ROMÂNIA Evolu ţii şi perspective macroeconomice şi...

Ionuţ DUMITRU

Preşedinte Consiliul Fiscal

Martie 2011

ROMÂNIAEvoluţii şi perspective macroeconomiceşi fiscal-

bugetare

1. Evoluţii economice recente şi perspective pe termen mediu

Proces susţinut de relansare a creşterii economice pe pieţele externeActivitatea economică în România a continuat să se contracte şi în 2010

Sursa: Eurostat

Activitate economică în creştere în ultimele trimestre atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente

PIB real se situează pe un trend ascendent în toate ţările noi membre ale UE, cu excepţia României

Modificarea trimestriala a PIB real (in %)

10 Q1 10 Q2 10 Q3 10 Q4

USA 0.9 0.4 0.6 0.7Japonia 1.5 0.5 0.8 -0.3Canada 1.4 0.6 0.4 0.8Zona Euro 0.4 1.0 0.3 0.3

Germania 0.6 2.2 0.7 0.4Franta 0.3 0.6 0.3 0.3Italia 0.4 0.5 0.3 0.1Spania 0.1 0.3 0.0 0.2

Marea Britanie 0.3 1.0 0.7 -0.6

Slovacia 0.7 0.9 0.9 0.9Cehia 0.7 0.8 0.9 0.5Ungaria 1.4 0.2 0.6 0.2Polonia 0.6 1.1 1.2 0.8Romania -0.2 0.2 -0.7 0.1Bulgaria -0.5 0.5 0.7 1.7Estonia 1.0 1.9 0.7 2.3Letonia 1.0 1.2 0.9 1.7Lituania 1.4 1.0 0.3 1.8

75

80

85

90

95

100

105

110

2008

Q2

2008

Q3

2008

Q4

2009

Q1

2009

Q2

2009

Q3

2009

Q4

2010

Q1

2010

Q2

2010

Q3

2010

Q4

PIB real (indice cu baza fixa 2008Q2=100)

Polonia

Slovacia

Cehia

Bulgaria

Ungaria

Romania

Estonia

Lituania

Letonia

Dezechilibrele macroeconomice importante acumulate în anii pre-criză explică magnitudinea şi persistenţa contracţiei economice din România

Sursa: Eurostat,

� Contracţia economică a fost mai accentuată în ţările cu dezechilibre macroeconomice mai mari

� In majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia României, s-a înregistrat o creştere economică susţinută în trimestrele recente

� La debutul crizei, excluzând ţările baltice, România a înregistrat cele mai mari dezechilibre macroeconomice

� Recesiunea în România a avut o amplitudine mai mică decât în ţările baltice, dar a depăşit contracţia economică din restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

� Relansarea creşterii economice în România este un proces dificil şi se manifestă cu întârziere

� Economie relativ mare cu dezechilibre acumulate mari

� Măsurile de austeritate au fost introduse târziu, în T2 2010

-9.9 -10.0

0.1

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV

Modificarea PIB real intre 2008 Q2 si 2010 Q4 Modificarea PIB intre 2008 Q2 si punctul minim Modificarea PIB real intre punctul minim si 2010 Q4

BG

CZ

EE

LV

LT

HU

PL

RO

SK

-25

-20

-15

-10

-5

0

-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0

Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008)

Dependententa foarte mare a

sectoarelor public si privat de

capitalurile straine

Dependenta foarte mare

a sectorului privat de

capitalurile straine

Dependenta rmai ridicata

a sectorului public

de capitalurile straineDezechilibre reduse

ca marimeD

efic

it de

con

t cur

ent

(% d

inPI

B, m

edie

2007

-200

8)

Creşterea rapidă a cererii internea fost finanţată prin capitaluri str ăine

Sursa: Eurostat, BNR, Institutul Naţional de Statistică

România cheltuie mai mult decât produce Importurile sunt mai mari decât exporturile

Deficit mare de cont curent Creştere rapidă a datoriei externe

20

40

60

80

100

120

140

160

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Deficit al balantei comerciale (EUR bn)PIB (EUR bn)Cerere interna (EUR bn)

0

10

20

30

40

50

60

70

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Deficit al balantei comerciale (EUR bn)

