Romanii dreptul Ia statuat He refugiaţi în Franţa Românii nn vor mai putea sâ beneficieze, în viitor, de statntul de refugiaţi în Franţa, avînd.în vedere, dupâ cum se . menţionează, "Schimbările fundamentale intervenite în regimul politic'al României", a anunţat Oficiul Francez pentrn Protecţia Refugiaţilor şi Apatrizilor (OFPRA), citat de AFP. OFPRA a evidenţiat câ a luat această decizie "dupâ ian schimb de vederi cu înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi" şi a precizat, într-un comunicat, câ "certificatele derefugiaţi eliberate unor persoane originare din România nu-vor fi reînnoite, începînd de la 20 iunie 1995". ' . Cu toate acestea, potrivit comunicatului, "aceste măsuri nn pun sub semnul întrebării posibilitatea rezidenţei lor în Franţa, ocuparea unui loc de muncă,drepturile sociale care le revin din fosta lor calitate". . Agenda 12 Roza vînturilor 13 Viafapolitică 14 Artă - culturii 15 Omul }i societatea 16 Publicitate 17-10 Diverse 111 Sport 112 Femeia 113 ; Economia 114 Eveniment 115 Ultima oră 116 a 96 elicoptere pentru România Vaier CHIOREANU _ a începutul acestej săptămîni, ministrul Gheorghe Tinca a ¥ plecat spre Mecca democraţiei şi civilizaţiei tehnologice / U (inclusiv militare) actuale - SUA. Vizita urmează anunţului încheierii unui contract cu compania americană Bell privind construire? a 96 de elicoptere Cobra de atac pentru forjele armate române. Agenţiile internaţionale de presă au anunţat la vremea potrivită că reprezentanţii constructorilor americani, prezenţi la Salonul Internaţional Aeronautic de la Le Bourget de lîngă Paris,au semnat, împreună cu ministrul român al apărării şi cu cel al industriilor, o scrisoare de intenţii în acest sens. Acordul prevede livrarea, de către firma Bell a elementelor componente ale aparatului Cobra AH. -1 F, ce urmează să fie asamblate în România, cu sprijin american- ' ' - . ? Actuala vizită în SUA a ministrului român al apărării va accelera, de asemenea, încheierea acordului româno-american, potrivit căruia guvernul SUA va dona. forţelor armate române patru avioane de transport de tip Hercules, Întîlnirile şi convorbirile ministrului Tinca vor viza şi colaborarea1 în domeniul radarelor şi echipamentelor electronice; necesare armatei, dar care pot fi folosite şi în industria civilă.-. -y ■J'V'.v.'. în acest context, ar trebui sâ ne întrebăm care este,substratul interesului neaşteptat al SUA pentru România. Una dintre posibilele explicaţii ni le oferă strategia SUA în această parte a lumii. Este probabil că autorităţile americane s-au hotărît sâ ajute eforturile României de modernizare a armatei, convinse fiind că ţara noastră constituie punctul de convergenţă al evoluţfilor şi intereselor din zona centrală şi sudică a Europei. O Românie echipată cu tehnică militară de vîrf şi dominată de un spirit prudent în abordarea conflictelor din această parte a Europei corespunde, probabil, în mai mard măsură intereselor amercane. în mai mare măsură, să ! zicem, decît o Bulgarie mereu întoarsă cu faţa spre Rusia,ori Ungaria orbită de strălucirea posibil ameninţătoare a unei Germanii ce domină Europa. - . Pe de altă parte, o Românie avînd o armată modernizată, poate deveni un pion în coasta Rusiei, ale cărei tendinţe expansioniste sînt doar amînate şi nu anulate de evoluţia sa, obligatorie spre democraţie. De altfel, democraţia nu are nici un amestec în stabilirea zonelor de dominaţie, fie militară, fie economică. Democratica Germanie nu ezită să înarmeze Ungaria, la fel cu instabila Rusie, care şi ea pompează armament în aceaşi Ungarie. Ce înseamnă pentru România această stare de graţie în care par aii intrat relaţiile militare cu SUA? Sigur chiar dacâ v«i Fi înarmată modern, iluziile ţări noastre faţă de relaţiile cu Rusia nu au loc. Ceea ce este cu adevărat important este ca echilibrul militar din zonă să păstreze un anumit nivel între Ungaria şi România. Probabil, experţii politici şi militari americani şi-au dat seama că un conflict între.cele două ţâri ar incendia întreaga zonă central-europeanâ. înarmată-de Germania şi Rusia (cum aminteam), Ungaria ar putea avea nu doar pretenţii teritoriale, ci şi ambiţia de a le materializa în acţiini concrete. Un analist militar american a imaginat un asemenea conflict, început de Ungaria, care, luînd prin surprindere România, «ocupa Transilvania, dupâ care, presată de armata română ş'i de intervenţiile internaţionale, armata ungară s-ar retrage între propriile graniţe. Chiar dacâ la prima vedere nu s-ar întîmplă nimic, lucrurile icvenind, în final, la vechea formă, toată lumea îşi dă seama că un wemenea conflict în Europa Centrală ar putea fi foarte'periculos. Noua tehnică militară achiziţionată de România ar putea, în viziune unericană, stopa intenţiile războinice ale unei Ungarii sprijinită de Germania şi, parţial de Rusia. ; Includerea Recomandării 1201 în Tratatul româno-maghiar va bulversa societatea politică românească* (I) s -a declarat dl Costică Ciurtin, deputat PUNR - Recent au revenit în ţară Comisiile de politică externă ale Parlamentului României care, în. zileie de 15 şi 16 iunie, au efectuat o vizită la.Budapesta, la invitaţia comisiilor similare din Parlamentul Ungar. Avînd în vedere importanţa oricăror contacte în perspectiva semnării Tratatului româno-ma- ghiar, i-am solicitat un interviu domnului Costică Ciurtin, deputat PUNR, membru a^cestei delegaţii. -V-aţ ruga, pentru început, să punctaţi principalele aspecte abordate în cadrul Întâlnirilor avute la Budapesta. - - Ca şi cum ar fi fost înţeleşi, toţi au urmărit aceleaşi probleme: integrarea euro-atlantică, încheierea tratatelor de bună vecinătate, inclu- siv cu România, situaţia minorităţii maghiare de dincolo de frontiere. Dacă primele două aspecte au fost lăsate cam în umbră, la cel de-al treilea dezbaterile au fost deosebite ' şi aprige. Cea mai dură convorbire am avut-o cu membrii Comisiei de ; politică externă a Parlamentului Ungar. Plecînd de la necesitatea încheierii Tratatului de bază unii au spus-o clar, alţii au făcut divagaţii, dar sensul a fost acelaşi: tratatul nu va fî încheiat dacă nu sînt rezolvate problemele minorităţii maghiare din'’ România. Cerîndu-le să ne spună cîteva exemple de neîndeplinire a condiţiilor culturale, religioase, economice sau de învăţămînt pe câre le-ar. pretinde (minoritatea maghia- ra), n-au putut să ne răspundă clar. Fac însă uz de nişte idei enunţate anterior pe.plan internaţional, pentru internaţionalizarea problemei maghiare. Deşi nu au spus-b expli - cit, au făcuttot timpul aluzie lâ" Recomandarea 1201. - Cum a fost abordată aceasta- problemă la nivelul delegaţiei române? - Noi am insistat tot timpul ca în condiţiile în care tratatul va fi semnat, atunci ele să cuprindă termeni concişi, şeechiyoci şi fără posibilitate de interpretare, ţntr-un fel sau altul, de către cele două părţi. Normal, noi am afirmat că articolele 11 şi 12 <iin Recomandarea 1201. nu trebuie incluse în tratat. Ele nu âu ; altă semnificaţie decît o separare teritorială pe baze etnice, o auto- guvernare şi eu chiar am amintit că aceasta înseamnă ştirbirea suverani-^, taţii. Şi să nu vă miraţi, la întîlnirea cu grupul parlamentar de prietenie cuRomânia, unul dintre reprezen- tanţi a avansat ideea unei suvera- nităţi limitate. Or, aceasta numai pe timpul lui Breşnev s-a putut face. Am rămas surprinşi de o asemenea afirmaţie. Au mai existat şi alte momente de acest gen. Astfel, ! Zoltan Gal, preşedintele Parlamen- tului, a afirmat că s-ar putea ca unele tari să intre în structurile euro- - atlantice mai repede, dar acest fapt poate fi benefic ‘ pentru că Ungaria ar face lobby pentru'România şi, . eventual, Slovacia,'să intre şi aceste .state în NATO. Deci observaţi modul dibaci în care se pune problema. Ei îmbrăţişează ideea intrării în etape, în primul rînd ţările de la Visegrad, şi nici nu se gîndesc să abandoneze această teză. Cert este că au unele garanţii, mai ales după vizita lui Gyula Horn în SUA. - în ce măsură UDMR in - fluenţează atitudinea Budapestei : faţă de Bucureşti?. - Aici aş dori să vâ spun o ches- : tiune extrem de interesantă. Începînd v de la preşedintele Parlamentului Ungariei şi pînă la. ultima întreve- dere, intervenţiile reprezentantului UDMR, din delegaţie, deputatul Silagy Szolt, au derutat pur-şi simplu inter-locutorii.Nici ei nu se aşteptau la o asemenea manifestare. Acesta a afirmat în permanenţăcâ există o prăpastie între vorbe şi fapte în România şi că, practic, maghiarii nu au nici un drept. El a vorbit tot timpul în limba maghiară, deşi făcea parte din delegaţia română, aşa că am fost nevoiţi să ascultăm traducerea interpretului. Dar m-a surprins, în cadrul Comisiei de politică externa şi atacul direct la adresa partidului pe care l-a reprezentat. , - (Va urma ). Astăzi, în toate liceele din ţară ncepe examenul de bacalaureat . Tuturor a b s o lv e n ţilo r c lu je n i le urăm *ult succes! ... Adevărul de Cluj FJLI. apreciam eă reforma este tentă în România ' Succesele înregistrate în direcţia stabilităţii macroeconomice în România rămîn deocamdată fragile, îri condiţiile în care reformele nu sînt accelerate, a avertizat, marţiala Bucureşti, cu ocazia conferinţei "Posibilităţi de afaceri şi investiţii în România", reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în ţara noastră, dl Joshua Greene: Reduccrea' inflaţiei, formarea de rezerve în valută şi stabilizarea monedei naţionale rămîn încă supuse riscurilor dacă nu se renunţă la controlul deţinut de stat asupra unor mari-sectoare industriale şi'nu se liberalizează pieţele financiare, a afirmat Greene, Ritmul lent al reformei este principalul obstacol în calea aprobării unui credit de 515 milioane de dolari din partea FMI şi a Băncii Mondiale. Luna trecută, organizaţia financiară internaţională a blocat ultima tranşă aferentă acordului de restructurare încheiat de România cu FMI pe perioada 1994-1995, negociatorii Fondului sus|inînd că aşteaptă un progres mai vizibil al reformelor în ţara noastră. O echipă â FMI este aşteptată din nou în luna iulie. Greene a subliniat că întreprinderile de stat şi sectorul bancar rămîn în continuare două-probleme cheie pentru reforma structurala. Aprobarea legii de privatizare în masă şT elaborarea unei noi legi a privatizării bancare demonstrează hoţărîrea politică pentru grăbirea reformei, dar rămîn încă multe de făcut, a precizat reprezentantul FMI. BIBLIOTECA ■ hn Adunarea UEO a aprobat marţi, în a doua zi a sesiunii ordinare de vară, solicitarea a zece membri ai Grupului Socialist de discutare în procedură de urgenţă a deciziei luate de Franţa de a relua experienţele nucleare în Pacific. Membrii Adunării -au însărcinat, în acest sens, Comisia de apărare să întocmească un raport ce va ff’discutat în plen cel tîrziu joi, 22 iunie. în-continuarea lucrărilor de marţi, la câre participă şi delegaţia română, condusă de senatoriil PDSR, Vasile Văcaru, a rostit un discurs doamna Tansu Ciller, prim-ministru al Turciei. Principalele Subiecte «bordate de doamna prim ministru Ciller au fost situaţia politico-economică a Turciei, angajarea deplină a acesteia în respectarea valorilor democratice, problema kurdă, relaţiile Turcici cu Grecia, problema cipriotă, precum şi rolul Turciei în cadrul procesului dc construcţie a unei politici comune de securitate europeană. - Trebuie reţinut că pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Adunării figurează şi un raport al Lordului Finsberg, prezentat în numele Comisiei juridice, care are ca subiect unele modificări ce trebuie aduse la Carta şi la Regulamentul Adunării, în vederea primirii ţârilor membre asociate sau a celor cu statut de parteneri asociaţi la l.1’ ' !. Raportul propune drepturile ce pot fi acordate statelor menţionate în cadrul Adunării UEO. La acest punct este foarte probabil că va prezenta un punct de vedere şi şeful delegaţiei parlamentare române, senatorul PDSR, Vasile Văcaru. (Vinccnţiu Purcărctc, ROMPRES) un nou medicament românesr Institutul de Cercetări Chimico- Farmaceutice CIuj-Napoca a realizat recent, un medicament cu puternică acţiune antivirală al cărui cost este de trei ori mai redus faţă de cel al produselor similare din import,, informează Ministerul Cercetării şi Tehnologiei. _ Studiul farmacologic a fost realizat în colaborare cu Centrul de Cercetări Biologice Cluj şi indică lipsa de toxicitate a produsului. Medicamentul realizat de clujeni, sub formă de soluţie, este deosebit de activ îjapotriya virusului Herpes Simplex şi a virusului Varicella Zesta, termenul de valabilitate fiind de circa un an. Aciclovir este echivalent cu medicamentul din import, la toţi parametrii comparaţi, şi face obiectul unei propuneri de brevet, depuse la OSIM, '. Ip si Treznea ■ localităţi martir Discuţii aprinse a stîrnit în Ca- mera Deputaţilor -propunerea legislativă de declarare ca localităţi- martir a comunelor Ip şi Treznea din judeţul Sălaj. Reprezentanţii UDMR neîmpărtăşind ideea ca românii care s-au jertfit în timpul ocupaţiei fascistorbortyşte din august 1940 - octombrie 1944 să fie comemoraţi, în replică la afirmaţia deputatului UDMR Marton Arpad că evocarea momentelor de la Ip şi Treznea duce la învrăjbirea între cele două popoare, domnul Constantin Ciurtin (PUNR) a reamintit că aiciTîu există mai multe popoare, ci unul singur, alături de care trăiesc şi alte naţiuni conlocuitoare. Şi,nu în ultimul rînd, s-a menţionat că după 1990 UDMR a ridicat mai multe monumente în Harghita, şi Covasna, mai ales în cinstea armatei hortyste. MA 006V* NESPO& pgMVhf MM APAfl PRQ&k&itâEi H P S 0ŞH S , AUTOM AT Tfţâc 9S ruM tih
Transcript
Romanii d r e p t u l I a s t a t u a t H e r e f u g i a ţ i î n F r a n ţ a
R om ânii nn vor mai putea sâ beneficieze, în v iito r, de statntul de refugiaţi în Franţa, avînd.în vedere, dupâ cum se
. m enţionează, "Schim bările fundam entale in tervenite în regimul politic'al României", a anunţat Oficiul Francez pentrn Protecţia Refugiaţilor şi Apatrizilor (OFPRA), citat de AFP.
