A N U L »1 L X X X V I - l e a n -1 71 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, M a rţi 3 A p r i l i e 1 3 2 3

M h j h m o R T A ^ t BRAŞOV Telefon 226

AlMMtainent anual 200 tel 9e«)ni streinătate 500 lei Anufurl reclame, după tarif

Fondată la 1838 de George BariţiuApare in fle-care zi de lucru

•Opozlfia unită — serie oficiosul guvernului — a provocat tu Parlament scandaiuri ce aa Înjosit prestigiul Adnaărilor..*

Oare ce Înjosiri mai pot suferi acele Adunări, din cari rec re- zentautii aleşi de popor sunt escluşl dela şedinţe, pentru ca să se andă mimai cuvântul celor răsăriţi din urne violate şi jefuite îl

Românii din Iugoslavia şiv w q rT S W tM H M n a M H l

rezultatul alegerilor parlamentarePanciooa , 26 Marile.

Altgerile parlamentare din jugoslavia, aşteptate cu mult interes nu numai de

tre opinia publică din Jugoslav?* d de statele învecinate, cari urmăresc

cn o deosebită atenţiune frământările politice ale tinăruial stat jagoslav, s’au terminat, iar astăzi rezultatele din diferi- tele provincii se cunosc in toate amă­nuntele lor.

Din . modul cum s*au grupat alegătorii şi cu deosebire Sârbii, Croiţii şi Slovenii, rezultă că lupta nu s’a dat pe tema deosebirii de naţionalitate sau religie ci alegătorii s’au orientat după două prin­cipii politice : principiul unionist şt pria- ciplul revizuire! Constituţiei in sensul de a se da diferitelor provincii autono­mii.

Partidele silve, cari au proferat prin­cipiu) unionist — democraţii şi radica­lii — an obţinut un număr mai mare de mandate ca în alegerile trecute, do« vadă că ideia de stat unitar cuprinde mai mult teren, in timp ce aceste par­tide erau reprezentate în vechea Scap- ş tia i ca 42%, astăzi ei repreiiintâ mai

v műit de 55%. Din 315 mandate radi** caii (partidul Passîci> a obţinut ltO man­

date, democraţii 50, iar partidele sepa­ratiste (partidul croat Rădici, paridul clerical Körösek şi partidul Spaho) d;a- bia 100. Restul de vre o 50 mandate le- au obţinut musulmani! radicali (13) a- grariemi (9) Germani (7) Socialiştii (4) şi alte câteva grupări mai mici.

Cum se va constitui nonl guvern şi de ce partide va fi sprijinit, nu se poate şti deocamdată. Tratativele sunt în car gere pentru obţinerea unei majorităţi parlamentare. Ceea-ce se ştie însă este, că partidul radical şl democrat, cari de­ţin peste jumătate din mandate, se vor uni în luptă pentru apărarea Constitu­ţiei actuale a ţări!.

Pe no!, Român!!, ne interesează mai mait rezuiütei alegerilor din sudul Ba-

* natuiu, trecut sub stăpânire jugoslavă, unde Românii grupaţi în »Partidul român* şi-au pus, precum se ştie, candidaţi. Ro­mânii din Valea Timocuini, durere, n’au pus candidaţi naţionali.

Conform statisticei oficiale în sudai Banatului partidul rom ân a obţinut nu­m a i 7200 Doturi,\*r cel democrat 13,000 şi cel rad cal 20,000 voturi. Astfel din

, A candidaţi a fost ales numai un sin« ^Şgur Român, d-i advocat Dr. I. Jianu, pe

când democraţii au obţinut 3 mandate, iar radicalii 4.

Ceri sunt cauzele că noi, Românii, aa putut alege numai un singur de­putat? Organul partidului român de-aici •Oralul Românesc* spune câ prima cauză este împiedecarea multor ale­gători români de* a lua parte la votare prin şiretlicurile şi torţa unor preşe­dinţi şi funcţionari administrativi, cari au trâgănaf votarea până seara la ora 6, liră să lase pe alegătorii români a- donaţi In curtea locului de votare să voteze, ba mai mult, în comuna S a tu l nou sute de alegători au fost alungaţi cu forţa brachială.

Mai mult a avut de suferit din partea autorităţilor satul nostru fruntaş (C o şte i) năpădit fiind de miliţie şi de un pre­şedinte atât fără de conştiinţă, încât cele vre-o câteva sute de alegători a* bia au putut vota până dimineaţa ia orele 4. Cam tot astfel de greutăţi a

.Jmdurat şi satul fa m , dar nu s’a lăsat Pînfricoşat, precum nici satul M ur conac,9 pe care unii îl crezură v pierdut pentru

noi, dar care nu s’a lăsat nici înfrico­şat, nici ademenit de oamenii stăpânire!.

A doua cauză, că nu am învins, este slăbiciunea unor cărturari şi conducători de-ai noştrî. E drept, că am început cam târziu cu înfiinţarea partidului, dar tofî conducătorii au avut cunoştinţă de mişcarea noastră. Totuşi s’au grăbit „a-se angaja* pentru alte partide şi mai ales pentru!* cel democrat, care şcoalelor şi comunelor noastre a dat cele mai gre­le lovituri. Avem dovezi, că aceşti con­ducători *au ajutorat acest partid cin* stindu'i "2500 de voturi româneşti nu din convingere, ci din mârşave interese personale — materiale. Satul U zăm a dăruit aproape o mie voturi partidului democrat, iar preotul Iencu Milu a fost acel unicum intre preoţii noştri, care n’a volt să ia parte la nici o adunare poporală de-ale noastre, şi nici in satul său propriu. Asemenea s’a purtat satul D eliblata în frunte cu dascălii săi ro­mâni, sprijinind pe acel ministru demo­crat, care ne-a alungat preoţii şi dăs­călit, şt care în decurs de ani de zile nu a aprobat spre tipărire un abece­dar românesc. Astfel s’a mai purtat şi O f cea şi poporul desorientat din Satul nou unde nu e n ici un cărturar rom ân la aproape 70 0 0 su fle te , unde preoţi! au optat pentru România, unde stau şl azi, iar în satele noastre să folosesc sesi- unele parochiale, dar când e vorba de apărarea poporului, se închid în cose.

„Beroinţia“ dela BufteaPărintele Mana a dat in judecată pe 2

ofiţeri de jandarmi4D. deputat dr. Dumitru Mânu a înaintat

parchetului următoarea plângere:D om nule prim procurorf

In ziua de 25 Martie a. c. după în. trunirea Partidului naţional şi a parti­dului ţărănesc, ţinută în Buftea-Buco« veni în sala băncii populare „Vodă Şttrbey*, Ja sfârşitul întrunire! fiind reţi­nuţi la secţ e 16 membrii ai acestor partide, am rămas în Buftea, aşteptând eliberarea celor reţinuţi.

