România în SchengenFrontiere sigure pentru Europa
Reţeaua consulară a României şi punctele de control trecere frontieră au fost reamenajate şi dotate la standarde Schengen prin utilizarea fondurilor europene alocate din Facilitatea Schengen, la care s-au adăugat fonduri asigurate de Guvernul
României, prin bugetul de stat.
UNIUNEA EUROPEANÃ ROMÂNIA
Cuprins:
3
5
9
10
11
18
20
27
33
39
47
51
57
60
Mesajul miniştrilor Traian Igaş şi Teodor Baconschi
Istoric - Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte
Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România
Frontiere
Frontiere maritime
Frontiere aeriene
Frontiere terestre
Formarea personalului Poliţiei de Frontieră
Cooperare internaţională
Vize Protecţia datelor personale Cooperare poliţienească
Sistemul de Informaţii Schengen-SIRENE
Concluzii
Mesajul miniştrilor Traian Igaş şi Teodor Baconschi
Aderarea României la spaţiul Schengen va spori securitatea frontierelor europene şi a cetăţenilor europeni.
Este o realitate în care credem cu tărie. Aderarea presupune demonstrarea capacităţii de a îndeplini cerinţele relevante din acquis-ul Schengen, într-o manieră corectă, uniformă şi eficientă. Este ceea ce noi ne-am asumat şi am adus la îndeplinire cu rigurozitate.
Pentru acest obiectiv am depus în ultimii ani un efort masiv, financiar şi uman, şi avem încredere că acesta va fi recunoscut pe deplin de toţi partenerii noştri. De altfel, toate misiunile de evaluare au dovedit gradul înalt de pregătire a României.
Practic, România îndeplineşte exigenţele tehnice prevăzute de acquis-ul Schengen. Ne dorim ca decizia privind aderarea României să fie luată pe baza aceloraşi reguli care au fost aplicate tuturor statelor care au aderat anterior.
Putem spune, cu deplină responsabilitate, că România a securizat deja, la standarde Schengen, frontiera externă a UE. Astfel, aderarea României la spaţiul Schengen va consolida şi va creşte eficienţa luptei împotriva imigraţiei ilegale în regiune.
Apreciem sprijinul constant pe care statele membre l-au oferit României şi contăm şi pe viitor pe această colaborare pentru încheierea cu succes a procesului de aderare la spaţiul Schengen.
Traian Igaş Ministrul Administraţiei şi Internelor
Teodor Baconschi Ministrul Afacerilor Externe
România
Istoric
Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte
Aderarea României la Schengen în câteva cuvinte
• Aderarea României la spaţiul Schengen – o obligaţie asumată prin Tratatul de aderare din 2007
• 2011 - obiectivul aderării României la spaţiul Schengen
• 7 misiuni de evaluare în perioada 2009-2010
• Peste 1 miliard de Euro investiţi
• Peste 60.000 de poliţişti pregătiţi la cele mai înalte standarde
• Peste 5.000 de oficii conectate la reţeaua de comunicaţii de voce date a MAI
• Toate consulatele României din afara spaţiului Schengen dotate cu echipamente specifice, în conformitate cu standardele Schengen
• 11 consulate refăcute
Prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană1, au fost stabilite prevederile acquis-ului Schengen obligatorii pentru ţara noastrã de la data aderării la Uniunea Europeană. Au fost stabilite, de asemenea, reglementările pe care România trebuie să le aplice în baza unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare aplicabile în materie, a îndeplinirii condiţiilor necesare aplicării acquis-ului Schengen.
Aderarea la spaţiul Schengen a unui nou stat are ca efect ridicarea controalelor la frontierele cu statele membre Schengen vecine care aplică în întregime acquis-ul Schengen. La frontiera externă a spaţiului Schengen, controalele se desfășoară conform unui set unic de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.
Odată cu dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care a presupus pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne. România va gestiona 2.070 de km de frontieră externă a UE, a doua frontieră externă ca lungime în UE, din care 1.877 km frontieră terestră.