OFPRA a evidenţiat câ a luat această decizie "dupâ ian schimb de vederi cu înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi"
şi a precizat, într-un comunicat, câ "certificatele derefugiaţi e liberate uno r persoane orig inare din Rom ânia nu-vor fi reînnoite, începînd de la 20 iunie 1995". ' .
Cu toate acestea, potrivit comunicatului, "aceste măsuri nn pun sub semnul întrebării posibilitatea rezidenţei lor în Franţa, ocuparea unui loc de m uncă,drepturile sociale care le revin din fosta lor calitate". .
Agenda 12 Roza vînturilor 13 Viafa politică 14 Artă - culturii 15 Omul }i societatea 16 Publicitate 17-10 Diverse 111 Sport 112 Femeia 113 ;Economia 114 Eveniment 115 Ultima oră 116
a
96 elicoptere pentru România
Vaier CHIOREANU_ a începutul acestej săptămîni, ministrul Gheorghe Tinca a ¥ plecat spre Mecca democraţiei şi civilizaţiei tehnologice / U (inclusiv militare) actuale - SUA. Vizita urmează anunţului încheierii unui contract cu com pania am ericană B ell p riv ind construire? a 96 de elicoptere Cobra de atac pentru forjele armate române. Agenţiile internaţionale de presă au anunţat la vremea potrivită că reprezentanţii constructorilor americani, prezenţi la Salonul Internaţional Aeronautic de la Le Bourget de lîngă Paris,au semnat, împreună cu m in istru l român al apărării şi cu ce l al industriilor, o scrisoare de intenţii în acest sens. Acordul prevede livrarea, de către firma Bell a elementelor componente ale aparatului Cobra AH. -1 F, ce urmează să fie asamblate în România, cu sprijin american- ' ' - . ?
Actuala vizită în SUA a ministrului român al apărării va accelera, de asemenea, încheierea acordului româno-american, potrivit căruia guvernul SUA va dona. forţelor armate române patru avioane de transport de tip Hercules, Întîlnirile şi convorbirile ministrului Tinca vor viza şi colaborarea1 în domeniul radarelor şi echipamentelor electronice; necesare armatei, dar care pot fi folosite şi în industria civilă.-. -y ■ J 'V '.v .'.
în acest context, ar trebui sâ ne întrebăm care este,substratul interesului neaşteptat al SUA pentru România. Una dintre posibilele explicaţii ni le oferă strategia SUA în această parte a lumii. Este probabil că autorităţile americane s-au hotărît sâ ajute eforturile României de modernizare a armatei, convinse fiind că ţara noastră constituie punctul de convergenţă al evoluţfilor şi intereselor din zona centrală şi sudică a Europei. O Românie echipată cu tehnică militară de vîrf şi dominată de un spirit prudent în abordarea conflictelor din această parte a Europei corespunde, probabil, în mai mard măsură intereselor amercane. în mai mare m ăsură, să
! zicem, decît o Bulgarie mereu întoarsă cu faţa spre Rusia,ori Ungaria orbită de strălucirea posibil am eninţătoare a unei Germ anii ce domină Europa. - .
Pe de altă parte, o Românie avînd o armată modernizată, poate deveni un pion în coasta Rusiei, ale cărei tendinţe expansioniste sînt doar amînate şi nu anulate de evoluţia sa, obligatorie spre democraţie. De altfel, democraţia nu are nici un amestec în stabilirea zonelor de dominaţie, fie militară, fie economică. Democratica Germanie nu ezită să înarmeze Ungaria, la fel cu instabila Rusie, care şi ea pompează armament în aceaşi Ungarie.
Ce înseamnă pentru România această stare de graţie în care par aii intrat relaţiile militare cu SUA? Sigur chiar dacâ v«i Fi înarmată modern, iluziile ţări noastre faţă de relaţiile cu Rusia nu au loc. Ceea ce este cu adevărat important este ca echilibrul militar din zonă să păstreze un anumit nivel între Ungaria şi România. Probabil, experţii politici şi militari americani şi-au dat seama că un conflict între.cele două ţâri ar incendia întreaga zonă central-europeanâ. înarmată-de Germania şi Rusia (cum aminteam), Ungaria ar putea avea nu doar pretenţii teritoriale, ci şi am biţia de a le m aterializa în a c ţiin i concrete. Un analist m ilitar american a imaginat un asemenea conflict, început de Ungaria, care, luînd prin surprindere România, «ocupa Transilvania, dupâ care, presată de armata română ş'i de intervenţiile internaţionale, armata ungară s-ar retrage între propriile graniţe. Chiar dacâ la prima vedere nu s-ar întîmplă nimic, lucrurile icvenind, în final, la vechea formă, toată lumea îşi dă seama că un wemenea conflict în Europa Centrală ar putea fi foarte'periculos. Noua tehnică militară achiziţionată de România ar putea, în viziune unericană, stopa intenţiile războinice ale unei Ungarii sprijinită de Germania şi, parţial de Rusia. ;
Includerea Recomandării 1201 în Tratatul româno-maghiar va bulversa societatea
politică rom ânească* (I ) s-a declarat dl Costică Ciurtin, deputat PUNR -
R ecent au reven it în ţară Com isiile de politică externă ale Parlam entului Rom âniei care, în. zileie de 15 şi 16 iunie, au efectuat o vizită la.Budapesta, la invitaţia comisiilor similare din Parlamentul Ungar. Avînd în vedere importanţa o ricăro r con tac te în perspectiva sem nării T ra ta tu lu i rom âno-ma- gh iar, i-am so lic ita t un interviu domnului Costică Ciurtin, deputat PUNR, membru a^ces te i delegaţii.
-V -aţ ru g a , p e n tru început, să p u n c ta ţ i p r in c ip a le le aspec te a b o rd a te în c a d ru l În tâ ln irilo r avu te la B udapesta .- - Ca şi cum ar fi fost înţeleşi, toţi au urm ărit ace leaşi problem e: integrarea euro-atlantică, încheierea tratatelor de bună vecinătate, inclusiv cu România, situaţia minorităţii maghiare de dincolo de frontiere. Dacă primele două aspecte au fost lăsate cam în um bră, la cel de-al treilea dezbaterile au fost deosebite
' şi aprige. Cea mai dură convorbire am avut-o cu membrii Comisiei de ; po litică ex ternă a Parlam entului Ungar. P lecînd de la necesitatea încheierii Tratatului de bază unii au spus-o clar, alţii au făcut divagaţii, dar sensul a fost acelaşi: tratatul nu va fî încheiat dacă nu sînt rezolvate problemele minorităţii maghiare din'’ România. Cerîndu-le să ne spună cîteva exemple de neîndeplinire a condiţiilo r cu ltu rale , religioase,
economice sau de învăţămînt pe câre le-ar. pretinde (minoritatea maghiara), n-au putut să ne răspundă clar. Fac însă uz de nişte idei enunţate anterior pe.plan internaţional, pentru in ternaţionalizarea problem ei maghiare. Deşi nu au spus-b explic it, au fă c u t to t tim pul aluzie lâ" Recomandarea 1201.
- Cum a fost abordată a c ea s ta - p ro b lem ă la n ive lu l d e leg a ţie i rom âne?
- Noi am insistat tot timpul ca în cond iţiile în care tra tatu l va fi sem nat, a tunci e le să cuprindă termeni concişi, şeechiyoci şi fără posibilitate de interpretare, ţntr-un fel sau altul, de către cele două părţi. Normal, noi am afirmat că articolele 11 şi 12 <iin Recomandarea 1201. nu trebuie incluse în tratat. Ele nu âu
; altă sem nificaţie decît o separare teritorială pe baze etnice, o autoguvernare şi eu chiar am amintit că aceasta înseamnă ştirbirea suverani-^, taţii. Şi să nu vă miraţi, la întîlnirea cu grupul parlamentar de prietenie cuR om ânia, unul dintre reprezentanţi a avansat ideea unei suveranităţi limitate. Or, aceasta numai pe timpul lui Breşnev s-a putut face. Am rămas surprinşi de o asemenea afirm aţie. Au mai exista t şi alte m om ente de acest gen. A stfel, ! Zoltan Gal, preşedintele Parlamentului, a afirmat că s-ar putea ca unele ta ri să in tre în structurile euro-
- atlantice mai repede, dar acest fapt poate fi benefic ‘ pentru că Ungaria ar face lobby pentru 'Rom ânia şi,
.. eventual, Slovacia,'să intre şi aceste .sta te în NATO. D eci observaţi m odul dibaci în care se pune problema. E i îm brăţişează ideea intrării în etape, în primul rînd ţările de la Visegrad, şi nici nu se gîndesc să abandoneze această teză. Cert este că au unele garanţii, mai ales după v izita lui Gyula Horn în SUA.
- în ce m ă su ră U DM R in fluenţează atitudinea Budapestei
: fa ţă de B ucureşti?.- Aici aş dori să vâ spun o ches-
: tiune extrem de interesantă. Începînd v de la preşedinte le Parlam entului
Ungariei şi pînă la. ultima întrevedere, intervenţiile reprezentantului UDMR, din delega ţie , depu ta tu l S ilagy Szolt, au deru tat p u r-ş i simplu inter-locutorii.Nici ei nu se aşteptau la o asemenea manifestare. Acesta a afirmat în perm anenţăcâ există o prăpastie în tre vorbe şi fap te în R om ânia şi că, p rac tic , maghiarii nu au nici un drept. El a vorbit tot timpul în limba maghiară, deşi făcea parte din delega ţia română, aşa că am fost nevoiţi să ascultăm traducerea interpretului. D ar m-a surprins, în cadru l Comisiei de politică externa şi atacul direct la adresa partidului pe care l-a reprezentat. , -
(Va urm a ).
A s t ă z i , î n t o a t e l i c e e l e d i n ţ a r ă
n c e p e e x a m e n u l d e b a c a l a u r e a t .
T u tu r o r a b s o l v e n ţ i l o r c l u j e n i l e u r ă m
* u l t s u c c e s ! . . .
A d e v ă r u l d e C lu j
FJLI. apreciam eă reforma este tentă
în România' Succesele în reg istra te în d irecţia stab ilită ţii macroeconomice în România rămîn deocamdată fragile, îri condiţiile în care reformele nu sînt accelerate, a avertizat, marţiala Bucureşti, cu ocazia conferinţei "Posibilităţi de afaceri şi investiţii în România", reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în ţara noastră, dl Joshua Greene:
Reduccrea' inflaţiei, formarea de rezerve în valută şi stabilizarea monedei naţionale rămîn încă supuse riscurilor dacă nu se renunţă la controlul deţinut de stat asupra unor m ari-sectoare industriale şi'nu se liberalizează pieţele financiare, a afirmat Greene,
Ritmul lent al reformei este principalul obstacol în calea aprobării unui credit de 515 milioane de dolari din partea FMI şi a B ăncii M ondiale. Luna trecu tă , organizaţia financiară internaţională a blocat ultima tranşă aferentă acordului de restructurare încheiat de România cu FMI pe perioada 1994-1995, negociatorii Fondului sus|inînd că aşteaptă un progres mai vizibil al reformelor în ţara noastră. O echipă â FMI este aşteptată din nou în luna iulie.
Greene a subliniat că întreprinderile de stat şi sectorul bancar rămîn în continuare două-probleme cheie pentru reforma structurala. Aprobarea legii de privatizare în masă şT elaborarea unei noi legi a p rivatizării bancare demonstrează hoţărîrea politică pentru grăbirea reformei, dar rămîn încă multe de făcut, a precizat reprezentantul FMI.
BIBLIOTECA
■ h n
Adunarea UEO a aprobat marţi, în a doua zi a sesiunii ordinare de vară, solicitarea a zece membri ai Grupului Socialist de discutare în procedură de urgenţă a deciz ie i luate de Franţa de a relua experienţele nucleare în Pacific. Membrii Adunării
-au însărcinat, în acest sens, Comisia de apărare să întocmească un raport ce va f f ’discutat în plen cel tîrziu jo i, 22 iunie.
în -con tinuarea lu c ră rilo r de m arţi, la câre participă şi delegaţia română, condusă de senatoriil PDSR, Vasile Văcaru, a rostit un discurs doamna Tansu Ciller, prim-ministru al Turciei. Principalele Subiecte «bordate de doamna prim ministru Ciller au fost situaţia po litico-econom ică a T urciei, angajarea deplină a acesteia în respectarea valorilor democratice, problema kurdă, relaţiile Turcici cu Grecia, problema cipriotă, precum şi rolul Turciei în cadrul procesului dc construcţie a unei politici comune de securitate europeană. -
Trebuie reţinut că pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Adunării figurează şi un raport al Lordului Finsberg, prezentat în numele Comisiei juridice, care are ca subiect unele modificări ce trebuie aduse la Carta şi la Regulamentul Adunării, în vederea primirii ţârilor membre asociate sau a celor cu statut de parteneri asociaţi la l.1’ ' !. Raportul propune drepturile ce pot fi acordate statelor menţionate în cadrul Adunării UEO.
La acest punct este foarte probabil că va prezenta un punct de vedere şi şeful delegaţiei parlamentare rom âne, sen a to ru l PD SR, V asile V ăcaru. (V inccnţiu P u rc ă rc tc , RO M PRES)
un nou
m ed icam en t
r o m â n e s rInstitutul de Cercetări Chimico-
Farmaceutice CIuj-Napoca a realizat recent, un medicament cu puternică acţiune antivirală al cărui cost este de trei ori mai redus faţă de cel al p roduselor sim ilare din im port,, informează Ministerul Cercetării şi Tehnologiei. _
Studiul farm acologic a fost realizat în colaborare cu Centrul de Cercetări Biologice Cluj şi indică lipsa de toxicitate a produsului. Medicamentul realizat de clujeni, sub formă de soluţie, este deosebit de activ îjapotriya virusului Herpes Simplex şi a virusului Varicella Zesta, termenul de valabilitate fiind de circa un an.
A ciclovir este echivalent cu medicamentul din import, la toţi param etrii com paraţi, şi face obiectul unei propuneri de brevet, depuse la OSIM, '.
Ip si Treznea ■
localităţi
m artirDiscuţii aprinse a stîrnit în Camera D eputaţilor -propunerea legislativă de declarare ca localităţi- martir a comunelor Ip şi Treznea din judeţul Sălaj. Reprezentanţii UDMR neîmpărtăşind ideea ca românii care s-au je r tf i t în tim pul ocupaţiei fascistorbortyşte din august 1940 - octombrie 1944 să fie comemoraţi, în replică la afirmaţia deputatului UDMR Marton Arpad că evocarea momentelor de la Ip şi Treznea duce la învrăjb irea în tre cele două popoare, domnul Constantin Ciurtin (PUNR) a reamintit că aiciTîu există mai multe popoare, ci unul singur, alături de care trăiesc şi alte naţiuni conlocuitoare. Şi,nu în ultimul rînd, s-a menţionat că după 1990 UDMR a ridicat mai multe monumente în Harghita, şi Covasna, mai ales în cinstea armatei hortyste.