Exporturi (EUR bn)

Importuri (EUR bn)

-16

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Soldul balantei comerciale (% din PIB)

Soldul contului curent (% din PIB)

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

Datoria externa bruta (% din PIB)

Active externe nete (% din PIB)

Scăderea fluxurilor de capital străin a fost determinată în principal de o creştere a aversiunii la risc a investitorilor pe plan mondial

Fluxurile nete de capitaluri străine private au devenit negativeIntr ările nete de capitaluri străine private nu au fost suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent

� România a fost nevoită să se împrumute de la FMI şi CE pentru acoperirea deficitului extern de finanţare

� România a tras aproximativ 15.3 mld euro de la FMI şi CE de la semnarea acordului extern de finanţare din 2009 pentru:

� Acoperirea necesarului de finanţare externă

� Limitarea contracţiei economice

� Stabilitatea cursului de schimb

Sursa: BNR

-4

0

4

8

12

16

20

24

Dec-05 Dec-06 Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10

Intrari nete de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)

Intrari brute de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)

-5

0

5

10

15

20

25

Jun-06 Dec-06 Jun-07 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni)

Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni)

Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni)

Revenire economică susţinută în industrie pe fondul creşterii cererii externe...

Sursa: Eurostat

75

80

85

90

95

100

105

Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

Volumul productiei industriale (indice, 2008Q2=100)

Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Zona Euro

10.8 % yoy

4.4% yoy

20.8% yoy

7.7% yoy

70

80

90

100

110

120

Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

Exporturi totale (indice, 2008Q2=100)

Romania Tari le CEE 4 Tarile Baltice

32% yoy

20% yoy

43% yoy

Notă: tarile CEE4= Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia

… nu a fost suficientă pentru a contrabalansa scăderea abruptă a cererii interne

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică

Consumul şi investiţiile s-au prăbuşit... ...ajungând la nivelurile înregistrate în 2007 respectiv 2006

Tendinţă susţinută de scădere în comerţul cu amănuntul în perioada 2009-2010

Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au fost cele mai afectate, întrucât aceste achiziţii depind de credit şi perspectivele economice

-0.6%-0.9%

-4.7%

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

2004q04 2005q04 2006q04 2007q04 2008q04 2009q04 2010q04

PIB (% an la an)

Cheltuielile populatie (% an la an)

Formarea bruta a capitalului fix (% an la an)

100

120

140

160

180

200

Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11

Bunuri nealimentare (exclusiv combustibili)

Combustibili

Total comert cu amanuntulBunuri alimentare

2005=100, medie pe 3 luni

20

40

60

80

100

120

140

Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11

Bunuri alimentare, bauturi, tigari (2007=100, medie 3 luni)Echipamente IT si de telecomunicatii (2007=100, medie 3 luni)Echipamente TV, audio, electronice (2007=100, medie 3 luni)Vanzari autoturisme noi (2007=100, medie 3 luni)

+1.3% yoy

-15.4% yoy

-12.7% yoy

-7.5% yoy

40

50

60

70

80

90

100

110

2002

q04

2003

q04

2004

q04

2005

q04

2006

q04

2007

q04

2008

q04

2009

q04

2010

q04

Cheltuielile de consum ale gospodariilor (2008=100)

Formarea bruta a capitalului fix (2008=100)

Scăderea puterii de cumpărare şi perspectivele economice negative au determinat o scădere a consumului şi a activităţii de creditare a populaţiei

Venitul disponibil* real a scăzut Sentimentul de încredere al populaţiei s-a deteriorat semnificativ

Nivelul scăzut de încredere se datorează percepţiei negative a populaţiei asupra perspectivelor economice şi financiare

Activitatea de creditare rămâne slabă pe fondul unei cereri scăzute

*Venit disponibil=salarii, pensii, ajutoare sociale, remitenţe (banii trimişi de muncitorii români din străinătate) Sursa: Comisia Europeană, BNR, Institutul Naţional de Statistică

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11

Romania Zona Euro

Tarile CEE 4 Tarile Baltice

-20

-10

0

10

20

30

03Q4 05Q4 07Q4 09Q4 11Q4

Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare trimestriala

anualizata in %)Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare anuala in %)