Cam la ora 7 seara, când luam cina întt'un local din faţa postului de jan­darmi, am fost invitat la secţie de că« tre d-l căpitan Mateescu la o convor­bire prietenească. Am răspuns acestei Invitaţii. La secţia de jandarmi am fost reţinut, împot ivindu-mă acestei reţineri, la ordinul d»iui căpitan Mateescu am fost arestat. Zadarnic i’am făcut atent la urmările legale ale unei arestări ile­gale. Neadmsţându-î calitatea să mă aresteze, a dat ordin să fîu depus la carceră şl să ml-se pună cătuşele. Târât pe sus de mâni şi de picioare ta car- cerfi, după ce d-l sublocot. Vasl’lu pt> nându-ml mâna în gât, m’a trântit la pământ, am fost depus la carceră, odaie obscură, cu un sfigur scaun, dela postul de jandarmi Buh«a. Acolo am fost ţi­nut dela ora 7 seara, până la ora 1 noaptea, când am fost escortat în bezna nopţii până la gară, ca un condamnat, cu patru jandarmi cu armele în mâini. De acolo am fost dus sub escortă la Bucureşti şi am fost depus la cazarma reg. 2 de jandarm), unde am stat până la ora 12 în ziua de 26 Martie a. c.

Rog Introduceţi procedura împotriva căpitanului Mateescu,. pentru arestare Ilegală şi pentru violarea imunităţii par­lamentare, împotriva domnului sublocot. Vasiiiu pentru ofensă.

Martori ai incidentului sunt: căpitan Chabert, avocat, fost deputat, Bucureşti, Râul Crăciun, directorul ziarului »Epoca* I Bucureşti) — Mircea Zăgânescu, pro» 1

Dacă obţineam numai jumătate din voturile ce s’au dat pentru alte partide, aveam 2 deputat!. Acei poporeni din Nicolinţi, Petrovaselo, Allbunar şl Stleu?, cari n’au vrut să crează nici în jură­mântul fiilor noştri, ei au votat cu nişte socialişti necunoscuţi şi fără însemnătate, şi întrebăm acum, cai se vor adresa şi deia cine vor cere pământ, când candi­daţii lor au picat şi când în Ţara în­treagă s'au ales abia 3 deputaţi socialişti.

A treia cauză, că reuşita no ne-a fost deplină, că mulţi alegători din ai noştri sunt nazareol, ascultând porunca capilor lor bisericeşti, na an luat parte la votare.

Se cuvine a ne adnee aminte de acele sate, cari s’au purtat mal bine in aceste alegeri. Este Sân-M ihaiul\ rămas aproape fără cărturari, condus de familii fruntaşe ţărăneşti ca: Sfera, Dajdea, Pinter şi Muntean chiar atnnci când fraţi de-al lor zac la Închisoare. Din numărul total al voturilor lor au dat partidului nostru 72%. După dânşii urmează satul Ahbu» nar, labuca, M esic i şi Petrooaseio, care a dat 60—65o/o listei noastre. Bine s’au mai purtat C cvinul, G rebenacul, S â n Ion, Vlajcooâţul cu Rătişor şi Omolifa.

Dacă deci n’am învins după cum aş­teptam, vina suntem noi în primul rând, adică acei conducător?, cari au mânat poporal nostru desorientat în braţele ace­lui partid, care a adus pe coloniştii stră­ini între noi şi care ne a răpit autono­mia comunelor şi a libertăţii şcolare.

Avem speranţa însă, că şi astfel, cu un deputat, vom putea duce la Îndepli­nire partea cea mai mare a programa ai nostra. ,

prietar, Târgovişte, — I. Dumitrescu avocat, secretarul partidului ţărănesc, Bucureşti, N. Enescu, avocat, Bucureşti, -— Al. V. Cazimir avocat şi ziarist, Bu­cureşti, — !. Herescu, Bucureşti.

Luând în considerare gravitatea ca­zului, care a fost ridicat şi in parlament, sper că veţi ancheta şi face cele legale de urgenţă.

Primiţi, domnule primproccror, asigu­rarea deosebitei mele stime.

Bucureşti, 30 Martie 1923.Dr. Dnmitru Hanu,

profesor la Academia d« teolo­gie din Gherla, deputat.

 m c a n i l despre laptele politice dela noi

Numărul mai recent al ziarului »Ame­rica*, care ne soseşte, pab ică sub sem­natara redactorutui-şef Aud reia Popovici un articol întitulat „Lvjpte p3îitice în America şl fn România*, din care reţi­nem următoarele pasagii:

»Când iai în mână ziarele de acasă, te cuprinde o durere, ce­tind epitetele ce se dau de nişte pătimaşi şi inconştienţi şi celor mai valoroşi — puţinilor valoroşi — oa*- meni ai Bomâniei.

Intre altele vezi că nişte nuli­tăţi plătite din banii unui partid conrupt şi fără-de-lege, insultă în modul cel mai grosolan pe oa­meni de talia d-lui M a n iu . A c e l o m , c ă r u ia a r tr e b u i s ă i-se în ­c h in e u n n e a m în tr e g , f ă r ă p r i ­v i r e d e c u lo a r e p o l i t ic ă — este numit de nişte pitici »agent al lui Horthj“ şi cu alte epitete pe cât de neghioabe pe atât de insultă­toare.

Şi, ce e mai trist, aceşti gaze*- tari nu sunt traşi la răspundere de atotputernicul lor şef, care ar trebui s’aibă destul bun simţ ca să nu se dejosească atât de mult în luptele politice. Dar, e adevărat, d e la a c e i c a r i a u in s u l ta t , g r o ­s o la n , d e m n ita te a u n u i n e a m în ­t r e g , n u te p r e a p o ţ i a ş te p ta la a r m e m a i lo ia le “...

Mişcare monarhistă în flermailaŞ tir i sos ie din P aris ş i Londra spun f

că mişcarea monarhistă în G erm ania se întinde Mişcarea e presida tă de L uden- d o r f ş i p u n tu l Ruprecht ş i câştigă te ­ren cu deosebire în Bavaria. (T elegr.)

O chestiunede onoare

Primim din partea d-lui Victor Moldovas, următoarea scrisoare dela Briatriţa:

La scrisoarea d-voasiră cu data de 16 Martie c, prin care ne însărcinaţi să cerem satisfacţie pe calea armelor d-lul Maltezeanu pentru agresiunea d-sale împotriva d-voastră în şedinţa dela 16 Martie a Camerei Deputaţilor, avem onoare a vă răspunde că nu pu­tem da curs însărcinării cu care ne-aţl onorat pentru consideraţiile de mai jos.

D-l Maltezeanu are încă pendinte, înaintea Curţii Marţiale un dosar, asu­pra căruia nu a Intervenit până în pre­zent o soluţie legală.

Pe această consideraţie s’a refuzat d-lui Maltezeanu, acum câteva luni o constituire de martori, de către d l Cr. Filipescu, persoana care prin numeroa­sele sale ieşiri pe teren a dat dovada că nu precupeţeşte nimănui, în cazuri normale, satisfacţia ce o da toreşte, Iar d l Maltezeanu a primit situaţia ce i-a creiat refuzul d*lui Filipescu, de oarece nu a reacţionai conform regulelor Co­dului Onoarei, pentru a face să i se recunoască dreptul Ia separaţia ce pre­tindea că i se cuvine.

Acestea sunt, credem noi, considera­ţi uni suficiente, pentrucă gestului dv.

cavaleresc şi explicabil în cazuri nor­male, nu i se poate, în cazul de fat& da curs.