1 Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria, şi a României, art. 4 alin. 2
7
Conform dispoziţiilor procedurilor de evaluare Schengen aplicabile în materie2 şi celor convenite cu Secretariatul General al Consiliului UE şi cu Preşedinţiile succesive ale UE, România a parcurs, începând cu anul 2007, un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape:
• transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen;
• completarea și transmiterea chestionarului Schengen;
• desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.
Aderarea efectivă a României la spaţiul Schengen depinde primordial de rezultatele procesului de evaluare Schengen, care s-a desfăşurat în perioada 2009-2010, urmate de emiterea deciziei de aplicare deplină a acquis-ului Schengen de către Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul anilor 2009 şi 2010 au fost organizate 7 vizite de evaluare în următoarele domeniile aferente procesului de evaluare Schengen: frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE.
2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 de înfiinţare a unui Comitet Permanent cu privire la evaluarea şi implementarea acquis-ului Schengen (SCH/ Com-ex (98) 26 def.)
8
Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România
Frontiere
Frontiere maritime
Frontiere aeriene
Frontiere terestre
Formarea personalului Poliţiei de Frontieră
Cooperare internaţională
Domenii evaluate şi acţiunile întreprinse de România
• România a fost evaluată pozitiv în privinţa tuturor domeniilor supuse evaluării tehnice.
Conform procedurilor existente, rapoartele aferente vizitelor de evaluare a României au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului UE. Din echipele de evaluare au făcut parte experţi din statele membre Schengen, Comisia Europeană şi Secretariatul General al Consiliului UE.
Principala concluzie a rapoartelor de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este pregătită să adere la acest spaţiu.
Frontiere
Frontiere maritime
Zona Mării Negre este unul din obiectivele majore ale României, inclusiv din punctul de vedere al supravegherii şi controlului frontierei.
În acest sens, Sistemul de Supraveghere şi Control la Marea Neagră-SCOMAR este un model de eficienţă şi profesionalism din punctul de vedere al supravegherii frontierelor externe.
SCOMAR a fost considerat o bună practică şi dat exemplu celorlalte state membre cu ocazia misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime, desfăşurată în septembrie 2009.
Potrivit concluziilor raportului de evaluare în domeniu, controlul la frontiera maritimă a României se desfăşoară în conformitate cu acquis-ul Schengen, iar managementul controlului şi supravegherii frontierei în ţara noastră este în acord cu modelul integrat de securizare a frontierei în spaţiul Schengen.
11
14
SCOMAR este susţinut de nave de patrulare dotate cu cele mai moderne sisteme de navigaţie şi comunicare, sporind eficienţa sistemului de supraveghere la Marea Neagră şi oferind noi posibilităţi de monitorizare a situaţiei operative în această zonă.
Acestea au capacitatea de a trimite şi primi în timp real date şi informaţii de la sistem, fiind concepute pentru misiuni de patrulare pe termen lung, intervenţie, interceptare şi urmărire pe mare.
Navele participă la Reţeaua Europeană de Patrulare împreună cu navele ce aparţin Poliţiei de Frontieră bulgare, precum şi la operaţiuni comune organizate sub egida Frontex, în combaterea migraţiei ilegale.
16
17
Frontiere
Frontiere aeriene
Implementarea standardelor Schengen în ceea ce priveşte controlul şi supravegherea frontierelor aeriene a presupus lucrări majore de construcţie de noi terminale în aeroporturile care vor opera, începând cu aderarea la spaţiul Schengen, curse în regim extra-Schengen.Aceste eforturi majore au fost răsplătite. Astfel, cu ocazia misiunii de evaluare în domeniu, experţii au apreciat că în aeroporturile din Bucureşti şi Timişoara, controalele la frontieră şi infrastructura aferentă corespund cerinţelor acquis-ului Schengen. 3
Pe parcursul anilor 2009-2010, autorităţile române au desfăşurat ample lucrări de refacere a infrastructurii aeroportuare, în vederea pregătirii aeroporturilor din România pentru momentul eliminării controalelor la frontierele interne.
Lucrările au vizat separarea fluxurilor de pasageri Schengen / non-Schengen şi asigurarea unor facilităţi de control corespunzătoare, în conformitate cu recomandările Catalogului Schengen.
