor du@nea9oa"tră o repre8entarea2utătoare, un "enti@ent a2utător4 e"te, din păcate, reu pentru @ulţi oa@eni "ă "i@tă ce9a, Gn9iaţa noa"tră @ateriali"tă, de"pre ceea ce aş nu@i "finţenia "o@nului5 ce"t "enti@ent e"teatenuat de ti@pul de Gncercare actual, dar care nu ar tre$ui "ă ră@Cnă atenuat, ceea ce ar puteafi doar "perat dacă @ateriali"@ul ar @ai dura, ci ar tre$ui inten"ificat5 +acă "e intuieşte că ceeace trece drept intelienţă Gn o@enire e"te lip"it de orice re"pect pentru "finţenia "o@nului, ace"tae"te un feno@en cultural cu $ătaie lună5 "e@enea lucruri nu tre$uie "ă fie $la@ate, ele nutre$uie nici a@intite aici Gn "en"ul că ar conduce la o e"tetică ce nu tre$uie "ă fie tradu"ă Gnrealitate5 Noi tre$uie "ă trăi@ cu lu@ea, dar tre$uie "ă trăi@ cu ea cu ochii de"chişi5 (ăci nu@aiprin acea"ta ne "@ule@ corporalitatea555 Flipsă în stenogramăH5 Să ne Cndi@ cCţi oa@eni care-
şi petrec orele "erii cu Cndurile orientate nu@ai "pre cele @ateriale "e dăruie"c apoi "o@nului,fără a de89olta "enti@entul X el nu "e dea2ă cu ade9ărat ca ce9a 9iu dintr-o @entalitate@ateriali"tă X, fără a de89olta "enti@entul că "o@nul ne uneşte cu lu@ea "pirituală, ne tri@itedincolo, Gn lu@ea "pirituală5 )a@enii ar tre$ui cel puţin "ă de89olte treptat ceea ce Gşi pot "punecu cu9intele4 eu ador@5 *Cnă la tre8ire "ufletul @eu 9a fi Gn lu@ea "pirituală5 colo el 9a GntClniforţa fiinţială conducătoare a 9ieţii @ele tere"tre, care e"te pre8entă Gn lu@ea "pirituală, care G@i Gncon2oară capul, acolo 9a GntClni eniul5 'ar cCnd @ă 9oi tre8i, eu 9oi fi a9ut GntClnirea cu eniul5ripile eniului @eu 9or fi atin", prin $ătăile lor, "ufletul @eu5
+e faptul de a da 9iaţă "au nu unui a"tfel de "enti@ent, atunci cCnd te Cndeşti la relaţia ta cu"o@nul, depinde foarte @ult depăşirea 9ieţii @ateriali"te5 +epăşirea 9ieţii @ateriali"te poate fi
reali8ată nu@ai prin "ti@ularea inti@ă a unor "enti@ente core"pun8ătoare lu@ii "pirituale5 Nu@aidacă reuşi@ "ă in"uflă@ o trăire puternică unor a"tfel de "enti@ente 9iaţa 9a fi atCt de inten"ă Gn"o@n GncCt contactul cu lu@ea "pirituală poate face ca 9iaţa noa"tră de 9ehe "ă "e poată
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
fortifica treptat, şi nu 9o@ a9ea Gn 2urul no"tru nu@ai 9iaţa "en8orială, ci şi lu@ea "pirituală, caree"te lu@ea ade9ărată5 (ăci acea"tă lu@e pe care noi o nu@i@ Gn @od o$işnuit lu@ea ade9ăratăe"te, aşa cu@ a@ arătat Gn ulti@ele conferinţe pu$lice \Nota <], nu@ai o i@aine a lu@iiade9ărate5 Lu@ea ade9ărată e"te cea a "piritului5 i co@unitatea re"trCn"ă care "e dedică Gnpre8ent ştiinţei "piritului orientată antropo"ofic 9a recepta cu cea @ai $ună i@pre"ie "i@pto@ele
ti@pului no"tru, relele "uferinţe ale ti@pului no"tru, atunci cCnd la toate cele care Gncearcă a8ipe o@ 9a adăua şi faptul de a re"i@ţi ace"t ti@p ca pe o Gncercare, dacă poate fi a"ociat cu"uficientă forţă "ufletea"că şi cu "uficient cura2 al ini@ii ceea ce tre$uie "ă preluă@ prin raţiuneanoa"tră, prin Gnţeleerea noa"tră ca ştiinţă a "piritului5
(u ace"te cu9inte a@ 9rut "ă Gntăre"c a8i Gncă o dată ceea ce a@ @ai "pu" şi Gn alte rCnduri4ştiinţa "piritului Gşi ă"eşte locul core"pun8ător Gn ini@a o@ului, dacă nu e"te teorie pură, nu@aiştiinţă, ci dacă pătrunde şi 9itali8ea8ă X 9or$ind "i@$olic X, ca "Cne al ini@ii "ufletului, Gntreaanoa"tră fiinţă tot atCt de inti@ cu@ "Cnele no"tru fi8ic tre$uie "ă pătrundă inti@ şi "ă dea 9iaţăfiinţei noa"tre corporale5
III& PL%$UIREA DETINULUI 'N TARE DE O$N #I 'N TARE DE VEG"E
.erna, aprilie %&/;
Să "tudie@ a8i o pro$le@ă care poate con"titui, Gntr-un anu@it "en", o co@pletare la conferinţapentru pu$licul lar \Nota &] ţinută ieri5 ş dori "ă "tudie8 a8i @ai Gndeaproape cu@ "e "ituea8ăo@ul Gn acea parte a ordinii co"@ice care e"te Gn leătură cu propriul "ău de"tin, cu ceea ce, Gncercul no"tru, o$işnui@ "ă de"e@nă@ drept Jar@ă5 (u@ are loc, propriu-8i", acea"tă plă"@uire ade"tinului, la o@ (a "ă dă@ un ră"pun" 9ia$il, nu unul teoretic, la acea"tă Gntre$are, tre$uie "ăne adCnci@ ce9a @ai @ult Gn entitatea u@ană5
de"eori "e 9or$eşte de"pre 9iaţa o@ului Gn felul ur@ător4 Viaţa u@ană "e de"făşoară Gn celedouă "tări de conştienţă diferite, cea de 9ehe şi cea de "o@n5 +ar "o@nul e conceput, de fapt,nu@ai Gn "en"ul repre8entării4 6n ti@pul "o@nului o@ul "e odihneşte5 (oncepţia naturali"t-ştiinţifică pre"upune că la ador@ire acti9itatea conştientă Gncetea8ă şi că apoi ea reGncepe, că,aşadar, şi Gn ceea ce pri9eşte orani"@ul, "o@nul nu e altce9a decCt o Gncetare a acti9ităţiio@ului, pentru ca ace"ta "ă "e odihnea"că5 +ar "o@nul nu e"te o "i@plă odihnă, tre$uie "ă ne fieclar faptul că, @ai GntCi ceea ce nu@i@ corp a"tral, dar apoi şi eul, "e află, de la ador@ire pCnă latre8ire, ca realităţi, Gn afara corpului fi8ic şi a celui eteric5
(e-i drept, pe treapta de e9oluţie pe care "e află Gn pre8ent, Gn 9iaţa pă@Cntea"că, o@ul nupoate de9eni conştient Gn @od ne@i2locit de ceea ce fac, propriu-8i", eul şi corpul a"tral, Gnperioadele dintre ador@ire şi tre8ire5 +ar ceea ce ele fac are pentru 9iaţa u@ană o i@portanţă celpuţin la fel de @are ca 9iaţa trea8ă de pe"te 8i5 +acă eul şi corpul a"tral nu pot a9ea conştienţatuturor proce"elor co@plicate care au loc Gn ti@pul "o@nului, acea"ta "e GntC@plă nu@ai dincau8ă că Gn "tadiul pă@Cnte"c, aşa cu@ e"te el a8i, eul şi corpul a"tral nu au oranele nece"arepentru a percepe e9eni@entele Gn care ele "unt i@plicate5 +ar ace"te e9eni@ente au loc5 i o@ultrece prin ele de la ador@ire pCnă la tre8ire, iar ele acţionea8ă a"upra 9ieţii de pe"te 8i, a"upra9ieţii conştiente a o@ului5
Ne 9o@ for@a nişte repre8entări 2u"te de"pre felul Gn care acţionea8ă trăirile eului şi ale corpuluia"tral a"upra 9ieţii tre8e de pe"te 8i, dacă ne Gndreptă@ pri9irile "pre Gnceputul 9ieţii u@ane5 @
făcut ade"eori ace"t lucru, Gn cur"ul altor e>puneri5 @ putea "pune că, la Gnceput, Gn pri@acopilărie, o@ul "e tran"pune Gn 9iaţa pă@Cntea"că dor@ind5 Nu tre$uie "ă 9or$i@ aici nu@ai deperioadele Gn care copilul doar@e cu totul, Gn aşa fel GncCt "e 9ede şi Gn @od e>terior că eldoar@e, ci tre$uie "ă 9or$i@, propriu-8i", de Gntreaa perioadă de care @ai tCr8iu nu ne @aipute@ a@inti deloc, cu conştienţa o$işnuită5 *entru o$"er9aţia e>terioară copilul poate face
i@pre"ia că e trea8, dar ceea ce are loc Gn conştienţă nu ia nişte for@e de care o@ul "ă-şi poatăa@inti @ai tCr8iu5 i toate lucrurile pe care copilul le trăieşte, dar de care o@ul nu-şi a@inteşte@ai tCr8iu, pot fi de"e@nate de noi a"tfel4 e"te perioada Gn care o@ul "e tran"pune Gn 9iaţapă@Cntea"că dor@ind5
+ar cCte nu iau naştere toc@ai Gn acea"tă "tare de "o@n, de la Gnceputul 9ieţii pă@Cnteştiu@ane Trei lucruri tre$uie "ă a9e@ Gn 9edere Gn @od cu totul deo"e$it, dacă 9re@ "ă Gnţelee@cu@ acţionea8ă ceea ce o@ul a adu" cu "ine din e>i"tenţa "a prepă@Cntea"că, cu@ acţionea8ăceea ce el Gntreţe"e acu@, Gntr-un @od o$"cur şi pentru el, Gn o$"curitatea "o@nului, Gn e>i"tenţa"a fi8ică= trei "unt lucrurile pe care o@ul tre$uie "ă şi le Gn"uşea"că Gntr-un alt @od decCtani@alul5 ni@alele ori nu şi le Gn"uşe"c deloc, ori le aduc cu ele pe lu@e, Gntr-o @ă"ură @ai
@are "au @ai @ică5
(ele trei lucruri "unt de"e@nate de noi Gn 9iaţă, de o$icei, Gn aşa fel GncCt ele "unt Gnţele"e Gntr-un@od foarte unilateral5 E Gnţelea"ă, de fapt, doar o @ică parte din toate ace"tea5 *ri@ul lucru e Gn9ăţarea @er"ului5 )@ul 9ine Gn lu@ea pă@Cntea"că drept fiinţă care nu ştie "ă @eră, şitre$uie "ă-şi Gn"uşea"că @er"ul5 l doilea lucru pe care o@ul tre$uie "ă şi-l Gn"uşea"că e"te9or$irea, iar al treilea e Cndirea5 *ute@ 9edea e>act, la copil, că uneori unul dintre ele 9ine Gnainte de celelalte, dar, dacă a9e@ Gn 9edere o@enirea Gn eneral, pute@ "pune4 )@ul Gn9aţă "ă@eară, "ă 9or$ea"că, "ă Cndea"că X Gn orice ca8, Cndirea "e de89oltă nu@ai după ce a apărut9or$irea5 +e-a$ia din 9or$ire "e de89oltă, treptat, facultatea de a reţine şi "u$ for@ă de Cnduriceea ce e cuprin" Gn cu9inte5 i durea8ă de"tul de @ult ti@p pCnă cCnd "e poate "pune cu
ade9ărat4 (opilul Cndeşte5
+ar toc@ai @er"ul e Gn ele" Gntr-un @od foarte unilateral5 (ăci @er"ul nu con"tă, pur şi "i@plu, Gnț
faptul că copilul Gn9aţă "ă "e ridice şi "ă-şi pună picioruşele Gntr-o @işcare de pendulare, ci Gnfaptul că el Gn9aţă "ă "tăpCnea"că echili$rul, echili$rul u@an Gn lu@e, aş 8ice4 facultatea de a "e"itua oriunde fără "ă cadă4 de a-şi aşe8a corpul Gn lu@e, de a-şi "tăpCni @uşchii, @e@$rele, Gnaşa fel GncCt centrul de reutate al corpului, indiferent că o@ul @ere "au "tă Gn picioare, "ă cadă Gn punctul potri9it5 +ar pCnă Gn 8iua de a8i lucrurile "unt Gnţele"e Gntr-un @od unilateral, fiindcădu@nea9oa"tră tre$uie "ă a9eţi Gn 9edere faptul că aici @ai are loc un proce" e>tre@ dei@portant4 diferenţierea picioarelor şi a @Cinilor5
ni@alele Gşi folo"e"c cele patru @e@$re Gn acelaşi fel X cel puţin de reulă, dacă apar de9ieri dela acea"ta, lucrurile pot fi e>plicate foarte $ine X, o@ul diferenţia8ă5 *entru a-şi "ta$ili echili$rul,pentru a @ere, el are ne9oie de picioarele "ale, pe cCnd $raţele şi @Cinile "unt nişte @i2loace dee>pri@are de-a dreptul @inunate pentru 9iaţa "a "ufletea"că, şi ele de9in purtătoarele @unciide"făşurate de el Gn lu@e5 Toc@ai Gn acea"tă diferenţiere, dintre la$a picioarului şi @Cini, dintre$raţe şi picioare, 8ace ceea ce ţine de proce"ul de"e@nat de o$icei, Gntr-un @od unilateral, drept Gn9ăţarea @er"ului5 (u acea"ta a@ a2un" la ceea ce ne arată, Gn cadrul lu@ii fi8ice, ce anu@e Gşi Gn"uşeşte o@ul de-a$ia Gn cur"ul 9ieţii pă@Cnteşti5
l doilea lucru pe care o@ul şi-l Gn"uşeşte, prin Gncercări repetate X ca la Gn9ăţarea @er"ului şi a"ituării Gn po8iţie 9erticală, la căutarea echili$rului, la diferenţierea dintre @Cini şi picioare X,
GncercCnd prin i@itare, e"te 9or$irea5 i a@ putea "pune4 Vor$irea nu e cu totul independentă de@er", dar @ai ale" de folo"irea @Cinii diferenţiate5 !iindcă "e ştie că 9or$irea are leătură cude89oltarea unui oran anu@e din creier, a circu@9oluţiunii din partea "tCnă a tC@plei5 +ar aşa
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"tau lucrurile nu@ai la oa@enii care "ă9Crşe"c cele @ai i@portante acti9ităţi din 9iaţă @ai ale" cu@Cna dreaptă5 La "tCnaci, oranul 9or$irii e "ituat pe cealaltă parte, pe partea dreaptă5 +e aicipute@ "ă 9ede@ de2a că ceea ce "e e>pri@ă Gn actul 9or$irii are leătură cu căutarea echili$rului5
'ar din 9or$ire "e de89oltă apoi Cndirea5 (el care "-a nă"cut @ut poate fi a2utat "ă-şi cucerea"că
Cndirea nu@ai pe cale artificială5 La toţi oa@enii care nu "-au nă"cut @uţi Cndirea "e de89oltădin 9or$ire5
+ar "e poate trece cu 9ederea acea"tă particularitate a o@ului, pe care a@ caracteri8at-oadineaori Gn cCte9a cu9inte, cCnd "e ur@ăreşte trecerea o@ului, @ai tCr8iu Gn 9iaţă, de la "tareade 9ehe la cea de "o@n5 tunci corpul fi8ic şi corpul eteric "tau, din punct de 9edere fi8ic, Gn pat,iar eul şi corpul a"tral "-au de"părţit, Gn e"enţă, de corpurile fi8ic şi eteric5 +acă ne apropie@, Gn"ă, cu @i2loacele ştiinţei "piritului, de corpul a"tral al o@ului, aşa cu@ e"te el de"părţit, de laador@ire pCnă la tre8ire, de corpurile fi8ic şi eteric, 9o@ con"tata că ace"t corp a"tral conţine, Gntr-o @ă"ură e"enţială, forţele care au leătură cu Gn9ăţarea 9or$irii, la o@5 E"te e>tre@ deintere"ant "ă o$"er9ă@ ador@irea şi tre8irea o@ului, cCnd el, copil fiind, Gn9aţă "ă 9or$ea"că şi
e"te intere"ant, chiar, "ă o$"er9ă@ la un o@ oarecare, la un adult, care de-a$ia acu@ Gn9aţă "ă9or$ea"că, faptul că corpul a"tral participă Gntr-o @ă"ură e>tre@ de @are toc@ai la proce"ul de Gn9ă are a 9or$irii5 !iindcă Gn perioada Gn care o@ul e ana2at Gn proce"ul de Gn9ăţare a 9or$irii,ț
dar şi @ai tCr8iu, cCnd el "e "er9eşte de 9or$ire, Gn cur"ul 8ilei, corpul a"tral poartă cu "ine"piritual-"uflete"cul care trăieşte Gn cu9inte, Gn 9or$ire, ducCndu-l cu el afară din corpul fi8ic şicorpul eteric5
+acă puteţi ur@ări cu@ 9or$eşte o@ul, cu@ Gşi for@ea8ă cu9intele, cu@ dă cu9intelor "aleti@$rul lor "pecific, dacă puteţi ur@ări felul cu@ pune el Gn cu9inte for a con9inerii "ufletuluiț
"ău, cu@ Gşi pune Gn cu9intele "ale "ufletul, ceea ce el 9ieţuieşte, atunci 9e i putea ur@ări şi @aiț
departe cu@, la ador@ire, corpul a"tral "coate afară din corpul fi8ic şi din corpul a"tral ace"t
"piritual`"uflete"c şi, Gn "tare de "o@n, con ine, toc@ai ca pe un fel de ecou, 9i$ra ia Gn lu@eaț ț"piritual-"ufletea"că a "piritual-"uflete"cului 9or$irii5 +u@nea9oa"tră puteţi ur@ări şi la corpula"tral aflat Gn "tare de "o@n for@ele cu9intelor, nuan ele "unetelor, forţa de con9inere pe careț
o@ul e Gn "tare "-o pună Gn cu9inte5 Nu a9e@ aici, $ineGnţele", nicio forţă de 9i$ra ie care "eț
tran"@ite aerului= prin acea"ta nu ia naştere nicio "onoritate 9ocală fi8ică a 9or$irii5 +ar ceea ceie"e din ura o@ului, pe 9alurile cu9intelor, drept "piritual-"uflete"c şi e"te au8it de urecheau@ană, ceea ce "e tran"@ite drept fapt "uflete"c pe curentul 9or$irii, e du" afară, Gn lu@ea"pirituală, de către corpul a"tral, drept "piritual-"uflete"c, atunci cCnd o@ul doar@e5 Nu@ai că9ede@ @ai clar ace"t lucru cCnd copilul, "au şi o@ul adult, fac eforturi, cCnd Gn9a ă o li@$ăț
"tăină, "ă-şi Gn"uşea"că li@$a re"pecti9ă5 +ar pe parcur"ul Gntreii 9ie i are loc ace"t lucru4ț
"piritual-"uflete"cul a ceea ce 9or$i@ Gn ti@pul 8ilei, noaptea e du" afară, Gn lu@ea "pirituală, de
către corpul a"tral5 şa că noi pute@ "pune4 Noaptea, @ai ale" nuan a afecti9ă a celor "pu"e ețdu"ă afară din o@ de către corpul a"tral5 cea"ta e"te o particularitate a corpului a"tral5
+ar "ă o$"er9ă@ acu@ felul Gn care "e co@portă eul de la ador@ire pCnă la tre8ire5 Eul e leat, Gntr-un @od natural, aş 8ice, de @e@$re5 La fel cu@ corpul a"tral e leat de piept şi 9or$irea 9inedin piept, e>act aşa eul e leat de tot ceea ce o@ul face cu @e@$rele "ale, de tot ceea ce el facede la tre8ire pCnă la ador@ire, @erCnd dintr-un loc Gntr-altul, de"făşurCnd cu $raţele şi cu@Cinile "ale o acti9itate "au alta5 La fel cu@, Gn ti@pul "o@nului, corpul a"tral "e re9ar"ă Gnfiecare cu9Cnt şi "uflete"cul cu9Cntului ie"e afară, eul e leat de orice @işcare pe care noi oface@, cCnd, fiind tre2i, ne duce@ Gntr-un loc "au altul din lu@e5 Eul are leătură cu orice @işcarea @Cinilor, cu orice e"t de a apuca un o$iect5 +ar, Gn ti@p ce Gn ca8ul corpului a"tral, pentru că
9or$irea e"te ce9a atCt de "uflete"c, noi luă@ @ai puţin Gn "ea@ă "uflete"cul propriu-8i", "unte@@ai puţin aten i la faptul că Gn 9or$ire "e re9ar"ă, Gn @od "uflete"c, ce9a cu totul deo"e$it, atunciț
cCnd "tudie@ leătura dintre eu şi @e@$re "unte@ Gn9ă aţi "ă nu @ai luă@ "ea@a deloc la faptulț
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
că de ace"ta "e leaă o realitate "uflete"c-"pirituală5 Noi concepe@ @er"ul, e"tul de a apuca cu@Cinile, drept ce9a care "e petrece, aş 8ice, e>clu"i9 Gn "en"ul unui fel de @ecani"@ fi8ic, aşacu@ e conceput a8i orani"@ul u@an5 +ar lucrurile nu "tau aşa5
!iecare @işcare a deetelor făcută Gn ti@pul 8ilei, fiecare pa" cu care ne apropie@ de un loc
oarecare con ine şi o realitate "piritual-"ufletea"că, la fel cu@ şi cu9Cntul conţine o realitateț"piritual-"ufletea"că5 'ar ceea ce are leătură cu @e@$rele noa"tre, cu @işcările noa"tre, e "co"de către eu, la ador@ire, din corpul no"tru fi8ic şi din cel eteric şi e du" Gn lu@ea "pirituală, daracu@ leat Gn @od clar de o realitate "piritual-"ufletea"că deo"e$ită4 şi anu@e, de faptul că Gnorice @o@ent al perioadei dintre ador@ire şi tre8ire eul e"te, Gn @od inconştient, @ulţu@it "aune@ulţu@it5 Ve i Gnţelee i@ediat @ai $ine ceea ce a@ "pu" acu@, dacă 9oi e>plica, @ul u@it,ț ț
dacă e "ă @ă e>plic li@pede, dar ca@ tri9ial, că picioarele "-au @işcat Gntr-o direc ie "au alta şiț
au făcut ce9a, că $raţele au făcut un lucru "au altul5 Nu e luat afară Gn ti@pul "o@nului doarecoul @işcărilor efectuate cu picioarele şi cu $raţele, ci şi "enti@entul de @ulţu@ire "au dene@ul u@ire5 El e leat, de la ado@ire pCnă la tre8ire, de 9ieţuirea eului5 +e fapt, tu n-ar fiț
tre$uit "ă te duci acolo5 Sau4 +e fapt, a fo"t foarte $ine că te-ai du" acolo5 +e fapt, a fo"t $ine că
ai făcut a"ta şi a"ta cu @Cinile tale5 +e fapt, a fo"t rău că ai făcut a"ta şi a"ta5 cea"ta e"terealitatea "piritual-"ufletea"că pe care eul o adauă la ceea ce el ia afară din @e@$rele o@ului,cCnd el e cufundat Gn "o@n5
i de ce e"te aşa E"te aşa din cau8ă că, la o@, corpul a"tral, cCnd e tran"pu", Gntre ador@ire şitre8ire, Gn lu@ea "pirituală, are "arcina, dată de ordinea co"@ică, "ă intre Gntr-un contact inti@ cuentită ile care Gn cartea @eaț Ştiinţa ocultă "unt de"cri"e ca făcCnd parte din ierarhiaarhanhelilor5 !iindcă arhanhelii "e "i@t Gnrudiţi cu ceea ce o@ul ia cu el, drept ecou al 9or$irii5ce"ta e lucrul de care arhanhelii au ne9oie, ace"ta e lucrul pe care ei 9or "ă-l 9ie uia"că5ț
ş putea "pune4 E>act la fel cu@ noi, oa@enii, a9e@ ne9oie Gn 9iaţa pă@Cnea"că fi8ică "ă
re"piră@, deci, "ă a9e@ Gn 2urul no"tru o>ien, şi de aceea re"i@ţi@ o>ienul ca pe ce9a$inefăcător, arhanhelii, care au leătură cu interiorul *ă@Cntului, "i@t ne9oia ca "ufleteleu@ane, atunci cCnd dor@, "ă le aducă Gn GntC@pinare ecoul a ceea ce 8ace Gn 9or$irea lor5cea"ta e"te caracteri"tica deo"e$ită a 9or$irii u@ane, că ea e"te Gnrudită, prin @i2locirea "tăriide "o@n, cu ierarhia arhanhelilor5 Vă 9eţi a@inti, dacă 9ă 9eţi reche@a Gn @e@orie ace"t lucru,ceea ce 9-a@ "pu" cu diferite oca8ii, Gn nişte cicluri de conferin e @ai 9echiț \Nota %0]4 că, de fapt,arhanhelii "unt eniile, Gndru@ătorii, conducătorii li@$ilor popoarelor5 ici e"te cau8a5rhanhelii "unt conducătorii li@$ilor popoarelor, pentru că eu 9or$e"c la fiurat, dar aşa e"te Xei in"piră de-a dreptul ceea ce o@ul le aduce Gn GntC@pinare, din 9or$ire, cCnd adoar@e5 +arre8ultă i@ediat o neputinţă a o@ului, dacă, Gn ti@p ce doar@e, el nu "coate afară, cu 9or$irea "a,ceea ce e $ine "ă "coată5
E"te un lucru care poate fi o$"er9at @ai ale" Gn cadrul ci9ili8a iei actuale5 6n ea e>i"tă foarte pu inț ț
din ceea ce nu@i@ ideali"@, şi cu9intele u@ane au luat, treptat, nişte "en"uri care "e referănu@ai la lucrurile fi8ic-@ateriale e>terioare5 +e"e@narea unor idealuri X ceea ce pre"upunecredinţă Gn "piritual, doar idealurile "unt ce9a "piritual X di"pare tot @ai @ult5 6n "tarea de 9ehe,oa@enii nu de89oltă Gn ei a9Cntul, entu8ia"@ul interior faţă de ideali"@5 +e aceea, ei nu @ai9or$e"c decCt de"pre lucruri care e>i"tă Gn lu@ea fi8ică5 i cu9intele de"e@nea8ă tot @ai @ultlucruri care e>i"tă Gn lu@ea fi8ică5
6n epoca noa"tră pCnă şi oa@enii care cred cu fanati"@ Gn "pirit, re"pin, totuşi, "piritul5 Ei fac totfelul de e>peri@ente "piriti"te, lă"Cnd "ă "e @anife"te "piritul, fiindcă 9or "ă creadă Gn "pirit
nu@ai dacă ace"ta poate de9eni @aterial5 +ar nu e "pirit ceea ce apare Gn iri8ări de lu@ină@ateriale etc5 Spiriti"@ul e for@a e>tre@ă a @ateriali"@ului5 "e@enea oa@eni caută "ă nee"piritul prin faptul că recuno"c drept "pirit nu@ai ceea ce intră Gn lu@ea @aterială5
şadar, noi trăi@ Gntr-o epocă Gn care cu9intele nu "e de"prind din "uflet cu un elan ideal5 iacea"ta, Gntr-o @ă"ură din ce Gn ce @ai @ică5 +ar, dacă ace"t elan ideal nu e>i"tă, dacă, altfel"pu", o@ul aflat Gn "tare de 9ehe nu e Gn "tare "ă 9or$ea"că, pe lCnă lucrurile fi8ice, şi de"preidealurile "ale, "ă "e Gndrepte, aş 8ice, "pre ceea ce ine de ideal, "pre ceea ce "e află dea"upraț
lu@ii fi8ice, "pre ceea ce dă 9ieţii nişte ţeluri "ituate dea"upra 9ieţii fi8ice şi dincolo de ea, dacă
o@ul nu de89oltă, Gn 9or$irea lui cotidiană, cu9inte care de"e@nea8ă nişte idealuri, dacă 9or$irea Gn"ăşi nu e "căldată Gn ideali"@ X atunci o@ul ă"eşte nu@ai cu foarte @are reutate, Gn ti@p cedoar@e, acea leătură cu arhanhelii, care-i e"te, de fapt, nece"ară, şi atunci Gn 9iaţa de "o@nnu "e creea8ă nicio ordine Gn pri9in a a ceea ce tre$uie "ă "e petreacă Gntre "ufletul u@an şiț
ierarhia arhanhelilor5 +acă aşa "tau lucrurile, dacă o@ul a că8ut pradă @ateriali"@ului, dacă elnu @ai @anife"tă niciun fel de ideali"@ Gn 9or$irea "a, dacă cu9intele au de9enit treptat de aşanatură că o@ul nu @ai 9or$eşte decCt foarte puţin de idealuri, atunci 9iaţa pă@Cntea"că "ede"făşoară Gn aşa fel GncCt o@ul pierde Gn fiecare noaptea oca8ia, dacă pot "pune aşa, de a intra Gn leătură cu arhanhelii555 i atunci Gi 9ine reu "ă fie unit atCt de inti@ cu lu@ea "pirituală GncCt "ă poată trăi Gn @od 9iuro", "uficient de 9iuro", 9iaţa de după @oarte, 9iaţa dintre@oarte şi o nouă naştere5 )@ul Gşi "lă$eşte puterile pentru 9iaţa dintre @oarte şi o nouă naştere
prin faptul că 9or$irea "a nu conţine niciun pic de ideali"@5
şti cu@ "tau lucrurile aici, e"te de2a o cunoaştere pentru 9iaţă5 (ine ştie ce "e GntC@plă cCnd9or$irea nu conţine niciun dra@ de ideali"@, acela 9a do$Cndi, Gn cele din ur@ă, forţa de a facedin nou tot ce-i "tă Gn puteri pentru ca Gn 9or$irea u@ană "ă pătrundă şi ideali"@ul5 +e2a Gn cur"ul9ieţii pă@Cnteşti pute@ o$"er9a că nu 9a a2une "ă ai$ă forţă deplină acela care nu poate "ă"oar$ă din fiinţa arhanhelului forţa nece"ară, Gn "tarea dintre ador@ire şi tre8ire5 *ute@ "pune,de-a dreptul, de"pre ceea ce 9or$irea tre$uie "ă facă Gn ti@pul "o@nului cu noi, ca oa@eni4 ca "ăpri@i@ Gn @od 2u"t ace"t lucru, pentru 9ia ă, tre$uie "ă ne "trădui@ cu ade9ărat "ă a9e@ Gnț
cu9inte un a"e@enea ideali"@ GncCt Gn ele "ă nu "e re9er"e doar co@unicările nece"are Gnţeleerii Gn pro$le@ele 9ieţii cotidiene, ci şi nişte realităţi "pirituale, "u$ for@a ideali"@ului5
+ar toate ace"tea ie" şi @ai @ult Gn e9idenţă dacă 9o@ o$"er9a acu@ "tarea eului din perioadelede "o@n5 6n "tarea de "o@n eul ia cu el afară @ulţu@irea şi ne@ul u@irea lă"ate de ceea ce auț
făcut @e@$rele5 E>act aşa cu@, prin ecourile 9or$irii, corpul a"tral e du" "pre ierarhiaarhanhelilor, Gn "tările de "o@n eul e du", prin ceea ce el "coate afară, "u$ for@a acti9ităţilor8ilnice de"făşurate cu $ra ele şi cu picioarele, "pre ierarhia 6ncepătoriilor, arhailor, a forţelorț
oriinare5 +in "fera 6ncepătoriilor ne 9ine apoi forţa de a pătrunde, Gn pri@ul rCnd, corpul fi8ic Gn@od 2u"t, Gn aşa fel GncCt noi nu doar "ă 9oi@ $inele, ci "ă şi pute@ "tăpCni, pCnă la un anu@itpunct, pornirile corpului fi8ic, Gntr-o a"e@enea @ă"ură GncCt corpul no"tru fi8ic "ă nu ne frCne8ela reali8area a ceea ce noi ne propune@, Gn li$ertatea Cndului, ca datorie "au ca ţel5 6n Cndirenoi "unte@ li$eri5 +ar forţa de a aplica Gn 9iaţă li$ertatea o pri@i@ nu@ai dacă duce@ afară, Gn
"o@n, leătura 2u"tă cu arhaii, cu forţele oriinare5
(u@ pute@ face acea"ta 'deali"@ul pune corpul no"tru a"tral Gn leătura 2u"tă cu arhanhelii5(e pune eul no"tru Gn leătura 2u"tă cu forţele oriinre (hiar dacă noi , Gn pri@ă in"tanţă,ră@Cne@ inconştien i Gn ti@pul nopţii, fiin a din ierarhia forţelor oriinare are conştienţa deplinăț ț
a "ituaţiei, ea preia ceea ce Gn noi ră@Cne inconştient şi Gl de89oltă, tran"for@Cndu-l Gntr-un Cndclar al "tării de @ulţu@ire "au ne@ulţu@ire lă"ate de faptele "ă9Crşite Gn ti@pul 8ilei5 +ar ce nepune Gn leătura 2u"tă cu forţele oriinare, aşa cu@ ideali"@ul Gn 9or$ire ne pune Gn leătură cuarhanhelii
Nu e>i"tă ni@ic altce9a care "ă ne pună eul Gn leătura 2u"tă cu forţele oriinare, Gn ti@pul
"o@nului, decCt o iu$ire de oa@eni reală, 9erita$ilă, ade9ărată, o iu$ire de oa@eni lip"ită depre2udecăţi, o iu$ire de oa@eni enerală, cu intere" 2u"t faţă de fiecare dintre "e@enii noştri, cucare 9iaţa ne pune Gn contact, nu "i@patie şi antipatie, care Gşi au cau8a Gn ce9a ce noi nu 9re@
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"ă Gn9ine@ Gn interiorul no"tru5 ) iu$ire de oa@eni 9erita$ilă, ade9ărată, Gn ti@pul "tării de9ehe, ne duce Gn @od 2u"t, Gn perioadele dintre ador@ire şi tre8ire, Gn "Cnul forţelor oriinare, alarhailor5 i Gn ti@p ce eul odihneşte Gn "Cnul arhailor, "e plă"@uieşte Jar@a, de"tinul5 ici ianaştere 2udecata4 Eu "unt ne@ulţu@it de ceea ce a@ făcut cu @Cinile şi cu picioarele @ele5 i dinceea ce re8ultă drept "tare de @ulţu@ire "au de ne@ulţu@ire "e for@ea8ă acu@ ce9a care e"te
9ala$il nu nu@ai pentru perioada i@ediat ur@ătoare după @oarte, ci e"te 9ala$il pentru 9iaţapă@Cntea"că ur@ătoare= "e for@ea8ă forţa de plă"@uire 2u"tă a de"tinului, Gn aşa fel GncCt "ăpoată fi co@pen"ate cu ade9ărat lucrurile pe care noi le-a@ "i@ţit Gntr-o 9iaţă pă@Cntea"că, Gnti@pul "o@nului, Gn eu, Gn leătură cu forţele oriinare5
+acă 9eţi reflecta la ace"t lucru, 9eţi 9edea e>act leătura deo"e$ită care e>i"tă Gntre eu şi de"tin"au Jar@ă5 6n ti@p ce la corpul a"tral 9ede@ cu@ o@ul, dacă e"te un ideali"t, le dăruieştearhanhelilor, ca pe o 2ertfă, 9or$irea, a"tfel GncCt apoi, Gntre @oarte şi o nouă naştere, aceştia Glpot călău8i Gn @od 2u"t, 9ede@ cu@ eul ur8eşte la plă"@uirea de"tinului5 Kar@a e"te ela$orată Gncola$orare cu forţele oriinare5 'ar forţele oriinare au, la rCndul lor, puterea de a conferi ceea cenouă ne e"te nece"ar nu nu@ai pentru a parcure perioada dintre @oarte şi o nouă naştere, ci şi
pentru a "o"i Gn lu@ea pă@Cntea"că, la co$orCrea ur@ătoare, cu o a"e@enea forţă GncCt, Gnpri@ii ani ai copilăriei, "ă Gn9ăţă@, acu@ cu ceea ce a@ @oştenit din 9ieţile pă@Cnteşti trecute,"ă @ere@ Gntr-un fel "au altul, "ă ne ă"i@ po8iţia de echili$ru, "ă face@ diferenţierea dintrela$a piciorului şi @Cini, dintre $raţe şi picioare5
E foarte intere"ant "ă 9ede@ cu@ copilul, cCnd trece de la tCrCtul pe 2o" la @er"ul Gn douăpicioare, cCnd Gşi cucereşte, @ai GntCi, echili$rul, e intere"ant "ă 9ede@ Gn ace"t efort ecoul,efectul felului Gn care, Gn ulti@a 9iaţă pă@Cntea"că, eul a "ta$ilit, printr-o iu$ire de oa@enicuprin8ătoare, leătura 2u"tă dintre "o@n şi forţele oriinare5 ce"t lucru "e e>pri@ă Gn proce"ulde Gn9ă are a @er"ului5 El poate fi ur@ărit Gn toate detaliile5 (Cnd un copil cade @ereu, pute@ț
9edea cau8a Gn faptul că Gntr-o 9iaţă precedentă el a @anife"tat nişte re"enti@ente de ură faţă de
oa@eni5 tunci el nu@ai "-a apropiat de forţele oriinare, dar n-a ă"it leătura 2u"tă cu ele, şiefectul "e e>pri@ă acu@ toc@ai Gn felul "ău de a Gn9ăţa "ă @eară, Gn faptul că @ereu Gşi pierdeechili$rul şi cade5 (ine şi-ar Gn"uşi un @od de a pri9i a"e@enea lucruri, cine şi-ar propune, dee>e@plu4 Vreau "ă de9in un $un educator prin faptul că o$"er9 Gn @od 2u"t felul cu@ copiii Gn9aţă"ă @eară, cine ar putea face aşa ce9a, acela ar 9edea cu ade9ărat, prin o$"er9area unui copilcare Gn9aţă "ă @eară, e>tre@ de @ulte lucruri dintre acelea pe care un educator, un Gn9ăţătortre$uie "ă le co@pen"e8e din punct de 9edere Jar@ic, din cau8ă că acel copil a adu" cu "ine Gnacea"tă 9iaţă prea puţină iu$ire de oa@eni, "au că a adu" "uficient de @ultă iu$ire de oa@eni,dar a aplicat-o Gn @od reşit5
ici 9edeţi cu@ o concepţie @ateriali"tă "e opreşte la a"pectele fi8ice5 (oncepţia @ateriali"tă
"pune că orani"@ul u@an "e ridică pe 9erticală ca o @aşină, Gn9aţă "ă @eară etc5 +ar de oricefeno@en fi8ic e leat ce9a "piritual şi cine 9ede proce"ul Gn totalitatea lui, acela a2une "ă-şi dea"ea@a că Gn felul cu@ un copil Gn9aţă "ă @eară "e @anife"tă nişte influenţe din 9iaţapă@Cntea"că precedentă5 dică, Gn9ă area @er"ului e"te felul cu@ o@ul Gn9aţă "ă-şiț
"tăpCnea"că, atunci cCnd intră Gntr-o nouă 9iaţă pe *ă@Cnt, corpul fi8ic5 i pentru acela carepoate a9ea o pri9ire de an"a@$lu a"upra Gntreului proce", Gn9ăţarea @er"ului nu "e epui8ea8ă Gnfaptul că o@ul Gn9aţă "ă-şi ridice picioarele Gn po8iţie 9erticală şi Gşi 9erticali8ea8ă tot corpul,lucrurile @er atCt de departe GncCt acu@ Gncep nişte proce"e interne ale o@ului şi ace"ta de9ine,lăuntric, "tăpCn pe"te acti9itatea "a landulară etc5 !iindcă, după ce copilul a Gn9ăţat "ă @eară,dar de2a, @ai Gnainte, e"tenţial nu e"te doar @er"ul, ci şi faptul că, dacă are un te@pera@entfle@atic "au coleric "au un e>ce" de afecte, de un fel "au altul, el Gn9aţă "au nu "ă-şi controle8e