M A 0 0 6 V * N E SP O & pg MVhf MM APAfl PRQ&k&itâEi H P S 0 Ş H S , A U TO M A TTfţâc 9S r u M tih
A D E V A R U Ld e O l u l A G E N D A -miercuri, 21 iunie
~ « Mîine: Cuv. Eusebic. ap.m. al Samosatei; Zenon şi Zina; Paulin de Nola, ep.; Ss.Ioan Fischer ep.; Thoinas Morus m. .■îi felicităm p t iofi cei care,
* Azi: Cuv. Iulian din Tars^m. împăr-tăşind taina Botezului,' şfAtrodisie; Sf.Alois dş Gonzaga,. poarta unul din numele sacre,
AGENŢII DE VOIAJ CFR \ IINFORMAŢII: 11-22-12 (intern) ' '
11-24-75 (internaţional)
ORARUL CURSELORV TAROM / ■
Plecări din Bucureşti:V ,10; 13,00; 17,00 de luni pînăvineri inclusivPlecări din CIuj-Napoca:8,45; 14.30; .18,30 de, luni pînă vineri inclusiv Sîmbătă: t . <Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din CIuj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei .Telefon TAROM Cluj: 19.49.87
: - CURSE INTERJUDEŢENOE’ din Autogara II
CIuj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.. CIuj-Napoca r Tîrgu Mureş: 6,30,14,00.
# CIuj-Napoca-Budapesta, ea plecare - din CIuj-Napoca tn zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi slmbata la ora 11,00 ţ Clnj-Napoca- Oradea - Debrecen' - Miskolc, cn plecare din CIuj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskoletnziuadejoiorall..~ INFORMAŢII . ,
Autogara 1 :14-24-26 Autogara n*. 13-44-88
UNIPLUS RADIOMiercuri, 21 iunie:
6,30- Matinal Uniplus radio; 7,15 - Revista presei; 7,45 .-Ştiri din lumea starurilor; 8,10 - Polifia municipiului în d irec t; 8,15 - Pompierii în dircct; 8,20 - Program TV şi cinematografe; 8,30- întreruperea em isiei; 12,00 - Reluarea emisiei; 14,40 - Over-, dose; 16,10 - Emisiune în direct cii ascultătorii:”Invitaţi în studio”- Em il Pop; 17,05 - “ Inv ita ţi în studio”; 18,30 - în treruperea emisiei; 21,20 -'Tcquila music - Anca M ichcti; 22,05 --Tcquila music; 23,05 - M usic by night.
Ş tir i U n ip lus ra d io - 8 ,00; 12,05; 13,00; 15,00; 17,00; 22,00; 23,00. • ' '
Ş tir i BBC L o n d ra - 6 ,00; 14,00; 18,00; 21,00.
P ro g ram m jiz icu l: 12,10; ll3 .05 ; 14.20; 15,05. >
POLICLINICA 1 INTERSERVISANBtr. Paacalv nr.5, ca rt fih«org»n*ni
Biblioteca Casei corpului di*dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orel(r8-15. -
«Biblioteca Centrului Cultural Francez (ştradsr Kogălniceanu 12- ■14). Orar: tuni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sînjbătă şi, duminică închis. . ^ .l i
Biblioteca "Valeriu Bologa" a U niversită ţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis.
Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii30). Orar: zilnic 10-17; luni ^i marţi: închis ■ ;; Muzeul NaţionaldcArtă, Secţia "Donaţii” (strada IC Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis ~
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanici(stradaC. Daicoviciu 2). ZilniCjjndusiv duminica: 10 - 16; luni închis.
M uzeul Etnografic . al T ransilvaniei (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9- 17; luni: închis' ' "
Galeriile "Bastion" (PiaţaŞtefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis
Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar. miercuri- duminică 13-17; luni şi maiţi închis.
Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, sc va putea vizita zilnic între orele 9-15; ^îmbăta şi duminică între orele 10-14.
Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.
PORTALEXPORT - IMPORT 8.R.L.
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU ~
V Miercuri, 21 iunie 19957.45 Buletin informativ; 8,00
Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Divertisment matinal-Aritena 1; 11,00 Buletin informativ; ll.lOLeoşiLoree-PRO 7; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Film-Antena 1; 15,00 Buletin informativ; 15,10 Complot în familie -show- CANALE 5; 16,25 Scene de la o nuntă -show- CANALE 5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Observator -Ştiri Antena 1; 19,50 Buletin informativ; 20,10 Exploziv magazin- RTL; 20,40 Videotonomat-Antena 1;21,00 Buletin informativ; 2 1 J5 Sînge amar, P.I.(partea a Il-a vineri)- RTL; 23,10 Muzică -Antena 1; 0,00. Terapie mortală-PRO 7.
PORTAL 2 _9.45 Buletin informativ; 10,00
Film-Antena 1; 11,45 Buletin informativ; 12,00 -Film-Antena 1;13,45 Buletin informativ; 14,00 V i d e o t o n o m a t , divertisment,teleshopping -Antena 1; .1.6,00 Seriale-Antena 1; 17,00 Buletin informativ; 17,15 Film- Anţena - 1; 19,00 Muzică^ diveitisment-Antena 1; 20,15 Buletin informativ; 20,30 Film-Antena 1;22,15 Buletin informativ; 22,30 Film- Antena 1.
Seriale -CANALE 5 şi RETE 4;18,05 Revanşa-MediaPro; 18,55 Procesul etapei-Emisiune de Ovidiu Ioaniţoaia-MediaPro; 21,15 Sînge amar, p.I -RTL; 23,10 Stern -TV
vmagazin -RTL; 00,00 Terapie mortală -PRO 7.
NCN N ; : -10.00 Actualităţi şi ştiri; Cruciadă
iii Pacific 19,00 Actualităţi şi ştiri- Magazin NCN; 21,00 Cruciadă în Pacific. •■ ANTENA 1
17.00 Ştiri-reportaje; 17,100altă viaţă; 17,40 Altfel de lume; 18,30 “Frontal”; 19,00 Ştirj-reportaje;19,15 Din lumea afacerilor;'19,30 Aurul şi hîrtia; 21,00 Observator;22,00 Banda de motociclişti^23,40 Luptătorul din Bronx.
S.C.TV CABLU sxL
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Miercuri, 21 iunie 19958,00 Program pentru tineret; 8,30
Reportaje, interviuri; 13,30 Din lumea afacerilor; 13,45 Teleshopping; 13,55 Reportaje, interviuri; 14,05 Videotonomat;14.35 Reportaje, interviuri; 14,45- Film; 16,25 Reportaje, interviuri;16.35 Din lumea afacerilor^ 16,50 închiderea ediţiei; 20,00 Redeschiderea ediţiei; 20,15 Revista presei; 20,20 Film; 22,00 America’s top ten. ■ ; ■ -
Programul Radio Cluj 21-23 iunie
S pectacole am înate
Spectacolele cu piesa de tcâtru "Prinţul negru” dc Iris Murdoch, susţinu te de a rtiştii teatrului "C o instan tinv N ottara” din Bucureşti, avîndu-1 ca principal protagonist pe maestrul Ştefan lordaclic, cc urmau să aibă Ioc ieri 20 iunie, ora 19, şi astăzi 21 iun ie , ora 18, s-au amînat. M otivul am înării este cel dc boală. Biletele şi invitaţiile râmîn valabile spectacolul avînd loc lao dată ulterior anunţată. ‘
Miercuri, 21 iunie: 6,00 Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi ţnuzică. Revista . presei transilvane. Dialogurile dimineţii. -De- la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. .10,00 Buletin de ştiri.10.05 Realitatea economică. 10,29 Estival '95'. Emisiune multiplex.11.00 Buletin defştiri 11,05 La dispoziţia dvs. 12,00 Radiojurnal12,15 -14,00 Exclusiv magazin. Ancheta emisiunii, limba noastră, recomandări de lectură;’ 12,50 Exclusiv sport 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică, în direct cu corespondenţii. 19,00 Pro natura. 20,00 Du-te, dorule, departe. Muzică populară la cerere.21,55 Buletin de ştiri.
Joi, 22 iunie: 6,00 Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei, transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea.în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Historia magistra vitae. 10,29 Estival '95. Emisiune multiplex.11.00 Buletin de ştiri 11,05 Music shop. Divertisment muzical Toate genurile pentru toate gusturile.12.00 Radiojurnal 12,15 - 14,00 Exclusiv magazin. Presa sub lupă, sfatul medicului, reţeta zilei. 12,50
|Exclusiv sport 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului 16,00
; Emisiunea în limba maghiară 18,00- Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică, în direct cu corespondenţii. 19,00' Emisiunea partidelor politice parlamentare. Spaţiu repartizat partidelor politice. 19,30 Supersound. 20,00 Du-te, dorule, departe. Muzică populară la cerere.21,55 Buletin de ştiri.
Vineri, 23 iunie: 6,00 Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri10,05 Salonul artelor. 10,29 Estival '95. Emisiune multiplex. 11,00 Buletin de ştiri 11,05 Reporter ’95i Reportaje anchetă. La ordinea zilei. Eveniment 12,00 Radiojurnal 12,15- 14,00 Exclusiv magazin. Protecţia consumatorului, cursuri valutare, reportajul emisiunii. 12,50 Exclusiv sport 13,00 Radiojurnal Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct- cu corespondenţii. 19,00 Un milion de prieteni. Telefoane în direct: de la prieteni - pentru prieteni. 20,00 Top 9099. Topul transilvan al muzicii uşoare. 21 ;55 Buletin de ştiri. • . .
16-22iunie
CIuj-Napoca • Republica :Cînd dragostea ucide - SUA - premieră (9; 11.30; 14; 16.30; 19) «Victoria- Pe marginea prăpastiei - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) • Arta"- Senatorul melcilor - România (11; 13; 15; 17; 19) «Mărăşti -sala A - Gloanţe si cenuşă la Osaka - SUA (13; 15.30; 18); sala B - Răzbunătorul-India (14; 16.30; 19)• Favorit - De unul singur - SU A (11; 13; 15; 17; 19) • Apollo - 16-18 iunie - Interviu cu un vampir - SUA (16; 19); 19-20 iunie - Forrest Gump- SUA (16; 19); 21-22 iunie- Gheaţa verde-SUA (16; 19) ,
Turda: Fox - Blink - SUA - premieră; Tineretului - O cauză
dreaptă - SUA - premieră;Ompia Turzii - Muncitoresc -
Only you - SUA - premieră; - Puşcăria erotică - Italia - premieră (Interzis tinerilor sub 16 ani).
Dej: - Arta - Ruleta mercenarilor- SUAr premieră; - Andre - SUA - premieră; - O vară de neuitat - România - premieră -
Gherla - Pacea - Zero toleranţă - SUA - premieră; - Andre -.SUA - premieră.
(-f) FA R M A C II)F arm acii cu sc rv ic iu p e rm a
nent: Farmacia "Corafarin” , str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.
G arda dc noapte: Farmacia nr.6 str. Iuliu Maniu nr: 42, tdefon 11- 64-56. ' '
Miercuri, 21 ionie Program ul 1:7,00 TVM.
Telematinal; 830 La prima oră; 9,20 Film serial: ”Santa Barbara”; 10,05 Aur şi noroi; 10,55 Desene animate; . ,11,20 Răzbunarea; 12,55- 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TOI Iaşi; 15,05 TVR CIuj-Napoca; 16j00 Actualităţi; 16,10 Alfa şi Omega...;16,55 F esti valul-concurs al ansamblurilor folclorice profesioniste din România; 17,25 Desene - animate; 17,55 Timpul Europei; ' 18,25 California visează; 18,55 Finaţa Cupei României la fotbal; 20,50 Actualităţi; 2135 Film artistic. "Dr.Quinn”; 22,30 Noi frontiere;23.10 Actualităţi; 2330 Confluenţe; . 0,00 Întîlnirea de la miezul nopţii; 0,40 Jazz-fan.
Programul 2:7,00 La prima oră;9.20 Ora de muzică; 10,05 Panoramic european; 11,00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene animate;12.00 Gong!; 1230 Armonii corale;13.00 Remember Rock; 14,00 Actualităţi; 14,10 Ecran de vacanţă;15.10 Serialul serialelor; 16,00 Desene animate; 1630 Film serial: ”Şi bogaţii plîng”; 17,00-Mini-Eco;17,40 Film seriair”Aur şi noroi”;18.30 - Emisiune în limba maghiară;20.00 Pro memoria; 20,30 Turist club; 21,00 TVM-Mesager; 2130 Tradiţii; 22,00 Moda pe meridiane; 2230 Serată muzicală; 2230 Santa. Barbara; 2335 Un secol de cinema;0,35 Documentare CFI. ’
TVR CLUJ-NAPOCA: (15,05-16.00)Panoramic-actualităţi; Docu- ; mentar: România în cel de-al doilea . război mondial (partea a IlI-a); =■ Agenda muzicală; Videoautograf; o viaţă închiUată::limbii române - - prof. univ.dr.Şte&n Hazy (Facultatea de litere.Cluj-Napoca). •' •
: Joi, 22 iunie ■ ’ : Program ul 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 830 Lâ prinM ora; 9^0 Film serial:”Santa Barbara”; 10,00 ' Actualităţi; 10,05 Filmserial:”Aur. şi noroi”; 10,55 Desene animate;11^20 Videolexicon; 12,20 Ecran de vacanţă; 13,10-1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10TVRÎaşi; 15;05 - TVR CIuj-Napoca; 16,00 Actualităti; 16,1-O În Marea Britanie de ziua reginei; 16,25 Aceşti pătimaşi J minunaţi...; 16,40 Sub sem nul' întrebării; 17,40 Milenium; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerile super Loto 5/40 şi simplă Expres; -19.00 Medicina pentru toţi; 1930 Film seriâl:”Califomia visează”;20.00 Actualităţi;’ 20,50 Film serial:”Vâlea Păpuşilor”; 21,50 Reflecţii rutiere; 22,05 Studioul economic; 22,45 Interpret ai muzicii populare; 23,05 Simpozion; 23,50 Actualităţi; 00,10 , Film serial: "Familia Palliser”.
Programul 2: 7,00 La prima oră;9.20 Ora de muzică; 10,05 Paris - Musette... la acordeon; 11,00 Telejurnal Worldnet; 1130 Desene - animate; 12,00 Noi fiontiere; 12,40 Să nu ne facem iluzii; 13,15 Confluente; 13,45 Ritmuri muzicale;14.00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00 Film serial: ”Brigada specială 2.2”; 16,00 Desene animate;16.30 Film serial:”Şi bogaţii plîng !”; 17,00 Ceaiul de U ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Convieţuiri; 21,00 TVM Mesager,21.30 Enigma; 22,00 Filmoteca de aur; 2230 Film artistic:”Timpul lui Neville”; 23,50 Stadion; 0030 Concert blues.
