ROMÂNIA JUDEŢUL BIHOR CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI ALEŞD

HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de dezvoltarea

a oraşului Aleşd

Consiliul local al oraşului Aleşd;

Având în vedere Raportul de specialitate nr. 4766 din 14.08.2008, prin care se supune

aprobării Strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd,

În baza art. 36 alin 2 lit.b şi alin (4) lit. e din Legea nr. 215/2001, a administraţiei

publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul art. 45 din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată cu

modificările şi completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE

Art. 1 Se aprobă strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd, prevăzută în anexa, care

face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor hotărârii, se încredinţează toate

compartimentele care formează aparatul de specialitate al primarului şi instituţiile

subordonate Consiliului local

Art. 3 Prezenta hotărâre se comunică cu:

-Instituţia Prefectului Judeţul Bihor

-Primarul oraşului Aleşd

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Contrasemnează

EGRI EVA SECRETAR

LAURAN NICOLETA

Nr. 31 din 19.08.2008

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ALEŞD

415100 Aleşd, str. Bobâlna, nr.3., Judeţul Bihortel.:0259-342.539, 342.589; fax: 0259-342.547

web: www.alesd-bihor.ro ;e-mail primaria.alesd@cjbihor.ro

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI ALEŞD

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceeace priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a aratat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul

administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice

şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte comunităţi similare. PPS trebuie structurat în funcţie de aceste caracteristici. Intrebările cele mai importante sunt ce diferenţiază Aleşd de alte oraşe asemănătoare din România şi din regiune ? Care sunt elementele strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul oraşuluii nostru?

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate a fost creionată o viziune de dezvoltare a

municipiului pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a oraşului, afirmarea

oraşului şi oportunităţi, importanţa contrucţiei unei comunităţi primitoare, a

unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), afirmarea

Aleşdului , importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsabile la nevoile comunităţii, importanţa activismului la nivelul cetătenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii.

Viziunea propusă pentru oraşul Aleşd este : Aleşdul va fi un loc plăcut în care să trăieşti, să înveţi şi să munceşti, un oraş prosper şi curat, cu autorităţi locale responsabile şi deschise către cetăţeni;

Cetăţenii oraşului Aleşd vor beneficia de infrastructura necesară traiului zilnic şi vor avea posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de recreere adaptate vârstei, în natură şi nu numai. Zona Aleşd îşi va valorifica resursele locale pentru a deveni o destinaţie turistică atractivă pentru localnici şi pentru vizitatori, cu respectarea mediului înconjurător. Aleşd, Tinăud, Peştiş şi Pădurea Neagră vor constitui un mediu de viaţă sănătos, echilibrat între rural şi urban, care va oferi posibilităţi pentru o viaţă mai bună tuturor cetăţenilor săi.

I.PREZENTARE GENERALĂ

1. ISTORIC

Condiţiile geografice favorabile şi resursele naturale ale solului şi subsolului zonei în care se află aşezat oraşul Aleşd , au favorizat apariţia timpurie în istorie a vieţii omeneşti pe aceste meleaguri.Stau mărturile în acest sens descoperirile de urme ale existenţei omuului încă din paleologic , apoi în neolitic , precum şi în epoca metalelor.Nu lipsesc nici descoperirile Dacice din epoca fierului.

Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a scăpa de desele inundaţii.

De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea trecând prin proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a

secolului al XVIII-lea, în Aleşd se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi cazane de fiert ţuică.

Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii Plopişului, la 20km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fabricii de sticlă.

Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu atestare documentară scrisă dintre cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214. Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleşd şi Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de Aleşd.

Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea otomană în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea. Stăpânirea otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.

În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor. Se realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind vestiţi în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.

În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe domenii de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate neagricole, iar 45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din activităţi economice ale sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cismari), în Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate.

Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27 mai 1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o comună, comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări: Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră.

În trecutul său istoric, Aleşdul a fost reşedinţă de plasă, de sangeac, de cerc administrativ şi de raion. În conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că Aleşdul a fost ridicat la rangul de târg încă din secolele anterioare.

2.LOCALIZARE

Oraşul Aleşd este aşezat in vestul Romaniei la 50 km de graniţa cu Ungaria, in partea de est a judeţului Bihor, pe D.N.1 (E.60) la 38 km. est de Oradea şi la 112 km vest de municipiul Cluj - Napoca.

Oraşul ocupă o suprafaţă de 71,95 km2 şi se învecinează la nord cu comuna Popeşti, la nord-est cu comuna Şinteu, la est cu comuna Auşeu, la sud cu comunele Măgeşti şi Aştileu, la vest cu comunele Lugaşu de Jos şi Brusturi.

Aleşdul propriu-zis este aşezat pe prima terasă de pe malul drept al Crişului Repede.

În componenţa administrativă a Aleşdului intră şi localităţile Pădurea Neagră, Peştiş şi Tinăud.

Pădurea Neagră este localizată în zona montană a Plopişului, pe valea Bistrei. În aceşti munţi, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înălţime. În zona deluroasă a Plopişului se află localităţile Peştiş şi Tinăud.

Aleşdul este situate de-o parte şi de alta a drumului european E60, pe o lungime de 2,40km. Teritoriul administrativ al orasului este străbătut şi de Drumul Naţional D.N. 1H care face legatura între Aleşd şi localitatea componentă Pădurea Neagră, precum şi de Drumul Judeţean D.J. 764.

Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul administrativ al oraşului Aleşd, ruta ce face legătura între Oradea şi Bucureşti fiind amplasată la o distanţă de 3 km de oraş. Accesul pe calea aerului poate fi realizat prin Aeroportul Oradea, situat la 45 km depărtare, şi Aeroportul Cluj, la 125 km.

În ceea ce priveşte relaţionarea Aleşdului cu celelalte oraşe din judeţul Bihor, accesul se realizează în felul următor : - cu Beiuş şi Ştei - prin DJ 764 ,

cu Marghita prin DJ 10 – Aleşd - Pădurea Neagră -Marghita, Săcuieni şi Valea lui Mihai,

cu Salonta prin DN 1H ALESD- ZALÃU , DJ  - ALESD-ASTILEU

3.DATE GEOGRAFICE

Oraşul Aleşd este situat în nord vestul ţării , într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.

Pădurea Neagră este aşezată în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine de 300 metri , pe Valea Bistrei , iar localităţile Peştiş şi Tinăud sunt situate în zona deluroasă a Munţilor Plopiş.

Această asezare a Aleşdului este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului , clima fiind temperat continetală.

Cursurile de apă care străbat localităţile componente ale oraşului sunt: Crişul Repede şi valea Şoimului cu afluenţii săi Valea Peştişului şi Valea Morii, Valea de Tinăud şi Valea Bistrei.

În localtate Pădurea Neagră nu există terenuri agricole.

Locuitorii din Peştiş dispun de ternuri agricole aşezate în pantă , pe dealuri , iar cei din Tinăud dispun de terenuri agrocile o treime în pantă iar două treimi pe terasa din drepta Crişului Repede şi în lunca acestuia.

4.RESURSE NATURALE

Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, care este reflectată în dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante resurse naturale neutilizate încă cum ar fi:

apa termală, apa minerală cu conţinut ridicat de fier care izvorăşte în Pădurea Neagră

Pentru o mai bună evidenţiere a datelor despre orasul Aleşd , am identificat 5 domenii principale pe baza carora vom face o analiza a situaţiei actuale a oraşului :

A.Domeniul economic – care cuprine următoarele subdomenii : activitati economice, turism, industrie, banci, finante, agricultura, silvicultura

B.Domeniul infrastructură - care cuprine următoarele subdomenii infrastructura (drumuri etc.), transport, comunicatii, telefonie, energie electrica

C.Domeniul mediu natural - care cuprine următoarele subdomenii poluare (industrie), spatii verzi, paduri, agricultura si silvicultura, plante si animale (biodiversitate), turism, deseuri si canalizare etc.

D.Domeniul social - care cuprine următoarele subdomenii educatie, sanatate, sport, activitati de timp liber, activitati culturale, servicii sociale divere

E.Domeniul administrativ- a care cuprine următoarele subdomenii administratie publica (primarie, consiliu local), institutii publice, alte cadre associative ale populatiei (ONG etc.), planificare teritoriala

1.DOMENIUL ECONOMIC

Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial .

Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în industira cimentului , în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei .Odata cu resturcturarea şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul 1990 populaţia oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .

În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei , datorită lohn-ului. În zonă exista o mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de angajaţi şi vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi mai mic.

Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi comerciale , persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale , care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

comerţului , prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism , alimentar ,ect.

Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd exista un număr de 6 unităţii bancar: Banca Comercială Română , Banca Transilvania , Banca Română de Dezvoltare , Banc Post , Banca Leumi, Banca Cooperatistă Soimul.

În industria sticlei , care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată , funcţionează o singură societate comercială.

Industira alimentară este bine reprezentată , existând două societăţii producătoare de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi ciuperci comestibile.

Societăţiile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine reprezentate în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două societăţi comerciale .

Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul oraşului Aleşd sunt 2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil , 1128 hectare păşuni , 345 hectare fânaţe , 1 hectar de vii şi 52 hectare livezi , nu exista nici o firmă cu acest obiect de activitate, agricultura se realizează în mod indepentedent de fiecare proprietar de teren agricol , fiind o agricultură de subzistenţă.Şi nici în domeniul creşterii animalelor nu există ferme autorizate.

Pentru a demonstra cele enumerate anterior vă prezentăm un clasament al societăţilor comerciale cu sediul în Aleşd în funcţie de impozitele şi taxele care le plătesc către bugetul local şi în funcţie de numărul de salariaţi

NR.

CRT.

DENUMIRE SOCIETATE SEDIU

1. ROMTELECOM Aleşd, str. Piaţa Unirii , nr. 11

2. HOLCIM Aştileu , sat Chistag , str. Viitorului , nr. 2

3. SC TOP TREND SRL Str. Richter Karoly

nr. 2

4. SC FLORELIA PROD COMIMPEX SRL

Piaţa Unirii , nr. 4

5. BCR Str. Bobâlna , nr. 1

6. SC MANFRED EURO SRL Str. Richtr Karoly, nr. 2

7. SC AXON SPEDITION SRL BL. B8, AP. 7

8SC ELECTRICA SA Str. Mihai Sadoveanu

9. SC ORAPLUMA SRL Str. T.Vladimirescu, nr. 67

10 SC STICLA SRL Str. H. Coanda , nr.5

11. SC KARPAT CARNE Str. 1 Decembrie , nr. 72

12. SC LOIAL IMEPX SRL Str. Viilor , nr. 60

13. OCOLUL SILVIC ALEŞD Str. 1 Decembrie , nr. 29

14. SC PLASTEX PROD SRL Str. 1 Decembrie , nr. 26

15. SC SIMONELA IMPEX SRL Str. Rândunicii , nr. 6

16. ASIROM SA Str. Dâmboviţei , nr.1

NR.

CRT.

DENUMIRE SOCIETATE SEDIU

17. SNP PETROM SA Str. 1 Decembrie, nr. 26

18. RAFO Str. Bobâlna

19. SC NEW FACTORY SRL Str. 1 Decembrie , nr. 70

20 SC MODA MANIA SRL Str. 1 Decembrie , nr. 54

21. SC RONEDANIA BARON PARK SRL

Str. 1 Decembrie , nr. 54-D

22 SC BETON CONSTRUCT SRL Str. 1 Decembrie , nr. 54-C

23 SC SAPICO CHEMICAL SRL Str. Pârâului, nr. 8

24. CONSUMCOOP Bobâlna, nr.3

25. SC CARMALEX SRL Bl. D1, ap.

Topul societăţiloe comerciale cu sediul în Aleşd în funcţie de numărul salariaţiloe este :

1.SC MANFRED EURO SRL

2.SC TOP TREND SRL

3.SC SOLETECH SRL

4.SC STICLA ALESD SRL

5.ELECTRICA SA – PUNCT DE LUCRU ALESD

6.SC CAPITALIST PROD COM

7.SC TRANS ALESD SRL

8.OCOLUL SILVIC ALESD

9.SC BETON CONSTRUCT SRL

10. SC PLASTEX SRL

Pentru a realiza o analiză cât mai aproape de realitate am grupat activitatea economică în 6 subdomenii , astfel :

o subdomeniul comerţuluio subdomeniul serviciloro subdomeniul industrieio subdomeniul turismuluio subdomeniul agricultură silviculturăo subdomeniul banci-asigurări -finanţe

şi am făcut o analiză separta pentru fiecare subdomeniu.