În prezent, în urma unor investiţii majore, infrastructura aeroporturilor naţionale care vor opera curse extra-Schengen este în concordanţă cu standardele Schengen în materie.
3 Misiunea de re-evaluare Schengen în domeniul frontierelor aeriene, noiembrie 2010
18
19
Frontiere
Frontiere terestre
România gestionează una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene – peste 2070 de kilometri – şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai dificile. Din acest motiv, toate eforturile României sunt îndreptate spre creşterea gradului de securitate la frontierele externe. Nu este o chestiune care priveşte doar România, este o responsabilitate faţă de toţi cetăţenii Uniunii.
Prin urmare, experţii evaluatori au constatat că procedurile de control de frontieră sunt în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, precum şi progresul considerabil înregistrat în ceea ce priveşte supravegherea frontierei, capacitatea de mobilitate şi reacţie, etc. 4
România implementează un Sistem Integrat de securizare a frontierei, bazat pe mai multe componente: componenta de infrastructură, supraveghere, control, comunicaţii fixe voce-date, comunicaţii mobile, IT şi componenta logistică.
Acest sistem integrat ne permite să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie într-o manieră coordonată şi unitară, care din punctul de vedere al securizării frontierei este foarte eficientă.
Una din cele mai importante componente ale sistemului este infrastructura; de aceea, eforturile noastre, atât financiare, cât şi logistice s-au concentrat, în mare măsură, pe modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră.
4 Misiunea de evaluare Schengen în domeniul frontierelor terestre, martie 2010
20
21
O altă componentă importantă a sistemului integrat este supravegherea frontierei. Pe baza analizei de risc, au fost definite foarte clar zone de risc, camerele de supraveghere fiind instalate în aceste zone. Avem camere şi radare fixe, cu vedere pe timp de zi şi de noapte, unele dintre ele cu senzori de mişcare, în funcţie de zonă şi de nevoile Poliţiei de Frontieră.
Vedere pe timp de zi și noapte:
• Senzori de mișcare• Camere de supreveghere fixe• Radare fixe
Sunt echipamente foarte performante, de ultimă generaţie, care uşurează foarte mult munca poliţiştilor de frontieră şi, în acelaşi timp, îmbunătăţesc performanţele acestora.
Finanţate prin:
• EADS• PHARE• SCH Facility
Poziţionate în zonele cu risc ridicat, conform analizei de risc efectuate la nivel regional și naţional
22
Dunărea
Bucureşti
Bulgaria
Ucraina
Ucraina
RepublicaMoldova
Ungaria
Serbia Marea Neagră
Pentru zonele cu risc redus, care nu sunt acoperite de supravegherea fixă, supravegherea frontierei va fi asigurată prin echipament mobil - patrule mobile şi staţionare, maşini 4X4 sau de patrulare.
Posturi de patrulare staţionare și mobile
Echipamente de supraveghere cu senzori termici
Nave de suprevaghere
Elicoptere
23
Dunărea
Bucureşti
Bulgaria
Ucraina
Ucraina
RepublicaMoldova
Ungaria
SerbiaMarea Neagră
24
Este de menţionat faptul că o parte din frontiera externă a României se află pe cursuri de apă, şi anume pe Dunăre cu Serbia şi pe Prut cu Republica Moldova. Au fost construite gări fluviale conform standardelor Schengen şi, pentru supravegherea acestei zone, au fost achiziţionate pontoane mobile şi nave rapide de patrulare.
25
Formarea personalului Poliţiei de Frontieră
Formarea personalului Poliţiei de Frontieră
Pregătirea personalului este un aspect pe care autorităţile române l-au urmărit cu foarte mare atenţie, pentru că toate echipamentele moderne şi de ultimă generaţie achiziţionate nu pot fi puse în valoare fără aportul unor oameni profesionişti şi bine pregătiţi.
Pregătirea profesională şi calitatea ofiţerilor români au fost apreciate de echipele care au evaluat frontierele României. Evaluatorii au observat că pregătirea personalului, în ceea ce priveşte prevederile Schengen şi limbile străine, este un proces căruia i se acordă importanţă atât la nivel central, cât şi la nivel regional şi local.