TVR CLUJ-NAPOCA: (15,05-16.00) Panoramic - actualităţi; Şevalet: Academia de Arte Vizuale ”Ion Andreesai” la 75 de ani; Music shop: Comentării şi noutăţi din lumea formaţiilor şi interpreţilor de muzică uşoară; Orizont economic: România'- o colonie comercială - reportaj anchetă în domeniul industriei uşoare din jud. Cluj.. . ,
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu eventualele modificări uilermnitr, în programul anunţat.
, ' ( } ) _ miercuri, 21 iunie 1995 R O Z A V Î N T U R I L O RADEVĂRULC B u J
IN TE N SE D E Z B A T E R I L A C A S A A L B A
P R IV IN D E V E N T U A L A R E L U A R E A
E X P E R IE N Ţ E L O R N U C L E A R E(A F P ) ■■■;— ■.
La mai puţin de o săptămînă de la anunţul făcut de Franţa în legături cu reluarea experienţelor sale nucleare în Pacific, Pentagonul ia în considerare a măsură analogă pentru Statele Unite, în timp ce la Geneva te negociază Tratatul privind interzicerea experienţelor nucleare(CTBT). "
Pentagonul urmează să supună pe v iito r recom andările sale preşedintelui Bill Clinton, a declarat la 18 iunie, ministrul american il apărării, William Peny. "Ministerul Apărării nu a luat încă o decizie finală în această problemă, o vom face probabil într-o săptămînă sau două", a afirmat Perry în legătură cu experienţele nucleare subterane americane, care fac obiectul unui moratoriu decretat în 1992.de preşedintele George Bush. Acest moratoriu fusese prelungit în martie 1994 de preşedintele'Bill Clinton, pînă în septembrie 1995. •
Preşedintele Jacques Cbirac anunţase săptămînă trecută câ Franţa va efectua din septembrie pînă în mai 1996, în Polinezia franceză, opt experienţe nucleare. De trei ani, patru din cele cinci puteri nucleare (Statele Unite, Rusia,MareaBritanie, Franţa)respectau un moratoriu isupra experienţelor nucleare, moratoriu decis în aprilie 1992 la iniţiativa fostului preşedinte francez, Francois Mitterrand. Numai Chinarefuzase să participe la acesta.
Ştirea privind eventuala reluare a experienţelor nucleare subterane provoacă dezbateri însufleţite în guvernul american; • ţ
Pentagonul va propune mai multe opţiuni, a indicat Perry, mergînd de la experienţe specializate de putere infimă la experienţe cu o putere intre 100 şi 2oo de tone de TNT. Adversarii reluării experienţelor apreciază că propunerea Pentagonulu i sabotează . e fo rtu rile antiproliferare şi jnai ales pe cele care au dus luna trecută la o extindere «Tratatului de neproliferare (TNP). ^
WASHINGTONUL SPRIJINĂ SCHIMBĂRILE DIN UNGARIA
D E M O N STR A N ŢI D E D R E A P T A P R O T E ST E A Z Ă ÎM PO TR IV A
A C O PE R IR II R E IC H S T A G U L U I/(R eu te r)
La 17 iunie, artiştii Christo şi inue C laude au început să ;spunâ în realitate un vis vechi de de ani: acoperirea cu o fo lie
liatie’a clădirii cu valoare istorică îeichstăgului german\-: i • Proiectul, aprobat cu un Vot la lită de parlamentul german după de m im ife ' de; dezbateri, a
-jocat controverse încă din 1971, :d Christo şi soţia sa, Jeanne jsde, s-au gîndit pentru prima :isâ acopere clădirea.'E i sîn t ivinşi că proiectu l lor nu este :.oco sfidare , argum entînd câ :ic du este atît de sacrosanct îneît
poată fi folosit pentru a crea ţcrăde artă. Tema lucrării este itatea, au relevat cei doi artişti. ;ta principală a proiectului este statea. N im eni nu o poate :pâra. Lucrarea este o ilustrare' bertăţii care este duşm anul irat al posesiunii”; îotestatarii şi-au îndreptat tallwnirea împotriva lui Christo mînd că “acoperirea thstagului de către Christo "ezintă un afron t la adresa -foelor stalinismului” . ; ;hipa lui Christo, alcătuită din
:de alpinişţi p rofesionişti, au al suprafeţe de folie argintie din prapilen de-a lungul laturilor «are ale celor patru turnuri, a
curţilor şi â acoperişurilor, forinînd un spaţiu închis cu inscripţia “zonă de construcţie” . ; ,
La 18 iunie, alpiniştii au escaladat . din nou clădirea şi au început să desfăşoare sulurile^ de m ateria l pentru a acoperi faţadele. “Toate operele noastre au calitatea de, a fi efemere deoarece sînt tem porare,; Ţesătura este senzuală, o poţi atinge.: Ea conferă lucrării un aer efemer; sugerînd nepermanenţa”, a apreciat Christo. \
O dată term inată la 23 iun ie , lucrarea va fi menţinută p înă la 6 iulie. Clădirea Reichstagului a fost inaugurată în 1894 câ prim edificiu construit anume pentru a adăposti parlamentul Germaniei, dar istoria sa este o m ărturie a frag ilită ţii dem ocraţiei germ ane. E l a fost distrus de un incendiu la scurt tim p' după ce naziştii au preluat puterea, în 1933, ş i t a suprav ie ţu it bombardamentelor din 1945. Deşi c iu ru ită ' de g loanţe, faim oasa ded ica ţie “Poporului germ an” rezistă încă pe frontispiciul clădirii.
AGENŢIA NAŢIONAL* DE PIţESA
[ROMPRSSlNATIONAL NEWS AGENCY
.. (“Nepszabadsâg” din 3 iunie 1995) - , - Extrase - .
Succesul transformărilor din Ungaria este important pentru întregul spaţiu est-european, de aceea guvernul SUA le sprijină cu hotărîre, a subliniat Daniel Fried, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit directorului pentru problemele Europei centrale şi de est din cadrul
1 Consiliului pentru Securitate Naţională al preşedintelui Clinton, vizita în SUA a premierului Gyula Horn a fost bine programată în timp şi a dat naştere unor speranţe bine întemeiate.
Potrivit lui Fried, vizita în sine şi momentul ales sînt şi ele importante: la ora actuală sînt în curs de elaborare deciz ii determ inante pentru v iito ru l in stitu ţiilo r europene'. Este de asemenea esenţial faptul că în martie guvernul ungar s-a decis să ia măsuri curajoase vizînd refacerea stabilităţii economice, sprijinite de Washington, şi aceste probleme au fost discutate în timpul vizitei.
Europa centrală este foarte importantă pentru America: ea a fost punctu l de pornire a două războaie mondiale şi a războiului rece. Fără stabilitatea spaţiului, securitatea continentului şi a lumii nu poate fi solidă. Pe de altă parte, transformările de aici demonstrează
_ j __:________ ___________J______-
ALEGERILE MUNICIPALE DIN FRANŢA- UN SEVER AVERTISMENT
PENTRU GUVERNUL LUIJUPPE' (AFP, Renter) ,
Socialiştii au obţinut oficial victoria în şase arondis- mente din cele 20 ale Parisului, punînd capăt perioadei de 12 ani de monopol absolut al dreptei asupra gestiunii, municipale a capitalei. Acest avans socialist în capitală ' constituie o înfrîngere considerabilă pentru majoritatea de dreapta şi o surpriză foarte mare, care va fi dur resimţită de dreapta moderată şi îndeosebi de gaulliştii diri Adunarea Pentru Republică (RPR), partidul noului preşedinte. Cu toate acestea; primarul Parisului, Jean Tiber, care i-a succedat recent lui Chirac, nu este direct ameninţat, dreapta menţinîndu-se în celelalte 14 arondismente ale capitalei.
In provincie, în mai multe oraşemari cu peste 100.000 de locuitori, ca Grenoble (în Alpi), Roueri (vest) şi Tours (centru), socialiştii au obţinut victoria, în timp ce comuniştii au cîştigat la Nimes. Dreaptă a învins stînga în.marile porturi Marsilia şi Le Havre, ca şi înoraşe importante ca Bourges (centru),-Maubeuge şi Arras (nord). Frontul Nâţional(extremăidreaptă) al hii Jean- Marie Le Pen a realizat o străpungere mai puţin spectaculoasă decît se anticipase, dar totuşi majoră, îndeosebi în sudul ţării, unul din teritoriile sale predilecte.
Frontul Naţional a cîştigat primăria portului militar Toulon, oraş cu peste 180.000 de locuitori, ca şi pe cele din două oraşe cu peste 25.000 de locuitori, Orange şi Marignane, ambele în sud Aceste victorii au compensat partidul de extremă-dreapta pentru decepţia pe care a constituit-o eşecul său în două oraşe simbol, Dreux, în marea regiune pariziană, şi Vitrolles (sud), unde a candidat numărul doi al Frontului Naţional, Bruno; Megret în acest oraş-test au participat la vot 85 la sută din alegători, faţă de 69 la sută cît a fost media pe ţară. Dar partidul lui Le Pen a înregistrat un succes evident dacă se ţine seama de faptul că-el nu controla nici o municipalitate impohantă pînă la această dată. Succesul sâu îngrijorează atît partidele care formează majoritatea, cît şi forţele de stînga. Fostul ministru socialist Jafck Langa apreciat că rezultatul obţinut de FN denotă că “o plantă otrăvitoare a prins rădăcini în viaţa locală”, în opinia liderului socialist, Henri Emmanuelli, aceste rezultate constituie “un semnal de alarmă pentru guvern”. Liderul Partidului' Comunist, Robert Hue, a subliniat că “faptul cel mai îngrijorător este ascensiunea FN o dată cu o anumită structurare locală a acestui partid”. Din partea forţelor de dreapta, secretarul de stat pentru buget, Francois d’Aubert, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de riscul unei “banalizări instituţionale” a FN.,
că este posib ilă trecerea d e la com unism ' lâ, • modernizarea- econoţnică şi socială - ch iar şi cu
participarea foştilor comunişti. Dacă se va reuşi în . Ungaria, ar putea să se reuşească ,şi în Ucraina, Rusia
şi China şi nu prin metode dictatoriale de tipul Pinochet, ci prin democratizare.
Extinderea treptată, dar inevitabilă a NATO aparţine cadrului securităţii unei Europe unite, indivizibile. De altfel specialiştii sînt foarte satisfăcuţi de proiectele ungare legate de Parteneriatul pentru pace,, a declarat Fried, reafinnînd importanţa relaţiilor militare româno- ungare şi a tratatelor de bază. r . ,
Nu dorim în nici un fel ca, pentru calmarea situaţiei, minorităţile maghiare “şă-şi ţină gura” şi şă renunţe la drepturile lor, a continuat el răspunzînd la o întrebare pusă de ziarul “N epszabadsag” . D ar oric ît de bine înţelegem că relaţiile din Europa centrală sînt altele, noi, pe baza tradiţiilor americane, pornim de la definirea naţiunii pe bâza cetă ţen iei şi nu pe cea etnică. In consecinţă, drepturile individuale ale omului, inclusiv ale celor aparţin înd m inorită ţilo r, trebuie puse în aplicare fără d rep t de apel. Privim cu în ţe legere problema drepturilor de grup sau comunitare, dar nu ne pronunţăm nici în favoarea, nici împotriva lor.
RAP0RT-BILANT PRIVIND FUNCŢIONAREA PIEŢEI
UNICE EUROPENE(AFP)
Rămîn încă multe de tăcut pentru ca, visul Uniunii Europene privind piaţa unică să devină o realitate, a apreciat comisarul european pentru piaţa internă, italianulMarioMonti. Instituit la 1 ianuarie 1993, acest spaţiu fară frontiere prevede circulaţia liberă a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. “Pe plan global, bilanţul pe 1994 este dezamăgitor”, a afirmat Mario Monti într-un raport-bilanţ cu privire la funcţionarea marii pieţe. “în ansamblu, piaţa unică funcţionează, dar mai există probleme în multe domenii”, a subliniat el.' Libera circulaţie a persoanelor rămîne principala
bilă neagră. “Statele membre nu âu suprimat oficial controalele de identitate, chiar dacă şapte dintre ele (Belgia, Germania, Franţa, Spania, Luxemburgul, Olanda şi Portugalia) au convenit în acest sens la nivelul Grupului de la Schengen” , a declarat ■comisarul european; Pe de altă parte, Mario Monti a salutat “abandonarea controalelor sistematice â persoanelor” la majoritatea punctelor de trecere a frontierelor. ^
“în schimb, la aeroporturi şi în porturile maritime controalele sistematice au fost menţinute aproape pretutindeni pentru pasageri care se deplasează cu avionul sau pe cale maritimă în cadrul comunităţii”, a adăugat eL Totuşi, situaţia s-a ameliorat în 1995 la nivelul membrilor Grupului Schengen. Ei au suprimat aceste controale pe aeroporturi la 26 mai pentru pasagerii care călătoreau cu avionul în interiorul frontierelor lor şi urmează, în principiu, să suprime toate controalele de identitate începînd cu 1 iulie la frontierele lor interiie.
Spaţiul Schengen ar trebui să includă rapid Italia, Grecia şi Austria şr în cele din urmă să fie extins la cele cinci ţări nordice. Numai Marea Britanie şi Irlanda rămîn refractare la circulaţia liberă a cetăţenilor comunitari.
în raportul său, Mario Monti şi-a exprimat totodată regretul faţă de “menţinerea vizibilă a barierelor tehnice în calea shimburilor”, datorate nerespectării principiului de recunoaştere reciprocă a legislaţiilor,; lipsei de armonizare a sistemelor fiscale, handicap pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în mai mUlte state membre, şi de deschiderea “insuficientă” a unor sectoare concurenţei; mai ales a celor din domeniul energiei şi telecomunicaţiilor.
DECIZIA UNIUNII EUROPENE DE A
DIMINUA AJUTORUL UMANITAR ACORDAT CROAŢIEI PROVOACĂ PANICĂ ÎN RÎNDUL
REFUGIAŢILOR
(AFP)Uniunea Europeană a decis să
reducă ajutorul umanitar acordat Croaţiei, provocînd îngrijorare in rîndul refugiaţilor, care se tem că îşi vor pierde astfel raţia de pîine. Începînd de la 1 iunie, UE nu mai furnizează Croaţiei decît 3.000 tone de alimente în loc de 5.000 tonS-pe care le expedia în flecare Jună acestei ţări, aflată în război din 1991 şi unde numărul refugiaţilor croaţi şi bosniaci se ridică la aproximativ 385.000. în consecinţă, guvernul croat • a hotărît să
. diminueze raţiile de pîine de la 320. la 218 grame pe zi. E l a tăiat totodată de pe lista beneficiarilor ajutorului umanităr 100.000 de persoane, încadrate în categoria “caz social datorat războiului ".