Alăturat prezentăm câteva caracteristici generale ale activităţii locale pe domeniul economic (ponderea unor ramuri din acest domeniu şi influenţa asupra vieţii şi atmosferei locale, tendinţe observate în ultima vreme) – scurtă prezentare:

1. datorita investittilor facute in industria materialelor de constructii, in special in obtinerea cimentului, gradul de poluare in atmosfera a scazut semnificativ,

2. prin mutarea unor activitati de tipul depozitelor de materiale de constructii a scazut poluarea fonica in centrul orasului

3. prin dezvoltarea sectorului de constructii, in special cele civile, centrul orasului are un aspect mult mai placut datorita unor constructii noi si a renovarii celor existente

4. datorita dezvoltarii sectorului de lohn a aparut o bunastare vizibila, mai ales in comunitatea de rromi, care numara cca 1000 persoane

5. s-au contruit trei pensiuni si sunt in curs de construire inca doua, una la P[adurea Neagra si alta in Pestis

6. prin investitiile facute in ultimul an de catre o firma privata a aparut primul Hotel de trei stele la nivelul orasului

7. sunt in constructie trei cartiere noi de locuionte, doua in regie proprie, iar unul dezvoltat de o firma privata

8. s-au imbunatatit conditiile din scoli si gradinite prin refacerea fatadelor si interioarelor, inclusiv izolarea termica a acestora

9. prin programul de marire a retelei de canal si apa vor avea apa curenta de la retea si satele apartinatoare

10. s-a dezvoltat foarte mult comertul, in special cel cu materiale de constructii 11. au aparut firme de prelucrare a carnii,

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

SUBDOMENIUL INDUSTRIE

F. imp. – Dezvoltarea in mai multe domenii – nu este zon amonoindustriala

Imp. - dezvoltarea industriei materialelor de constructii

SUBDOMENIUL INDUSTRIE

F.grav – dezvoltarea foarte mare a lohn-ului cca 1500 angajati

- SC MANFRED EURO SRL cca 1000 ang.

dezvoltarea constructiilor civile si industriale

dezvoltarea industriei in sistem lohn ( incaltaminte, textile)

dezv. industriei alimentare ( productia de mezeluri, ciuperci si fructe de padure)

sunt 3 firme de confectii metalice o firma importanta de confectii de

haine ( brandul Helene)

o firma mare de productie sticla si obiecte din sticl

- SC RUMATEX SRL – cca 30 ang.

- SC SARMAC SRL – CCA 200 ANG.

Grav – nu exista forta de munca calificata in domeniile cautate ( ind. constructiilor, ind. usoara)

SUBDOMENIUL COMERT

F. imp - un numar mare de magazine alimentare de tip ABC

- aparitia in viitorul apropiat al unui supermarket

magazine ( depozite) de metalo-chimice si materiale de constructii foarte bine dezvoltate – ofera toata gama de materiale necesare

Imp. – magazine de mobila si electrocasnice

doua pompe de carburanti existenta unei reprezentante pentru

vanzarea masinilor ( Dacia)

SUBDOMENIUL COMERT

F. grav – disparitia in mare masura a magazinelor de tip ABC odata cu aparitia unui supermarket

- lipsa unei librarii

Grav – nu exista magazine specializate cu prodese pentru copii si femei gravide

- lipsa produselor semipreparate

Mai putin grav – un numar insuficient de magazine cu produse textile, incaltaminte, librarii

Mai putin imp. – existenta unor magazine second hand cu mobila si haine

SUBDOMENIUL SERVICII

F. imp. – dezvoltarea serviciilor in domeniile cerute de piata

Imp. – dezvoltarea transportului de marfa si persoane

2 firme de catering firme de constructii in domeniul civil

si industrial

exista un numar de 6 restaurante si trei Sali de nunti

SUBDOMENIUL SERVICII

F. grav – lipsa unor forme de invatamant ( sectii ) care sa califice tinerii in domeniile cautate pe piata muncii ( liceu, scoli profesionale)

Grav – disparitia micilor meseriasi din domeniul serviciilor ( in special al celor care functioneaza pe baza de autorizatie individuala)

nu exista toaleta publica nu exista localuri de tipul cofetariilor

nu este asigurata permanenta la farmacii

SUBDOMENIUL TURISM

F. imp. – zona turistica Padurea Neagra

- Biserica de lemn Pestis

- Cetatea Soimul

- Manastirea Poiana Florilor

- lac de acumulare Lugasu de jos

- apa termala – un strand mare in renovare

- apa minerala naturala la Padurea Neagra

- raul Crisul Repede

- Biserica de piatra Tinaud

SUBDOMENIUL TURISM

F. grav – nu este dezvoltata infrastructura spre si in aceste zone ( drumuri, apa, )

- starea de degradare a Cetatii Soimul

- nu este monitorizata activitatea turistica

- nu sunt valorificate resursele turistice

- lipsa informarii si a promovarii avantajelor turistice ale zonei

- degradarea resurselor existente

Grav – nu exista punct de informare turistica

nu exista organizat transport turistic ( pentru

Imp. - zonele verzi de pe marginea apelor

- Valea Morii, Valea de Sinteu

existenta unor spatii de cazare de tipul pensiunilor turistice

constructia unor noi pensiuni, la Pestis si Padurea Neagra

vizitarea anumitor obiective) nu sunt informatii despre tipul de cazare,

masa

nu sunt programme turistice

Mai putin grav –

nu exista camping este un numar mic de pensiuni

nu exista forta de munca calificata in domeniul turismului

SUBDOMENIUL AGRICULTURA - SILVICULTURA

F. imp. – exista un sol bun pentru agricultura

- oportunitatyi pentru producerea unor produse ecologice

- culturi existente : - porumb, vita de vie, livezi

- cresterea animalelor – oi, vaci, capre

Imp.- exista personal calificat in domeniu si o traditie mai veche

familii care traiesc din agricultura exista trei composesorate care detin

teren si padure

Ocolul Silvic Alesd – este al Romsilva, acesta administreaza padurile

SUBDOMENIUL AGRICULTURA - SILVICULTURA

F. grav – nu exista nici un fel de organizare de tipul asociatiilor agricole

Grav – datorita dezvoltarii sectorului imobiliar tot mai multe terenuri sunt scoase din circuitul agricol si folosite pentru constructii

Mai putin grav – nu exista sustinere la nivel local si regional ( un birou de consultanta )

SUBDOMENIUL BANCI – ASIGURARI - FINANTE

F. imp. – exista un nr. de 8 unitati bancare si 6 firme de asigurari

SUBDOMENIUL BANCI – ASIGURARI - FINANTE

F. grav –

Grav – nu se pliaza conditiile de creditare si de

Imp. – vor veni si alte unitati bancare si de asigurare

- exista 2 firme de intermedieri de actiuni pe piata bancara

asigurari pe specificul zonei, mergandu-se pe conditiile generale existente in marile orase

În urma acestei analize pe subdomenile activităţilor economice identificte anterior au rezultat următoarele puncte tari şi puncte slabe ale activităţii ecomonice în zonă.

Puncte tari Puncte slabe

Dezvoltarea sistemului bancar – in prezent in Alesd exista un numar de opt unitati bancare

Turismul – nu sunt spatii de cazare la nivel de 2 sau trei stele care sa fie utilizate in scopuri turistice

infrastructura slab dezvoltata in zonele cu potential turistic ridicat – exista o cetate – Cetatea Soimul care ar putea fi valorificata turistic

Dezvoltarea industriala

industria de incaltaminte in sistem lohn ( cca 1500 angajati), reprezentata printr-o societate foarte mare + 2 mai mici

industria prelucratoare de sticla – taditie indelungata si forta de munca calificata

industria de confectii metalice – exista mai multe firme ( cca 150 angajati)

industria alimentara – este bine reprezentata prin doua societati producatoare de semipreparate din carne, trei societati prelucratoare a fructelor si ciupercilor comestibile de padure

Agricultura – nu exista asociatii de detinatori de terenuri

datorita volumului mic de terenuri arabile se prefera vanzarea acestora pentru constructii

sunt suprafete foerte faramitate la proprietari, ceea ce ii impiedica sa poata face o agricultura eficienta din punct de vedere economic

Dezvoltare comertului – exista un numar mare de unitati de comert care cuprind magazine tip ABC, depozite de materiale de constructii ( 4 depozite), magazine tip metalo

Formare profesionala – nu exista in zona scoli pentru formarea profesionala a tinerilor in domeniile cele mai cerute de pe piata (cum ar fi domeniul constructiilor)

chimice ( 3 magazine)

Servicii

– exista un sector de constructii foarte bine dezvoltat ( cca 200 persoane), dar care nu reuseste sa faca fata cerintelor pietei ( privind volumul de lucrari necesare pe plan local)

- sunt doua firme de catering functionale

- transportul rutier de marfa este foarte bine reprezentat la nivel local datorita productiei locale de ciment

Transport interurban – nu este nici un fel de retea de transport interurban intre localitatile ap au artinatoare de oras – Pestis, Tinaud, Padurea Neagra sau fata de gara care deserveste orasul si care se afla in localitatea Chistag la cca 6 km

Un mare avantaj este ca terenul construibil din oras este intravilan, ceea ce poate duce la o dezvoltare a zonelor de locuit

Captarea apei geotermale – nu este utilizat potentialul de tratament al apei geotermale, deoarece nu exista o captare corespunzatoare si spatii in care s-ar putea realiza un tratament in conditii civilizate si igienice

În urma analizei swot am identificat următoarele oportunităţi şi ameninţării care vizează mediul economic al zonei

Oportunitati Amenintari

Se poate face o investitie de genul unui supermarket

In cazul aparitiei unui supermarket pot disparea de pe piata magazinele alimentare de apartament

Dezvoltarea durabila a turismului prin realizarea unor pensiuni/hoteluri in zona Padurea Neagra unde exista izvoare de apa minerala naturala si este o zona lipsita in totalitate de poluare ( in special prin fonduri europene pe zona de dezvoltare rurala)

Poluarea cu deseuri menajere datorita numarului mare de turisti

Se pierde linistea si farmecul unor asezari rurale de mmunte prin aparitia unor activitati de divertisment si aglomerarea localitatii

Realizarea unei baze de tratament pe amplasamentul actualului strand din Alesd, unde se poate realiza un bazin cu apa termala acoperit si sali de tratament corespunzatoare

Dezvoltarea sectorului constructiilor de locuinte, in domeniul public si industrial in

Poluarea cu deseuri rezultate din activitatea de constructii daca acestea nu se aduna in mod

conditiile in care in zona orasului Alesd este un deficit de forta de munca in acest domeniu

organizat

Dezvoltarea turismului rural prin refacerea drumurilor la Cetatea Soimul si Manastirea Florilor si includerea acestora intr-un circuit de vizitare

Poluarea cu deseuri menajere datorita numarului mare de turisti

Realizarea unei gropi de gunoi ecologice si adunarea selectiva a deseurilor, ceea ce duce la o reducere considerabila o poluarii

La realizarea analizei swot cât şi la identificarea oprotunităţile şi ameninţările care vizeată dezvoltarea economică a oraşului au contribuit următorii indicatori

Nr.crt. Indicator Valoare1 Populaţia ocupată pe domenii

de activitate

(Activitate/nr de persoane)

-Agricultură

-Silvicultură

-Industrie prelucrătoare

-Energie electrică şi termică

-Captarea, tratarea şi distribuţia apei

-Construcţii

-Comerţ

-Transport

-Comunicaţii

-Administraţie publică

- Servicii

- Activităţi financiare

- Hoteluri şi restaurante

- cca 50 persoane

- cca 1800 persoane ( incaltaminte+textila)

- cca 40 persoane – en. Electrica

- cca 15 persoane

5. cca 150 persoane6. 300 persoane7. 60 persoane auto + 50 persoane 8. 10 persoane9. 16 persoane10. 300 persoane11. 100 persoane – banci+asigurari12. 50 persoane

13. 40 persoane

- Turism

Altele:2 Tipuri de specializari

profesionale existente si absolventi din zona:

- -Agricultură

-Silvicultură

-Industrie prelucrătoare

-Energie electrică şi termică

-Captarea, tratarea şi distribuţia apei

-Construcţii

-Comerţ

-Transport

-Comunicaţii

-Administraţie publică

- Servicii

- Activităţi financiare

- Hoteluri şi restaurante

- Turism

Altele:

Aceste specializari exista, dar numarul exact de persoane calificate in fiecare domeniu nu se cunoaste

3 Forme de turism practicate în zonă in prezent:

Turism etnocultural/mesteri populari, case vechi, muzee

Turism cultural-religios/mănăstiri, biserici

Nu se practica

Speoturism-peşteri

Turism rural şi agroturism-număr de pensiuni

Turism ştiinţific/rezervaţii naturale

Turism de sfârşit de săptămână/locaţii, facilităţi de petrecere a timpului liber

Turism de tranzit-număr de restaurante, locuri de cazare

Turism montan/peisaje, trasee, flori, faună

Turism de afaceri/săli de conferinţă

Turism pentru sporturi extreme/trasee de alpinism, parapantă

Altele: ........