Suntet?, stimate d-Ie Moldovan în situaţia omului care deşi lovit din punc­tul de vedere de iapt — nu a fost însă atins din punct de vedere onorai.

Ne abţinem de a examina gestul în sine al d Iui Maltezeanu — a vă lovi prin surprindere In mijlocul unei învăl­măşeli — fiindcă aceasta ar însemna să pipăim Iarăşi diferendul.

Primiţi, vă rugăm, mult stimate d-Ie Moldovan, asigurarea consideratiunef noastre cele mat distinse.Mih. fi. Cantacnzlno V. Polfza-Hlcşnieşti.

O r g a n iz a ţia P a r t id u lu i N a ţ io - n a i R o m â n din Capitală, culoarea de negru, va ţine o întrunire azi, Luni 2 Aprilie orele 8 seara, în casele d-lui Mircea Poenaru Bordeâ din strada Graţioasă 17, (lângă Hala Traian). La această întrunire vor lua cuvântul d-nii Dr. AL Vaida- Voevod, M. Cantacuzino, M. Deşlia, Grigore Filipescu, Dr. Gheorghian, Stelian Popescu, Const. Xeni şi alţi fruntaşi ai Partidului.

Eaohia 2 OAZETA TRANSUVAMH Nr. 71— ia n

Lupta contra Constituţiei liberaleDiscursul deputatului dr. I. LU P Â Ş rostit In şedinţele Camerei din 13 şi 14 Martie 1923.

D om nule preşed in te , domnilor,D -l Lupaş: Vă rog să-mf permiteţi

să încep prin a face câteva reflex! uni asupra celor spuse de oratorul, care a avut cuvântul înaintea mea şi a vorbit dela această tribună.

D sa a exprimat dorinţa, ca virtuţile celor de sus să se restrângă asupra celor de jos. Aceste cuvinte au fost Întâmpinate cu oarecari obiecţiuni din partea Opoziţiei, care a rostit cuvintele creştineşti: să ne ferească bunul Dum­nezeul (Aplauze pe băncile Opoziţiei), (sgomot, întreruperi).)

După experienţele dureroase pe care le-am putut dobândi în cei din urmă 3 ani cu privire Ia aceste virtuţi ale conducătorilor politici, desigur, întâm­pinările făcute din partea Opoziţiei erau deplin îndreptăţite. Aceasta o pot confirma nu numai experienţele perso­nale ce a putut să aibă fiecare din noi, ci chiar şi o îndelungată experi­enţă istorică din care rezultă adevărul nelndoelnic, că neamul nostru a trăit, a rezistat, a luptat, s’a desvoltat mai mult prin virtuţile celor de jos decât prin ale celor de sus. (Aplauze pre­lungite, îndelung repetate pe băncile minorităţii, protestări, întreruperi pe băn­cile majorităţii).

O o o ce din m ajoritate: Cei de sus au plecat dela cei de jos. (Aplauze pe băncile mej ori etăţii), (sgomot, întreru­peri),,

Pentru ce s'au jertfit cei 800.000?D -l L u p a ş: Şi dacă s’a Invocat aci

şi este obiceiul a se invoca adeseori cu destulă Impietate amintirea celor morji în lupta pentru unitatea neamului, umbrele măreţe ale îcelor 800.000 de mucenici cari na au dat România între­gită, suahm adânc convinşi, că oricare din aceşti 800.000 dacă ar fi fost în­trebat înainte de a se coborî in mor­mânt, vrea oare să*şi jertfească viafa pentru a se perpetua ia conducerea României întregite aceleaşi metode şi sisteme care au nenorocit România- Mică, ar li protestat energic împotriva unei astfel de eventualităţi. /Sgomot, în­treruperi pe băncile majorităţii), (aplau­ze la băncile minorităţii).

Virtute şi psendovirtnte. Istoria se repetă-

Ceeace se afirmă în timpul de faţă la conducerea României, daţi-mi voie, să corist ii, domnilor, că nu e virtutea care s’a înălţat din adâncimile conştiin­ţei noastre naţionale, ci pseudo virtutea rămasă ca o tristă moştenire a diferi­telor iavaziuni streine şi care vedem că până azi se menţine cu îndărătnicie, ca sâ împiedece desvoltarea firească a neamului nostru. (Aplauze pe banale Opoziţiei). Ceeace se întâmplă acum sub ochii noştri este, în mulfe privinţi, o repetare a Istoriei, cum s’a întâmplat după mişcarea de libertate atât de ge­neroasă şt plină de idealism a Româ­nilor de pretutindeni la 184S, In anul următor dincolo de munţi, reacţîunea austriacă, dincoace de munţi, alianţa dintre Sultanul turcesc şi Ţarul rusesc a împiedecat înfăptuirea acelor fru­moase puncte ale programelor naţio­nale din 1848. Tot aşa în zilele noas­tre, pornirile pentru o viată liberă, pen­tru o viaţă naţională independentă şi deplină ie vedem sugrumate de aceeaş pornire reacţionară, cu deosebire însă că acum nu ie sgrumă împăratul dela Viena, nici Sultanul turcesc, nici Ţarul rusesc, ci încearcă să le sugrume con­ducătorii, cari pretind că ar fi şi ei răsăriţi din adâncimile neamului nostru, cum ar fi d. p. onor. d-l Văitoianu. (Aplauze pe băncile Opoziţiei).

Memoriile d-lnl Brătiana—înainte cu doi ani, d-l Ionel Brătianu

spunea că se simte îndreptăţit să se retragă la odihnă, în Tusculanul dela Florica. Noi ne-am bucurat pentru aceasta, socotind că̂ acolo în castelul său dela Florica va avea timp să-şi scrie memoriile, amintirile »sale şi ale altora*, din care a început să publice câteva fragmente în revista »Cugetul Românesc*. Ne-am fi bucurat foarte mult, dacă această activitate folositoare de istoriograf ar fi putut să o conti­nue în toată liniştea, fiindcă nădăj­duiam că In acele memorii se vor găsi inform «ţi urii preţioase despre felul »ad­mirabil“ cum a ştiut d*sa, împreună cu

generalul Iliescu să pregătească răz­boiul pentru întregirea neamului, precum şi despre succesele exlrao dináré dela Conferinţa din Paris, în chestia Bana­tului (Ilaritate; întreruperi şi sgomot pe băncile majorităţei.)

D-l Lupaş: (Sgomot, întreruperi din partea Opoziţiei). Succesele d-sale au fost în adevăr atât de extraordinare, încât într’un anume moment. . . (între­ruperi din partea majorităţii).

V oci d in O poziţie : Domnule preşe­dinte, nu se poate vorbi din cauza întreruperilor majorităţii.

D-l M. G. O rleanu , preşedintele Adu- nărei: Timp de 2 ceasuri oratorul libe­rai a fost tot timpul întrerupt de d-v., şi acum d v. îmi cereţi mie să fac li­nişte. Să voiesc să o fac şi nu pot. Totuş rog majoritatea să facă linişte, iar nu să facă ceeace fac, dumnealor.