Aproximativ 8.000 de refugiaţi care trăiesc de patru ani în complexul hotelier de la Şibenik (coasta Âdriaticii) au ameninţat că vor bloca "magistrala" (principala şosea de-a lungul coastei) dăeăvor primi mai puţină pîine decît înainte.. "Uniunea Europeană este din ce
in ce mai solicitată prin apariţia de noi focare de criză în lume şi o anumită oboseală se poate observa în rîndul donatorilor ", a explicat Francisco Marttnez-Esparza, responsabil la Zagreb al Programului de ajutor pentru Croaţia al Biroului Umanitar al UE (ECHO). ■" "Impresia de normalitate şi de
abundenţă"pe care o lasă capitala croată asupra delegaţiilor străine acreditate la Zagreb explică de
■ asemenea această decizie, a adăugat el, în timp ce un alt responsabil al ECHO a precizat că "fastul cu care se înconjoară conducătorii croaţi" a atîrnat de asemenea în balanţă.
Revista bilunară independentă "Arkzin ”, scria duminică: "Făcînd un bilanţ al costului limuzinelor luxoase, al apartamentelor •cumpărate pentru conducătorişi al sărbătorilor în cinstea zilei naţionale de la 30 mai, europenii au luat decizia să reducă ajutorul umanitar acordat C r o a ţ i e i ‘
O impunătoare paradă militară a fo st organizată cu ocazia celei de-a cincea aniversări a indepen-' denţei Croaţiei, în timp ce preşe- dintele Franio Tudjman a oferit o recepţie pentru 2. 000 de persoane şi a înmînat circa 3.500 de decoraţii. ' :
REUNIUNEA LA JVIVUL WALT A G-7 DE LA 1IALL1AXPrincipalele rezultate alei
uniunii.Ia domeniul POLITIC:•G-7 a cerut oprirea imediată hptelor din Bosnia pentru a se
*nnite negocieri politice, dar în «st timp . războiul s-a ;*nsificat. Liderii au condamnat wea de ostatici din rîndul “căştilor albastre” de către sîrbii
^rosniaci, u ltim ii ostatici fiind liberaţi după încheierea anmitului. Ei au sprijinit decizia VU de a crea o Forţă de Reacţie • 'ipidâpentru Bosnia. x•Liderii din G-7 i-au cerut lui Sîa sâ pună capăt rapid acţiunii^ -lilarc din Cecenia. în perioada «fisurării reuniunii, rebelii au /il 1000 dc ostatici în oraşul
Budionnovsk, din sudul Rusiei, iar trupele ruse au ţjjat cu asalt spitalul unde erau deţinuţi. L iderii G-7 şi-au manifestat compasiunea.
- Ei au cerut lum ii să nu ajute Iranul să construiască arme nucleaVe, - solicitînd Teheranului sâ renunţe la “terorism” şi, pentru prima oară în cadrul unei reuniuni la nivel înalt, au lansât un apel la rid icarea sentinţei de condamnare la moarte îm potriva scriito ru lu i Salman R ushdie, acuzat de blasfem ie la adresa Islamului. , -
- Conducătorii celor şapte state au fost de acord cu o sugestie a lui Elţîn cu privire la organizarea unui suin- mi t la Moscova, în.primăvara anului viitor, pentru a discuta problema securită ţii nucleare şi au ccrut
instituţiilor financiare internaţionale să ofere mai multe ajutoare Ucrainei
. pentru a'o sprijini să închidă centrala' nucleară de la Cernobîl. Dar ei nu au răspuns cererii.K ievului de a ’
-primi mai mulţi bani din partea G- .7.
-P a r tic ip an ţii la reuniune au 'ceru t guvernufui din B irm ania să-i elibereze pe laureatul Premiului Nobelpentru Pace, Aung San Suu Kyi, şi pc alţi prizonieri politici.
în domeniul ECONOMIC:- - Şefii de state au fost de acord să stabilească u n 'rm ecan ism de
■ finanţare urgentă, carc va oferi posibilitatea accesului-Ia fondurile de fedresare. în • acest scop, fondurile FMI vor fi redimensionate prin majorarea cotclor de participare
a statelor membre.- G-7 a discutat, dar nu â ajuns la
un acord cu privire la p o s ib ila vînzare sau utilizare cu garanţie a unei părţi din aurul FMI pentru a strînge bani în scopul ajutorării naţiunilor debitoare cele mai sărace din lume.
- Participanţii au convenit să înceapă negocieri cu privire la o reeşalonare pe termen lung a datoriei ' externe a Rusiei de 130 miliarde de dolari.
'- Ei s-au angajat să reducă în continuare barierele din calea comerţului liber, să aplice hoiărîrilc luate în cadrul Rundej Uruguay a GATT şi . s ă com bată protccţionismul.
-E i şi-au manifestat sprijinul faţă
de noua O rganizaţie Com ercială Mondială în vederea dezvoltării unui m ecanism efic ien t pentru soluţionarea disputelor comerciale.
- Participanţii au căzut de acord să organizeze un summit pe tema şomajului înainte de reuniunea lor din 1996, de la Lyon, afirm înd câ şomajul este inacceptabil de ridicat în numeroase ţări.
- Liderii din G-7 au convenit sâ aibă o reuniune cvad ripartită a principalilor parteneri comerciali - Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada şi Japonia - la Y orkshire (Anglia), în octombrie.
B. Elţîn a cîştigat pariul de a intra în clubul celor mari
Cu o Rusie hotărîtă sâ facă uz de -------------------------------------K-----
influenţa sa în Bosnia şi pe deplin asociată la - lu p ta îm potriva terorismului şi cu anunţarea unei reuniuni la nivel înalt a G-7 la M oscova, înain te de alegerile prezidenţiale, preşedintele rus Boris Elţîn a 'cîştigat la Halifax pariu l său de a in tra în clubul celor mari. Venit la summit pentru a afirma, puterea Rusiei şi a face ' din acest “G-7 plus unu” un adevărat “G-8” politic , el şi-a văzu t doar în mică măsură succesul afectat dc apelul dc a găsi “o soluţie po litică” la problem a din C ecenia şi de decizia celor şapte de a aborda problem a B osniei înain te de sosirea sa.
A D E V Ă R U Ld e VIATA POLITICA miercuri 21 iunie 1995
L iviu M aior: "Nu în ţe le g is te r ia
c a re s - a d e c la n ş a t d u p ă a d o p ta re a
L egii în v ă ţă m îritu lu i"
- Ce puteţi-spune ie sp re capitolul referitor la învăţămîntul în lim ba m inorită ţilo r? '
- Există qdoptatâ o variantă a Camerei care în opinia mea este peste convenţiile ; europene: "Convenţia-cadru privind protejarea m inorităţilor" ".şi "Convenţia europeană pentru limbile minorităţilor". La Senat,. UDMR a părăsit, cred eii, prea în grabă dezbaterile, a ş a ' că întîmplarea ar trebui să dea de
învăţâmîntul minorităţilor ca şi alte prevederi ale legii perm it păstrarea identităţii etnice a tradiţiilor şi culturii minorităţilqr. Faptul că istoria şi geografia României se studiază în limba română reprezintă pentru noi o punte de legătură între majoritate şi,minoritate, mai ales câ aceste doua discipline nu sînt ljpşite de noţiunile şi evenimentele ce-i
.interesează şi pe elevii minoritari. De aceea disputele din Parlament d in tre .partide consider că se răsfrîng defavorabil tocmai asupra copiilor. Cum este posibil ca duelul politic sâ hotărască soarta elevilor?
-■Legea învăţămîntului conferă minorităţilor dreptul de a învăţa în limba m aternă de-a lungu l stud iilo r preuniversi- ţare. Ce prevederi există pentru învăţăm în tu l superior?
- în învăţâmîntul universitar se pot înfiinfa grupe ş i .secţii la facu ltă ţile ce pregătesc cadreg în d i t : electoratu lu i UDMR,
fiindcă parlamentarii săi au lăsat d idactice, pentru a>se asiguraca o problemă atît de importantă necesarul de profesori însă fie rezolvată doar de partea învăţămîntul gimnazial şi liceal,rom ânâ.'Ş i iată că aşa-zişii organizatîn limbile minorităţilor, xenofobi, intoleranţi au dat un ~ De asemenea Institutul de Artă şicapitol e de - lege, despre Institutul de Medicină.din Tîrguînvăţămîntul m inorităţilor cu Mureş sunt protejate de lege înprevederi care se ridică peste sensul- că au secţii carestandardele internaţionale. Deci,' funcţionează în limba maghiară,nu înţeleg isteria care s-a - D le m in is tru , nu num aideclanşat după adoptarea Legii şi m aghiarii ci şi a lte m inorităţia capitolului respectiv, Pentru cei care n-au înţeles, repet, prevederile legii nu desfiinţează nimic din ceea ce există în învăţâm întul -ipinoritar. . Ba dim potrivă, face precizări şi favorizează acest tip de învăţămînt. Se dau mai multe
sînt nemulţum ite de noua Lege a în v ă ţăm în tu lu i. S în t ju stifica te aceste atitud in i?
- Nu ştiu de ce atîtea proteste pentru că actualul lor sistem de învăţăm înt: nu este afectat cu nimic. Orice comunitate poatesolicita înfiinţarea unei şcoli îif
drepturi maghiarilor din România limba respectivă. . " ; decît dau maghiarii românilor din1. (Fragmente din interviul ; Ungaria. C apitolul privind apărut în ‘Cronica Română’)
P .L /9 3 s u s ţ in e n e c e s i ta te a99
Rezultatele ultimului sondaj de opinie, care arată că, deşi nemulţumiţi, cetăţenii îşi îndreaptă opţiunile către PDSR, demonstrează că ei sînt "profund dezorientaţi” , afirmă liderul PL’93, dl Dinu Patriciu.
Aceste rezultate mai arată că oamenii nu văd soluţia ieşirii din criză şi datorită divizării opoziţiei, incapabiUT-de a oferi o alternativă.^ Exprimîndu-şi "îngrijorarea” faţă de "creşterea
»
Sindicafu! TISA diii invaiâmiRS
se......................Referitor la articolele apărute joi
■ 15 iunie 1995, în ziarele "Adevărul,, de Cluj" şi "Mesagerul transilvan", . privind mitingul-sindicatelor clujene, facem următoarele precizări:
- în "Mesagerul transilvan" s-a ^menţionat faptul câ: "au fost prezenţi doar .cîteva sute de sindicalişti, m ajoritatea fiind din sindicatele neafiliate confederaţiilor Sindicale”, Credem că nu era foarte greu să .se specifice dem unirea aceâtor.sindicate neafiliate, ele fiind:
v Sindicatele Libere ale Personalului TESA din Învăţămîntul superior - C eătrul universitar Cluj-Napoca, după cum era menţionat pe una din pancarte, sub această denumire fiind " unite opt sindicate: Sindicatul Liber a l,/P ersonalu lu i TESA_ de la U niversitatea de M edicinăvŞi Farm acie -."-"luliu, H aţiegânu", S indicatul L iber al Personalului TESA de la Universitatea "Babeş- B olyai",. S indicatu l L ib e r al Muncitorilor şi Personalului TESA de la U niversitatea T ehnică, Sindicatu l S alaria ţilo r din Administraţia Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Sindicatul Liber al M uncitorilor - InstitutuLAgro- nomic’, S indicatul^ L iber âl Personalului Fără Normă Didactică :- Facultatea de Medicină veterinară, S indjcatu l L iber - F acu lta tea de A gricultură, Sindicatul L iber din Academia de Muzică "G; Dima".
Ţinem să specificăm că numărul adevărat al participanţilor a fost 520 de şindicalişti din cadrul Centrului' universitar, faţă de cifra de ”200 de sin’d ica liş ti" , m enţionată de Adevărul de Cluj". Sîntem ofensaţi
de tonul denigrator şi conţinutul fals a l întegului articol. - , V
Precizăm d-lu i z ia r is t Caius Chiorean de la "Adevărul de Cluj" că personalul ŢES A sau nedidactic' din universităţi nu cuprinde numai personalul cu studii medii; dacă era puţin mai atent la discursul ţinut de. reprezentanta acestor sindicate şi-ar fi dat seama de componenţa acestui personal. De asemenea, pancartele 1 nu au fost ţinute de beţivi, aşa cum tenden ţio s afirm ă acelaşi autor,
sindicatele’’ noastre nccerînd dem iterea prim ulu i m inistru şi neadresîndu-i cuvinte de genul "jos beţivul". . \
Conduita . u n iversitară ..a personalului nedidactic fiind mai presus de orice astfel de insinuări.
Datoria de bază a oricărui ziarist este de a-prezen ta fapte reale, ncrecurgînd la denaturarea lor.
Deserviciile făcute'astfel de către presă unor categorii de salariaţi care şi aşa sînt năpăstu iţi prin tr-o salarizare inferioară altor categorii de’ personal la ace laşi n ive l.de pregătire, dar din alte sectoare de activitate, ne-a indignat profund.> N e-ar bucura dacâ probitatea profesională a c^lui ziarist. Caius Chiorean s-ar m ateria liza şi prin prezentarea unor scuze faţă de aceşti oameni pe care i-a desconsiderat şi i-â denigrat! ' r- i jn numele Sindicatelor Libere ale Personalului TESA din Învăţămîntul Superior - Centru universitar Cluj- Napoca ■
Daniela Pipas
Nota redacţiei: Pentru imprecizia denumirii sindiqatului şi eventual, a numărului participanţilor la^miting ne cerem scuze. Cît despre rest, vom cita din articol: "Jos beţivul", striga repetat un s in d ica lis t beat care sprijinea 6 pancartă (...)". Aşadar nu e vorba de u tiliza rea la p lu ra l a, cuvintelor pancartă şi beţiv. Este evident Că nu s-a făcut referire la sindicate, ci la o persoană. în sfîrşit, despre ”deserviciile făcute de către presă", să mai cităm din articol: "Şi dacă, în întreg, manifestarea a lăsat impresia de neseriozitate, două voci reţin atenţia. Sindicatul personalului cu studii m edii din învăţăm întul un iversitar ( . . .) La rîndu l lu i, sindicatul "Sanitas" cere (...)" . •Aşadar, cine este evidenţiat pozitiv?!. Sugerăm liderilor de sindicat ca, înainte de a înainta proteste presei, să mai deschidă nişte dicţionare ale limbii române, nişte cărţi de gramatică şi să nu confunde singularul, cu pluralul, persoana cu organizaţia ş.a.m.d. Abia apoi să ne dea lecţii.
Conform sondajului de opinie efectuat, în perioada 1-7 iunie, de Cern»., pentru sociologie urbană şi regională, la 16 luni distanţă de viitorul sen preferinţele electoratului român arată astfel: «
- pentru funcţia de preşedinte al României: Ion Iliescu - 32 la sută <lj cel intervievaţi; Emil Constantinescu - 18 la sută; Adrian Năstase-)? sută; Peter, Roman - 4 la sută; Gheorghe Funar - 3 la sută; C.V.Ion Raţiu, Corneliu Coposu, Nicolae Manolescu - cîte 2 la sută; llie Voi,’ Teodor Meleşcanu, Marko B e lla - cîte 1 la sută. . . •
- partidele politice: PDSR - 28 la sută; PNŢCD - 12 la sută; PD, UDîrt PRM, PAC, - cîte 7 lâ sută; PUNR şi PSM - cîte 5 la sută, PER - 4 la roti PDAR - 3 la sută; PNLCD şi PL-93 - cîte 2 lâ sută.