acti9itatea landulară5 'ar ace"t lucru, la rCndul lui, are leătură cu ceea ce, Gn ti@pul "o@nului,"-a do9edit a fi, 9enind din 9ieţile pă@Cnteşti anterioare, "u$ for@a iu$irii de oa@enicuprin8ătoare "au a neiu$irii de oa@eni cuprin8ătoare, drept raportul "ău cu forţele oriinare5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
(ine Cndeşte Gn @od @ateriali"t Gşi "pune4 (Cnd doar@e, o@ul "e odihneşte5 +ar el nu doar "eodihneşte5 +acă, atunci cCnd e trea8, o@ul @anife"tă ideali"@ul corect, Gn "o@n el Gi ducecorpului a"tral po"i$ilitatea de a "e a9Cnta pCnă la ierarhia arhanhelilor, adică, de a intra Gnti@pul "o@nului Gntr-o a"e@enea relaţie cu lu@ea "pirituală, GncCt perioada dintre @oarte şi onouă naştere "ă poată fi trăită aşa cu@ tre$uie5 +acă nu trăi@ cu@ tre$uie acea"tă perioadă,
9o@ aduce cu noi Gn 9iaţa pă@Cntea"că, $ineGn ele", şi nişte deficienţe5 +ar de felul cu@ o@ul "ețtran"pune Gntr-o relaţie 2u"tă cu forţele oriinare, cu arhaii, depinde felul Gn care Gşi 9a con"truiapoi 9iaţa ur@ătoare5 Vede@, deci, că o iu$ire de oa@eni cuprin8ătoare are o forţă cu ade9ăratcreatoare5 +e ce depinde faptul că un o@ e"te puternic şi 9iuro" Gntr-o 9ia ă, Gn aşa fel GncCt elț
Gşi poate pune corpul fi8ic Gn "lu2$a "ufletului, GncCt Gşi poate "tăpCni corpul fi8ic ce"t lucrudepinde de faptul că el a @anife"tat Gn 9iaţa anterioară iu$ire de oa@eni, adică ce9a de naturăpur "ufletea"că5
Vă a@intiţi ce 9-a@ "pu" Gn alte conferinţe \Nota %%], pre8entate @ai de@ult4 Sufletul uneia dintre9ieţile pă@Cnteşti "e @anife"tă Gn fi8icul 9ieţii pă@Cnteşti ur@ătoare, iar "piritualul uneia dintre9ieţile pă@Cnteşti X Gn "ufletul 9ieţi pă@Cnteşti ur@ătoare5 şa "e leaă Gntre ele lucrurile pe care
le-a@ "pu" adineaori5
Nu "e poate afir@a doar aşa, Gn enral, că e>i"tă ce9a de felul unui de"tin, al unei Jar@e5 Sepoate "pune cu ade9ărat4 Vede@ cu@ o@ul lucrea8ă la plă"@uirea Jar@ei "ale5 El o ţe"e Gnti@pul "o@nului, dar culee roadele de care are ne9oie pentru ţe"ătură Gn ti@pul "tării de 9ehe5!iindcă ceea ce el ţe"e "unt firele pe care tre$uie "ă le for@e8e din iu$irea de oa@enicuprin8ătore= "au firele care "e rup @ereu, care plă"@uie"c o Jar@a rea pentru 9iaţa ur@ătoare,cele făcute din ură faţă de oa@eni5 (ăci pentru Jar@ă intră Gn con"iderare, drept forţe creatoare, Gn pri@ul rCnd iu$irea de oa@eni şi ura faţă de oa@eni5
+ar pro$le@a tre$uie pri9ită Gn @od 2u"t5 E"te un fel co@od de a concepe Jar@a acela de a
"pune4 Eu "unt $olna9 X ei $ine, acea"ta e Jar@a @ea5 3-a lo9it o nenorocire X e Jar@a @ea5 Eunu 9reau "ă "pun că aşa ce9a, drept for@ă de Gn elepciune de 9iaţă, e deo"e$it de liniştitor, darț
e"te, Gn orice ca8, o concepţie teoretică foarte co@odă aceea care dă toată 9ina, Gn @od fatali"t,pe Jar@ă5 +ar nu e deloc 2u"t "ă Cndi@ aşa5 !iindcă, ia pre"upuneţi că du@nea9oa"tră nu"tudiaţi 9iaţa pă@Cntea"că de acu@, ci pe o a treia, din 9iitor, atunci Gn cea de a treia 9iaţăpă@Cntea"că ur@ătoare 9eţi putea pri9i Gnapoi, la cea de acu@, şi 9eţi "pune4 E Jar@a @ea5 +arceea ce e"te Jar@a du@nea9oa"tră tri@ite Gnapoi la 9iaţa pă@Cntea"că actuală= ea "-a for@atacu@5 Vreau "ă "pun că e>i"tă Gn per@anenţă Jar@ă Gn cur" de for@are5
Nu tre$uie "ă G@pine@ totul Gnapoi, Gn trecut5 Tre$uie "ă ne fie clar că un @od 2u"t de a neraporta la Jar@ă ne face "ă "pune@4 ) $oală care apare acu@ la @ine nu tre$uie "ă fie neapărat
con"ecinţa unor deficienţe "ufleteşti anterioare, ci o $oală poate "ă apară de-a$ia acu@, fărăniciun fel de antecedente5 Kar@a ră@Cne, totuşi, 9ala$ilă5 +acă Gn 9iaţa pă@Cntea"că de acu@@ă lo9eşte o $oală, o nenorocire, 9a 9eni @o@entul co@pen"ării "au "e poate ca acea"tănenorocire, acea"tă $oală "ă fie co@pen"area5 şadar, cCnd 9or$i@ de Jar@ă, tre$uie "ă ţine@"ea@a Gntotdeauna şi de 9iitor5 Relaţia noa"tră cu Jar@ă con"tă Gn faptul că noi ră@Cne@ dene8druncinat Gn ad@iterea dreptăţii co"@ice enerale, Gn faptul că noi şti@4 Toate "eco@pen"ea8ă, dar nu rupCnd, pur şi "i@plu, şirul 9ieţilor pă@Cnteşti prin cea actuală şi atri$uindtotul trecutului5
Se "ituea8ă Gntr-un @od plin de 9iaţă Gn de"făşurarea Jar@ică a e9eni@entelor 9ieţii acela careştie4 (o@pen"aţia e>i"tă5 +ar e"enţialul, Gn @odul de a Gnţelee Jar@a, e"te di"po8iţia
"ufletea"că care "e naşte din el5 i di"po8iţia "ufletea"că ce tre$uie "ă "e na"că din ace"t @od dea Gnţelee Jar@a e"te aceea care ne face "ă ne "pune@, Gn ca8ul Gn care ce9a, o nenorocire, "ă8ice@, 9ine "ă co@pen"e8e o deficienţă "ufletea"că din trecut4 +acă n-ar fi 9enit acu@ acea"tă
nenorocire, tu ai fi ră@a" cu deficienţa re"pecti9ă5 +acă pri9eşti Gn adCncurile "ufletului tău,tre$uie "ă-ţi "pui4 E drept că a 9enit acea"tă nenorocire, fiindcă prin ea a fo"t "tin"ă, a fo"teli@inată din @ine o deficienţă "ufletea"că5
(ine ar 9rea ca o a"e@enea nenorocire, care 9ine "ă co@pen"e8e o deficienţă "au o reşeală
"ufletea"că anterioră, "ă nu "e GntC@ple, acela nu "e "ituea8ă pe po8iţia unei de@nităţi u@anedepline5 El "pune ca@ aşa4 h, G@i e indiferent dacă ră@Cn cu deficienţa "au că-@i cucere"c oanu@ită calitate^ X (oncepe nenorocirea Gn @od 2u"t nu@ai acela care "pune4 +acă @i "-a GntC@plat pentru co@pen"area unui defect din trecut, e $ine că @i "-a GntC@plat5 !iindcă prinnenorocire eu 9oi "i@ţi deficienţa pe care a@ a9ut-o şi care poate că "-a e>pri@at "u$ for@a uneifapte reşite5 *rin acea"ta eu eli@in deficienţa, "lă$iciunea, de9in din nou puternic5
i dacă, Gn cadrul Jar@ei, ca pri@ pa" 9ine o nenorocire, di"po8iţia 2u"tă e"te aceea care ne face"ă "pune@4 +acă o@ului i "-ar GntC@pla nu@ai ceea ce el Gşi doreşte, atunci toc@ai o a"e@enea9iaţă l-ar face "ă de9ină foarte "la$5 (e-i drept, Gntr-una "au două din 9ieţile noa"tre pă@Cnteştinoi a@ trăi foarte co@od şi tihnit, fiindcă "pre noi ar 9eni @ereu nu@ai lucruri pe care ni le
dori@, dar ceea ce e"te ţe"ut de către eu, Gn cola$orare cu forţele oriinare, cu arhaii, dreptJar@ă, 9a lua o a"e@enea for@ă, GncCt Gn 9iaţa pă@Cntea"că ur@ătoare 9a putea "ă ai$ă locco@pen"area 2u"tă5
de9ărurile antropo"ofice nu tre$uie "ă fie unele pur teoretice, prin care a2une@ "ă cunoaşte@ce9a= toate "unt de aşa natură, GncCt pătrund Gn di"po8iţia "ufletea"că, Gn con"tituţia "ufletului5'ar un o@ la care ele nu intră cu totul Gn con"tituţia "ufletului nu le-a Gnţele" deplin, ci doar dreptade9ăruri teoretice5 !iindcă o Gnţeleere 2u"tă a Jar@ei, a de"tinului, Gl face pe o@, ce-i drept,cCnd el "tă faţă Gn faţă cu 9iaţa, "ă ai$ă chiar o recepti9itate @ai fină ca de o$icei la fericire şinefericire X el 9ieţuieşte inten" fericirea şi nefericirea X, dar el ă"eşte şi po"i$ilitatea de a "etran"pune Gn "ufletul "ău, faţă de lu@ea "pirituală, a@ putea "pune, Gn acea di"po8iţie care nu
pro9ine dintr-o confe"iune reliioa"ă, ci din perceperea 9ie a ceea ce fac eul şi corpul a"tral Gnti@p ce "unt "u"tra"e 9ieţii de pe"te 8i5 +in recunoaşterea ace"tui lucru el a2une la di"po8iţiacare-l face "ă ai$ă neGncetat Gncredere Gn dreptatea co"@ică5 Gnţelee Jar@a Gn"ea@nă aconte@pla Gn @od 2u"t dreptatea co"@ică5 Nu Gn"ea@nă a de9eni fle@atic faţă de fericire şinefericire, faţă de $ucurie şi durere, ci Gn"ea@nă a pune $ucuria şi durerea, fericirea şi nefericireala locul din 9iaţă potri9it5
cu@ noi pute@ "pune4 (Cnd Gl pri9i@ pe o@, Gn ti@pul 9ieţii de 8i, 9ede@, de fapt, nu@ai eul şicorpul a"tral lucrCnd a"upra corpului fi8ic, şi atunci noi şti@ ce9a de"pre felul Gn care ele lucrea8ăa"upra corpului fi8ic, dar nu şi de"pre acti9itatea de"făşurată de "piritual-"uflete"c Gn eu şi Gncorpul a"tral5 (Cnd 9or$e"c cu un o@, eu iau "ea@a la cu9intele pe care el @i le "pune şi, dacă
"unt @ateriali"t, G@i e>plic totul Gn felul ur@ător4 plă@Cnii, larinele etc5 "unt Gn acti9itate, aerule pu" Gn 9i$raţie, 9i$raţiile "e i8$e"c de urechea @ea etc5 +acă, Gn"ă, pri9e"c lucrurile Gn @od 2u"t,9ăd 9i$rCnd Gn ceea ce "e for@ea8ă drept cu9inte, drept 9or$ire, corpul "ău a"tral5 +ar eu ă"e"capoi unit cu ace"t corp a"tral Gnrudirea o@ului re"pecti9 cu lu@ea di9in-"pirituală5 i G@i "pun4+acă Gn ti@pul "tării de 9ehe de pe"te 8i corpul a"tral "e află Gn corpul fi8ic, atunci Gn"ea@nă căel "e a"cunde Gn 9or$ire şi Gn alte acti9ităţi a"e@ănătoare5 6n ti@pul nopţii el ia parte la 9iaţaierarhiilor "uperioare5 i ca@ la fel e"te şi cu eul5
*ute@ "pune, deci4 (Cnd o@ul doar@e, el nu doar "e odihneşte Gn 9ederea 9ieţii de 8i cu 8i, ci ellucrea8ă Gn lu@ea "pirituală, la fel cu@ cu corpul "ău fi8ic lucrea8ă şi 9or$eşte aici, Gn lu@eafi8ică5 i dacă @ateriali"@ul neaă faptul că Gn ti@pul "o@nului eul şi corpul a"tral e>i"tă ca ce9a
real, el tre$uie "ă ad@ită că nu e Gn "tare "ă Gnţeleaă lu@ea Gn totalitatea ei5 !iindcă ce e"tepentru @ateriali"@ lu@ea @orală Lu@ea @orală e"te pentru el ceea ce o@ul Gşi propune GnCnduri, fără a a9ea ni@ic de-a face cu forţele creatoare ale lu@ii5 *entru acela care poate pri9i
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Gn @od real Gn inti@itatea 9ieţii u@ane, ordinea @orală co"@ică e"te ele@entul Gn care o@ultrăieşte cCnd doar@e, la fel de inten" cu@ Gn "tare de 9ehe trăieşte Gn aer şi lu@ină5
3ai e>i"tă un a"pect, care tre$uie luat Gn "ea@ă Gn @od deo"e$it5 (Cnd @uri@, noi luă@ afară9or$irea X acelaşi lucru "e poate "pune şi de"pre Jar@ă X, noi @uri@ şi pe tot parcur"ul 9ieţii a@
fo"t leaţi Gntr-un @od 2u"t "au @ai @ult "au @ai puţin 2u"t cu lu@ea arhanhelilor5 cea"tă"ituaţie "-a repetat @ereu, Gn fiecare perioadă de "o@n5 Noi "coate@ afară, Gn lu@ea "pirituală,prin poarta @orţii, ceea ce arhanhelii ne-au dat Gn ti@pul "o@nului5 i atunci noi ne pute@tran"pune Gn @od 2u"t Gn lu@ea "pirituală, care e"te Loo"ul, care e"te con"tituită din ele@enteco"@ice, care-şi are copia "a Gn cu9intele 9or$irii, atunci noi ne pute@ tran"pune Gn lu@ea"pirituală, Gn perioadele dintre @oarte şi o nouă naştere5
+ar nu e chiar aşa de "i@plu5 (Cnd trece@ prin @oarte, noi nu @ai a9e@ corp fi8ic5 i ceea cearhanhelii ne-au dat Gn fiecare "tare de "o@n nu e "uficient pentru ca noi "ă lucră@, "ă9alorifică@, Gntre @oarte şi o nouă naştere, cele pri@ite5 +ar, cCnd ne tre8i@, ca oa@enipă@Cnte"c-fi8ici, noi tre$uie "ă ne cufundă@ iar Gn corpul fi8ic5 rhanhelii nu ne pot a2uta aici
deloc, ci e nece"ar "ă inter9ină, "ă cola$ore8e, nişte ierarhii şi @ai Gnalte4 fiinţele pe care Gn Ştinţa ocultă le-a@ nu@it E>u"iai şi Kriotete"5 ce"te "pirite tre$uie "ă introducă Gn pornirileşi poftele corpului fi8ic, care altfel ne opune re8i"tenţă, ceea ce noi ne-a@ cucerit, @ai GntCi Gnunire cu arhanhelii, prin "piritualitatea 9or$irii5 i atunci "e aprinde o flacără, drept la" alconştiinţei5 +ar atunci cCnd ceea ce noi introduce@ din "o@n Gn corp "e aprinde, drept la" alconştiinţei, Gn ace"t la" al conştiinţei acţionea8ă ceea ce e dat Gn ierarhia "pritelor E>u"iai şiKriotete", drept ierarhie @ai Gnaltă decCt cea a arhanhelilor5
+acă pri9i@, deci, Gn 2ur, Gn lu@ea fi8ică şi con"tată@ că un o@ "au altul şi-a de89oltat atCt de@ult conştiinţa, GncCt Gn corpul "ău fi8ic pătrund nişte porniri @ai $une, nişte in"tincte @ai $une,atunci Gn"ea@nă că a"upra lui au lucrat Gn @od 2u"t, ca ur@are a ideali"@ului 9or$irii "ale,
entităţile Kriotete" şi E>u"iai5
'ar cCnd, printr-o iu$ire de oa@eni cuprin8ătoare, o@ul a2une "ă ai$ă leătura 2u"tă cu arhaii,cu forţele oriinare, atunci el Gşi ela$orea8ă Jar@a, aşa cu@ "e interea8ă ea corpului Gnur@ătoarea 9iaţă pă@Cntea"că, cCnd copilul Gn9aţă "ă-şi "ta$ilea"că echili$rul, cCnd @Cinile luide9in Gnde@Cnatice, cCnd el Gn9aţă "ă-şi "tăpCnea"că "i"te@ul landular etc5, Gn cea @ai fraedăpruncie, cCnd noi ne tran"pune@ Gn 9iaţa pă@Cntea"că dor@ind5 !iindcă noi ne-a@ cuceritcapacitatea de a lucra Gntre @oarte şi o nouă naştere, Gn unire, ca "ă 8ice@ aşa, cu forţeleoriinare, cu arhaii5 +ar pentru ca o@ul "ă ai$ă aici, pe *ă@Cnt, Gntr-un @od 2u"t, o "i@ţire"u$tilă, o conştienţă aeră a propriilor "ale fapte, e nece"ar ca ierarhia pe care Gn Ştinţa
ocultă a@ nu@it-o +na@i", "ă lucre8e Gn cola$orare cu arhaii, deci iarăşi nişte entităţi ale unei
ierarhii "uperioare5
(Cnd o@ului Gi lip"eşte iu$irea de oa@eni enerală, cCnd Gi lip"eşte un intere" ade9ărat faţă deoa@enii din 2urul "ău, el nu ă"eşte contactul 2u"t cu arhaii5 i Gşi di"true a"tfel po"i$ilitatea dea-şi ur8i Gn @od 2u"t Jar@a 9iitoarei "ale 9ieţi pă@Cnteşti şi e nece"ar "ă 9ină alte 9ieţipă@Cnteşti, Gn cur"ul cărora el 9a putea "ă repare dificienţa5 +ar Gn acea"tă 9iaţă pă@Cntea"că elare de8a9anta2ul că pri@eşte Gntr-o @ă"ură din ce Gn ce @ai @ică forţa de a duce afară, Gn corpulfi8ic, 2udecăţile care "e for@ea8ă, "tarea de @ulţu@ire "au de ne@ulţu@ire cu ceea ce facpicioarele şi @Cinile5 !iindcă ace"t lucru nu-l pute@ face noi Gnşine, ci tre$uie "ă ne uni@ Gn @od 2u"t, printr-o iu$ire de oa@eni inten"ificată, cu "piritele +na@i"= şi ele 9or introduce apoi Gn @od 2u"t Gn corpul no"tru fi8ic forţa care 9a "ă9Crşi ceea ce e 2u"t5 !iindcă altfel clacă@, chiar dacă ne
Noi pute@ de9eni li$eri Gn Cnduri5 +ar pentru a şi şti "ă folo"i@ Gn @od 2u"t li$ertatea Gn 9iaţafi8ică, tre$uie "ă "ta$ili@ echili$rul 2u"t Gntre "tarea de 9ehe şi cea de "o@n, fiindcă nu tre$uie"ă ne uni@ Gn @od 2u"t doar cu forţele oriinare, ci şi cu +na@i"5
E>u"iai, +na@i", Kriotete" introduc Gn fiinţa noa"tră corporală din "o@n, ca forţă @orală, ceeace noi cuprinde@ "u$ for@ă de Cnduri5 'ar "erafi@ii, heru9i@ii şi Tronurile o "cot iar afară, Gnlu@e, a"tfel GncCt propriile noa"tre forţe @orale de9in forţe co"@ice creatoare5
(Cnd *ă@Cntul 9a trece, odată şi odată, Gn "tadiul 2upiterian şi, la acea"tă tran"for@are, forţelenoa"tre @orale Gşi 9or Gndeplini funcţiile lor ade9ărate, Serafi@ii, eru9i@ii şi Tronurile "e 9orocupa de acea"ta, $ineGnţele", nu@ai dacă noi le 9o@ oferi $a8ele nece"are5 +acă, prin faptul căde9eni@ din ce Gn ce @ai "la$i, noi le dă@ nişte forţe ale di"truerii, atunci 9o@ contri$ui ladi"truerea *ă@Cntului, nu la con"truirea lui upiter5
Vedeţi, deci, că antropo"ofia cla"ifică lu@ea "pirituală nu nu@ai ca "ă a9e@ nişte nu@e pentru
diferitele trepte, ci noi pute@ intra, Gncetul cu Gncetul, Gn @od real, Gn @arele tot al lu@ii, pute@a2une "ă a9e@ o pri9ire de an"a@$lu a"upra leăturii dintre o@ şi lu@ea "pirituală5 i ace"ta elucrul care le 9a da din nou oa@enilor puterea de a duce o 9iaţă con"tructi9ă, cCnd ei 9or ă"i, Gnfelul ace"ta, calea de a Gnţelee leătura lor cu lu@ea "pirituală, cCnd ei nu 9or @ai crede că"o@nul e>i"tă nu@ai ca odihnă, ci Gşi 9or cuceri con9inerea4 So@nul e>i"tă pentru ca oa@enii"ă-şi cree8e, prin efectele a ceea ce fac Gn 9iaţa fi8ică, o leătură 2u"tă cu lu@ea "pirituală5
+a, e"te ade9ărat, o@ul poate "ă nee lu@ea "piritual-@orală, fiindcă Gn "tadiul pă@Cnte"c eldoar@e Gn pri9inţa ei, nu-şi dă "ea@a că ea e>i"tă5 +ar o ştiinţă ade9ărată tre$uie "ă arate cepierde o@ul prin faptul că inoră e>i"tenţa ei5 E% pierde ceea ce "e preluneşte pCnă Gn 9iaţapă@Cntea"că drept e>i"tenţă cerea"că5 )@ului Gi e dat "o@nul pentru ca el "ă-şi poată lua cu
ade9ărat din lu@ea "pirituală forţa de care are ne9oie, toc@ai pentru 9iaţa "a fi8ică5
6ncercaţi "ă pri9iţi din ace"t punct de 9edere leătura dintre ceea ce a@ Gncercat "ă 9ă pre8int a8i"u$ o for@ă "chiţată şi cartea @ea Filosofia libertă ii ț 5 Veţi con"tata atunci4 eu a@ "u$liniat Gn@odul cel @ai clar că nu e"te e"enţial "ă "e "u"ţină teoretic că 9oinţa tre$uie "ă fie li$eră, căe"enţialul e"te ca Cndul "ă fie li$er5 #Cndul tre$uie "ă "tăpCnea"că toc@ai 9oinţa, la cel ce 9rea"ă fie un o@ li$er5 +ar pentru ca 9oinţa "ă nu pună Gn calea Cndului li$er o pierdică i@po"i$il de Gn9in", o@ul tre$uie "ă-şi pună Gn ordine 9iaţa Gn @od core"pun8ător5 #Cndul pute@ "ă-l face@ "ăfie li$er, aşa cu@ "unte@ acu@, ca oa@eni, Gn lu@ea fi8ică5 +ar "i@ţirea şi 9oinţa le pute@eli$era nu@ai dacă ne cuceri@, pentru "i@ţire, relaţia 2u"tă cu arhanhelii, pentru 9oinţă, relaţia 2u"tă cu arhaii5
+ar toc@ai de aceea lucrurile "tau aşa4 Lă"ă@ ceea ce trăieşte Gn 9or$ire "ă ia"ă afară, noaptea, G@preună cu "piritual-"uflete"cul5 Lă"ă@ "ă ia"ă afară şi ceea ce trăieşte Gn @e@$rele noa"tre5(orpul a"tral şi eul ie" afară5 (orpul eteric ră@Cne cu corpul fi8ic5 #Cndirea, care e leată decorpul eteric, a2une pCnă Gn corpul eteric5 +ar Gn conştienţa o$işnuită noi nu şti@ ni@ic de faptulcă de la ador@ire pCnă la tre8ire corpul eteric Cndeşte, pentru că "unte@ afară5 Nu e delocade9ărat că Gn "tare de "o@n noi nu Cndi@= noi Cndi@ de la ador@ire pCnă la tre8ire5#Cndurile "e derulea8ă neGncetat Gn corpul no"tru eteric, nu@ai că o@ul nu ştie a$"olut ni@icde"pre ace"t lucru5 El Gncepe "ă ştie din nou ce9a nu@ai cCnd "e cufundă Gn corp= atunciCndurile rede9in 9ii pentru conştienţa "a5 )@ul poate fi li$er Gn Cnduri datorită faptului căCndurile "unt leate a"tfel cu 9iaţa pă@Cntea"că fi8ică, prin corpul eteric5 !iindcă el a fo"t
tran"pu" pe *ă@Cnt ca "ă de9ină li$er5 !orţa li$ertăţii şi-o poate lua nu@ai din lu@ea "pirituală,forţa de a fi li$er Gn "i@ţire, forţa de a fi li$er Gn 9oinţă5
ici e leătura cu faptul că o@ul Gşi pă"trea8ă pe parcur"ul Gntreii 9ieţi pă@Cnteşti corpul eteric,$a8a propriu-8i"ă a Cndirii "ale5 6n ti@pul 9ieţii pă@Cnteşti corpul eteric nu ie"e afară, Gntr-olu@e co"@ică5 (orpul a"tral şi eul ie" afară5 +e-a$ia cCnd "ur9ine @oartea ie"e afară şi corpuleteric5 6ncepe apoi retro"pecti9a a"upra 9ieţii Gncheiate, care durea8ă una, două, trei 8ile, ti@p Gncare o@ul Gşi 9ede, Gn an"a@$lu, Gntreaa 9iaţă, ca@ aşa cu@ a@ de"cri" ieri \Nota %/] Gn leătură
cu i@ainaţia, pri@a treaptă a cunoaşterii "upra"en"i$ile5 +upă @oarte "e GntC@plă, Gn orice ca8,ace"t lucru4 o@ul pri9eşte Gnapoi, la 9iaţa "a pă@Cntea"că5 (o"@o"ul a luat Gn el, a a"pirat Gn elcorpul eteric5 ce"ta "-a dilatat din ce Gn ce @ai @ult, pCnă cCnd, Gn cele din ur@ă, "-a ri"ipit cutotul Gn (o"@o"5 i atunci noi, eul şi corpul no"tru a"tral, "unte@ pri@iţi din nou Gn "Cnulierarhiilor "uperioare5 i de-a$ia cCnd ni "e dă iarăşi un corp eteric, pute@ co$orG "pre a duce onouă 9iaţă pă@Cntea"că, de-a$ia atunci ne pute@ continua @unca a"upra noa"tră, ca "ăde9eni@ oa@eni li$eri5 !iindcă 9iaţa pă@Cntea"că are ţelul de a face din o@ un o@ li$er5 *e*ă@Cnt lui Gi poate fi dăruit ceea ce e>i"tă Gn Cndirea pură drept $a8ă a li$ertăţii5 +ar toc@ai deaceea corpul eteric ră@Cne unit, pe tot parcur"ul 9ieţii pă@Cnteşti, cu corpul fi8ic, iar la @oarteel "e di8ol9ă Gn lucrurile Gn care nu "e poate Gn9ăţa li$ertatea5 Li$ertatea "e Gn9aţă Gn ti@pul 9ieţiipă@Cnteşti= şi du@nea9oa"tră ştiţi că nici ace"t lucru nu e"te po"i$il Gn ti@pul anu@itor epoci ale
9ieţii pă@Cnteşti5
*ute@ Gnţelee a"tfel că li$ertatea e"te Gntr-o leătură a$"olut 2u"tă cu Jar@a, fiindcă li$ertateaare de-a face cu ceea ce ră@Cne culcat Gn pat, cu ceea ce ră@Cne leat de noi şi Gn ti@pul"o@nului, cu ceea ce nu "e "epară de noi5 Kar@a e"te ţinută de către eu Gntre ador@ire şi tre8ire5Kar@a e"te ţinută "eparat de ceea ce, Gn o@, conţine li$ertatea5 Kar@a nici nu participă laacti9itatea de ur8ire a Cndurilor li$ere "au neli$ere, Jar@a participă la ur8irea "i@ţirii şi a9oinţei5 +in adCncurile naturii u@ane, din "i@ţirea cufundată Gn 9i"are, şi din 9oinţa care doar@e,"e Gnalţă Jar@a5 6n ea noi pute@ turna, adică Gi pute@ opune ceea ce trăieşte Gn li$ertateaCndurilor, Gn Cndirea pură, Gn i@pul"urile etice, @orale, aşa cu@ le-a@ de"cri" Gn Filosofia
libertă ii ț = ace"tea tre$uie "ă e>i"te Gn Cndirea pură5
şa "e G@$ină toate Gntre ele5 i ar fi atCt de nece"ar ca oa@enii "ă de9ină tot @ai atenţi la faptulcă, cu cCt Gnaintă@ Gn antropo"ofie, cu atCt @ai @ult detaliile "e G@$ină Gntre ele5 .ineGnţele",dacă un o@ "e aproapie de ce9a care repre8intă un do@eniu "au altul, el poate ă"i contradicţiedupă contradicţie5 i nici nu "e poate altfel, fiindcă pentru a Gnţelee că lucrurile "tau aşa cu@ aufo"t ele de"cri"e Gntr-un anu@it do@eniu tre$uie "ă pri9eşti acel do@eniu Gn conte>tul Gntreului5ltfel 2udecă@ la fel ca unul care e@ite 2udecăţi a"upra unei "inure planete şi nu poate Gnţeleede ce ea "e @işcă Gntr-un fel "au altul4 tre$uie "ă pri9i@ "i"te@ul planetar Gn Gntrei@e5
şa că, dacă 9re@ "ă şti@ ce9a de"pre lu@e şi 9iaţă, tre$uie "ă ne cuceri@ o pri9ire de an"a@$lua"upra Gntreului, a"upra faptelor fi8ice, "ufleteşti şi "pirituale şi a"upra detaliilor lu@ilor faptice5
ce"tea "unt lucrurile pe care a@ dorit "ă 9i le e>pun a8i, cCnd "-a i9it po"i$ilitatea "ă fi@ iar G@preună Gn cadrul ra@urii5 @ dorit "ă contri$ui puţin la crearea di"po8iţiei pe care o@ul tre$uie"-o ai$ă faţă de Jar@a, adică faţă de dreptatea co"@ică, atunci cCnd el "e tran"pune aşa cu@tre$uie Gn antropo"ofie5 !iindcă e"enţialul "unt "enti@entele pe care le introduce@ Gn lu@e, nu"i@pla Gnţeleere a a"pectelor teoretice5 !ie ca du@nea9oa"tră "ă reuşiţi tot @ai @ult "ă nu faceţidin ceea ce 9ă dă antropo"ofia doar un conţinut al Cndirii, ci un conţinut al "ufletului, "au, cu@$ine "e "pune, un conţinut al ini@ii5 i cu cCt antropo"ofia de9ine un conţinut al ini@ii celor ce9or "-o Gnţeleaă, cu atCt 9a putea fi introdu"ă @ai @ult Gn 9iaţa culturală şi "pirituală enereală5i de ace"t lucru e @are ne9oie, fiindcă altfel, cu 9echile tradiţii, cu 9echile practici, o@enirea nu9a putea "ă prore"e8e5 6ncercaţi tot @ai @ult "ă ă"iţi calea antropo"ofică ce @ere de la cap la
ini@ă5 i atunci antropo"ofia 9a ă"i adăpo"t $un Gn ini@ile du@nea9oa"tră5
@ 9ă8ut că, potri9it cu ade9ărurile antropo"ofice, tre$uie "ă-l "ituă@ pe o@, confor@ cuentitatea "a, Gn Uni9er"ul Gntre şi a@ "tudiat @ai GntCi for@a u@ană, alcătuirea o@ului5 i atre$uit "ă ne Gntoarce@, cu acea"tă alcătuire a o@ului, la cerul "telelor fi>e, re"pecti9 la cercul8odiacal5 @ 9ă8ut că anu@ite forţe 9in de la acele co@ple>e "telare care intră Gn relaţie cuforţele Soarelui şi că ceea ce e"te for@a capului u@an, cu oranele ce ţin de el, e"te Gn leăturăcu "e@nele 8odiacale "uperioare, .er$ec,Taur, #e@eni, Rac= că ceea ce con"tituie orani8areapieptului u@an are leătură cu "e@nele 8odiacale @i2locii, Leu, !ecioară, .alanţă, Scorpion, că Gnfine, ceea ce face "ă e>i"te @eta$oli"@ul u@an şi @e@$rele are leătură cu i@ainile 8odiacaleinferioare, cu acti9itatea lor, cCnd ele "unt u@$rite, Gntr-un anu@it "en", de *ă@Cnt, cu 8odiileSăetător, (apricorn,Văr"ător şi *eşti5 şa că pute@ "pune4 cerul "telelor fi>e X fiindcă 8odiile"unt doar repre8entanţii efectelor e>ercitate de "telele fi>e a"upra o@ului X acţionea8ă a"uprafor@ei u@ane5
Sfera planetelor acţionea8ă a"upra treptelor de 9iaţă u@ane5 i nouă tre$uie "ă ne fie clar că Gno@ e>i"tă diferite feluri de 9iaţă5 Noi n-a@ putea Cndi, capul no"tru n-ar putea fi un oran alCndirii, dacă Gn capul no"tru "-ar de"făşura o 9iaţă atCt de inten"ă ca aceea pe care o a9e@, dee>e@plu, Gn oranele @eta$olice5 (Cnd @eta$oli"@ul din cap de9ine prea inten", conştienţanoa"tră, luciditatea noa"tră "e "tine5 +e aici puteţi deduce, chiar pe cale e>terioară, că pentruca o@ul "ă ai$ă conştien ă, "ă de"făşoare o acti9itate de repre8entare, e nece"ară o 9iaţăț
e"to@pată, parali8ată, o 9iaţă pe @oarte, pe cCnd o 9iaţă Gn plin a9Cnt, 9iuroa"ă, inten"ă enece"ară pentru ceea ce, Gn noi, acţionea8ă @ai @ult din inconştient, adică 9oin a5
ț
Noi a9e@, deci, printre treptele noa"tre de 9iaţă, unele care "unt @ai @ult pe @oarte, care "eautodi"tru, şi altele care "unt nişte trepte de 9iaţă ade9ărate, aşa cu@ la copil, "ă 8ice@, apare9iaţa oranică inten"ă, puternică, Gn perioada Gn care Cndirea Gncă n-a apărut5 Noi a9e@necontenit Gn fiinţa noa"tră acea"tă 9iaţă de copil, dar Gn 9iaţa de copil "e "trecoară 9iaţa ce@oare treptat5
ce"te diferite trepte de 9iaţă "unt dependente de "fera planetelor5 +acă cerul "telelor fi>eacţionea8ă a"upra o@ului prin forţele "ale fi8ice, "fera planetelor acţionea8ă prin forţele etericee>i"tente Gn ea5 *rin ur@are, "fera planetelor acţionea8ă a"upra o@ului Gntr-un @od @ai "u$til5
+ar corpul fi8ic u@an Gşi are for@a de la cerul "telelor fi>e, nu de la ce9a pă@Cnte"c, iar treptelede 9iaţă le are de la "fera planetelor5
@ "tudiat a"tfel, la corpul fi8ic al o@ului, for@a, iar la corpul eteric u@an X treptele de 9iaţă5@ putea Gnainta acu@ "pre 9iaţa "ufletea"că şi "pre cea "pirituală a o@ului5 +ar aici tre$uie "ărecure@ la un alt @od de a pri9i lucrurile5 (e e"te oare tot ceea ce corpul no"tru fi8ic şi corpulno"tru eteric ne tran"@it Gn 9iaţa de 9ehe de pe"te 8i, ce e"te acea"ta E ceea ce noi pute@percepe cu "i@ţurile şi prelucra cu Cndirea5 Noi "unte@ cu ade9ărat tre2i nu@ai Gn ceea cepute@ percepe cu "i@ţurile şi prelucra cu Cndirea5
*ri9iţi, Gn "chi@$, "i@ţirea5 +e2a la o o$"er9are "uperficială 9ă 9eţi putea "pune că "i@ţirea nu
Gn"ea@nă un rad de tre8ie la fel de @are ca Cndirea şi ca acti9itatea de percepţie "en8orială5(Cnd ne tre8i@ di@ineaţa, şi cCnd de noi "e apropie culorile şi "unetele e>terioare, cCnd "unte@tran"puşi, fiind conştienţi, Gn raporturile calorice din 2urul no"tru, atunci apare "tarea noa"tră de9ehe deplină şi apoi noi prelucră@ cu Cndirea ceea ce "i@ţurile ne furni8ea8ă5 +ar cCnd din
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"uflet "e i9e"c "enti@entele, nu pute@ "pune că "unte@ la fel de conştien i5 Senti@entele apar Gnț
leătură cu percepţiile "en8oriale5 ) percepţie "en8orială ne place, alta nu ne place5 Senti@enteleapar şi Gn leătură cu Cndirea5 +ar cine co@pară i@ainile pe care le a9e@ Gn 9i" cu ceea cetrăi@ Gn "enti@ente 9a re@arca foarte $ine Gnrudirea dintre 9i" şi "i@ţire5
Vi"ele tre$uie "ă fie "e"i8ate @ai GntCi de către 9iaţa trea8ă a Cndurilor, dacă e "ă le pute@9alorifica şi Gnţelee Gn @od 2u"t5 +ar şi "enti@entele tre$uie "ă fie o$"er9ate @ai GntCi, Gntr-unanu@it "en", de către 9iaţa noa"tră de Cndire, dacă 9re@ "ă le uni@ cu noi Gn @od 2u"t5 6n"i@ţire noi, de fapt, 9i"ă@5 (Cnd 9i"ă@, 9i"ă@ Gn i@aini5 (Cnd "unte@ tre2i, 9i"ă@ Gn"enti@entele noa"tre5 'ar Gn 9oin ă, noi dor@i@ cu totul, chiar şi atunci cCnd "unte@ tre2i5 Nuț
tre$uie decCt "ă reflectaţi la ur@ătorul a"pect4 cCnd 9ă ridicaţi un $raţ, cCnd faceţi un anu@itlucru, ştiţi prin percepţie 9i8uală ce @işcare face $raţul "au @Cna du@nea9oa"tră= dar nu ştiţicu@ lucrea8ă, de fapt, forţa 9oinţei Gn orani"@ul du@nea9oa"tră5 E ce9a care 9ă e"te la fel denecuno"cut ca şi "tările dintre ador@ire şi tre8ire5 (Cnd 9oi@, cCnd acţionă@, noi dor@i@, pecCnd Gn re"t "unte@ tre2i, Gn ceea ce pri9eşte percepţiile "en8oriale şi Cndurile noa"tre5 Noi nudor@i@, deci, doar de la ador@ire şi pCnă la tre8ire, cu o parte a fiinţei noa"tre dor@i@ şi cCnd
"unte@ tre2i5 +or@i@ cu 9oinţa şi 9i"ă@ cu "i@ţirea5
(eea ce 9ieţui@ Gn ti@pul "o@nului "e "u"trae, de fapt, conştienţei5 +ar şi ceea ce e"te fiinţaade9ărată a "i@ţirii şi 9oinţei "e "u"trae conştienţei noa"tre5 E"te i@portant, totuşi, ca o@ul "ăde9ină conştient şi de ceea ce 9ieţuieşte Gn lu@ile "ale inconştiente, Gn lu@ile de care nu econştient Gn 9iaţa o$işnuită5
+u@nea9oa"tră ştiţi, de"iur, din diferitele e>puneri antropo"ofice, că Gn perioadele dintreador@ire şi tre8ire noi ne află@, cu eul şi cu corpul a"tral, Gn afara corpurilor fi8ic şi eteric5 +arpoate a9ea o i@portanţă deo"e$it de @are faptul că noi a2une@ "ă cunoaşte@ toc@ai trăirile pecare eul şi corpul a"tral le au de la ador@ire şi pCnă la tre8ire5 (Cnd "unte@ tre2i, noi a9e@ Gn
faţă percepţiile "en8oriale din natură= ră8$ate@, ca "ă 8ice@ aşa, pCnă la percepţiile "en8orialedin natură5 +ar cu percepţiile "en8oriale şi cu Cndirea trea8ă noi nu a2une@ decCt pCnă la"uprafaţa lucrurilor5
(ine9a poate o$iecta, $ineGnţele", "punCnd că el a2une @ai departe de "uprafaţa lucrurilor5!iindcă el poate "ă taie @ărunt o $ucată de le@n de care dă cu percepţia lui, şi atunci "e află Gninterior5 +ar nu e"te aşa, căci dacă tăiaţi @ărunt o $ucată de le@n a9eţi tot nu@ai o "uprafaţă,iar dacă tăiaţi două $ucăţi de le@n, a9eţi iar nu@ai nişte "uprafeţe5 'ar dacă @ereţi pCnă la@olecule şi ato@i, a9eţi @ereu nu@ai "uprafeţe5 Nu a2uneţi pCnă la ceea ce poate fi nu@itinteriorul ade9ărat al lucrurilor5 'nteriorul ade9ărat al lucrurilor "e află dincolo de percepţiile"en8oriale5 Ne pute@ repre8enta percepţiile "en8oriale ca pe un co9or aşternut de 2ur G@pre2urul