D-l L u p a ş : Succese atât de extra­ordinare, încât într’un anume moment, în vara anului 1919, d-l Iorga s’a simţit îndemnat să publice în »Neamul Ro­mânesc* un articol foarte semnificativ, un articol în care făcea apel la M. S. Regele Ferdinand, să binevoiască a îndruma pe reprezentantul României la Conferinţa dela Paris să reîntre în »pro­porţiile propriei sale personalităţi* şi să nu-şi închipue, că acolo are rolul unui împărat din Bizanţ. (Aplauze pe băncile Opoziţiei).

O voce d in m a jo r ita te : Ai întrebat pe mitropolitul dumitale, ce părere are despre d l Brătianu?

D-l L u p a ş : Părerea mitropolitului meu îi priveşte pe I. P. Sf. Sa, nu mă obligă pe mine

Dar d-ior, cred că toate partidele din opoziţie din parlamentai d-lui Averescu au tăcut o mare greşeală pe care o is­păşesc acum şi anume: au făcut greşala de a nu fi lăsat pe d l Brătianu să-şi scrie în linişte memoriile, ci l’au adus ia guvern pe chestia »Reşiţci* să scrie proiecte de Constituţie, în loc de me­morii. (Zgomot întreruperi).

D-sale î-s’a păcat câ naţiunea aceasta română, — ca să întrebuinţăm un ter­men predilect odinioară iul Petru Maior, — »zburdă“ prea mult după libertate şi deci trebuie numai decât strânsă în frâu, pentru ca zburdălniciile acestea juvenile sâ nu ia o formă primejdioasă pentru Stat.

.Şmecheria" sau .abilitatea suverană".Imediat intriga veche şi cunoscută, —

acea intrigă pe care un scriitor dintre membrii majorităţii, senatorul Drăght- cescu o caracterizează ca un fel de „şmecherie*, însă când e în legătură cu şeful Partidului naţional liberal, o nu­meşte cu un termen ceva mai eufe­mistic.

D -l Lupan ...îi zice „abilitate s u v e • rană*, (Aplauze din partea Opozţii).

Acea ab litate suverană a fost numai decât pusă în lucrare. „Viitorul* şi toate | anexele sale provinciale au î" ci put să dea alarma strigând zi de zi că patria se găseşte într’o astfel de primejdie în­grozitoare, încât numai „competenţele* şi »notabilîrăpie“ liberale o mai pot salva. (Aplauze din partea Opoziţiei).

Voci de pe băncile m ajorită ţii: Aşa este!

D -l L upaş: S’a alcătuit deci în felul pe care îi cunoaşteţi cu toţii şt îi cu­noaşte ţara, acest sobor de competenţe şi de notabilităţi, care voeşte sâ impună astăzi ţării, împotriva unei părţi foarte importante a acestei ţări şi împotriva voinţei naţionale, un proiect de Consti­tuţie reacţionară.

.Constituantă1* san .divan adhoc"?Dacă în viaţa constituţională a nea­

mului nostru din diferite părţi am căuta să găsim un titlu potrivit pentru această adunare, cred că pe acela l-am putea găsi în convenţlunea dela Baita-Liman dela 1849, care a suspendat adunările obşteşti, instituind în locul lor aşa nu­mitele consilii sau Divanuri adhoc, (a- plauze din partea Opoziţiei) care aveau să fie alcătuite din membrii înaltului cler şi din notabilităţile maréi boerimi de pe timpul aceia. Cuvântul acesta »notabil*, care este în însuşi textul convenţiunel, în cursul timpului, şi-a modificat foarte mult înţelesul. Odini­oară sub „notabil* înţelegea toată lu­mea pe oamenii distinşi, fie prin origină, fie prin propria lor vrednicie; astăzi j însă este de ajuns să te înscrii în par- *

tidul liberal şt imediat devii no ta b il tntre notabili. (Aplauze din partea Opo­ziţiei sgomot, întreruperi din partea ma­jorităţii).

Observ că d-l Nfstor din Bucovina subliniază cu un zâmbet de aprobare afirmaţiunea mea.

D l 1. N i stor, m inistru l B ucovinei: Eu întreb: cei de o sută unde intrau?

D-l L u p a ş : Ori cât de bogat este partidul acesta în competinte şi nota­bilităţi, n’a putut să dea Afgil şi Ma- vrozi pentru toate circumscripţiile elec­torale, s ’a apucat deci şi a adunat a- ceste notabilităţi, unde le-a găsit fără să ţnai distingă între notabilităţi evre- eşti şi ungureşti şi ruseşti şi de toate neamurile. (Aplauze d n partea Opozi­ţiei, sgomot, întreruperi din partea ma­jorităţii). Astfel s’a alcătuit acest divan adhoc, care a pornit dela cea dintâi a ei alcătuire spre o prăpastie foarte periculoasă pentru interesele patriei şi ale naţiunei române întregite. (Sgomot,

! întreruperi pe băncile majorităţii). Deşi a fost .«.

D l L u p a ş: Deşi a fost adânc rănit sufletul întregului popor din cauza fă­rădelegilor şi sălbăticiilor, cari s'au întâmplat în primăvara anului 1922. (Sgomot, întreruperi.)

D-l Soricu : Ce sălbăticii s’au petrecut în cercul d-tale? (Protestări din partea Opoziţiei).

Voci din O poziţie: Jos! Jos!D l S o ricu : Ce sălbăticii?D l L upaş: Nu vorbesc de cercul meu,

vorbesc de ţara întreagă... (Zgomot, în­treruperi din partea majorităţii).

D l M . G. Orleanu, preşed in te le A d u ­nării: Lăsaţi oratorul sâ se explice.

D-l L upaş: Cu toate acestea ne am făcut datoria... (Protestări din partea ma­jorităţii).

D-l S o ricu : Ce sălbăticii s’au petrecut în cercul d-tale?

D-l M . G. Orleanu preşed in te le A d u ­nării: Na vezi, câ nu vrea să-ţi răs- punză. De ce mal iasistiţi?

D-î So ricu : E minciună. (Protestări violente din partea Opoziţiei; strigăte de: jos I jost).

D 1 L u p a ş: Ne-am făcut datoria de a veni aci, de a Înfăţişa înaintea ţârei în­tregi pe bază de documente auteutice, tot ceeace s’a făcnt pe nedrept şi îm­potriva legii. Personal ml-am exprimat atunci dorinţa, câ acei ce stau in frsn* tea ţării să găsească leacul necesar (protestări şi apostiofări pe băncile ma­jorităţii), pentru tămăduirea rănilor a- dânci, pe care acele alegeri sălbatece le-an lăsat în sufletul poporului nostru. (Aplauze prelungite pe băncile Opoziţie ).

Am rămas însă adânc mâhniţi în su­fletele noastre, când am văzut că în­treagă osteneala noastră de a prezenta aci mormane de documente acta au­teutice, (protestări violente şi apostrofări spre băncile Opoziţiei din partea majo­rităţi; aplauze pe băncile Opoziţiei), an fost luate pur şi simplu în bătaie de joc (aplauze prelungite pe băncile Opoziţit-j). Noi nu ne-am închipuit că aşa ceva este cu putinţă într’o corpor«ţie, care pre­tind** a fî reprezentanţa voi iţii «a do aste. (Dtr.'.rúp- n a n parte* m j uităpi).