Nu se practica

Exista – 3 pensiuni

Nu se practica

Se practica in zona Padurea Neagra, Pestis

Exista – 5 restaurante, cca 100 locuri de cazare

Nu se practica

Nu se practica

Nu se practica

3. Structuri turistice (hotel, pensiune, cabana, camping...) – nr si tip

Locuri de cazare – nr si tip (pe structuri turistice)

Hotel – unul de doua stele

5. unul de trei stele

6. trei pensiuni

locuri de cazare – cca 100 in hoteluri de doua si trei stele

- cca 80 locuri 4. Ocoale silvice/forma de

proprietate/suprafaţa/fonduri de vânătoare/fonduri de pescuit

Exista Ocolul silvic Alesd, apartinand statului si trei composesorate private

5. Produse forestiere:

masa lemnoasă fructe de pădure ciuperci împletituri din răchită seminţe

altele

Exista o productie anuala de masa lemnoasa, de fructe de padure si de ciuperci comestibile de padure

6. Structura sectorului IMM (firme active – mentionati detaliile relevante):

Comerţ

Transport

Construcţii

Producţie

- un numar mare de firme

- cca 20 firme de transport rutier si doua de transport de persoane interurban

- 4 firme de constructii

- un numar mare de firme din diverse domenii de activitate

- exista o unitate de tip Agromec, dar care nu detine terenuri

Unităţi agro-zootehnice

Asigurări

Servicii

altele

in Alesd

- functioneaza 7 firme de asigurari

- un numar mare de firme – catering

- constructii

- curatenie, industriala

si casnica

7. Evoluţia sectorului economic 2000-2007 (număr agenţi economici activi)

Numarul de firme active s-a dublat

8 Agricultură Tipuri de culturi

traditionale existente /zonă geografică

Alte tipuri de culturi („importate”, ex. ciuperci)

Rase animale crescute in zona, localizarea lor + efective

Nu se face in mod organizat, este predominanta agricultura de subzistenta

Suprafata si starea terenurilor agricole:

Teren cultivat in prezent / total

Supraf. Pasuni utilizate /total

Supraf. Fanete/total

Alte culturi:...

Nu exista statistici la niivel de administratie publica locala

9 Resurse locale cu valoare economică:

lemn, fructe sălbatice, fond cinegetic, păşuni, resurse turistice, arheologice, traditii si mestesuguri (patrimoniu imaterial), cladiri (patrimoniu

Zona este bogata in resurse naturale : lemn, fructe de padure, ciuperci comestibile din flora spontana, pasuni

Turistic- exista Cetatea Soimul, Manastirea de la Poiana Florilor, in Padurea Neagra sunt localizate izvoare cu apa minerala naturala

Nu exista personal specializat in activitatea de turism.

material), resurse umane specializate, altele...Evoluţia fondului funciar al oraşului

Folosinţa terenului 1948-1989-2007:

Arabil

Păşuni

Livezi

Pădure

Curţi şi clădiri

Alte terenuri

1016 ha

1128 ha

52 ha

4186 ha

192 ha5. Impozitul pe clădiri Aproximativ 900.000 lei pentru 2007

Impozitul şi taxa pe teren Aproximativ 300.000 lei pentru 2007Taxa pentru mijloace de transport

Aproximativ 420.000 lei pentru 2007

Alte taxe Aproximativ 700.000 lei pentru 2007

Sectoarele cu impactul cel mai mare (productie, contributie la bugetul local, locuri de munca create, investitii realizate, impact social si de mediu creat – poate fi pozitiv sau negativ), la nivelul:

1. orasului Alesd – industria de tip lohn, constructiile, comertul cu materiale de constructii2. Tinaud – industria de tip lohn ( incaltaminte)3. Pestis – mici meseriasi ( sunt in constructie 2 pensiuni), exploatarea lemnului, prelucrarea si

conservarea fructelor de padure

4. Padurea Neagra – turismul – in special cel de week-end

B. INFRASTRUCTURA

Analizând acest domeniu remarcam interferentele dintre celelealte domenii si faptul ca unele din ele trebuie sa abordeze aceleasi subdomenii.

Avem nevoie de acestă analiză pentru a înţelege mai bine unde ne aflăm în prezent, aşa încât să putem aprecia ce efort trebuie să facem pentru a ajunge unde dorim în viitor.

Principalele subdomenii avute în vedere când discutăm de infrastructura si transport (activitatea economică, socială, aspectele administrative, infrastructura, mediul natural) in oraşului Aleşd sunt :

- captare tratare si distributie apa potabila

- retele de canalizare menajera si pluviala

- epurarea apelor uzate

- starea drumurilor

- transportul in comun

- soseaua de centura a orasului

- extinderea retelelor electrice si telefonice

- imbunatatire confortului termic al cladirilor si reducerea consumului de energie termica

- constructia de locuinte pentru tineri

- proiectare si distributie retea de gaze naturale

Principalele documentele/materialele care ne pot ajuta să înţelegem situaţia curentă a oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt :

- Planul Urbanistic General al orasului Alesd

- Proiectul de extindere si reabilitare a retelelor de apa si canalizare a orasului Alesd si localitatilor aferente (Pestis, Tinaud, Padurea Neagra)

- situatiile statistice referitoare la numarul locuintelor si gospodariilor din localitate; lungimea si starea tehnica a drumurilor, etc.

- Proiectul de extindere si reabilitare a retelelor de apa si canalizare a orasului Alesd si localitatilor aferente (Pestis, Tinaud, Padurea Neagra)

- Studiul de fezabilitate privind construirea unei sosele de centura a orasului Alesd si a localitatii Tinaud

- Lista de investitii pe anul 2008 aprobata de Consiliul Local Alesd

- Bugetul local pentru anul 2008

- Planul de dezvoltare a judetului Bihor

- Planul de dezvoltare regionala nord-vest

Planul de amenajare a teritoriului national

În cele ce urmează vom analiza fiecare subdomrniu pentru a înţelege mai bine situaţia actuală

4.1. Subdomeniile apa si canalizare:

- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de apa si canalizare

- reteaua de canalizare menajera si pluviala deserveste doar orasul Alesd si partial loc Padurea Neagra, iar in localitatile Pestis si Tinaud nu exista retea de canalizare

- reteaua de apa potabila acopera orasul Alesd si partial loc. Pestis si Padurea Neagra

- sunt necesare lucrari de reabilitare , extindere si protectie a surselor de apa potabila: raul Crisul Repede pentru Alesd si valea Bistra pentru localitatea Padurea Neagra.

sunt necesare masuri de aparare impotriva inundatiilor (reabilitarea malurilor Crisului si vailor Izvor si Bistra)

este necesara extinderea si modernizarea celor doua statii de epurare (Alesd si Padurea Neagra)

4.2. Subdomeniile drumuri si transportul in comun:

- cresterea numarului de masini de mare tonaj – fapt ce conduce la o degradare accentuata a starii drumurilor

- cresterea numarului de navetisti si tendinta de stabilire in zona urbana a populatiei de la sate

- infrastructura de acces la zonele cu potential turistic a UAT Alesd este slab dezvoltata – drumuri de pamant

- capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita

- durata de serviciu a DN 1H Alesd Sinteu este expirata

- situarea orasului pe traseul soselei E60 a condus in ultimii ani la dublarea numarului de autovehicule care tranziteaza orasul, blocaje rutiere si cresterea gradului de poluare fonica

- nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole si biciclisti

- necesitatea modernizarii bazei de transport public a orasului

lipsa infrastructurii (drumuri pietruite sau asfaltate) din cartierul Obor latimea insuficienta pentru unele drumuri si intersectii

- semaforizarea intersectiilor si montarea camerelor de supraveghere a traficului

- cresterea numarului locurilor de parcare

3. Subdomeniul constructii – locuinte, industriale, agricole:

- renovarea centrului istoric al orasului Alesd

-sunt necesare lucrari de reabilitare pentru: casa de cultura Alesd; caminele culturale din localitatile Pestis si Tinaud; biblioteca Alesd; stadion orasenesc, etc.

- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem

- reabilitarea parcurilor si infiintarea de parcuri noi

- numarul mare de lacasuri de cult aflate in constructie

- numarul mare de credite acordate persoanelor fizice si juridice pentru constructia de locuinte

- imbunatatirea gradului de colectare a taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat sau bugetului local

4.4. Subdomeniul electricitate si telecomunicatii:

- cresterea numarului de agenti economici din domeniul industriei si serviciilor (consum mai mare de energie electrica)

- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor, nu este insotita de extinderea retelelor de electricitate si telefonie – acestea fiind asigurate de catre beneficiarii constructiilor

- este necesara extinderea sistemului de distributie a energiei electrice

- este necesara extinderea retelei de fibra optica in loc Padurea Neagra

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici1 Captare, tratare si

distributie apa potabilaa) sunt necesare lucrari de extindere si protectie a surselor de apa

b) extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de apa

c) reteaua de apa potabila acopera orasul Alesd si partial loc. Pestis si Padurea Neagra

d) sunt necesare masuri de aparare impotriva inundatiilor (reabilitarea malurilor Crisului si vailor Izvor si Bistra)

- sunt 2 surse ade apa: Alesd si Padurea Neagra

- locuitori bransati la sistemul centralizat de alimentare cu apa = 8300

- lungimea retelelor de alimentare cu apa este:

Alesd = 21,5 km

Padurea Neagra = 3,8 km

- populatia potentiala a fi racordata la sistemul centralizat cu apa este:

Pestis = 1200 locuitori

Tinaud = 900 locuitori

- exista un operator autorizat care ofera servicii de alimentare cu apa potabila a locuintelor si gospodariilor din or Alesd, loc Padurea Neagra si partial loc Pestis

- capacitatea instalata a sistemului de alimentare cu apa este:

Alesd-64l/s

Padurea Neagra-12,5l/s

- numarul locuintelor

si/sau gospodariilor contorizate = 1445

- mai exista portiuni de retea de distributie apa potabila, din azbociment cu o lungime totala de 8,5 km

2 Retele de canalizare menajera si pluviala

a) extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de canalizare

- locuitori bransati la canalizare = 5899

- populatia potentiala a fi racordata la sistemul centralizat de canalizare este:

- exista un operator autorizat care ofera servicii de canalizare locuintelor si gospodariilor din orasul Alesd si loc Padurea Neagra

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici

b) reteaua de canalizare menajera si pluviala deserveste doar orasul Alesd si partial loc Padurea Neagra, iar in localitatile Pestis si Tinaud nu exista retea de canalizare

Pestis = 1200 locuitori

Tinaud = 900 locuitori

Alesd + P.N. = 3000 locuitori

3 Epurarea apelor uzate a) este necesara extinderea si modernizarea celor doua statii de epurare existente, in or. Alesd si loc Padurea Neagra

- Statia de epurare din Padirea Neagra are doar treapta 1 de epurare mecanica

- statia de epurare din Alesd are 3 trepte de epurare (mecanica, chimica si biologica

4 Starea Drumurilor - infrastructura de acces la zonele cu potential turistic a UAT Alesd este slab dezvoltata – drumuri de pamant

- capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita

- durata de serviciu a DN 1H Alesd Sinteu este expirata

- nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole si biciclisti

- lipsa infrastructurii (drumuri pietruite sau asfaltate) din cartierul Obor

- latimea insuficienta pentru unele drumuri si intersectii

- cresterea numarului de masini de mare tonaj – fapt ce conduce la o degradare accentuata a starii drumurilor

- Lungimea totala a drumurilor din intravilan asfaltate este de 41 km

- Soseaua E60 strabate U.A.T. Alesd pe o lungime de 12 km.