no"tru5 (eea ce "e află de acea"tă parte a co9orului e perceput de noi prin "i@ţuri= ceea ce "eaflă dincolo de co9or nu e perceput prin "i@ţuri5 Noi ne află@ Gn acea"tă lu@e a "i@ţurilor de latre8ire pCnă la ador@ire5 Sufletul no"tru e plin de i@pre"iile pe care lu@ea "en8orială le facea"upra noa"tră5 (Cnd trece@ Gn "tarea de "o@n, nu ne @ai află@ Gn acea"tă lu@e, de acea"tăparte a "i@ţurilor, fiindcă atunci "unte@ cu ade9ărat Gn interiorul lucrurilor, "unte@ dincolo deco9orul "en8orial5 +ar o@ul aflat Gn "tarea de conştienţă pă@Cntea"că nu ştie ni@ic de"pre ace"taşi el Gşi i@ainea8ă, ca Gn 9i", tot felul de lucruri de"pre care crede că e>i"tă dincolo de percepţiile"i@ţurilor5 Vi"ea8ă de"pre @olecule, de"pre ato@i= dar toate ace"tea "unt nu@ai nişte 9i"e, nişte9i"e ale conştienţei tre8e4 oa@enii nă"coce"c @olecule, ato@i, de"pre care cred că "unt nişterealităţi5 +ar, ia luaţi o de"criere oarecare, chiar cea @ai atentă de"criere @odernă a ato@ilor= einu "unt altce9a decCt nişte @ici che"tiuni de"cri"e după @odelul a ceea ce o@ul percepe, cCnd "e
află Gn "tare de 9ehe, la "uprafaţa lucrurilor5 E o nă"cocire, luată din ceea ce conştienţa trea8ă9ieţuieşte de acea"tă parte a co9orului "en8orial cCnd e"te Gn "tare de 9ehe5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
+ar, cCnd ador@i@, noi ieşi@ afară din Gntreaa lu@e "en8orială şi a2une@ de cealaltă parte5 'arcCnd 9ieţui@ natura aici, cu "i@ţurile noa"tre şi cu Cndirea noa"tră trea8ă, noi 9ieţui@ decealaltă parte, dincolo, de la ador@ire pCnă la tre8ire, lu@ea "pirituală, acea lu@e "pirituală princare trece@ Gnainte de naştere, prin care trece@ şi după @oarte5 +ar, Gn e9oluţia pe care oparcure pe *ă@Cnt, o@ul e orani8at Gn aşa fel GncCt, cCnd "e află dincolo de lu@ea "en8orială,
conştienţa i "e "tine5 (onştienţa "a nu e de"tul de puternică pentru a pătrunde Gn lu@ea"pirituală5 +ar ceea ce ne ie"e Gn GntC@pinare, Gn ştiinţa "piritului, drept i@ainaţie, in"piraţie,intuiţie, ne furni8ea8ă cunoştinţe de"pre realităţile aflate dincolo de co9orul "en8orial5 i pri@ullucru pe care-l de"coperi@ e treapta cea @ai de 2o" a lu@ii, pe care o nu@i@ lu@ea ierarhiilor5
(Cnd ne tre8i@, noi "unte@ tran"puşi Gn lu@ea Gn care e>i"tă ani@ale, plante, @inerale, fiinţelecelor trei renuri ale naturii, care ţin de lu@ea "en8orială5 (Cnd ador@i@, trece@ dincolo delu@ea "en8orială, "unte@ tran"puşi, la Gnceput, Gn reiunea Gn care "e află pri@a treaptăierarhică, cea a Gnerilor5 i, de la ador@ire pCnă la tre8ire "unte@ Gn contact cu acea fiinţă care-ie dată fiecărui o@, drept Gner al "ău, la fel cu@ prin ochii noştri şi prin urechile noa"tre "unte@ Gn contact cu cele trei renuri de aici, din lu@ea "en8orială5 (hiar dacă, Gn pri@ă in"tanţă, nu
"unte@ conştienţi deloc de acea"tă leătură cu lu@ea Gnerilor, ea e>i"tă5 i ea Gşi tri@iteinfluen ele pCnă Gn corpul no"tru a"tral5ț
(Cnd noi trăi@, Gn ti@pul "o@nului, Gn corpul no"tru a"tral, dacă ne-a@ tre8i $ru"c, a@ a2une Gnatinere cu lu@ea Gnerilor,
@ai GntCi cu Gnerul care e"te Gn leătură cu propria noa"tră 9iaţă, la fel cu@ aici, Gn lu@eapă@Cntea"că, "unte@ Gn leătură cu ani@alele şi plantele şi @ineralele5
+ar şi Gn lu@ea pă@Cntea"că, dacă e"te atent, dacă Gşi educă Cndurile Gntr-o @ă"ură @ai @are,o@ul 9ede @ai @ult decCt atunci cCnd e neatent, di"trat5 Leătura "a cu cele trei renuri ale
naturii poate fi, deci, @ai inti@ă "au @ai "uperficială5
şa e"te şi cu lu@ea entităţilor "pirituale5 Unui o@ care, Gn "tare de 9ehe, e cu totul a$"or$it, GnCndurile "ale, de lu@ea @aterială, unui o@ care nu 9rea "ă "e ridice niciodată dea"upra lu@ii@ateriale, care nu 9rea "ă audă de nişte idealuri @orale, aflate dincolo de "fera pur utilitară, unuio@ care nu 9rea "ă trăia"că o iu$ire de oa@eni ade9ărată, care nu cunoaşte dăruirea plină dee9la9ie către lu@ea di9in-"pirituală, unui a"e@enea o@ nu-i ră@Cn, la ador@ire, forţele nece"arepentru a intra Gn atinere Gn @od 2u"t cu Gnerul "ău5 6nerul aşteaptă de fiecare dată, a@ putea"pune, @o@entul ador@irii noa"tre, ca "ă 9adă cCte "enti@ente ideale, cCte Cnduri idealeaduce@ cu noi la ador@ire5 i cu cCt aduce@ @ai @ulte a"e@enea "enti@ente şi Cnduri, cu atCtde9ine @ai inti@ă leătura noa"tră cu Gnerul, cCnd "unte@ cufundaţi Gn "o@n5 i a"tfel, de-a
lunul Gntreii 9ieţi, adună@ Gn noi Cnduri şi "enti@ente pe care ni le crede@ dincolo deintere"ele @ateriale= adună@ lucruri care fac ca leătura cu Gnerul no"tru "ă de9ină tot @aiinti@ă5 'ar cCnd trece@, apoi, prin poarta @orţii, toate "i@ţurile di"par5 Lu@ea e>terioară nu @aipoate "ă facă nicio i@pre"ie a"upra noa"tră, fiindcă i@pre"iile nu le poate face prin @i2locirea"i@ţurilor5 +ar ele di"par odată cu trupul5 i la fel "e "tine acea Cndire care porneşte nu@ai dela percepţia "en8orială, fiindcă ea Gşi are "ediul Gn corpul no"tru eteric5 +ar corpul eteric ni "epă"trea8ă nu@ai ti@p de cCte9a 8ile după @oarte5 6l 9ede@, 9ede@ că, la Gnceput, el e pre8ent,"u$ for@a unei panora@e, de"pre care a@ 9or$it de2a, dintr-un alt punct de 9edere 8ilele trecute, Gn cadrul unei conferinţe pentru pu$licul lar \Nota %;], "u$ for@a unei panora@e pe care o pute@cunoaşte, o pute@ 9edea, prin clar9edere, dar pe care tre$uie "-o 9ede@ neapărat după @oarte5
+ar @ai 9ede@ şi cu@ acea"tă ţe"ătură eterică a corpului "e di8ol9ă Gn Uni9er", 9ede@ cu@Cndurile o$işnuite, pe care ni le-a@ for@at Gn contact cu lu@ea "en8orială e>terioară, pleacă dela noi5 Ele nu ră@Cn5 Tot ceea ce a Cndit un o@ Gn 9iaţă Gn leătură cu a"pectele utilitare, cu
raporturile lu@ii "en8oriale, tot ceea ce o@ul a Cndit Gn leătură cu realităţile @ateriale, di"parecCnd el trece prin poarta @orţii5 (Cnd păşi@ prin poarta @orţii, luă@ cu noi nu@ai ceea ce a@reuşit "ă a9e@, Gn "tare de 9ehe, drept Cnduri şi "enti@ente ideale, drept iu$ire de oa@enipură, dar şi drept e9la9ie reliioa"ă, Gn "en"ul ade9ărat, 9erita$il al cu9Cntului şi pe care le-a@unit cu Gnerul no"tru5
+ar acea"ta face "ă "e GntC@ple un lucru foarte i@portant, Gn perioada Gn care noi e9oluă@, Gntre@oarte şi o nouă naştere5 i Gn cur"ul 9ieţii pă@Cnteşti noi "unte@ Gn leătură cu ierarhiile @ai Gnalte, şi e ade9ărat că, atunci cCnd ador@i@ şi trăirile ideale a2un pCnă la Gnerul no"tru, Gnerul e"te, la rCndul lui, Gn leătură cu arhanhelul, cu arhaiul etc5 şa că, Gntr-un anu@it "en",e>i"tenţa noa"tră e continuată Gntr-o $oată lu@e "pirituală5 +ar acea"tă lu@e "pirituală $oatănu are pentru noi nicio i@portanţă deo"e$ită Gn perioada pe care o petrece@ Gntre naştere şi@oarte5 Lu@ea ierarhiilor "uperioare Gncepe "ă ai$ă o i@portanţă foarte @are pentru noi de-a$iaatunci cCnd ea de9ine a@$ianţa Gn care noi trăi@ Gntre @oarte şi o nouă naştere5 (u cCt noi i-a@furni8at @ai @ult Gnerului no"tru, cu atCt @ai @ult poate şi Gnerul, după @oarte, cCnd noi"unte@ o fiinţă "piritual-"ufletea"că, "ă ne dea de la ierarhiile "uperioare, drept 9iaţă conştientă,
drept conţinuturi "ufleteşti conştiente5 ş "pune4 (eea ce aici, Gn lu@ea fi8ică, "unt ochii noştri"au urechile noa"tre e"te, pentru conştienţa noa"tră dintre @oarte şi o nouă naştere, Gn lu@ea"pirituală, ceea ce Gnerul, ceea ce, prin Gnerul no"tru creea8ă celelalte fiinţe din "fera ierarhiei atreia, Gn cola$orare cu ierarhiile şi @ai Gnalte5 i conştienţa noa"tră de9ine cu atCt @ai lu@inoa"ă,"trăluceşte cu atCt @ai cald, cu cCt noi i-a@ tri@i" Gnerului no"tru @ai @ulte Cnduri şi"enti@ente ideale, @ai @ultă iu$ire de oa@eni şi @ai @ultă e9la9ie reliio"ă5
+ar Gntre @oarte şi o nouă naştere 9ine o anu@ită perioadă Gn care Gnerul are de Gndeplinit o"arcină anu@e5 6nerul tre$uie "ă cree8e o leătură şi @ai inti@ă, şi @ai i@portantă decCt Gnainte, Gntre noi şi "fera arhanhelilor5 Eu a@ de"cri" din cele @ai diferite puncte de 9edereperioada prin care o@ul trece Gntre @oarte şi o nouă naştere X aşa ce9a e"te po"i$il X, ulti@a
dată Gn ciclul pre8entat de @ine la Viena, Gn anul %&%?, "u$ titlul Fiin a interioară a omului şi ț "iaţa dintre moarte şi o nouă naştere \Nota %?]5 8i 9reau "ă pre8int lucrurile din alte cCte9apuncte de 9edere5
La un anu@it ti@p X @ai lun X după @oarte, 9ine @o@entul i@portant Gn care Gnerul tre$uie"ă-i predea arhanhelului cele pri@ite de la noi, oa@enii, prin trăirile ideale de"cri"e5 )@ul e pu",a@ putea "pune, Gn faţa lu@ii arhanhelilor, care pot prelua trăirile "piritual-"ufleteşti a9ute de elde2a Gntre naştere şi @oarte5 i acea"ta e @area deo"e$ire dintre un o@ şi alt o@, care "e arată Gn perioada dintre @oarte şi o nouă naştere4 Gn epoca actuală a e9oluţie o@enirii e>i"tăper"onalităţi care aduc cu ele prea puţin din "enti@entele şi Cndurile ideale, din iu$irea deoa@eni, atunci cCnd Gnerul tre$uie "ă-i predea arhanhelului, pentru e9oluţia pe @ai departe a
lu@ii, ceea ce noi a@ du" prin poarta @orţii5
cti9itatea care "e de"făşoară Gntre Gneri şi arhanheli tre$uie "ă ai$ă loc neapărat5 +ar nu etotuna dacă, prin trăirile de"cri"e, noi pute@ ur@ări @ai conştient ceea ce "e petrece cu noi, Gntre Gneri şi arhanheli, "au dacă 9ieţui@ ace"t lucru nu@ai Gntr-o "tare cre"pu"culară, preapuţin conştientă, aşa cu@ Gl 9ieţuie"c oa@enii care "-au pătrun" nu@ai de o conştienţă@ateriali"tă5
Nu e"te o e>pre"ie foarte potri9ită aceea cCnd eu "pun4 )a@enii au 9ieţuri crepu"culare, preapuţin conştiente5 (a "ă caracteri8e8 "ituaţia @ai e>act, poate că ar tre$ui "ă "pun4 "e@eneaoa@eni 9ieţuie"c lucrurile Gn aşa fel GncCt "e "i@t Gn per@anenţă G@pinşi afară dintr-o lu@e de
care ar tre$ui, de fapt, "ă fie pri@iţi, aşa că ei "e "i@t Gn per@anenţă cuprinşi de răceală, dindirecţia unei lu@i care, de fapt, ar tre$ui "ă-i pri@ea"că Gn "Cnul ei cu căldură5 !iindcă, Gni@portantul @o@ent a@intit, o@ul ar tre$ui "ă fie pri@it cu "i@patie, cu căldură de lu@ea
arhanhelilor5 i Gn ace"t ca8 el e condu" Gn @od reşit şi "pre ceea ce, Gntr-una din dra@ele@i"teriu \Nota %D], a@ nu@it cea"ul @ie8ului de noapte al e>i"tenţei5
poi o@ul e condu" de către arhanheli Gn "fera arhailor5 i, nu@ai prin faptul că e interat, ca "ă8ice@ aşa, Gn "fera arhailor o@ul e interat Gn toate ierarhiile "uperioare, fiindcă prin arhai el intră
Gn leătură cu toate ierarhiile "uperioare, şi pri@eşte din "fera ierarhiilor "uperioare i@$oldul de aco$orG iar pe *ă@Cnt5 !iindcă pri@eşte Gn el forţa de a lucra din nou, Gn @od "piritual-"uflete"c, laceea ce @ai tCr8iu Gi 9a fi predat "u$ for@ă @aterială prin curentul ereditar5
'ar cea"ul @ie8ului de noapte al e>i"tenţei e"te acel punct din 9iaţa o@ului, dintre @oarte şi onouă naştere, prin care el trece Gn aşa fel GncCt, @ai GntCi, "e Gn"trăinea8ă tot @ai @ult şi @ai@ult de e>i"tenţa pă@Cntea"că, tran"punCndu-"e tot @ai @ult şi @ai @ult Gn lu@ea "pirituală5 Ele pri@it aici cu tot @ai @ultă "i@patie, Gn "en"ul caracteri8at, de către lu@ea "pirituală, e atra"cu tot @ai @ultă căldură de acea"tă lu@e "pirituală "au e re"pin" de ea, e cuprin" de fri5
+ar pe ur@ă, cCnd cea"ul @ie8ului de noapte al e>i"tenţei a "o"it, Gn o@ "e tre8eşte iar, Gncetul
cu Gncetul, dorul de a duce o nouă e>i"tenţă pe *ă@Cnt5 i, Gn a doua parte a dru@ului, el GntClneşte din nou lu@ea arhanhelilor5 E"te cu ade9ărat aşa4 Gntre @oarte şi o nouă naştereo@ul urcă @ai GntCi "pre lu@ea Gnerilor, a arhanhelilor, a arhailor, apoi el co$oară iar, şi dupălu@ea arhailor dă de aceea a arhanhelilor5
i acu@ 9ine iar un punct i@portant Gn 9iaţa dintre @oarte şi o nouă naştere5 6n o@ul care n-adu" prin @oarte ni@ic din ceea ce "unt Cndurile ideale, "enti@entele ideale, iu$irea de oa@eni şio e9la9ie ade9ărată, autentică, a @urit ce9a din "piritual-"uflete"cul "ău, "u$ acţiunea antipatiilorlu@ii "uperioare, a răcelii care-i 9ine din partea lu@ii "uperioare5 6n "piritual-"uflete"cul unui o@care "e apropie Gntr-un @od 2u"t, Gntr-un @od "piritual-"uflete"c, de "fera Gnerilor, "e "ădeştelăuntric forţa de a acţiona, iar @ai tCr8iu, Gn 9iaţă, pe *ă@Cnt, pătrun8Cnd trupul, iar Gn o@ul care
n-a adu" cu "ine a"e@enea cunoştinţe "piritual-"ufleteşti, Gnerii tre$uie "ă "ădea"că dorul după9iaţa pă@Cntea"că Gntr-un @od care acţionea8ă @ai @ult inconştient5 6n ace"t act de "ădire "edecid e>tre@ de @ulte lucruri5 cu@ "e decide "pre ce popor, "pre ce li@$ă, "pre ce aşa-nu@ităli@$ă @aternă co$oară o@ul, pentru ur@ătoarea 9iaţă pă@Cntea"că5 i "e decide dacă ace"ti@$old "pre un anu@it popor, "pre o anu@ită li@$ă @aternă e"te "ădit Gntr-un @od @ai lăuntric"au Gntr-unul @ai e>terior5 şa că, la co$orCre, o@ul e pătrun" de o iu$ire lăuntrică pentru ceeace 9a fi apoi li@$a "a @aternă, "au el e tran"pu" Gntr-un @od @ai @ult auto@at Gn ceea ce el 9atre$ui "ă e>pri@e Gn 9iaţă, drept 9or$ire, prin oranele "ale de 9or$ire5
i nu e indiferent @odul Gn care o@ul e deter@inat, pentru 9iaţa pă@Cntea"că ur@ătoare, "ăadopte o li@$ă "au alta5 Un o@ care de2a Gnainte de a păşi Gn 9iaţa pă@Cntea"că, la a doua
trecere prin "fera Gnerilor, poate fi pătrun" Gntr-un @od "uflete"c-lăuntric, plin de iu$ire, de Gnclinaţia "pre li@$a "a @aternă, Gşi 9a a"i@ila acea"tă li@$ă Gn @od lăuntric5 El o 9a a"i@ila cape o parte a fiinţei "ale5 Va de9eni una cu ea5 'u$irea 9a fi ce9a de la "ine Gnţele", 9a fi o iu$ire"ufletea"că5 )@ul creşte tran"punCndu-"e fire"c Gn li@$a şi Gn poporul Gn "Cnul cărora 9a trăi5
+acă o@ul "e tran"pune, Gn"ă, Gntr-o li@$ă şi Gntr-un popor, Gn alt fel X eu l-a@ nu@it auto@at Xel 9a a2une @ai tCr8iu pe *ă@Cnt, prin naştere, pentru ur@ătoarea 9iaţă pă@Cntea"că, Gn aşafel GncCt 9a Gn9ăţa "ă-şi iu$ea"că li@$a Gntr-un @od doar in"tincti9, a@ putea "pune^ (eea ceo@ul nu are Gnăuntrul lui drept iu$ire firea"că pentru li@$a "a, pentru poporul "ău, e i@pu" de el,aş 8ice, afară din e>i"tenţa "a corporală5 i Gn acea"ta con"tă @area deo"e$ire dintre ca8ul Gncare cine9a creşte Gn "Cnul unui popor, al unei li@$i cu acea iu$ire liniştită, ca"tă, proprie unui o@
care concreşte lăuntric cu poporul "ău, cu li@$a "a, şi ca8ul Gn care cine9a "e tran"pune Gntr-un@od @ai @ult auto@at Gn li@$a "a, Gn poporul "ău, Gn aşa fel GncCt el "toarce din in"tinct, din9iaţa "a in"tinctuală, o iu$ire lăuntrică faţă de poporul re"pecti9, faţă de li@$a re"pecti9ă5 6n
pri@ul din ace"te două ca8uri nu "e @anife"tă niciodată ceea ce lu@ea nu@eşte şo9ini"@, adicătendinţa e>terioară de a te făli cu poporul tău, iu$irea cucerită cu ade9ărat din trăirile ideale,e9la9ioa"e a9ute Gntr-o 9iaţă anterioară, iu$irea "piritual-"ufletea"că lăuntrică faţă de popor şi deli@$ă "e @anife"tă Gntr-un @od fire"c şi e Gntru totul co@pati$ilă cu iu$irea de oa@eni uni9er"alăautentică5 *rintr-o a"e@enea iu$ire faţă de propria li@$ă şi faţă de propriul popor, atitudinea
co"@opolită, internaţională nu "e 9a atrofia niciodată5 +ar dacă o@ul "e tran"pune Gn li@$a "a Gntr-un @od @ai @ult auto@at, dacă el @anife"tă cu in"tinctele, cu pornirile "ale, o iu$ireoranică, ani@alică, hipere>citată faţă de li@$ă şi poporul "ău, atunci ia naştere o @entalitateşo9ină, un naţionali"@ reşit Gnţele", care "e făleşte Gn @od e>terior cu poporul "ău5
3ai ale" Gn epoca actuală e nece"ar "ă pri9i@ din punctul de 9edere al 9ieţii dintre @oarte şi onouă naştere ceea ce ne GntC@pină Gn lu@ea e>terioară, Gn perioada pe care o petrece@ caoa@eni, pe *ă@Cnt, Gntre naştere şi @oarte5 !iindcă de felul cu@ ne GntClni@ a doua oară cu"fera arhanhelilor depinde felul Gn care ne 9o@ cufunda Gn li@$ă şi Gn popor, prin unirea, lanaştere, cu curentul ereditar5
+e acela care 9rea "ă Gnţeleaă din punct de 9edere "piritual toc@ai 9iaţa de a8i "e apropie, dreptce9a foarte i@portant, acea"tă trăire dintre @oarte şi o nouă naştere, atunci cCnd el a2unepentru a doua oară Gn "fera arhanhelilor5 Noi 9ede@ a8i cu@ pe toată "uprafaţa *ă@Cntuluipopoarele Gşi pri9e"c Gntr-un @od reşit naţionalitatea, "pecificul naţional, li@$a5 i @ulte dintrelucrurile care au apărut Gn e9oluţia o@enirii occidentale Gn perioada cata"trofală din cel de aldoilea deceniu al "ecolul al QQ-lea pot fi Gnţele"e nu@ai dacă le pri9i@ din a"e@enea puncte de9edere5 (ine Gnţelee 9iaţa Gn @od lăuntric-antropo"ofic, "piritual-ştiinţific, acela 9ede a8i la @ulţioa@eni că 9iaţa lor pă@Cntea"că anterioară a fo"t una Gn care oa@enii "-au G@pot@olit treptat Gn@ateriali"@5 (unoaşteţi cu toţii faptul că, Gn @od nor@al, Gntre @oarte şi o nouă naştere trece unti@p @ai lun5 +ar toc@ai Gn ciclul actual de e9oluţie a *ă@Cntului "unt @ulţi oa@eni care autrăit doar un ti@p "curt Gntre ulti@a lor @oarte şi naşterea de acu@, şi de2a Gn 9iaţa lor
pă@Cntea"că anterioară ei "-au pătrun" Gntr-o @ă"ură foarte @ică cu iu$ire de oa@eni, cu"enti@ente ideale5 +e2a Gn 9iaţa lor pă@Cntea"că anterioară ei "-au Cndit doar la a"pecteleutilitare5 i prin acea"ta li "-a preătit, la a doua atinere cu "fera Gnerilor, Gntre @oarte şi onouă naştere, tot ceea ce acu@ apare Gntr-un @od atCt de nefa"t Gn 9iaţa )ccidentului5
E>act aşa cu@ Gl pute@ Gnţelee pe o@ ca fiinţă "ituată Gn "paţiu nu@ai dacă şti@ că tre$uie "ă-iur@ări@ for@a pCnă la cerul "telelor fi>e, că tre$uie "ă-i ur@ări@ treptele 9ieţii pCnă la "feraplanetelor, că o@ul, ca fiinţă a "paţiului, nu-şi a$"oar$e forţele ce acţionea8ă Gn ea nu@ai de la*ă@Cnt, ci din Gntreul (o"@o", pe cCt e"te de nece"ar, pentru cunoaşterea o@ului ca fiinţă a"paţiului, "ă "e treacă dincolo de lu@ea pă@Cntea"că, tot pe atCt de nece"ar e"te, pentru a Gnţelee 9iaţa "ocială, 9iaţa naţională de pe *ă@Cnt, "ă "e depăşea"că li@itele 9ieţii dintre
naştere şi @oarte5
+acă "tudie@ @ulte a"pecte ale 9ieţii actuale, 9o@ con"tata că, deşi "triă atCt după li$ertate,oa@enii "unt, de fapt, neli$eri lăuntric= că, Gn tre$uinţele care fac "ă apară a"e@enea forţe aledeclinului, nu pul"ea8ă o 9iaţă li$eră, ci pul"ea8ă in"tinctele şi pornirile, care fac ca 9iaţa "ocială"ă de9ină atCt de nenorocită5 (Cnd 9e8i a"e@enea lucruri 9rei "ă le şi Gnţelei5
Ei $ine, după cu@ are loc o a doua GntClnire cu "fera arhanhelilor, @ai tCr8iu, cCnd o@ul "eapropie iarăşi de o 9iaţă pă@Cntea"că, "e for@ea8ă o leătură @ai "trCn"ă cu Gnerul "ău5 (Cnd"e Gndreaptă din nou "pre o 9iaţă pă@Cntea"că, o@ul e răpit @ai @ult, e "co" Gntr-o @ă"ură @ai@are din "fera arhanhelilor5 (Ct ti@p o@ul "e află Gn "fera arhanhelilor, Gnerul "ău e"te şi el
@ai puternic leat de acea"tă "feră5 )@ul trăieşte, a@ putea "pune, Gn "Cnul ierarhiilor"uperioare5 *e @ă"ură ce "e "cure ti@pul dintre @oarte şi o nouă naştere, o@ul depinde tot @ai@ult de "fera Gnerilor şi aceştia Gl duc apoi, trecCnd prin ele@ente, prin foc, pă@Cnt, aer, apă,
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"pre curentul ereditar5 6nerul "ău Gl duce "pre e>i"tenţa fi8ic-pă@Cntea"că5 i Gnerul poate "ăfacă din el un o@ care e"te Gn @ă"ură "ă acţione8e Gn @od li$er, din adCncul cel @ai adCnc alfiinţei "ale "piritual-"ufleteşti, dacă Gn cur"ul unei 9ieţi anterioare au fo"t Gndeplinite toatecondiţiile, aşa cu@ a@ arătat de2a5
+ar Gnerul nu poate "ă-l conducă pe o@ "pre o 9iaţă li$eră, dacă a fo"t nece"ar ca el "ă fie leat Gn @od auto@at, aş 8ice, de li@$a "a, de naţionalitatea "a5 tunci şi 9iaţa indi9iduală de9ineneli$eră5 i neli$ertatea "e e>pri@ă Gn faptul că, ce-i drept, o@ul Gşi for@ea8ă, lăuntric, oconştienţă, dar nu concepe nişte noţiuni li$ere, ci doar Cndeşte lăuntric nişte cu9inte= Gn ace"tca8 o@ul de9ine "uperficial, neli$er, prin faptul că Gntreaa "a Cndire "e reduce la cu9inte5 +aracea"ta e"te o trăire funda@entală a oa@e`nilor din epoca actuală, faptul că Cndirea lor "ereduce la cu9inte5 Nu pute@ Gnţelee nici 9iaţa pă@Cntea"că, Gn e9oluţia ei i"torică, @ai ale" Gn"tarea ei actuală, dacă nu ne ridică@ pCnă la 9iaţa dintre @oarte şi o nouă naştere, pCnă lalu@ea "piritual-"ufletea"că5
fi>e5 +acă 9re@ "ă Gnţelee@ treptele 9ieţii u@ane, tre$uie "ă ne Gndreptă@ pri9irile "pre "feraplanetelor5 +acă 9re@ "ă Gnţelee@ 9iaţa "piritual-"ufletea"că a o@ului, nu ne pute@ opri laperioada dintre naştere şi @oarte, fiindcă 9iaţa "piritual-"ufletea"că Gşi are rădăcinile, după cu@a@ 9ă8ut, Gn lu@ea ierarhiilor "uperioare, la fel cu@ fiinţa fi8ică şi cea eterică ale o@ului ţin delu@ile fi8ică şi eterică e>terioare5
+acă 9re@ "ă Gnţelee@ Gn @od 2u"t Cndirea, "i@ţirea şi 9oinţa u@ane nu tre$uie "ă-l "tudie@doar pe o@ Gn raporturile "ale cu lu@ea "en8orială e>terioară, ci tre$uie "ă "tudie@ 9iaţa "adintre @oarte şi o nouă naştere5 #Cndirea, "i@ţirea şi 9oinţa "unt forţele prin care "e de89oltă, Gnpri@ă in"tanţă, fiinţa noa"tră "ufletea"că5 #Cndurile noa"tre ideale, ceea ce "-a "ădit Gn ace"teCnduri, Gn fiinţa "ufletului, drept iu$ire ideală, drept e9la9ie, ne duc, aş 8ice, prin poarta @orţii5
!elul Gn care ne-a@ influenţat Cndirea, cu@ ne-a@ pă"trun"-o de o atitudine ideală, ne conduce Gn @od 2u"t "pre pri@a GntClnire cu arhanhelul5 +ar apoi, cCnd trece@ prin cea"ul @ie8ului denoapte al e>i"tenţei, Cndirea noa"tră Gncepe "ă "e "tină5 !iindcă toc@ai Cndirea e"te aceeacare e prelucrată acu@, după cea"ul @ie8ului de noapte al e>i"tenţei, Gn 9ederea ur@ătoarei 9ieţipă@Cnteşti5 i din ceea ce a fo"t Cndirea noa"tră "unt plă"@uite acu@ forţele care Gn 9iaţapă@Cntea"că ur@ătoare 9or "tră$ate oranele de Cndire fi8ice5
+acă pri9iţi capul u@an şi 9edeţi cu@ lucrea8ă forţele din el, "ă ştiţi că ace"tea nu "unt doarforţele care acţionea8ă Gn 9iaţa actuală5 Sunt forţele care pro9in de la Cndirea 9ieţii anterioare şicare plă"@uie"c for@a creierului no"tru5 'ar la cea de a doua GntClnire cu arhanhelul 9oinţa e"teaceea care Gşi 2oacă rolul "ău deo"e$it Gn 9iaţa "uflete"c-"pirituală a o@ului5 i 9oinţa e"te aceea
care apoi, Gn 9iaţa pă@Cntea"că ur@ătoare, 9a lua Gn "tăpCnire @ai ale" orani"@ul@eta$oli"@ului şi al @e@$relor5 (Cnd intră@, prin naştere, Gn e>i"tenţa pă@Cntea"că, 9oinţa e"teaceea care, din direcţia o@ului @eta$oli"@ului şi al @e@$relor, ne face "ă fi@ @ai Gnde@Cnatici,@ai pricepuţi Gntr-o pri9inţă "au alta5 ş 8ice că Gn interiorul capului 9ede@ @ai ale" copia fi8ică aCndurilor pe care ni le-a@ for@at Gn 9iaţa precedentă5 6n facultăţile o@ului @eta$oli"@ului şi al@e@$relor noi 9ede@ acti9itatea forţelor de 9oinţă nou do$Cndite, care "unt interate acu@fiinţei noa"tre, la cea de a doua GntClnire cu arhanhelul, fie Gntr-un @od lăuntric`"uflete"c, aşacu@ a@ arătat, fie Gntr-unul @ai @ult auto@at5
(ine 9ede cu@ "-a plă"@uit actuala 9iaţă, care toc@ai la o@enirea occidentală duce la a"e@eneafeno@ene ale declinului, acela 9a pri9i cu cel @ai @are intere", cu cel @ai ideal intere" "pre ceea
ce a fo"t acti9 Gn o@ Gn perioada dintre @oarte şi o nouă naştere, "pre 9iaţa care a precedat 9iaţapă@Cntea"că de acu@5 i toc@ai din ceea ce reuşeşte "ă cunoa"că Gn acea"tă pri9inţă, el 9apri@i i@pul"ul puternic de a-i aduce o@enirii, care de2a Gn Gncercarea ei anterioară a fo"t prea
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
@ateriali"tă, acu@, cCnd con"ecinţele ace"tui @ateriali"@ au apărut Gn 9iaţa popoarelor, drept"ti@ulent, ceea ce poate "ă ducă din nou la interiori8are, la li$ertate, la o 9iaţă cu ade9ăratlăuntrică, adică firea"că, Gn li@$ă şi popor, care "ă nu fie Gn de8acord cu internaţionali"@ul, cuco"@opoliti"@ul5
+ar ace"t lucru poate fi cucerit nu@ai dacă Cndirea noa"tră 9a fi pătrun"ă de 2arul unei"piritualităţi reale5 (e conţine, propriu-8i", "piritul actual al o@ului #Cnduri X Cnduri de"prece9a5 (Cnd o@ul 9or$eşte a8i de"pre "piritul "ău, el 9or$eşte, de fapt, nu@ai de"pre Cndurile"ale, de"pre Cndirea @ai @ult "au @ai puţin a$"tractă5 +ar ceea ce ne tre$uie e"te nu "piritreal, care "ă pătrundă lăuntric Gn noi, un "pirit 9iu5 +ar de"pre un a"e@enea "pirit 9iu 9or$eşte cuade9ărat antropo"ofia, cCnd pri9eşte lu@ea aflată Gntre @oarte şi o nouă naştere5 )@ul arene9oie a"tă8i, aşadar, "ă "e pri9ea"că pe "ine Gn"uşi din direcţia for@ei "ale, a Gnfăţişării "ale, atreptelor "ale de 9iaţă, a "piritual-"uflete"cului "ău, ca parte a unei lu@i "ituate Gn afara celeipă@Cnteşti5 tunci el 9a putea "ă introducă Gn lu@ea pă@Cntea"că ceea ce e $ine "ă fie introdu" Gn ea5
Noi a@ 9ă8ut cu@ "piritualul din o@ a fo"t Gnhi it cu Gncetul de celelalte ele@ente ale e>i"tenţeițde pe *ă@Cnt, de 9iaţa politică, de 9iaţa econo@ică5 E nece"ar acu@ ca o@enirea "ă "e Gntoarcă"pre o 9iaţă "pirituală independentă5 Nu@ai ea poate da te@elia nece"ară pentru pătrundereao@ului cu "piritualitate reală, cu "u$"tanţă "pirituală, nu nu@ai cu Cndurile referitoare la unlucru "au altul5 +e aceea, antropo"ofia "e "i@te Gnde@nată "ă lucre8e la eli$erarea 9ieţii"pirituale5 +acă acea"tă 9iaţă "pirituală nu "e 9a "itua pe propriile ei picioare, o@ul 9a Gnclina tot@ai @ult şi @ai @ult "pre a$"tracti9i"@5 El nu "e 9a putea pătrunde cu un "pirit 9iu, ci doar cuun "pirit a$"tract5
(Cnd, aici, Gn 9iaţa fi8ică, o@ul trece prin poarta @orţii, cada9rul "ău fi8ic e Gnropat Gn pă@Cnt"au e predat ele@entelor5 6n cada9rul fi8ic nu "e @ai află o@ul Gn entitatea "a ade9ărată5 (Cnd
o@ul trece prin naşterea fi8ică Gn aşa fel GncCt el de9ine, prin procedeele de"cri"e, un auto@at Gnceea ce pri9eşte naţionalitatea "a, li@$a "a, @odul "ău de a acţiona, atunci Cndirea 9ie, 9oinţa9ie, "piritual-"uflete"cul 9iu, toate @or, cCnd o@ul "e naşte, intrCnd Gn lu@ea fi8ică5 i atunci "efor@ea8ă cada9rul o@ului di9in-"piritual-"uflete"c Gn cadrul e>i"tenţei pă@Cnteşti fi8ice5
6n Cndirea noa"tră a$"tractă, raţionali"tă noi a9e@ cada9rul "piritual-"uflete"cului5 La fel cu@ Gncada9rul fi8ic lă"at Gn ur@ă nu @ai a9e@ entitatea ade9ărată a o@ului, Gntr-o Cndire a$"tractă, Gntr-o fiinţă "ufletea"că ne"pirituali8ată nu @ai a9e@ decCt cada9rul lu@ii di9in-"pirituale5 io@enirea "e află a8i Gntr-un @are @o@ent de ră"cruce, cCnd ea tre$uie "ă "e decidă "ăpri@ea"că din nou Gn "ine lu@ea "pirituală, pentru ca ceea ce "-a Gnrădăcinat, Gntr-o @ă"ură @ai@are "au @ai @ică, Gn Cndirea a$"tractă a o@enirii, drept cada9ru di9in-"piritual, pentru ca
ceea ce a făcut iar loc in"tinctelor şi pornirilor, auto@ati"@ului, "ă poată fi din nou pătrun" decătre o@5
Vedeţi, de"iur, e profund ade9ărat ceea ce a@ "pu" ieri, la "fCrşitul conferinţei @ele, ţinute Gnfaţa "tudenţilor de aici, e profund, profund ade9ărat lăuntric ace"t lucru4 dacă 9rea "ă a2ună dinnou de la declin la o a"cen"iune reală, o@ul tre$uie "ă Gn9ină, Gn pre8ent, a$"tracti9i"@ul, ceeace e"te cada9ru "uflete"c, care e>i"tă Gn intelectuali"@ul şi raţionali"@ul de a8i5 )@ul tre$uie "ătreacă printr-un fel de tre8ire a "uflete"c-"piritualului5 cea"tă tre8ire a "uflete"c-"piritualului orecunoaşte@, Gn nece"itatea ei, din feno@enele 9ieţii "ociale şi i"torice a pre8entului5 +acă orecunoaşte@ Gntr-un @od 2u"t şi lip"it de pre2udecăţi, ne 9o@ "pune4 ntropo"ofia are Gn @od"iur o @i"iune eternă, o @i"iune faţă de acel ce9a din o@ care tre$uie "ă trăia"că Gn el de-a
lunul tuturor epocilor5 +ar Gn epoca actuală ea are şi o @i"iune te@porală5 Ea tre$uie "ă-l Gntoarcă pe o@ de la "uperficialitatea, de la parali8area, de la uciderea 9ieţii di9in-"pirituale dinel5 Ea tre$uie "ă aducă Gnapoi acea"tă 9iaţă di9in-"pirituală, prin faptul că o@ul 9a Gn9ăţa "ă nu
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"e @ai con"idere doar o fiinţă pă@Cntea"că, ci şi una cerea"că, prin faptul că o@ul 9a Gn9ăţa că Gşi poate duce e>i"tenţa pă@Cntea"că Gn @od 2u"t nu@ai dacă 9a pătrunde acea"tă 9iaţăpă@Cntea"că de forţele e>i"tenţei cereşti, de forţele e>i"tenţei dintre @oarate şi o nouă naştere5
+e la ace"te lucruri ne 9o@ Gncepe con"ideraţiile data 9iitoare, "pre a le da apoi un fel de
Gncheiere, Gn ti@pul pe care-l 9oi @ai putea petrece Gn @od "ati"făcător printre du@nea9oa"tră5
IERAR"IILE PIRITUALE 'N EVOLU*IA O$ENIRII
V& I$PULUL LUI $I!"AEL I $ITERIUL DE PE GOLGOTAȘ
Stuttart, %< @ai %&%;
Ulti@a oară cCnd @-a@ aflat aici printre du@nea9oa"tră a@ putut "ă 9ă e>pun, Gn douăconferin eț \Nota %], cCte ce9a de"pre 9iaţa dintre @oarte şi o nouă naştere5 *e atunci a@ ale"punctul de 9edere nece"ar pentru a cuprinde cu pri9irea Gntreaa i@portanţă şi Gn"e@nătate acunoaşterii 9ieţii dintre @oarte şi o nouă naştere, deoarece puterile şi entităţile cu care intrăo@ul Gn contact acolo pătrund şi Gn 9iaţa noa"tră care "e de"făşoară Gntre naştere şi @oarte5