Prog

noze

0

200

400

600

800

1000

1200

Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11

Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii)

Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii, tendinta)

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

Feb-06 Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11

Situatia financiara in urmatoarele 12 luni

Situatia economica generala in urmatoarele 12 luni

Asteptari le privind rata somajului in urmatoarele 12 luni

Economisirea in urmatoarele 12 luni

Increderea consumatori lor

Este dificil de ieşit dintr-o politic ă fiscală prociclică

Notă: Impulsul fiscal = creşterea deficitului bugetar structural

Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal

Impuls fiscal

Medie 2006-2008 Medie 2009-2010

Cre

ster

eaex

cesu

lui

cere

rii(o

utpu

t ga

pulu

i)

Activitatea economică a trecut probabil de punctul minimRecuperarea va fi însă una înceată

Sursa: Comisia Europeană

Sentimentul de încredere în economie s-aîmbunătăţit...

� Cererea externă în creştere va continua să susţinăprobabil dinamica pozitivă a exporturilor şi aactivităţii din industrie

� Investiţiile au potenţial de creştere după doi ani încare s-au prăbuşit

� Consumul populaţiei va rămâne probabil încontinuare la niveluri scăzute, pe fondul unuisentiment de încredere în economie încă scăzut

� Guvernul trebuie să continue programul deconsolidare fiscală pentru a asigura o reducere adeficitului bugetar la nivele sustenabile

Revenire moderată pe termen scurt

...în toate sectoarele economice

Perspective pozitive pe termen mediu si lung Principalele riscuri

� Sentimentul de încredere alinvestitorilor şi populaţiei îneconomie se va îmbunătăţiprobabil mai mult spre finalulanului 2011

� Consumul populaţiei va începeprobabil să crească

� Turbulenţe pe plan politic

� Procesul de consolidare fiscală eşuează

� Turbulenţe pe pieţele financiare externe

Notă: medie mobilă pe 3 luni

65

75

85

95

105

115

125

Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11

Romania Zona Euro Tarile CEE 4 Tarile Baltice

-60

-40

-20

0

20

Feb-07 Aug-07 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11

Industria prelucratoare ServiciiIncrederea consumatorilor Comertul cu amanuntulConstructii

2. Reformele structurale – fundamentul pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung

Contribu ţia factorilor de producţie la creşterea economică –potenţialul de creştere post-criză s-a redus

• Acces mai dificil la finanţare, datorită unei aversiuni la risc în creştere

• Impact negativ asupra creşterii economice, pe fondul reducerii nivelului de îndatorare la nivelul economiei reale

• Creştere economică mai redusă la nivelul zonei euro

• Reformele structurale sunt obligatorii pentru creşterea atractivităţii investiţionale, în contextul existenţei unui spaţiu de stimul fiscal redus

Stocul de capital Factoul munca Factorul total de productivitateMedie 1993-1999 0.6 2.3 -1.2 -0.5Medie 2000-2004 5.5 2.5 -0.2 3.2Medie 2005-2009 6.4 6.1 0.4 -0.32009 -7.1 2.9 -0.9 -9.5

Medie 2010-2015 2.9 3.4 -0.1 -0.4Sursa: Estimari ale expertilor FMI. Cifrele in italic se refera la ritmul de crestere a PIB-ului potential

Contributii la ritmul de crestere a PIB real

Contributia la modificarea PIB - ului (puncte procentuale)Modificarea PIB real (%)