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici

- semaforizarea intersectiilor si montarea camerelor de supraveghere a traficului

- cresterea numarului locurilor de parcare

5 Transportul in comun - cresterea numarului de navetisti si tendinta de stabilire in zona urbana a populatiei de la sate

- necesitatea modernizarii bazei de transport public a orasului

- exista doua firme autorizate pentru transportul persoanelor, care activeaza pe teritoriul orasului Alesd

- parcul auto aflat in proprietatea celor doua firme este invechit, iar eforturile de achizitionare a unor microbuse noi sunt insuficiente

- exista cca 35 firme cu activitate de transport marfa

6 Soseaua de centura a orasului

- situarea orasului pe traseul soselei E60 a condus in ultimii ani la dublarea numarului de autovehicule care tranziteaza orasul, blocaje rutiere si cresterea gradului de poluare fonica

- exista un Studiu de Fezabilitate intocmit de D.R.D.P. Cluj-Napoca, pentru construirea unei sosele de centura (I) a orasului Alesd si a unui drum de legatura (centura II) intre E60 si DN1H

- scopul celei de a doua sosele de centura a orasului (legatura intre E60 si DN1H) este de a evita zonele foarte inguste in care DN1H traverseaza orasul, usurand in acest mod traseul autovehiculelor de mare tonaj catre punctul de intrare Chiribis in autostrada Bors-Brasov

- soseaua (I) de centura prevazuta va ocolii atat orasul Alesd cat si localitatea Tinaud

- din motive de topografie a terenului soseaua de centura (II) nu va ocolii decat partial localitatea Pestis

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici7 Extinderea retelelor

electrice , telefonie si internet

- cresterea numarului de agenti economici din domeniul industriei si serviciilor (consum mai mare de energie electrica)

- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor, nu este insotita de extinderea retelelor de electricitate si telefonie – acestea fiind asigurate de catre beneficiarii constructiilor

- este necesara extinderea sistemului de distributie a energiei electrice

- este necesara extinderea retelei de fibra optica in loc Padurea Neagra

- lungimile retelei de distributie a energiei electrice sunt:

LEA-JT Alesd = 42.2 km

LEA-JT Pestis = 13.4 km

LEA-JT Tinaud = 4.96 km

LEA-JT P. Neagra = 5.77 km

PTA Alesd = 17 buc

PTAb Alesd = 5 buc

PTZ Alesd = 3

PTA Pestis = 5 buc

PTA Tinaud = 4 buc

PTA Pad Neagra = 5 buc

PTZ Pad Neagra = 2 buc

- in zonele capat de retea de distributie a energiei electrice sunt caderi fregvente de tensiune la orele de varf

- va fi necesara extinderea retelei electrice si de telefonie pe traseul viitoarelor sosele de centura

- in localitatea Padurea Neagra nu pot fi asigurate servicii de internet de mare viteza de catre Romtelecom

8 Constructii + Imbunatatirea confortului termic al cladirilor

- renovarea centrului istoric al orasului Alesd

-sunt necesare lucrari de reabilitare pentru: casa de cultura Alesd; caminele culturale din localitatile Pestis si Tinaud; biblioteca Alesd; stadion

- in orasul Alesd sunt 55 blocuri de locuinte, cu o medie de 20 apartamente pe scara

- in localitatea Padurea Neagra

- media de varsta a blocurilor din orasul Alesd este 35 ani

- blocurile au pierderi mari de energie termica datorita lipsei unei izolatii termice corespunzatoare.

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici

orasenesc, etc.

- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem

- reabilitarea parcurilor si infiintarea de parcuri noi

- numarul mare de lacasuri de cult aflate in constructie

- numarul mare de credite acordate persoanelor fizice si juridice pentru constructia de locuinte

- imbunatatirea gradului de colectare a taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat sau bugetului local

sunt 8 blocuri de locuinte

- orasul nu are un sistem centralizat de termoficare functional, apartamentele fiind incalzite individual electric sau cu sobe

- blocul nr. 5 Alesd este singura cladire de locuit in comun care are nevoie de lucrari de reabilitare a structurii de rezistenta (ultima lucrare de consolidare fiind facuta in anii “70)

- pe teritoriul or Alesd exista :

Cca 20 firme cu activitate de c-tii

Cca 4 firme cu activitate de confectii metalice

2 balastiere

1 statie de betoane

2 puncte de lucru ale firmelor cu activitate in constructia de drumuri

9 Constructia de locuinte noi pt. tineri

- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem

- constructia unor blocuri noi tip ANL

- in anul 2007 au inceput lucrarile la constructia unui bloc ANL cu 30 apartamente (26 ap. cu o camera si 4 ap. cu doua camere)

- tot in anul 2007 au inceput lucrarile de Studiu de Fezabilitate si Proiectare pentru transformarea a trei corpuri de cladire neterminate (cu fosta destinatie de spital si policlinica) in cladire de locuinte.

- pentru cele 140 de parcele locuri de casa prevazute in PUZ-ul intocmit de Primaria Alesd, deocamdata nu a fost asigurate decat alimentarea cu energie electrica, restul utilitatilor (apa, canalizare, telefonie) fiind doar in stadiul de proiect.

- toate cladirile de locuinte tip ANL, incepute sau in stadiul de proiect vor beneficia de un sistem de termoizolatie.

NR.

CRT

Nume domeniu

subdomeniu

Indicator Informatii existente in prezent

Calitate, dotari

caracteristici

- in anul 2001 Primaria Alesd a intocmit un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru schimbarea destinatiei unei zone neproductive din teren agricol in cartier de locuinte individuale (140 parcele)

10 Alimentarea cu gaze a orasului

Orasul Alesd este prevazut ca si capat al unei magistrale de gaze naturale

- au inceput lucrarile la magistrala de gaze naturale care va alimenta agentii economici din zona orasului Alesd si localitatilor invecinate

- in lista de achizitii a Consiliului Local sunt prevazute si lucrarile de proiectare a retelei de distributie gaze in orasul Alesd

În cele ce urmează vom prezenta caracteristici generale ale activităţii locale pe domeniul infrastructurii si transportului (ponderea unor ramuri din acest domeniu şi influenţa asupra vieţii şi atmosferei locale, tendinţe observate în ultima vreme) – scurtă prezentare:

- in ultimii ani s-a dublat traficul pe soseaua E60 care strabate teritoriul orasului Alesd, cu consecinte directe: cresterea numarului de accidente; numeroase ambuteiaje in orele de varf; cresterea gradului de poluare.

1. transportul in comun care asigura legatura intre orasul Alesd si municipiul Oradea, precum si intre localitatile componente ale orasului , este slab dezvoltat axanduse in general pe transportul elevilor.

2. Marii angajatori din zona au linii de transport private exclusiv pentru angajati3. Transportul in comun din si inspre localitatea Padurea Neagra este o problema in perioada

vacantelor scolare si in perioada iernilor cu caderi abundente de zapada4. Exista la nivel local o firma de Salubritate care detine toate avizele necesare functionarii legale5. Pe teritoriul orasului exista echipe de interventie (puncte de lucru permanente) ale SC Electrica,

Romtelecom, RDS, Drumuri Nationale, Drumuri Judetene (SC Selina)6. Exista un deficit de locuinte datorat in principal migrarii populatiei din zonele rurale

catre oras

În urma analizei subdomeniilor menţionate anterior am realizat o analiză swot şi am identificat oportunităţile şi ameninţările pe acest domniu de dezvoltare al oraşului , pe care v-o prezentăm în continuare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Căi de comunicaţie rutiere incluse în reţeaua europeană de transport – drumul european E60 modernizat are o lungime de 12 km in U.A.T. Alesd.

Situarea in apropierea orasului a mai multor agenti economici – unitati producatoare de materiale de constructii: Holcim; Helios; Sticla; balastiere si statii de betoane; etc.

Resurse de apă, de suprafaţă şi subterane, satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ

Resurse turistice:Pestis (Cetatea Soimul); Padurea Neagra; Poiana Florilor).

Retele puternice de telecomunicatii si distributie a energiei electrice.

Târguri saptamanale si anuale Diversitatea etnica şi confesionala a

orasului si localitatilor aferente (romani, maghiari, slovaci)

Arhitectura atractiva (urbana şi rurala – tradiţionala)

Ape minerale şi termale Relief variat – şi peisaj natural

deosebit

Spatii de cazare suficiente de categoria 2 si 3 stele.

Un număr relativ mare de agenţi economici care activeaza pe teritoriul orasului Alesd, in domeniile industrie, constructii, transport marfa, etc.

Altele:

Resurse umane calificate valoroase

Drumuri judeţene cu îmbrăcăminţi uşoare pe unele tronsoane, iar durata de serviciu a DN 1H Alesd-Sinteu este expirata

Capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita.

Starea drumurilor naţionale nu se ridică la standardele europene

Lipsa unei sosele de centura a orasului si localitatii Tinaud.

Transport în comun deficitar (lipsa legaturilor permanente intre oras si gara)

Infrastructura de acces in zonele cu potential turistic este slab dezvoltata

Nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole, biciclisti, etc.

Parcarile sunt insuficiente in orasul Alesd, iar in localitatile aferente acestea lipsesc.

Calea ferata, are o singura linie de transport, neelectrificata.

Localitatea Padurea Neagra nu are acoperire suficienta pentru retelele de telefonie mobila

Retelele de utilitati (apa, canalizare) nu acopera localitatile Pestis si Tinaud, iar localitatea Padurea Neagra doar partial.

Sunt necesare lucrari de reabilitare, extindere si protectie a surselor de apa.

Statiile de epurare Alesd si Padurea Neagra au capacitati calitative si cantitative reduse fata de necesitatile locale si normele legale in vigoare.

Numarul si suprafata redusa a parcurilor din orasul Alesd, iar in localitatile aferente acestea lipsesc.

Extinderea intravilanului cu zone pentru constructia de locuinte sau industriale, nu se face concomitent cu extinderea retelelor de utilitati (electricitate, apa, canalizare)

Retelele subterane de utilitati (apa, canalizare, telefonie, electricitate) sunt amplasate haotic.

Lipsa unei strategii energetice locale (surse

alternative de energie electrica) Lucrarile de intocmire a cadastrului general

pentru UAT Alesd progreseaza foarte lent Sunt necesare lucrari de consolidare a

malurilor cursurilor de apa si protectie impotriva inundatiilor

Subdimensionarea retelei de distributie a energiei electrice pe unele tronsoane.

Centrul istoric al orasului, precum si monumentul eroilor necesita masuri de renovare si reabilitare

Infrastuctura slab dezvoltata în ceea ce priveşte: sporturile de apa, sporturile şi activităţile de agrement de masa.

Lipsa unei partii de schi amenajate in localitatea Padurea Neagra

Depopularea localitatii Padurea Neagra, datorita lipsei locurilor de munca din zona si navetei greoaie catre

Tradiţii, meşteşuguri şi obiceiuri reprezentative pentru zona Alesdului pe cale de dispariţie sau disparute (sortiment special de sticla produs la Padurea Neagra)

Defrisarea unor versanti cu risc de alunecare. Sistemele de imbunatatire funciara (canale

colectoare) lasate in paragina

Lipsa traseelor turistice amenajate Diferente mari la nivelul dezvoltarii

localitatilor componente ale UAT Alesd Nivel slab al asocierii agricole

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Existenta unui Plan Urbanistic General (PUG) aprobat.

Existenta unor instrumente de sprijin financiar active (din partea UE şi alte organisme) pentru IM.M.-uri.

Programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesionala

Situarea orasului in vecinătatea granitei de N-V a Romaniei (Ungaria) şi “apropierea” Judeţului de UE şi piaţa sa

Integrarea României în U.E. Reabilitarea în viitor a drumului

judetean (DJ) Alesd – Chiribis, drum

Inundatii provocate de avarii la barajele de acumulare situate in amonte pe raul Crisul Repede (Lesu, Dragan Remeti)

Polarizarea fortei de munca calificata catre municipiile Oradea sau Cluj, sau migrarea fortei de munca spre alte tari.

Congestia traficului si poluarea excesiva a orasului

Diminuarea fondurilor alocate pentru reparatiile DN si DJ dupa darea in folosinta a Autostrazii Bors – Brasov – Bucuresti

Dependenta energetica de surse de energie conventionale

Fiscalitatea şi birocraţia;

de legatura intre DN1 (E60) si autostrada pe relaţia Budapesta - Bucuresti cu punct de intrare / iesire Chiribis

Dezvoltare economică relativ bună; şomaj scăzut

Introducerea gazului metan în orasul Alesd si alimentarea cu gaz a agentilor economici industriali din zona

Subventionarea de la bugetul de Stat a lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor cu scopul de reducere a consumului de energie si/sau montarea unor sisteme alternative ecologice de producere a energiei termice.

Implementarea unor programe de pregatire a populatiei pentru situatii de urgenta (inundatii, incendii, dezastre naturale, etc.)

Mentalitatea populaţiei fata de schimbare în general şi fata de reconversia profesionala în special;

Educaţie ecologica superficiala Climatul politic – influenta pe care o are

culoarea politica asupra unor decizii la nivelul Consiliului Judetean

Schimbarile fregvente si contradictorii ale cadrului legislativ

C. MEDIU

Oraşul Aleşd este situat într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.

Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, dotare care este reflectată în dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante resurse naturale neutilizate încă.

Flora protejată pe care o găsim în zona Poiana Florilor este: GLADIOLUS IMBRICATUS (SABIUTA), TROLLIUS EUROPAEUS(BULBUCII DE MUNTE), LILIUM MARTAGON (CRINUL DE PĂDURE)

Locul fosilifer din Valea Lionii din Peştiş este o zonă protejată, aici descoperindu-sefosile de trilobiţi din Cuaternar

Pădurile din jurul Aleşdului sunt pline de vânat: mistreţi, căprioare, iepuri, fazani, partidele de vânătoare fiind organizate de Ocolul silvic.

Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de natura hranei, locuinţă, mişcare, etc.

Poluarea mediului constă din introducerea în acesta a unor substanţe care pot să producă ruperea echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să producă daune economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane. Poluarea începe din momentul în care substanţele introduse în mediul natural depăşesc, prin cantităţi sau prin intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă, devenind astfel nocive.

Spaţiile verzi

Oraşul Aleşd este deficitar la spaţii verzi amenajate; revin câte 0,6 mp/cap de

locuitor, faţă de norma de 7,00 mp/cap de locuitor specifică oraşelor de câmpie cu populaţie sub 20.000 locuitori. În intravilan există suprafeţe ce pot fi amenajate ca spaţii verzi de agrement sau de protecţie. Nu există însă în intravilan sau în teritoriul administrativ, amenajări pentru recreere, odihnă şi tratament, cu toate că există condiţii.

Spaţiile verzi din oraşul Aleşd sunt:

- parcul din faţa Primăriei

- parculetul copiilor

- parculeţul din faţa Casei de cultură

- zona de spaţii verzi situată

Faptul că circa 3739 din locuinţe sunt amplasate în curţi face ca şi spaţiile plantate din curţi să participe la ansamblul spaţiilor verzi, ca sursă de oxigen, de microclimat.

Calitatea aerului

Surse de poluare a atmosferei

Calitatea atmosferei în Aleşd este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial şi de tip urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul construit.

Sursele industriale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de SC Holcim SA., SC Helios SA, etc.

Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier intens (oraşul fiind străbătut de drumul E60) si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale, instituţionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.

Calitatea apei

Alimentarea cu apă potabilă

În zona oraşului Aleşd, alimentarea cu apă se realizează din subteran prin dren din Crişul Repede în localitatea Aleşd. În Pădurea Neagră, sursa de apă este de suprafaţă – pârâul Bistra.

Capacitate de debitare de circa x l/s.

Apa prelevată este în general de bună calitate şi este clorinată cu clor gazos înainte de distribuirea în reţea.

Alimentarea cu apă se realizează şi prin intermediul a 5 cişmele stradale în Aleşd şi 2 în Pădurea Neagră. Au fost realizate şi forări de adâncime: 12 în Aleşd şi 5 în Pădurea Neagră. Conductele de apă potabilă sunt din fontă , oţel şi polietilenă: 21, 45 km în Aleşd şi 3, 8 km în Pădurea Neagră, executate

în anii 1977 , 1982 , 2000 şi 2004, în mare parte necesitând înlocuire. Sunt deservite aproape 90% din locuinţele din Aleşd şi Pădurea Neagră.

Canalizarea

Reţeaua de canalizare acoperă 19,6 7 km în Aleşd şi 3 km în Pădurea Neagră, fiind executată în anii 1977, 1982 şi 2000. Aceasta se află în prezent într-o stare accentuată de degradare şi se înregistrează pierderi mari pe reţea. 70,44% din gospodăriile din Aleşd şi 64% din Pădurea Neagră sunt deservite.

In localitatea Peştiş lipseste reţeaua de canalizare, iar la reţeaua de apa curenta au acces doar o treime dintre gospodarii. In localitatea Tinaud reţelele de apa şi canalizare centralizate lipsesc, aceste utilitaţii fiind asigurate de catre fiecare gospodarie in parte prin fantani respectiv bazine vidanjabile.

Surse de poluare a apei

Principalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:

• deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi

datorită şanţurilor arterelor stradale;

• transformarea fântânilor în latrine;

• astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.

Cauze secundare:

• depozitări de gunoi de grajd;

• depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;

Aleşdul are o staţie de epurare care necesită modernizare. Apele uzate orăşeneşti (fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în Crişul Repede prin x guri de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care de aici ajunge direct în Crişul Repede. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt întreţinute corect iar alţii nici măcar nu deţin astfel de instalaţii.

Calitatea solului

Managementul deşeurilor

Serviciul de salubritate în oraşul Aleşd este realizat de societatea Salubri S.A., acre asigură colectarea centralizată şi transportul la groapa de gunoi amenajată.

Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face pe o platformă de gunoi menajer, împrejmuită, în care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce se depozitează într-o incintă din plasă de sârmă.

Evoluţia compoziţiei deşeurilor depozitate nu diferă foarte mult, înregistrându-se scăderi la materialele reciclabile cum ar fi hârtia şi metalul şi creşterea procentului de materie organică.

De aceea se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de colectare, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.

Zgomotul

Principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică.

Traseul de traversare al E60 prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi de pericolele generate de traficul rutier.

În urma celor arătate anterior am realizat analiza swot şi am stabilit oportunităţille şi ameninţările

Nr. Puncte slabe Puncte tari

1 Resurse naturale

lipsa unor amenajari funciare corespunzatoare .

nu sunt suficient cunoscute si valorificate ariile naturale protejate.

Poluare turistica a zonelor de agrement, a vailor. (mizerie pe Valea Crisului si pe vaile din Pestis.

Cunoastere insuficienta a altor valo naturale ( specii de plante si animale habitate).

asezare geografica cu climat favorbil. Existenta unei varietati de resurse naturale

in stare relativ buna.

Solicitarea custodiei pentru aria naturala protejata Valea Lionii.

2 Factori de mediu

nu se monitorizeaza nivelul poluarii factorilor de mediu.

Poluare menajera in localitatile din amonte de Alesd.

Poluare menajera a vailor din satele Pestis si Padurea Neagra.

- proiect de realizare a soselei de centura (aer si fonic).

3 Infrastructura de mediu

sistem deficitar de tratare a apei - proiect de modernizare si extindere a retelelor de

potabile. Epurarea apei la Padurea

Neagra se face doar mecanic. Nu sunt valorificate deseurile

de la statia de epurare.

Sistemul deficitar(nesanatos si costisitor) de incalzire a apartamentelor. De luat in calcul posibilitatea folosirii energiilor alternative.

alimentare cu apa si canalizare in oras si in mediul rural.

4 Spatii verzi

Suprafata foarte mica de spatii verzi si dificultatea obtinerii unor terenuri in acest scop.

Spatiile verzi existente nu sunt intr-o stare foarte buna de calitate in ce priveste modul de amenajare si intretinere.

- proiect de amenajare spatiu verde la Tinaud.

5 Gestionare deseuri

nu sunt valorificate deseurile reciclabile.

Colectare selectiva redusa ( numai la peturi).

Colectare problematica a deseurilor in zonele cu acces dificil.

Nu se face colectarea si valorificarea deseurilor din constructii.

proiect de construire a unei statii de sortare si transfer pentru deseuri.

Demararea sistemului de colectare selectiva.

Exista operator de salubritate autorizat.

Realizarea unei platforme pentru compost.

6 Informarea educarea si constientizarea populatiei

comportamentcu impact negativ la uni cetateni(ex. Spalatul masinilor aiurea).

Mentalitate deficitarea cu privire la necesitatea colectarii deseurilor la sate.

Comunicare si informare deficitare cu privire la actiunile

de mediu.

Nivel scazut de constiinta de mediu si respect scazut pentru mediu.

D.SOCIAL

Dezvoltarea socială este procesul schimbării graduale prin care oameni îşi cresc conştiinţa faţă de propiriile lor capabilităţi şi interese comune şi îşi folosesc această conştiinţă pentru aşi analiza nevoile , pntru a lua decizii în leegătură cu soluţiile , pentru a organiza eforturile cooperative şi pentru a -şi mobiliza popriile resurse umane , financiare şi naturale în scopul de a îmbunătăţii , stabi şi menţine propriile lor servicii sociale.

Principalele subdomenii de avut în vedere când discutăm de domeniul social al oraşului Aleşd sunt:

- educatie(formala/nonformala)

- sanatate

- sport

- activitati de timp liber

- activitati culturale

- culte

- servicii sociale diverse

Documentele/materialele importante care ne-au ajutat să înţelegem situaţia curentă a oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt:

ultimul recensamant monografii ale orasului Alesd legi, regulamente, hotarari de guvern, hotarari ale Consiliului Local in vigoare orar sala de sport program anual competitii sportive desfasurate in bazele sportive ale orasului

Planul operational de dezvoltare a regiunii NV

Documente de planificare (planuri, strategii, bugete etc.) relevante pentru strategie, şi care se referă la domeniul grupului nostru de lucru sunt următoarele:

Plan de dezvoltare scolara Scoala cu clasele I-VIII Alesd CT „ Alexandru Roman” Strategia judeteana a ISJ Bihor Plan de dezvoltare a bisericilor

Bugetul local pe domeniul social

Pentru a putea facea o analiza cât mai detaliată pe domeniul social ne-am folosit de următorii indicatori

Nr. Si nume subdomeniu

Indicator Informaţiile existente in prezent

Ce dorim pt.viitor ?

Educatie Nr. prescolari 191 Cresterea nr. de prescolari prin realizarea unei Gradinite cu program prelungit

Nr. elevi inscrisi in clasele I-VIII

1277

Nr. de elevi inscrisi la CT 1139 Cresterea nr. de elevi prin diversificarea ofertei educationale

Personal didactic 205 Imbunatatirea calitatii procesului de invatamant prin incadrarea cu cadre didactice titulare, in perspactiva ajutorului dat de CL, concretizat prin locuinte de serviciu, plata transportului etc.

Rata abandonului scolar 21 Scaderea ratei abandonului scolar prin organizarea unui proces de invatamant atractiv

Rezultate la concursuri si olimpiade

Faza judeteana

12 mentiuni 8 premii III 8 premii II

6 premii IRezultate la concursuri si olimpiade

Faza nationala

2 mentiuni

Proiecte si programe Phare 2005 Cresterea nr. de proiecte si diversificarea acestora

Nr. Si nume subdomeniu

Indicator Informaţiile existente in prezent

Ce dorim pt.viitor ?

Eco-scoala

Kalokagathia

SNACSanatate Nr. de asigurati inscrisi/

medic de familieFinalizarea lucrarilor incepute

Nr. bolnavi tratati in spital si policlinica

3.700 + 13.952 Imbunatatirea conditiilor de cazare la sectiile

chirurgie-ginecologie din cladirea veche

Nr. paturi spital 159 Dotarea spitalului TBC(sanator) cu sistem de incalzire adecvat

Nr. medici de familie 8Nr. personal mediu sanitar 72Nr. farmacii 3Cazuri de epidemii Nu existaPlaning familial Nu exista

Serviciul social nr. copii beneficiariai alocatiei de stat

2336 Alocarea de fonduri

nr. pensionari nr. familii beneficiare

de ajutor social150

nr. familii beneficiare de ajutor pentru incalzire

1288

nr. familii beneficiare de alocatie suplimentara

279

nr. batrani care beneficiaza de serviciile Centrului de zi

397 inscrisi

Frecventa-100

nr. de copii inscrisi in orfelinate

32

Culte nr. biserici existente 5 ortodoxe-2 în Aleşd, 2 Peştiş , 1 Tinăud

1 romano- catolica

1 greco-catolica

2 reformata- 1 Aleşd , 1

Finalizarea lucrarilor de constructie la noua biserica

Reabilitarea vechii biserici

Nr. Si nume subdomeniu

Indicator Informaţiile existente in prezent

Ce dorim pt.viitor ?

Pădurea Neagră

3 neoprotestante - 2 aleşd , 1 Tinăud

Reabilitarea vechii biserici

Activitati cultural-artistice

activitati culturale extrascolare desfasurate prin Clubul Copiilor

concursuri tematice regionale,judetene si nationale

nr. copii participanti nr. Sali de lucru

cercuri

14

568

5

5,5

sa creasca nr de copii participanti

dotarea cu mobilier si echipament a salilor din noul sediu

o mai mare utilizare a spatiilor sportive si de joaca ale orasului

organizarea unui nr. cat mai mare de actiuni in viitor prin diversificare si calitate

Festival national de muzica usoara pentru copii „Suflet de stea”

- sa creasca nr. de participanti

Zilele orasului Alesd

Nr. Si nume subdomeniu

Indicator Informaţiile existente in prezent

Ce dorim pt.viitor ?

Zilele „Octavian Goga” organizate de Biblioteca oraseneasca

Sport Asociatii sportive si cluburi 3Fotbal 3 echipe copii + 1 echipa

senioriInca o echipa de copii si angajarea a 2 antrenori

Cresterea nr. de copii pana la 80-90

Promovarea echipei de seniori in Divizia C

Handbal CSS 1 echipa Infiintarea unei echipe de seniori

Terenuri de fotbal 2 Reabilitarea terenurilorSali de sport 3

Teren sintetic redus proprietate privata

1 teren tenis de camp1 teren handbal

În baza indicatorilor prezentaţi anterior am realizat analiza swot şi au rezultat oportunităţile şi ameninţările domeniului social .

