1
înfruntarea Swains on—- (GOP)-Romney înfruntarea pe calea televi- ziunei Swainson-Romney săp- tămîna trecută la toate postu- rile din Detroit a putut con- vinge pe orice catâţean cu ju- decată din ce ştofă sînt făcuţi guvernatorul Swainson şi in- dustriaşul George Romney, care aspiră la postul d-lui Swainson. Am avut ocazia să aflăm re- acţia unui număr destul de mare de ascultători, atît dr no- craţi, republicani, cit şi inde- pendenţi. Si cu toate că am- bele ziare comerciale zilnice, cit şi celelalte ziare din Michi- gan s-au pronunţat în favoarea lui Romney, publicul este în- clinat spre Swainson. De fapt, ambele ziare au admis că aşa cum stau treburile, după cea de-a doua înfruntare, senti- mentul popular este cam ju- mătate pentru unul şi jumătate pentru celălalt. Dar propaganda presei co- merciale, în mare parte, tinde ca cetăţenii să fie influenţaţi pentru Romney, aşa cum au făcut în alegerile trecute na- ţionale şi de stat. Cuvîntul Lui Swainson Dar înfruntarea Romney- Swainson a scos în evidenţă următoarele: • Guvernatorul Swainson s- a ocupat în mod concret de problemele care afectează po- porul, prezentînd programul lui şi ce a realizat în ultimii doi ani. i • Romney s-a mărginit la ge- neralităţi, lăudîndu-se cu ce a realizat el ca preşedinte al fir- mei American Motors, ca şi cum problemele unui stat cu milioane de bărbaţi, femei şi copii, ar fi aceleaşi. • Guvernatorul Swainson a arătat cum au sabotat politi- cienii republicani din Corpuri- le legiuitoare programul de ajutorare pentru şomeri, pro- gramul de ajutorare pentru în- grijirea bolnavilor mintali, cum au încercat să anuleze or- donanţa nr. 9, care ar fi per- mis discriminări rasiale în diferite cartiere, în lucru etc. Romney Se Demască • Romney s-a demascat sin- gur, cînd a voit să convingă pe ascultători că Gus Scholle, preşedintele de stat al lui AFL-CIO, poate veni la biroul guvernatorului, ca să discute problemele care afectează pes- te 1 milion de muncitori din Michigan. Furios pentru că Swainson a rămas calm şi a re- fuzat să se angajeze în gene- ralităţi, a promis că dacă va fi ales el va vedea ca decizia Curţii Supreme din Michigan cu privire la cazul muncitorilor din Canton, Ohio, să fie anu- lată. Cititorii îşi amintesc că la fabrica lui Ford din Canton, care produce unele piese ne- cesare pentru maşini şi ca- mioane care se produc la alte fabrici ale lui Ford, muncito- rii din Canton ieşiseră în gre- vă. Natural, că muncitorii de la fabricile lui Ford din Michi- gan au fost concediaţi. Com- pania Ford, GM, Chrysler şi AMC au dus o luptă aprigă ca muncitorilor din Michigan de la Ford să nu li se plătească compensaţii de şomaj sub mo- tiv că toţi muncitorii aparţin la acelaşi sindicat naţional UAW. Cazul a ajuns la Curtea Supremă care a hotărit în fa- voarea muncitorilor de la fa- (Cont. în pag. 4-a) Ziua de 10 Oct în Senatul Tării si Observaţiile Unor Comentatori » f Senatul Statelor Unite este compus din 100 de senatori, doi din fiecare stat. In 10 oc- tombrie, Senatul, considerat de unii suprapatrioţi sau pur şi simplu politicieni ca ~adun- area cea mai deliberativă din lume" a luat trei minute cu numai 6 senatori prezenţi să aprobe rezoulţia senatorială nr. 97 ce prevede folosirea forţei, inclusiv arme nucleare pentru a împiedica orice vio- lare a drepturilor Statelor Uni- te în Berlinul apusean ~de că- tre Uniunea Sovietică sau prin alţii . • Comentatorul Walter Lipp- mann în observaţiile lui a spus că Congresul S.U.A. „nu-i de loc în contact cu lumea aşa cum este astăzi". Comenta- torul Roscoe Drummond, cam mai aspru decît colegul lui, a spus că „Congresul este în pericol de a-şi pierde capaci- tatea de a tranşa treburile pub- lice". Un alt coleg gazetăresc al lui Lippmann, James Res- ton, şeful Biroului din Wash- ington al ziarului „New York Times" s-a pronunţat că exemplul activităţilor Con- greşului în sesiunea 1961- 1962 ne face să ne îndoim de „capacitatea Congresului de a se adapta condiţiilor lumii modeme". Scribul cu iniţialele de la foaia „America" a lăudat pînă-n slava cerului activita- tea celei de-a 87-a sesiuni a Congresului. Ziarul nostru s-a ocupat încă înaintea termină- rii acestei sesiuni despre purta- rea senatorilor şi deputaţilor coaliţiei republicane-dixiecra- te, cît şi asupra majorităţii din ambele partide în legătură cu unele proiecte. Se vede că scribului de la „America" i-a părut bine pen- tru că Congresul s-a arătat amabil faţă de monopolurile ţării, oferind beneficii cu pri- vire la taxe celor bogaţi şi pro- fitorilor. Probabil că i-a părut bine pentru că Congresul a împiedi- cat pe aceia dintre legislatori care au voit să pună unele restricţii manevrelor trusturilor şi monopolurilor. Poate că i-a părut bine pen- tru că comunicaţiile în cos- (Cont. în par- Z-a) Centrala AFL-CIO din 111., Pentru Candidatul Yates SPRINGFIELD, 111. în- ainte de a se întoarce Ia Casa Albă, „pentru că s-a răcit", preşedintele Kennedy a spus cetăţenilor din Illinois de ce trebuie ales candidatul Sidney Yates în locul actualului sena- tor Dirksen (republican) la postul de senator al ţării din statul Illinois. Preşedintele a informat pe cetăţenii statului Illinois că Dirksen s-a opus la toate măsurile sociale re- comandate de dînsul şi de mişcarea sindicală, apăsînd pe proiectul de lege King-Ander- son, pe proiectul pentru pro- tecţia poporului contra medi- camentelor neverificate şi pre- ţurilor excesive, contra slariu- lui minim şi proiectului de lege pentru îmbunătăţirea învăţă- mintului. Adunarea anuală a organi- zaţiei sindicale ~Illinois Fede- ration of Labor and Indus- trial Union Council" a chemat toate uniunile afiliate să dea atenţie specială la candidatura lui Yates, să mobilizeze toate forţele ca Yates să fie ales senator al statului Illinois în locul republicanului reacţionar Dirksen. Romanul American Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane 49th Year; No. 41 The Rumanian American, Detroit 11, Mich., October 27, 1962 Poporul American Nu-i in Favoarea Invaziei Cubei. Spune ..Gallup" PRINCETON, N.J. De- vine tot mai limpede că po- porul american are mai bună judecată decît politicienii care ţipă în gura mare ca guvernul să invadeze Cuba. Sondajul fă- cut de Institutul de cercetări ~G allup" printre masele ame- ricane ne informează că ma- joritatea poporului se opune la intervenţie în Cuba şi îm- potriva Cubei. Din anchetele făcute de Gallup Poll reiese că poporul american este de pă- rere că o acţiune militară îm- potriva Cubei ar provoca un război mondial. Anchetele făcute de Insti- tutul de cercetări ~G allup" mai arată că publicul american nu este de loc convins că po- porul cuban s-ar revolta şi ar fi gata să răstoarnă guvernul prim ministrului Fidel Castro. Conform sondajului efectu- at de ~G allup", 51 de procen- te sînt convinse că dacă Sta- tele Unite ar trimite trupe în Cuba pentru a răsturna guver- nul actual s-ar isca un război, 37% s-au pronunţat în mod negativ, iar 12 procente s-au exprimat că nu au nici o pă- rere asupra acestei chestiuni. Sondajul cu privire la in- vazia Cubei a dat următoarele rezultate: 69 procente se opun inva- ziei. 19 procente s-au pronunţat pentru invazie. 12 procente nu au nici o pă- rere. Sondajul că o invazie ar produce un război pe scară largă, rezultatul a fost urmă- torul: 57 procente s-au pronunţat în opoziţie, fiind siguri că un război ar avea loc. 36 procente s-au pronunţat în favoarea unei invazii, indi- ferent de consecinţe. 