Calitatea institu ţiilor,

2010*

Percepţia asupra

corupţiei, 2010*

Uşurin ţa de a face afaceri, 2010**

Infrastructur ă2010*

Pieţe, 2010*

Eficienţa pieţei forţei de muncă,

2010*

Rata de ocupare, %,

2009

Educaţie, 2010*

Consumul energetic unitar,

2008***

Bulgaria 3.29 3.6 51 3.57 4.00 4.51 62.6 4.14 944.2Cehia 3.86 4.6 63 4.78 4.58 4.75 65.4 4.66 525.3Estonia 4.91 6.5 17 4.94 4.71 4.91 63.5 5.17 570.5Ungaria 3.76 4.7 46 4.36 4.16 4.46 55.4 4.81 401.4Letonia 3.79 4.3 24 4.26 4.13 4.58 60.9 4.81 308.7Lituania 3.99 5.0 23 4.56 4.12 4.51 60.1 5.07 417.5Polonia 4.18 5.3 70 3.76 4.38 4.58 59.3 5.00 383.5România 3.74 3.7 56 3.44 4.08 4.32 58.6 4.47 614.6Slovacia 3.60 4.3 41 4.19 4.34 4.66 67.5 4.49 519.7Slovenia 4.37 6.4 42 4.83 4.52 4.26 60.2 5.27 257.5Zona Euro 64.7 160.5SUA 4.67 7.1 5 5.65 4.81 5.63 5.64 180.6

Aspecte structurale ale economiilor Noilor State Membre

* Indice – o valoare mai ridicată este asociată cu un scor mai bun;** Pozitia in clasament (din 183 ţări)***Consumul energetic (kg de echivalent petrol) per 1000 euro PIB (preţuri constante 1995)Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report, Transparency International, Eurostat, World Bank

Uşurin ţa de a face afaceri în România

Poziţia în clasament DB 2011

Poziţia în clasament DB 2010

Modificarea poziţiei în clasament

Clasament Doing Business 56/183 54/183 -2

Factori

Înfiin ţarea unei afaceri 44 41 -3Obţinerea autorizaţiilor de construcţie 84 93 9Înregistrarea proprietăţilor 92 92 Nici o modificareObţinerea de finanţare 15 14 -1

Protecţia investitorilor 44 41 -3

Plata taxelor 151 147 -4

Comerţ exterior 47 48 1

Aplicarea prevederilor contractuale 54 53 -1

Închiderea unei companii 102 92 -10Sursa: World Bank – Doing Business 2011.

Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report 2010-2011

Cele mai importante constrangeri pentru mediul de afaceriAccesul la finantare 15.9

Infrastructura disponibila necorespunzatoare 13.9

Birocratia guvernamentala 12.2

Nivelul taxelor 11.6

Legislatia in domeniul taxelor 11.2

Instabilitatea politicilor 8.6

Coruptie 6.9

Reglementari restrictive pe piata muncii 5.2

Forta de munca slab pregatita 4.7

Inflatia 3.5

Nivel scayut de etica al fortei de munca 2.5

Restrictii valutare 2.5

Crima si inselaciune 0.6

Instabilitate a guvernelor 0.4

Stare precara a sistemului de sanatate 0.1

Procent din răspunsuri

Soluţii posibile pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii

� Îmbunătăţirea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene

� Parteneriate public-private

� Scăderea ponderii cheltuielilor sociale în bugetul public pentru a creşte spaţiul fiscal pentru investiţii

� Bugete multianuale şi prioritizarea investi ţiilor sunt esenţiale

Potenţial enorm în agricultură – eficienţa trebuie crescută

� Crearea şi sprijinirea dezvoltării unei pieţe de produse agricole

� Evaziunea fiscală din comerţul cu cereale trebuie redusă substanţial

� Promovarea unor politici care să susţină comasarea terenurilor

� Reducerea dependenţei de condiţiile climatice

Structura terenurilor agricole în func ţie de suprafaţa exploatatiei

Sursa: EUROSTAT

0%

20%

40%

60%

80%

100%

RO GR PL PT IT BG HU AT SK ES GE FR

Sub 5 ha (% din total) Intre 5 ha si 10 ha (% din total)

Intre 10 ha si 30 ha (% din total) Peste 30 ha (% din total)

3. Aspecte fiscale – reaşezarea bugetului pe baze sustenabile este un proces dureros

Notă: Cifrele sunt calculate pe baza ESA95Sursa: Comisia Europeană (Prognoza de toamnă 2010)

Politică fiscală exuberantă înainte de criză –creşterea exponenţială a cheltuielilor publice

1.2

2.22.6

5.7

9.0 7.3

4.9 3.5

32.433.3

33.6

32.5 32.032.9

32.332.9

33.6

35.536.2

38.2

41.040.2

37.236.4

30

32

34

36

38

40

42

30

32

34

36

38

40

42

2005 2006 2007 2008 2009 2010F 2011F 2012F

Deficit bugetar (% din PIB) Venituri publice (% din PIB)