C o m u n i c a tLa ultim a şedinţă avută în
Bucureşti, Comisia Permanentă a Partidei Romilor a hotărît ca fostul preşedinte al filialei C luj, Feher V alentin , să predea noului preşedinte, Buni Constantin, toate acte le , şi ştam pila ce le deţinea asupra sa. Nerespectîndu-şi cuvîntul dat în fa(a Comisiei Permanente, în faţa dom nului deputat Gheorghe Răducanu şi în faţa preşedintelui Nicu Păun, la nivel central, cît şi în faţa actualei conduceri din Cluj, Feher Valentin refuză categoric să colaboreze şi sâ predea actele. Mai- mult, el obligă toată conducerea din Cluj şă ne dăm demisia în termen de trei zile, altfel ne va da în judecată.
Doresc să aduc la cunoştiiţaopj. niei publice din Cluj, organizaţii politice şi nepolitice, că preşedistţ al Partidei Romilor din judeţul
< ales prin vot liber şi democrat,, împuternicit de conducerea centrjjj este Buni Constantin. Facem unjjţ către toate organele şi instituţii; com petente ca .fostul preşedie; Feher V alentin să nu fie luat; considerare. Celelalte organic politice ale romilor să nu colaboţ , şi-să nu sprijine ideile fostului* j şedinţe fără acordul noului prei dinte al Partidei Romilor din Ch
Buni Constantin Preşedinte Partida Romilor,
v * . j filiala Cluj-Napoca
Uniunea naţională a celor care Expune psiholog prof. Victo n-au fost comunişti, filiala Cluj, FarcaS, în zilele de vineri,oţet anunţă un ciclu de cinci dialoguri 16,00, începînd cu 23 iunie, îi despre "m inorităţile sexuale, strada luliu Maniu nr. 3, etaj 1 homosexuali, lesbiene ş.a.m.d. apartamentul 5, Cluj-Napocj.
Vineri, 23.06.1995, ora 18, va avea loc, la sediul din strada Pavlov, Adunarea generală a membrilor organizaţiei de tineret a PNŢCD. Sînt aşteptaţi şi simpatizanţii. >
constantă a partidelor de stîngă”, D inu Patriciu a reafirm at necesitatea coagulării doctrinare a tuturor forţelor de opoziţie, ca' singură .soluţie pentru a cîştiga alegerile. '
Nu în ultimul rînd, domnia sa şi-a QXprimait, la săptăm înala conferinţă de presă, regretul faţă de divizarea partidelor liberale, apreciind că unificarea acestora nu a avut loc fiindcă "există diversionişti” şi în această zonă.
P,D,A.R, susţine intrarea M.E.R. în B.U.N.
Biroul executiv al Partidului Democrat Agrar din România a admis cererea de aderare al Mişcării Ecologiste din România la Blocul Unităţii Naţionale, din care mai face parte şi Partidul Unităţii Naţionale Române.
"Pornind dc la considerentele întăririi centrului politic românesc şi ale corespondenţei şi complementarităţii de opţiuni politice sociale,
' economice, culturale şi de protecţie a mediului, PDAR deţinînd în prezent preşedinţia alianţei - a hotărît, în unanimitate, acceptarea MER, cu drepturi depline, în BUN", a declarat Victor Surdu, care a adăugat câ "decizia Biroului Executiv al PDAR nu contravine protocolului BUN, semnat la 19 decembrie 1993, la Sarmisegetuza".
în altă ordinde dc idei, senatorul Victor Stoiccscu a exprimat un protest public faţă dc nesoluţionarca modalităţilor de achiziţionare de la ţărani a orzului şi griului din producţia accstui an, cu toate că grupul senatorial PDAR a depus, în Parlament, două interpelări în acest sens.
"Atragem atenţia că Guvernul României poartă întreaga ţăspundere pentru eventualele pierderi dc recoltă, a conchis Victor Stoiccscu, precizînd, în acest sens, că PDAR va depune o moţiune simplă împotriva Cabinetului Văcăroiu". (ROM PRES)
Cu toţii am crezut că habsburgii şi imperiul lor aparţin unui timp . revolut, unei istorii atît de îndepărtate îneît orice referire la ei ţine de lumea um brelor. G îndul că . această lume a umbrelor s-ar putea reanima pare mai mult un coşmar decît o absurdă posibilitate. Şi totuşi aceste fantome ale unei istorii însîngerate ale unei lumi de împilare naţională şi socială îşi trim it neverosimilele lor mesaje^ prin negurile unei triste istorii de. nedreptăţi şi crime.
R ealitatea şi incredibilu l se amestecă într-un ritm din ce în ce mai alert. Nu s-au stins încă ecourile absurdului congres al unor unguri dem enţi care ne cer sâ renunţăm la tot ceea ce avem, la . na|iunea noastră, Ia vatra noastră, la întreaga noastră istorie de 2000 de ani pentru a le face lor, celor care au năvălit acum 1000 de ani asupra noastră, a pămîntului şi obiceiurilor noastre, loc în propria noastră casă, dar nu ca sâ convieţuim ci să ne înrobim lor sau
chiar să dispărem ' abso rb iţi, depersonalizaţi, goliţi şi pe dinăuntru şi pe dinafară de. propriul nostru eu, să ne frîngem şi să ne terfelim entitatea pînă la stadiul unor mizerabile proteine, fără vlagp, fără identitate care să se asimileze spiritual şi biologic de câtre amalgamul sălbatic şi heterogen a ceea ce ei numesc nafiunea maghiară.
Inepţia acestei gîndiri bolnave, al ego-uluilor hipertrofie este acum însoţită ^Je sem nale pe care cu stupoare le citim în paginile magazinului american "The Washington Times", din 22 mai 1995. Dintr-o* imagine gen tablou de fam ilie ne zîmbesc feţele unei perechi în puterea vîrstei, chiar simpatici, dacă n-am citi sub această poză explicaţia: Francesca şi Karl de H absburg încearcă să salveze bogăţiile culturale. Parcurgînd articolul, aflăm câ A rhiducele şi Arhiducesa de Austria, fiul şi nora lui Otto de Habsburg în cursul unei vizite recente efectuate la Washington au declarat că activează intens pentru "salvarea culturii Habsburgice" şi "că ei consideră m onarhia un sistem foarte actual, deoarece to a te ' monarhiile europene au devenit democraţii serioase".
Povestind despre activităţile lor (imperiale) aflăm câ preşedintele Uniunii Pan Europene este Arhiducele Otto von Habsburg (tatăl lui Karl) şi că organizaţia lor are filiale puternice în Germania, Austria, Franţa, Croaţia, Slovenia, Ţările Baltice şi Ungaria (adică terito riile la carc visează
imperiala familie) şi câ un proiect de viitor îl constituie aducerea fundaţiei în Transilvania pentru că moştenirea m aghiară este în mod deliberat neglijată în muzeele acestei provincii. _
Recunoaştem că sîntem grozav de mişcaţi de grija cuplului Habsburgic pentru cultură lor foarte Habsburgică, ca şi pentru cea m aghiară din
. Transilvania, şi, ţinem să precizăm, că apeste preocupări nobile în . aparentă, sînt expresia celei mai 'cupide atitudini fată de pămînturi, oameni şi bunuri care, în mod evident nu le aparţin.
M editînd asupra acestei idilice pretenţii ne vin în minte cohortele de ţărani români care au fost ucişi de austroungari, m artiriul lui Horea, C loşca şi C rişan, cei 40.000 de români ucişi de armata lui Kosuth - înşelarea lui Avram Iancu care a înnebunit în urma im perialului tratament Habsburgic. Nu-i uităm nici pe Şincai, pe Micu Klein, nici zecile de mii de iobagi români, nici miile de preoţi batjocoriţi şi umiliţi, finufi în starea celor legaţi de pămînt pentru că biscrica noastră nu era una din cele agreate de marele imperiu Austro- Ungar. Nu-i uităm nici pe cei din închisorile imperiului, legaţi în lanţuri pentru că refuzau să lupte împotriva fraţilor lor din Vechiul Regat şi nu uităm nici "Pădurea spînzuraţilor".
Am putea oare uita că noi, pe . propriile noastre pămînturi am fost sclavii lor, câ nu aveam voie sâ ne aşezăm în oraşele Transilvaniei decît "extra muros" (în afara zidurilor) câ
p înă şi o serie de articole .vestimentare ne erau interzise în imperiul lor? Să uităm oare că pînă şi gcririanul Ştefan Ludwig Rotti preotul a plătit cu viaţa pentru ci â susţinut că în Transilvania nu
- tre b u ie 's ă impunem o limbi o fic ia lă , nici maghiara, nici germana şi nici o altă limbă, penW
. că ea există şi este cunoscuţi de to ţi, lim ba română. Şi pentru
' această blasfemie anti habsburgo- ungară p reo tu l a fost judecat, condam nat şi ucis pe cetiţui* Clujului. Toate acestea şi multe altele pot fi uitate?
Perechea imperială ne vorbeşte de cu ltu ra habsburgică. Care cultură? Cea creată cu sîngele ş< au ru l apusenilor?! Palatele şi monumentele impresionante alf cetăţii imperiale au zidite în ele aurul şi sarea ce ne-au fost jefuitfr Noi toţi am trudit pentru măreţi* lo r şi am p lătit-o cu sudoarea* talentul şi sîngele nostru.
M oştenirea maghiară di* Transilvania? Adică batjocura um ilin ţa Ia care ne-au supui’ Minciuna şi îngîmfarca cu cate ne-au tra tat în propria noastt^ casă? Intoleranţa şi ura cu care ■/' încercat să rie extermine? Şi n u / ' ultim ul rînd denigrarea cărei* ne-au supus.şi ne supun încii*1 faţa Europei?
Acum , la ceas de cumpi»*' fantomele se-ntorc. Dar noi n-at* uitat şi nu vom uita niciodată.
Adrian MOŢIU^,
" 0 miercuri 21 iunie 1995
jcUviiăţi^cuUumU:^o.sehiţeId şcoala “Teodor Murăşanu”venalitatea puternică, tridimensionată a lui Teodor şjau - poet, director de revistă literară şi profesor -iti noi valori odată cu trecerea timpului şi cu
boarea preocupărilor unor cercetători şi profesori,■ id activitatea acestui prinţ al v ieţii spirituale •rac din perioada interbelică. Ca recunoaştere a ,-itlor sale incontestabile, două instituţii de prestigiu 'l,rda au fost “botezate” cu numele lui Teodor ■sanu: Biblioteca Municipală în 1993 şi Şcoala nr. ,1994. . • ' - ‘ .■jitie activităţile care au marcat acest eveniment aila “Teodor Murăşanu”, în iunie 1994, a fosfo- „ e de com unicări, dedicată în exclusiv ita te „„ului spiritual al şcolii..Tot atunci a fost luată sireaca această sesiune să fie organizată la sfîrşitul ini an şcolar, eveniment deosebit care s-a petrecut 0 i cu cîteva zile. După un cald şi emoţionant jtde deschidere, rostit de directorul şcolii gazdă, loan Şteiănie, au prezentat comunicări profesorii:
iiian Bulgaria (“T. Murăşanu - poet al Cîmpiei isilvane”), N icoleta 'N icula ( “T. M urăşanu - jcote biografice"), Liliana Gruian (“T. Murăşanu dcgător de folclor literar”), Valentin Ardeleanu ispre locurile copilăriei lui T. Murăşanu'”). De data
4asta aria tematică a sesiunii a fost uşor extinsă, în Sfţrfcâ M.I. Casimcea a vorbit despre un fost profesor
Uceastă şcoală; prozatorul Boris Vasile Malschi, Iitdmtîi turdean membru al Uniunii scriitorilor din
ilnia. Extinderea tematică a aceste sesiuni de Micâri anuale şi în viitor a constituit un punct de ac acceptat de organizatori.. itriţele Maria Voronca şi A ntoaneta Pop, de lă: -1 de Stat turdean, au citit cu multă fervoare lirica todor Murăşanu. Participanţii au vizitat o bogată ilie de cărţi şi publicaţii? dedicată scriitorilor T. ian? şi B.V. Malschi, dar şi actualei activităţi ;:din şcoală. - .lezul şcolii, în iunie 1994, a p rile ju it nu doar azarea sesiunii de comunicări menţionate, ci'şi irea seriei noi a revistei elevilor, intitulată Noi, . mrînd a apărut nr. 2 al acestei publicaţii, cu texte :deelevi, dactilografiate şi xeroxate, cu desfcfae- ilepe calculator. Au ostenit pentru ca această
deosebit de valoroasă revistă - deocamdată cu apariţie anuală - să lumineze cu o rază în plus viaţa spirituală care se desfăşoară în^ această şcoală de elită , profesoarele: Liliana Gruian, Minodora Vesa, Carmen Szekely şi e lev ii: A ndreea A nca, R aluca M arcu, A driana L ub insch i,.C ristian U rcăn, înger Eniko, Laurenţiu Turcu. în şcoală mai apar: Ore defbilanţ, anuarul cenaclului literar “LilioaVă” , Candela, sub redacţia neobositului'preot loan Băieş, revistă despre care am scris cu alt prilej, precum şi Lumină caldă, o liliputană revistă a elevilor mici, ajunsă la nr. 2, scrisă cu ... mîna şi desenată tot aşa, de micii colaboratori, apoi multiplicată la xerox. Redactorul coordonator este învăţătoarea plină de vitalitate Agaftea Şutqu.