7 procente nu au avut nici o părere. Cînd aceleaşi surse au fost întrebate dacă poporul cuban va răsturna guvernul prim mi- nistrului Fidel Castro, răspun- sul a fost următorul: 41 procente au indicat că există o astfel de posibiliate, 43 procente au răspuns că nu există o astfel de posibilitate, iar 16 procente au răspuns că nu au nici o părere asupra acestei chestiuni. KlViKl Premierul Fidel Castro (dreap- ta) a urat un bun venit prim ministrului Ahmed Ben Bella al Algeriei, cînd a sosit în Cuba într- o vizita oficială. Ambii conducă- tori au promis că între ţările lor va exista prietenie şl cooperare. In comunicatul comun, prim miniştrii celor două noi ţări inde- pendente, au cerut eliminarea tu- turor bazelor pe teritorii străine, inclusiv baza Guantanamo. Ce A Văzut Un Corespondent de la „St. Louis Post-Dispatch“ în Cuba Donald Grant, corespon- dentul ziarului St. Louis Post- Dispatch, într-un articol în re- vista lunară The Progressive din octombrie 1962, descrie cele văzute în Cuba în cursul unei vizite recente. Cu toate că observaţiile sale nu sînt lip- site de critică, totuşi admite următoarele: „Nici un raport asupra Cu- bei, cu pretenţii de oarecare obiectivitate, nu poate ignora faptul că regimul lui Castro a realizat importante cîştiguri pentru poporul lui pe tărîm social ... Locuinţe ieftine şi modeme, care au înlocuit co- cioabele mizerabile de odinio- ară de care au beneficiat mii de familii cubane. De aseme- nea programul de sănătate. Au fost stabilite clinici în toate regiunile rurale ale ţării şi serviciul medical a pătruns deja în cele mai îndepărtate regiuni ale ţării pentru prima dată ... Înaintări gigantice au fost făcute şi în domeniul educaţiei ... Chiar dacă s- ar minimiza pretenţiile făcute de guvern cum că analfabetis- mul (neştiinţa de carte) a fost lichidat dintr-o singură dată anul trecut, realizările campa- niei de lichidare a neştiinţei de carte nu poate fi subestimată, iar folosul ştiinţei de carte pen- tru dezvoltarea economică es- te evidentă . .. (Castro) a dat poporului demnitate, mîrţ- drie şi respect de sine necuno- scute de loc sub regimul lui Batista”. Contrnuînd, a spus: Realizările guvernului (prim ministrului) Castro, în ciuda duşmăniei Statelor Unite au mişcat profund pe ceilalţi la- tino-americani, cea mai mare parte din ei suferind de sto- macuri goale, fără de lucru, cu corpuri copleşite de boli şi fără şcoală. Printre cele 200 milioane de latini, mai puţin de 2 procente deţin 50 de pro- cente din averea ţărilor lor. In Chile, I procent controlea- ză 43 de procente din pămînt. In Paraguay, 5 procente din unităţile fermiere deţin 94 de procente din pămîntul arabil. Numărul mediu de neştiutori de carte în America Latină es- te de 50 de procente; în Bo- livia este de 70 de procente şi în Haiti este de 90 de pro- cente. **• Exemplarul 10 Cents Cele Două Probleme Principale Care Sînt in Faţa Cetăţenilor Două chestiuni principale sînt aduse, într-o formă sau al- ta, pe tribuna campaniei elec- torale ce se va isprăvi prin ale- gerile din 6 noiembrie. Una are de-a face cu poli- tica externă, iar cealaltă cu po- litica internă. Din diferite col- ţuri ale ţării se aud ţipete ră- guşitoare pentru că guvernul nu ia acţiuni efective împotri- va Cubei, că interesele naţio- nale sînt periclitate datorită politicii inefective a preşedin- telui Kennedy. Pe de altă par- te, este poziţia preşedintelui, care a denunţat aceste cercuri, spunînd că astfel de auto-numiţi generali şi amira- li care vor să trimită pe fiii al- tuia la război şi care în mod consistent au votat împotriva instrumentelor de pace" . . . ar trebui să fie retraşi de ale- gători şi să trimită la Wash- ington pe aceia care au oare- care înţelegere despre secolul al 20-lea". (Se vede acum că războinicii au avut mai multă influenţă asupra preşedintelui decît poporul). Cealaltă chestiune impor- tantă internă care pre- ocupă pe cetăţenii ţării are de- a face cu îngrijirea