De asemenea, selecţionarea şi calificarea personalului sunt în deplină concordanţă cu standardele Schengen.
29
Pregătirea personalului a fost un aspect urmărit cu foarte mare atenţie pe parcursul celor trei misiuni de evaluare în domeniul frontierelor.
Numărul ofiţerilor şi agenţilor a fost considerat de fiecare dată suficient pentru activităţile desfăşurate şi proporţional cu lungimea frontierei, iar sistemul de pregătire implementat de autorităţile române a fost apreciat profesionist şi răspunzând cerinţelor Schengen.
În consecinţă, concluziile rapoartelor de evaluare au evidenţiat buna cunoaştere a prevederilor Schengen de către poliţiştii de frontieră şi faptul că abilităţile de a vorbi limbi străine se situează la un nivel bun.
Pentru că acquis-ul Schengen evoluează în permanenţă, poliţiştii de frontieră români participă periodic la sesiuni şi programe de pregătire care permit menţinerea unui nivel adecvat de cunoştinţe.
31
Cooperare internaţională
Cooperare internaţională
Prezenţa activă a României la acţiunile desfăşurate sub egida FRONTEX, începând cu anul 2007, a fost apreciată pozitiv cu ocazia misiunilor de evaluare.
De asemenea, s-a subliniat cooperarea strânsă cu statele vecine şi reţeaua de ofiţeri de legătură bine dezvoltată.
Atât în ceea ce priveşte frontiera maritimă, cât şi cea terestră, România a participat cu experţi, cu echipamente, a coordonat şi a găzduit multe dintre cele mai importante acţiuni FRONTEX.
35
Până în luna decembrie a anului 2010, Poliţia de Frontieră Română a participat la 21 operaţiuni comune organizate sub egida Agenţiei FRONTEX, pe toate tipurile de frontiere, atât ca stat gazdă, cât şi ca stat trimiţător.
Un aspect foarte important îl reprezintă participarea, anul trecut, a celor două nave maritime în cadrul Operaţiunii Comune „POSEIDON 2010”, desfăşurată în Grecia, sub directa coordonare a Agenţiei FRONTEX. De asemenea, pe perioada executării misiunilor de către navele maritime, au fost detaşaţi şi doi ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, în calitate de ofiţeri de legătură în cadrul Centrului Internaţional de Coordonare din Pireu (Grecia). Aceştia au menţinut contactul între navele maritime detaşate, Agenţia FRONTEX şi Poliţia de Frontieră Română.
Mai mult decât atât, în baza Deciziei Directorului Executiv al Agenţiei Frontex, 13 reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră Române s-au deplasat în Orestiada şi Alexandropolis la sfârşitul anului trecut, pentru a participa la Operaţiunea RABIT,organizată de Agenţia Frontex. De asemenea, Poliţia de Frontieră a detaşat în cadrul acestei operaţiuni, un număr de 8 autovehicule de patrulare, precum şi un microbuz şi un autocar destinate transportului migranţilor şi a patrulelor.
37
Vize
Vize
România a adoptat cadrul legislativ în vederea înfiinţării, organizării şi funcţionării Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele şi participarea României la Sistemul de Informaţii privind Vizele (SNIV), care va asigura interconectarea bazei de date naţionale cu Sistemul central de Informaţii privind Vizele al Uniunii Europene şi Sistemul Informatic Naţional de Semnalări.
Evaluarea Consulatului General al României de la Istanbul şi a Secţiei consulare din cadrul Ambasadei României la Chişinău a relevat faptul că anumite proceduri pot fi luate în considerare drept un exemplu de bune practici pentru alte oficii consulare.
Personalul consular a fost instruit în sensul însuşirii prevederilor Codului Comunitar de Vize (CCV) şi asigurării aplicării dispoziţiilor acquis-ului Schengen, transpuse deja în legislaţie.