D : M . Popouici: ..„ap tăcut şcoală bună dela noi. (Zgomot, întreruperi).

(Va urma).

So taie şi sa distragpădurile in Treisczune-

Cu toate protestările popula­ţiei din judeţul Treiscaune, ca toate plângerile şi apelurile fă ­cute către autorităţile chemate şi împotriva dispoziţiilor cate­gorice ale legii agrare, se taie şi se distrug pădurile fă ră jenă şi fără ruşine în chiar pragul satelor.

Proprietarii Beidi, Mikes şi alţi conţi vând în ruptul capului pa’rţele întinse de păduri Socie­tăţii de exploatare d n Prejmer, antreprenorilor Siivaş şi tndig cari obţin fără g-cutate apro­bările c.iven te dela Minister i frustrează astfel cu îndrăsneală pe ţărani de dreptul de a şi al­cătui conform iegii păduri co­munale-

Pădurea Agrişului, sin-, gura din care populaţia să­racă a acestui cătun şi-ar fi putut înjgheba o pădure co­munală, e tă.ată aproape în întregime.

La tel se întâmplă în co­munele Bndila, Tel şi Marcoş.

Protestăm pentru această nenorocită populaţie, care spera să aibă şi ea o drep­tate în ţar * pentru care a luptat şi a trudit.

Ridicăm glasul nostru îm­potriva corupţ ei şi a îndrăs- neiei cu care se operează în contra dreptăţii nnui popor vrednic de mâi multă con­sideraţie.

Vom reveni.

E xp o ziţie de uite la S ib iu . Se aduce la cunoştinţă publică, cumcâ comsiunea zootehnică j-idqcană a judeţului Sibu a hotă;ii «raaj-trea «a el cxpoz| i împreu­na ă ca târg de vi e de prăsi ă îa ora- «ui Sibiu, care va avea Ioc la 28 Apri­lie 1923 st. o. îu târgul de vite. La acest târg se vor măaa vite de prăsită, şi. anume: bovine, cai, porci şi oi La acest târg atât comunele cât şt alţi cres­cători de vite îfi pot acoperi pria cum* pâr.trc iipaa vitelor de prăsilă.

«a 28 Mart e 1923. — Comisiu­nea zoo tehn ică judeţeană a judeţului Sibiu.

Ştiri din BanulTimişoara, 29 Martie.

»P răvălie rom ânească* la T im işoara . In sala de desemn a Şcoalei Politehnice din localitate s’a ţinut ieri în 27 Martie şedinţa de constituire a unei coope* rative orăşeneşti, denumită »Prăvălie românească*, cu capital nelimitat şi subordonată centralei cooperativelor din Capitală, Au luat parte la această şedinţă de constituire : comercianţi, fi­nanciari, intelectuali, etc. şi după în­delungate discuţiuni^s’a constituit ur­mătorul consiliu de administraţie: d-l Ion B alint, d-l Const Ţâranu, d-l Alex. Blidariu, d-l dr. Oct Putici, d-l Avram Corcea, d-l Iosif Popa, d-l Alex. Vâl- covici, d-l dr. At. Popovici, d-l Tratan Boleanţu, d-l Mişu Popescu, d-l dr. V. Chiroiu, d-l Traian Birăescu, d-l maior Ioaescu, d-l dr. Oct. Crâşmaru şl d*i Iosif Vetcean membri în comitet; cen­zori : d-l Ch. Stinghe, d-l Orcadie Opreanu, d-l Ch. Popovici, far membri supleanţi d-nii: Oct Negrul |Alex. Bui- baş şi Sever Liuba.

C ontrabandă d e ţigări. Agenţii Ro- ianu şi Biebei dela Siguranţa din lo­calitate au arestat în ziua de Vineri

. 23 i. c. pe indivizii Eu?en Curaj şi I Ana Novac, care au trecut frontiera în | mod clandestin, făcând şi contrabandă ' cu ţigarete şi foiţă de ţigarete. Marfa

contrabandiştilor a fost confiscată, iar ei înaintaţi consiliului de războiu din Sibiu.

*

Necesităţile actua le ale evreim ei. In ziua de Duminecă 1 Aprilie cri., prima zi de pesach, după slujba divină, d-l Adolf Vért .s preşedintele comunităţii izraelite din localitate va ţinea, în si­nagogi o conferinţă în limba germană, tratând despre actualele necesităţi aie evreimei.

R ecensăm ân tu l fisc a l începe la 1 M aiu. In conformitate cu art. 100 din legea pentru unifeare* coutr buţiunior directe şi pentru înfiinţarea impoztului pe venitul global, se aduce ta cuno­ştinţa generală, câ recensământul contri* buţiuoiior începe în toată ţâra pe ziua de 1 Mala 1923. Zilele în care comisin- niie vor inert în fiecare comună sau suburbie vor fi afişate îa primă:ii şi ta percepţiile fiscale cu cel puţin 10 zile înainte de către Administraţiile finan­ciare.

QAZETA TRAHSlLf AHlBi 3Hr. 7 1 -1 9 8 3

Furtuna de eriRavagiile zăpezilor. Primejduirea semănăturilor.

Bucureşti. — In întreagă ţara a bântuit ieri o puternică fur­tună, care a adus zăpadă. Vântul care venea dela nord, avea o iu­ţeală de 18 metri pe secundă. In câteva clipe Capitala a fost aco­perită de un strat gros de zăpadă. Aici e un ger ca în dricul iernii. Numeroase fire telefonice şi telegrafice au fost deteriorate. Numeroşi stâlpi de telegraf au fost culcaţi la pământ.

In Moldova viscolul continuă. Semănăturile sunt primej­duite. Din cauza zăpezii, care cade, lucrările pe câmp au fost întrerupte. Pretutindeni domneşte mare panică şi jale, căci nu se poate şti ce va aduce zma de mâne.

Studettes*?

Satele ne-aşteaptă..\ Acum, când razele calde a ie soarelui de primăvară învăluie, alintă şi răsfaţă vârfurile munţilor, ogoarele şi satele noastre; acum, când toate renasc in na- t«rS;a:um, când toită lumea, cu pateri imp ospătate, se sbite io dreapta $i *a stânga pentru nn scop,—a hotârit şi »Cerem Studenţilor din Ţara Bârsei*, Bncureşt ̂ să-şi reînceapă activitatea,

Csi mijloace modeste, dar cu sufletul pătruns de curăţenia şi de flacăra ro­mânismului şi a unul ideal înalt, cercul nostru îşi ia toiagul pribegiei şi va cu- treera satele din frumoasa noastră Ţară a Bârsei... Se va opri unde va simţi ne­voia, va împlânta săgeata Iuminei în su­fletul ţârămmei noastre şi apoi va pieca mai departe, distrugând citadelele întu­nericului una după alta.