Cheltuieli publice (% din PIB)

Venituri bugetare stabile …

Sursa: Eurostat, Ministerul de Finanţe

Venituri bugetare în România (% din PIB, ESA 95)

27.726.1 26.6

29.231.3 30.6

28.9 28.5 28.1 27.7 28.5 29.2 29.5 28.5 27.6

4.5

3.5 3.6

3.3

3.53.3

3.8 4.5 3.8 4.6 4.04.2 4.1

4.04.4

32.1

29.6 30.2

32.5

34.833.9

32.7 33.032.0 32.3 32.4

33.3 33.632.5 32.0

0

5

10

15

20

25

30

35

4019

95

199

6

199

7

199

8

199

9

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

200

5

200

6

200

7

200

8

200

9

Venituri fiscale Venituri nefiscale

… dar cele mai mici venituri bugetare din UE27

Venituri bugetare în UE27 (% din PIB, ESA 95, 2009)

Sursa: Eurostat, Consiliul Fiscal

47.8

48.7

42.7

43.8

44.7

42.8

42.4

38.5

39.1

38.7

40.4

36.0

37.9

35.9

35.8

35.4

34.3

35.9

31.6

31.9

30.6

31.7

29.3

29.0

29.0

26.4

27.6

36.6

37.5

7.9

6.7

10.5

4.5

3.6

4.9

4.2

7.8

6.7

5.7 3.8

7.6

3.7

5.7

4.7

4.9

5.9 4.3

5.7

5.0

6.2

3.0

4.8

5.2

5.0

7.5

4.4

5.6 5.1

55.7

55.4

53.2

48.3

48.3

47.7

46.6

46.3

45.8

44.4

44.3

43.6

41.6

41.6

40.5

40.3

40.3

40.2

37.4

36.9

36.9

34.7

34.1

34.1

34.0

34.0

32.0

42.2

42.7

0

10

20

30

40

50

60

SE

DK FI

AT

BE

FR IT NL

HU SI

DE

EE

LU PT

MT

CY

CZ

GB PL

GR

BG ES

LT IE SK

LV RO

EU

27

Zo

na e

uro

Venituri fiscale Venituri nefiscale

Conformarea voluntară – impozitul pe venit şi contribu ţiile sociale

Ratele implicite de taxare sunt calculate ca raport între veniturile bugetare din impozitul de pe venit, respectiv contribuţiile la asigurările sociale şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă). Datele pentru remunerarea salariaţilor pentru perioada 2009-2010 reprezintă estimări. Numărul de salariaţi “la negru” este calculat ca diferenţă între numărul de salariaţi rezultat din sondajul asupra pieţei forţei de muncă efectuat de INS şinumărul oficial de salariaţi raportat de angajatori .

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

5.3

4.3

5.2

5.0

4.3

5.6

6.3

5.9

5.8 5.8

55.0 55.0

52.5

49.0 49.0

46.344.5

41.843.0 43.0

27.128.1

26.426.1 26.2

26.9 26.9

24.122.8

20.8

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

6.5

19

24

29

34

39

44

49

54

59

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Cota efectivă de taxare la impozitul pe venit (scala din dreapta) Cota legală de taxare la contribuţiile la asigurările sociale

Cota efectivă de taxare la contribuţiile la asigurările sociale Ponderea salariaţilor "la negru" în total salariaţi

Cotă unică de 16%Impozitare progresivă (între 18% şi 40%)

Rata de taxare efectivă pentru impozitul pe venit, 2008

42.8

24.4

24.0

23.7

22.7

18.1

17.5

16.1

15.9

15.7

15.0

13.8

13.6

13.5

13.2

13.0

12.7

11.5

11.0

10.0

9.9

9.4

8.8

7.4

7.1

6.2

6.0

15.3

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0D

K

SE IT FI

BE

AT

DE IE HU

UK

NL

LT PL

LU LV ES

FR

EE

GR

MT SI

PT

CZ

BG SK

CY

RO

EU

27

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă).