România a început în 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N-VIS).Sistemul are ca obiective emiterea de vize, îmbunătăţirea schimbului de informaţii cu Statele Membre privind cererile de vize, îmbunătăţirea cooperării consulare dintre Statele Membre, prevenirea fenomenului de „visa shopping” şi facilitarea verificărilor referitoare la identitatea posesorului de vize, la punctele de control de la frontiera externă.
Formarea personalului misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, responsabil cu verificarea documentelor de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize, corespunde pe deplin standardelor Schengen.
Toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute.
România a beneficiat de un program de finanţare nerambursabilă, pus la dispoziţie de Uniunea Europeană, program numit Facilitatea Schengen, în vederea finanţării proiectelor necesare implementării acquis-ului Schengen. Investiţiile realizate din fondul Facilitatea Schengen au avut scopul de a asigura ca toate oficiile consulare române care procesează şi acordă vize să corespundă standardelor acquis-ului Schengen, în privinţa condiţiilor de eliberare a vizelor, a securităţii clădirilor şi personalului consular. Sumele alocate din Facilitatea Schengen au fost utilizate pentru finanţarea următoarelor proiecte:
• Implementarea componentei naţionale a Visa Information Sistem (VIS);
• Modernizarea şi aducerea la standarde Schengen a consulatelor României.
41
Toate consulatele României din afara spaţiului Schengen au fost dotate cu echipamente specifice activităţii consulare sau pentru asigurarea securităţii, în conformitate cu standardele Schengen.Unsprezece consulate au beneficiat de reamenajarea spaţiului şi de lucrări de modernizare generală. De asemenea, cinci oficii consulare beneficiază de locaţii noi, proprietate a statului român.
43
In acest scop au fost realizate investiţii în renovarea sau modernizarea clădirilor oficiilor consulare; investiţii în achiziţionare de mobilier şi echipamente specifice (terminale pentru prelucrarea solicitărilor de vize, instrumente de detectare a documentelor false, echipamente IT şi software, echipamente de securitate, seifuri pentru păstrarea colantelor de viză, sisteme electronice de ticketing, instrumente de detectare a metalelor, sisteme de comunicare audio la ghişeu, aviziere electronice etc) .
Centrul de pregătire a personalului consular a fost realizat în conformitate cu toate recomandările Schengen. Printre programele derulate în cadrul Centrului se află şi cele referitoare la asistenţa consulară acordată atât cetăţenilor proprii cât şi cetăţenilor UE.
Centrul beneficiază de un sediu amenajat şi dotat conform specificului activităţii consulare, obţinându-se astfel creşterea eficienţei activităţii didactice şi asigurarea unei pregătiri în conformitate cu standardul de pregătire a resurselor umane din acest domeniu, la nivel european.
45
Protecţia datelor personale
Protecţia datelor personale
La 29 iunie 2010 a fost adoptată Decizia Consiliului nr. 365 de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria care permite ţării noastre să consulte şi să furnizeze date SIS. Decizia a fost luată pe baza progreselor evidente în implementarea recomandărilor echipelor de evaluare în domeniul protecţiei datelor personale.
Nivelul de protecţie a datelor personale în România a fost apreciat ca fiind unul foarte bun de echipa de evaluare care a vizitat România în cursul anului 2009.
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Protecţiei Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este o instituţie care îşi desfăşoară activitatea independent, iar nivelul de implementare a prevederilor privind prelucrarea datelor personale se situează la un nivel avansat. 5
Investigaţiile ANSPDCP la structurile MAI şi la oficiile consulare din cadrul MAE, precum şi asistenţa oferită de această instituţie în activităţile curente ale Poliţiei au fost apreciate de experţii europeni.
Poate unul dintre aspectele cele mai sensibile din punctul de vedere al activităţilor cu caracter operativ, desfăşurate în interiorul spaţiului Schengen - protecţia datelor personale în activităţile de poliţie - se desfăşoară, de asemenea, în concordanţă cu acquis-ul Schengen. Regulile de acces la datele cu caracter sensibil şi măsurile de securitate luate de autorităţile române pentru a preveni eventualele abuzuri sunt clare, specifice şi apreciate ca atare de experţii europeni.