Va Înfrânta multe greutăji în drumul său acest cerc, dar va duce lupta până ia sfârşit ca orbec sacrificii, căci se simte dator să verse balsamul iuminei în i- uma ţăranului român, care şi ei larân-

f dui său, cu atâtea jertfe şl uitare de sine, a vărsat balsamul mâctuirei în inima neamului nostru; — şi va duce lupt« qu atât mai vârtos, cu cât cei cari ar fl che- maţ/Ju loc să-şi îndeplinească datoria G« sfinţenie, se sfâşie în iupie politice josnice şi demagogice, calcă in picioare Interesele generale, pentru a se putea afunda tot mai mult în besna vanităţi', ambiţiilor şi intereselor egoiste, perso­nale sau de grupă, lăsând ca in com­plexul manifestărilor lor sfi se asemene cu nişte mori de vânt, ale căror arpl se agită în cont nuu, dar nu macină nimic.

Primai pcp#s îi va face cercel nos *ru în comuna Z â rn eşti, unde în 9 A- priije st. a. 1923.fa doua zi de Paşti), la orele S seara va aranja o serbare ar- tistico-iiieraiă, urmată de dans. La această serbare cercul înv tâ pe toţi Fiii neamu­lui din acele părţi, as gurâoda-i de dra­gostea şi devotamentul, cu care va căuta fă le strecoare îa stiletele sbnciumite după o iarnă atât de v jeiioasâ şi grea, acel leac făcător de minuni, pe care sin- .gure manifestările s acere, fie ele ori cât de modeste, îl pot oferi, în cadrul cui turei naţionale cu mult pleie şi minuna­tele sale comori.

Pk De numărul mare ai publicului va de­stinde reuşita acelei serbări, pe care cer­cul nostru o dă cu mare dragoste, sacri* tcând membrilor săi zile de sărbătoare.

Socotim că e de prisos a mai aminti, că cercul se va folosi de toate mijon- ceie şi forţele disponibile, pentruca reu­nita morală a activităţi* Iul, să fie cât «ai mare; nu e de prisos să amintim Insă, câ e datoria bni ilor români, de a ne întinde mână de ajutor, ori de câte •ori în drumul anevoios, pe care am, •apucat, gâsindu-ne la răspântii, unde mijloacele proprii s’ar dovedi ca Insu­ficiente pentru a e$ din Impas, vom fi niijţi să solicităm concursul lor.

Repetăm şl de data aceasta, că fiecare,' prin faptul că ne va da concursul, va

pune în mod direct câte o piatră ia zi­direa templului celui mare al cultarei neamului.

Celor neîncrezători în forţele lor pro­prii şi şovăelnlci ne permitem a ie re­peta cuvintele îavăţatalui, care zice; »Prin voinţă ori ce doreşti vei avea, cu sin­gura condiţie, ca între vo.nţă şi ceeace doreşti să existe o armonie perfectă“.

De încheiere „Cercul Studenţilor din Ţara Bârsei*, Bucureşti, doreşte tatnror prietlaiior sărbători fericite, aşteptâad cu nerăbdare seara de 9 Aprilie, câud pă­trunşi de măreţia zilei şi „uniţi in cuget şi simţiri*, vom putea ura împreună scumpei noastre patrii: «Vivat, crescu, fioreai 1*

Bucureşti, 30 Martie 1923.mC ercul S tudenţilor din Jara B â rse i",

Bucureşti» Preşedinte : Vateriu S tinghe , stud- med., Vice-preşed nte: G eorge Ora- g o ş s student la Academia comercială.

Votarea legii chiriilor. Legea chiriilor aşa cum a fost modificată de Senat, a fost votată Sâmbătă seara şi de Cameră cu 128 voturi contra 28. înainte de a se vota, primul ministru 1. Brălidnu a declarat că guvernul are intenfiunea să aducă în sesiunea viitoare un proiect de lege, care să poată soluţiona această gravă problemă. m

Paşti aibe. Deabia scăpaţi de iarna grea, care părea fără sfârâit, şi deabia o început să ne suiîjâ soarele primă­verii, fâcându-ne să uităm greul unei ierm, de care naşi aduc am mie să mai fi fost nici cei mai bătrâni dintre noi — ne-am trezit deodată cu o nouă zăpadă însoţită de un crivăţ geros, care a îmbră­cat oraşul în haiua iernii.*' Eri — ziua Floriilor noastre şi prima zi de Paşti catolice — lumea, îmbrăcată în haine de primăvară, minuna vcseiâ pe străz>, bucurându se de timpul fru­mos. Mulţi eşiserâ îa liber, iar pe locu­rile publice începuseră jocurile sportive.

Deodată, către orele 6 a. a. începu să sufle un vânt rece, aducând mai întâi stropi de ploaie, apoi fnlgi de ză­padă. După un sfert ce oră străzile şi acoperi Jele caselor erau albe. Ninsoarea a continuat să cadă până târziu noap­tea, iar asta ti avem o iarnă în toată puterea cuvântului

Curat vreme dc 1 Aprilie t*|§gC ontram andarea exp o ziţie i din O ra• dea-m are. Se adnee la cunoştinţă celor interesi ţi, câ din cauza unor piedeci ce s’au ivit, s’a contramandat expoz ţia de manufactură $1 târgui plănuit în legătură cu aceasta.

D o cto r O p reso u ,specializat la Paris

dă consultaţii zilnice între orele 12—1 şi 4—5 p. m. Cabinet par­ticular, Spitalul militar. 3714 4—9

Ultima oră telefonicăMarile întruniri de eri ale Op azifiei Unite

la Brăila, Galaţi şi TârgovsşteBucureşti, 2 Aprilie 1923,

Eri, înainte deamiazi s’a tinut în prezenţa unui public imens, marea în­trunire publică din Bfătta.

D-l Dumiirescu-Brăda după ce sa­lută pe cei prezenţi, propune ca pre­şedinte pe d-i St. C. Pop. (Aclamări prelungite).

V’am chemat — spune d-l Dumitrescu- Brăila — spre a face dovada că lupta pentru dărâmarea actualului guvern este nu numai o lupta a Capitalei, ci a întreg i suflări româneşti. Liberalii pro- miseseră ridicarea valutei, ieftinirea traiului şi organizarea transporturilor, astăzi vedem însă tocmai contrarul. Trebue sâ spunem Regelui :

Sire, iubeşte poporul tău drag cu aceiaşi încredere şi dragoste nemăr­ginită, căci pe braţele lui te-ai ridicat la glorie şi cu jertfele lui ti-ai pus pe cap cea mai glorioasă coroană de Rege al tuturor Românilor. Trimite soldaţii în cazărmi, şi lasă să fie mai bine primita dragostea poporului.

D-l Grigore Câldăruş arată abuzurile ce se comit la sate,

D-l advocat Lazaroneanu critică Constituţia.

D-l Gr. Fdipescu critică taxele de import şi export, din cauza cărora, se scumpeşte traiul. Face apel la opinia publică pentru răsturnarea guvernului liberai, care a venii la putere prin baionete şi furt de urne.

D-l Virgil Grosu doyedeşte că pro­gramul de azi al politicei liberale are menirea să majoreze suferinţele popo­rului român.

Părintele Luoaş arată suferinţele Ardelenilor sub dominaţiunea vitregă a Hşbsburgilor, care era egală cu cea de azi a guvernului liberai.