"tă8i 9a fi 9or$a, pentru Gnceput, de"pre unele lucruri care ne pot aduce Gnaintea ochilor @area@i"iune a concepţiei antropo"ofice de"pre lu@e, re8ultată din Gntreul caracter al pre8enteinoa"tre epoci de cultură5 Noi ne află@ Gntr-ade9ăr X a@ accentuat ade"ea ace"t lucru şi a@ 9or$ita@ănunţit de"pre acea"ta X Gntr-o perioadă i@portantă a e9oluţiei *ă@Cntului, şi eu a@
accentuat ade"ea că, dacă printr-o con"iderare "uperficială a e9oluţiei o@enirii pe *ă@Cnt ade"eacCte o epocă e"te nu@ită epocă de tran8iţie, atunci, dintr-un anu@it punct de 9edere, nu tre$uie"ă nu@i@ epoca noa"tră epocă de tran8iţie, ci epocă plină de i@portanţă pentru Gntreaa e9oluţiea o@enirii5
Un pri@ punct de 9edere pe care 9reau "ă 9i-l e>pun a"tă8i e"te cel pe care l-a@ @enţionat de2aade"ea, anu@e că antropo"ofia, de"pre care şti@ că tre$uie "ă "e intere8e Gn 9iaţa culturală aoa@enilor prin nece"itatea e9oluţiei tere"tre, că acea"tă antropo"ofie, chiar dacă re8ultatele ei nupot fi 9erificate decCt de "ufletul e>er"at al cercetătorului "piritual, poate fi totuşi Gnţelea"ă deorice "uflet o@ene"c care o 9rea, cu condiţia "ă "e raporte8e i@parţial la ea5
La ace"te afir@aţii "e poate o$iecta i@ediat4 +a, dar e>i"tă prea puţini oa@eni care "ă ai$ă oa"e@enea conştienţă GncCt "ă le apară ade9ărate cele de"pre care 9or$eşte antropo"ofia5 i@a2oritatea oa@enilor con"ideră cele ce pro9in din ştiinţa şi cercetarea "piritului drept fante8ie şi9i"ătorie, dacă nu chiar X după cu@ a@ au8it chiar ieri \Nota %:] X drept una dintre cele şapte"ecte de perdiţie5
(e "e află, de fapt, Gn fondul lucrurilor 6n faţa realităţii că e>i"tă o @ulţi@e e>tre@ de @are deoa@eni ai pre8entului care "pun4 +a, noi nu pute@ Gnţelee antropo"ofia, ea ne apare @aidera$ă drept fanta"@aorie X "e poate totuşi face afir@aţia că ace"t ade9ăr care e"te Gnţele" deprea puţini poate fi totuşi recuno"cut de un "pirit o@ene"c nepărtinitor5
@ e>pu" Gn conferinţa pu$lică de ieri @i2loacele prin care "e poate a2une la cunoştinţele"upra"en"i$ile, precu@ şi faptul că anu@ite puteri ale "ufletului pot fi eli$erate de inter9enţia lor Gn corporalitate5 @ @enţionat cu@ pot fi eli$erate forţele Cndirii, 9or$irii şi 9oinţei, cu@ "e pot
e@ancipa ele de corporalitate, a"tfel GncCt "ă poată acţiona nu@ai Gn "uflete"c, Gn "uflete"c-"piritual, şi că ele "unt puterile ce "e pot con"titui toc@ai prin @editaţie, concentrare şiconte@plare, şi care pătrund Gn lu@ile "upra"en"i$ile5 Toate puterile care dau capacitatea depătrundere Gn lu@ile "upra"en"i$ile pro9in din faptul că o@ul Gşi poate de"prinde "ufletul de toatecele cu care e"te leat Gn corporalitate5 şadar, Gn puterile de cunoaştere cu care pot fi cercetate
lu@ile "upra"en"i$ile a9e@ de-a face cu forţe "ufleteşti eli$erate de trup5
)r, Gn 9iaţa de toate 8ilele e>i"tă o forţă "ufletea"că ce conţine de2a Gn "ine, Gntr-un anu@it fel,ceea ce ne "trădui@ "ă o$ţine@ la celelalte forţe "ufleteşti prin cercetarea "pirituală, şi acea"tăforţă "ufletea"că e"te cea a Cndirii, aşa cu@ "e @anife"tă ea Gn raţiunea o$işnuită,nepărtinitoare, "ănătoa"ă a o@ului5 nu@e, acea"tă forţă o$işnuită a Cndirii, Gn anu@itecircu@"tanţe, "e poate pre8enta de2a fără a fi de89oltată Gn continuare drept independentă detrup5 cea"tă Cndire are ur@ătoarea caracteri"tică5 cea"tă Cndire, pe care fiecare "ufleto@ene"c de a"tă8i o poate a9ea Gn "ine ca pe o forţă, are oarecu@ două capete, e"te un cap de'anu"5 cea"tă Cndire e"te fie dependentă de creier, aducCnd Gn conştien ă drept Cnduri nu@aiț
ceea ce "e de"făşoară Gn crier şi "i"te@ul ner9o", ca8 Gn care ea e"te @ai @ult pa"i9ă, fiind o
Cndire care 9rea "ă "e "pri2ine pe in"tru@entul creierului, "au e>i"tă po"i$ilitatea ca ea X fără9reo @editaţie X, nu@ai prin "trădanie lăuntrică, "ă poată de9eni conştientă de "ine Gn"ăşi, deade9ărata "a entitate, "ă "e poată de"prinde de "uportul creierului, şi atunci e"te o Cndire @aiacti9ă5
@Cndouă "unt a"pecte ale Cndirii o@eneşti "ănătoa"e, aşa cu@ o poate a9ea a"tă8i orice"uflet5 #Cndirea "e află Gn orice "uflet, dar ea poate fi folo"ită Gn două @aniere5 6n pri@ul rCnd,o@ul "e poate fortifica pe "ine Gn"uşi, poate i@pri@a Gn "ine Gn"uşi Cnduri5 6n ace"t ca8, Cndirea Gn acti9itatea ei e"te de aşa natură GncCt 9ine Gn GntC@pinarea a toate, chiar a celor @ai Gndră8ne e afir@aţii ale ştiinţei "piritului5 +ar dacă acea"tă Cndire nu 9rea "ă "e fortifice, nu 9reaț
"ă "e cuprindă Gn acti9itatea "a, atunci ea tre$uie "ă "e "pri2ine pe in"tru@entul Cndirii, pe
creier, şi atunci produce Gntr-ade9ăr nu@ai Cnduri care pot fi cuprin"e doar cu in"tru@entulcreierului, şi atunci o@ul nu Cndeşte acti9, ci pa"i95
cea"tă G@părţire Gn Cnditori acti9i şi pa"i9i e"te poate @ai i@portantă decCt orice altă di"tinc ieț
care "e face X chiar dacă nu pentru pre8entul ne@i2locit, ci pentru 9iitor5 ceia care culti9ă Gn ei ofor@ă de Cndire autono@ă, li$eră lăuntric, cei care pot Cndi acti9 9or fi aduşi prin chiari@pul"ul ace"tei Cndiri la cercetarea "pirituală5 (ei care nu 9or "ă Cndea"că acti9, ci nu@ai Gndependen ă de creier, 9or "pune că cercetarea antropo"ofică e"te fanta"@aorie, pentru că ei nuț
au nicio no iune de"pre ceea ce poate fi cuprin" Gn Cndirea li$eră, pentru că 9or "ă "e dăruia"căț
in"tru@entului creierului5 "tfel GncCt "e poate afir@a că ei nu 9or "ă Cndea"că Gn "ine, ci 9ornu@ai "ă la"e "ă "e Cndea"că Gn locul lor5
i toc@ai din ace"t punct de 9edere raportarea faţă de concepţia antropo"ofică de"pre lu@e e"tea"tă8i, Gn fond, o pro$le@ă a atitudinii lăuntrice, a fortificării şi culti9ării lăuntrice a Cndirii, "au aco@odită ii şi lene9iei lăuntrice5 #Cndirea care 9rea "ă fie acti9ă, care 9rea "ă "e fortifice lăuntric,ț
Gn elee re8ultatele ştiinţei "piritului5 *e cCnd Cndirea care 9rea "ă "e "er9ea"că de cCr2e, deț
in"tru@entul care aduce Cndurile la conştien ă prin i@ainea olindită de creier, e"te co@odă,ț
9oind doar "ă "e la"e Cndită, iar acea"ta 9a tre$ui "ă re"pină din co@oditate cercetareaantropo"ofică5 Toate filo"ofiile şi toate "crierile ce "e ră"pCnde"c Gn lu@e a9Cnd aparent uncaracter ştiinţific şi "piritual, şi care afir@ă că nu "e Gnţelee ceea ce poate aduce cercetareaantropo"ofică, toate ace"tea "e $a8ea8ă pe o co@oditate pentru Gnceput inconştientă, dar adCncancorată Gnăuntrul Cndirii o@eneşti, care nu 9rea "ă de9ină acti9ă ci 9rea "ă ră@Cnă pa"i9ă5
(ăci apartenen a la concep ia antropo"ofică de"pre lu@e nu poate fi co@odă5ț ț
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
6n fond, ace"ta e"te ade9ărul de"pre ace"te lucruri5 i dacă 9eţi a2une Gn adunări care nu "e @aiȘ
nu@e"c a"tă8i @ateriali"te, care "e nu@e"c poate @oni"te şi care "e e>pri@ă de"pre fante8iile ştiinţei "piritului, tre$uie "ă ştiţi că la $a8a ace"tora "e află altce9a decCt ceea ce "e e>pri@ă Gnele5 i anu@e, la $a8ă "e află incapacitatea de a prore"a pCnă la Cndirea acti9ă, "e aflăaroanţa X deoarece oa@enii nu 9or "ă-şi Gncorde8e puterile pentru a a2une la Cndirea acti9ă X
de a face din co@oditatea Cndirii pa"i9e principiul "uperior al cercetării o@eneşti5
(o@oditatea Gn folo"irea puterilor "ufleteşti duce uneori chiar Gn 9iaţa o$işnuită la ce9a ce poate fiade"ea o$"er9at5 tunci cCnd cine9a 9rea "ă a"culte un di"cur" "au altul şi are o co@oditate prea@are Gn a ur@a e>punerile el adoar@e, şi doar@e Gn loc "ă afle ceea ce era pro$a$il Gn inten ia "aț
"ă afle, "au e9entual chiar ceea ce nu era Gn intenţia "a "ă afle5 i cu un a"e@enea "o@n faţă deȘ
i@pul"urile nece"are pentru e9oluţia o@enirii a9e@ de-a face Gn ca8ul tuturor acelora care nu 9or, Gn pre8ent şi Gn 9iitorul apropiat, "ă-şi Gncorde8e puterile Gn"pre o Cndire acti9ă5 Se trece cador@ind pe lCnă ceea ce e"te cel @ai i@portant lucru5 (ăci chiar dacă aceşti oa@eni nu 9or "ăştie ni@ic de"pre acea"ta, dincolo de tot ceea ce "e de"făşoară Gn lu@ea noa"tră "en8orială "eaflă puteri e"enţiale "upra"en"i$ile, proce"e "upra"en"i$ile5 i chiar dacă o parte din o@enire
preferă "ă doar@ă faţă de realitatea ce "e petrece, proce"ele "upra"en"i$ile tot "e de"făşoară5'ar Gn epoca noa"tră actuală a9e@ de-a face cu proce"e "upra"en"i$ile i@portante^ i toateproce"ele "en"i$ile nu "unt decCt @anife"tările e>terioare ale proce"elor "upra"en"i$ile5 i dacăpri9i@, ca "ă "pune@ aşa, prin 9ălul Gn care ne apar toate proce"ele "en"i$ile ale epocii noa"trea2une@, dincolo de ace"t 9ăl, la proce"ele "upra"en"i$ile5 i pentru a caracteri8a ace"te proce"e"upra"en"i$ile, care "unt toc@ai acu@ foarte i@portante, ne 9o@ a@inti că orice 9iaţă dinUni9er" "e $a8ea8ă pe o e9oluţie a"cendentă5
+acă ur@ări@ calea e9oluti9ă a o@ului, 9o@ ă"i pri@ii "ăi er@eni Gn 9echea perioadă"aturniană5 'l reă"i@ apoi, Gntre e"ut de un nou ele@ent, Gn 9echea perioadă "olară, Gl ă"i@ț
confiurat şi @ai @ult Gn 9echea perioadă lunară, şi pre9ă8ut cu cel de-al patrulea ele@ent, cu
Eul, Gn perioada pă@Cnteană5 i @ai şti@ că puterile "ufleteşti ale o@ului 9or prelua Gn perioada 2upiteriană o a"e@enea confiuraţie, GncCt ea 9a fi co@para$ilă cu entităţile ierarhiei Gnerilor5
6n"ă aşa cu@ o@ul prore"ea8ă şi a9an"ea8ă Gn e9oluţia "a, tot aşa prore"ea8ă şi celelalteentităţi ale ierarhiilor de la trepte inferioare la trepte @ai Gnalte5 Nu nu@ai ierarhia o@ului e"te"upu"ă unei a"e@enea e9oluţii a"cendente, ci şi ierarhiile aflate dea"upra o@ului5
Să con"ideră@ printre ace"te ierarhii pe cea care "e află cu două trepte dea"upra o@ului, ierarhiaarhanhelilor5 @ "pu" de2a ieri că, Gn eneral, Gn anu@ite cercuri nu "e ia Gn nu@e de rău dacă"e 9or$eşte de"pre "pirit5 +ar dacă "e a2une la cla"e, ordine, fiinţe indi9iduale, aşa cu@ "eprocedea8ă pentru plante, ani@ale şi alte do@enii Gn cadrul ştiinţelor naturii, atunci o@ul culti9at
de a"tă8i o ia Gn nu@e de rău5 (u toate ace"tea, tre$uie "ă procedă@ ca atare, dacă 9re@ "ăa9e@ de-a face Gn @od concret cu lu@ea "pirituală5
+acă 9eţi reci i ciclul de conferinţe pe care l-a@ ţinut la Kri"tianiaț \Nota %<] de"pre e9oluţia"ufletelor cCtor9a popoare 9eţi 9edea că e9oluţia popoarelor e"te leată de ierarhia arhanhelilor5Epocile "ucce"i9e "unt "upu"e puterilor oriinare, arhailor, Spiritelor per"onalităţii5
+acă 9o@ lua cele @ai i@portante entităţi din rCndul arhanhelilor, 9o@ GntClni nu@e pe care lepute@ folo"i ca pe alte nu@e4 Rafael, #a$riel, 3ihael etc5
*ute@ denu@i ace"te entităţi cu a"tfel de nu@e pentru că nu@ele nu e"te cCtuşi de puţin
e"enţialul5 Noi le denu@i@ aşa, la fel cu@ denu@i@ şi alte lucruri cu alte nu@e5 ce"te entităţi 2oacă un anu@it rol Gn ceea ce de"coperi@ drept realităţi ale e9oluţiei "upra"en"i$ile5 +ar e9oluţianoa"tră "en"i$ilă e"te dependentă de acea"tă e9oluţie "upra"en"i$ilă5
+in punct de 9edere "piritual-ştiinţific pute@ face diferenţe nete Gntre entităţile indi9iduale aleierarhiei arhanhelilor5 Nu Gn "en" pur şi "i@plu a$"tract, prin etichetarea lor cu nu@e, ci lepute@ diferenţia Gn "en"ul de a 9edea că i@pul"urile principale de cultură, care au e>i"tat dinpunct de 9edere e>terior Gn lu@ea "en8orială Gntr-o 8onă a *ă@Cntului, de e>e@plu Gn pri@ele"ecole creştine, au pro9enit de la o altă entitate decCt cea care a do@inat, de pildă, principalele
i@pul"uri de cultură la popoarele conducătoare din "ecolele al Q''-lea şi al Q'''-lea "au cele carepredo@ină Gn actuala noa"tră perioadă de cultură5
Să ră@Cne@ pentru @o@ent la ceea ce pri9eşte etapa noa"tră culturală5 6n acea"tă pri9inţă,pute@ diferenţia cu claritate caracterul acelei epoci care a Gnceput prin "ecolele QVXQV', care Gşie>trae pecetea di"tincti9ă din apariţia noilor ştiinţe ale naturii şi care a adu" ştiinţele naturii laacea @ăreţie care ne GntC@pină Gn "ecolul al Q'Q-lea şi pe care nu o pute@ ad@ira "uficient5
(Cnd cuprinde@ cu pri9irea ace"te "ecole de acti9itate a ştiinţelor naturii a Gntreii o@eniri,tre$uie "ă "pune@ că ea a fo"t de"făşurată de anu@ite popoare care au fo"t condu"e din lu@ile"upra"en"i$ile de o anu@ită fiinţă din ierarhia arhanhelilor, şi că acea"tă fiinţă "e diferenţia8ă
net de fiinţa care conduce actual@ente, din lu@ea "upra"en"i$ilă, perioada de cultură "piritualăce Gncepe acu@5 +acă 9re@ "ă indică@ nu@ele o$işnuite Gn )ccident pentru ace"te entităţiconducătoare din ierarhia arhanhelilor, pute@ "pune că de la Gnceputul cronoloiei noa"tre aufo"t di9er"e entităţi conducătoare Gn epocile "ucce"i9e de cultură5 Nu lip"it de @ode"tie, aş 9rea"ă enu@ăr un şir de entităţi din ierarhia arhanhelilor, aşa cu@ Gnşiri nu@ele unor oa@eni care Gşileaă nu@ele de o anu@ită acti9itate pe planul fi8ic= o "erie de entităţi din ierarhia arhanhelilorcare au do@inat culturile "ucce"i9e4 )rifiel, nael, 7ahariel, Rafael, Sa@ael, #a$riel, 3ihael5
#a$riel a fo"t "piritul conducător Gn acea perioadă de cultură care "-a Gncheiat pentru lu@ea"pirituală Gn ulti@a trei@e a "ecolului al Q'Q-lea5 (ăci, de fapt, cu acea"tă ulti@ă trei@e a"ecolului al Q'Q-lea Gncepe şi "e 9a i@pune tot @ai @ult o epocă Gn care pătrund cu totul alte
influenţe şi i@pul"uri din lu@ea "upra"en"i$ilă Gn cea "en"i$ilă5 6n ti@p ce Gn epoca trecută"ufletele o@eneşti erau Gndreptate cu precădere a"upra a ceea ce 9ăd "i@ţurile şi poate Gnţeleeraţiunea, oa@enii ti@pului 9iitor, care nu 9or "ă doar@ă e9oluţia prore"i9ă, 9or a9ea de acordatatenţie Gn "pecial @odului Gn care 9or pătrunde Gnţelepciunea şi cunoştinţele "upra"en"i$ile dinlu@ea "upra"en"i$ilă Gn e9oluţia tere"tră "en"i$ilă5
+acă 9re@ "ă caracteri8ă@ lucrurile din punct de 9edere e>terior, pute@ "pune că Gn epocatrecută fiinţele "upra"en"i$ile au a9ut "uficient de făcut pentru ca in"piraţiile şi intuiţiile ce "eputeau re9ăr"a din lu@ile "upra"en"i$ile "ă fie @enţinute pe cCt po"i$il departe de 9iaţa fi8ică5Sarcina ierarhiilor era "ă nu le la"e pe ace"tea "ă "e re9er"e Gn "uflet5
6ncepCnd de acu@, puterile "upra"en"i$ile 9or fi diri2ate din lu@ea "upra"en"i$ilă Gn aşa fel, GncCtcCt @ai @ulte in"piraţii şi intuiţii "ă "e poată re9ăr"a Gn "ufletele o@eneşti, a"tfel GncCt "ă "epoată a2une la o cunoaştere a i@ainaţiilor, in"piraţiilor şi intuiţiilor Gn "ufletul o@ene"c5 *e cCtde lip"ită a fo"t epoca precedentă de fiinţe in"pirate şi de cunoaşterea "piritualului, pe atCt deplină de fiinţe in"pirate, intuiti9e, şi de i@pul"uri de cultură cu ade9ărat 9ii 9a fi perioadaur@ătoare5
6n ur@ă cu cinci8eci de ani ar fi fo"t i@po"i$il "ă co@unici oa@enilor ceea ce 9-a@ putut "puneeu a"tă8i du@nea9oa"tră, datorită parcur"ului nece"ar al e9oluţiei lu@ii, pentru că atunci ar fifo"t i@po"i$il "ă pute@ co$orG ace"te lucruri direct din lu@ile "pirituale5 *oarta a fo"t de"chi"ăa$ia acu@5 i aşa cu@ ti@purile "cur"e au fo"t cele @ai fa9ora$ile pentru de89oltarea raţiunii, totȘ
a"tfel, perioada ur@ătoare 9a fi cea @ai fa9ora$ilă pentru de89oltarea in"piraţiei şi intuiţiei5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
+ouă epoci "e află Gntr-un contra"t 9iolent4 una care era opu"ă oricărei in"piraţii şi alta Gn care,deşi forţe puternice 9or lupta cu toate @i2loacele G@potri9a oricărei in"piraţii, 9a e>i"ta totuşipo"i$ilitatea de a prelua in"piraţia şi de a face din ea ele@entul dătător de ton Gn "ufletulo@ene"c5
+acă in9e"tiă@ lucrurile Gn continuare, 9o@ de"coperi că forţele "upra"en"i$ile care nu "-auputut re9ăr"a direct Gn "ufletele o@eneşti Gn epoca trecută nu au fo"t inacti9e5 (eea ce fi8ioloiae>terioară nu poate con"tata e"te totuşi o realitate4 Gn epoca lui #a$riel "-a lucrat a"upra lu@ii"en"i$ile pornind din lu@ea "upra"en"i$ilă5 cea"tă acti9itate "-a reali8at pe trupul fi8ic al o@ului56n interiorul encefalului "-au con"tituit Gn acea"tă perioadă "tructuri fine, care au fo"t i@plantatetreptat de către continentul lui #a$riel Gn eneraţiile o@eneşti, @ă"ură prin care cei @ai @ulţioa@eni au a2un" "ă "e na"că cu creiere a9Cnd "tructuri @ult @ai fine decCt era ca8ul la encefaluloa@enilor din "ecolele al Q''-lea şi al Q'''-lea5
cea"ta a fo"t "arcina epocii Gn care oa@enii şi-au Gndreptat "i@ţurile a"upra fi8ic-"en8orialului, Gnchi8Cndu-"e faţă de in"piraţii, pentru ca i@pul"urile lu@ii "upra"en"i$ile "ă "e re9er"e Gn
corporalitate şi "ă con"tituie acea"tă "tructură fină a creierului5
i acea"tă "tructură 9a e>i"ta tot @ai @ult la aceia care "e "i@t acu@ capa$ili "ă păşea"că "pre oȘ
Cndire acti9ă şi "pre Gnţeleerea ştiinţei "piritului5 i atunci, Gn epoca noa"tră, Gn acea"tă epocăla al cărei Gnceput ne află@ noi, puterile "upra"en"i$ile nu 9or fi folo"ite pentru a for@a "tructuri Gn creier, ci "e 9or re9ăr"a direct Gn "uflete, acţionCnd prin i@aina ie şi in"piraţie, "e 9or re9ăr"aț
Gn "ufletele o@eneşti5 cea"ta e"te do@nia lui 3ihael5
+iferen ie@ a"tfel două entităţi Gn "ucce"iunea arhanhelilor prin aceea că una dintre ele, #a$riel,ț
care a condu" o@enirea ne@i2 - locit Gnaintea epocii noa"tre, a lucrat la con"tituirea "u$tilă acreierului, iar cealaltă, care Gşi Gncepe acu@ acti9itatea, nu are "arcina "ă tran"for@e un oran
o@ene"c, ci "ă i@plante8e Gn "ufletele o@eneşti Gnţeleere pentru ştiinţa "piritului5 6n felul ace"tadiferenţie@ Gntre ele entităţile care aparţin ierarhiei arhanhelilor5
*rin ace"te două e>e@ple a@ Gncercat "ă pun Gnaintea du@nea9oa"tră Gn"uşiri oarecu@ concrete,tră"ături de caracter ale ace"tor două entităţi5 Noi nu 9re@ "ă ne @ulţu@i@ doar cu nu@ele,căci, aşa cu@ nu cunoaşte@ ni@ic de"pre un o@ atunci cCnd şti@ doar că "e nu@eşte 3Iller, tota"tfel nu 9o@ şti prea @ulte de"pre #a$riel atunci cCnd Gi cunoaşte@ doar nu@ele5 +ar 9o@ ştice9a de"pre un o@ atunci cCnd pute@ "pune de"pre el că e"te plin de co@pa"iune "au că a făcutuna "au alta5 Tot aşa, şti@ ce9a de"pre o entitate "upra"en"i$ilă atunci cCnd pute@ "pune că afăcut "ă intre anu@ite forţe Gn trupul fi8ic o@ene"c, forţe care au deter@inat anu@ite "tructuri Gnencefal, şi care "-au perpetuat prin ereditate5 i caracteri8ă@ corect "piritul, entitatea care Gi
ur@ea8ă ace"teia, atunci cCnd Gi indică@ acti9itatea Gndreptată Gn "en"ul do$Cndirii Gn eleeriițade9ărurilor in"pirate, intuiti9e5 3ihael nu ac ionea8ă atCt pentru cercetătorul "piritual, pentruț
ini iatul Gn"uşi, ci pentru aceia care 9or "ă Gn eleaă cercetarea "pirituală, care 9or 9oi "ă treacă laț ț
Cndirea acti9ă, atunci cCnd puterile Cndirii acti9e "e 9or acu@ula tot @ai @ult Gn o@enire, Gn"ecolele ur@ătoare5
cea"tă etapă de tran8i ie @ai e"te i@portantă şi Gn altă pri9in ă5 *rin ceea ce "-a petrecut, "eț ț
con"tituie tot @ai @ult o o@enire care prin orani8area ei e"te Gn @ă"ură "ă pri9ea"că Gntr-ade9ăr Gn decur"ul Gncarnărilor 9iitoare, Gnapoi la Gncarnările anterioare, prin a@intire5 +aro@enirea tre$uie "ă "e tran"pună @ai GntCi Gn acea"tă "itua ie5ț
Nu ne pute@ a@inti ce9a pe care nu l-a@ Cndit niciodată5 tunci cCnd "eara ne "coate@ $utoniide la @anşetă şi Gi pune@ pe neCndite unde9a, Gn di@inea a ur@ătoare nu Gi pute@ ă"i, pentruț
că nu a@ Cndit Gn @o@entul acela5 +acă ne for@ă@ Cndul "ă ne i@pri@ă@ i@ainea locului Gn
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
care ne pune@ $utonii de la @anşetă, Gn di@ineaţa ur@ătoare 9o@ @ere direct la locul Gn care i-a@ pu"5
(eea ce e"te 9ala$il Gn 9ia a o$işnuită Gn pri9in a capacităţii de a@intire tre$uie con"iderat caț ț
nece"ar şi pentru ori8ontul e>tin" a"upra 9ieţilor pă@Cnteşti anterioare5 Tre$uie "ă ne a@inti@
@ai GntCi e"en a cea @ai lăuntrică a "ufletului no"tru, ceea ce trece Gntr-ade9ăr dintr-o Gncarnareț Gntr-alta din fiin a "ufletului5 6n"ă pentru acea"ta tre$uie "ă fi "e"i8at @ai GntCi acea"tă e"enţă ceaț
@ai lăuntrică5 )r, acea"ta o pute@ face nu@ai prin educaţie ocultă5 +acă nu ne-a@ "trăduit "ă nefor@ă@ Cnduri a"upra e"enţei "ufletului Gn Gncarnarea precedentă, nu ne pute@ a@inti de ea,oricCt de $ine orani8aţi a@ fi5 )a@enii 9or fi orani8aţi Gn 9ederea a@intirii retro"pecti9e, dar ei9or re"i@ţi pentru Gnceput acea"tă orani8are drept $oală, drept ner9o8itate, drept o "tarecu@plită, dacă nu o pot folo"i5 (ăci ei 9or fi orani8aţi pentru a-şi putea a@inti 9ie ile anterioare,ț
şi nu 9or a9ea ce "ă-şi a@intea"că5 (ăci atunci cCnd o@ul are i@pre"ii pe care nu le poate e9aluaşi orane pe care nu le poate folo"i "e G@$olnă9eşte5
Ne Gndreptă@ Gn"pre "itua ia ca Gn ur@ătoarele epoci oa@enii "ă poată fi orani8aţi Gn 9edereaț
a@intirii 9ieţilor lor anterioare, dar nu@ai aceia care au ce "ă-şi a@intea"că "ă şi le poată a@inti5dică cei care şi-au recuno"cut prin educa ie ocultă fiin a "ufletea"că o@enea"că Gn "pecificul "ău,ț ț
ca ele@ent co@ponent al lu@ii "pirituale5 6n fiecare 9iaţă ce ur@ea8ă unei alteia Gn care o@ul şi-arecuno"cut "ufletul ca fiinţă "pirituală "e @anife"tă rea@intirea 9ieţilor anterioare5
Ne află@ a"tfel la un i@portant punct de ră"cruce5 Gn elee ştiinţa "piritului nu Gn"ea@nă, Gnț
fond, ni@ic altce9a decCt de a a9ea un "enti@ent faţă de ace"t punct de ră"cruce din 9re@eanoa"tră5
Nu toate entităţile care fac parte din ierarhia arhanhelilor "unt identic "tructurate şi eale Gnran5 (Cnd 9or$i@ de"pre ierarhia arhanhelilor "e poate "pune că ei "e "ucced unii pe alţii la
conducerea o@enirii, aşa cu@ a@ "pu"5 +ar cel @ai Gnalt Gn ran, ca "ă "pune@ aşa, entitatea"upre@ă, e"te cea care Gncepe "ă conducă Gn epoca noa"tră, e"te 3ihael5 El face parte din rCndularhanhelilor, dar e"te cel @ai a9an"at5 E>i"tă o e9oluţie, şi e9oluţia cuprinde toate fiin ele5 Toateț
fiinţele "e află Gntr-o e9oluţie a"cendentă, şi noi trăi@ Gntr-o epocă Gn care 3ihael, entitatea"upre@ă a9Cnd natura de arhanhel, reali8ea8ă trecerea la natura de arhai5 El 9a a2une treptatla o po8iţie de conducere, 9a de9eni entitate conducătoare, Spirit al ti@pului, entitateconducătoare pentru Gntreaa o@enire5
ce"ta e"te a"pectul cel @ai i@portant, a"pectul infinit de i@portant al epocii noa"tre, anu@e canoi "ă Gn elee@ că ceea ce nu a e>i"tat Gn epocile precedente, ceea ce nu e>i"ta pentru Gntreaaț
o@enire poate e>i"ta acu@ şi tre$uie "ă de9ină $un al Gntreii o@eniri5 (eea ce "e @anife"ta
anterior nu@ai la anu@ite popoare indi9iduale X adCncirea "pirituală X poate de9eni acu@ $un al Gntreii o@eniri5
i aşa cu@ indică@ ceea ce "e petrece dincolo de lu@ea "en8orială pute@ indica şi ceea ce "eȘ
petrece Gn lu@ea "en8orială ca e>pre"ie e>terioară a ceea ce toc@ai a fo"t de"cri"4 anu@e faptulcă Gn "patele lu@ii "en"i$ile "e de"făşoară o Gnăl are a arhanhelului 3ihael5ț
*Cnă acu@, o@ul a putut fi o per"onalitate= Gn 9iitor, el 9a @ai putea fi o per"onalitate, dar Gntr-un alt @od decCt a fo"t po"i$il pCnă Gn epoca noa"tră5 )@ul a participat Gntotdeauna la lu@ile"upra"en"i$ile, cel puţin a putut-o face prin 9iaţa "a "ufletea"că5 +ar nota per"onală, nuanţaper"onală pe care a 9ieţuit-o o@ul Gn lu@ea "en"i$ilă nu a 9enit de "u" Gn 2o", ci de 2o" Gn "u", a
9enit de la Lucifer5 Lucifer a creat per"onalitatea5 +e aceea, pCnă acu@ "e putea "pune4
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
)@ul nu poate pătrunde cu per"onalitatea "a Gn lu@ea "upra"en"i$ilă, nu-şi poate introduceper"onalitatea Gn lu@ea "pirituală, el tre$uie "ă-şi Gnă$uşe acea"tă per"onalitate, căci altfeli@purifică lu@ea "pirituală5
6n 9iitor, o@ului Gi re9ine "arcina "ă-şi la"e per"onalitatea in"pirată de "u", a"tfel GncCt ea "ă
poată prelua ceea ce ur@ea8ă "ă "e re9er"e din lu@ea "pirituală5 *er"onalitatea Gşi 9a pri@icaracteri"tica prin ceea ce poate prelua o@ul drept cunoaştere "pirituală, per"onalitatea 9ade9eni cu totul altce9a Gn 9re@urile 9iitoare5 3ai Gnainte, o@ul era o per"onalitate prin ceea ce Gl Gndepărta de "piritual, prin pecetea pe care i-o i@pri@a trupul "ău5 6n 9iitor, el 9a tre$ui "ă fie oper"onalitate prin ceea ce poate prelua şi prelucra Gn "ine din lu@ea "pirituală5
6n trecut, oa@enii erau per"onalităţi prin "Cnele lor, prin te@pera@entul lor, prin tot "oiul delucruri 9enite de 2o", şi Gn ace"te per"onalităţi radiau ele@ente i@per"onale din "upra"en"i$il5 *rinte@pera@ent, prin "Cne etc5 Gn 9iitor o@ul 9a putea fi tot @ai puţin o per"onalitate5 +ar el 9aputea fi o per"onalitate prin participarea "a la lu@ea "upra"en"i$ilă5 (eea ce conţin i@pul"urile"upra"en"i$ile "e 9a re9ăr"a Gn caracterul o@ului5 ce"t lucru 9a fi produ" de i@pul"ul lui 3ihael,
care diri2ea8ă Gn "ufletul o@ene"c Gn eleerea Gn"pre 9iaţa "pirituală5 )a@enii care au caracterulțunei per"onalităţi pronunţate 9or a9ea ace"t caracter şi Gn 9iitor, prin faptul că 9or putea e>pri@aunul "au altul din a"pectele Gnţeleerii lu@ii "upra"en"i$ile5 le>andrii, (e8arii şi Napoleoniiaparţin trecutului5 +e"iur că Gn ei "e re9ăr"a ele@entul "upra"en"i$il, dar pronunţata lorcoloratură per"onală au a9ut-o prin ceea ce au do$Cndit de 2o" Gn "u"5 )a@enii care "untper"onalităţi prin faptul că poartă lu@ea "pirituală Gn cea "en"i$ilă, oa@enii care aduc prin"ufletele lor per"onalitatea Gn o@enire 9or fi per"onalităţile care 9or lua locul le>andrilor,(e8arilor, Napoleonilor5 !orţa faptelor u@ane Gn 9iitor 9a re8ulta din tăria i@pactului "piritual ce "ere9ar"ă Gn ace"te fapte o@eneşti5
Toate ace"tea fac parte din e"enţa trecerii de la o epocă la alta5 +ar caracteri"tica cea @ai
i@portantă a ace"tei treceri e"te faptul că trecerea de la epoca lui #a$riel la epoca lui 3ihael areloc Gn actuala noa"tră perioadă de e9oluţie5
Ne pute@ Gn"uşi o Gnţeleere a celor "pu"e a"tă8i şi prin raţiunea o@enea"că "ănătoa"ă, dacă"unte@ "uficient de lip"iţi de pre2udecăţi pentru a putea pri9i Gnăuntrul 9re@ii noa"tre şi a 9edeacu@ cele două po"i$ilităţi au @ai e>i"tat pCnă Gn ulti@a trei@e a "ecolului al Q'Q-lea5
*ri@a po"i$ilitate e"te cea de a alcătui o concepţie de"pre lu@e pornind de la ştiinţele naturii5"tă8i acea"tă @odalitate e"te Gn9echită, GntrucCt9a depăşită, şi nu @ai core"punde "pirituluiti@pului5 )a@enii o @ai fac totuşi, pentru că ei "e Gncăpă Cnea8ă "ă prelunea"că ceea ce 9ineț
din 9echi@e5 Spiritul ti@pului e"te de a con"trui concepţia de"pre lu@e din in"piraţiile lu@ii
"pirituale şi din Gn eleerea ace"tora5 "ta tre$uie "ă preluă@ ca "enti@ent Gn "ufletele noa"tre, şițatunci Gn9ăţă@ "ă cunoaşte@ ce Gn"ea@nă concepţia antropo"ofică de"pre lu@e pentru fiecare"uflet Gn parte, şi Gn9ăţă@ "ă re"i@ţi@ ce Gn"ea@nă e9oluţia pentru o@enire5 Ne e"te Gnăduit "ăparticipă@ la ce9a plin de Gn"e@nătate5
i acu@ 9reau "ă 9ă a@inte"c ce9a pe care l-a@ in"erat Gn conferinţele ţinute ulti@a oară aici, GnȘ
conferinţele pri9ind @odificarea funcţiei lui .uddha5 ce"ta e"te şi punctul de care 9reau "ă leur@ătoarele con"ideraţii de cea de acu@5
ş 9rea "ă Gnchei aprecierile de a"tă8i cu o Gntre$are ce "e poate ridica Gn orice "uflet, şi care ne9a conduce de la ele@entele pe care le-a@ pre8entat la ce9a şi @ai i@portant5
+acă a a9ut loc o Gnăl are a lui 3ihael, dacă el a de9enit "pirit conducător al culturii occidentale,ț
cine Gi ia locul Locul nu poate ră@Cne 9acant5 !iecare "uflet tre$uie "ă Gşi "pună4 şadar şi un
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Gner tre$uie "ă parcură o Gnăl are, o ele9are, tre$uie "ă pătrundă Gn ierarhia arhanhelilor5 (ineț
e"te ace"t Gner
(u acea"tă Gntre$are dore"c "ă Gnchei, pentru a putea face trecerea la nişte con"ideraţii şi @aii@portante, care ne 9or preocupa poi@Cine5
"tă8i aş dori "ă pun Gn faţa "ufletelor du@nea9oa"tră cea @ai i@portantă caracteri"tică atran8iţiei de la o epocă la alta, anu@e realitatea că "ufletele care Gşi dau o"teneala pot afla Gnţeleerea pentru ade9ărurile "upra"en"i$ile5 (ăci aşa 9or puterile co"@ice aflate Gn arierplanulo@enirii, puterile care conduc e9oluţia o@enirii5 i i@ainea ace"tui proce" Gn lu@ea "en8orialăȘ
e"te faptul că per"onalitatea pri@eşte o cu totul altă nuanţă5 *e cCnd Gn 9re@urile trecuteper"onalitatea şi-a pri@it nuanţa de 2o", prin te@pera@ent şi "Cne, Gn 9iitor dătător de tonpentru per"onalitatea noii epoci 9a fi ele@entul Gnţeleerii "pirituale5 ce"t ele@ent 9a fi dătătorde ton5
E"te i@portant "ă Gn elee@ ace"t lucru, şi e"te şi @ai i@portant "ă Gl "i@ţi@5ț
+in ace"t punct, 9o@ trece poi@Cine la o i@portantă apreciere ce poate pătrunde Gn fiecare din"ufletele noa"tre5
VI& !UNOA#EREA ENTIT%*ILOR UPERIOARE 'N DI)ERITE EPO!I
+ornach, ? ianuarie %&/?