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

educaţie formală(grădiniţă,şcoală generală,liceu) şi nonformală (Clubul Copiilor,Casa Tineretului Reformat/Catolic,tabară pentru copii la Pădurea Neagră,orfelinat,Casa Copilului “Kajanto Maria)

management eficient resurse extrabugetare rezultate din

donaţii şi sponsorizări spaţii şcolare suficiente şi bine

întreţinute încălzire centrală în localul nr.1 şi în cel

de la Obor funcţionarea într-un singur schimb

statutul juridic al unor clădiri nerezolvat lipsa unor autorizaţii sanitare pentru unele

localuri ale şcolii material didactic depăşit cadre didactice necalificate insuficienta pregătire educaţională a

familiei(familiile de romi) segregarea copiilor de etnie romă în local

separat lipsa de implicare a unor familii în educaţia

copiilor lipsa unui campus şcolar

lipsa aparaturii de laborator şi a unei staţii

cabinet medical şcolar şi cabinet psihologic propriu

cadre didactice titulare stabile(aproape toate)

bibliotecă şcolară bine dotată activitate metodică la toate nivelele

reabilitarea spitalului asigurarea blocului alimentar cu

circuite funcţionale existenţa unui mijloc de transportare a

alimentelor de la sanatoriu la secţie

existenţa unui teren de fotbal şi a unei săli de sport

activităţi culturale extraşcolare desfăşurate prin Clubul Copiilor

Festivalul Naţional de muzică uşoară pentru copii “Suflet de Stea”

Zilele oraşului Aleşd Zilele “Octavian Goga” organizate de

Biblioteca orăşenească existenţa unor servicii cu tradiţie în

oraş:Centru de zi,Cantina socială,Proiectele cu Fundaţii sau ONG-uri la care am fost parteneri

experienţă în furnizarea serviciilor sociale şi personal calificat

deschidere pentru orice tip de finanţare pe servicii sociale în vederea îmbunătăţirii situaţiei sociale a locuitorilor

empatie

centrale de sterilizare lipsa de spaţii auxiliare(depozit de

materiale) amenajarea doar a unui singur punct de

colectare şi depozitare a reziduurilor infecţioase

necesitatea reamenajării sălii de sport utilizarea ineficientă a potenţialului turistic

din zonă lipsa unei Case de Cultură şi a unei săli de

expoziţie pentru artiştii plastici amatori din zonă

lipsa unor spaţii special amenajate pentru petrecerea timpului liber a familiior sau grupurilor de prieteni

fonduri insuficiente la nivel local pentru rezolvarea tuturor problemelor

număr mare de romi(10% din populaţia oraşului Aleşd),care reprezintă o categorie vulnerabilă din pricina lipsei de educaţie şi calificare a acestora şi îndeosebi a celor între 30 şi 55 de ani,locuinţe improprii,nivel scăzut de cultură şi civilizaţie

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

existenţa liceelor cu profile care satisfac nevoile elevilor şi ale părinţilor

sprijin material şi moral din partea cultelor religioase

interes din partea elevilor pentru propria formare

acces la informaţie deschiderea Consiliului Local şi a

Primăriei spre problemele şcolii

igienizarea secţiilor de obstetrică-ginecologie şi chirurgie

dificultăţi în asigurarea asistenţei de sănătate în cabinete şi laborator

conduită terapeutică necorespunzătoare din cauza germenilor deveniţi rezistenţi la antibiotice

diagnosticul mico-bacterii se face doar la Oradea

neprezentarea bolnavilor TBC la tratament,ceea ce duce la apariţia cazurilor TBC in rândul tinerilor

asigurarea,conform normelor sanitare,a saloanelor cu paturi şi grup sanitar

număr suficient de medici de familie încadrarea spitalului cu cadre medicale

permanente existenţa unui potenţial turistic ridicat

al zonei

posibilitatea prezentării specificului zonei(din punct de vedere tradiţional,cultural),la nivel judeţean,naţional şi european

existenţa finanţărilor externe parteneriate cu alte ţări evenimente culturale iniţiate de

instituţiile judeţene şi nu numai(tabără de pictură)

deschidere către orice oportunităţi care vin în sprijinul comunităţii locale

forţă de muncă ieftină în alte ţări scăderea natalităţii existenţa pe piaţă a unor oferte opuse

nevoilor educaţionale grupuri de tineri care periclitează

securitatea elevilor şcolii existenţa elevilor problemă abandonul şcolar în cazul retragerii investitorilor italieni s-ar

produce un impact social puternic prin disponibilizarea unui număr de aproximativ 800 de persoane.

Desi de-a lungul timpului, datorita tendintelor de dezvoltare a societatii, in general orasul Alesd a avut de suferit fiind declarat la un moment dat zona defavorizatta, in ultimii ani se constata o crestere a nivelului de viata, datorat grijii manifestate fata de domeniul social.

Astfel, au fost reabilitate scolile, grădiniţa , creşa , spitalul , policlinica , biblioteca si cladirea Clubului Copiilor.

Cartierul Obor , unde marea majoritate a populaţiei este de etnie romă a beneficiat de proiecte care au vizat infrastructura.

S- au organizat în fiecare an sesiuni pentru finaţarea proiectelor cultural sportive depuse de către organizaţiile neguvernamentale.

Anul acesta se va da în folosintă şi un bloc cu30 de locuinte destinat tinerilor , relizat din fondurile ANL.

E. DOMENIUL ADMINISTRATIV

Îmbunătăţirea capacităţii administrativ la toate nivelurile reprzintă unul dintre elemetele chei ale integrării europene a României

Principalele subdomenii avute în vedere când discutăm de aspectele administrative (activitatea economică, socială, aspectele administrative, infrastructura, mediul natural) ale oraşului Aleşd sunt:

1. Întărirea capacităţii autorităţii locale în gestionarea şi furnizarea serviciilor publice.2. Transparenţa decizională.3. Eficientizarea comunicării şi coordonării în cadrul instiuţiei şi a instituţoielor cu lociutori

oraşului4. Planificarea teritorială.

Documentele/materialele importante care ne pot ajuta să înţelegem situaţia curentă a oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt:

- Profilul comunităţii

- Monofrafia oraşului Aleşd, Peştiş, Tinăud

- Regulamentul de Ordine Interioară şi de Funcţionare a aparatului propriu al primarului

- Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local

- Planul Urbanistic General

- Legea 215/2001

- bugetul anual al oraşului

Subdomeniul: Întărirea capacităţii autorităţii locale în gestionarea şi furnizarea serviciilor publice

pentru a analiza acest subdomeniu ne vom folosi de legislaţia în vigoare şi de strategia guvernamentală în domeniul administraţiei

1.

Subdomeniul : Transparenţa decizională:

- Legea 544/2001 – accesul liber la informaţiile de interes public

-Legea 52/2003 – transparenţa decizională în administraţia publică

Subdomeniul : Eficientizarea comunicării şi coordonării în cadrul instiuţiei şi al lociutorilor oraşului:

- întâlniri cu locuitorii oraşului şi a localităţilor componente

- întâlniri cu preşedinţii şi adminiostratorii asociaţiilor de proprietari

- ziarul local, radoi local, pagina de web a primăriei

Subdomeniul : Planificarea teritorială

Planul Urbanistic General

Pe raza teritorilă a oraşului Aleşd sunt oragnizate 40 de asociaţii de

proprietari din care 2 se găsesc în Pădurea Negară , 14 Organizaţii neguvernamentale şi 5 partide politice.

Administraţia publică se realizează prin: Consiliul local şi Instituţia Primarului.

Consiliul local este format din 17 consilieri locali din care :

9 PNL 3 PD-L 3 UDMR 1 PSD 1 Partida romilor ,, PRO EUROPA”

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată pe lună; respectiv în şedinţe

extraordinare, ori de câte ori este nevoie.

Aparatul propriu al primarului este format din:

Secretar Serviciul Economic Serviciul Administrativ Serviciul Social Serviciul Juridic Serviciul Urbanism Serviciul Protecţia Mediului Serviciul Agricol şi Cadastru Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi Stare Civilă

Pe lângă serviciile menţionate mai sus, există în subordinea primarului

următoarele compartimente: Biblioteca, Cantina Socială, Centru de Zi pentru Persoane vârstnice şi Creşa de Cartier.

Pe raza Unităţii Administrativ Teritoriale a oraşului Aleşd există o tendinţă de înbunătăţire a serviciilor acordate cetăţeanului, prin:

reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare realizarea colectării selective a deşeurilor realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor extinderea staţiei de epurare a apei menajere îmbunătăţirea serviciilor şi condiţiilor din Spitalul orăşenesc Aleşd şi din Policlinica oraşului modernizarea corpurilor de clădiri de la Şcoala Generală „Constantin Şerban” şi de la Colegiul

Tehnic „Alexandru Roman” construirea de blocuri ANL îmbunătăţirea sistemului romilor prim extinderea şi reabilitarea reţelelor de utilităţi în cartier şi

a condiţiilor şcolare crearea unui centru de informare a cetăţeanului crearea asociaţiei de dezvoltare regională - Asociaţia Crişul Repede crearea de parteneriate transfrontaliere modernizarea ştrandului termal

dezvoltarea turismului în zona Peştiş, Pădurea Neagră.

Pentru a face o analiza detaliată a domeniului administrativ ne vom folosi de următorii indicatori:

Indicator ValoareLocalităţi componente/populaţie la fiecare ALEŞD – 7357 locuitori

PEŞTIŞ- 1459 locuitori

TINĂUD- 803 locuitori

PĂDUREA NEAGRĂ- 757 locuitoriInstituţii din localitate care deservesc zona:

-1 Spital cu 2 secţii: 70 de paturi la Spitalul oraşenesc şi 50 de paturi la Spitalul TBC;

1 Policlinica Oraşenescă+ o policlinică particulară- Pelican

1 Colegiu Tehnic 1 Şcolă generală 1 Creşă 1 Grădiniţă de program prelungit 4 Grădiniţe 1 Bibliotecă 1 Casă de Cultură + 2Cămine culturale Judecătoria Aleşd care deserveşte întrega zona a

Crişului Repede de la Tileagd, Brusturi până la Bulz

Parchetul de pe lângă Judecătoia Aleşd Oficul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Aleşd

care deserveşte aceeaşi zonă teritorială ca şi Judecătoria

Administraţa Fiscală Aleşd Agenţia Aleşd de ocupare a forţei de muncă Agenţia Aleşd a Inspectoratului de Muncă Bihor Autoritatea de sănătate publică Aleşd Staţie de ambulanţă Direcţia sanitar veterinaă Aleşd Servicul pentru situaţii de urgenţă Aleşd-

Pompieri Jandarmeria Agenţia pentru plăţi şi intervenţii în agricultură Ocolul silvic Aleşd 2 birouri notariale 3 cabinete de avocatură

3 birouri de experti topografi 8 cabinte medicale 5 cabinte stomatologice 5 farmacii

6 banciLocalităţi deservite Instituţiile enumerate anterior deservesc următoarele

localităţi: Aleşd, Aştileu , Auşeu, Bratca , Borod, Bulz, Brusturi , Lugaşul de Jos,

Măgeşti, Şinteu , Şuncuiuş, Vadu Crişului, Vârciorog, Tileagd, Ţeschea

Localităţi potenţial concurente Oradea , ClujSocietatea civilăNumăr de asociaţii non-guvernamentale/domenii de activitate,

Din care active:

...

14 asociaţii : Fundaţia Ajutorul Terei, Fundaţia Omenia , Fundaţia Casa Copilului Kajanto Maria, Fundaţia Samariteanu, Casa de ajutor reciproc a pensionarilor, Asociaţia vânătorilor şi pescarilor sportivi , Asociaţia de pădurit şi păşunat Aleşd Văratec, Asociaţia de pădurit şi păşunat Dumbrava Tinăud, Asociaţia de pădurit şi păşunat Avram Iancu Peştiş, , Asociaţia Castrum , Asociaţia Castrum, Asociaţia Suflet de Stea,, Asociaţia Sportivă Crişul Aleşd, Asociaţia Pro Aleşd , asociaţia Crişul Repede,

Dar nu toate aceste asociaţii desfăşoară activităţiile pentru care au fost înfiinţate

Cluburi, adunari de persoane (pot fi si fara personalitate juridica)

Clubul copiilor

Centru de zi pentru persoane vârstniceInitiative importante ale societatii civile (proiecte, evenimente etc.) din 2004 – 2007

Interzicerea căsătoriei între persoane de acelaşi sex - 2007

Administraţie localaNumăr de persoane care lucrează în administraţia publică, pe specializare/vârste/studii

29 persoane din care 16 funcţionari publici din care 11 cu studii superioare şi 13 persoane angajate cu contract de muncă- 1 cu studii superioare .