5 Misiunea de evaluare Schengen în domeniul protecţiei datelor personale, aprilie 2009
49
Cooperarea poliţienească
Cooperarea poliţienească
Forţele de poliţie din România cooperează deja la un nivel foarte ridicat cu omologii din statele membre, iar acest lucru a putut fi observat şi evaluat cu ocazia misiunilor de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti şi frontierelor.
România lucrează de mulţi ani în logica europeană a cooperării şi solidarităţii şi, ţinând cont de rezultatele obţinute permanent împreună cu colegii din statele europene, putem spune că aceasta este cheia succesului.
Calitatea de stat membru Schengen reprezintă apartenenţa la o zonă de securitate, libertate şi justiţie şi semnifică respectarea şi aplicarea unor măsuri de compensare a ridicării barierelor interne şi asumarea unor responsabilităţi. În acelaşi timp, este vorba despre utilizarea de noi modalităţi şi canale de comunicare între statele membre şi autorităţile acestora, aspect care nu poate decât contribui la îmbunătăţirea cooperării la nivel european.
Ca un exemplu concret, România a dezvoltat un Centru de Cooperare Poliţienească Internaţională care constituie autoritatea naţională centrală în domeniul respectiv, specializată în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii la nivel internaţional care asigură legăturile operative dintre autorităţile române competente şi autorităţile de aplicare a legii din străinătate.
Centrul de Cooperare Poliţienească serveşte şi drept legătură cu Centrul SECI, iniţiativă de cooperare poliţienească în sud-estul Europei, al cărui sediu se află la Bucureşti.
53
Toate canalele de comunicare operativă internaţională sunt reunite în acest Centru; de asemenea, există ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură în majoritatea statelor membre care lucrează în permanenţă cu omologii lor.
De altfel, echipa de evaluare a fost convinsă de faptul că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti, remarcându-se, în special, cooperarea flexibilă între structurile de poliţie, conceptul integrat privind pregătirea personalului, cât şi sistemul ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură. 6
Mai mult, în parteneriat cu statele vecine, atât membre UE, cât şi terţe, România a dezvoltat o reţea de Centre de contact bilaterale şi trilaterale, ce deservesc forţele de poliţie din zonele respective pentru schimbul de informaţii şi operaţiuni zonale.
Ca exemple concrete a modului în care poliţiştii români lucrează cu omologii din statele membre, amintim că patru poliţişti români, cu experienţă în domeniul activităţii poliţieneşti de prevenire şi combatere a criminalităţii,
6 Misiunea de evaluare Schengen în domeniul cooperării poliţieneşti, martie 2009
54
Centrul de Cooperare PolițieneascăInternațională
Atașați cu Afaceri Interne /Ofițeri de legătură Interpol
Europol SIRENE
cunoscători ai limbii franceze şi romani (romanes), îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în Franţa, sub coordonarea autorităţilor franceze. Scopul misiunii îl constituie acordarea de sprijin şi asistenţă Poliţiei Franceze care instrumentează cazuri în care sunt implicaţi cetăţeni români şi facilitarea schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor. Pe parcursul misiunii, poliţiştii români îşi desfăşoară activitatea în echipe mixte de lucru, în vederea combaterii, cu mai mare eficienţă, a infracţiunilor comise de cetăţeni români în Franţa. Pe lângă cei 4 poliţişti români aflaţi pe teritoriul statului francez, mai sunt şi doi ataşaţi de afaceri interne care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului ataşatului de afaceri interne constituit în cadrul misiunii diplomatice a României în Franţa.
De asemenea, ca urmare a acordului încheiat între autorităţile române şi italiene, la solicitarea Poliţiei Naţionale Italiene, între cele două state, a avut loc un schimb de experienţă, prin detaşarea unor poliţişti români în Italia pentru a participa, efectiv, la anchetele derulate de autorităţile italiene ce privesc cetăţeni români care au săvârşit infracţiuni.
Cooperarea bilaterală dintre Poliţia Italiană şi Poliţia Română s-a materializat în cadrul mai multor misiuni de tip ITARO, care au început în luna noiembrie 2006, scopul acestora constituindu-l acordarea de sprijin şi asistenţă Poliţiei Italiene în instrumentarea de cazuri în care sunt implicaţi cetăţeni români şi facilitarea schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor.