Ratele de taxare legale vs. ratele implicite pentruimpozitul pe venit în 2008

HU*

LT PL*LV

EE

CZ

BGSK

RO

5

7

9

11

13

15

17

8 13 18 23 28 33Rata legală (%)

* Ungariaşi Polonia au avut taxare progresivă în 2008 (două cote în Ungaria - 18% şi 36%, 3 cote în Polonia - 19%, 30% and 40%)

Rat

a im

plic

ită (

%)

Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (includeeconomia neobservabilă/ascunsă).

Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă), ca aproximare pentru profiturile brute din economie. Datele privind rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt pentru 2009-2010 reprezintă estimări.

Rata implicită de taxare – impozitul pe profit


5.9

5.2

5.2

5.4

6.0

5.55.6

6.1

6.3

5.8

5.4

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

6.5

7.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

cotă unică de 16%cotă de taxare de 25%(38% până în 2000)

20.8

20.0

18.6

17.0

15.8

15.8

15.5

15.3

15.1

14.6

14.4

13.8

13.2

13.1

12.5

12.2

11.8

11.2

10.8

10.8

10.7

10.5

9.4

9.3

8.7

8.6

7.1

13.2

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0D

K SE

LU EE

HU

BG FI

SI

NL

AT

CY

CZ IE BE

DE

MT PL

FR

SK

RO PT

LT LV IT GB

GR ES

EU

27

Rata efectivă de taxare pentru TVA, 2009


Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).


Cotele de taxare legale vs. cotele efective de taxare pentru TVA în 2009

EE

HUBG

SI

CZ

PL

SKRO-2009 LT

LV

RO-2010

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

17 18 19 20 21 22 23

Impl

icit

tax

rate

for

VA

T

VAT legal rate

Cot

a ef

ectivă

de ta

xare

(%)

Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)

18.1

15.7

12.0

11.2

10.6

10.6

10.4

9.8

9.3

9.2

8.9

8.2

7.8

7.6

7.2

6.8

6.8

6.7

6.1

6.1

6.0

5.7

5.5

5.3

5.2

4.4

2.8

8.3

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

CY

MT

DK

LU IT PT

GB

SE FI

BE

CZ

NL

LV FR

BG SI

ES

HU IE LT SK

AT

PL

RO

*

GR

EE

DE

EU

27


Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt, din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008

EE

RO*

PL

SK LT HU

SIBG

LV

CZ

3

4

5

6

7

8

9

10

8 10 12 14 16 18 20 22

Rata efectivă de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt, din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008R

ata

efec

tivă d

e ta

xare

(%)



35.3

34.8

34.7

33.6

33.5

33.0

32.4

31.7

30.8

28.5

28.3

28.3

27.5

26.4

26.3

25.7

25.6

24.9

24.8

21.7

21.0

19.7

18.7

17.8

17.3

15.5

3.3

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

GR CZ FR DE SK IT AT BE PL HU SI NL ES LT PT EE LU FI RO SE BG CY LV IE MT GB DK

Rata efectivă de taxare pentru contribuţii la asigurări sociale, 2008

Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).


Ratele de impozitare prevăzute în legislaţie vs. ratele de impozitare efective pentru contribu ţiile la asigurări sociale 2008



Rat

a ef

ectivă

de im

pozi

tare

(%

)

CZSK

PL

HUSI

LTEERO 2008

BG

LV RO 2010

15

20

25

30

35

40

30 35 40 45 50

Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale pentru ţările NMS10 în 2010, %