*ornind de la ceea ce a tre$uit "ă 9ă co@unic Gn cadrul cur"ului ţinut Gn perioada (onre"uluino"tru de (răciun \Nota %&], aş dori "ă 9ă @ai "pun, Gn ace"te trei conferinţe, care 9or fi ţinute"eara, cCte ce9a Gn leătură cu acea e9oluţie din epoca @odernă care "e Gndreaptă "precercetarea 9ieţii "pirituale5 Se 9or$eşte @ult, "u$ nu@ele de ro"icruciani"@ şi "u$ alte denu@irioculte, de acea"tă e9oluţie "piritual-ştiinţifică @odernă şi eu aş 9rea "ă 9ă de"criu acu@a"pectele interioare ale cercetării 9ieţii "pirituale5 *entru acea"ta 9a fi nece"ar "ă "pune@ a8i, Gnintroducere, unele lucruri referitoare la Gntreaa natură a repre8entărilor care "-a "ta$ilit prin"ecolele 'Q, Q, Q', d5(hr5, şi a di"părut apoi, de fapt, de-a$ia la "fCrşitul "ecolului al QV'''-lea, $a"-a pă"trat, la cCţi9a GntCr8iaţi, pCnă Gn "ecolul al Q'Q-lea5 *rin ur@are, a8i nu 9reau "ă adoptpunctul de 9edere i"toric, ci dore"c "ă aduc Gn faţa "ufletelor du@nea9oa"tră un nu@ăr derepre8entări trăite lăuntric de anu@ite per"onalităţi5 +e o$icei, a8i ni@eni nu "e Cndeşte cCt dediferite erau repre8entările celor care "e "ocoteau oa@eni ai cunoaşterii, cu relati9 puţin ti@p Gnur@ă, cCt de diferite erau repre8entările lor de acelea ale oa@enilor de a8i5 6n 8ilele noa"tre "e9or$eşte de ele@entele chi@ice, de 9reo şapte8eciXopt8eci de ele@ente şi ni@eni nu-şi dă "ea@acă, de fapt, "e "pune roa8nic de puţin cCnd un ele@ent e de"e@nat drept o>ien, a8ot etc5!iindcă o>ienul e"te ce9a care e>i"tă nu@ai Gn anu@ite condi ii, Gn anu@ite condiţii date deț
"tările calorice şi de alte "tări ale 9ieţii de pe *ă@Cnt5 Niciun o@ cu o @inte "ănătoa"ă nu poatelea noţiunea de realitate de ce9a care, dacă "e ridică te@peratura cu atCtea şi atCtea rade, nu@ai e>i"tă Gn acelaşi fel, Gn aceeaşi @ă"ură Gn care el e>i"tă Gn condiţiile Gn care o@ul trăieşte pe*ă@Cnt ca o@ fi8ic5 i toc@ai a"e@enea noţiuni, a"e@enea repre8entări, tendinţa de a depăşirelati9itatea e>i"tenţei şi de a ieşi "pre o e>i"tenţă reală, ace"t ţel a "tat la $a8a 9ieţii decercetare din pri@a parte a E9ului 3ediu, din perioada de @i2loc a E9ului 3ediu5
+e aceea, eu iau Gn con"iderare o trecere de la "ecolul al 'Q-lea la "ecolul al Q-lea d5(hr5, fiindcă Gnainte toate concepţiile oa@enilor @ai erau Gncă foarte "pirituale5 +e e>e@plu, nu l-ai fi pututcon9ine pe un ştiutor ade9ărat din "ecolul al 'Q-lea că Gnerii "au arhanhelii "au "erafi@ii nu auacelaşi rad de realitate, 9reau "ă "pun, nu@ai de realitate, ca şi oa@enii fi8ici, pe care-i 9ede@cu ochii5 Veţi con"tata că Gn perioada anterioară "ecolului al Q-lea, ştiutorii 9or$e"c de entităţile
"pirituale, de aşa-nu@itele intelienţe ale (o"@o"ului, ca de nişte entităţi care, ei $ine, pot fi GntClnite, chiar dacă oa@enii ştiau că a trecut de@ult epoca Gn care ace"ta era un o$iect depercepţie pentru toată lu@ea5 Ei ştiau, Gn"ă, că Gn anu@ite condiţii efectul "e produce5 Nu tre$uie,de e>e@plu, "ă trece@ deloc cu 9ederea faptul că, pCnă prin "ecolele 'Q, Q, @ultor naturipreoţeşti, @ultor naturi de preoţi catolici, le era a$"olut clar că, la un act "au altul din cadrul@e"ei, a9u"e"eră GntClnirea cu nişte entităţi "pirituale, cu nişte intelienţe ale (o"@o"ului5
+ar, de prin "ecolele 'Q, Q, din conştienţa oa@enilor a di"părut treptat leătura directă cuintelienţele propriu-8i"e ale Uni9er"ului şi a apărut Gntr-o @ă"ură din ce Gn ce @ai @areconştienţa de"pre ele@entele (o"@o"ului, pă@Cnt, lichid "au apă, aer, căldură "au foc5 şa că,e>act la fel cu@ Gnainte "e 9or$ea de e>i"tenţa unor intelienţe co"@ice care rele@entea8ă
@işcările planetelor, care fac planetele "ă treacă pe lCnă "telele fi>e etc5, de atunci Gnainte "-a9or$it, aş 8ice, de a@$ianţa ne@i2locită a lu@ii pă@Cnteşti5 S-a 9or$it de ele@entele pă@Cnt,apă, aer, foc5 Su$"tanţele chi@ice, Gn "en"ul de a8i, nu erau luate Gn con"iderare5 Ele au Gnceput"ă fie luate Gn con"iderare @ult @ai tCr8iu5 +ar du@nea9oa"tră 9-aţi face o repre8entare cu totulreşită dacă 9-aţi Cndi că, Gncă şi Gn "ecolele Q''XQ'V, $a, Gntr-un anu@it "en", chiar pCnă Gn"ecolul al QV'''-lea, ştiutorii Gşi repre8entau prin căldură, aer, apă, pă@Cnt ceea ce Gşi repre8intăoa@enii de a8i5 8i oa@enii nu @ai 9or$e"c de căldură decCt drept o "tare Gn care "e aflăcorpurile5 +e"pre un eteric al căldurii propriu-8i" nu "e @ai 9or$eşte5 +ar aer, apă X ele aude9enit pentru oa@enii de a8i lucurile cele @ai a$"tracte, aş 8ice, şi e nece"ar, fără Gndoială, "ăne adCnci@ Gn felul cu@ arătau cCnd9a ace"te repre8entări5 i a8i aş dori "ă 9ă dau o i@aine afelului cu@ 9or$eau ştiutorii Gn perioada a@intită5
(Cnd @i-a@ "cri" cartea Ştiinţa ocultă a@ fo"t ne9oit "ă pun de acord @ăcar Gn parte felul cu@de"criu eu acolo e9oluţia *ă@Cntului cu repre8entările o$işnuite ale epocii pre8ente5 6n "ecoleleQ'''XQ'' ele ar fi putut "ă fie făcute alfel5 +e e>e@plu, Gntr-un anu@it capitol din Ştiinţa
ocultă "-ar fi putut ă"i ur@ătoarele5 *e atunci ar fi fo"t nece"ar "ă "e cree8e @ai GntCi orepre8entare de"pre entităţile pe care le pute@ de"e@na drept entităţile pri@ei ierarhii4 Serafi@i,eru9i@i, Tronuri5 i Serafi@ii ar fi fo"t caracteri8aţi ca fiind nişte entităţi la care "u$iectul şio$iectul coincid, care n-ar fi "pu"4 6n afara @ea "unt nişte lucruri ci4 Lu@ea e"te şi eu "untlu@ea şi lu@ea e"te eu= nişte entităţi care ştiu nu@ai de ele Gn"ele, şi anu@e, Gn aşa fel GncCtace"te entităţi, aceşti Serafi@i ştiu de ei Gnşişi printr-o trăire din care o@ul are nu@ai un refle>palid, cCnd el are trăirea care-l tran"pune Gntr-o "tare de entu8ia"@ ardent5
Uneori e chiar foarte reu "ă-i e>plici o@ului actual ce e"te un entu8ia"@ ardent, fiindcă pe la Gnceputul "ecolului al Q'Q-lea Gncă "e ştia @ai $ine decCt a8i ce e"te un entu8ia"@ ardent5 *eatunci "e @ai GntC@pla ca un poet "au altul "ă-şi recite o poe8ie Gn faţa pu$licului şi, deentu8ia"@, oa@enii "ă "e co@porte Gn aşa fel GncCt o@ul actual ar "pune X "cu8aţi, 9ă ro, darchiar aşa era4 +ar ăştia au Gnne$nit cu toţii^ Ei "e puneau Gn @işcare, erau pătrunşi de căldură5 6n8ilele noa"tre Gncepi "ă Gnheţi de fri toc@ai cCnd eşti de părere că oa@enii ar tre$ui "ă fiecuprinşi de entu8ia"@5
i prin ace"t ele@ent al entu8ia"@ului, care era @ai ale" Gn Europa (entrală şi Gn cea Ră"ăriteană,prin ace"t entu8ia"@ "uflete"c, prin faptul că el era ridicat Gn conştienţă, fiind un ele@ent unitar
al conştienţei, prin el tre$uie "ă ne repre8entă@ 9iaţa interioară a "erafi@ilor5 i noi tre$uie "ă nerepre8entă@ conştienţa eru9i@ilor drept conştienţă cu totul li@pede, lu@inoa"ă, a"tfel GncCt
Cndul de9ine Gn @od ne@i2locit lu@ină, el lu@inea8ă totul5 i, purtCnd plin de Gndurare, purtCndlu@ile, ele@entul Tronurilor5
!i5%
Ei $ine, a9e@ aici o "chiţă5 ş @ai putea 9or$i @ult de"pre acea"ta5 +ar, pentru Gnceput, a@ 9rut"ă 9ă "pun doar că Gn acea 9re@e "-ar fi Gncercat "ă "e caracteri8e8e @ai GntCi Serafi@ii,eru9i@ii, Tronurile cu Gn"uşirile lor e"enţiale5 poi "-ar fi "pu"4 (orul Serafi@ilor, al eru9i@ilor,al Tronurilor lucrea8ă G@preună, şi anu@e, Gn aşa fel GncCt Tronurile pun $a8ele unui "C@$ureF9e8i de"enul= @i2loc X roşu-liliachiuH= eru9i@ii fac "ă "e re9er"e din ace"t "C@$ure propria lorfiinţă lu@inoa"ă Finelul al$enH5 Serafi@ii Gn9ăluie totul Gntr-o @antie de entu8ia"@, care radia8ăpCnă departe Gn "paţiul co"@ic FGn9elişul roşuH5
+ar toate ace"tea "unt nişte entităţi4 Gn @i2loc X Tronurile, Gn a@$ianţă X eru9i@ii, Gn partea cea@ai e>terioară X Serafi@ii5 Sunt nişte entităţi care Gşi G@pletec 8$orul, faptele, Cndirea, 9oinţa,"i@ţirea5 Sunt nişte realităţi fiinţiale5 i cCnd o fiinţă care ar fi a9ut capacitatea de a "i@ţi
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
core"pun8ătoare ar fi pornit prin "paţiul co"@ic, unde Tronurile ar fi for@at un a"e@enea"C@$ure, eru9i@ii un fel de a@$ianţă, Serafi@ii un fel de Gncheiere "pre e>terior, dacă oa"e@enea fiinţă ar fi intrat Gn "fera de acti9itate a pri@ei ierarhii, ea ar fi "i@ţit căldurădiferenţiată, ar fi "i@ţit Gn difer"e locuri căldură, Gntr-un loc o căldură @ai ridicată, una @ai"că8ută5 +ar totul "u$ for@ă "uflete"c-"pirituală, dar "uflete"c-"pirituală Gn aşa fel GncCt trăirea
"ufletea"că ar fi, totodată, Gn "i@ţurile noa"tre, o trăire fi8ică, a"tfel GncCt, aşadar, cCnd fiinţa "e"i@te Gncăl8ită "ufleteşte e pre8entă cu ade9ărat "en8aţia pe care o a9eţi cCnd 9ă aflaţi Gntr-o Gncăpere $ine Gncăl8ită5 ) a"e@enea conlo@erare de entităţi ale pri@ei ierarhii a a9ut loc cCnd9a Gn (o"@o" şi acea"ta a con"tituit e>i"tenţa "aturniană5 (ăldura e doar e>pre"ia faptului că ace"teentităţi e>i"tă5 (ăldura nu e"te ni@ic, ea e doar e>pre"ia faptului că ace"te entităţi e>i"tă5
ş 9rea "ă folo"e"c o i@aine care poate 9a lă@uri puţin lucrurile5 #Cndiţi-9ă că un o@ 9ă e"tedra5 *re8enţa lui 9ă Gncăl8eşte5 i @ai Cndiţi-9ă că 9ine acu@ un o@ al a$"tracti9i"@uluie>tre@ şi "pune4 Ei, o@ul nu @ă intere"ea8ă, de fapt, fac a$"tracţie de el, pe @ine @ăintere"ea8ă nu@ai căldura pe care o ră"pCndeşte5 +ar nu "pune deloc4 3ă intere"ea8ă nu@aicăldura pe care o ră"pCndeşte, ci4 3ă intere"ea8ă nu@ai căldura5 El "pune pro"tii, $ineGnţele",
fiindcă, dacă un o@ care ră"pCndeşte căldură a plecat, di"pare şi căldura5 (ăldura e"te ce9a caree>i"tă nu@ai dacă o@ul e pre8ent5 6n "ine, ea nu e ni@ic5 )@ul tre$uie "ă fie pre8ent cCnd epre8entă căldura5 Tot aşa, Serafi@ii, eru9i@ii, Tronurile tre$uie "ă fie pre8ente, altfel nicicăldura nu e pre8entă5 (ăldura e"te nu@ai re9elarea Serafi@ilor, a eru9i@ilor şi a Tronurilor5
Vedeţi du@nea9oa"tră, Gn 9re@ea la care @ă refer a e>i"tat Gn @od real, pCnă 2o", la de"enelecolorate, ceea ce 9-a@ de"cri" adineaori5 (Cnd "e 9or$ea de ele@ente, de ele@entul căldură, "e Gn eleea, de fapt4 eru9i@i, Serafi@i,Tronuri5 i acea"ta e"te e>i"tenţa "aturniană5ț
cu@, "e @erea @ai departe şi "e "punea4 Nu@ai Serafi@ii, eru9i@ii, Tronurile au puterea dea face "ă apară aşa ce9a Gn (o"@o"5 Nu@ai acea"tă cea @ai Gnaltă ierarhie are capacitatea de a
face "ă apară aşa ce9a Gn (o"@o"5 +ar, prin faptul că cea @ai Gnaltă ierarhie a făcut "ă apară aşace9a Gn punctul de plecare al unei de9eniri co"@ice, e9oluţia a putut @ere @ai departe5 S-arputea "pune că fiii Serafi@ilor, eru9i@ilor, Tronurilor au putut duce e9oluţia @ai departe5 iacea"ta "-a petrecut Gn aşa fel GncCt entităţile ierarhiei a doua, create de Serafi@i, eru9i@i,Tronuri, "piritele Kriotete", +na@i", E>u"iai au pătrun" Gn ace"t "paţiu care, "ă 8ice@, fu"e"eplă"@uit de Serafi@i, eru9i@i şi Tronuri "u$ for@a "aturniană, care fu"e"e for@at Gn @od"aturnian, din căldură5 ici au pătrun" apoi entităţile @ai tinere, @ai tinere din punct de 9edereco"@ic, $ineGn ele"5 i cu@ au acţionat ace"te entităţi @ai tinere din punct de 9edere co"@ic 6nț
ti@p ce entităţile nu@ite eru9i@i, Serafi@i şi Tronuri "e re9elau ele Gn"ele Gn ele@entul căldurii,entităţile celei de a doua ierarhii "e re9elau Gn ele@entul lu@ină5 ici F9e8i fi5/, ta$la % dreapta,fundalul roşuH, partea "aturniană e Gntunecată, ea furni8ea8ă căldură5 'ar Gn "Cnul lu@ii o$"cure,
Gntunecate a e>i"tenţei "aturniene apare ceea ce poate lua naştere prin acti9itatea de"făşurată defiii pri@ei ierarhii, adică a "piritelor E>u"iai, +na@i", Kriotete"5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
(eea ce "e produce Gn "Cnul ace"tei călduri "aturniene ia naştere prin faptul că pătrunderea celeide-a doua ierarhii Gn"ea@nă o "trălu@inare lăuntrică5 Ea e leată de o den"ificare a căldurii5 +in"i@plul ele@ent al căldurii "e for@ea8ă aer5 i a9e@, pe de o parte, pătrun8Cnd Gn re9elarealu@inii, ierarhia a doua5 +ar du@nea9oa"tră tre$uie "ă 9ă repre8entaţi acu@ Gn @od clar că, Gn
realitate, aici pătrund nişte entităţi5 *entru o fiinţă cu o capacitate de percepţie core"pun8ătoare,aici pătrunde lu@ină5 Lu@ina e"te aceea care de"e@nea8ă căile ace"tor entităţi5 (Cnd unde9apătrunde lu@ină, Gn anu@ite condiţii apare u@$ră, Gntuneric, o u@$ră Gntunecată5 *rinpătrunderea celei de a doua ierarhii "-a for@at, de a"e@enea, u@$ră5 (e era acea"tă u@$răerul5 i, Gntr-ade9ăr, pCnă prin "ecolele QV, QV' "-a ştiut ce e"te aerul5 poi "e ştie nu@ai căaerul e co@pu" din o>ien, a8ot etc5, dar prin acea"ta nu "e "pune @ai @ult decCt ceea ce ar"pune cine9a de"pre un cea", "ă 8ice@, afir@Cnd că el e co@pu" din "ticlă şi arint5 *rin acea"tael n-a "pu" ni@ic de"pre cea"5 Nu "pune@ a$"olut ni@ic de"pre aer ca feno@en co"@ic cCndafir@ă@ că e for@at din o>ien şi a8ot, dar a@ "pu" @ult de"pre aer dacă şti@4 +in (o"@o",aerul e"te u@$ra lu@inii5 şa că acu@ a9e@ cu ade9ărat, prin pătrunderea celei de a douaierarhii Gn căldura "aturniană, pătrunderea lu@inii Fra8ele al$eH şi a9e@ u@$ra lu@inii, aerul
Fliniile 9er8i şerpuiteH5 'ar unde "e for@ea8ă ace"t lucru e"te Soare5 şa ar fi tre$uit "ă "e9or$ea"că, de fapt, Gn "ecolele Q''', Q''5
3ere@ acu@ @ai departe5 E9oluţia care are loc Gn continuare e condu"ă, la rCndul ei, de fiii celeide-a doua ierarhii, de rhai, rhanheli, 6neri5 ce"te entităţi aduc ce9a nou Gn ele@entuldătător de lu@ină, care a pătrun" @ai GntCi prin cea de a doua ierarhie, care a atra" după "ineu@$ra "a, Gntunericul-u@$ră X nu Gntunericul neutru, indiferent, Gntunericul "aturnian, care era,pur şi "i@plu, a$"enţa lu@inii, ci acela care a ela$orat opu"ul lu@inii5 (ea de a treia ierarhie,rhaii, rhanhelii, 6nerii, adauaă ace"tei e9oluţii, prin propria lor entitate, un ele@enta"e@ănător cu dorinţa u@ană, cu pornirea u@ană de a do$Cndi ce9a, de a duce dorul după ce9a5
*rin acea"ta, "-a GntC@plat lucrul ur@ător4 un arhai "au un Gner, "ă 8ice@, a intrat aici F9e8i fi5/punctul de pe ra8a de lu@ină, dreaptaH şi a că8ut pe un ele@ent al lu@inii, pe un loc al lu@inii, aş8ice5 6n ace"t loc al lu@inii el a pri@it, prin recepti9itatea pentru lu@ină, i@$oldul "pre Gntuneric,
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
dorinţa de Gntuneric5 6nerul a introdu" lu@ina Gn Gntuneric "au un Gner a introdu" Gntunericul Gnlu@ină5 ce"te entităţi de9in @i2locitorii, @e"aerii dintre lu@ină şi Gntuneric5 'ar ur@area a fo"tcă ceea ce Gnainte doar "trălucea Gn lu@ină şi atrăea după "ine u@$ra "a, Gntunericul aerifor@ Gntunecat, a Gnceput "ă iri8e8e Gn toate culorile, lu@ina a apărut Gn Gntuneric, Gntunericul Gn lu@ină5 treia ierarhie e"te aceea care a făcut "ă apară, din lu@ină şi Gntuneric, culoarea5
Vedeţi, aici tre$uie "ă puneţi Gn faţa "ufletului du@nea9oa"tră ce9a care ţine de docu@entaţiai"torică, dacă pot "pune aşa5 6n 9re@ea lui ri"totel \Nota /0] Gncă "e @ai ştia, atunci cCnd, Gncadrul 3i"teriului, cine9a Gntre$a de oriinea culorilor, că ea are leătură cu entităţile celei de atreia ierarhii5 6n a "a >rmonie a culorilor \Nota /%], ri"totel "pune4 (uloarea e"te conlucrareadintre lu@ină şi Gntuneric5 +ar ace"t ele@ent "piritual, ideea că Gn "patele căldurii tre$uie "ă9ede@ entităţile pri@ei ierarhii, Gn "patele lu@inii şi al u@$rei "ale, adică al Gntunericului Xentităţile celei de a doua ierarhii, Gn "patele iri8ării @ulticolore, Gntr-un conte>t co"@ic, entităţilecelei de a treia ierarhii, ace"tă idee "-a pierdut5 i n-a ră@a" altce9a decCt nefericita teorieneBtoniană a culorilor, la care, pCnă prin "ecolul al QV'''-lea, ini iaţii 8C@$eau, dar care a de9enitț
apoi cre8ul "pecialiştilor Gn fi8ică5
(ine e Gn "tare "ă 9or$ea"că Gn "en"ul teoriei neBtoniene a culorilor tre$uie "ă-şi fi pierdut oricenoţiune de"pre lu@ea "pirituală5 +ar dacă cine9a, cu@ a fo"t #oethe, @ai era incitat lăuntric decătre lu@ea "pirituală, el "e re9oltă5 El 9ine cu ideea 2u"tă, aşa cu@ a făcut #oethe, şi Gn2ură5#oethe n-a Gn2urat niciodată cu atCta 9ehe@enţă ca atunci cCnd a tre$uit "ă-l critice pe NeBton=el a criticat foarte tare teoria aceea a$"urdă5 8i a"e@enea lucruri nu pot fi Gn ele"e, din "i@plulț
@oti9 că pentru fi8icienii de a8i e ne$un acela care nu ad@ite teoria neBtoniană a culorilor5Totuşi, Gn epoca "a, #oethe n-a fo"t cu totul "inur5 El a fo"t "inurul care a "pu" Gn @od pu$licace"te lucruri, dar ştiutorii, chiar şi la "fCrşitul "ecolului al QV'''-lea, cunoşteau foarte $ine cu@i89oră"c culorile din "Cnul "piritualului5
+ar, 9edeţi du@nea9oa"tră, aerul e"te u@$ra lu@inii5 i la fel cu@, atunci cCnd apare lu@ina,e"te pre8entă, Gn anu@ite condiţii, u@$ra Gntunecată, tot a"tfel, cCnd e pre8entă o culoare şi cCndea acţionea8ă ca realitate X şi ea putea "ă facă ace"t lucru, cCt ti@p pătrundea Gn ele@entul aerX, cCnd culoarea "e pul9eri8ea8ă Gn ele@entul aer, cCnd ea acţionea8ă Gn ele@entul aer, deci,cCnd ea e"te ce9a, nu un "i@plu refle>, nu doar culoarea- refle>, ci o realitate, care "epul9eri8ea8ă Gn ele@entul aer, atunci, Gn anu@ite condiţii, la fel cu@ prin pre"iune "e for@ea8ă ocontrapre"iune, din ele@entul culoare real ia naştere ele@entul lichid, apa5 +upă cu@, dacăCndi@ co"@ic, u@$ra lu@inii e aerul, tot aşa apa e"te refle>ul, creaţia Gn (o"@o" a ele@entuluiculoare5
+u@nea9oa"tră 9eţi "pune4 Nu Gnţele toate ace"tea5 +ar ia Gncercaţi "ă "e"i8aţi o dată ele@entul
culoare şi "en"ul "ău real5
Roşu X ei da, credeţi oare că roşul e"te cu ade9ărat, Gn entitatea "a, nu@ai o "uprafaţă neutră,aşa cu@ con"ideră@ de o$icei Roşul e"te ce9a care ne atacă5 @ "pu"-o ade"eori5 @ 9rea "ăfui@ de roşu, el ne G@pine Gnapoi5 l$a"trul-9iolet, după el a@ 9rea "ă fui@, el fue @ereu denoi, de9ine tot @ai adCnc şi @ai adCnc5 6n culori totul trăieşte5 (ulorile "unt o lu@e, iar ele@entul"uflete"c Gl "i@ţi@ Gn lu@ea culorilor Gn aşa fel GncCt el n-o "coate la capăt fără unificare, cCndur@ăreşte culorile cu trăirea "ufletea"că5
Vedeţi du@nea9oa"tră, a8i o@ul "e uită la curcu$eu5 +acă a@ pri9i cucu$eul cu o i@ainaţie cCtde @ică, a@ 9edea nişte fiinţe ele@entare care de"făşoară o acti9itate foarte dina@ică pentru
for@area curcu$eului5 Ele pre8intă nişte feno@ene foarte intere"ante5 6n de"en Ffi5;, ta$la/@i2loc, la roşu şi la al$enH 9ede@ ieşind Gn per@anenţă din curcu$eu anu@ite fiinţe ele@entare5
poi ele "e depla"ea8ă5 6n @o@entul Gn care a2un la capătul de 2o" al 9erdelui, ele "unt atra"e5Le 9ede@ di"părCnd Fla 9erde şi al$a"truH5
!i5;
*e partea cealaltă ele ie" din nou afară5 6ntreul curcu$eu Gi arată celui care-l pri9eşte cui@ainaţie o re9ăr"are Gn afară a "piritualului, o di"pariţie a "piritualului5 El "e pre8intă cuade9ărat ca un tă9ălu "piritual, ce9a @inunat5 i, Gn acelaşi ti@p, o$"er9ă@ la ace"te entităţi"pirituale că, atunci cCnd ie", ie" cu o @are frică, iar cCnd intră, intră cu un cura2 a$"olut
in9inci$il5 (Cnd ne Gndreptă@ pri9irile "pre roşu-ăl$ui, de acolo e@ană frică, iar cCnd pri9i@ "preal$a"tru-9iolet ne cuprinde "enti@entul4 ici totul trăieşte "u$ for@ă de cura25
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Repre8entaţi-9ă acu@ că nu e pre8ent doar curcu$eul, ci dacă de"ene8 o tăietură F9e8i de"enul"u"H şi curcu$eul "tă rotit cu &0, atunci entităţile ie" afară printr-un loc şi di"par prin altul= a9e@ Gntr-un loc frică, Gn altul cura2 F9e8i fi5?, ta$la/ dreaptaH5 (ura2ul di"pare iar5 cu@ ochiul e"teorientat aşa4 aici e curcu$eul, aici e"te cura2ul, roşul, al$enul etc5 6n curcu$eu "e for@ea8ă oparte @ai Gnroşată5 i 9ă 9eţi putea repre8enta, de"iur, că de aici "e naşte un ele@ent lichid5 i
Gn ace"t ele@ent lichid trăie"c nişte entităţi "pirituale care "unt cu ade9ărat tot un fel de copii aleentităţilor din ierarhia a treia5
!i5?
Se poate "pune4 (Cnd ne apropie@ de ştiutorii "ecolelor Q', Q'', Q''', tre$uie "ă Gn elee@ț
a"e@enea lucruri5 +u@ne9oa"tră nu-i @ai Gn eleeţi nici pe cei care au trăit @ai tCr8iu, nu-l @aiț
Gn elee i pe l$ertu" 3anu"ț ț \Nota //], dacă Gl citi i a9Cnd cunoştinţele pe care le are o@ul deț
a"tă8i5 Tre$uie "ă-l citi i cu un fel de cunoaştere a faptului că pentru el un a"e@enea "piritual @aiț
era o realitate= nu@ai atunci 9eţi Gnţelee felul Gn care el folo"eşte cu9intele, felul cu@ "ee>pri@ă5
i aşa apar, ca un refle> al ierarhiilor, aerul, apa5 *ătrun8Cnd ierarhiile Gn"ele, cea de a douaierarhie pătrunde Gn for@a lu@inii, iar cea de a treia ierarhie Gn for@a culorilor5 +ar prin acea"ta,prin faptul că "e for@ea8ă toate ace"tea, "-a a2un" la e>i"tenţa lunară5
Vine acu@ cea de a patra ierarhie5 Eu po9e"te"c aşa cu@ Cndeau oa@enii prin "ecolele Q'', Q'''5Vine acu@ cea de a patra ierarhie5 Noi nu "pune@ ni@ic de"pre ea, dar Gn "ecolele Q'', Q''' "e@ai 9or$ea de acea"tă a patra ierarhie5 (e e"te cea de a patra ierarhie E"te o@ul5 )@ul Gn"uşi ecea de a patra ierarhie5 +ar, +oa@ne fereşte, pe atunci nu "e Gn eleea deloc prin acea"tă a patraț
ierarhie ceea ce u@$lă acu@ prin lu@e drept fiinţă cu două picioare X care G@$ătrCneşte şi e cu@nu "e poate @ai ciudată, fiindcă ade9ăra ilor ştiutori toc@ai o@ul actual le părea a fi o fiinţăț
foarte ciudată5 Ei 9or$eau de o@ul oriinar dinainte de căderea Gn păcat, care @ai e>i"ta Gn for@a Gn care a9ea putere a"upra *ă@Cntului, aşa cu@ 6nerii, rhanhelii, rhaii a9eau putere a"uprae>i"tenţei lunare, a doua ierarhie a"upra e>i"tenţei "olare, pri@a ierarhie a"upra e>i"tenţei"aturniene5 Se 9or$ea de o@ Gn e>i"tenţa "a pă@Cntea"că oriinară şi "e putea 9or$i pe atunci de
o@ drept cea de a patra iearhie5 i odată cu acea"tă a patra ierarhie a 9enit, drept dar alierarhiilor "uperioare, dar drept ce9a ce ierarhiile "uperioare a9u"e"eră @ai GntCi ca $un pe care Gl
pă8eau, de care nu a9eau ne9oie ele Gn"ele4 a 9enit 9iaţa5 i Gn lu@ea ce iri8a Gn culori, aşa cu@9-a@ de"cri"-o, @ai @ult "uerCnd, a pătrun" 9iaţa5
+u@nea9oa"tră 9eţi "pune4 +ar nu e>i"tau lucrurile şi @ai Gnainte +raii @ei, 9eţi putea Gn9ăţa,"tudiindu-l pe o@ul Gn"uşi, cu@ e a"ta5 Eul du@nea9oa"tră şi corpul du@nea9oa"tră a"tral nu au
9iaţă şi, totuşi, fiinţea8ă5 Spiritualul, "uflete"cul nu au ne9oie de 9iaţă5 Viaţa Gncepe de-a$ia cucorpul du@nea9oa"tră eteric şi ea e"te un Gn9eliş e>terior5 şa că şi 9iaţa intră de-a$ia dupăe>i"tenţa lunară, odată cu e>i"tenţa pă@Cntea"că, Gn "fera e9olu iei de care ţine *ă@Cntulț
no"tru5 Lu@ea care iri8a Gn culori a fo"t "tră$ătută cu 9ia ă5 Nu nu@ai că acu@ Gnerii,ț
arhanhelii etc5 au fo"t cuprinşi de dorul de a introduce Gntuneric Gn lu@ină, lu@ină Gn Gntuneric, cia apărut şi tendinţa de a 9ieţui lăuntric ace"t 2oc al culorilor, de a-l interiori8a5 +e a 9ieţui, cCnd Gntunericul do@ină lăuntric lu@ina, "lă$iciune, delă"are= şi de a "i@ţi, cCnd lu@ina predo@inăa"upra Gntunericului, acti9itate5 !iindcă ce e"te acea"ta, cCnd du@nea9oa"tră aleraţi (Cndaleraţi, lu@ina predo@ină Gn du@nea9oa"tră a"upra Gntunericului= cCnd "ta i 2o" şi lene9i i,ț ț
Gntunericul predo@ină a"upra lu@inii5 E"te o acti9itate "ufletea"că a culorilor, o iri8are "ufletea"căde culori5 apărut o iri8are de culori pătrun"ă de 9ia ă, "tră$ătută de curenţii 9ieţii, prin faptul căț
a 9enit ierarhia a patra, o@ul5 i, Gn ace"t @o@ent al de9enirii co"@ice, for ele care "-au pu"țatunci Gn @işcare Gn iri8area de culori au Gnceput "ă for@e8e contururi5 Viaţa care a rotun2itlăuntric culorile, care le-a acoperit, le-a făcut colţuroa"e, a pro9ocat apariţia cri"telelor5 i acu@ne află@ Gn "Cnul e>i"tenţei pă@Cnteşti5
!i5D
Lucruri de felul celor pe care 9i le-a@ de"cri" acu@ erau, de fapt, ade9ărurile de la care porneau Gn E9ul 3ediu alchi@iştii, ocultiştii, ro"icrucienii etc5, care, chiar dacă i"toria nu "pune @are lucrude"pre ei, au a9ut perioada lor de Gnflorire GncepCnd cu "ecolele 'Q, Q şi pCnă prin "ecolele Q'Q,QV şi care şi-au a9ut ulti@ii epioni, pri9iţi Gntotdeauna drept nişte oa@eni ciudaţi, pCnă Gn"ecolul al QV'''-lea, $a chiar pCnă la Gnceputul "ecolului al Q'Q-lea5 +ar ace"te lucruri au fo"t dateapoi uitării5 Nu@ai că ace"t fapt a du" ştiinţa @odernă Gn "ituaţia ur@ătoare5 '@ainaţi-9ă că aici
"e află un o@5 Eu nu @ai a@ niciun intere" faţă de ace"t o@, doar Gi iau hainele şi le aăţ de uncuier, care are Gn partea de "u" un orna@ent a"e@ăntăor cu un cap= o@ul nu @ă @ai intere"ea8ădeloc5 i G@i i@aine8 @ai departe4 ce"ta e"te o@ul F9e8i de"enul de @ai "u"H= ce @ă pri9eşte
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
pe @ine faptul că Gn hainele ace"tea "e află aşa ce9a ce"tea e"te o@ul FcuierulH^ X Ei $ine,9edeţi du@nea9oa"tră, aşa "-a GntC@plat cu ele@entele din natură5 Nu ne @ai intere"ea8ă că Gn"patele căldurii "au al focului "e află pri@a ierarhie, Gn "patele lu@inii şi al aerului cea de a douaierarhie, Gn "patele aşa-nu@itului eter chi@ic, al eterului culorilor etc5, şi al apei, ierarhia a treia, Gn "patele ele@entului 9ieţii şi al *ă@Cntului, ierarhia a patra "au o@ul5 Nu@ai cuierul ne
intere"ea8ă şi hainele aăţate de el^ ce"ta e"te actul GntCi5 ctul al doilea Gncepe, Gn"ă, Gn li@$a2Jantian^ ici Gncepe Jantiani"@ul, prin faptul că a9e@ cuierul X hainele "unt aăţate pe el X, o@ul Gncepe "ă filo"ofe8e, Gntre$Cndu-"e care ar putea "ă fie lucrul Gn "ine al ace"tor haine5 i elcon"tată că nu pute@ cunoaşte lucrul Gn "ine al hainelor4 foarte aer^ .ineGn ele", dacă a@ datț
@ai GntCi la o parte o@ul şi a9e@ apoi cuierul cu hainele, pute@ filo"ofa Gn leătură cu ele şi nedă@ "ea@a că face@ nişte "peculaţii drăuţe5 ici e"te cuierul, nu-i aşa, şi hainele "unt aăţatepe el, şi o@ul filo"ofea8ă, fie Gn "til Jantian4 lucrul Gn "ine nu poate fi cuno"cut X fie Gn "tilul luiel@holt8 \Nota /;] X şi atunci el Cndeşte4 ce"te haine nu pot a9ea for@e4 a9e@ doar niştefirişoare de praf care "e Gn9Crte"c, nişte ato@i, ei "e i8$e"c aici, şi a"tfel hainele "unt @enţinute Gn for@a lor5
+a, aşa "-a de89oltat @ai tCr8iu Cndirea5 +ar aşa ce9a e a$"tract, cu caracter de u@$ră5 Totuşi, Gn acea"tă Cndire, Gn ace"te "peculaţii trăi@ noi a8i= din ea ne for@ă@ Gntreaa concepţie de"prelu@e naturali"t-ştiinţifică5 !iindcă @ult ti@p de aici Gnainte lu@ea nu 9a ad@ite că nu e nece"ar"ă a@e"tecă@, din pură fante8ie, dan"ul Gn9Crte2it al ato@ilor, ci e nece"ar "ă-l pune@ iar pe o@ Gn haine5 Toc@ai ace"t lucru tre$uie "ă-l facă re9erticali8area prin antropo"ofie5
@ 9rut "ă 9ă arăt, printr-o "erie de i@aini, cu@ "e Cndea odinioară şi ce lucruri @ai pot ficitite Gn "crierile @ai 9echi, dar care "-au "tin"5 +ar pentru că ele "-au "tin", ie" la lu@ina 8ileia"e@enea fapte intere"ante4 un chi@i"t din ţările nordice \Nota /?] conte@poran cu noi a retipăritun pa"a2 "cri" de .a"iliu" Valentinu" \Nota /D], luCnd lucrurile Gn "en"ul chi@iei actuale5 i el n-aputut "ă "pună altce9a decCt că X deoarece, dacă Cndi@ a8i ace"te lucruri Gn "en"ul chi@iei, e ca
şi cu@ ne-a@ afla Gntr-un la$orator, a@ a9ea retorte şi alte in"tru@ente şi a@ face niştee>peri@ente Gn "en" actual X tot ce "crie .a"iliu" Valentinu" e"te a$"urd5 +ar ceea ce "crie.a"iliu" Valentinu" e"te puţină e@$rioloie, e>pri@ată "u$ for@ă de i@aini5 +acă "e folo"eşte,pur şi "i@plu, Cndirea actuală, "e pare că a9e@ de-a face cu o "i@plă e>perienţă de la$orator,care e"te, Gn"ă, o a$"urditate5 !iindcă Gn la$orator X dacă nu eşti chiar un Wanerdin Aaustul oetheean, care, Gn orice ca8, "e "ituea8ă @ai @ult pe po8iţia "ecolelor trecute X nu"e poate face puţină e@$rioloie5
8i ace"te lucruri tre$uie Gnţele"e din nou5 i, Gn conte>tul @arilor ade9ăruri pe care @i-a fo"t Gnăduit "ă le pre8int Gn 8ilele (onre"ului de (răciun, aş dori "ă "pun şi cCte ce9a de"prede"tinele 9ieţii "pirituale interioare din ulti@ele "ecole ale e9oluţiei lu@ii5
IERAR"IILE PIRITUALE 'N REALITATEA !O$I!%
VII& IERAR"IILE A TREIA I A DOUAȘ
el"infor", aprilie %&%/
+acă 9re@ "ă cunoaşte@ e"enţa forţelor şi a puterilor "pirituale care "unt acti9e Gn di9er"elerenuri ale naturii şi Gn corpurile cereşti, e"te nece"ar @ai GntCi "ă cunoaşte@ Gn"ăşi ace"teentităţi "pirituale, ceea ce a@ şi Gncercat "ă face@ la Gnceputul celor trei conferinţe ţinute pCnăacu@5 @ caracteri8at aşa-nu@itele Spirite ale naturii, după care ne-a@ ridicat pCnă la entităţilecare "e află, Gn @od ne@i2locit, dea"upra o@ului, Gn cea @ai apropiată lu@e de a noa"tră5 Vo@
continua a"tă8i ace"te con"ideraţii şi 9a tre$ui "ă ne referi@ la ceea ce "-a do9edit a fi pentru noicalea pe care pute@ a2une la entităţile care aparţin 'erarhiei a treia5 6n conferinţa anterioară a@arătat că o@ul e"te apt "ă "e depăşea"că, "ă Gn9ină tot ce e"te intere" eoi"t propriu, şi prinacea"ta "ă "e Gnalţe Gntr-o "feră unde Gşi 9a GntClni propriul Gndru@ător, care Gi poate da o idee, orepre8entare de"pre acele entităţi pe care le nu@in, Gn "en"ul e"oteri"@ului occidental, 6neri,
neloi5 @ arătat apoi că, făcCnd un pa" @ai departe pe ace"t dru@, a2une@ la cunoaştereaSpiritelor popoarelor "au a "e@inţiilor, la care ne-a@ referit nu@indu-le rhanheli FrchaneloiH,şi că @ai e>i"tă şi alte entităţi acti9e Gn de"făşurarea proce"ului culturii, aşa-nu@itele Spirite aleti@pului "au rchai5 +acă o@ul păşeşte pe calea pe care a@ "chiţat-o ieri, el 9a o$ţine orepre8entare de"pre ce "e Gnţelee prin entităţile 'erarhiei a treia5 3ult ti@p Gncă, chiar dacă "eparcure o e9oluţie ocultă, o@ul 9a a9ea doar un "enti@ent5 $ia după ce trece, cu ră$dare şiper"e9erenţă, un ti@p Gndelunat prin toate "i@ţă@intele şi "en8aţiile pe care le-a@ pre8entatieri "e 9a putea trece la ceea ce "e poate nu@i o 9edere clar9ă8ătoare a ace"tor entităţi5
+acă @ere pe ace"t dru@, o@ul 9a de"coperi că el Gn"uşi "e educă pentru o altă "tare deconştienţă, a e9oluat "uficient, şi atunci poate Gncepe conte@plarea clar9ă8ătoare a entităţilor din
'erarhia a treia5 cea"tă nouă şi "uperioară "tare de conştienţă "e a"ea@ănă cu "o@nul, prinaceea că o@ul "e "i@te eli$erat, cu Eul şi cu corpul "ău a"tral, de corpul fi8ic şi de cel eteric5ce"t "enti@ent de eli$erare tre$uie "ă-l ai ca o "en8aţie5 )@ul, ana2at pe ace"t dru@, tre$uie"ă Gn9eţe Gn @od treptat ce Gn"ea@nă "ă 9e8i nu cu ochii, "ă au8i nu cu urechile şi "ă Cndeşti nucu raţiunea leată de creier5 Tre$uie "ă @ai diferenţie@ prin ce9a acea"tă nouă "tare deconştienţă de "o@nul o$işnuit, şi anu@e prin aceea că Gn acea"tă "tare nu "unte@ lip"iţi deconştienţă, ci a9e@ percepţii ale e>i"tenţei entităţilor "pirituale Gn prea2@a noa"tră= @ai GntCia9e@ un "enti@ent o$"cur că ace"te entităţi "unt lCnă noi, apoi, aşa cu@ a@ "pu", apare oilu@inare a conştienţei clar9ă8ătoare şi o conte@plare 9ie a entităţilor din 'erarhia a treia,precu@ şi a de"cendenţilor lor, a Spiritelor ele@entare ale naturii5 +acă 9re@ "ă caracteri8ă@ şi@ai e>act acea"tă "tare, 9o@ arăta că acela care "e ridică Gn de89oltarea "a ocultă pCnă la
acea"tă "tare "i@te, Gn @od real, o "eparaţie Gntre conştienţa "a o$işnuită şi acea"tă nouă "tarede conştienţă5 (a o de"părţire Gntre "tarea de 9ehe şi "o@n, aşa apare, iniţial, pentru acela carea trecut printr-o e9oluţie ocultă, "eparaţia dintre conştienţa "tării de 9ehe, cCnd o@ul 9ede cuochii "ăi, aude cu urechile "ale, Cndeşte cu raţiunea "a, şi acea "tare nouă de clar9edere Gn carepentru el nu @ai e>i"tă ni@ic din ceea ce "e află Gn 2urul "ău, ni@ic din ceea ce percepe Gn "tareanor@ală, o$işnuită de conştienţă, ci o altă lu@e Gncon2urătoare, lu@ea celei de a treia 'erarhii şi ade"cendenţilor ace"teia5 Re8ultatul e"te că o@ul reuşeşte "ă-şi a@intea"că, Gn "tarea o$işnuită deconştienţă, ce a trăit Gn cealaltă "tare de conştienţă5
Se poate, deci, "ta$ili cu e>actitate o treaptă de e9oluţie ocultă a o@ului, Gn care el poate trăialternati9, atCt Gn "tarea de conştienţă o$işnuită, cCnd 9ede, aude şi Cndeşte ca toţi ceilalţi
oa@eni cu o conştienţă nor@ală, cCt şi Gntr-o altă "tare de conştienţă, pe care, Gntr-un anu@it fel,o poate pro9oca după $unul "ău plac, Gn care el percepe ceea ce e>i"tă Gn lu@ea "pirituală a'erarhiei a treia, Gn 2urul "ău5 )@ul poate atunci "ă-şi a@intea"că ce a trăit Gn "tarea deconştienţă a clar9ederii, aşa cu@ Gn "tarea o$işnuită de conştienţă Gşi poate a@inti un 9i"= dar,@ai @ult decCt atCt, el poate nu nu@ai "ă-şi a@intea"că trăirile din "tarea de clar9edere, ci lepoate tran"pune Gn concepte şi idei o$işnuite5 +acă un a"e@enea clar9ă8ător, fiind Gn "tarea deconştienţă nor@ală, 9rea "ă ştie ce9a de"pre lu@ea "pirituală "au 9rea "ă po9e"tea"că de"preacea"tă lu@e, el tre$uie "ă-şi a@intea"că trăirile pe care le-a a9ut Gn "tarea de conştienţăclar9ă8ătoare5 Un clar9ă8ător care "e află pe acea"tă treaptă de de89oltare nu are cunoştinţădecCt de"pre entităţile pe care le-a@ de"cri" ca aparţinCnd 'erarhiei a treia şi de"cendentilorace"tora5 El nu ştie ni@ic de"pre fiinţe care "unt de un ran "uperior celor din 'erarhia a treia5
+acă 9rea "ă ştie @ai @ult, "ă ştie ce9a de"pre lu@ile care "unt @ai "u", el tre$uie "ă atină otreaptă de de89oltare şi @ai Gnaltă5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
cea"tă treaptă "uperioară "e do$Cndeşte continuCnd e>erciţiile pe care le-a@ de"cri" Gn lucrarea@ea Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? şi Gndeo"e$i acele e>erciţiicare "e referă la o$"er9area plantelor, a ani@alelor ş5a5@5d5 +acă o@ul ur@ea8ă ace"te e>erciţii,el 9a atine o treaptă "uperioară de clar9edere5 Ea con"tă Gn aceea că o@ul 9a a9ea nu nu@aidouă "tări alternati9e, o "tare nor@ală, o$işnuită de conştienţă şi o "tare de clar9edere, fapt