medicală şi spitalieră a celor I 7 milio- ane şi jumătate de oameni tre- cuţi de 65 de ani. Toate sondajele făcute de diferite institute de cercetări ale pulsului public dovedesc că poporul american se opune intervenţiei militare şi altor măsuri duşmănoase economi* ce împotriva Republicii Cuba. De asemenea, aceleaşi agenţii de cercetări dovedesc că ma- joritatea poporului american vrea ca Congresul să voteze o lege care să prevadă, ajutor medical şi apitalier prin siste- mul finanţat al asigurărilor so- ciale, ca un început într-o di- recţie obştească care nu mai poate fi amînată. Mai sînt un număr de alte probleme, care afectează ma- joritatea poporului american, anume: îmbunătăţirea învăţă- mîntului de jos în sus, care să includă îmbunătăţirea con- diţiilor salarizării corpului di- dactic (profesorii şi învăţătorii etc.), construcţia de spitale, îmbunătăţirea compensaţiilor de şomaj şi lărgirea lor, cît şi majorarea (sporirea) benefi- ciilor asigurărilor sociale şi re- ducerea vîrstei de ieşire la pensie, fără reducerea pensii- lor, reducerea săptămînii de lucru fără tăierea plăţii şi alte revendicări, fără să mai vor- bim de asigurarea drepturilor civile pentru poporul negru, violarea căruia afectează în- treaga naţiune şi poziţia ţării pe arena internaţională. „Bravo Pentru „Rapsodia Romînă“, Spun Ziarele din California De cîte o r i primim veşti despre succesele obţinute de Ansamblul de cîntece şi dan- suri „Rapsodia Romînă", ni se umple inima de bucurie. Pub- licul din Carvalley şi Berkeley a fost tot atît de impresionat ca şi cel din Seattle, Wash, şi Los Angeles, Calif. „Muzica rcmînilor este pa- sionantă şi plină de vioiciune, scrie ziarul din Carvalley. Dan- surile lor sînt minunate şi mul- ţi dintre muzicieni şi dansatori au un ritm care pur şi simplu taie răsuflarea spectatorilor 44 . Referindu-se la felul cum au fost prezentate dansurile, criticul din Carvalley scrie că „coregrafia a fost extrem de •trăgătoare, unul dintre cele mai strălucite numere fiind „Tablouri and i n Galeria naţio- nală 44 , în care un grup de tab- louri au prins viaţă. Costumele au culori minunate şi sînt lu- crate cu un giut uimitor 44 . Comentînd asupra vestitei orchestere ~ Barbu Lăutaru**, ziarul scrie: „lonel Budist ea nu, ca diri- jor al orchestrei, a apărut drept un muzician excellent. Budişteanu a condus executa- rea „Ciocîrliei 44 cu propria sa vioară şi in afară de faptul că aceasta este o reprezentaţie plină de virtuozitate de la în- ceput şi pină la sfirşit, umorul unui cor închipuit al ciocîrlii- lor a fost de o construcţie sein teietoare 44 . Si ziarul Daily Gazette din Berkeley a publicat două ar- ticole elogioase din care avem numai aceste extrase: „Muzică şi dansuri de bună calitate 44 şi „Ansamblul romîn a înregistrat un mare suces a- ici“. Si după ce face o serie de aprecieri elogioase la adresa artiştilor romîni, ziarul încheie: „Este o trupă splendidă care nu trebuie să fie neglijată. Bra- vo pentru „Rapsodia Romî- nă 44 . Păcat ca cititorii din acea regiune n-au găsit de bine să ne trimită articolele în origi- nal. Vizită la Laminorul de la Roman şi la Hidrocentrala de la Bicaz de loan Onica In cursul vizitei mele în pa- tria unde m-am născut, am avut prilejul să fac o vizită marelui laminor de la Roman, care produce ţevi de oţel de tot felul. Am fost informat că această fabrică a intrat în func- ţiune în anul 1957. Laminorul de ţevi este una din cele mai moderne tipuri de agregate de acest fel existente azi în lume şi este capabil să producă can- tităţile necesare pentru întrea- ga industrie petroliferă a Ro- mîniei, cit şi pentru transpor- tul gazului metan. Laminorul, ou diferitele sale secţii, dispune de maşinile ne- cesare de prelucrare, pentru ca industria ţării să nu sufere de nici o lipsă în acest domeniu. De la Roman am plecat la Bicaz, unde am vizitat hidro- centrala şi marele baraj şi lacul de acumulare de unde vine apa printr-un tunel lung de 5 kilo- metri. Forţa apei contribuie la generarea electricităţii. Bica- zul este cel mai mare lac arti- ficiaJ din Romînia, fiind de circa 60 kilometri pătraţi. Hidrocentrala de la Bicaz are o putere instalată de 210.