Sursa: Comisia Europeană

SK HU CZ RO PL LT SI LV EE BG

Angajator 14.0 24.0 21.5 20.8 9.8 23.3 8.9 - - 8.9

Angajat 4.0 9.5 6.5 10.5 9.8 3.0 15.5 - - 7.1

Total 18.0 33.5 28.0 31.3 19.5 26.3 24.4 - - 16.0

1.0 - 1.2 0.5 - 1.1 0.1 - - 0.4

1.0 - 0.0 0.5 - - 0.1 - - 0.6

Total 2.0 - 1.2 1.0 - 1.1 0.2 - - 1.0

10.0 2.0 9.0 5.2 0.0 3.0 7.1 - - 0.0

4.0 6.0 4.5 5.5 9.0 6.0 6.4 - - 8.0

Total 14.0 8.0 13.5 10.7 9.0 9.0 13.5 - - 8.0

10.2 4.0 2.6 1.4 4.9 3.7 0.1 - - 1.8

4.4 3.0 0.0 - 4.0 - 0.1 - - 2.1

Total 14.6 7.0 2.6 - 8.9 3.7 0.2 - - 3.9

35.2 30.0 34.3 27.9 14.7 31.1 16.1 24.1 33.0 11.1

13.4 18.5 11.0 16.5 22.7 9.0 22.1 9.0 0.0 17.8

Total 48.6 48.5 45.3 44.4 41.2 40.1 38.2 33.1 33.0 30.5

Altele

Total

Contribu ţii sociale

Pensii pentru limit ă de vârstă

Şomaj

Sănătate

Angajator

Angajat

Angajator

Angajat

Angajator

Angajat

Angajator

Angajat

Cotele de impozitare în ţările UE, 2010

Sursa: Eurostat, Ministerele de Finanţe, Consiliul Fiscal

Ţara Impozit pe profit Impozit pe venit TVA standardAustria 25% 21-50% 20%Belgia 34% 25-50% 21%Bulgaria 10% 10% 20%Croaţia 20% 15-45% 23%Cipru 10% 0-30% 15%Rep. Cehă 19% 15% 20%Danemarca 25% 0-63% 25%Estonia 21% 21% 20%Franţa 33% 21% (contribuţii sociale) 20%Germania 29.8% (medie) 0-45% 19%Grecia 22/25% 0-40% 19%Ungaria 16% 18% şi 36% 25%Irlanda 13% 0-41% 21%Italia 31% 23-43% 20%Letonia 15% 26% 21%Lituania 15% 0-15% 21%Luxemburg 30% 6-38.95% 15%Malta 35% 0-35% 18%Olanda 20/25.5% 0-52% 19%Polonia 19% 0%, 18, 32% (sau 19% opţional, lucrătorii pe cont propriu) 22%Portugalia 25% 10.5-40% 21%România 16% 16% 24%Serbia 10% 12-20% 18%Slovacia 19% 19% 19%Slovenia 21% 16-41% 8.5/20%Spania 25-30% 0-42% 18%Suedia 26% 28.89%-59.09% 25%

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică

O creştere foarte rapidă a cheltuielilor bugetare, determinată în principal de cheltuielile sociale

Creşterea salariilor din sectorul public şi a pensiilor explică cea mai mare parte din creşterea deficitului bugetar

Creşterea accentuată a pensiilor

101108

116

132 127 132 126119 118 113

108 106101

86

0

20

40

60

80

100

120

140

RO

03

RO

04

RO

05

RO

06

RO

07

RO

08

RO

09

LV

08

BG

08

HU

08

LT

08

CZ

07

PL

08

SK

08

Creşterea rapidă a salariilor în sectorul public Eficienţă scăzută a cheltuielilor pentru investiţii

10

17

24

31

38

45

2005 2006 2007 2008 2009

Remunerarea salariatilor (% din venituri)

Consum si cheltuieli curente (% din venituri)

Transferuri sociale (% din venituri)

Cheltuieli de investitii (% din venituri)

Notă: Raportul dintre câştigurile în sectorul public şi cel privat

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Tarile CEE 4 Tarile Baltice Romania

33.0

34.4

37.3

43.8

49.7

86.0

60

85

110

135

160

185

210

25

30

35

40

45

50

55

1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009

Raportul intre pensia medie lunara si salariul mediu net lunar in economie (%)

Raportul intre numarul de salariati si numarul de pensionari (%, axa din dreapta)

40.5

36.8

32.6

32.2

29.5

28.6

26.6

26.5

26.3

25.2

24.9

24.6

24.5

22.5

22.1

21.3

20.8

20.6

20.2

19.6

18.6

16.2

15.9

14.9

12.2

12.0

10.8

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0G

R*

RO IT FR

AT PT

DE PL

ES

MT SI

LV FI

SK

LT

LU BG EE

BE

SE

CZ IE

GB

** HU

DK

CY

NL

Cheltuielile cu pensiile (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)