pentru care Gşi poate a@inti trăirile din "tarea de clar9edere Gn "tarea o$işnuită de conştienţă, ciel 9a putea, dacă a a2un" la acea"tă treaptă "uperioară de clar9edere, "ă perceapă direct, fiind Gn"tarea o$işnuită de conştienţă, chiar lu@ile "pirituale şi entităţile "pirituale, aşa cu@ pri9eşte cuochii fi8ici lucrurile din lu@ea e>terioară5 El poate atunci, ca "ă "pune@ aşa, "ă-şi introducăclar9ederea Gn "tarea "a nor@ală de conştienţă şi poate 9edea, dincolo de fiinţele care Gl Gncon2oară Gn lu@ea e>terioară, forţele şi entităţile "pirituale a"cun"e @ai adCnc, ca Gn "pateleunui 9ăl5
Se poate pune Gntre$area4 (e feno@ene au loc cCnd un clar9ă8ător a a2un" Gn "ituaţia nu nu@aide a-şi a@inti trăirile unei alte "tări de conştienţă, ci de a putea face e>perienţa clar9ederii direct Gn "tarea "a o$işnuită de conştienţă (Cnd un o@ "e ridică pCnă la pri@a treaptă de clar9edere,
el nu-şi poate utili8a Gn ace"t "cop decCt corpul a"tral, pentru a pătrunde cu pri9irea Gn lu@ea"pirituală5 (u alte cu9inte, pentru a pătrunde cu pri9irea Gn pri@a treaptă de clar9edere "efolo"eşte corpul a"tral= pentru treapta a doua de clar9dere, pe care a$ia acu@ o 9o@ de"crie,o@ul poate Gn9ăţa "ă "e folo"ea"că de corpul eteric5 (u a2utorul corpului eteric o@ul poate, fiind Gn "tarea de conştienţă o$işnuită, "ă pătrundă Gntr-o lu@e "pirituală5 +acă reuşeşte "ă "efolo"ea"că de corpul eteric ca de un in"tru@ent pentru o$ţinerea clar9ederii, el 9a reuşi treptat "ărecunoa"că Gn lu@ea "pirituală tot ce e"te leat de entităţile din 'erarhia a doua5
+ar o@ul nu tre$uie "ă "e oprea"că aici, "ă ră@Cnă doar la perceperea propriului corp eteric, ci,cCnd a2une la acea"tă a doua treaptă de clar9edere, el face o e>perienţă foarte e>actă5 *rinacea"tă e>perienţă el "e 9a "i@ţi ca şi cu@ ar ieşi din propria fiinţă, ca şi cu@ nu "-ar @ai "i@ţi
Gnchi" Gn propria "a piele5 +acă, de e>e@plu, "tă Gn faţa unei plante "au a unui ani@al "au chiar aunui alt o@, el "e 9a "i@ţi ca şi cu@ o parte din el Gn"uşi "-ar afla Gn cealaltă fiinţă= "e 9a "i@ţicufundat Gn cealaltă fiinţă5 6n "tarea de conştienţă nor@ală şi cCnd ne află@ pe pri@a treaptă declar9edere Gncă @ai pute@ "pune4 Eu "unt aici, fiinţa pe care o 9ăd e"te acolo5 *e a doua treaptăde clar9edere nu ne @ai pute@ e>pri@a aşa, ci 9o@ "pune4 colo unde e"te fiinţa pe care opercep, acolo "unt şi eu Gn"u@i5 Noi, oa@enii, "unte@ a"tfel orani8ati, GncCt corpul no"tru eteric"e Gntinde Gn toate direcţiile, ca nişte tentacule, şi ne a$"oar$e Gn entităţile Gn care propria noa"trăfiinţă "e cufundă chiar prin actul percepţiei5
E>i"tă Gn "tarea de conştienţă nor@ală, o$işnuită, un "enti@ent care ne poate da o idee de"pre9ieţuirea pe care un clar9ă8ător o are pe acea"ta a doua treaptă de clar9edere, nu@ai că ceea ce
trăieşte clar9ă8ătorul e"te infinit @ai inten" şi nu e doar un "enti@ent, ci el "e ridică pCnă la opercepţie directă, la Gnţeleere şi chiar la cufundare5 Senti@entul pe care Gl are conştienţanor@ală şi care "e a"ea@ănă cu trăirea clar9ă8ătorilor pe treapta a doua de clar9edere e"teco@pa"iunea, iu$irea5 +ar ce Gn"ea@nă cCnd, Gn 9iaţa o$işnuită, "i@ţi@ co@pa"iune şi iu$ire+acă Cndi@ @ai @ult a"upra e"enţei @ilei şi iu$irii X de"pre acea"ta a@ 9or$it ieri X, află@ căace"te "enti@ente ne conduc pCnă la eli$erarea de noi Gnşine şi pCnă la "tarea de a ne tran"pune Gntr-o altă fiinţă5 E"te un @inunat @i"ter al 9ieţii u@ane faptul de a fi capa$ili "ă "i@ţi@co@pa"iune, iu$ire5 i pute@ afir@a că nici una din @anife"tările o$işnuite ale conştienţeinor@ale, ale conştienţei din "tarea de 9ehe nu poate "ă con9ină @ai @ult pe o@ de di9initateae>i"tenţei, decCt faptul că el poate de89olta Gn "ine iu$ire şi @ilă5 (a fiinţă u@ană, ne trăi@ deo$icei propria e>i"tenţă Gnchişi Gn noi Gnşine "au trăi@ lu@ea percepCnd-o cu a2utorul "i@ţurilor
"au GnţeleCnd-o cu a2utorul raţiunii5 Nici o raţiune, nici un ochi nu poate pri9i Gn ini@a unui o@,nu poate pri9i Gntr-un "uflet u@an, căci, Gnchi" Gn cele @ai inti@e că@ări, celălalt "uflet Gşipă"trea8ă tot ce are Gn el Gn"uşi ca "uferinţă "au $ucurie5 3inunat, chiar @i"terio" ar tre$ui "ă-i
apară fiecărui o@ că "e poate cufunda Gn fiinţa celuilalt "uflet, Gn 9iaţa ace"tuia, cu $ucuriile şi"uferinţele lui5 i aşa cu@ noi pute@ "ă pătrunde@ Gn "tarea de conştienţă nor@ală, princo@pa"iune şi iu$ire, Gn "uferinţele şi $ucuriile celorlate fiinţe conştiente, clar9ă8ătorul a2un" la adoua treaptă de clar9edere "e deprinde "ă pătrundă nu nu@ai Gn tot ce are conştienţă şi poate"i@ţi "uferinţă "au $ucurii Gn @od o@ene"c "au a"e@ănător o@ului, ci Gn tot ce e"te 9iu5 Vă ro
"ă reţineti ce a@ "pu"4 Gn tot ce e"te 9iu5 (ăci pe acea"tă a doua treaptă de clar9edere o@ul Gn9aţă "ă "e cufunde nu@ai Gn ce e"te 9iu şi nu e"te Gncă apt "ă pătrundă şi Gn ce nu e"te 9iu,care pare @ort şi ne Gncon2oară ca @ineral5 +e acea"tă cufundare Gn ceea ce e"te 9iu "e leaă şi9ederea a ceea ce "e GntC@plă Gn interiorul fiinţei Gn cau8ă5 +acă a@ a2un" la acea"tă a douatreaptă de clar9edere, ne "i@ţi@ ca fiind noi Gnşine Gn interiorui fiinţelor 9ii, Gn9ăţă@ "ă trăi@ cuplantele, cu ani@alele, "ă trăi@ Gn ceilalţi oa@eni5 +ar nu nu@ai atCt5 6n9ăţă@ şi "ă cunoaşte@dincolo de ce e"te 9iu, lu@ea "pirituală "uperioară, lu@ea care e"te chiar a entitătilor din 'erarhiaa doua5 E"te nece"ar "ă clarifică@ ace"te noţiuni, căci ele pot apărea ca o teorie "eacă, dacă ne@ărini@ doar la o enu@erare a entităţilor care aparţin 'erarhiilor "pirituale5 )@ul Gşi poate faceo repre8entare e>actă a"upra a ceea ce "e GntC@plă şi acţionea8ă Gn "patele lu@ii "en"i$ile nu@aicCnd cunoaşte calea care conduce "pre o conştienţă clar9ă8ătoare5
+ore"c acu@ "ă trec la caracteri8area entitătilor din 'erarhia a doua, la fel cu@ a@ procedat şiieri, cCnd a@ de"cri" entităţile din 'erarhia a treia, pornind tot de la o@5 Spunea@ ieri căentităţile din 'erarhia a treia "e caracteri8ea8ă prin aceea că, "pre deo"e$ire de o@, care arepercepţia lu@ii Gncon2urătoare, ele au re9elaţia propriei lor fiinţe şi, Gn locul 9ieţii interioare pecare o are o@ul, au ceea ce nu@i@ u@plere cu "pirit5 (Cnd ne cufundă@ Gn fiinţa lor, con"tată@nu nu@ai că percepţia entităţilor din 'erarhia a doua e"te re9elaţia propriei fiinţe, dar că acea"tăre9elaţie e"te Gn"ăşi propria lor fiinţă, ce9a independent, "eparCndu-"e de propria lor entitate5 Nepute@ repre8enta acea"ta făcCnd o co@paraţie cu un @elc care Gşi "ecretă propria "a cochilie, pecare şi-o con"truieşte "inur5 (ochilia e"te alcătuită dintr-o "u$"tanţă care iniţial face parte dincorpul @elcului= @elcul Gşi "ecretă cochilia5 El pre8intă acu@, Gn afara propriei "ale fiinţe, pe care
o percepe@ cu pri9irea, şi ce9a pe care Gl eli@ină din "inea "a, care apoi e>i"tă Gn @od o$iecti9 şicare ră@Cne5 La fel "tau lucrurile cu fiinţa proprie, cu natura proprie a entităţilor din 'erarhia adoua5 ce"te entităţi nu-şi re9elea8ă nu@ai "inea lor, cu@ e ca8ul entităţilor din 'erarhia a treia,ci ele "epară acea"tă fiinţă din "inea lor, a"tfel GncCt ea ră@Cne ca o entitate independentă5
Lucrurile de9in @ai clare dacă ne repre8entă@, pe de o parte, o fiinţă din 'erarhia a treia, iar pede altă parte o fiinţă din 'erarhia a doua5 3ai GntCi ne Gndreptă@ pri9irea ocultă "pre fiinţa din'erarhia a treia5 Recunoaşte@ acea"tă fiinţă prin aceea că "inele "ău, interioritatea "a "ere9elea8ă "pre e>terior, iar re9elaţia "a e"te totodată şi repre8entarea "a= cCnd repre8entareainterioară, trăirea "a interioară "e @odifică, apare o altă re9elaţie5 şa cu@ acea"tă fiinţă Gşi@odifică Gn interior "tările şi trăirile, tot a"tfel "e @odifică Gn continuu re9elaţia e>terioară5 +acă
Gn"ă o$"er9ă@ o fiinţă din 'erarhia a doua cu pri9irea ocultă, lucrurile "tau cu totul altfel5 i Gnca8ul lor, pute@ "pune, de a"e@enea, că au percepţie, trăire interioară, dar ceea ce ace"teentităţi trăie"c Gn interioritatea lor "e de"prinde ca un fel de coa2ă, ca un fel de piele şi de9ine oentitate independentă5 'ar cCnd entitatea trece la o altă "tare interioară, cCnd are o altărepre8entare şi, deci, "e re9elea8ă Gntr-un alt @od, 9echea re9elaţie continuă "ă e>i"te, per"i"tă,şi nu di"pare, aşa cu@ "e GntC@plă cu re9elaţiile entităţilor din 'erarhia a treia5 "tfel, ceea ceapare Gn loc de re9elaţie, la entităţile 'erarhiei a doua, e"te un fel de autocreaţie, un fel de coa2ă"au piele5 ) creaţie a a@prentei propriului "ine, un fel de o$iecti9i8are a propriului chip, acea"tae"te ceea ce "e re@arcă la entităţile din 'erarhia a doua5 Ne pute@ pune apoi Gntre$area4 (eapare, la entităţile din a doua 'erarhie, Gn locul a ceea ce la entităţile din 'erarhia a treia a@nu@it u@plere cu "pirit *entru pri9irea ocultă apare clar că de fiecare dată cCnd "e "epară acea
i@aine o$iecti9i8ată a propriului "ine, ca un fel de coa2ă a "a şi care poartă pecetea proprieiidentităţi, Gn interioritatea entităţii "e produce, pur şi "i@plu, 9iaţă5 6ntotdeauna apariţia 9ieţiie"te ur@area unei a"tfel de creaţii-de-"ine-Gn"uşi5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
"tfel, la entităţile din 'erarhia a treia tre$uie "ă deo"e$i@ e>terioritatea Gn re9elaţia lor, şiinterioritatea Gn u@plerea cu "pirit= la entităţile din 'erarhia a doua tre$uie "ă deo"e$i@ partealor e>terioară ca o creaţie de "ine, o$iecti9ată Gn i@aini_, şi interioritatea lor ca eneratoare de9iaţă, ca şi cu@ un fluid ar cure Gn @od continuu din "inea "a, "eparCndu-"e "pre e>terior5 6nfelul ace"ta "e pre8intă pentru pri9irea ocultă ceea ce entităţile din a doua 'erarhie "ă9Crşe"c atCt
Gn interiorul lor, cCt şi Gn e>terior5 6n ti@p ce u@plerea cu "pirit a entitătilor din 'erarhia a treia Giapare pri9irii oculte, Gn i@aine, Gn i@ainaţiune, ca un fel de lu@ină "pirituală, acea curere a9ieţii, acea "ti@ulare a 9ieţii a entităţilor din 'erarhia a doua, "trCn" leată de acea "eparare "pree>terior, apare a"tfel GncCt percepţia ocultă produce i@pre"ia unor "unete "pirituale, ca o @u8icăa "ferelor5 Sunt ca nişte "onorităţi "pirituale, "pre deo"e$ire de lu@inile "pirituale care apar Gnca8ul entităţilor din 'erarhia a treia5
*ute@ deo"e$i şi Gn cadrul entităţilor 'erarhiei a doua @ai @ulte cateorii, aşa cu@ a@ făcut şi Gnca8ul entităţilor aparţinCnd 'erarhiei a treia5 +iferenţierea ace"tor cateorii "e face @ai reu,deoarece cu cCt urcă@ "pre ierarhiile aflate pe trepte din ce Gn ce @ai Gnalte identificarea ace"torentităţi de9ine @ai dificilă5 *e @ă"ură ce urcă@, tre$uie "ă ne for@ă@ o repre8entare de"pre tot
ce "e află la $a8a lu@ii Gncon2urătoare, Gn @ă"ura Gn care acea"ta are for@e5 şa cu@ a@ @ai"pu", pentru acea"tă a doua treaptă de clar9edere contea8ă nu@ai ce e"te 9iu, nu şi ceea ce neapare la pri@a 9edere lip"it de 9iaţă5 (eea ce "e are Gn 9edere e"te 9iul, iar ceea ce e"te 9iu e"te@ai GntCi fa"onat, for@at5 !or@e au plantele, for@e au ani@alele, for@ă are o@ul5 (Cnd pri9ireaclar9ă8ătoare, cu toate atri$utele "ale, pe care le-a@ arătat, "e Gndreaptă "pre tot ce are, Gn 2urulno"tru, Gn natură, o for@ă şi cCnd, făcCnd a$"tracţie de tot ce e"te leat de fiinţă, 9ede nu@aifor@a şi ia Gn con"iderare @ultitudinea de for@e e>i"tente la plante, la ani@ale şi la oa@eni,atunci pri9irea clar9ă8ătoare percepe din totalitatea entităţilor aparţinCnd 'erarhiei a doua peacelea pe care le nu@i@ Spirite ale for@ei "au E>u"iai5
+ar, la entităţile din natura Gncon2urătoare, pute@ "ă a9e@ Gn 9edere şi altce9a decCt for@a lor5
Noi şti@ că tot ce e"te 9iu Gşi "chi@$ă, Gntr-un anu@it @od, for@a Gn ti@p ce creşte5 +e cele @ai@ulte ori, acea"tă "chi@$are a for@ei, acea"tă @eta@orfo8ă ne i8$eşte, @ai ale" Gn lu@ea9eetală5 6ndreptCndu-ne pri9irea clar9ă8ătoare, aflată pe treapta a doua de de89oltare, a"upralu@ii 9eetale Gn creştere, 9ede@ cu@ planta Gşi alcătuieşte Gncetul cu Gncetul for@a, cu@ trecede la for@a rădăcinii la for@a frun8ei, la for@a florii, la for@a fructului5
Ne uită@ la ani@alul care creşte, la o@ul care creşte, pe "curt, a9e@ Gn 9edere nu nu@ai ofor@ă, aşa cu@ ne apare la un @o@ent dat, ci ur@ări@ de9enirea fiinţei 9ii5 +acă ne lă"ă@"ti@ulaţi de acea"tă per"pecti9ă pe care ne-o dă de9enirea unei fiinţe 9ii, cu alte cu9inte, de felul Gn care "e @odifică for@ele, cu@ "unt ele Gntr-o continuă @eta@orfo8ă 9ie, atunci Gn faţa pri9iriioculte aflate pe treapta a doua de de89oltare apare ceea ce nu@i@ cateoria Spiritelor @işcării
"au +na@i"5
Un rad şi @ai @are de dificultate Gl are conte@plarea celei de a treia cateorii de entităţi din'erarhia a doua5 6n ace"t "en", nu @ai e"te "uficientă doar o$"er9area for@elor şi @odificarea lor,ci tre$uie "ă "e o$"er9e ceea ce "e e>pri@ă Gn for@ă5 E>i"tă po"i$ilitatea "ă arătă@ cu@ "e poatepreăti o@ul pentru o a"e@enea o$"er9aţie5 +e"iur, nu e"te "uficientă o perfecţionare aconştienţei nor@ale, aşa cu@ a@ arătat, ci "unt nece"are şi celelalte e>erciţii care Gl a2ută pe o@"ă-şi for@e8e o pri9ire ocultă şi "ă a2ună la acea"tă o$"er9aţie5 El 9a tre$ui, deci, nu nu@ai "ă"e educe cu a2utorul conştienţei o$işnuite pentru a a2une la pri9irea ocultă, ci 9a fi nece"ar "ăpractice e>erciţii care "ă-l educe chiar cu a2utorul pri9irii oculte5 (onştienţa clar9ă8ătoare tre$uie"ă "e educe @ai GntCi Gn a recunoaşte cu@ Gşi e>pri@ă o@ul Gn for@a "a e>terioară interioritatea
"a5 şa cu@ a@ @ai "pu", conştienţa nor@ală poate face ace"t lucru, dar acea"ta nu ar fi ni@icaltce9a decCt o pre"upunere, o $ănuială a ceea ce "e află dincolo de e>pre"ia fiurii, a e"tului, afi8iono@iei o@ului5 (Cnd Gn"ă pri9irea unui clar9ă8ător care a e9oluat pCnă la treapta a doua de
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
clar9edere la"ă "ă acţione8e a"upra "a e"turile unui o@, e>pre"ia @i@ică, fi8iono@ia cui9atre8eşte Gn "ine i@pul"uri prin care "e poate educa Gn @od treptat pentru a o$"er9a entităţilecateoriei a treia din 'erarhia a doua5
+ar ace"t lucru nu "e poate GntC@pla X şi 9ă ro "ă daţi toată atenţia celor "pu"e acu@ X, dacă
ne @ărini@ "ă luă@ Gn con"iderare nu@ai e"turile, e>pre"iile de @i@ică "au fi8iono@ia o@ului5La ace"t ni9el nu "e cCştiă, propriu-8i", decCt puţin5 Reulile preătirii oculte Gn ace"t do@eniucer, şi acea"ta e"te foarte raţional, "ă "e treacă la renul 9eetal5 ni@alele pot fi oarecu@neli2ate, nu e"te deo"e$it de i@portant ce află@ de la ele, Gn "en"ul preătirii noa"tre5 E"te Gn"ăi@portant ca, după ce ne-a@ educat, Gn "en"ul de a prelua ca trăire interioară ceea ce o$ţine@prin clar9edere din @i@ică, din fi8iono@ia "au din e"turile unui o@, "ă ne Gndreptă@ atenţia"pre lu@ea plantelor, "ă ne de"ă9Crşi@ preătirea pe "ea@a lu@ii 9eetale5 6n ace"t do@eniu,o@ul $ine preătit Gn "en"ul clar9ederii 9a putea a9ea e>perienţe re@arca$ile, e% 9a puteare"i@ţi Gn @od profund deo"e$irea dintre o frun8ă care, "ă 8ice@, are o for@ă alunită FaH şi ofrun8ă care are altă for@ă F$H, "au Gntre o floare care creşte Gn "u" FcH şi o floare care "e de"chide Gn afară FdH5 ) lu@e Gntreaă de diferenţe apare Gn trăirile noa"tre, dacă ne Gndreptă@ pri9irea
ocultă "ituată pe treapta a doua de de89oltare "pre o floare de crin "au "pre o lalea, "au lă"ă@ "ăacţione8e a"upra noa"tră inflore"cenţa o9ă8ului, "au ur@ări@ tulpina or8ului "au a rCului5
Toate ace"tea de9in la fel de 9ii şi de răitoare ca şi fi8iono@ia unui o@5 i dacă ceea ce 9ede@la ace"te plante de9ine pentru noi la fel de răitor ca şi fi8iono@ia "au e"turile unui o@, dacă"i@ţi@ că o floare care "e de"chide Gn afară e"te ca o @Cnă a cărei pal@ă cu faţa interioară "e Gndreaptă Gn 2o" iar cu faţa e>terioară Gn "u", dacă apoi 9ede@ o floare care Gşi "trCne petalele"pre 9Crf, ca o @işcare a"e@ănătoare cu cea a @Cinilor care "e "trCn X dacă, deci, re"i@ţi@e"tul, fi8iono@ia lu@ii 9eetale, la care "e adauă şi culoarea, ca pe o fi8iono@ie, atunci "etre8eşte pri9irea ocultă interioară, percepţia ocultă şi Gnţeleerea ocultă şi "e a2une a"tfel la
cunoaşterea celei de a treia cateorii a entităţilor din 'erarhia a doua, pe care o nu@i@ Spirite ale Gnţelepciunii "au Kriotete"5 cea"tă denu@ire e"te alea"ă prin co@paraţie, pe $a8a faptului căatunci cCnd pri9i@ un o@ cu @i@ica "a, cu fi8iono@ia şi e"turile "ale 9ede@ ţCşnind, trăind Gnafară "piritul "ău, Gnţelepciunea "a5 La fel "i@ţi@ cu@ entităţi "pirituale ale 'erarhiei a douai@prenea8ă Gntreaa natură şi "e e>pri@ă Gn fi8iono@ia enerală, Gn e"tul eneral şi @i@icaenerală ale naturii5 E"te o Gnţelepciune care cure plină de 9iaţă prin toate fiinţele şi prin toaterenurile naturii, şi nu e"te nu@ai o Gnţelepciune enerală, ci ea "e diferenţia8ă continuu şi "eo$iecti9i8ea8ă Gntr-o @ulţi@e de alte entităţi "pirituale, Gntr-o @ulţi@e de Spirite ale Gnţelepciunii5(Cnd conştienţa ocultă "e ridică pCnă la ace"te entităţi, "-a atin" treapta cea @ai Gnaltă deentităţi "pirituale la care "e poate a2une Gn ace"t @od5
şa cu@ a@ "pu" că entităţile din 'erarhia a treia, 6neri, rhanheli şi Spirite ale ti@puluiFrchaiH, au de"cendenţi, entităţi "eparate, de"prin"e din ace"tea, la fel ă"i@ şi de"cendenţi aientităţilor din 'erarhia a doua5 6n decur"ul ti@pului, de"cendenţii "-au de"prin" şi "eparat, Gn @od
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
a"e@ănător cu de"cendenţii 'erarhiei a treia, şi din entităţile 'erarhiei a doua "-au de"prin" alteentităţi, care repre8intă apoi o cateorie inferioară= şi "unt tri@i"e 2o", Gn renurile naturii ca şiSpiritele naturii de"cendente din entităţile 'erarhiei a treia5 ceşti de"cendenţi "unt un fel de@aiştri şi contra@aiştri Gn @ic, Gn renurile naturii, şi repre8intă aici ceea ce Gn oculti"@ nu@i@"uflete-rup ale plantelor, ale ani@alelor, "uflete-rup Gn entităţile indi9iduale5 "tfel, pri9irea
ocultă a2un"ă pe treapta a doua de de89oltare află Gn fiinţele care aparţin de renurile 9eetal şiani@al ace"te entităţi "pirituale care nu "unt, ca Gn ca8ul o@ului, "pirite indi9iduale Gn diferiteleper"onalităţi u@ane, ci ă"i@ rupe de ani@ale şi de plante care au for@e a"e@ănătoare şi "untani@ate de o entitate "pirituală co@ună5 (u alte cu9inte, ă"i@ for@a leilor, for@a tirilor, altefor@e Gn"ufleţite ani@ate de o entitate co@ună5 ce"te e"enţe "ufleteşti co@une le nu@i@"uflete-rup şi "unt de"cendenţi de"prinşi din entităţile 'erarhiei a doua, după cu@ Spiriteleele@entare ale naturii "unt de"cendenţi ai entităţilor din 'erarhia a treia5
*ătrunde@ Gn felul ace"ta, de 2o" Gn "u", Gn lu@ile "uperioare şi, cCnd cuprinde@ cu pri9ireaele@entele care "unt i@portante pentru toate entităţile din renurile 9eetal, ani@al şi u@an,ă"i@ că Gn ace"te ele@ente, Gn "olide, Gn lichide, Gn for@aţiunile a8oa"e do@ne"c Spiritele
naturii, care "unt de"cendenţi ai entităţilor din 'erarhia a treia5 +acă de la ele@entele pă@Cnt,apă, aer ne ridică@ la ceea ce cu a2utorul ace"tor ele@ente trăieşte Gn renurile naturii, ă"i@entităţi "pirituale care pătrund şi Gn"ufleţe"c fiinţele din renurile naturale şi for@ea8ă "ufletele-rup, care, aşa cu@ a@ 9ă8ut, "unt entităţi "pirituale de"prin"e din entităţile care aparţin'erarhiei a doua5
*uteţi 9edea din toate ace"tea că nu@ai pentru pri9irea ocultă e9oluată pCnă la treapta a doua"unt percepti$ile ace"te entităţi pe care le denu@i@ "uflete-rup5 Nu@ai acel o@ de89oltat Gnplan ocult care-şi poate preluni fiinţa propriului "ău corp eteric ca nişte tentacule poate "ăcunoa"că entităţile din 'erarhia a doua şi de"cendenţii ace"tora, "ufletele-rup care ani@ădiferitele renuri ale naturii5 E"te Gncă şi @ai reu "ă urcă@ la entităţile pri@ei 'erarhii, şi pCnă la
entităţile care, ca de"cendenţi ale ace"tora, acţionea8ă de a"e@enea Gn renurile naturii5 +arde"pre ace"tea 9o@ 9or$i Gn conferinţa de @Cine5
VIII& PRI$A IERAR"IE I TRINITATEA DIVIN%Ș
el"infor", : aprilie %&%/
@ Gnaintat Gn e>punerile noa"tre pCnă la ceea ce nu@i@ 'erarhia a doua de entităţi "pirituale şi Gn conferinţa de ieri a@ făcut o pre8entare a felului Gn care "ufletul unui o@ tre$uie "ă "eco@porte dacă 9rea "ă pătrundă Gn e"enţa 'erarhiei a doua5 Un dru@ Gncă şi @ai reu duce "preun do@eniu @ult @ai Gnalt de entităţi "pirituale, "pre acele entităţi care aparţin pri@ei 'erarhii,cea @ai Gnaltă, care ne e"te acce"i$ilă X @ai "u", o@ul nu are acce"5 S-a "co" Gn e9idenţă faptulcă printr-o inten"ificare a acelor trăiri pe care le a9e@ Gn 9iaţa o$işnuită, cu@ ar fi @ila şi iu$irea,prin faptul că ace"te trăiri "ufleteşti "unt a@plificate pCnă la ni9elul de89oltării oculte, fiinţanoa"tră proprie "e re9ar"ă, oarecu@ din "ine, "e ră"pCndeşte Gn afară şi "e cufundă Gn entităţilepe care 9rea "ă le conte@ple5 Vă ro "ă Gnţeleeţi că ceea ce caracteri8ea8ă acea"tă cufundarecon"tă Gn aceea că Gn"ăşi fiinţa noa"tră "e e>tinde ca nişte tentacule şi "e ră"pCndeşte Gn alte
entităţi5 +ar noi ră@Cne@ Gn ace"t ti@p lCnă acele entităţi "trăine cu propria noa"tră conştienţă,continuă@ "ă e>i"tă@ cu 9iaţa noa"tră lăuntrică, nu ne pierde@5 cea"ta e"te caracteri"ticatreptei a doua de clar9edere, de"pre care a@ 9or$it5 ti@ că pe acea"tă a doua treaptă de
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
clar9edere, Gn fiecare clipă Gn care ne "i@ţi@ uniţi cu celelalte entităţi, noi Gncă a9e@ propriaidentitate, e>i"tCnd oarecu@ alături de celelalte fiinţe5 Nu@ai că şi cea @ai @ică ur@ă de trăireeoi"tă tre$uie "ă di"pară, dacă dori@ "ă a2une@ la ni9elul treptei a treia de clar9edere5
La ace"t ni9el, e"te nece"ar "ă pierde@ cu totul "enti@entul că a@ e>i"ta Gntr-un punct oarecare
din Uni9er" ca fiinţă aparte5 Tre$uie nu nu@ai "ă ne re9ăr"ă@ Gn entităţi "trăine şi "ă "tă@ alăturide ace"tea cu propria noa"tră trăire, ci "ă "i@ţi@ că entităţile "trăine "unt Gn"ăşi "inea noa"tră=tre$uie "ă pierde@ "enti@entul şi "en8aţia că a@ "ta lCnă entităţi "trăine5 +acă ne cufundă@, Gnfelul ace"ta, Gn alte entităţi, 9o@ reuşi "ă ne conte@plă@ pe noi Gnşine, aşa cu@ era@ @ai Gnainte, Gn 9iaţa o$işnuită, dar ca o entitate "trăină5 (u alte cu9inte, a2unşi la treapta a treia declar9edere, ne cufundă@, de e>e@plu, Gntr-o fiinţă oarecare din renurile naturii şi atunci nu 9o@pri9i din noi "pre acea fiinţă, nu ne cufundă@ Gn ea, aşa cu@ "e GntC@plă pe treapta a doua declar9edere, ci ne con"ideră@ una cu acea fiinţă şi pri9i@ din"pre ea "pre noi Gnşine5 şa cu@ altădată pri9ea@ o fiinţă "trăină din afara noa"tră acu@, pe a treia treaptă de clar9edere, pri9i@ dinacea"tă fiinţă "trăină "pre noi Gnşine ca "pre o fiinţă "trăină5 cea"ta e"te diferenţa Gntre treapta atreia şi treapta a doua de clar9edere5 $ia cCnd atine@ ace"t ni9el reuşi@ "ă percepe@, Gn afara
entităţilor de2a pre8entate din 'erarhiile a doua şi a treia, şi alte entităţi Gn a@$ianţa noa"tră"pirituală5
Entităţile "pirituale pe care le percepe@ acu@ "unt de a"e@enea G@părţite Gn trei cateorii5 *ri@acateorie o percepe@ de preferinţă cCnd, aşa cu@ a@ arătat, ne cufundă@ Gn fiinţa altor oa@eni"au Gn fiinţa unor ani@ale "uperioare şi ne educă@ prin acea"ta5 Nu ceea ce percepe@ Gn alţioa@eni "au Gn ani@alele "uperioare e"te e"enţial, ci faptul că prin acea"ta ne for@ă@, şipercepe@ dincolo de ele "pirite care aparţin unei cateorii din pri@a 'erarhie4 Spiritele 9oinţei"au cu@ "e "pune Gn e"oteri"@ul occidental Tronurile5 *ercepe@ acu@ entităţi pe care nu lepute@ caracteri8a altfel decCt "punCnd că ele nu "unt făcute din carne şi "Cne, nici din lu@ină"au din aer, ci "unt for@ate din ceea ce nu pute@ percepe decCt Gn noi Gnşine, cCnd de9eni@
conştienti că a9e@ o 9oinţă5 6n ceea ce pri9eşte "u$"tanţa lor cea @ai de 2o", ele "unt alcătuitenu@ai din 9oinţă5
(Cnd e9oluă@, aşa cu@ a@ arătat, cufundCndu-ne cu pri9irea ocultă şi Gn ani@ale inferioare şi Gn9iaţa lor "au cCnd ne cufundă@ chiar şi Gn 9iaţa plantelor, dar nu ca "ă le caracteri8ă@, aşa cu@a@ făcut ieri, prin e"turi, prin @i@ică, ci cCnd de9eni@ una cu plantele şi din ele ne pri9i@ penoi Gnşine, ei $ine, da, atunci a@ a2un" la o e>perienţă, la o trăire care nu "e poate co@para cuni@ic cuno"cut Gn lu@ea pe care o 9ede@ Gn @od o$işnuit Gn 2urul no"tru5 *ute@ cel @ult "ăreali8ă@ o co@paraţie cu proprietăţile ace"tor entităţi care aparţin cateoriei a doua din pri@a'erarhie, o po"i$ilitate de a le de"crie, dacă lă"ă@ "ă acţione8e a"upra "enti@entelor noa"tre,a"upra "ufletului no"tru acel ce9a la care a2un unii oa@eni "erioşi şi de@ni, care au "tră$ătut un
dru@ lun Gn 9iaţa lor pentru a acu@ula Gnţelepciune, care după @ulţi ani de trăire inten"ă auacu@ulat atCta Gnţelepciune, GncCt pute@ "pune4 (Cnd a"e@enea oa@eni ro"te"c o 2udecată, nune 9or$eşte o 9oinţă per"onală, ci ne 9or$eşte Gn"ăşi 9iaţa care "-a acu@ulat, prin ani, prindecenii, Gn aceşti oa@eni, fapt datorită căruia ei au de9enit Gntr-un anu@it @od i@per"onali5)a@eni care fac a"upra noa"tră i@pre"ia că Gnţelepciunea lor acţionea8ă Gn @od i@per"onal, că Gnţelepciunea lor apare ca floarea şi fructul unei 9ieţi @ature e9ocă Gn noi un "enti@enta"e@ănător cu ceea ce acţionea8ă a"upra noa"tră din a@$ianţa noa"tră "pirituală, cCnd ne-a@ridicat la acea treaptă de clar9edere de"pre care 9a fi 9or$a Gn continuare5 cea"tă cateorie deentităţi "e nu@eşte, Gn ter@enii e"oteri"@ului occidental, eru9i@i5 E"te e>traordinar de reu "ăcaracteri8ă@ entităţile din ace"te cateorii "uperioare, căci cu cCt urcă@ @ai "u" cu atCt de9ine@ai i@po"i$il "ă ă"i@ Gn 9iaţa o$işnuită calităţi care "ă "e co@pare cu @ăreţia şi "u$li@ul
entităţilor ace"tor 'erarhii5 Spiritele 9oinţei, care "unt cateoria cea @ai de 2o" a pri@ei 'erarhii,le pute@ caracteri8a prin aceea că ne pute@ face o idee clară de"pre ce e"te 9oinţa, 9oinţa fiind"u$"tanţa cea @ai de 2o" din care "unt alcătuite ace"te entităţi5 +ar dacă ne-a@ referi nu@ai la
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
9oinţa aşa cu@ apare ea la oa@eni "au la ani@ale Gn 9iaţa nor@ală, dacă a@ a9ea Gn 9edere doar"enti@entele şi Cndurile o$işnuite ale oa@enilor, ar fi i@po"i$il "ă caracteri8ă@ entităţile din adoua cateorie a pri@ei 'erarhii prin ceea ce repre8intă la o@ Cndirea, "i@ţirea şi 9oinţa5 6nace"t do@eniu tre$uie "ă ne referi@ nu@ai la acei oa@eni cu totul deo"e$iţi care au adunat Gn ei, Gn cur"ul 9ieţii, Gn "ufletul lor, Gn felul Gn care a@ arătat de2a, e>traordinara putere a Gnţelepciunii5
+acă reuşi@ "ă "i@ţi@ acea"tă Gnţelepciune, atunci percepe@ şi ce9a a"e@ănător cu ceea ce"i@te un oculti"t cCnd "e află Gn faţa acelor entităţi pe care le nu@i@ eru9i@i5 E"te 9or$a de o Gnţelepciune care nu "-a adunat Gn cur"ul unor decenii, ca Gnţelepciunea care "e @anife"tă la aceioa@eni deo"e$iţi, ci Gn @ii şi @ilioane de ani din e9oluţia lu@ii şi care "e re9ar"ă către noi cu oforţă e>traordinară din entităţile pe care le nu@i@ eru9i@i5
i @ai reu de caracteri8at "unt entităţile din pri@a cateorie, cea @ai Gnaltă, a pri@ei 'erarhii şipe care le nu@i@ Serafi@i5 r fi po"i$il "ă ne face@ o oarecare idee de"pre i@pre"ia pe careSerafi@ii o fac a"upra pri9irii oculte nu@ai dacă 9o@ lua din 9iaţă ur@ătoarea co@paraţie5 Luă@ca8ul unui o@ care ti@p de decenii a acu@ulat trăiri "ufleteşti care l-au condu" la o Gnţelepciunecopleşitoare şi ne Gnchipui@ că un a"e@enea Gnţelept 9or$eşte Gn $a8a propriei "ale Gnţelepciuni
i@per"onale5 !iinţa "a e"te "tră$ătută de un foc interior atCt de @are GncCt el nu tre$uie "ă ne"pună ni@ic, ci e"te "uficient doar "ă "e aşe8e Gn faţa noa"tră ca "ă 9ede@ că Gnţelepciunea 9ieţiipe care i-a dat-o deceniile "-a aşternut Gn pri9irea "a, a"tfel GncCt acea"tă pri9ire poate po9e"tide"pre "uferinţele şi e>perienţele de decenii, iar noi a9e@ i@pre"ia că acea"tă pri9ire e"te totatCt de răitoare ca Gn"ăşi lu@ea Gn care trăi@5 +acă ne repre8entă@ o a"e@enea pri9ire "au căun a"tfel de Gnţelept a reuşit "ă a2ună pCnă acolo, GncCt nu ne "pune doar cu9inte, ci prin "unetulşi prin coloratura "pecifică a 9or$elor "ale dă e>pre"ie unor $oate e>perienţe de 9iaţă, iar noiau8i@ ce9a ca un "u$ton Gn ceea ce el e>pri@ă, deoarece o "pune cu un anu@it (u@, iar dinace"t (u@ noi "urprinde@ o lu@e de e>perienţe de 9iaţă, o$ţine@ un "enti@ent ca cel pe care Glare un oculti"t cCnd urcă pCnă la Serafi@i5 )$ţine@ o repre8entare de"pre i@pre"ia pe care o areoculti"tul e>peri@entat atunci cCnd "e ridică "pre entităţile pe care le nu@i@ Serafi@i,
caracteri8Cnd-o prin co@paraţie ca ace"tea4 ca o pri9ire @aturi8ată prin 9iaţă şi prin decenii dee>perienţă "au ca o fra8ă for@ulată a"tfel GncCt nu au8i@ nu@ai Cnduri, ci Gn ti@p ce e"te ro"tită"e e>pri@ă un lucru cucerit prin "uferinţă şi e>perienţe de 9iaţă, care a trecut prin $ătălii şi Gncercări, pătrun8Cnd Gn ini@ă= dacă au8i@ toate ace"tea printr-un "u$ton, atunci a@ o$ţinutrepre8entarea a@intită5
RecapitulCnd, a@ putea caracteri8a entităţile din 'erarhia a treia, a"tfel4 (eea ce la o@ e"terepre8entare, la ace"te entităţi e"te re9elaţia "inelui propriu= ceea ce la o@ e"te 9iaţă lăuntrică şiconştienţă Gn "tare de 9ehe, la ace"te entităţi e"te u@plere cu "pirit5 Entităţile din 'erarhia adoua le pute@ caracteri8a a"tfel4 (eea ce la entităţile 'erarhiei a treia e"te re9elaţia "inelui, la'erarhia a doua e"te reali8are a "inelui, creaţie a propriei fiinţe, pecete a propriei fiinţe, iar ceea
ce la entităţile 'erarhiei a treia e"te G@plinire "pirituală, la entităţile 'erarhiei a doua e"tedeclanşarea 9ieţii, care duce la o de"prindere, la o autoo$iecti9i8are5 6n "fCrşit, ceea ce laentităţile 'erarhiei a doua e"te autocreatie "e pre8intă la fel şi la entităţile pri@ei 'erarhii, cCnd leconte@plă@ cu pri9irea ocultă, dar e"te o diferenţă care con"tă @ai ale" Gn aceea că ceea ceentităţile 'erarhiei a doua o$iecti9i8ea8ă, ceea ce creea8ă din propria lor "u$"tanţă e>i"tă atCtati@p cCt ace"te entităţi ră@Cn leate de creaţia lor5 +eci tre$uie "ă reţineţi că entităţile din'erarhia a doua pot a9ea un fel de copie a lor, o reproducere care ră@Cne Gn"ă leată de ele, nu"e poate de"prinde, nu e>i"tă Gn @od independent5 cea"tă copie ră@Cne leată de entitatea carea produ"-o5 6n ca8ul entităţilor din 'erarhia GntCi, Gn"ă, "ituaţia e"te diferită, ele "e o$iecti9i8ea8ă,reproduc propria lor fiinţă, care "e de"prinde, ca o coa2ă, care e"te Gn"ă o copie fidelă a fiinţeiproprii5 Ea "e de"prinde de entitatea-@a@ă şi ră@Cne de "ine "tătătoare Gn lu@e, chiar după ce
"-a de"prin"5 Entităţile din pri@a 'erarhie nu-şi poartă creaţia leată de ele, iar acea"ta continuă"ă e>i"te chiar după ce "-a de"prin"5 ce"ta e"te un rad "uperior de o$iecti9i8are, @ai perfectdecCt cel e>i"tent la entităţile din 'erarhia a doua5 (Cnd o fiinţă din 'erarhia a doua creea8ă, ea
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
tre$uie "ă ră@Cnă leată de fiinţa creată, pentru ca acea"ta "ă nu "e di"truă5 !iinţa creată ar@uri, "-ar de"co@pune, dacă entităţile-@a@ă nu ar ră@Cne leate de creaţia lor5 !iinţa creatăare o identitate o$iecti9ă, independentă, dar nu@ai atCta ti@p cCt ră@Cne leată de creatorul"ău5 6n ca8ul entităţilor din pri@a 'erarhie, entitatea care "e "epară de entitatea-@a@ă ră@Cne Gn continuare ce9a independent şi o$iecti9, chiar şi după ce "-a de"prin" de entitatea care a creat-
o5
şadar, recapitulă@, la 'erarhia a treia ă"i@ re9elaţie şi u@plere cu "pirit, la 'erarhia a douacreaţie de "ine şi efer9e"cenţa de 9iaţă5 La pri@a 'erarhie, co@pu"ă din Tronuri, eru9i@i şiSerafi@i, făptura creată "e "epară, e>i"tă "eparat, şi a9e@, deci, Gn loc de creaţie de "ine, ocreaţie co"@ică5 (eea ce "e de"prinde din entităţile pri@ei 'erarhii de9ine o lu@e di"tinctă5 E"te olu@e atCt de independentă, GncCt pre8intă feno@ene şi fapte chiar după ce entităţile creatoare,entităţile-@a@ă, nu @ai "unt pre8ente5
cu@ ne pute@ pune ur@ătoarea Gntre$are4 (are e"te 9iaţa proprie a entităţilor pri@ei 'erarhiicea"tă 9iaţă "e percepe pe "ine Gn"ăşi Gn ti@p ce la"ă "ă apară din "u$"tanţa proprie fiinţe
o$iecti9e, independente, "eparCndu-"e totodată de entitatea creatoare5 ctul de creaţie a unorentităţi independente repre8intă pentru entităţile din pri@a 'erarhie "tarea lor nor@ală deconştienţă interioară, trăirea lor interioară5 *ute@ "pune că ele pri9e"c la ceea ce creea8ă şide9ine lu@e= nu e"te o conte@plare Gn "ine, ci o conte@plare creatoare de lu@i şi acea"ta e"te Gn"ăşi natura e"enţei lor5 Viaţa lor interioară, inti@ă e"te o creare de alte fiinţe5 crea alte fiinţe,a trăi Gn alte fiinţe, acea"ta e"te trăirea interioară a entităţilor din pri@a 'erarhie5 (rearea lu@iie"te 9iaţa lor e>terioară, crearea de fiinţe X 9iaţa lor interioară5
@ atra" atenţia, Gn decur"ul conferinţelor ţinute 8ilele ace"tea, a"upra faptului că entităţilefiecărei 'erarhii au de"cendenţi, entităţi care "e de"prind şi co$oară Gn renurile naturii şi a@arătat, Gn ace"t "en", că de"cendenţii 'erarhiei a treia "unt "piritele ele@entare ale naturii iar