în timpul desfăşurării sesiunii de comunicări au fost aduse de la o modernă tipografie turdeanâ ihai multe exemplare dintr-o valoroasă publicaţie eu caracter documentar, apărută în condiţii grafice'deosebite şi in titu la tă Şcoala Teodor M urăşanu Turda, bogat ilustrată, de unde aflu că în curtea şcolii se înalţă falnic Stejarul unirii, plantat în anul Marii Uniri. *
A doua z i după sesiunea de com unicări, Trupa Teatrului Tînăr de-la Şcoala “Teodor Murăşanu” - din clasa a cărei dirigintă este prof. Anamaria Bulgaria - a prezentat la T eatrul de Stat din localitate, în faţa colegilor şi părinţilor, piesa-de teatru “Scrisori fără adresă” devVirgil Stoenescii. Regia artistică a acpstui reuşit spectacol este semnată de cunoscutul actor turdean Radu Botar, iar publicitatea a fost asigurată de loan Mărgărit, impresarul teatrului turdean. Talentaţii interpreţi au fost elevii: Radu Pipaş, Gabi Peteanu, Marius Cătălin Moga, Iulian Gabi Filip, Bianca Bucoş, Raluca Păcurar, Gabi Jjgă, Monica Bbtezan, Diana Fărcaş, Anda Maksay, Tania Gîrdâ, Paul Moldovan, Andrei Podar, precum şi tînărul actor Stelian Roşian, în rolul profesorului. Piesa de teatru a fost'precedată de un ingenios re c ita l din poezia rom ână clasică contem porană. În tregu l spectacol a fo s t dedicat .memoriei fostului regizor al Teatrului de Stat din Turda, Virgil Andrei Vîţâ, de la a cărui trecere în Eternitate s-a îm plinit de curînd un an. ' ^
primul zilei de jo i, 22 iunie: ' vi9: Colocviul N aţional de D esign T extil şi aratar. Deschiderea oficială. (Casa Matei - salai,str. Matei Corvin nr. 6) il2: Decernarea prem iilor Fundaţiei M arcel au (Galeriile U.A.P. - sala de buzunar, str. Iuliu ::r.24) x V ;' : . / . ’ . • "
o ra 13 Susţinerea lucrărilor de diplomă în cadrul examenului de licenţă - specializarea tapiserie (Casa Matei - Sala M are, str; Matei Corvin nr. 6)
■ora-19 Susţinerea lucrărilor de diplomă în cadrul exam enului de licen ţă specia lizarea design vestim entar. Prezentare de modă (Casa U niversitarilor) - , .-t--
; ■< ■ .( ■ ; ■ .. / .. (ţo to -c c A c c '? ta ţc o 4 U it& cC e cC e& C p to /
sviile îşi propun redefinirea pe coorddnâte spirituale şi economice a cercetării în învăţămîntul superior ţde asemenea îşi propun a oferi cercetării şi industriei, experienţa academică a diplomaţilor în design WtM. ' .. ' ' ' V '«ursul celor trei zile de desfăşurare a colocviilor pe secţiuni serile vor fi susţinute de galele diplomaţilor aiei de Arte Vizuale "loan A ndreescu"- secţia Arte-textile, specializarea Design vestimentari Mii sînt specialişti din învăţămîntul superior artistic şi tehnic, precum şi din'toate instituţiile naţionale “■■tfcue în domeniul industriei uşoare. ,
P r e m i u l I p e ţ a r ă p e n t r u
e le v e le d i n B e d e c iuîn primă decadă a lunii iunie s-a desfăşurat la Sibiu cea de-a IV-a ediţie
a “Tîrgului copiilor meşteşugari”. Printre cei peste 300 de participanţi din ţară şi de peste Prut, au fost şi 8 eleve din Bedeciu, înso ţjte de profesoara Elvira Gavriş şi talentata ţărancă în arta broderiei, Ileana Dota, care a condus seriile de eleve la toate ediţiile. v
Elevele, care au învăţat de la mame, bunici şi dăscăliţe^ felul în care se realizează piesele caracteristice ale portului popularrcămaşa cu ciupag, zădia cu trup vînât, în portul femeiesc, pieptarul şi coarecii în cel bărbătesc, au demonstrat pricepere, îndemînare şi^siguranţă în execuţia broderiei, pe care au început să şi-o însuşească încă din clasele primare.
Bedecencele, îmbrăcate în splendidele lor costume populare specifice zonei etnografice, au executat diferite motive ornamentale ta “cămaşa cu piept”, folosind “cusătura peste cot”, “Cheiţe simple şi duble”, “trăsura” = brăţara, “colţişori”, tivul “cu ruptură” (găurele oarbe), dantela lată etc.
Ele s-au impus prin priceperea şi îndem înarea cu care au «xecutat broderia “pe muchia creţurilor”, “cosala pe fire” , realizarea de “bocore”, broderia colorată prin utilizarea unor culori calde sau doar a negrului pe fond alb. / . .
Juriul le-a oferit premiul I pe ţară, constînd din cărţi şi o sumă mică de bani, le-a felicitat pentru siguranţa şi execuţia artistică^ dar şi pentru costumele lor. <
Întrucît organizatorii au anunţat intenţia de a transforma întrecerea tinerilor meşteşugari, încă din anul viitor într-o olimpiadă naţională,'elevii şVdascălii din Bedeciu şi-au propus nu numai o viitoare participare cît mai reprezentativă, ci şi continuarea eforturilor pentru însuşirea măiestriei în această artă şi drept rezultat - un nou premiu I. ■ ;
Noi îi felicităm si le urâm noi succese. :N. STEIU
Se cutremură mormîntul dela Put na cu temei 1 ■ şi întreabă Ştefan Sfîntul:- Unde sînt "cecenii" mei?!
Lecţia istorieiIstoria'ne-nvaţă în zadar f i nu o dată lecţia ne-a spus: cînd ADEVĂRU-atîrriă la eîntar, Minciuna se ridică tot mai sus.
loan POP - CIuj-Napoca Elis RAPEANU - Bucureşti
Despre concursuri Revendicări la ChişinăuConcursurile, cît or f i de efemere, pot căpăta un interes major ’: de ştii să premiezi cu precădere pe cei care te-or premia la rîndul lor.
Nicolae-Paul MIHAIL - Sinaia
DestinSoţul ei se odihneşte (să îl ierte PreaînaltuH), ea sărmana, mai trăieşte ...Cînd cu unul, cînd cu altull
Viorica VOICESCU - Sibiu
PrivatixareCe bine-i, Doamne, de trăit . hcuma, cu privatizarea - de la servici am şterpelit x şi... "valea"!
Cristian CHIŞU - Tîrgu Mureş
Strigă unu-n Piaţă Mare:- Vrea poporul demîncarel Parlamentul se adună ’ ' şi-i urează ... "Poftă bună”!
Efim BIVOL- Chişinău
Ce este F.M.L ?Unul, să se ăfle-n treabă ” .' pe vecinul său. l-întreabă: - '- F.M.l. e bancă. Ioane? -Nu.FeM elcu-m ilioane...
Gheorghe ISPĂŞOIU - Cîmpina
AlIn to t răul e si-un bine
Noroc că dumnealor cu mintea-ngustă Doar cred că toată Europa-i pustă, Căci de-ar avea şi-o forţă oarecare •
- Şi Alpii, şi Carpaţii-ar vrea să ... are.
Ovidiu GHINDARU
Marius Jucan,lin locuitor al oglinzii -A bsolvent al Facu ltă ţii de
Filologie din CIuj-Napoca, Marius Jucan este în prezent cadru didactic al Universităţii clujene. După un scurt popas la Baia M are, e l a redevenit clujean şi prin prezenţa fizică, nu numai prin cea spirituală. Scrie de m ultă .vrem e proză, colaborînd la principalele reviste clujene, dar şi din alte părţi din ţară. A debutat editorial într-o culegere colectivă publicată de Editura Dacia, cu c îţiva ani în urm ă, în urma obişnuitului concurs de debut, din ju riu l căruia am făcut întîm plător parte.’ Acum se prezin tă în faţa^ cititorilor cu cartea de nuvele Un locuitor al oglinzii, apărută la aceeaşi editură clujeană Dacia. E un ; debut matur, care îl recomandă pe autor prin tre cei inai înzestra ţi p rozatori ai generaţiei tinere, nouăzeciste, dacă putem spune aşa. P roza lui e o proză de analiză, încercînd să surprindă dualitatea su fle tu lu i om enesc,'neobişnuita . atracţie a contrariilor la care acesta este.supus. Felii de viaţă, prozele sale tră iesc prin - adîncim ea observaţiei fenomenologice, prin despicarea psibologiilor omeneşti, prin caracterologie şi, nu în ultimul rînd , prin crearea de atm osferă. ; Plăcerea rafinată de artist cu care urmăreşte şi prelungeşte o scenă are ceva din abila ştiinţă a regizorului care retrăieşte imaginativ sccnele filmului spre a le da cît mai multă pregnanţă. Aş spune că scenele narate de el sîn t încărcate de o sim bolistică elocventă (scena uciderii iepurelui din Darul, relcul planurilor- din întîlnirile- dintre Ulmeanu şi Hagiu din Un locuitor a\ oglinzii, stările introspective ale Almei din Anul Şarpelui etc.), cu accentul ’ pus J pe m etafora revelatoare, apeea a raportului dintre singurătate şi colectivitate, dintre risipire şi căutarea'unui sens major ' al existenţei. Volumul e alcătuit din trei nuvele independente, dar legate înte ele ca tramă intelectuală. Cea care dă greutate cărţii este ultima, care surprinde prin tăietura artistică a frazei, puterea de plasticizară a descrierilor (aici aş spune că este punctul forte al scriito ru lu i), sugerarea dramei ascunse trăită de cei doi eroi prieteni. Evadarea prin moarte a lui Ulmeanu de la castelul s ingurătăţii, fost odinioară al bătrînului pitoresc Fodor Sylvester, este o soluţie neaşteptată, dar perfect verosimila într-o lume a eşecurilor şi a existenţelor cenuşii, monotone, exasperante. Aşteptăm cu interes ^evoluţia sa viitoare. '
Mircea POPA
‘•oscului caricaturist care-şi poartă cu glorie 'tonimul de PIM a fost şi la festivalul naţional ’nt epigramă”.După Hunul său obicei a făcut '"oase caricaturi, dar şi-a apărat condiţia prin
De fapt, nu s-a apărat ci a cîştigat şi prin
s : Aveţi un stil extrem de penetrant, mereu incisiv. t1 dumneavoastră faceţi o caricatură politică de ^iînaltă factură...- * y
Această tranziţie şi-a pus accentul şi amprenta 'caricatură. Au început din nou sâ apară ezitările, ^ t din nou să apară orientările inhibitorii pentru •■cr. Un creator primeşte o informaţie şi trebuie să ®iâ în mod natural, să nu-şi cenzureze reacţiile, '«it o grămadă de băgători de seamă pe toate
ii care vin şi-ţi spun: “Dom’le ... ş t i i ... n-ar ■* asa!?" Încă o dată vreau sâ spun că pentru un
^ revoluţia a existat Că la momentul 22 decembrie - ţ 1 «nninat cu ceea ce noi numeam ideologizarea artei,
«ricatura era primul bastion care era atacat de ideologie a partidului totalitar. Acum e absurd
Şcei care ie perindă pe nu ştiu unde, sâ vină sâ- ’Odicaţii, cu ameninţări... Şi să ştiţi câ încep să ’din nou oameni care dau indicaţii. Să fiţi siguri ’ vîrfurile, ei'nu-şi perm it. .. Paradoxal, cei din ^ fecep să dea indicaţii. Unde conduc aceşti snopi Realii? sînt de fapt spoturi de lumină neagră, care ''sigure lor un scăunel călduţ mai mult sau mai ^ i aici trebuie artistul de orice calibru sâ rămînâ
M IH A I P ÎN Z A R U P I M : “ . . .C în d a m c e v a d e s p u s p o t f a c e
o e x p o z i ţ i e a t î r n a t ă d e - o s f o a r ă î n t r - o p i a ţ ă . . . ” ^independent.
D.S.: Chiar poate sâ rămînâ?PIM: Să ştiţi câ şi între artişti sînt obedienţi. Artistul
obedient aproape că se autoanulează. Ce-i aia sâ fii obedient puterii? Care putere? Trecătoare!, Arta este un dar dat de Creaţiune, de Domnul. Iar ne raportăm la fiinţe trecătoare, care ce pot să nc facă? Că mai săraci decît
• sîntem, cum putem să fim? ... Uitaţi-vă'şi dumneavoastră' în presă, nu mai sînt oameni puternici..: l-ai prins pe unu cu ocaua mică, i-a ieşit porumbelul din gură, pune-l acolo ca să-l ştim exact.,Peste cinci ani, cînd ai luat o colecţie,
.de presă în.mînă să se poată spune: “Uite dom’le şi prin artă l-am ţintuit undeva”, Sînt atîtea personalităţi care gafează. O gafă din asta ne poate costa. Nu imediat, poate mai tîrziu. Dacă noi caricaturistii nu-i punctăm, cine sf-i puncteze!? Acuma toată lumea strigă să se reîntoarcă artiştii, să nu mai facă politică. Asta iar e manieră .de a deturna oamenii de la nişte impulsuri ...
D.S.: Bun, dar dumneavoastră faceţi politică! Care e drumul pe care-1 urmaţi?
PIM: Eu ca om care fac artă am folosit întotdeauna metafora. Am încercat deci, metafora grafică. Dacă dum neavoastră vreţi să mă caracterizez, fârâ false,> modestii, aş vrea să mă consider sau sâ ştie cei care mă privesc că încerc să fi un un poet a l caricaturii. Âdicâ să merg pe limbaj metaforic, eu specificitatea tuşului să
zicem. Mă refer la caricatura de presă că asta are impact imediat. Noi trebuie să punctăm fiecare moment al vieţii noastre. Ori viaţă este alcătuită din zile, şiruri de zild... J5e întîmplă ceva, trebuie să spunem cu mîna pe' suflet şi cu curaj. Sâ nu ne temem dacă e bine să facem ceva. Cunosc unii artişti care spun: “Lasă dom’le, să fie mai bine ... să nu ataci”. Iar.se vehiculează ideea: “Dom’le' sâ nil destabilizăm !” Ce sâ destabilizăm ? Eu nu pot destabiliza decît dacă un anumit omr, personaj politic, personaj de prima pagină, cum se spune în presă, se considerănŢARA. Ori aici mf se pare că.e calea către dictatură. Eu nu critic ţara, ea este ce am mai scump ... dar a critica un tip care poate să devină după <iia un paria în ochii puterii care urmează ... Vă dau un exemplu foarte clar. în perioada guvernării Roman am criticat şi am fost acuzaţi că sîntem în opoziţie. Noi nu sîntem în opoziţie. Sîntem noi, sîntem nişte caricaturişti care-şi exercită harul E într-un fel o misie şi cîş'tigâm bani după treaba asta. Şi nu mulţi că nu-i plătită arta. Intrăm iar în blocaj financiari economic etc. : , r '
D.S.: Sâ ne întoarcem puţin la primele afirm aţii... , PIM: Eu încă odată vă spun se cristalizează structuri
negative care se confundă cu ţara, Iar îţi dau indicaţii cum sâ te uiţi la “asta”, ştiu unii care-ţi spun că nu ştii istoria neamului. Dar eu îmi ştiu istoria familiei mele, încă nu sînt unitare cărţile de istorie după care învaţă copiii. Iar
ne vin învăţători ăi neamului, aşa cum se erijează unii. Lasă să-i sancţioneze timpul, să-i valideze timpuL Dar ei fug toţi după ciolan. Eu trebuie sâ spun ceea ce nu îndrăzneşte omul să spună, înspăimîntat sau plictisit,
- şi care crede că nu are nici un ecou cu opinia lui. Să ştie că sînt oameni care pun pe' tapet hidoşenia. Pentru că sînthidoşi. Şi hidoşenia vine de la această Corupţie. Dorinţa de înavuţire peste noapte, peste poate. Şi asta e corupţia care distruge totul. •
D.S.fDeci caricaturistul se află mereu în luptă ... PIM: Caricaturistul trebuie să rămînâ militant. Or
fi caricaturişti care plac, treaba lor, să placă ... în fond e libertatea de opinie. Că sînt simpatizanţi ai unui partid e treaba lor, asta ţine de opinie, de sentimentalisme dacă vreţi. Arta n-are nevoie să fie îngrădită. Dar deja sînt presiuni asupra patronilor de ziare unde publicăm.