D 1 Virgil M adgearu: Dala venirea lor, adecă de 15 luni, liberalii n-au făcut ni­mic. Echi iorarea budgetului, cu care se laudă ei, este Inexactă. Funcţionarii, ma­gistralii etc. suat aruncaţi îa mizerie.

D-! B uzdugan recomandă umrea şt solidaritatea pentru răsturnarea guver­nului.

D-l /. M ihaiache: Partidele naţional şi ţărănist şi-au dat mâna pentru a redeş­tepta conştiinţa celor adormiţi pentru răsturnarea guvernării de jaf de astăzi. Critică noua Constituţie, care s-a votat prin împiedicarea libertăţii individuale şi a întrunirilor. Face, de încheiere, apei la solidaritate şi unire.

D l A l. V aida-V oevod Înfierează abu­zurile săvârşite de liberali şi teroarea deslănţultă la Bucureşti. Asigură pe ce­tăţeni că, cu toată teroarea libérais, Opoziţia unită va eşi triumfătoare în lupta sa dreaptă, patriotică şl naţională.

D.l Ş t. C . P op face de încheiere un rezumat ai luptei Indârj te dusă de Opo­ziţie pentru împiedecarea votârci Consti­tuţiei şt recomandă energie şi solidaritate in lupta din viitor. Mulţumeşte apoi şi declară că e mândru de onoarea ce 1 s-a făcut de a prezida această adunare mă­reaţă şi înălţătoare.

Adunarea se termină la ora 1 d. a •

La Balat! s’a deschis întrunirea la ora 3 d. a. în sala Française,

D-i Măgură, după ce propune pre­şedinte pe d-l profesor M anteanu , îşi începe vorbirea, atacând plutocrafia bancară liberală, că a făcut legi numai în favoarea ei.

D-l R ăutu aduce elogii democraţiei adevărate şl arată defectele democraţiei improvizate, condusă de îmbogăţiţii peste

' noapte.

t D-l Gr. F ilipescu; De când om în- | ce put campania de răsturnare a gu­

vernului s’au înmulţit „patrioţii* ca şo­bolanii. Atacă violent partidul liberal împotriva căruia luptă Opoziţia unită pentru desrobirea ţă ii Işf încheie dis­cursul cu cuvintele: S ire , fe re ş te a ce a s tă fa rd d e un con flic t d e sc h is între p o ­p o r ş i C oroană .

D-l Iptadgearu critică regimul actual care a păgubit ţara cu 20 de miliarde de lei prin camuflarea capitalurilor: streine.

D-l A l Vai da- V oevod vorbind despre chestia studenţească, spune efi aceasta trebuia soluţionată la vreme şi cu în­ţelepciune. In alta ordine de idei, d-sa declară că timp de 17 ani, cât a dus lupta politică în parlamentul unguresc, nu a fo s t calom niat a tâ ta c â t tntr’o singură lună ta noi.

Arată, că una din principalele cauze ale dezorganizărei Austro Ungariei a fost ura, care nu trebuie propagată şi în ţara noastră. Aminteşte apoi despre pactul delà Alba-Iulia, că a fost făcut şi Inspirat numai din dragostea fată de ţară. Aduce la urmă, salutul d-lui M aniu , care nu a putut participa la adunare şi mulţumeşte celor prezenţi.

D-l S t. P opescu spune că a fenlf în mijlocul mulţime!, pentru ca împreună să găsească caile de îndreptare a gre­şelilor. Peste 90 procente din rănile neamului nostru se datoresc politicei partidului liberat. Opoziţia nu cere alt­ceva cetăţenilor decât ajutorul ca să poată duce lupta pentru libertatea poporului român*«: la sfârşitul dorit.

D-i Ş t. C . P op spune că după cum» după furtună urmează soarele, astfel şi după pacostea liberală trebuie sâ ur­meze liniştirea acestei ţări. Să fim nu­mai solidari şi atunci cauza noastră sfântă va fi câştigată.

D i M ihalpche spune că fiind deprins să lupte, nimic nu l va împiedeca s i continue lupta până la sfârşit Scopul lupte! noastre este: un parlament eşift din alegeri libere şi un guvern cinstit.

La ora 5 d a. întrunirea a luat sfârşitEste de notat, câ atât la Brâila cât şl

la ftaiaţl guvernul a cântat sâ zădflmi- ceascâ adunările Opoziţiei prin diferite apucături, istfe i !n ajnnul adnuărller n i- meroşi agenţi an cotrierat cartierele, anun­ţând poporafia câ ADURlRlLE S’âU ANâ- SAT Prefectura judeţelor a dat ordine negustorilor sâ ţină şi Dumineca deschisa prăvăliile ca scopnl ca negustorii sâ n i poată participa fa adunare Toate Insă a i fost zădamice, căci saille de tatrnatre a i fost înţesate până la nltimal Ioc do mû de cetâfe&l

Armata a fost consemnată prin teste strâzde ca ta ump de războia. 1rs o ade­vărată stare da asediu-

•La întrunirea d e eri în TâfffOTlfta, 1*

care au participat mii de cetăţeni, ap luat cuvântul d-nit: V. Moldovan, Sever Dan, Dănescu, Marin Anghelescu, pă­rintele Manu, prof, Haneş, Cezar Spi- neanu, Mihai Popovici şi Pan. Halipp&r

întrunirea, care s’a început ta ora l i ̂dim s’a terminat la ora 1. Şi aici s’au pus fel de fel de piedeci şi a fost con« semnată armata.

Apucăturile liberale şi b aionetele au avut insă tocmai efectul contrar: îndâr­jirea cetăţenilor şi aderarea lor ia lupte Opoziţiei unite.

3668 12—0Aduc la cunoştinţa On. Public, din oraş şi jur, că mi-a sosit un

însemnat stoc de stofe engleze şi indigene, pentru noul sezon de pri­măvară, de calitate superioară, de ceeace se va convinge fiecare. Preţul unui costum dela Lei 1800’— în sus.

Fac cunoscut totodată vechilor mei clienţi că mi-am împărţit pră­vălia în 3 secţii: croitorie civilă, militară şi ceaprazerie; astfel că voiu putea servi On. Public cu tot ce cade în branşa mea.

D-nli preoţi vor pntea fi serviţi ca reverende şl pardesiul, cn croială modernă. Se capătă p a r d e s i u r i do c a a c i a e

de prima calitate.

PETRU PAVELBraşov« 8 6 . S t r a d a H l i h a i l Weiss fi»

J N M DÂZBTA TRANSILVANIEI % , 71 - i m

Nontaţi fle salarii pentrn i n e .Modele‘ o r i g i n a le din

^ streinătate. Pălării de § S doliu. Ornamente pentru a

B p « fo v f s t r a d a P o r ţ ii 4 8 , Inrarte. k p ă l ă r i i . Transform ări. $ ---------------------------------------- l o o o o e o e o o o o o o o o o o o

> iay A e r t e s zSalonul de pălării

VINURI P R I M A C A LIT A T Ede Ardeal şi vechiul Regat cu Lei 15—20 p. litru se vindeca

Bodega loan I. Avrigeanu,Ir . 7. — Strada Ptandulal — Nr. 7.