de"cendenţii 'erarhiei a doua "unt "uflete-rup ale plantelor şi ale ani@alelor5 i entităţile pri@ei'erarhii au de"cendenţi care "e de"prind, şi 9-a@ de"cri" de2a, dintr-o altă per"pecti9ă, ace"teentităţi care de"cind din pri@a 'erarhie5 V-a@ 9or$it chiar Gn pri@ele e>puneri de"pre ace"teentităţi, cCnd a@ urcat pCnă la aşa-nu@itele Spirite ale perioadelor de re9oluţie, "pirite careordonea8ă şi diri2ea8ă tot ce "e petrece Gn @od rit@ic şi "e repetă Gn renurile naturi5 Entităţilepri@ei 'erarhii creea8ă şi de"prind din propria lor fiinţă ace"te entităţi care ordonea8ă, dee>e@plu, alternanţa iarnă-9ară, pentru ca, Gn felul ace"ta, plantele "ă Gncolţea"că, "ă crea"că şiapoi "ă "e 9eşte2ea"că= ordonea8ă apoi curerea rit@ică prin care ani@alele dintr-o anu@ită"pecie "ă ai$ă un @od de 9iaţă $ine deter@inat, Gn care "ă "e de89olte de la naştere pCnă la@oarte5 i Gn eneral, tot ce Gn renurile naturii are un caracter de rit@icitate şi de repetare, cu@ar fi 8iua şi noaptea, "au "chi@$area ti@pului, Gn cele patru anoti@puri, tot ce e"te rit@icitate, tot
ce "e $a8ea8ă pe GntC@plări care "e repetă, totul e"te relat, la Spiritele perioadelor de re9oluţie,de de"cendenţii entităţilor din pri@a 'erarhie5 @ putea caracteri8a ace"te "pirite din per"pecti9a Gn care ne-a@ pla"at acu@ cCte9a 8ile, iar acu@ le pute@ caracteri8a Gn funcţie de propria lororiine, de de"cendenţa lor, aşa cu@ a@ făcut a"tă8i5 Să re8u@ă@ e"enţa celor trei 'erarhii, dupăcu@ ur@ea8ă4
(reaţie co"@ică*R'3 'ERR'E(reaţie de fiinţe Spirite ale perioadelor de re9oluţie
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
(reaţie de "ine'ERR' +)UE>perienţă de 9iaţă Suflete-rup
Re9elaţie proprie
'ERR' TRE'
U@plere cu "pirit Spirite ele@entare ale naturii
+acă 9re@ "ă păşi@ @ai departe Gn a$ordarea te@ei ce ni "-a propu", 9a tre$ui "ă nefa@iliari8ă@ cu repre8entări la care pri9irea unui oculti"t a2une treptat, fa@iliari8are care pentru Gnceput e"te ce9a @ai reu de atin"5 "tă8i 9o@ aduce totuşi Gn faţa "ufletelor du@nea9o"trăace"te repre8entări şi prin acea"ta a9e@ po"i$ilitatea ca Gn ur@ătoarele conferinţe, cCnd 9a tre$ui"ă ne treacă prin faţa pri9irii Gn Gntrei@e 9iaţa şi entitatea renurilor naturii şi ale corpurilorcereşti, "ă ne o$işnui@ din ce Gn ce @ai @ult cu @odul Gn care entităţile pre8entate "unt leate derenurile naturii şi de corpurile cereşti5 6n felul ace"ta 9o@ putea o$ţine repre8entări din ce Gn ce@ai preci"e5
(Cnd 9or$i@ de"pre o@, o face@ Gn aşa fel GncCt ace"ta "ă fie caracteri8at după felul Gn care "epre8intă pentru pri9irea ocultă5 Se poate ur@ări acea"ta Gn "crieri teo"ofice cu@ ar fi, dee>e@plu, lucrările @eleTeosofie şi tiin a ocultăȘ ț 5 (Cnd conte@plă@ o@ul cu pri9irea ocultă,"pune@4 (eea ce e"te percepti$il Gn pri@ul rCnd la o@, cCnd Gl pri9i@ cu ochii şi "i@ţurile fi8ice,e"te corpul fi8ic5 Vo@ con"idera corpul fi8ic ca fiind pri@ul ele@ent con"tituti9 al o@ului5 l doileaele@ent e"te ce9a de natură "upra"en"i$ilă, ce nu e"te 9i8i$il pentru conştienţa nor@ală4 corpuleteric5 l treilea ele@ent pe care-l luă@ Gn con"iderare e"te corpul a"tral5 +acă a9e@ ace"te trei@ădulare deţine@ apro>i@ati9 i@ainea Gn9elişurilor o@ului5 Trece@ apoi la @ădularele"uperioare5 Ele "unt de natură "ufletea"că= "unt percepute Gn 9iaţa o$işnuită ca 9iaţă "ufletea"că,interioară5 şa cu@ 9or$i@ de"pre un Gn9eliş e>terior triplu, pute@ 9or$i şi de"pre un "uflettriplu, "ufletul "en8aţiei, "ufletul raţiunii "au al "i@ţirii şi "ufletul conştienţei5 Toate ace"te
@ădulare care co@pun natura u@ană, de la corpul fi8ic pCnă "u" la "ufletul conştienţei, e>i"tă Gnpre8ent la fiecare o@5 *ătrunde@ apoi "pre ur@ătorul @ădular, pe care Gl nu@i@ "inea "pirituală"au, aşa cu@ @ulţi dintre auditori "unt o$işnuiţi, 3ana"5 Ur@ătorul @ădular "e 9a for@a la o@a$ia Gn 9iitor= Gl nu@i@ "piritul 9ieţii "au .udhi5 3ai e"te apoi un ulti@ @ădular, denu@it )@ul-Spirit "au t@a, care e"te natura cea @ai inti@ă a o@ului şi care, Gn pre8ent, pentru conştienţanoa"tră actuală, e"te Gncă Gn "tare latentă şi a$ia Gn e9oluţia 9iitoare a *ă@Cntului "e 9a arăta căe"te de fapt punctul central al conştienţei5 ce"te @ădulare ale naturii u@ane au toate uncaracter unitar, pute@ "pune că repre8intă unităţi5 6ntr-un anu@it fel, corpul fi8ic repre8intă ounitate, corpul eteric, de a"e@enea, e"te o unitate şi la fel şi celelalte @ădulare ale naturiiu@ane5 )@ul Gn Gntreul lui e"te o unitate care con"tă Gn reunirea tuturor @ădularelor şi Gninfluenţa pe care o e>ercită unele a"upra celorlalte5
(a "ă @ere@ @ai departe cu e>punerea noa"tră, tre$uie "ă 9ă i@ainaţi că e>i"tă entităţi"ituate dea"upra o@ului, la un ni9el atCt de Gnalt faţă de natura ace"tuia, GncCt nu "unt alcătuitedin @ădulare pe care le-a@ nu@it corp fi8ic, corp eteric ş5a5@5d5, iar @ădularele lor con"tituti9e"unt la rCndul lor tot entităţi5 +acă nu pute@ con"idera fiecare @ădular al o@ului ca o entitatedi"tinctă, ci nu@ai ca un @ădular con"tituti9 unitar, urcCnd "pre acele entităţi care nu au un corpfi8ic ca parte con"tituti9ă a lor, 9o@ con"tata că ceea ce la o@ e"te corp fi8ic la ace"te Gnalteentităţi a@ nu@it Gn e>punerile noa"tre Spirite ale for@ei5 (Cnd "pune@4 E>i"tă o entitate de ocateorie "uperioară care nu are, ca o@ul, un corp fi8ic ca parte a "a, ci are ca @ădularcon"tituti9 chiar o entitate, un "pirit al for@ei, a9e@ Gn faţa noa"tră repre8entarea unei entităţipe care nu a@ a2un" Gncă "ă o caracteri8ă@, dar de"pre care 9o@ 9or$i acu@5 +acă 9re@ "ă o
de"crie@, "ă o caracteri8ă@, 9a tre$ui "ă ne folo"i@ tot de repre8entări, aşa cu@ a@ făcut şipCnă acu@5
Spunea@ că e"te reu "ă a2une@ la ace"te repre8entări, dar 9o@ putea, printr-o analoie, "ăne ridică@ la a"e@enea repre8entări de care a9e@ ne9oie acu@5 *ri9iţi cu atenţie un "tup "au un@uşuroi de furnici şi o$"er9aţi fiecare 9ietate Gn parte, fiecare al$ină din "tup şi re@arcaţi că"tupul are un "pirit co@unitar, for@ea8ă o reală entitate colecti9ă şi că fiecare al$ină e"te o partecon"tituti9ă a ace"tui "pirit co@unitar, aşa cu@ şi du@nea9oa"tră a9eţi o parte din
du@nea9oa"tră Gn fiecare din @ădularele propriei fiinţe5 9eţi aici o analoie "e@nificati9ă pentruacele entităţi şi @ai Gnalte decCt entităţile de"pre care a@ 9or$it pCnă acu@, entităţi care au ca@ădular con"tituti9 nu ce9a ce a@ nu@it corp fi8ic la o@, ci ce9a ce tre$uie "ă defini@ ca fiind el Gn"uşi o entitate, ca fiind "pirite ale for@ei5 şa cu@ o@ul trăieşte Gn corpul "ău fi8ic, la fel trăie"eacele entităţi care "unt de o a"e@enea @ăreţie, GncCt au ca cel @ai inferior @ădular al lor Spiriteale for@ei, "au, dacă doriţi, un Spirit al for@ei5 poi, oa@enii au corpul eteric, iar ace"te entităţiau ca al doilea @ădular Spirite ale @işcării= Gn locul corpului a"tral al o@ului, au Spirite ale Gnţelepciunii Gn locul a ceea ce noi oa@enii a9e@ ca "uflet al "en8aţiei, ace"te entităţi au ca alpatrulea @ădular Tronurile "au Spiritele 9oinţei, ca al cincilea ele@ent au eru9i@ii, iar ca alşa"elea ele@ent, aşa cu@ noi a9e@ "ufletul conştienţei, Serafi@ii5 i aşa cu@ noi nă8ui@ şipri9i@ Gn "u" "pre ceea ce a$ia Gntr-un 9iitor Gndepărtat ni "e 9a dărui Gn @od treptat, la fel
pri9e"c ace"te entităţi "pre ce9a ce depăşeşte fiinţa 'erarhiilor5 şa cu@ noi 9or$i@ de"pre3ana", .udhi, t@a "au de"pre Sinea "pirituală, Spiritul 9ieţii, )@ul-Spirit, la fel pri9eşte acea"tăentitate, din ele@entul "ău de natură "erafi@ică, aşa cu@ noi o face@ din "ufletul conştienţei,"pre o "piritualitate pri@ordială5 $ia a"tfel au ace"te entităţi ce9a a"e@ănător cu ceea cecon"ideră@ a fi 9iaţa noa"tră lăuntrică, "pirituală5 E"te neGnchipuit de reu "ă ne pute@ face orepre8entare de"pre ceea ce e>i"tă acolo "u", dea"upra 'erarhiilor ca entitate "pirituală a celor@ai "u$li@e "pirite5 +in acea"tă cau8ă, Gn decur"ul e9oluţiei u@ane, di9er"ele reliii şi concepţiide"pre lu@e "-au a$ţinut, chiar cu o @are precauţiune plină de 9eneraţie, "ă pre8inte Gn @oddeci"i9 lu@ii "en8oriale repre8entări care "ă e9oce ceea ce e>i"tă, dea"upra 'erarhiilor5 +acăpentru a caracteri8a o i@aine, o repre8entare aşa cu@ apare Gn "ufletul unui oculti"t, cCndace"ta pri9eşte "pre Serafi@i, ar tre$ui "ă recure@ la unele @etode pe care nu@ai prin analoie
le ă"i@ la oa@eni care au o $oată e>perienţă de 9iaţă, nu 9a @ai fi "uficient tot ce apare laaceşti oa@eni ca e>pre"ie pură a 9ieţii lor pentru a caracteri8a SfCnta Trei@e care "tă dea"upraSerafi@ilor ca !iinţă "upre@ă, ca 3ana", .udhi şi t@a5
6n decur"ul e9oluţiei u@ane "-a 9or$it, 9ai^, prea @ult de"pre pre"i@ţirile prudente cu care"piritul u@an a 9or$it de"pre ce e"te acolo, "u", Gn reiunile "pirituale5 *entru că pentru "piritulu@an ar fi @ult @ai potri9it "ă nu 9rea "ă caracteri8e8e prin repre8entări luate din 9iaţa o$işnuită"au prin tot felul de analoii şi co@paraţii e"enţialităţi cu o po8iţie atCt de Gnaltă, ar fi @ult @aicon"tructi9 pentru o@ "ă dorea"că "ă Gn9eţe din ce Gn ce @ai @ult, Gntr-o "tare de profundă9eneraţie, pentru a o$ţine repre8entări care "ă "e apropie de ce e>i"tă acolo "u"5 Repre8entăriapro>i@ati9e a"upra a ceea ce e"te acolo "u" Gncearcă "ă dea reliiile şi concepţiile de"pre lu@e,
recurCnd la concepte pline de Gnţele"uri şi foarte răitoare, concepte care do$Cnde"c, Gntr-ooarecare @ă"ură, un caracter e>cepţional, prin faptul că depăşe"c 9iaţa indi9iduală chiar şi Gn9iaţa e>terioară a "i@ţurilor5 +e"iur, cu a"e@enea concepte nu "e poate caracteri8a nici @ăcarapro>i@ati9 !iinţa "uperioară de"pre care e"te 9or$a acu@, dar "e poate e9oca, Gntr-o anu@ită@ă"ură, o anu@ită repre8entare de"pre ceea ce nu "e poate e>pri@a şi care tre$uie "ă fie Gn9ăluit Gntr-o "fCntă taină, Gntr-un @i"ter "acru5 (ăci nu ar tre$ui "ă ne apropie@ fără nici oreţinere, cu concepte raţionale u@ane, for@ate Gn contact cu lu@ea noa"tră e>terioară, de ace"telucruri5 +e aceea, Gn reliie şi Gn concepţiile de"pre lu@e, care "-au "uccedat unele după altele, "-a Gncercat caracteri8area ace"tor lucruri cu pre"i@ţire şi cu frică, cCnd a tre$uit "ă "e de"crie "au,@ai e>act, "ă "e dea nu@e la ceea ce depăşeşte natura u@ană şi ră@Cne o taină chiar şi Gnnatură5
Vechii eipteni au folo"it conceptele de (opil "au !iu, de 3a@ă şi de Tată pentru ceea cedepăşeşte o@ul indi9idual5 (reştini"@ul a Gncercat "ă ă"ea"că Gn "ucce"iunea SfCntul +uh, !iul şi
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Tatăl un nu@e pentru acea"tă Trinitate5 +e fapt, "e poate "pune că ar tre$ui "ă "ituă@ SfCntul+uh pe locul al şaptelea, !iul pe locul al optulea şi Tatăl pe locul al nouălea5 (Cnd e"te 9or$a de ofiinţă "pre care ridică@ pri9irea şi al cărui conţinut "uperior di"pare pentru noi ca Gntr-un @i"ter"piritual şi ne referi@ la acea"tă fiinţă Gn @od alu8i9, nu@ind-o Spirit, !iu şi Tată, cCndconte@plă@ o a"e@enea fiinţă cu pri9irea ocultă, atunci tre$uie "ă "pune@4 şa cu@ con"tată@
la o@, pri9indu-l din punct de 9edere e>terior, că are un corp fi8ic şi ace"ta e"te ele@entul "ăucon"tituti9 cel @ai de 2o", tot a"tfel, cCnd conte@plă@ o a"e@enea fiinţă prin analoie cu o@ul,a9e@ Gn faţa noa"tră Spiritul for@ei, adică un "pirit care Gşi dă o for@ă, un "pirit conturat5 rtre$ui "ă pute@ pri9i la ceea ce e"te analo, a"e@ănător, din ace"te entităţi corpului fi8ic u@an,la ceea ce e"te "tructură5
şa cu@ Gn corpul fl8ic al o@ului a9e@, ca ele@entul "ău cel @ai de 2o", ce9a "tructurat şi for@atşi cu@ Gn acea"tă "tructură, care aşa cu@ ne apare e"te fără Gndoială 3aa, trăieşte ceea cenu@i@ Spiritul for@ei, tot a"tfel ne apare, cCnd ne Gndreptă@ pri9irea Gn "paţiul co"@ic şio$"er9ă@ o planetă 3ercur, Venu", 3arte, upiter for@a e>terioară a Spiritului for@ei= ei‒ ‒
$ine, planeta aparţine Spiritului for@ei la fel cu@ corpul fi8ic aparţine o@ului5 (Cnd un o@ "tă Gn
faţa noa"tră, acea"tă for@ă_ e>pri@ă ce e"te 9iu Gn acel o@, adică ele@entele "upra"en"i$ile,corpul eteric, corpul a"tral, "ufletul "en8atiei ş5a5@5d5= la fel, cCnd 9ede@ o planetă, for@a "ae>pri@ă Gn"ăşi for@a_, Spiritului for@ei5 i aşa cu@ Gn "patele for@ei u@ane, Gn "patele corpuluifi8ic "e află corpul eteric, corpul a"tral, "ufletul "en8aţiei ş5a5@5d5, Gn "patele planetei "e află şi Giaparţin entităţile pe care le nu@i@ Spirite ale @işcării, Spirite ale Gnţelepciunii, Tronuri, eru9i@işi Serafi@i5 +acă pri9i@ o planetă din punctul de 9edere al ştiinţei "piritului, şi 9re@ "ă a9e@ Gnfaţa noa"tră fiinţa interală a ace"tei planete, 9a tre$ui "ă "pune@4 *laneta ne apare Gn "paţiulco"@ic pentru a o percepe, GnfăţişCndu-ne făptura "a fi8ică, pe care i-a dat-o Spiritul for@ei, dartotodată a"cunde, aşa cu@ o@ul a"cunde de pri9irea fi8ică ele@entele "ale "u$tile "uperioare,pre8enţa acelor entităţi ale 'erarhiilor "uperioare care acţionea8ă ca forţe Gn planetă şi Gna@$ianţa ei5 Ne repre8entă@, aşadar, corect o planetă, cu@ ar fi 3arte "au 3ercur, dacă ne-o
i@aină@ @ai GntCi după for@a "a fi8ică, apoi Gncon2urată şi "tră$ătută de o at@o"feră "piritualăcare tinde "pre ne"fCrşit şi care Gşi are for@a fi8ică Gn chiar for@a fi8ică a planetei, care e"te ocreaţie a Spiritelor for@ei şi care are Gn a@$ianţa "a "pirituală entităţile celorlalte 'erarhii5 Nu@aicon"iderCnd-o Gn felul ace"ta a9e@ i@ainea co@pletă a planetei4 Gn @i2loc e"te ele@entul fi8ic,ca un "C@$ure, iar Gn 2urul "ău Gn9elişuri "pirituale alcătuite din entităţile 'erarhiilor5 ce"t a"pect Gl 9o@ relua Gn conferinţele noa"tre ur@ătoare, Gn @od @ai aprofundat5 *entru a "uera Gncă dea"tă8i direcţia in care 9o@ a$orda acea"tă pro$le@ă, "ă @ai "pune@ cu@ o redă cercetareaocultă5
@ dat de2a o indicaţie4 for@a fi8ică a planetei e"te creaţia Spiritului for@ei5 (hiar şi for@a*ă@Cntului e"te creaţia Spiritului for@ei5 +e"pre *ă@Cnt şti@ că Gn "ine nu "e află Gntr-o "tare de
linişte, că e"te "upu" unei per@anente tran"for@ări interne şi unei @o$ilităţi neGntrerupte5 Văaduceţi cu toţii a@inte că Gn de"crierile din (ronica Ja"ha Gnfăţişarea e>terioară de a"tă8i a*ă@Cntului ne apare cu totul altfel decCt, de e>e@plu, era Gn ti@pul perioadei de e9oluţie tere"trăpe care o nu@i@ perioada atlanteană5 6n acea "tră9eche perioadă, "uprafaţa lo$ului tere"trucare Gn pre8ent e"te acoperită de )ceanul tlantic era repre8entată de un @are continent, Gn ti@pce Gn locul unde "e află a"tă8i Europa, "ia, frica a$ia "e for@au continente5 6n felul ace"ta,@a"a, "u$"tanţa *ă@Cntului "-a @odificat datorită @o$ilităţii "ale interne5 *laneta "e află Gntr-ofră@Cntare internă continuă5 #Cndiţi-9ă, de e>e@plu, că ceea ce a"tă8i e"te in"ula elolandcon"tituie doar o @ică parte din ceea ce "e ridica dea"upra @ării Gn "ecolele al 'Q-lea şi al Q-lea5(hiar dacă perioadele Gn care au loc rerupări şi tran"for@ări interne ale a"pectului planetei "untrelati9 @ari, fără a in"i"ta prea @ult a"upra ace"tor lucruri, fiecare Gşi poate da "ea@a că planeta
noa"tră e"te Gntr-o continuă @o$ilitate internă5 i dacă "e ia Gn con"iderare nu nu@ai partea"olidă a planetei, ci şi apele şi at@o"fera, atunci Gn"ăşi 9iaţa de toate 8ilele ne arată că planeta "eaflă Gntr-o continuă @o$ilitate internă5 6n for@a norilor, Gn ploaia care "e for@ea8ă, Gn toate
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
feno@enele at@o"ferice, Gn flu>ul şi reflu>ul @ărilor şi oceanelor, Gn toate ace"tea planeta Gşire9elea8ă @o$ilitatea internă5 cea"ta e"te 9iaţa planetei5 6n cadrul ace"tei 9ieţi acţionea8ă,precu@ corpul eteric al o@ului indi9idual, ceea ce a@ nu@it Spiritele @işcării5 +eci, "e poate"pune4 Structura e>terioară a planetei e"te creaţia Spiritelor for@ei= @o$ilitatea internă e"terelată de entităţi pe care le nu@i@ Spiritele @işcării5
*laneta e"te, din punctul de 9edere al ştiinţei "piritului, o ade9ărată fiinţă, o entitate Gn care totceea ce "e petrece e"te condu" de Cndire5 Nu nu@ai că Gntr-o planetă e>i"tă o 9italitate internă,aşa cu@ "punea@, dar acea"ta are şi o conştienţă ca planetă Gn Gntreul ei, căci e"te o entitate5cea"tă conştientă, care core"punde cu conştienţa u@ană, Gn @ă"ura Gn care for@a inferioară acon"tienţei, "u$conştientul, e"te Gn corpul a"tral, Gn ca8ul planetei e"te u9ernată de Spiritele Gnţelepciunii5 Se poate "pune4 (onştienţa cea @ai de 2o" a unei planete e"te condu"ă de Spiritele Gnţelepciunii5 +acă defini@ planeta nu@ai Gn felul ace"ta, ră@Cne@ Gncă Gn cadrul planetei5 +ar "ăpri9i@ planeta şi altfel5 Ea are o for@ă preci"ă şi acea"ta core"punde Spiritelor for@ei= are@o$ilitate internă, acea"ta core"punde Spiritelor @işcării= totul e"te "tră$ătut de conştienţă, carecore"punde Spiritelor Gnţelepciunii5 Să @ere@ Gn"ă @ai departe5 *laneta "e @işcă prin "paţiu, ea
are un i@pul" interior care o G@pine prin "paţiu, core"pun8ător i@pul"ului interior de 9oinţă alo@ului, care Gl face "ă @işte picioarele, "ă păşea"că, "ă @eară prin "paţiu5 (eea ce conduceplaneta prin "paţiu, ceea ce Gi 9ehea8ă @işcarea Gn "paţiu, ceea ce face ca, de e>e@plu, "ă "e@işte Gn 2urul unei "tele fi>e, acea"ta "e datorea8ă acţiunii Spiritelor 9oinţei5 ce"tea dau planeteii@pul"ul de a 8$ura prin "paţiu5 şadar, @işcarea planetei Gn "paţiu core"punde i@pul"ului dat deSpiritele 9oinţei "au Tronuri5 +ar dacă planeta ar ur@a nu@ai i@pul"ul dat de Spiritele 9oinţei,fiecare planetă ar parcure Gn (o"@o" propriul "ău dru@, necorelat cu al celorlalte planete, ceeace nu e"te ca8ul, căci fiecare planetă "e conduce după Gntreul "i"te@5 3işcarea planetei nu e"terelată doar ca planeta "ă "e @işte, ci "ă con"tituie o ordine Gn Gntreul "i"te@ planetar5 şa cu@ Gntr-un rup de oa@eni care @er unii Gntr-o parte, alţii Gn alta Gncepe "ă "e @anife"te un "copco@un, la fel "unt ordonate @i"cările planetelor pCnă "e ar@oni8ea8ă5 cea"tă coordonare şi
ar@oni8are a @işcării unei planete cu @işcările altor planete e"te opera eru9i@ilor5 Relarea@işcării co@une a "i"te@ului ţine de acti9itatea eru9i@ilor5 !iecare "i"te@ planetar, G@preună cu"teaua "a fi>ă, care e"te un fel de co@andant "upre@ şi "e află "u$ conducerea eru9i@ilor, arela rCndul lui leături cu alte "i"te@e planetare, care aparţin de alte "tele fi>e şi tre$uie "ă con9inăa"upra locului pe care fiecare Gl ocupă Gn "paţiu, aşa cu@ oa@enii "e Gnţele unii cu alţii şi con9ina"upra faptelor lor co@une şi Gnte@eia8ă un "i"te@ "ocial prin reciprocitatea faptelor5 La fel,e>i"tă o Gnteleere reciprocă Gntre "i"te@ele planetare5 E>i"tă o Gnţeleere reciprocă Gntre o "teafi>ă şi altă "tea fi>ă5 6n felul ace"ta "e con"tituie (o"@o"ul5 !aptul că "i"te@ele planetare9or$e"c, ca "ă "pune@ aşa, unele cu altele şi "e coordonea8ă pentru a alcătui un co"@o" Gncheat "e datorea8ă acţiunii acelor entităţi "pirituale pe care le nu@i@ Serafi@i5
6n felul ace"ta a@ e>pri@at tot ceea ce, la ni9elul u@an, @ere pCnă Gn "ufletul conştienţei5 poi,aşa cu@ Gn ca8ul o@ului ne ridică@ "pre o 9iaţă "pirituală @ai ele9ată, depăşind "ufletulconştienţei, Gn ca8ul "i"te@elor planetare, Gn care acţiunea Serafi@ilor core"punde ni9elului"ufletului conştienţei la o@, dacă ne ridică@ @ai "u", dincolo de Serafi@i, a2une@ la ceea ce a@ Gncercat a"tă8i, doar tanenţial, "ă caracteri8ă@ ca Trinitate, o entitate co"@ică "upre@ă52une@ la ceea ce Gn Uni9er" do@neşte ca 9iaţă trinitar-di9ină, atotcuprin8ătoare,du@ne8eea"că şi care creea8ă un acoperă@Cnt Gn fiecare "i"te@ planetar5 şa cu@ ceea cetrăieşte Gn o@ ca "ine "pirituală, ca Spirit al 9ieţii, ca )@-Spirit X 3ana", .udhi, t@a X creea8ăun acoperă@Cnt pentru "ufletul conştienţei, "ufletul raţiunii şi "ufletul "en8aţiei, corpul a"tral,corpul eteric şi corpul fi8ic, la fel e>i"tă un acoperă@Cnt pentru "telele fi>e ale "i"te@elorplanetare, care "e depla"ea8ă Gn "paţiu şi care "unt corpuri ale entităţilor di9ine5 i conte@plCnd
9iaţa cerului Gn"telat, conte@plă@, de fapt, corpurile 8eilor şi, Gn cele din ur@ă, +i9initatea5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
I+& VIITOAREA E+ITEN*% ,UPITERIAN% #I ENTIT%*ILE ALE
+ornach, ; ianuarie %&%D
+acă 9ă a@intiţi e>punerile pe care le-a@ făcut Gn leătură cu e9oluţia *ă@Cntului de-a lunulperioadelor "aturniene, "olară şi lunară \Nota /] 9eţi fi ştiind că pe fiecare treaptă a e9oluţiei oanu@ită cateorie de fiinţe, pe care noi tre$uie "ă le nu@ără@ a8i printre cateoriile de fiinţe aleierarhiilor "uperioare, au atin", Gntr-un anu@it "en", treapta de o@5 3ai şti@ că Gn cur"ul 9echiiperioade "aturniene au atin" treapta de o@ entităţile pe care le nu@i@ "piritele per"onalităţii,6ncepătoriile, rhaii, că Gn cur"ul perioadei "olare au atin" treapta de o@ rhanhelii, Gn perioadalunară, 6nerii şi Gn perioada pă@Cntea"că, oa@enii5
+ar, din toate e>punerile făcute Gn leătură cu e9oluţia, du@nea9oa"tră 9edeţi că fiecare treaptă
de entităţi care a a2un", Gntr-o perioadă ur@ătoare, la un anu@it rad de e9oluţie a fo"t preătită@ai GntCi5 3ai şti@ că o@ul a fo"t preătit de-a lunul perioadelor "aturniană, "olară şi lunară, căceea ce noi de"e@nă@ a8i drept corpul fi8ic u@an de"ă9Crşit a trecut printr-o e9oluţie de2a GncepCnd cu perioada "aturniană, că corpul eteric a parcur" o e9oluţie GncepCnd cu perioada"olară, corpul a"tral, GncepCnd cu perioada lunară, şi că eul "-a alăturat de-a$ia Gn cur"ulperioadei pă@Cnteşti, aşa că e preătită, deci, o a"e@enea cateorie de fiinţe Gn totalitatea ei5
*oate că 9ă "tă la ini@ă Gntre$area ur@ătoare4 )are şi Gn perioada noa"tră de e9oluţie "untpreătite nişte entităţi care pe upiter 9or atine treapta de o@ +ar du@nea9oa"tră ştiţi, dea"e@enea, că Gn cur"ul perioadelor "aturniană, "olară şi lunară X nu tre$uie decCt "ă re9edeţide"crierea făcută de @ine Gn cartea Ştiinţa ocultă X la preătirea o@ului au luat parte "piritele
ierarhiilor "uperioare5 @ arătat că 6nerii, rhanhelii şi rhaii au luat parte la for@areaentităţilor u@ane, aşa că ne 9ine uşor Gn @inte Gntre$area4 )are şi oa@enii lucrea8ă, prine>i"tenţa lor pe *ă@Cnt, la for@area acelor entităţi care 9or atine pe upiter treapta de o@
cea"ta e"te o Gntre$are pe care orice ini@ă "i@ţitoare X "i@ţitoare Gn "en"ul Gn care a@ folo"itnoi ace"t cu9Cnt 8ilele trecute, Gn leătură cu i@$oldurile date de ştiinţa "piritului X tre$uie "-ocon"idere o pro$le@ă de 9iaţă5 !iindcă "-ar putea ca Gn cur"ul perioadei pă@Cnteşti Gntreulco@porta@ent al o@ului "ă "ti@ule8e "au "ă ducă la eşec ce9a leat de acele entităţi care Gncur"ul perioadei 2upiteriene ar putea "ă atraă treapta de o@5 @ "pune4 (e altce9a @ai rău a@putea face, decCt "ă ne co@portă@ Gn ti@pul e9oluţiei *ă@Cntului Gn aşa fel GncCt din cau8afaptelor noa"tre "ă de9ină i@po"i$ilă apariţia fiinţelor 2upiteriene $une Tre$uie "ă pre"upune@,
Gn orice ca8, dacă 9re@ "ă 9or$i@ de"pre ace"te lucruri, e>i"tenţa unei anu@ite 9oinţe $une de acunoaşte, fiindcă, atunci cCnd 9or$i@ de"pre ace"te lucruri, atine@ cu ade9ărat nişte @i"terei@portante ale iniţierii, nişte @i"tere ale iniţierii care pentru ştiinţa actuală "unt, $ineGn ele", ce9aț
roa8nic5 ici tre$uie "ă ne preăti@, prin "i@ţirea noa"tră, "ă pri9i@ felul cu@ acea"tă ştiinţăactuală tre$uie "ă "e raporte8e la ade9ărurile propriu-8i"e ale 9ieţii5
6n conferiţele precedente a@ căutat de2a "ă caracteri8e8 Gntr-o oarecare @ă"ură felul Gn careştiinţa actuală "e raportea8ă Gn @od nece"ar la 9iaţă5 Ea nu "e poate apropia Gn @od ne@i2locit de@i"terele 9ieţii5 Nici nu poate 9oi ace"t lucru= nu@ai că ea nu tre$uie "ă ai$ă cute8anţa de a 9oi"ă "e apropie de ace"te @i"tere ale 9ieţii5 *entru cei cărora le place "ă @ănCnce ouă fierte tari,e"te $ine, cu "iurnaţă, "ă "e fiar$ă ouăle tari şi atunci ouăle tari au un "cop $un pentru cei care
le @ănCncă5 +ar dacă cine9a "-ar duce la ei şi ar "pune4 Luaţi ouăle de "u$ ăină, fier$eţi-le tarişi puneţi-le apoi la clocit, un a"e@enea o@ ar "pune o a$"urditate5 E>act aşa procedea8ă, Gn"ă, Gnraport cu (o"@o"ul, cel care 9rea "ă de8lee @i"terele (o"@o"ului şi 9rea "ă le a$orde8e, pentru
a le de8lea, cu cunoştinţele actuale, ceea ce core"punde cu ade9ărat co@porta@entului aceluiacare 9rea "ă pună la clocit nişte ouă fierte tari, din care nu @ai pot ieşi pui5
*uteţi 9edea Gn ce @ă"ură acea"tă ştiinţă, leată de Gntreaa Cndire actuală, poate "ă inducă Gneroare, din @ulte puncte de 9edere, toc@ai Gn pri9inţa ade9ăratelor eni@e ale 9ieţii, cu a2utorul
unei co@praţii pe care 9reau "-o fac acu@5 Nu-i aşa, dacă cine9a 9rea "ă afle ce e"te folo"itor şice e dăunător Gn ştiinţă, el 9a căuta "ă pună Gntre$area, @ai GntCi, aşa4 E 2u"t ceea ce ştiinţa"pune aici "au acolo i dacă 9a putea do9edi că e 2u"t, 9a 2ura pe ea, $ineGn ele"5ț
+ar toc@ai acea"ta e"te o$işnuinţa la care tre$uie "ă renunţă@, aceea de a acorda atCtai@portanţă Gntre$ării dacă afir@aţiile ştiinţei "unt 2u"te "au nu5 3ai tre$uie "ă a2une@ "ă nu @aicon"ideră@, cCnd e 9or$a de a de8lea eni@ele 9ieţii, că acea"tă Gntre$are e"te e"enţialul5 +acăcine9a 9ede o căruţă tra"ă de cai Gn care "tă un o@, 9a a9ea dreptate cel care, 9ă8Cnd ace"tlucru, 9a "pune4 (aii Gl duc pe o@ul din căruţă, caii Gl tra după ei5 E ade9ărat, fără nicio Gndoială5'ar dacă cine9a ar 9rea "ă "u"ţină că nu caii tra căruţa şi pe cel care "tă Gn ea, el ar "u"ţine,$ineGnţele", un neade9ăr5 +ar e la fel de ade9ărat că o@ul din căruţă, prin felul cu@ @Cnă caii,
hotărăşte Gncotro "ă-l ducă aceştia şi, fără nicio Gndoială, ace"ta e"te a"pectul @ai i@portant,e"enţial, de care depinde a2unerea la de"tinaţie5 tiinţa actuală "ea@ănă cu afir@aţia celui careneaă faptul că o@ul din căruţă conduce caii şi 9rea "ă recunoa"că nu@ai faptul că aceştia Gl trape căruţaş5
+acă 9eţi reflecta @ai e>act la co@paraţia de @ai "u", 9eţi putea a2une "ă a9eţi idei 2u"tede"pre raportul dintre ştiinţa actuală şi cercetările făcute a8i a"upra ade9ărului5 Eu "unt ne9oit "ă"pun @ereu ace"te lucruri, pentru că cine e "ituat pe "olul concepţiei noa"tre de"pre lu@e tre$uie"ă a2ună Gntr-o @ă"ură din ce Gn ce @ai @are Gn "ituaţia de a apăra, de a pune la adăpo"tconcepţia noa"tră "piritual-ştiinţifică de"pre lu@e, Gn faţa atacurilor plecate din direcţia concepţieide"pre lu@ea actuale5 +ar pute@ face ace"t lucru nu@ai dacă ne lă@uri@ Gn pri9inţa raportului
dintre ştiinţa e>terioară din 8ilele noa"tre şi cercetarea 9erita$ilă a ade9ărului5 Tre$uie "ăa$ordă@ Gntotdeauna pro$le@ele ştiinţei "piritului cu anu@ite "enti@ente, cu anu@ite nuanţeafecti9e, fiindcă altfel nu le dă@ de capăt5
Ei $ine, Gntre$area pe care a@ a@intit-o, Gntre$area de"pre fiinţele care 9or atine pe upitertreapta de o@, "e leaă cu ade9ărat de cele @ai adCnci pro$le@e ale e9oluţiei o@ului pe *ă@Cnt5E>i"tă Gn e9oluţia noa"tră pe *ă@Cnt un lucru la care filo"ofii au reflectat Gntotdeauna, şi anu@e,raportul dintre fapta @orală, dintre fapta etică şi e>i"tenţa naturală a o@ului5 +oar o@ul tre$uie"ă di"tină, ca fiinţă pă@Cntea"că, Gn ce @ă"ură el e"te o fiinţă do@inată de pornirile "ale, ofiinţă care "e "upune in"tinctelor "ale, care tre$uie "ă "ati"facă ace"te in"tincte, neputCnd "ă facăni@ic G@potri9a ace"tor in"tincte şi a ne9oii de "ati"facere a lor, pentru că ele tre$uie, pur şi
"i@plu, confor@ unor lei ale naturii, "ă fie "ati"făcute5 cea"ta e"te una dintre laturile naturiiu@ane5 6n leătură cu ea, noi "pune@4 (eea ce noi face@, tre$uie "ă face@5 Noi tre$uie "ă@Cncă@, tre$uie "ă dor@i@5 +ar e>i"tă un alt do@eniu al co@porta@entului u@an pe *ă@Cnt,do@eniu Gn leătură cu care nu pute@ 9or$i de un trebuie, fiindcă el şi-ar pierde orice "en", dacăa@ 9or$i de un trebuie5 E do@eniul 9a"t al lui să, do@eniul Gn care noi "i@ţi@, faţă de toatepornirile, faţă de tot ceea ce decure Gn @od natural din natura noa"tră5 Tre$uie "ă dă@ cur" unuii@pul" pur "piritual5 ce"t "ă nu e niciodată ce9a care ne 9or$eşte ca un in"tinct, ci ce9a carene 9or$eşte Gn @od pur "piritual, indicCndu-ne o direcţie5 ce"t "ă cuprinde do@eniul Gndatoririlor noa"tre @orale5
E>i"tă filo"ofi care nu pot ă"i deloc leătura dintre tu "ă şi tu tre$uie5 i epoca noa"tră
pre8entă, care aproape "e G@pot@oleşte Gn @laştina @ateriali"@ului X ea "e 9a G@pot@oli tot @ai@ult Gn @ateriali"@ toc@ai cCnd e 9or$a de 9iaţa @orală X, ar 9rea "ă tran"for@e orice tu "ă Gntr-un tu tre$uie5 +in ace"t punct de 9edere ne Gndreptă@ "pre nişte 9re@uri Gn care
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
tran"for@area din tu "ă Gntr-un tu tre$uie 9a fi trC@$iţată de-a dreptul, cu o anu@ităaroanţă, drept p"iholoie5 Ni "e oferă nişte a"pecte foarte rele, dacă de9eni@ atenţi la Gnceputurile a ceea ce Gn 9iitor 9a lua proporţii şi @ai @ari, drept p"iholoia cri@inalităţii, dee>e@plu5 ici 9ede@ de2a a"tă8i cu@ o@ul e a$ordat Gn aşa fel GncCt nu "e Gntrea$ă dacă el a Gncălcat un tu "ă, ci "e caută "ă "e do9edea"că faptual că el a fo"t G@pin" la o faptă "au alta,
dăunătoare oa@enilor, de un tre$uie al naturii "ale5 Se fac tot @ai de" nişte e>peri@ente$i8are, pentru a "e caracteri8a cri@a "au infracţiunea nu@ai drept ca8uri patoloice "peciale5Toate ace"te lucruri Gşi au cau8a Gntr-o neclaritate de Cndire @ateriali"tă a epocii noa"tre Gnpri9inţa raportului dintre tu "ă şi tu tre$uie5
ce"t tu "ă, care a fo"t nu@it şi i@perati9 cateoric, ce 9rea el "ă Gn"e@ne, de fapt, Gn totconte>tul e>i"tenţei u@ane (el care dă cur" lui tu "ă "ă9Crşeşte, după cu@ "e ştie, o faptă@orală5 (el care nu dă cur" lui tu "ă "ă9Crşeşte o faptă i@orală5 ce"ta e un ade9ăr cu totul$anal5 +ar ia "ă Gncercă@ "ă pri9i@ noţiunile de @oral şi i@oral nu nu@ai Gn raporat cu @aae>terioară a planului fi8ic, ci "ă Gncercă@ "ă pri9i@ ceea ce e"te @oral şi i@oral Gn raport cuade9ărul şi cu ceea ce "e află, de fapt, Gn "patele @aei planului fi8ic5 *entru ştiinţa iniţierii, ceea
ce e"te @oral, etic, ceea ce core"punde lui tu "ă "e pre8intă, Gntr-un "en" @ai ro"ier, aş 8ice,drept ce9a i8$itor5 )@ul ni "e arată X tre$uie "ă fie "pu"e o dată şi a"e@enea ade9ăruri,roa8nice pentru concepţiile @ateriali"te de"pre lu@e X, cCnd Gl "tudiaţi la anu@ite te@peraturi şi Gn anu@ite condiţii @eteoroloice= la cai ace"t lucru "e 9ede şi @ai $ine, dar acu@ nu 9or$i@de"pre cai X, o@ul ni "e pre8intă atunci Gn felul cu@ e>piră, cu@ "uflarea lui de9ine 9i8i$ilă, Gnfaptul că pătrunde Gn aer, "u$ for@ă de a$uri5 *entru ştiinţa @ateriali"tă ace"t "uflu, pe care o@ul Gl dă afară X la cai "e 9ede şi @ai $ine, dar, după cu@ a@ "pu", nu 9or$i@ acu@ de"pre cai Xe"te, $ineGnţele", ce9a care "e ri"ipeşte şi "e pierde, nea9Cnd nicio altă i@portanţă5 +ar pentruacela care ur@ăreşte feno@enele 9ie ii cu a2utorul ştiinţei iniţierii, ace"t "uflu, dat afară prinț
e>piraţie, e"te i@portant Gn @ă"ura Gn care el poartă cu e>actitate, Gn nuanţările "ale, ur@eleco@porta@entului @oral "au i@oral al o@ului5 (o@porta@entul @oral "au i@oral al o@ului poate
fi recuno"cut din "uflul ce "e lichefia8ă, şi "uflul pe cale de lichefiere e cu totul altfel la un o@predi"pu" la @oralitate decCt la unul care Gnclină "pre i@oralitate5 +u@nea9oa"tră ştiţi că la unelelucruri care e>i"tă Gn natura u@ană particularităţile @ai "u$tile ale naturii u@ane pot fi o$"er9atenu@ai Gn părţile @ai "u$tile ale aurei eterice şi a"trale5 +ar ceea ce o@ul e"te, Gn "en"ul o$işnuital cu9Cntului, ca fiinţă @orală "au i@orală, "e arată de2a Gn influ>ul eteric-a"tral conţinut Gn "uflulpe cale de lichefiere5 (eea ce e fi8ic Gn el "e 9olatili8ea8ă, dar ceea ce "e Gncarnea8ă Gn "uflu nu "eri"ipeşte, fiindcă Gn el e conţinută o fiinţă de@onică şi, cCnd "uflul a de9enit lichid, Gn el e conţinutce9a fi8ic, ce9a eteric şi ce9a a"tral, nu@ai că fi8icul nu e pă@Cnte"c, ci doar lichid5 şadar, Gnace"t lucru dat afară prin e>piraţie "e arată ce9a care are for@ele cele @ai 9ariate5
6n ca8ul faptelor "ă9Crşite din iu$ire "e 9ede altce9a decCt la cele care "-au nă"cut, de e>e@plu,
din entu8ia"@, dintr-un i@$old creator, din dorinţa de autoperfecţionare5 +ar acea"tă for@ă a"uflului e>pirat conţine Gntotdeauna ce9a care te fac "ă te Cndeşti la nişte fiinţe care Gncă nue>i"tă pe *ă@Cnt5 6n ace"te fiinţe "e preăte"c aceia care 9or atine pe upiter treapta de o@5Sunt pri@ele i@aini cu caracter de u@$ră care o iau Gnaintea lor, care "e "chi@$ă şi "e 9or"chi@$a şi @ai departe, ridicCndu-"e apoi, pe upiter, pe treapta de o@5
i noi ne datoră@ fiinţa proce"ului de e>piraţie a Gnerilor, care a a9ut loc pe 9echea Lună, şi unadintre trăirile cele @ai 8uduitoare ale 9ieţii "pirituale e"te aceea prin care află@, pornind de lacunoaşterea ace"tor lucruri, că Gn e>piraţie "e preăte"c 9iitorii oa@eni 2upiterieni, că din ceea ceoa@enii e>piră a8i "e 9or de89olta 9iitorii oa@eni de pe upiter5 +acă luă@ Gn @Cnă .i$lia,cuno"cCnd un a"e@enea lucru, şi citi@ pri@ele ei cu9inte, ne 9o@ putea "pune4 cu@ Gncep "ă
Gnţele ce Gn"ea@nă că Elohi@ii au tri@i" "uflul lor Gn oa@eni şi prin acea"ta l-au for@at pe o@ulpă@Cnte"c5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
Vă pot @ărturi"i că eu n-aş fi Gnţele" niciodată ce e"te cu acea"tă in"uflare a Elohi@ilor, cu faptulcă ei au "uflat Gn ură şi Gn na" entitatea 9ie a o@ului, dacă n-aş fi ştiut @ai Gnainte că şi Gn ceeace e>piră o@ul pă@Cnte"c "unt conţinuţi pri@ii er@eni ai entităţilor care 9or de9eni oa@eni de-a$ia pe upiter5 +ar pot de9eni oa@eni 2upiterieni nu@ai acele e>piraţii care-şi datorea8ăe>i"tenţa faptelor i89orCte din tu "ă, adică din faptele @orale5
Vede@ a"tfel cu@ noi inter9eni@ cu @oralitatea noa"tră pă@Cntea"că Gn Gntreaa ordine co"@ică5Vede@ că @oralitatea noa"tră pă@Cntea"că e"te cu ade9ărat o putere creatoare şi @ai 9ede@ că Gn ştiinţa "piritului e>i"tă ce9a care dă i@pul"uri pentru un @od de a făptui @oral, fiindcă noi şti@că ne pune@ G@potri9a creării o@ului 2upiterian dacă, pe *ă@Gnt, nu acţionă@ Gn @od @oral5 )@oralitate care e"te o e>pre"ie a lui tu "ă do$Cndeşte a"tfel o 9aloare reală, o 9aloaree>i"tenţială5 (o@porta@entul no"tru u@an @odelea8ă Gn @od eneric ceea ce noi ne pute@ Gn"uşi din ştiinţa "piritului, cCnd a2une@ "ă cunoaşte@ nişte @i"tere leate Gn @od real de(o"@o"5