- 000 kW. Jumătate din puterea instalată a hidrocentralei a in- trat în funcţiune la sfîrşitul anului 1960. Prin amenajările ulterioare, hidrocentrala va depăşi 450.000 kW. De la Bicaz am plecat la Cheile Bicazului, intrarea în inima Carpaţilor, unde se des- parte Moldova şi Transilvania. Călătorind printre munţi am fost copleşit de frumuseţile pi- toreşti, încît mă întrebam: oare de ce n-aş putea sta aici în permanenţă? Pe aici am văzut frumuseţi de numai poeţii le- ar putea descrie. Ne-am dus înainte pină am ajuns la Lacul Roşu, unde am poposit peste noapte. Aici mi s-a spus că este o legendă că Lacul Roşu s-a for- mat acum 150 de ani. Bolo- vani mari s-au rupt de la mun- (Cont. in pac. S-a) UNDE SE POT CUMPĂRĂ BILETE PENTRU „RAPSODIA ROMINA 44 Se pot obţine bilete pentru spectacolul Ansamblului „Rap- sodia Romînâ“ din Detroit din 17 noiembrie la: GRINNELLS 1515 Woodward WO. 5-3600 MASONIC TEMPLE 500 Temple TE. 2-6648 S.U.A. Impun „Carantină" Contra Cubei; Se Spune Că-i Un „Act de Război" Cu toate că afară de articolul ce urmează, tot materialul acestei ediţii a fost deja gata pentru presă, ne vom mărgini a da cititorilor numai un scurt rezumat din vorbirea preşedin- telui Kennedy transmisă poporului american şi lumii întregi în seara zilei de 22 octombrie. Se înţelege că ediţia din 3 noiembrie a ziarului nostru va pune în curent pe cititorii noştri cu toate aspectele pasului grav şi periculos luat de preşedin- tele ţării. * * * Conform discursului preşedintelui, Cuba ar fi fost trans- formată într-o ~bază importantă strategică'* din partea Uniu- nii Sovietice. Si ca atare, spune dl. Kennedy, Cuba a devenit ~o primejdie imediată pentru securitatea naţională a Statelor Unite şi pentru întreaga emisferă apuseană". De aceea, spune preşedintele în vorbirea d-sale, a hotă- rît ca să impună o ~blocadă" împotriva Cubei. Preşedintele a numit-o ~carantină ’, dar presa, în general, cît şi comenta- torii de radio şi de televiziune susţin că-i o „blocadă". Bloca- dă, din punct de vedere al dreptului internaţional, consti- tuie „un act de război". Pe baza indicată mai sus, preşedintele Kennedy a luat următoarele măsuri ~iniţiale": • Orice transport de echipament militar, intenţionat pen- tru Cuba, este imediat pus sub carantină. Toate vapoarele, ale oricărei naţiuni, din oricare port ar veni, care vor fi găsite că conţin armament cu caracter ofensiv, vor fi întoarse înapoi. Această carantină, de va fi necesar, va fi extinsă contra altor transporturi şi căi de transport. In această privinţă, preşedin- tele a indicat că ~deocamdată", medicamente şi necesităţile vieţii nu vor fi interzise. • Preşedintele a dat ordin ca supravegherea Cubei şi a activităţilpr militare interne să continue şi să fie intensificată. Alte măsuri militare vor fi luate, dacă va fi necesar. Forţele armate ale ţării au fost instruate să fie pregătite pentru orice eventualităţi. • Orice atac cu rachete nucleare lansate de pe teritoriul Cubei împotriva oricărei naţiuni din emisfera apuseană va fi considerat ca un atac din partea Uniunii Sovietice împotriva Statelor Unite. Represalii împotriva Uniunii Sovietice vor fi imediat executate de S.U.A. • Ca precauţie, a spus preşedintele Kennedy, a reîntărit baza militară americană de la Guantanamo (situată pe teri- toriul Cubei), a evacuat familiile personalului american de la baza Guantanamo şi a mobilizat noi unităţi militare ca să fie gata de acţiune. •. Organizaţia