Caut vârghii (bile) de braddela 10—12 cm. gros la bază şi 6 cm. la vârf, dela 4- metri în sus lungimea, cojite» uscate. Sâ se arate preţul pe metru cub şi stafia de încărcare. iQ—o I. Baligă, Azuga.

44„Ţanţăreanui M uncitor1Reuniune economică — Societate anonimă în Ţânţari.

_ _ _ _ _

Membrii reuniunii economice «Ţântăreanul Muncitor", Societate anonimă 1n Ţânţari sunt învitati la

l-a Adunare generală ordinarăpe ziua de 15 Aprilie 1923, ora 2 p. m* în localul reuniunii.

O r d i n e a d e z i it. Deschiderea şi constituirea Adunării generale.2. Raportul Direcţiunii şi al Comitetului de supraveghere asupra socotelilor

«lin anul trecut*3. Absolvarea Direcţiunii şi Comitetului de supraveghere de gestiunea

anului trecut.4. Împărţirea profitului curat.5. Statorirea marcelor de prezentă' pentru membrii direcţiunii*6. Alegerea a 7 membri în Direcţiune şi a 5 membri ordinari şi 2 suplenfi

în comitetul de supraveghere pe durata de 3 ani.7. Propuneri şi interpelări.Domnii membri se vor folosi numai personal de dreptul lor de vot. Ţ â n ţ a r i , în 28 Martie 1923.

D ir e c ţ iu n e a »ACTIVE Bilanţul per 31 Decemvrie 1922. PASIVE

Cassa • • • * » * • .Împrumuturi cambiale • * Diverşi debitori. Vadiu . .

Lei81.13750.000

5.C0C

BCapital social Depunere spre Profit curat .

• ̂ • •fructificare

♦ • ♦ • •Total

L«i125 000

500 10.637

B

Total 136.137 136*137 —

DEBIT Co. Pierdere st Profit. CREDH1

Lei B. Lei B.Ajutor şcoalei, etc. . * . 2.329 — Interese după împrumuturi 4.770 —S a la r ii.................................. 4.2C0 — * n depuneri . . 2.648 —Spese generale.................... 11.324 — Câştig dela lemne . . . . 21.672 —Profit c u r a t......................... 10.637 —

Total 28.490 Total 28.490 «Ţ â n ţ a r i , ia 31 Decemvrie 1922.

I. Bărbat m. p., ion Plen m. p.,contabil. casier.

D I R E C Ţ I U N E A : lorii (tonţea m. p*. Petra Banda m. p., Ştefan Qrama m. p , Ion T . Popa m. o

preşedinte.Slmlon Popa m. p*. Leonte Tans m. p.f

aecret&r.

S a verificat şi s’a aflat în concordantă cu registrele reuniunii. Ţâ. nt ar i , în 26 Martie 1923.

C O M I T E T U L DE S U P R A V E G H E R E :Unite f . Taropa m. p., Ghewihe Grămădi m. p.. Ifcoiae Plea m- p.

ANUNŢ.Absolvent a 4 cl. civile, cu o prac­

tică de 6 ani birou, caut un post de impiegat de birou, registrator, cores­pondent, magazioner, sau agent comer­cial la întreprindere de stat sau parti­culară, pe lângă un salar mai conve­nabil, fie chiar în provincie.

Cunosc perfect limba română, ma­ghiară şi puţin bine germana*

Oferte sau relaţii la adresa:SIMON S

No 2<î*î Piar nl de jo«, 8745 1 -1 JUD. SIBIU.

Urgent vând casa din S tr. Ellsabeta IO, 300 mii Lei, 9 camere, din care 3 goale imediat ce vând. Adresaţi Admi­nistraţia Gazeta Tran­silvaniei. 87t7 6—0

Mm $i liera M ir i m Braşov— Valabil delà 1 Noemvrie 1922. -

S o s i r e a P l e c a r e adin Bucureşti: spre Bucureşti:

Trenul : N.-ru! Ora : Trenul : Nr.-ul: Ora:Accelerat 11 12.33 Personal 128 23.18Persona! 129 14.47 Orient-Express 14 2.31Accelerat 15 19.14 Accelerat 10 3.35Personal 177 22.47 Personal 178 5.45Accelerat 9 2.01 Accelerat 16 1020Orient-Express 13 3.00 Accelerat 12 16.57Personal 127 6.12 Personal 130 1555

din Oradea-mare : spre Oradea-mare :Personal 128 22*50 Accelerat 11 12*53Accelerat 10 320 Personal 129 1526Personal 178 5.21 Personal 177 23.07Accelerat 12 16*43 Accelerat 9 2.15Personal 130 15.25 Personal 127 6.30

din Arad: spre Arad:Orient-Express 14 2.14 Accelerat 15 19.35Accelerat 16 10.00 Orient Express 13 3.21

din Făgăraş şl Sibiu : spre Făgăraş şl Sibiu:Mixt 690 (îimaidlirigiras) 7.14 Personal 233 (Ibi 1* Silii) 7.15Personal 243 (di UHU 12.30 Mixt 689 Ónnal m la răt*)l 6.30din Sf>* Gbeorgbe (Bretcu, Miercurea Ciu- Spre Sf* Bheorabe (Bretcu, Miercurea Ciu-

cului Şî Târgu-Murăş): cului şi Târgu-Murăş) :Personal 222 1003 Personal 223 725Personal 226 1435 Personal 221 14.00Personal 224 22.35 Personal 225 16*50

dtn Zeraeşti •• spre ZeraeşO :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.35Mixt 688 13,40 Mixt 687 17.00

* Societatea Generală de PublicitateS. A . Capital Lei 3.000.000

Directori: Carol Schnlder şi 8. Berger 3ICC e n t r a l a j S t r . K a r a g h e o r g h e w i o i B , Telefon 11|84 | | S a c M ir e a le i O a la a V i o t o r l e i 8 0 (C lisn a Select Ceitral)

C a l e a D a d a a t l H o . 2 7C a l e a B r i v i f e l (C ium a T elta-B ueft!)

Concesionara exclusiv A a publicităţei ziarelor

Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContracte speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară.

(Jondiţfrmi «pedale de publicitate la zimrele din;

Ardeal, Banat, Bucovina şl Basarabia.

Proecte ş i o fe rte de publicitate g ra tu ite ia c e re re ,oferind o publicity* conştltacicasă şi pradaotlvă.

A V IZ .Am onoare a aduce la cunoştinţa

Onor. Public, căam deschis în strada Neagră Nr. 55 un Magazin decolo- -o- niale şi delicatese, -o-Magazinul meu este asortat cu mărfurile cele mai bune şi core­spunzătoare şi oferite cu preţurile cele mai avantagioase ale zilei.

Ou «thnft8746 1—1 lg. Lustig.Caut lucrători la pădure

pentru tăiat lemne de foc, metri fag, pădure frumoasă, sau un antreprenor, care să-şi aducă lucrători. Lucrarea una oră depărtare de setul Azuga.•U.-0 17—0 I* BULIGĂ, Azuga.

* cetiţi şt răspândiţia z E T i m m m m n

l i I

a lucraAin devize

3747 ‘- 4 t e l e f o n 651

)BP >rn.A#lA Am «a COMP. Redactor responsabil : IO AN BROISA