@ atra" atenţia de2a @ai Gnainte a"upra unor lucruri a"e@ănătoare, cCnd a@ "pu" ce fel de
"i@$ol e"te 9aloarea pentru crearea 9iitoare a o@ului Gn"uşi5 +ar a8i nu 9reau "ă intru Gn detalii,a@ 9rut dor "ă arăt, deoca@dată, ce i@portanţă are pentru @arele Tot co"@ic co@porta@entul@oral5
+ar du@nea9oa"tră puteţi pune acu@ Gntre$area4 (u@ "tau lucrurile cu co@porta@entul i@orali co@porta@entul i@oral "e e>pri@ă Gn @odelarea interioară, Gn for@area "uflului5 +arco@porta@entul i@oral Gntipăreşte Gn "uflu o for@ă de@onică5 *rin co@porta@entul i@oral alo@ului iau naştere de@oni5 Să Gncercă@ "ă ne lă@uri@ @ai GntCi a"upra deo"e$irii dintre de@oniicare "e for@ea8ă prin co@porta@entul i@oral şi entităţile "pirituale X "pirituale Gn @ă"ura Gn care,pe *ă@Cnt, a2un nu@ai pCnă la o e>i"tenţă lichidă X care "unt create prin faptele @orale5
Entităţile care a2un pCnă la o e>i"tenţă lichidă trecătoare, Gn "uflu, şi pro9in din co@porta@entul@oral "unt nişte fiinţe care au un corp a"tral, un corp eteric şi, Gn fine, un corp fi8ic, den"ificatnu@ai pCnă la "tarea lichidă, aşa cu@ Gn ti@pul e>i"tenţei lunare noi a@ a9ut un corp eteric, uncorp a"tral şi un corp fi8ic, iar corpul fi8ic era den"ificat nu@ai pCnă la un fel de "tare lichidă5 şaa fo"t şi cu noi Gn ti@pul e>i"tenţei lunare, chiar dacă nu e>act la fel5 i Gn for@aţiunea care ianaştere din faptele @orale şi e con"tituită dintr-un corp fi8ic, un corp eteric şi un corp a"trale>i"tă pre@i"a pri@irii eului, la fel cu@ Gn corpul no"tru fi8ic, Gn cel eteric şi Gn cel a"tral e>i"tă, Gnperioada lunară, pre@i"a pri@irii unui eu5 *re@i"a pri@irii unui eu "e află, deci, Gnăuntru5"e@enea entităţi "unt che@ate "ă ducă Gn (o"@o" o e>i"tenţă, Gnaintea8ă Gn @od nor@al, iarcele create ca de@oni, prin faptele i@orale, au şi ele, $ineGnţele", un corp a"tral, un corp eteric şicorpul fi8ic den"ificat pCnă la "tarea de lichid, dar nu au Gn ele pre@i"a de89oltării unui eu5 S-ar
putea "pune că ele 9in pe lu@e decapitate5 6n loc "ă pri@ea"că Gn ele acea"tă pre@i"ă, Gn loc "ă Gnainte8e Gn @od nor@al "pre e>i"tenţa 2upiteriană, ele re"pin acea"tă pre@i"ă5 i a"tfel "econda@nă la "oarta de a ieşi din cadrul e9oluţiei5 +ar prin acea"ta ele "pore"c nu@ărul celor dincetele lui Lucifer5 Ele a2un Gn puterea entităţilor luciferice5 i, pentru că nu pot a2une "ă ducă oe>i"tenţă nor@ală, ele tre$uie "ă ducă o e>i"tenţă para8itară= tre$uie, pentru a Gnainta, "ă "eincui$e8e Gn altă parte5 3ai ale" entită ile care iau naştere prin faptele i@orale au tendinţa de aț
duce o e>i"tenţă para8itară, prin faptul că iau Gn "tăpCnire e9oluţia u@ană de pe *ă@Cnt "u$conducerea lui Lucifer, căruia i "-au "u$ordonat, luCnd Gn "tăpCnire de89oltarea o@ului Gnainte cael "ă fi 9enit Gn @od fi8ic pe lu@e5 Ele Gl năpăde"c pe o@ Gn perioada e@$rionară şi duc oe>i"tenţă para8itară la o@ul Gncă nenă"cut, Gn 9iaţa dintre concepere şi naştere5 Unele fiinţe, care"unt "uficient de puternice, pot "ă-şi continue acea"tă e>i"tenţă şi după ce o@ul a 9enit de2a pe
lu@e şi ele fac "ă apară apoi feno@enele care pot "ă "e @anife"te la anu@iţi copii po"edaţi5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
ce"te lucruri, pro9enite din e>i"tenţa para8itară, pe care de@onii cri@ei le duc Gn oa@enii Gncănenă"cuţi, Gnrăutăţe"c şirul eneraţiilor, Gi rod pe oa@eni, aşa că ei nu pot de9eni atCt de $unicu@ ar fi dacă n-ar e>i"ta a"e@enea de@oni5 Tot ceea ce e Gn leătură cu decăderea nea@urilor,tri$urilor, popoarelor şi naţiunuilor are @ai @ulte cau8e, dar şi pe aceea că, Gn perioada la care@-a@ referit, de@onii cri@inalităţii duc o e>i"tenţă para8itară Gn o@5
ce"tea "unt nişte lucruri care 2oacă un rol i@portant Gn Gntreaa e9oluţie a *ă@Cntului şi cua"e@enea lucruri atine@, după cu@ a@ "pu", nişte @i"tere adCnci ale e>i"tenţei u@ane5de"eori, anu@ite pre2udecăţi, anu@ite concepţii li "e i@pri@ă oa@enilor Gnainte ca ei "ă fi intrat Gn e>i"tenţă5 i Gn felul ace"ta oa@enii "unt chinuiţi Gn 9iaţă de Gndoieli, de ne"iuranţă, de totȘ
"oiul de alte lucruri, din cau8ă că nişte fiinţe de@onice duc o a"e@enea e>i"tenţă5
+e ceea ce o@ul de89oltă Gn el din @o@entul Gn care apare eul "ău ace"te entităţi nu "e potatine Gntr-o @ă"ură prea @are, dar ele Gşi pot duce e>i"tenţa para8itară cu atCt @ai @ult Gnperioada Gn care o@ul Gncă nu "-a nă"cut "au Gn pri@ii ani ai copilăriei5 Vede@, deci, că şi faptelerele Gşi au efectul lor co"@ic i@portant, că ele "unt creatoare, dar creatoare Gn "en"ul că "e
Gntorc, aş 8ice, "pre 9echea e>i"tenţă lunară5 !iindcă toate prin cCte trece o@ul Gn perioada decare a@ 9or$it adineaori, cCnd fiinţele de@onice pot "ă ducă o e>i"tenţă para8itară "unt, Gne"enţă, @oştenirea 9echii ere lunare, care "e arată Gn tot "oiul de co@porta@ente "u$conştiente,in"tincti9e5 E un lucru pe care pCnă şi ştiinţa fi8icii l-a pă"trat Gncă printre in"tinctele ei, prinfaptul că ea nu calculea8ă perioada e@$rionară a o@ului de pe *ă@Cnt după lunile o$işnuite cidupă lunile lunare, 9or$ind, de aceea, de 8ece luni lunare, şi ştiind Gncă şi alte cCte9a lucruride"pre o leătură care e>i"tă Gntre acea"tă de89oltare şi fa8ele Lunii5
Vede@ a"tfel că Gn e9oluţia *ă@Cntului no"tru "unt conţinute două lucruri5 *rin faptele $une,e>i"tă tendinţa de a lucra @ai departe la crearea lu@ii pă@Cnteşti, Gn direcţia e>i"tenţei 2upiteriene, pentru ca pe upiter "ă poată lua naştere acea fiinţă care tre$uie "ă ur@e8e după
o@, drept o@ul ur@ător5 +ar, prin faptele rele, e9oluţiei noa"tre i-a fo"t i@pri@ată, totodată,tendinţa de a "e aduce *ă@Cntul Gn 9echea eră lunară, de a-l face dependent de tot ceea ce areleătură cu i@pul"urile "u$conştiente5 +acă reflectaţi, 9eţi ă"i @ulte lucruri care "unt Gn leăturăcu i@pul"urile "u$conştiente şi, Gn epoca de9enită @ateriali"tă, a 9re@urilor @oderne, a"e@eneai@pul"uri e>i"tă Gntr-un nu@ăr cu @ult @ai @are decCt Gn 9re@urile Gn care oa@enii Gncă nu erauatCt de @aterialişti5
(red că toc@ai prin e>e@plul unor ade9ăruri de felul celor pre8entate a"tă8i "e 9ede că pute@"i@ţi cCt de adCnc poate influenţa ştiinţa "piritului concepţia de"pre 9iaţa u@ană, că ea nu-i dăo@ului doar ce9a teoretic, ci ce9a Gn @ă"ură "ă rele@ente8e Gn @od nou 9iaţa u@ană5 Vor 9eni9re@uri Gn care 9iaţa "e 9a haoti8a cu totul, dacă oa@enii nu 9or face u8 de po"i$ilitatea
rele@entării ei prin cunoştinţele "piritual-ştiinţifice5 )@ul tre$uie "ă ia"ă, cu cunoştinţele "ale,din "tarea de Gnchi"tare a cunoaşterii, care e leată nu@ai de corporalitatea fi8ică5 Epoca noa"tră@ateriali"tă nu 9rea alte cunoştinţe Gn afară de acelea leate de corporalitatea fi8ică5 +ar o@ultre$uie "ă ia"ă, cu cunoştinţele "ale, din corporaltiatea fi8ică5 'ar ceea ce noi recunoaşte@ a8idrept pri@ele e>erciţii a@intite Gn cartea Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile
superioare? 9a de9eni Gncetul cu Gncetul X ace"t Gncetul cu Gncetul 9a @ai dura, Gn orice ca8,de"tul de @ult ti@p X ce9a fire"c, ce9a ce o@ul 9a con"idera că face parte, Gntr-un @od de la "ine Gnţele", din 9iaţa "a5 3ai ale" ceea ce nu@i@ concentrarea Cndurilor 9a de9eni ce9a fire"cpentru o@5
)@ul 9a recunoaşte din ce Gn ce @ai @ult nece"itatea de a "e concentra cu ade9ărat cCnd
Cndeşte, de a-şi orienta Gntreaa 9iaţă "ufletea"că "pre nişte Cnduri preci" conturate, pe carele 9a pune Gn faţa conştienţei "ale5 6n ti@p ce, Gn re"t, Gşi 9a lă"a Cndurile "ă 8$oare de la unlucru la altul, de la un fapt la altul, o@ul Gşi 9a apleca tot @ai de" 9iaţa de Cndire, chiar dacă
doar pentru "curt ti@p, a"upra anu@itor lucruri, ale"e de el Gn"uşi, "pre a concentra Gntreaa9iaţă a "ufletului Gn acel Cnd5 i atunci o@ul 9a a9ea o trăire, o trăire pe care @ulţi dintredu@nea9oa"tră o cuno"c de2a foarte $ine5 6n cur"ul concentării apare la fiecare o anu@ită trăire5+acă aduce@ un Cnd Gn centrul conştienţei şi ne aplecă@ a"upra lui Gntreaa 9iaţă "ufletea"că,dacă ne concentră@ a"upra lui, 9o@ o$"er9a că Cndul de9ine tot @ai puternic5 +ar 9ine apoi un
@o@ent Gn care el nu @ai de9ine tot @ai puternic ci tot @ai "la$, şi Gn cele din ur@ă păleşte5 E otrăire pe care @ulţi dintre du@nea9oa"tră o cuno"c5
El, Cndul, tre$uie "ă pălea"că a"tfel, tre$uie "ă @oară lăuntric, a@ putea "pune5 !iindcă aşacu@ a9e@ noi Cndul, Gn pri@ă in"tanţă, aşa cu@ Gl Cndi@ la Gnceput, Gl Cndi@ cu in"tru@entulcorpului fi8ic, şi noi concentră@ felul cu@ Cndi@ cu in"tru@entul corpului fi8ic, dar ieşi@ dincorpul fi8ic de-a$ia Gn @o@entul Gn care Cndul, care e concentrat, @oare5
Noi a@ cădea Gn inconştient, dacă n-a@ Gncerca, Gn paralel cu acea"tă concentrare, şi un alt lucru,care ne a2ută "ă ră@Cne@, totuşi, conştienţi şi Gn afara corpului fi8ic5 Nu@i@ acel lucru care nepă"trea8ă conştienţi cCnd "unte@ Gn afara corpului fi8ic o 9iaţă detaşată, a pri9i cu detaşare
lucrurile lu@ii5 +ar pute@ face şi @ai @ult decCt nu@ai "ă pri@i@ Gn @od detaşat lucrurile lu@ii5*ute@ "ă luă@ foarte Gn "erio" ceea ce ne e"te atCt de fa@iliar Gn teorie, pute@ lua cu totul Gn"erio" ideea de Jar@ă5 (e Gn"ea@nă ace"t lucru
6n 9iaţă, o@ul nu e deloc Gnclinat, Gn pri@ă in"tanţă, "ă ia cu totul Gn "erio" ideea de Jar@ă5 +acă Gn 9iaţă "ur9ine un incident cCt de @ic, care Gl răneşte, "au dacă i "e GntC@plă 9reun alt lucru, el"e poate Gnfuria, Gn orice ca8, aşa ce9a Gi e"te antipatic5 !aţă de ceea ce nu@i@ de"tinul no"trunoi "i@ţi@ "i@patie "au antipatie5 6n 9iaţa de toate 8ilele nici nu poate fi altfel, aici e a$"olutnece"ar "ă GntC@pină@ anu@ite e9eni@ente, de"pre care con"ideră@ că fac parte din de"tinulno"tru, cu "i@patie, iar pe altele cu antipatie5 +e"tinul e pentru noi ce9a care 9ine din e>terior5
+acă luă@ Gn "erio" ideea de Jar@ă, atunci tre$uie "ă ne recunoaşte@ cu ade9ărat eul Gn de"tinulno"tru, atunci tre$uie "ă ne fie li@pede că Gn ceea ce "e GntC@plă Gn de"tinul no"tru "unte@ acti9inoi Gnşine, că noi Gnşine "unte@ actorii propriu-8işi5 +acă cine9a ne 2ineşte, ne 9a fi reu "ăcrede@ că Gn cel care ne-a 2init "unte@ a"cunşi noi Gnşine5 !iindcă Gn 9iaţa fi8ică poate fi nece"ar"ă ne ră8$ună@ pentru 2inirea pri@ită5 +ar tre$uie "ă a9e@ Gntotdeauna Gn interiorul no"tru ocă@ăruţă Gn care "ă ne @ărturi"i@, totuşi5 (hiar dacă cine9a te 2ineşte, tu Gn"u i eşti acela careț
te 2ineşti, dacă cine9a te lo9eşte, tu Gn"uţi te lo9eşti, dacă te a2un nişte lo9ituri ale de"tinului,tu Gn"u i le faci "ă "e apropie de tine5 Noi uită@ că nu "unte@ doar intre li@itele pielii noa"tre, ciț
Gn interiorul de"tinului no"tru, uită@ că "unte@ pre8enţi Gn toate aşa-nu@itele GntC@plări alede"tinului no"tru5
E foarte reu "ă ne creă@ "enti@entul real că noi Gnşine, cu propriul no"tru eu, aduce@ "pre noide"tinul5 Totuşi, e ade9ărat4 noi face@ "ă "e apropie de"tinul cu propriul no"tru eu, iari@pul"urile le pri@i@ după @ă"ura Gncarnărilor noa"tre anterioare, din 9iaţa dintre @oarte şi onouă naştere, aşa că noi Gnşine face@ atunci "ă "e apropie de noi de"tinul5 i tre$uie "ă Gn9ăţă@"ă ne uni@ cu de"tinul no"tru, tre$uie "ă Gn9ăţă@ tot @ai @ult şi @ai @ult ca, Gn loc "ăre"pine@ cu antipatie o lo9itură rea a de"tinului, "ă ne "pune@4 *rin faptul că ţi-a 9enit ace"tălo9itură a de"tinului, prin faptul că, de fapt, te lo9eşti tu Gn"u i, prin acea"ta tu de9ii, Gntr-oț
anu@ită pri9inţă, @ai puternic, @ai 9iuro", @ai eneric5 E @ai reu "ă ne uni@ Gn felul ace"ta cude"tinul, decCt "ă i ne G@potri9i@, dar noi ne pute@ recuceri ceea ce pierde@ cCnd Cndul no"tru@oare nu@ai dacă face@ a"tfel "ă intre Gn noi ceea ce e"te Gn afara noa"tră5 Nu pute@ ră@Cne laceea ce e"te Gnchi" Gntre li@itele pielii no"tre, cCnd, prin concentrare, Cndul @oare, dar el ne 9a
"coate afară, dacă ne-a@ "e"i8at Jar@a, de"tinul, Gn "en"ul "ău ade9ărat5 tunci iar ne tre8i@5#Cndul @oare, dar ceea ce noi a@ "e"i8at, drept identificare Gntre eul no"tru şi de"tinul no"tru, edu" de noi afară şi el ne poartă prin lu@ea de afară5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
cea"tă detaşare faţă de de"tinul no"tru, acceptarea reală a de"tinului no"tru, ea e"te aceea carene dăruieşte e>i"tenţă, atunci cCnd ne află@ Gn afara corpului5 ce"ta nu tre$uie "ă ne "chi@$e,$ineGnţele", 9iaţa de pe planul fi8ic5 Nu pute@ proceda Gntotdeauna aşa5 +ar @odul de a Cndi şi"i@ţi pe care tre$uie "ă ni-l for@ă@ Gntr-o că@ăruţă a "ufletului no"tru tre$uie "ă e>i"te, Gn@o@entul Gn care, fiind Gn afara corpului, 9re@ "ă ă"i@ po"i$ilitatea de a trăi conştient5
+ouă propo8iţii ne pot fi @a>i@a călău8itoare= ele pot fi e>tre@ de i@portante pentru noi5 *ri@adintre ele, pe care ar tre$ui "ă ne-o Gn"crie@ adCnc Gn ini@ă, e"te acea"ta4
Tinde "pre a Cndului @oarte Gn Uni9er"5
!iindcă nu@ai dacă Cndul @oare Gn Uni9er" el de9ine afară o forţă 9ie5 +ar noi nu ne pute@ unicu acea"tă forţă 9ie, dacă nu ne "trădui@ "ă trăi@ propo8iţia4
Tinde "pre a de"tinului Gn9iere Gn eu5
+acă face@ acea"ta, atunci uni@ eul renă"cut Gn Cnd cu eul Gn9iat Gn afara noa"tră5
+ar Gn natura u@ană "unt @ulte lucruri care ne fac reutăţi cCnd e 9or$a de a căuta o e9oluţie Gn"en"ul @a>i@elor de @ai "u"5 i acea"ta deoarece oa@enilor le 9ine deo"e$it de reu "ăpri9ea"că Gn @od 2u"t raportul dintre interior şi e>terior5 (u cCt pute@ Gn9ăţa @ai @ulte lucrurietice din ace"t punct de 9edere, prin concep ia de"pre lu@e "piritual-ştiinţifică, cu atCt @ai $ine5ț
Noi pute@ Gn9ăţa nişte lucruri etice cu a2utorul concepţiei de"pre lu@e "piritual-ştiinţifice nu@ai Gn @ă"ura Gn care anu@ite noţiuni etice do$Cnde"c "Cne şi 9iaţă interioară prin ceea ce "e poatere9ăr"a "pre du@nea9oa"tră din ştiinţa "piritului5
E>i"tă, de e>e@plu, oa@eni care "e plCn @ereu de alţii, care "pun că un o@ "au altul le face
una "au alta5 Ei @er pCnă acolo GncCt "pun că alţii Gi per"ecută5 Toate lucrurile de ace"t fel auleătură cu celălalt pol al naturii u@ane, nu@ai că tre$uie "ă pri9i@ 9iaţa Gn @od 2u"t, adică Gn@odul pe care-l oferă toc@ai ştiinţa "piritului Gnţelea"ă cu ade9ărat5 (ine trece prin 9iaţă şi, prinştiinţa "piritului, şi-a făcut ochiul puţin clar9ă8ător, 9a con"tata Gntotdeauna X e>i"tă, $ineGnţele",@oti9e "ă ne plCne@ de neiu$ire X că "e plCn de neiu$ire aceia care, de fapt, "unt nişte eoiştişi con9inrea că toţi oa@enii le dăunea8ă "au că 9or "ă le facă rău 9a apărea cel @ai ade"ea lanaturile eoi"te, pe cCnd naturile pline de iu$ire şi capa$ile "ă iu$ea"că nu 9or a2une prea uşor"ă ai$ă con9inerea că "unt per"ecutate, că oa@enii 9or "ă le facă rău Gn tot chipul etc5
+a, cCnd "e "pune aşa ce9a, Gnclină@ uşor "ă recunoaşte@, teoretic, că e ade9ărat5 Eu "unt chiarcon9in" că, după ce "-au Cndit puţin, cei @ai @ulţi oa@eni 9or recunoaşte, teoretic, ace"t lucru5
+ar e"enţialul e"te ca el "ă fie introdu" Gn 9iaţă5
cu@a "e ridică Gntre$area4 (are e calea pe care pute@ introduce ace"te lucruri Gn 9iaţă i iarăşitre$uie "ă ră"punde@4 trăi cu ade9ărat, acolo unde e căutată ştiinţa "piritului, G@preună cuceila i, cCt pute@ de @ult5 ce"ta e"te e"enţialul5 tiinţa "piritului nu e dată "u$ for@ă deț
co@pendii "au de re8u@ate, ci "e Gncearcă "ă "e facă din ea un curent 9iu, Gn care noi "ă pute@trăi Gn aşa fel GncCt, pă"trCndu-ne @ereu, cu a2utorul ei, căldura ini@ii, "ă pute@ a9ea i@$olduri5
+e fapt, ace"ta ne-a făcut "ă căută@, pentru nă8uinţa 9ie a ştiinţei "piritului, un fel de centru,prin clădirea noa"tră, care, aşa cu@ e"te X a@ a@intit-o ieri X, prin for@ele "ale, prin felul Gncare a fo"t făcută, dă corporal-"uflete"c-"piritualul, Gn "en"ul ştiinţei noa"tre a "piritului5 E"te ea
Gn"ăşi un "i@$ol al faptului că noi căută@ "ă interă@ Gn e9oluţia o@enirii, confor@ cu i@pul"uriledin lu@ea "pirituală pe care le pute@ recunoaşte, nişte lucruri de care epoca noa"tră are ne9oie,pentru ca 9iitorul apropiat "ă "e poată de89olta de aici Gntr-un @od cu ade9ărat 2u"t5 Toc@ai
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
faptul că Gn for@ele clădirii noa"tre "unt conţinute ele@entele prin care poate fi "i@ţită e"enţaştiinţei "piritului, face ca acea"tă clădire "ă poată fi cu ade9ărat un fel de centru, un fel de punctde concentrare Gn 2urul căruia "e cri"tali8ea8ă ceea ce, ca nă8uinţă "piritual-ştiinţifică, ur@ea8ă "ăde9ină nece"ar Gn e9oluţia o@enirii5
i aici ne 9ine ade"eori "ă "pune@4Vre@urile noa"tre "unt tul$uri, Gn epoca noatră trăie"c de"tulelucruri aflate Gntr-o contradicţie "tridentă cu ceea ce poate fi pentru o@enire o concepţie "piritual-ştiinţifică de"pre lu@e5 *e de altă parte, Gn"ă, Jar@a noa"tră a făcut "ă a2une@ atCt de departe GncCt "ă pute@ Gn9ine, a@ putea "pune, Gn @aterialul folo"it pentru clădire, acea"tă @aterie, Gnaşa fel GncCt ea "ă "tea Gn faţa lu@ii şi Gn for@ele e>terioare drept "i@$olul ştiinţei "piritului5
!iecare din noi Gşi poate "pune un lucru la care şi eu Gn"u@i tre$uie "ă @ă Cnde"c ade"eori, @aiale" a9Cnd Gn 9edere epoca noa"tră atCt de rea şi "olicitările @ari la care @ai ale" ştiinţa"piritului e "upu"ă Gn epoca actuală5 Unii "e pot Gntre$a cCt de departe a2une@ noi, de fapt, cupropria noa"tră per"onalitate, cCnd cola$oră@ la ceea ce ur@ea8ă "ă "e concentre8e Gn 2urulclădirii noa"tre5 (hiar Gn ca8ul Gn care unul "au altul nu 9a @ai putea fi de faţă Gn @od fi8ic la ceea
ce "e concentrea8ă @ai departe, Gn 9iaţa fi8ică, Gn 2urul clădirii noa"tre, faptul că ea e>i"tă, căJar@a noa"tră ne-a adu" acea"tă clădire, e un pa" Gnainte i@portant5 i dacă ne Cndi@ la faptulcă unii oa@eni, care Gnţele ştiinţa "piritului atCt de profund ca, de e>e@plu, draul no"tru(hri"tian 3oren"tern, ră@Cn uniţi şi după @oartea fi8ică cu ceea ce clădirea noa"tră are defăcut, atunci noi recunoaşte@, totodată, Gn clădirea noa"tră, un "i@$ol, Gn epoca actuală, alacti9ităţii de"făşurate Gn cadrul @işcării noa"tre "pirituale, pentru care li@itele nu@ite de o$icei9iaţă şi @oarte nu intră deloc Gn con"iderare5
Noi ne pute@ "i@ţi Gn @od real uniţi cu acea"tă clădire, şi ea poate "ti@ula a"tfel Cndurile cele@ai "erioa"e, Cnduri care "unt a$"olut fireşti, Gntr-o epocă aşa cu@ e cea actuală, care duce@ateriali"@ul pe cul@ea "a cea @ai Gnaltă5 (hiar dacă ar fi ca acea"tă clădire "ă-l ă"ea"că pe
unul "au pe altul cola$orCnd la con"truirea ei nu@ai ca fiinţă "pirituală, clădirea 9a fi i@portantăpentru @er"ul Gnainte al @işcării noa"tre, noi "punCnd ace"t lucru, fireşte X "per că @ă 9eţi Gnţelee X, nu@ai pentru a "u$linia Gntreaa "erio8itate, ce @ere dincolo de @oarte şi de 9iaţă, a@işcării noa"tre5
cea"tă "erio8itate ne GntC@pină Gn @od cu totul deo"e$it toc@ai Gn ace"te 8ile5 i, dacă "e GntC@plă un lucru, de ce n-ar putea "ă "e GntC@ple, atunci, şi altele E atCt de reu, e>tre@ dereu "ă "e reali8e8e un lucru la care @-a@ referit ade"eori, şi Gn cur"ul conferinţelor de faţă5 Eua@ atra" atenţia a"upra faptului că noi ne "trădui@ "ă cCntări@ cu9intele, "ă for@ulă@ cu9intele Gn @odul cel @ai riuro", "ă le ro"ti@ Gntr-un @od e>act, cCt "e poate de e>act, Gn conştienţacelei @ai depline re"pon"a$ilităţi faţă de lu@ile "pirituale5 şa că e"te de dorit ca ele, ace"te
cu9inte, "ă fie au8ite, "ă fie pri@ite5
Vor 9eni cu "iuranţă nişte 9re@uri Gn care oa@enii 9or putea trăi @ai uşor Gn ceea ce pri9eştecurentul concepţiei de"pre lu@e "piritual-ştiinţifice5 +ar a8i, cCnd ne află@ la Gnceput de tot,tre$uie "ă ne deprinde@ "ă luă@ lucrurile foarte, foarte Gn "erio"5 Eu a@ co@unicat aici, cu ce9ati@p Gn ur@ă, unele a"pecte re8ultate din cercetările oculte şi alte lucruri, de"pre care @-a@Cndit că ar putea fi de folo" unuia "au altuia5 fo"t făcută, Gn e"enţă, caracteri8area unorrealităţi5 S-ar putea crede că ele ar putea fi de folo" unuia "au altuia, pentru Gnţeleerea epociinoa"tre actuale, atCt de rele5 +ar toc@ai lucrurile co@unicate pe $a8a ace"tui i@pul" n-au fo"ttratate pe"te tot X atin aici, $ineGnţele", unele e>cepţii, dar ceea ce 9reau "ă "pun e"te, totuşiade9ărat X cu prudenţa nece"ară, cu pietatea nece"ară şi ele au fo"t "pu"e Gntr-un loc "au altul
"u$ o for@ă care, după cu@ "-a 9ă8ut @ai tCr8iu, era e>act contrarul a ceea ce a@ "pu" eu5
7/25/2019 Rudolf Steiner - Despre Lucrarea Ingerilor Si a Altor Entitati Ierarhice
+acă @ă Cnde"c nu@ai la ce "-a făcut din ce9a care nu poate fi deloc Gnţele" reşit, pentru că aapărut de2a Gntr-un ciclu de conferinţe, dacă @ă Cnde"c la ceea ce "-a făcut cu cla"ificareao@enirii europene Gn raport cu "ufletul "en8aţiei, "ufletul raţiunii "au afecti9, "ufletul conştienţei"au eul, care cu ade9ărat n-a fo"t dată "pre a "e "u"ţine o "uperioritate, dacă @ă Cnde"c cefra8e au fo"t tri@i"e Gn lu@ea lară şi ce opo8iţii şi afecte au de8lănţuit ace"te fra8e, de aici "e
poate 9edea cu ade9ărat că toc@ai principiul confor@ căruia lucrurile tre$uie luate foarte e>act,chiar şi Gn nişte ca8uri atCt de dificile, n-a fo"t re"pectat Gntru totul5 +acă eu aş fi "pu" 9reodată,de e>e@plu4 (eea ce e>i"tă cu pri9ire la populaţia europeană "u$ influenţa eului ar tre$ui "ăde"făşoare o acti9itate orani8atorică Gn cadrul populaţiei europene, aş fi "pu" o a$"urditate5Totuşi, o a"e@enea afir@aţie, de e>e@plu, a fo"t du"ă afară, Gn lu@e, şi acu@ ea cunoaşte cele@ai rele ră"tăl@ăciri, de8lănţuie afectele cele @ai puternice5
i, ca "ă-@i Gndepline"c o$liaţia Gn acea"tă direcţie, @i-a fo"t pu" Gn 9edere ca, Gn perioadaur@ătoare, "ă nu @ai atin deloc Gn conferinţele @ele a"e@enea lucruri5 Eu tre$uie "ă @ă a$ţinde la orice cu9Cnt referitor la a"e@enea lucruri, aşa că ceea ce-i e per@i" oricărui alt o@, a"pune ce9a de"pre un lucru "au altul, @ie @i "e inter8ice, din cau8a felului Gn care "e
interpretea8ă lucrurile5
Toate ace"tea ne arată că noi tre$uie "ă pri9i@ Gn "ufletele noa"tre, "pre a 9edea Gn ce @ă"urăpute@ reuşi "ă pri9i@ @işcarea "piritual-ştiinţifică Gn Gntreaa ei "erio8itate5 !iincă uneori noi nune dă@ "ea@a deloc ce ră"pundere a9e@, dacă luă@ lucrurile Gn "erio", faţă de fiecare cCnd e9or$a de o cercetare "pirituală cu ade9ărat 2u"tă şi de co@unicările ei5 tiinţa "pritului nu e>i"tănicidecu@ pentru a "tCrni afecte şi nici pentru a co@$ate "au a re"pine nişte afecte5 'ar dacăcine9a "pune că ace"te lucruri "unt co@unicate pentru a co@$ate o per"oană "au alta, el artre$ui "ă "e Gntre$e dacă "-a făcut u8 Gn @od 2u"t de ace"te lucruri "au dacă nu cu@9a, @aidera$ă, "-a făcut a$u8 de nişte lucruri co@unicate cu toată o$iecti9itatea şi cu o iu$ire ca"tă aade9ărului5 ce"tea "unt nişte lucruri care adauă la trăirile @ele oculte, oricu@ de"tul de
dureroa"e, o nouă durere5 (hiar dacă prin acea"ta nu pot fi atin"e nişte a"pecte i@portante, chiardacă tre$uie "ă renunţă@ la @ulte pro$le@e de"pre care eu credea@ că ar tre$ui di"cutate Gn9iitorul apropiat, @ai ră@Cn Gncă de "tudiat @ulte a"pecte i@portante şi e"enţiale pentru epocanoa"tră5
/5 6n "tenora@ă apare cu9Cntul entităţi Gn loc de per"pecti9e= e9ident o eroare de citire "aude tran"punere a "tenora@ei Gn "criere o$işnuită5
;5 Referitor la ace"t pararaf4 6n @od e9ident aici "tenora@a e inco@pletă= pro$a$il că au fo"to@i"e nişte propo8iţii "au fra@ente de propo8iţie i@portante5 Sen"ul pa"a2ului re8ultă din
co@pararea cu p5 ;/ şi cu a2utorul e>punerilor din Conducerea spirituală a omului şi aomenirii , cap5 /, # %D5
?5 Ştiinţa ocultă F%&%0H, # %;5
D5 *lutarh, "criitor rec, D0-%/0 d5(hr5 (itatul nu apare Gn "tenora@ă5
:5 Teosofie# $ntroducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi a menirii omului F%&0?H,# &= 9e8i capitolul Sufletul Gn lu@ea "ufletelor după @oarte5
<5 5.. aşa cum am arătat în ultimele conferin=e publice.. 5 , .erlin, %: fe$ruarie %&%:, Gn Spirit şi
materie! "iaţă şi moarte, # 5
&5 555 o completare la conferin=a pentru publicul larg.554 Ce a "rut &oet'eanumul şi ce are de
făcut antroposofia? , .erna, D aprilie %&/;, Gn 9olu@ul cu acelaşi titlu, # <?5 (o@paraţi,pri@a conferinţă Gn acela i 9olu@, .a"el, & aprilie %&/;5ș
%05 :Bn nişte cicluri de conferin=e mai 3echi...; 4 9e8i Gn "pecial (isiunea sufletelor popoarelor în
legătură cu mitologia germanic)nordică, # %/%= *ntroposofia ca cosmosofie, #/0:= $mpulsionarea istoriei lumii prin puterile spirituale, # ///5
%%5 ...35am spus în alte conferin=e..54 9e8i Gn "pecial Re"elările armei , # %/0= Reîncarnare şi
armă şi importanţa lor pentru ci"iliza ia epocii prezenteț , # %;D5
%/5 ...a a cum am descris ieri...ș 4 conferin a pu$licăț Ce a "rut &oet'eanumul şi ce are de
făcut antroposofia? , .erna, D aprilie %&/;, Gn 9olu@ul cu acelaşi titlu, # <?5
%;5 5..conferin=e pentru publicul larg...4 "e referă la cele două conferinţe din /D şi / noie@$rie%&/%, ţinute la Kri"tiania, cuprin"e a@Cndouă Gn Realitatea lumilor superioare F< conferinţepu$lice, Kri"tiania \)"lo], %&/%H, # :&5
%?5 Fiin a interioară a omului în "iaţa dintre moarte şi o nouă naştereț Fopt conferinţe, Viena,%&%?H, # %D;5
%D5 555într5una din dramele5misteriu.554 Trezirea sufletelor , dra@a a patra, Gn +atru drame)
misteriu F%&%0-%&%;H, # %?5
%5 555 în două conferin=e 5554 Cercetări oculte asupra dintre moarte şi o nouă naştere F/0 deconferinţeH, pre8entate Gn diferite oraşe Gn %&%/-%&%;, # %?05
%:5 ,,55.după cum am auCit chiar ieri 5554 conferinţă pu$lică, Stuttart, %: @ai %&%;4 Re8ultate alecercetării "pirituale pentru pro$le@ele 9ieţii şi eni@ele @or ii5ț
%<5 555ciclul de conferin=e pe care l5am =inut la *ristiania5554 (isiunea sufletelor popoarelor în
legătură cu mitologia germanic)nordică F%% conferinţeH, Kri"tiania \)"lo], %&%0H, # %/%5
%&5 5..cursului =inut în perioada <ongresului nostru de <răciun...4 /ie Weltgeschichte inanthroposophischer $eleuchtung und als Drundlage der Erkenntnis des7enschengeistes F $storia lumii iluminată de antroposofie i ca bază de cunoa tere aș ș
spiritului umanH F& conferin eH, # /;;5ț
/05 ri"totel, ;<?-;// G5(hr5
/%5 6n a "a r@onie a culorilor ri"totel "pune555 b4 +e"pre "i@ţ şi "en8orialitate, Gn "pecial cap5 ;, Gn 8ar3a naturalia5 Ve8i, de a"e@enea, crierile de ştiin=e naturale ale lui Doethe F%<<;-%<&:H,editate şi co@entate de Rudolf Steiner5 Reeditare +ornach, %&:D, 9ol5 'V, # ' d5, 3aterialepentru i"toria teoriei culorilor, Secţiunea ', pp5 /< şi ur@54 ) alăturare a afir@aţiilor lui ri"totelşi a adnotărlor făcute de Rudolf Steiner5
//5 l$ertu" 3anu", %%&;-%/<05
/;5 er@an 9on el@holt8, %</%-%<&?= 9e8i Rudolf Steiner, ,nigmele filosofiei , pre8entate Gn
e9oluţia lor i"torică, "u$ for@ă de co@pendiu F%&%?H, # %<5
/?5 ,,5..un chimist din =ările nordice.554 Theodor S9ed$er, %&/, *re@iul No$el pentru chi@ie=co@paraţi cartea "a 7ateria F%&%/H, traducerea er@ană, %&%?5
/D5 .a"iliu" Valentinu", alchi@i"t din "ecolul al QV-lea5
/5 /acă 3ă aminti=i epunerile pe care le5am făcut în legătură cu e3olu=ia 8ămFntului de5a lungul periodelor saturniană solară şi lunară555 4 co@paraţi, de e>e@plu, Ştiinţa ocultă, # %;, cap5 E9oluţia lu@ii şi o@ul5
INDI!E -I-LIOGRA)I!
lte lucrări ale lui Rudolf Steiner pe te@a ierarhiilor4
%5 crieri Fdin ediţia )pere co@plete ale lui Rudolf SteinerH5 >us der >kasha5<hronik. childerungen 3ergangener EntGicklungsstufen des 7enschen und der Erde ausübersinnlicher >nschauung F-in Cronica *as'a. /escrierea unor trepte trecute din e3olu=ia omului şi a8ămFntului făcute pe baCa unor contemplări suprasensibileH, +ornach, %&<, # %%5
/ie DeheimGissenschaft im 6mriH FŞtiinţa ocultăH, +ornach, %&<, # %;5/ie geistige Aührung des 7enschen und der 7enschheit. DeisteGissenschaftliche Ergebnisse über die7enschheits5EntGicklung FConducerea spirituală a omului şi a omenirii . eCultate ale cercetăriispiritual5ştiin=ifice asupra e3olu=iei omenirii H, +ornach, %&<:, # %D5 >nthroposophische 9eitsJtCe. /er ErkenntnisGeg der >nthroposophie. /as 7ichael57Ksterium FTeze
antroposofice. <alea de cunoaştere a antroposofiei. 7isteriul lui 7ichael H, +ornach, %&<&, # /5
/5 <onferin=eLatur5und DeistGesen M ihr Wirken in unserer sichtbaren Welt FFiinţe naturale şi fiinţe spirituale .
acti"itatea lor în lumea noastră "izibilăH5 )pt"pre8ece conferinţe i8olate, pre8entate Gntre D noie@$rie%&0: şi %? iunie %&0< Gn diferite oraşe, +ornach, %&<;, # &<5
/as 1ereinGirken geistiger in den 7enschen F $nfluenţele e/ercitate de entităţile spirituale asupraomului H5 Trei"pre8ece conferinţe, .erlin, ianuarie-%% iunie %&0<, # %0/5#ei"tie ierarchien und ihre Wider"pieelun in der ph"i"chen Welt5 TierJrei", *lanten, Ko"@o"
F $erar'iile spirituale şi oglindirea lor în lumea fizică. <erc Codiacal planete <osmosH5 7ececonferinţe, +I""eldorf, %/-// aprilie %&0&, # %%05/ie 7ission einCelner Volksseelen im Zusammenhange mit der germanisch5nordischen7Kthologie F(isiunea sufletelor popoarelor în legătură cu mitologia germanic)nordicăH5Un"pre8ece conferinţe, Kri"tiania F)"loH, :-%: iunie %&%0 F(iclul %;H5 (u un cu9Cnt Gnainte de Rudolf
Steiner= +ornach, %&</, # %/%5/ie Deheimnisse der biblischen chNpfungsgeschichte. /as echstageGerk im I. $uch 7oses F(isterele
istoriei biblice a &enezei . 9ucrarea în Oase Cile din <artea I a lui 7oiseH5 Un"pre8ece conferinţe,3Inchen, %-/ auu"t %&%0 F(iclul %?%H, +ornach, %&<?, # %//5/ie E3olution 3om Deichtspunkte des Wahrhaftigen F,"oluţia din punctul de "edere al ade"ărului H5(inci conferinţe, .erlin, ;% octo@$rie-D dece@$rie %&%% F(iclul ;DH, +ornach, %&<&, # %;/5/ie geistigen Wesenheiten in den 1immelskNrpern und Laturreichen F,ntităţile spirituale din
corpurile cereşti şi din regnurile naturii H5 Un"pre8ece conferinţe, el"infor", ;-%? aprilie %&%/F(iclul /%H, cu o conferinţă pu$lică4 ,cultismul şi ini=ierea, +ornach, %&<?, # %;5<hristus und die geistige Welt. Von der uche nach dem heiligen Dral FC'ristos şi lumea spirituală#
;%H, +ornach, %&<:, # %?&5/er menschliche und der kosmische Dedanke F&ândire umană! gândire cosmicăH5 *atru conferinţe,.erlin, /0-/; ianuarie %&%? F(iclul ;;H, +ornach, %&<0, # %D%5$austeine Cu einer Erkenntnis des 7Ksteriums 3on Dolgotha. *osmische und menschliche7etamorphose F+ietre de construcţie la o cunoaştere a (isteriului de pe &olgota5 (etamorfoză
cosmică şi umanăH5 apte"pre8ece conferinţe, .erlin, fe$ruarie-< @ai %&%: F(iclurile ?? şi ?DH,+ornach, %&</, # %:D5/ie spirituellen 1intergründe der JuHeren Welt. /er turC der Deister der Ainsternis. Deistige Wesen undihre Wirkungen FSubstraturile spirituale ale lumii e/terioare# +răbuşirea spiritelor întunericului#
Fiinţele spirituale şi acti"ităţile lor H, 9ol5 '5 *ai"pre8ece conferinţe, +ornach, /& "epte@$rie-/<octo@$rie %&%:, +ornach, %&<, # %::5
Indi3iduelle DeistGesen und ihr Wirken in der 7enschen. Deistige Wesen und ihre Wirkungen FFiinţe spirituale indi"iduale şi acti"itatea lor în sufletul omului# Fiinţele spirituale şi acti"ităţile lor H,9ol5 ''5 Nouă conferinţe, St5 #allen, 7Irich şi +ornach, -/D noie@$rie %&%:, +ornach, %&<0, # %:<5/ie endung 7ichaels. /ie ,ffenbarung der eigentlichen Deheimnisse des 7enschenGesens F(isiunea
lui (ic'ael# Re"elarea misterelor propriu)zise ale fiin ei umaneț H5 +ouă"pre8ece conferinţe,+ornach, /% noie@$rie-%D dece@$rie %&%&, +ornach, %&<;, # %&?5/as 7iterleben des Pahreslaufes in 3ier kosmischen Imaginationen FTrăirea ciclului anual! în patru
'5 <e face îngerul în corpul nostru astralQ , 7Irich, & octo@$rie, %&%<, din 0oua spiritualitate şi
trăirea lui C'ristos, # %</, Editura Uni9er" Enciclopedic #old, .ucureşti, /0%05
''5 <ele trei întFlniri ale sufletului uman cu fiin=ele 6ni3ersului , .erlin, /0 fe$ruarie %&%:,din (etamorfoză cosmică şi umană, # %:D, Editura Uni9er" Enciclopedic #old, .ucureşti,/00D5
'''5 8lăsmuirea destinului în stare de somn şi în stare de 3eghe .erna, aprilie %&/;, din /iemenschliche eele in ihrem Zusammenhang mit gNttlich5geistingen Indi3idualitJten. /ie
Verinnerlichung der Pahresfeste, # //?, +ornach, %&&/5
'V5 ela=ia omului cu îngerul său şi cu ierarhiile superioare, Kri"tiania, /: noie@$rie %&/%,din Lordische und mitteleuropJische Deistimpulse. /as Aest der Erscheinung <hristi , # /0&,+ornach, %&</5
V5 Impulsul lui 7ichael şi 7isteriul de pe Dolgota, Stuttart, %< @ai %&%;, din Trepte
premergătoare (isteriului de pe &olgota, # %D/, Editura Uni9er" Enciclopedic #old,.ucureşti, Editura Triade, (lu2-Napoca, /0%05
V'5 <unoaşterea entită=ilor superioare în diferite epoci , +ornach, ? ianuarie %&/?,din 7Ksterienstătten des 7ittelalters. osenkreuCertum und modernes EinGeihungsprinCip, #/;;a, +ornach, %&&%5
V''5 Ierarhiile a treia şi a doua, el"infor", aprilie %&%/, din ,ntităţile spirituale în corpurile
cereşti şi în regnurile naturale, # %;, Editura Uni9er" Enciclopedic #old, .ucureşti, /0%05
V'''5 *ri@a ierarhie şi Trinitatea di9ină, el"infor", : aprilie %&%/, din ,ntităţile spirituale în
corpurile cereşti şi în regnurile naturale, # %;, Editura Uni9er" Enciclopedic #old,.ucureşti, /0%05
'Q5 Viitoarea e>i"tenţă 2upiteriană şi entităţile "ale, +ornach, ; ianuarie %&%D, din *unst im 9ichteder 7KsterienGeisheit , # /:D, +ornach, %&&05