55
Punct de contact Oradea
Punct de contact Cenad
Centrul de CooperarePoliţienească Internaţională
Bucureşti
DUNĂREA
MAREANEAGRĂ
Centrul de ContactTrilateral Galaţi
Punct de contact Artand
Punct de contact Porubne
Birou de ContactGiurgiu
Serbia
Ungaria
Ucraina
Ucraina
Republica Moldova
România a mers mai departe în ceea priveşte cooperarea poliţienească. Pe 3 decembrie 2008, a fost semnat Tratatul de la Prum, iar pe 3 martie 2009 acest document a intrat în vigoare. Din acel moment, în calitate de stat membru, România a încercat în permanenţă să acţioneze pentru îmbunătăţirea acestei noi forme de cooperare, care reprezintă o măsură eficientă de luptă împotriva ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii interne a statelor europene.
România a operaţionalizat deja schimbul de date ADN cu Austria şi în prezent se desfăşoară teste cu Franţa şi Olanda. De asemenea, raportul misiunii de evaluare Prum în domeniul schimbului automat de date referitor la înmatricularea vehiculelor, desfăşurată la finalul anului 2010, a fost pozitiv.
56
Sistemul de Informaţii Schengen - SIRENE
Sistemul de Informaţii Schengen - SIRENE
Începând cu data de 5 noiembrie 2010, România are acces la datele din SIS şi lucrează în mod curent cu partenerii europeni.
Echipa de evaluare a apreciat eforturile depuse de autorităţile române pentru implementarea funcţionalităţilor SIS şi SIRENE şi consideră că acest lucru este realizat corespunzător, în concordanţă cu acquis-ul Schengen relevant. 7
În decembrie 2010, România a fost evaluată în domeniul SIS/SIRENE, cu rezultate pozitive. Astfel, Sistemul informatic naţional este considerat ca fiind de ultimă generaţie, iar Biroul SIRENE este bine securizat şi echipat, toate recomandările Catalogului de Bune Practici fiind implementate. Personalul este bine pregătit, iar patrulele din teren au demonstrat o cunoaştere excelentă a utilizării sistemului.Mai mult decât atât, echipamentul şi instalaţiile folosite pentru N.SIS şi SIRENE sunt de ultimă generaţie, conform celor constatate de experţii evaluatori.
În acest sens, România a extins reţeaua de voce şi date, atât fixe, cât şi mobile pe întreg teritoriul ţării, asigurând astfel accesul tuturor poliţiştilor la Sistemul Informatic Schengen. Este demn de menţionat faptul că România este unul din primele state europene al cărui sistem naţional funcţionează în format SIS2, putând fi considerat un proiect-pilot al Uniunii.
7 Misiunea de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE, decembrie 2010.
59
Stadiul foarte bun al pregătirilor de aderare a României la spaţiul Schengen a fost confirmat de toate cele şapte misiuni de evaluare. Practic, se poate spune că România este de facto un stat Schengen. Cert este că ţara noastră şi-a îndeplinit din toate punctele de vedere angajamentele asumate şi obiectivele în toate domeniile.
Continuarea extinderii spaţiului Schengen va consolida procesul de integrare în interiorul Uniunii Europene şi spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie.
Eliminarea controalelor la frontieră, prin aderarea României şi Bulgariei, va aduce beneficii, atât cetăţenilor celor două state, cât şi cetăţenilor şi companiilor europene.
Transferul responsabilităţii protecţiei frontierei externe a UE către România este un beneficiu major pentru statele membre Schengen, inclusiv în termeni de costuri.
Problemele cu care se confruntă spaţiul Schengen, în special imigraţia ilegală, sunt foarte importante şi pentru România, aşa cum sunt importante pentru celelalte state membre UE.
România are ambiţia să ajute, în toate modurile posibile, la stoparea acestui fenomen care afectează unele state membre UE în mod special. De altfel, România doreşte să contribuie în mod esenţial la menţinerea şi întărirea sistemului de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Concluzii