20-30- 4 persoane

31-40- 11 persoane

41-50- 6 persoane

51-60- 8 persoaneConsiliul local/apartenenţa politică a consilierilor locali

17 consilieri locali

Aparatul propriu al primăriei:

Număr de salariaţi pe funcţii de conducere

Consilier integrare

Director cămin cultural, etc. 6 persoane

-

-Modalitati de:

1. informare si comunicare cu cetatenii

2. consultare publica

Afişaj în locuri special amenajate

Frecventa modificarii unor documente locale importante (planuri de activitate, bugete, strategii, PUG...)

Bugetul a fost modificat trimestrial

Mass-media, comunicare in zonaOrgane media locale:

1. ziare2. reviste3. Televiziuni4. Radio

5. Altele

Un ziar în limba maghiară

TransilvaniaLocuri publice de afisaj in:

1. Alesd2. Tinaud3. Padurea Neagra

4. Pestis

5 - locuri de avizere

1

1

1Alte modalitati de comunicare publica utilizate (internet, anunturi, intalniri publice) + frecventa fiecareia (o data pe an...)

Pagina de web a Primariei,

Parteneriate locale si alte aspecte-parteneriate public-privat (institutii publice – ONG /firme) existente in ultimii ani si care au functionat sau nu

-parteneriate cu institutii/organisme din afara localitatilor

Cu Fundaţia Ruhama pentru sprijinirea romilor;

SC FIZIOGRATI SRL- consultatii gratuite acordate unui număr limitat de persoane care frecventează Centu de Zi pentru persoane vârstnice

Instituţia prefectului , Consiliul judeţean pentru depunerea de proiecte

-infratiri cu alte orase/comune/localitati din tara si din strainatate Kaba – UNGARIA

- Asocierea cu localităţile din zonă în vederea oraganizării unei asociaţii de dezvoltae regioanlă, cum este Asociaţia Crişul Repede ,

Pe baza acestor indicatori am relizat analiza swot şi am stabilit oportunităţile şi ameninţările

PUNCTE TARI PUNCTE SLABELiberul acces al cetăţeanului în instituţiile publice

Lipsa unui ziar local

Modernizarea şi dotarea unor clădiri de interes public

Lipsa unui radio local pentru o mai bună informare a comunităţii

Existenţa unui plan urbanistic al oraşului Insuficientă iniţiativă locală, neimplicarea societăţii civile, indiferenţa civică a cetăţenilor

Existenţa unor proiecte care vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului

Lipsa O.N.G.- urilor

Existenţa agenţiilor locale: AJOFM, ITM, DSP, DSV, OCPI, Jandarmerie, Ambulanţă, Pompieri, Judecătorie, Parchet, Birouri notariale, Birouri avocatură, Birouri de experţi topografi

Inexistenţa unor programe culturale pentru ocuparea timpului liber al tineretului ( lipsă cinematograf, discotecă)

Finanţarea proiectelor culturale din bugetul local

Resurse umane şi materiale insuficiente

Colaborare cu localităţile limitrofe şi localităţi transfrontaliere

Nepromovarea istoriei şi tradiţiei oraşului Aleşd

Forţă de muncă ieftină şi calificată Lipsa unui sediu administrativ corespunzătorLipsa unui birou de relaţiii cu publicul.Lipsa transparenţei – nepublicarea unor planuri, obiective realizate - nerealizateLipsa datelor statistice exacte despre diferite aspecte ale oraşului

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Existenţa programelor de finanţare externă pentru dezvoltarea capacităţilor administrative

Birocaraţia în creştere

Existenţa unei strategii de dezvoltare la nivelul judeţului Bihor şi a Regiunii de dezvoltare Nord Vest

Creşterea şomajului prin plecarea investitorilor

În urma analizei făcute pe cele 5 domenii de dezvoltare ale oraşului Aleşd am identificat următorul portofoliu de proiecte prioritare pentru perioada 2008-2013

DOMENIUL ECONOMIC

1. Crearea unui centru de consultanţă pentru afaceii Descrierea proiectului:- oferirea de consultanţă pentru agenţii economici di zonă pe probeleme de legilaţie , management , aquis comunitar , norme

2.Dezvoltarea ecoturismuluiDescrierea proiectului: - împrejuririmile oraşului Aleşd oferă posibilităţi de drumeţii , tabere - se poate pomova conceptul introdus de ANT –,, România – natură + cultură"şi pe plan localActorii implicaţii: autorităţile locale şi mediul de afacerii3.Reabilitarea castelului de la Poiana Florilor din Pădurea Negară şi introducerea lui în circuitul turisticDescrierea proiectului- reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazarea existente la castelul de la Poiana FlorilorActorii principali: autorităţile locale 4. Dezvoltarea turismului de week-end în zona Pădurea Neagră , PeştişDescrierea proiectului:- amenajarea de locuri de campare pentru corturi - intoducerea de autobuze turistice în zonă - se pretează foarte bine turistilor cu venituri mici sau mediiActorii implicaţi: autorităţile locale , judeţene , societatea civilă5.Dezvoltarea tuismului de tranzitDescrierea proiectului:-se adresează turistilor pentru care oraşul Aleşd reprezintă un punct de plecare spre alte destinaţii, o bază de cazare extinsă şi variată , pachete turistice de scurtă duratăActorii implicaţi: autorităţile locale , patronatul din turism6.Înfiinţarea unui birou de turismDescrierea proiectului- amenajarea unui spaţiu central şi atractiv şi accesibil - informarea publicului şi agenţiilor de turism aspura potenţialului turistic - activităţi de promovare a zonei turisticeActorii implicaţi: autorităţile locale, judeţene 7. Organizarea unor circuite turisticeDescrierea proiectului: programe turistic epe circuite tematice : cultural, artistice , meşteşugăreştiActorii implicaţi: autorităţile locale şi judeţene , agenţii economici8. Reamenajarea Ştrandului orăşenesc şi menajarea unui aqua - parcDescrierea proiectului: devoltarea şi modernizarea ştrandului, reamenajarea şi redecorarea , dotarea cu mobilier specific, aparate de joacă pentru copii, terasa, salon de saună , masaj şi tratament corporale, amenajarea unui aqua parcActorii implicaţi: autorităţile locale , SC SALUBRI SA

9. Valorificraea apei termale în acţiuni de agrement şi tratamentDescrierea proiectului: amenajări speifice în cadrul unui parc balnearActoii principală : auoităţile locale , agenţii economici10. Amenajarea zonei ,, Cetăţii Somului"Descrierea proiectului: - amenajarea drumului de acces spre Cetate aSoimul şi introducerea ei în circuitul turistic - amplasarea unor indicatoare spre Cetate - reabilitarea cetăţiiActorii principali: autorităţile locale şi judeţene11.Editarea şi distribuirea de materiale promoţionale

1. Crearea unui centru de consultanţă pentru afaceii Descrierea proiectului:- oferirea de consultanţă pentru agenţii economici di zonă pe probeleme de legilaţie , management , aquis comunitar , norme

Descrierea proiectului:- realizarea de pliante , ilustrate , brosuri , ghiduri turistice Actorii implicaţi: autorităţile locale , judţene , mediul de afaceri12.Elaborarea unui program de atragere a investiţiilorDescrierea programului:- stabilirea şi promovarea unor birouri de consultanţă în afaceri în colaborare cu asociaţii ale oamenilor de afaceri - valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin crearea unei imagini -identifiarea nevoilor agenţiolor economici din zonă - identificarea căilor de a încuraja agenţii economici să îşi procure resursele de la nivel local - identificraea factorilor de risc , care ar putea face ca un anumit agent economic să oărăsească zonaActorii implicaţi: autorităţile locale, Camera de Comer şi Industri, Federaţia patronilor , agenţii economci13..Elaborarea unei stategii de merketing pentru mici întreprinzătoriDescrierea proiectului: - această strategie trbuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de mici întreprinzători pe pieţele externeActorii implicaţi: autorităţile locale , Camera de Comer şi Industri, Federaţia patronilor , agenţii economci14.Realizarea de studii şi crearea unei baze de date necesare dezvoltării IMM-urilorDescrierea proiectului: identificarea acelor bunuri şi serivicii alate îtr-o cantitate insuficientă pe piaţă , analiza comportamentului consumatorului Actorii implicaţi: autorităţile locale ,

1. Crearea unui centru de consultanţă pentru afaceii Descrierea proiectului:- oferirea de consultanţă pentru agenţii economici di zonă pe probeleme de legilaţie , management , aquis comunitar , norme

DOMENIUL INFRSTRUCTURIIPentru acest domeniu am identificat următorul portofoliu de proiecte 1. Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizareDescrierea proiectului : extinderea reţelei de apă şi canalizare în unele zone ale oraşului şi în localităţile aparţinătoare Peştiş şi TinăudActorii principali:autorităţile locale2.Realizrea Şoselei de Centură a oraşuluiDescriera proiectului: construirea une şoşele de ocolire a oraşului care să pria traficu greuActorii principali: autorităţile locale, judeţene, naţionale3.Reabilitarea termică a blocurilorDescrierea proiectului termoizolarea pereţilor exteriori ai clădirilor şi mansardare lorActorii pincipali. Autorităţile locale , naţionale asociaţiile de proprietari

1. Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizareDescrierea proiectului : extinderea reţelei de apă şi canalizare în unele zone ale oraşului şi în localităţile aparţinătoare Peştiş şi TinăudActorii principali:autorităţile locale4.Reabilitarea şi extinderea reţelei de stăzi a oraşuluiDescrierea proiectului : -refacerea covorului asfalitic pe principalele străzi ale oraşului - reabiliatea pavajelor , trotuarlor , aleilor pietonaleActorii principali: autorităţile locale , judţene, naţionale5.Reabilitarea instituţiilor de învăţământDescrierea proiectului:-reabiliatrea termică , extinderea , dotarea şcolilorActorii principlai: autorităţile locale ,instituţiile de învăţămant6.Realizarea transportului în comunDescrierea proiectului:- achiziţionarea de microbuze pentru realizarea transportului în comun atât în oraş cât şi în loclităţile aparţinătoareActorii pricipali: autorităţile locale, judeţene , agenţii economici7. Amenajarea de spaţii de parcare Descrierea proiectului: identificarea terenului în vederea amanajării unei parcăriActorii principali: autorităţile locale 8.Actualizarea Palanului urbanistic general

9.Amenajarea văilorDescrierea proiectului: îndiguirea şi plantarea de arbori în vederea consolidării malurilor văilorActorii principali: autorităţile locale, judeţene10.Reactualizatea PU.G cu privire la zonele de risc geologicDescrierea proiectului: realizarea unei baza de date actuale cu privire la zonel de ris geologicActorii principali: autoirtăţile locale11.Amenajarea unor podeţe peste văile din Peştiş şi Pădurea NegrăDescrierea proiectului:costuirea de poduri peste văi pentru a facilita accesul în zonele respective a populaţieiActorii principali: autorităţile locale, judeţene 12.Reabilitare şi extinderea Policlinicii şi a Spitalului oăşenescDescrierea proiectului: amenajarea spaţilor medicale Actorii principali: autorităţile locale , judeţene , naţionale13.Proiectarea şi realizarea reţele de gaz Actorii prncipali: autorităţile locale, judeţene , mediul de afaceri

14.Construcţia de locuinţe pentru tineriDescrierea proiectului: identificarea şi valorificraea unor terenuir în vederea constuirii de locuinţe pentru tineriActorii principali: autorităţile locale şi naţionale

15. Montarea de semafoare Descrierea proiectului: achiziţia şi monatrea de semafoare în zonele intens circulate Actorii principali: autorităţile locale