Sursa: Eurostat

38.6

37.3

35.9

35.5

35.1

34.9

34.0

33.6

33.0

32.9

29.7

29.6

28.2

28.0

27.7

27.7

27.3

26.5

26.4

24.5

24.2

22.9

21.6

20.2

20.1

19.0

16.6

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE

Compensarea salariaţilor în sectorul public (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)

Sursa: Eurostat

7.7

6.4

6.3

6.2

5.9

5.4

5.4

5.4

5.3

5.2

5.0

4.9

4.9

4.6

4.5

4.3

4.3

4.0

3.9

3.8

3.8

3.5

3.2

3.1

3.0

2.8

2.7

4.7

4.5

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

IE CZ

PL SI

ES

RO EE

NL

BG

GB

LU LV CY

GR

LT IT FR PT

SK

HU SE

BE FI

MT

DE

AT

DK

EU

27 EA

Cheltuielile de capital (ESA 95, % of PIB, 2009)

Sursa: Eurostat

Notă: datele sunt cumulate pe 4 trimestre

Măsurile cheie menite să reducă deficitul bugetar s-au luat în 2010

Cheltuielile cu investiţiile au fost reduse primele, în timp ce transferurile sociale s-au redus ultimele

Dinamica salariilor în sectorul privat şi în cel de stat

� Ini ţial, guvernul a redus cheltuielile cu investiţiile

� Unele măsuri au fost luate în a doua jumătate a lui 2009, pentru a reduce cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi pe cele cu salariile în sectorul public

� Cea mai mare parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor publice au fost aplicate începând cu iulie 2010

Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul publicReducerea cu 15% a transferurilor sociale, altele decât pensiileConcedieri în sectorul publicLimitarea cheltuielilor curenteCreşterea TVA de la 19% la 24%

Sursa: Ministerul de Finanţe, INS, Consiliul Fiscal

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2004Q3 2005Q3 2006Q3 2007Q3 2008Q3 2009Q3 2010Q3

Remunerarea salariatilor (% din venituri)

Consum si cheltuieli curente (% din venituri)

Transferuri sociale (% din venituri)

Cheltuieli de investitii (% din venituri)

2008Q3

2009Q2

2009Q3

2010Q2

500

900

1300

1700

2100

2500

Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11

Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)

Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)

-0.4% yoy

-25.0% yoy

Nota: Date ajustate sezonier

Nr. de salariaţi în sectorul public

Sursa: Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

1,200,000

1,220,000

1,240,000

1,260,000

1,280,000

1,300,000

1,320,000

1,340,000

1,360,000

1,380,000

1,400,000

1,420,000+166,135:+89,774 autorităţilocale+52,088 autorităţiale administraţieicentrale

-137,083:-48,301 autorităţi locale-30,386 educaţie-preuniversitară-31,522 sectorul de sănătate

Concluzii (1)

� Dezechilibrele macroeconomice majore care existau la începutul crizei explică severitatea contracţiei activităţii economice şi recuperarea întârziată în România

� Activitatea economică a atins, cel mai probabil, nivelul minim – în trimestrele următoare se anticipează o recuperare lentă

� Reformele structurale sunt esenţiale pentru grăbirea procesului de convergenţă şi aşezarea României pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe termen lung

� Creşterea gradului de flexibilitate a economiei este necesară, în special o piaţă a forţei de muncă mai puţin rigid ă

� Dezvoltarea infrastructurii nu mai poate fi amânată

Concluzii (2)

� Este necesară consolidarea procesului de reducere a deficitului bugetar

� Priorit ăţi cheie în ceea ce priveşte veniturile bugetare:

� Îmbunătăţirea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale

� Creşterea bazei de impozitareşi reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata taxelor

� Reducerea birocraţiei în plata impozitelor către stat

� Creşterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor)

� Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate

� Priorit ăţi cheie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare:

� Creşterea eficienţei cheltuielilor publice

� Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială şi salarii în sectorul bugetar

� Stabilirea priorit ăţilor de investiţii şi bugetarea multi-anuală a acestora

� Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar)

Date post:	19-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

ROMÂNIA Evolu ţii şi perspective macroeconomice şi...

Documents