Statelor Americane, a spus preşedintele, a fost convocată in şedinţă extraordinară, ca să se consulte in vederea oricăror acţiuni necesare, după părerea preşedin- telui. Conform preşedintelui, astfel de aranjamente regionale pentru securitate corespund cu prevederile Cartei O.N.U. • De asemenea, a spus preşedintele, delegaţia america- nă la O.N.U. a fost instruată să ceară ca să se convoace ime- diat o şedinţă extraordinară a Consiliului de Securitate, pe motiv că acţiunile sovietice în Cuba constituie „un pericol pentru pacea lumii". Rezoluţia, care va fi prezentată de delegaţia americană la şedinţa extraordinară a Consiliului de Securitate, a spus preşedintele, va cere, ca toate armele cu potenţial ofensiv să fie desfăcute şi retrase din Cuba sub supravegherea observatorilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, înainte de ce va fi ridicată carantina. • Ultimul punct conţine un apei adresat premierului Hruş- ciov, ca să oprească toate aceste demersuri ~clandestine" şi ..provocătoare", cu toate că în toată vorbirea nu s-au produs dovezi, ci afirmaţii. Unii Comentatori Se întreabă... Unii comentatori au început să ridice un număr de ches- tiuni privitoare la acţiunea extrem de primejdioasă a guver- nului S.U.A. Printre aceste întrebări menţionăm următoarele: • Poate suveranitatea unei ţări mici fi călcată în picioare de o putere mare? • Ce se întîmplă cu dreptul de autodeterminare, dacă un stat mic nu poate să-şi stabilească regimul după placul poporului respectiv? • Poate o putere mare să impună unei ţări mici ce aliaţi să -şi aleagă? • N-are o ţară mică dreptul să dispună de arme pentru apărarea integrităţii şi suveranităţii sale? • Cînd sint arme defensive şi cînd devin ele ofensive? • Au S.U.A. dreptul suprem de a avea baze militare, cu arme nucleare, care înconjoară statele mici şi mari care au un alt sistem politico-social decît al ţării noastre? • Pot Statele Unite şi Anglia, de pildă, să conducă zbo- ruri în diferite părţi ale lumii, cu avioane prevăzute cu arme nucleare? Nu constituie toate acestea un pericol pentru pacea lumii? Probabil că în cursul dezbaterilor de la Consiliul de Se- curitate, delegaţiile americană, sovietică şi ale altor ţări vor clarifica aceste chestiuni comentatorilor care-şi pun astfel de întrebări > Cuvîntul Delegaţiei Romîne la Adunarea Gen. a ONU NAŢIUNILE UNITE, N. Y. In Comitetul Politic se dez- bate problema încetării expe- rienţelor cu arme nucleare. Printre aceia care au luat cu- vintul a fost şi Mircea Maliţa, adjunct al ministrului Afaceri- lor Externe al R.P. Romîne. Şeful delegaţiei romîne a sub- liniat asupra necesităţii încetă- rii tuturor experienţelor cu ar- me nucleare şi nu numai a ex- perienţelor In anumite medii. „Popoarele aşteaptă de la încetarea experienţelor frîna- rea cursei înarmărilor, sistarea procesului de perfecţionare a armelor nucleare, micşorarea încordării în lume şi întărirea securităţii internaţionale, a spus vorbitorul romîn. După cum se ştie, Statele Unite şi celelalte puteri apu- sene au propus ca să se inter- zică experienţele cu arma nu- cleară numai în cele trei me- dii: atmosferă. Cosmos, apă, şi să se legalizeze experimenta- rea armelor nucleare în sub- teran. Maliţa a arătat că dimpotri- vă o astfel de soluţie ar agrava situaţia, deoarece cursa înar- mărilor şi perfecţionarea ar- melor nucleare ar continua cu toate riscurile care decurg pen- tru pacea şi securitatea inter- naţională. Şeful delegaţiei romîne a arătat, conform datelor apăru- te în presa americană, că din totalul experienţelor efectuate de S.U.A. între 9 ianuarie şi 24 august 1962, experienţele subterane reprezintă aproape două treimi. Maliţa a susţinut că dacă toate părţile interesate ar ma- nifesta dorinţa, s-ar putea în- cheia imediat un acord. (Cool, in pag. 4-a)