MEDIU

1.Realizarea Staţiei de sortare a deseurilorDescriera proiectului-sortarea selectivă a deşeurilor menajere -eliminarea impactului negativ asupra mediuluiActori principali: autorităţile locale, judeţene 2.Colectarea deşeurilor menajere în defileul Crişului RepedeDescrierea proiectului:colectarea deşurilor menajere în toată zona defileului eliminarea impactului negativ asupra mediuluiActorii principali: autorităţile locale din zona Ddefileului Crişului Repede3.Reabilitare Staţie de epurareDescrierea proiectului: moderizarea şi extinderea staţiei de epurare existente - cresterea eficienţei tehniceşi economice a sistemului de epurare -eliminarea impactului negativ asupra mediuluiActorii principali: autrităţile locale, judeţene , naţionale4.Realizarea zonei de agrement Aleşd-TinăudDescrierea proiectului:- amenajarea de spaţii verziActorii principali: autorităţile locale , naţionale5.Amenajarea parcurilor existente Descrierea proiectului:- schimbarea mobilierului din parcuri - plantarea de arbori ornamentali şi de flori - amplasarea de noi ociecte de joască pentru copii - refacerea aleiilorActorii principali: autorităţile locale , judeţene , naţionale, 6.Amenajarea de spaţii verzi în judrul blocurilorDescrierea proiectului:-plantarea de arbori şi flori în jurul blocurilorActorii principali : autorităţile locale , asociaţiile de proprietari7.Amenajarea de locuri de joacă pentru copiiDescrierea proiectului: achiziţionarea şi amplasarea de obietce de joacă pentru coii în parcuri , zonele verzi din juriul blocurilorActorii principali: autorităţile locale , judeţne , naţionale8.Protejarea şi vaolirifiarea resurselor naturale ale zoneiDescrierea proiectului: crearea unui cadru , care să permită protejarea şi valorificarea resurselor naturaleActorii pincipali: autorităţile locale ,societatea civilă , ONG9. Dezvoltarea unui sistem de încălzire centralizatDescrierea poiectului: implementarea unui sistem de încălizire centralizat la blocuriActorii principali: autorităţile locale , locuitorii oraşului10.Crearea unui cod de condiută în natură al cetăţenilor Descrierea proiectului:creşterea nivelului de informare şi a conştiinţei de mediu - aducerea la cunoştiinţa cetăţenilor a pobelemenor de mediu - stimularea acţiunilor de protecţie a mediului11.Promovarea de programe locale de utilizare a surselor de energie nepoluante , ieftine şi reciclabileDescrierea programului:aducerea la cunoştiinţă public a surselor de energie regenrabileActoriiprincipali: autorităţiel locale , societatea civilă

SOCIAL1. Reabiliatrea Casei de cultură a oraşul AleşdDescrierea proiectului:consolidarea şi modernizarea clădirii existenteActori principali: autorităţile locale 2. Reabiliatarea Bibliotecii orăşeneşti Octavian GogaDescrierea proieectului: consolidarea şi modernizarea clădiirii bibliotecii - creşterea fondului de carte - achiziţia de calcualtoare - crearea unui Centru de informare3.Reabiliatrea Căminelor Culturale din localităţile Peştiş şi TinăudDescriera propiectului: - lucrări de constucţii la sediule căminelor culturale existenteActori principali: autorităţile locale autorităţile locale 4.Realizarea unui centru multifuncţional pentru comunitatea de romi - ,, O viaţa mai bună"Descrierea proiectului:construcţia şi doatrea centruluiActorii principali: autorităţile locale , comunitatea de romi5.Reabilitarea Centrului de zi pentru persoane vârstniceDescrierea poiectului:- dezvoltarea serviciilor sociale acordate persoanelor vârstiniceActorii principali: autorităţile lcoale, societatea civilă6.Acordarea de servicii pentru prevenirea separării copilului de familieDescrierea proiectului: acordarea de asistenţă familiilor cu mulţi copiiActorii principali. Autorităţile locale, ONG7.Reabilitarea Bisericilor din oraşDescrierea proiectului: consolidarea Bisericilor

1. Reabiliatrea Casei de cultură a oraşul AleşdDescrierea proiectului:consolidarea şi modernizarea clădirii existenteActori principali: autorităţile locale - coonservarea Bisericii din lemn din PeştişActorii principali: autortăţile locale , judeţene , naţionale , cultele8.Organizatrea de campanii pentru prevenirea abuzului şi violenţei şi exploatăriiDescrierea proiectuluiPe fondul restructurării industriale şi apariţiei fenomenului şomajului, a cronicizăriisărăciei în anumite pături ale populaţiei, a libertăţii prost înţelese, a violenţei transmisă prin massmedia, alături de carenţe în educaţie, de nivelul scăzut de instruire şi unele particularităţipsihosociale individuale, a crescut numărul cazurilor de abuz şi violenţă domestică. Pasivităţiipublice la acest fenomen, i-a răspuns întâi societatea civilă prin servicii specializate în cadrul unorONG-uri. Abia apoi a intervenit factorul politic prin elaborarea unor acte normative şi completareacelor existente, pentru reglementarea juridică şi incriminarea infracţiunilor privind abuzul şiviolenţa domestică. Măsura urmăreşte iniţierea unor campanii publice de informare şi sensibilizareasupra problematicii abuzului, violenţei şi a exploatării.Actori implicaţi/ responsabili: Consiliul local , ONGurile de profil12. Dezvoltarea unui program de voluntariat şi implicarea voluntarilor în furnizarea de serviciipersoanelor aflate la risc de marginalizare socialăDescriere: O cultură a voluntariatului este foarte slab conturată în municipiul nostru. Problemă decultură civică şi de mentalitate, voluntariatul este şi o problemă de resurse într-o societate în plinproces de restructurare şi cristalizare a păturilor sociale: săracii, clasa de mijloc, bogaţii şi cei foartebogaţi. Serviciile derulate cu voluntari din cadrul comunităţii au două avantaje fundamentale:cheltuieli scăzute de personal fără a prejudicia volumul activităţilor şi creşterea gradului deincluziune socială a celor marginalizaţi şi defavorizaţi. Măsura urmăreşte dezvoltarea unei culturi avoluntariatului în municipiul Cluj- Napoca.Actori implicaţi/ responsabili: Consiliul local al , ONG-uri de profil13 Îmbunătăţirea condiţiilor igenico-sanitare în şcoli şi grădiniţeDescriere: se vor realiza reparaţiile capitale curente şi igienizarea tuturor unităţilor de învăţământaflate în administrarea Primăriei pentru: a. asigurarea condiţiilor optime de încălzire prin sistemcentral pentru evitarea intoxicaţiilor cu monoxid de carbon; b. îmbunătăţirea sistemului deiluminat în şcoli şi grădiniţe prin înlocuirea corpurilor de iluminat incandescente cu corpuri deiluminat de tip fluorescent; c. pentru evitarea accidentelor de circulaţie, se vor asigura treceripietonale în vecinătatea şcolilor.Actori implicaţi/ responsabili:Consiliul local

1. Reabiliatrea Casei de cultură a oraşul AleşdDescrierea proiectului:consolidarea şi modernizarea clădirii existenteActori principali: autorităţile locale

1. Promovarea educaţiei non-formale – prin dezvoltare personală, voluntariat şi implicarecivicăActori implicaţi/responsabili: Organizaţii de tineret, Autoritatea Judeţeană pentru TineretTermen de realizare: 2010 – 2011.

2. Consolidarea vieţii asociative – cultivarea de relaţii sociale, servicii pentru tineret, implicareîn luarea deciziilor, implicare în structuri asociative , participare civică.Actori implicaţi/responsabili: Organizaţii

6. Petrecerea timpului liber şi sport- servicii pentru tineri, activitati sportive de sală şi în aerliber, activităţi artistice, mobilitateActori implicaţi/responsabili: Autoritatea Judeţeană pentru Tineret, asociaţii sportiveTermen de realizare: 2009 – 2011

7. Politici de sănătate - droguri ilicite şi licite, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală,accidente şi prim ajutor, asistenţă medicală.Actori implicaţi/responsabili: Ong şi instituţiile active în domeniu5. Stimularea asociativităţii în domeniul sportiv la nivelul şcolilor.Descrierea proiectului:Fiecare şcoală poate să îşi constituie propria asociaţie sportivă sau să se afilieze la o asociaţieexistentă, şi să înregistreze membri (persoane din cartierul respectiv) care să plătească o cotizaţie(folosită ulterior pentru modernizări / înlocuiri/ investiţii); membrii clubului vor fi legitimaţi laintrare astfel încât să se ştie cine este responsabil pentru eventualele daune.Actori implicaţi/responsabili: Direcţia Judeţeană de Sport şi reprezentanţii şcolilor de pe razamunicipiuluiTermen de realizare: 2011 – 2013.

8. Modernizare a bazelor sportive.Descrierea proiectului:Iniţierea programului de Modernizare a bazelor sportive aflate în proprietatea şcolilor,universităţilor şi a cluburilor sportive. În cadrul acestui program se are în vedere colaborarea cu“Consorţiul universitar clujean” pentru modernizarea parcului universitar (bazin, terenuri) înregim de Parteneriat. Se are în vedere modernizarea nu doar a terenurilor şi a

1. Reabiliatrea Casei de cultură a oraşul AleşdDescrierea proiectului:consolidarea şi modernizarea clădirii existenteActori principali: autorităţile locale sălilor de sport ci şi avestierelor şi a grupurilor sociale aferente acestora.Actori implicaţi/responsabili: Inspectoratul Judeţean Şcolar, “Consorţiul universitar clujean”,Primăria şi reprezentanţii şcolilor de pe raza municipiului22. Sprijinirea de proiecte culturale din bugetul Consiliului Local.Descriere: sprijinrea de proiecte culturale din bugetul Consiliului Local pe baza unor proceduritransparente şi competitive (fie prin înfiinţarea unui program de finanţare a proiectelor culturale, fieîn cadrul programului general de finanţare de la bugetul local, în fiecare caz însă selecţia făcându-sepe baza listei de priorităţi identificate pentru dezvoltarea culturală la nivel local).Actori implicaţi/ responsabili: autorităţile locale

Organizarea zilelor oraşuluiDescriere: organizarea cu anumite intervale de timp a Zilelor Culturale Clujene în care se vorprezenta produse culturale realizate de artişti locali din diferite domenii: teatru, film, operă, picturActorii implicaţi autorităţile locale ,

ADMINISTRATIVElaboarea unei stategii de comunicare a autorităţilor locale cu cetăţeniDescrierea proiectului:-utilizarea unor canale media pentru a aduce la cunoştiinţa pubilc decuziile luate de autorităţile locale ,Actorii principali: autorităţile localeStabilirea unei proceduri de organizare a dezbaterilor pubilce la nivel localDescrierea proiectului: elaboarea unei proceduri unitare de urmat în cazul în care este nevoie de consualtarea cetăţenilor penturu probele de interes localActorii implicaţi: autorităţile locale , cetăţenii Construcirea sau modernizarea sediului PrimărieiDescrierea proiectului: reabilitarea sediului existent sau construirea unui sediu nou şi funcţionalActorii implicaţi: autorităţile locale

Crearea unui ghişeu unicDescrierea poiectului:oferirea de informaţii privind documentele necesare pentru eliberarea diferitelor acte -distribuirea formularelor tip -preluarea solicitărilor cetăţenilor - existenţa unui punt de informareActorii pincipali: au17. Elaborarea şi implementarea unui buget pe programe şi performanţe la nivelul bugetului

Elaboarea unei stategii de comunicare a autorităţilor locale cu cetăţeniDescrierea proiectului:-utilizarea unor canale media pentru a aduce la cunoştiinţa pubilc decuziile luate de autorităţile locale ,Actorii principali: autorităţile localemunicipiului Cluj-NapocaDescrierea proiectului:Proiectul se referă la elaborarea şi implementarea unui buget pe programe şi performanţe la nivelulmunicipiului Cluj-Napoca ca suport financiar al strategiei de dezvoltare a municipiului;Actori implicaţi/responsabili:

4. Implicarea şi informarea detaliată şi corectă a comunităţii clujene în legătură cu iniţiativeleautorităţilor locale.Descrierea proiectului: informarea şi implicarea cetăţenilor este esenţială pentru orice proiect;de ex. prezentul proiect de strategie permite cetăţenilor să cunoască oportunităţile pe termenmediu care vor apare în oraşul nostru.Actori implicaţi/responsabili:

5. Realizarea în cadrul Primăriei a unei baze de date cu ONG-le din comunitateDescriere: această bază de date va trebui să cuprindă pe lângă aspecte cu privire la date de contact,istoricul colaborării cu organizaţiile respective, istoric privind alocările bugetare, modul dedecontare a acestora, modul de utilizare a spaţiilor primite de la Primărie şi alte informaţii relevantedespre ONG-ri (rapoarte anuale, bilanţuri, etc.).Actori implicaţi/ responsabil

16. Organizarea unor campanii de promovare care să vizeze stimularea civismului (cu un accentasupra tinerilor) şi a voluntariatului în comunitateDescriere: organizarea unor campanii de promovare care să vizeze stimularea civismului şi avoluntariatului în comunitatea locală au un impact major asupra dezvoltării ONG-lor din localitate.Actori implicaţi/ responsabili: ONG-le din Cluj-NapocaTermen de realizare: 2007-2015

4. Iniţierea periodică a unor întâlniri multisectoriale (instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale,sectorul de afaceri)Descriere: iniţierea periodică a unor întâlniri multisectoriale (instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale,sectorul de afaceri)pentru armonizarea eforturilor de acomodare a diversităţiietnoculturale.Actori implicaţi/ responsabili: autorităţile locale, ONG-le şi reprezentanţii

Elaboarea unei stategii de comunicare a autorităţilor locale cu cetăţeniDescrierea proiectului:-utilizarea unor canale media pentru a aduce la cunoştiinţa pubilc decuziile luate de autorităţile locale ,Actorii principali: autorităţile localesectorului de afaceri