Singura ideologic care trebuie sâ ne unească este 'd ragostea de ţară. Eu nu incit la rebeliune; sau la
schimbări de structuri, dar a critica este dreptul meu , constituţional la opinie. Nu mai este spontaneitate.
Adică, la început ai fost spontan şi pe urmă vii să acoperi cu ipsos hidoşenia carb ţi-a ieşit. Aici e pericolul în artă. Nu trebuie sâ farsâm nimic. Iar un caricaturisteste un ziarist carc scrie cu peniţa într-un cod grafic. \
Dorin SERGHIE
r.VYi mab» i x .nm \*uaA t O E V A R U H .
e i M g O M U L S I S O C I E T A T E A miercuriîTjuriîe 1995“
N e c e s i tă t i s i! J
Continuăm, să publicăm în rezu- . mat studiul "Determinarea necesită
ţilor de (re)calificare a tineretului aflat în şomaj şi găsirea resurselor pentru satisfacerea lor în scopul reintegrării profesionale, elaborat de Remus Oltean* sociolog, Adrian Tiniş, director .adj. 1 . D irecţia
r e s u r s e p e n tru re in te g ra re a
şo m e ri lo r tin e rii;
muncii şi protecţiei sociale şi lector .Iulian Pab, Universitatea ”Babeş - Bolyai” Cluj..
Opţiuni pentru (rc)calificare a
tinerilor şomeri. •, - In tenţia, dorinţa de calificare/
recalificare a tinerilor aflaţi în-şomaj ,a fost verificată prin întrebarea?”Ce curs de calificare doriţi să urmaţi?
Rezultatele pe care le-am obţinut le prezentăm în tabelul de mai jos. Aici am inclus, pentru â putea face o comparaţie mai clară şi; situaţia cursurilor organizate în 1994 şi -
1995 la DMPS C luj; situaţia cursurilor deschise în trim I, 1995 , la DMPS Cluj; situaţia locurilor de muncă solicitate de DMPS Cluj de către agenţii economici. (Menţionam că pentru meseriile respective s-aii
_elaboraf1^partiţii în cîmpul muncii).
Ir.crt
Cursuri sol ocitate deşo&eri prin sonadjul sociologic organiiat
- Cursuri organizate s DMPS Cluj)
în 1994 Ha Cursuri în derulare în. 1995 tla DMPS Cluj)
tocuri de munci ' solicitate de agenţii economici in t r i . I 1995
tate 2 5 'd e m eserii pentru care şonţerii chestionaţi au manifestat cele mai multe opţiuni pentru a se califica. (Total 9403 opţiuni; menţionăm că fiecare subiect a avut posibilitatea sâ exprime 2-3 opţiuni
.' privind opţiunea de recalificare).Solic itarea cca mai m are de a
urma cursuri de (re )ca lifica re o întîlniin în rîndurile femeilor (5603 opţiuni) fapt normal ţinînd cont câ ele deţin ponderea cea mai mare în structura şomerilor (60, 25 %, la 31
IlI-a 1995.
în ceea ce priveşte meseriile (specialităţile, domeniile) cum sînt cele de croitor, contabil, limbi străine, frizer - coafor, secretariat,1 care figurează printre cele mai solicitate nu s-au organizat cursuri de (recalificare în perioada 1992-1995 din motive atît obiective, cît şi subiective. Ca motive obiective precizăm că, de exemplu, cursurilc dc contabi-
. litatc nu le putem organiza deocamdată , deoarece nu avem avizul Ministerului Finanţelor. Dintre motivele subiective amintim câ în meseria de frizjer-coafor am organizat în
1991 trei cursuri cu 75 de participan ţi, dar numai în foarte mică măsură aceştia şi-au găsit locuri de
-muncă. Pentru meseria de croitor nu am organizat pînă acum cursuri dc recalificare atît pentru faptul că nu ata găsit ofertanţi care să ne sprijine în organizarea instruirii practice a cursurilor, cît şi pentru faptul câ pe piaţa muncii existâ multe persoane calificate în această meserie.
Deşi pînâ acum nevoile dc (re)calificarc la nivelul DMPS Cluj nu au fost evaluate prin cercetări sociologice, totuşi biroul de formare
profesională a organizat cursuri în meserii care concordă cu multe din opţiunile exprim ate dc subiecţii chestionaţi, cum sînt: bucătar, vînzâ- tor, recepţioner hotel, mecanic auto, informatică, tinichigiu auto, fochist, ospătar, depanator RTV, tîmplar.
Aceste cursuri s-au organizat fie la solicitarea directă a persoanelor aflate în şomaj sau a agenţilor economici, fie din iniţiativa noastră pentru a veni - cu absolvenţii respectivi în întîmpinarca pieţii muncii.
'Be Rusaîiif to ţi urcaniilăvatră...
în acest an, întoarcerea fiilor satului Urca (com. Viişoara, ju d .. Cluj) de Rusalii a fost prilejuită de mai multe evenimente care s-au cumulat într-o aniversare comună: 706 ani (la 1289) de a testare documentară şi 210 ani (din 1785) de cînd ex jstă învăţăm în tu l. românesc prin aceste locuri.
Monografia elaborată de prof. ; M ihail Chiorean (fiu al satului) este un bun prilej de cinstire a prem ergătorilor. L ansată cu 1 prilejul aniversărilor, ea constituie , o înicroistorie globală în sensuf înfăţişării procesului istoric, cu aspectele sale esenţiale, urmărite în în lăn ţu irea lo r şi in tegrate istoriei naţionale, adică: mediul înconjurător, cîteva repere istorice şi econom ice, popu laţia , instituţiile, spiritualitatea satului şi viaţa sa zilnică. -
înfrăţiţi fiind cu localităţi din Franţa şi Suedia, tot mai des pe uliţele satului auzi vorbindu-se în franceză sau engleză, iar copiii din sat îşi petrec minivacanţe în Franţa sau Suedia.
După ce fiii satului, de generaţii d iferite , au partic ipat la slujba religioasă şi după o interesantă
masă rotundă, ' echipele dansatori de azi şi de mai înainte prin valorificarea folclorului j,,’ Cîmpia transilvană, s-au întrecut în ritm şi costumaţie. S-avizii şi expoziţia de etnografie ti folclor realizată de colectivul de cadre didactice al şcolii ca sprijinul sătenilor.J. Urcanii, în mare parte truditori ai păm întului, au fost luaţi ci proto tipuri în proza lui Pavel Dan iar (trăirile lor zilnice au fost seva liric ii lui Teodor Murăşam, poetul'rcansilvan, care din 189) a cunoscut tumultul satului Urci.
O- floare la mormîntiţ dascălilor şi la eroii din cele doui războiaie mondiale este un seni de omagiu şi cinstire pentru cei care sînt făclierii progresului şi ai neamului.. Aici.s-a fiotărît, într-un singur glas, ca fiii sa tu lu i Urca să în tîlnească în fiecare an R usalii - un bun prilej rememorare a faptelor trecute, şi de jalonare a viitorului pentru t ca fiecare - după posibilităţile lui i - să contribuie la ridicarea satului 1 prin acţiuni dezinteresate. | Prof. Valentin VISINESCU
La Căseiu s-a rezolvatA l I Ipunii
_ Se pare că în ultima vreme v ia ţa . ţăranului parcă e îngreunată ciibună ştiinţă. Oamenii din mediul rural o duc tot mai greu. Mai nou m ulte greutăţi se ivesc şi pe lin ia , aprovizionării populaţiei cu alimente , şi cu alte produse de strictă necesitate,
’în tot măi multe comune din judeţul 'nostru s-au desfiinţat cooperativele de ^consum. Magazinele săteşti sînt pline achi cu ţigări stră ine, gumă de mestecat şi cîte şi mai cîte mărfuri sclipitoare, care, oricum, nu sînt p e ; măsura buzunarului bietului om de la ţară.
A stfel, p rov incialii rabdă în continuare. Pînă cînd, nu ştim, însă avem şi localităţi rurale în judeţ unde
.se găsesc oameni cu iniţiative. La, Căşeiur de exemplu Cooperativa de_ consum nu s-a desfiinţat, dimpotrivă, înfloreşte în continuare. După cum nc- a spus preşedintele unităţii, domnul Aurel Toşa, în perspectivă vor pune' un accent şi mai ..mare pe diversificarea serviciilor de prestări ' pentru populaţie. Recent, brutăria â
intrai din nou în funcţiune. Aici se produc zilnic nil mai puţin de 900 bucăţi pîine. Zi de zi se desface pîine j
.'proaspătă nu numai în sateleI ; componente ale comunei Căseiu,ci
şi în îocâlttăţile din împrejurimile comunei Chiuieşti» Făina se aduce din Banat, iar cei 10 angajaţi ai unităţii realizează niimai produse de cea nai bună calitate. Astfel,.cetăţenii din cele două thari comune din vecinătatea municipiului Dej nu mai sînt obligaţi să se deplaseze la oraş dupâ pîiw cea de toate zilele. Iată o măsura salutară, care ar trebui să constituie un exemplu pozitiv pentru acele cooperative desfiinţate, care numai bine nu au făcut oamenilor. ~- Desigur, în ziua de astăzi conteazâ| rentabilitatea." Cei de laCâşei’Vi făcut primii paşi în această priva?*' în condiţiile scumpirii transportului, j oricum conducerea cooperativei dej consum din această comună a făcut; un bine oamenilor.
Sz.Cs.fi
Concediu pen tru
Pagină realizată de Ioan Rus
D ecretul - Lege nr. 31/1990 stabileşte condiţiile în care se acorda concediul legal pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrsteideH un an. Concediul plătit, în această situaţie, se acordă pînă la data cînd j copilul îm plineşte un an şi nu pentru o perioadă de un an de Ia data încetării concediului post-natâl.. Condiţia de bază a acordării acestui concediu elste ca mama sâ fi f°sl încadrată cu contract de muncă.,Dacă între timp a avut loc o reducere dt, personal, salariatele care au beneficiat de concediu conform act»l»>ra normativ amintit, au dreptulia ajutor de şomaj, dacă li s-a desfiinţat postul f. ocupat anterior..Desfacerea Contractului de muncă în perioada concediului * pentru îngrijirea copilului pînâ la vîrstă de un an este posibilă nunui u | cazul desfiinţării unităţii. ' _______ ___________________
P ia ţa M unciiI
în această săptămînă sînt vacante- urm ătoarele locuri dc muncă: un instalator (concurs în 21 iunie)^tfn automacaragist cu 3 ani vechime; 2 instalatori cu 3 ani vcchim c; 3 lăcătuşi cu 5 ani vechime; 4 sortatori capse (femei); 10 agenţi comerciali; 3 zugravi cu 5 ani vcchimc; 3 zidari cu 5 ani vecliinie; 30 confccţioncri la maşină (vîrstă maximă 35 de ani)
în perioada 21-30 iunie se organizează concursuri pentru ocuparea următoarelor posturi: cîte un post de inginer instalaţii cu 3 ani vcchimc; şef birou salarizare, studii economice, vechime 20 de ani; re
ferent, studii medii, cunoştinţei editare pe calculator, dactilografi', vechim e 7 ani; şe f birou avii>rc p re ţu ri, inginer sau economist, vachime 3 ani; analist programatc>»; şef depozit, vîrstă minimă 21 de -JJk bărbat; şe f compartimei'a adm inistrativ, inginer sau ecoiO"! mist, vechime 2 ani; asistentă şc 8
. şi 2 economişti, bărbaţi. IInform aţii p riv ind locurile4{F
muncă'vacante sc pot obţine de UI Oficiul forţei de muncă Cluj, biroul f medierea muncii, str. Coşbuc nr 2.1 în zilele de luni, micrcuri, joi, vineţi| în tre orele 8-13.
7 ) miercuri, 21 luni» 1995 PUBLICITATE ---------
______________A D E V A fftU Lde Cluj
jsc S O R A - S Q f t £ X s?<L|DE COMENZI
I Sortiment bogat de produse | I alimentare şi nealimentare precum şî | I întreaga garină TAST-FOD”, gustări şi | I preparate. . II La orice oră din zi prin comenzi la I I telefon 194306 -1 9 4 3 0 9 sau direct J î la magazin.I ÎVÎTT co
TRANSPORT DE M ARFĂ ÎNTRE 5 -1 5 tone prin S .C . TIG IM P E X
S.R .L. Telefon 1 92 020 sau 1 38 380[242297]
- Vindem TV color puţin folosite I -Prinum în regim de consignaţia TV color I - Reparăm TV color. *I SC. DINRO SERVICE SRL B-dul 21 Decembrie I rir.148 (la intrarea în Piaţa Mărăşti). (2423.21)
IIIII
I I
NU se percepe comision ci doar. transportul la domiciliul clientului!!!
IUI
C el m ai m are d is tr ib u ito r en g ro s d in ţa r ă d£ ÎM B R Ă C Ă M IN T E B A L O T A T Ă IM P O R T V E S T
O îmbrăcăminte sortată- oferiă bogată în sortimente de sezon • >
O baloţi mari nesortaţi cu greutatea între 350-400 kg Oîmbrăcăminte nesortată, colectare originală înpungi
’ ' ■ , ' între 5-15 k g ,'f, -cantitatea minimă, de vînzare 100 kg
O îmbrăcăminte nouă din China:‘ -treninguri şi bluze din bumbac-i - bluze mătase . .
IAPIEJUU  B!ilLi
m mP re ţu ri foarte av an ta jo ase la c a n tită ţi m a ri: o
- peste 5 tone 3000 lei + TVA/kg .. g
Adresa b iro u r i lo r : C luj-N apoca, s tr .Iu liu M an iu n r .6 , T e le fon /F ax :J)64 -193493 ,194030 (lun i-v ineri: 8-16). O rar d e p o z it sa tu l V laha, în tre lu n i-s îm b ă tă 9-16.
----de irSJL'W&t ziarindependent
CSectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă
ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:
■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export
■ LICITAT»» -■ CONCURSURI pentru ocuparea unor
posturi vacante •■ INTERMEDIERI*■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII
V ă a ş te p tă m Z IL N IC , î n c e p î n d d e L U N I ţ i p î n ă V IN E R I , î n t r e o r e l e 8 - 1 6 , l a .
s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a . IO . I n f o r m a ţ i i l a T E L E F O N U L 1 9 7 3 9 * I‘R O M P T IT U D IN E , C A L IT A T E s i
R A P I D I T A T E s î n t a t r i b u t e l e s e r v i c i i l o r n o a s t r e .
- ' V A A Ş T E P T Ă M !
R E G I A A U T O N O M A D E T E R M O F Î C A R E
C L U J - N A P O C A ;B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79.
organizează în data de 12 iulie 1995 licitaţie publică deschisă în vederea achiziţionării de contoare energie termică şi contoare de apă rece.■Documentele licitaţiei se pot ridica contra cost
de la Serviciul Tehnic, începînd cu 21 iunie 1995. Informaţii suplimentare se pot obţiflela telefoanefe 19.67.06 sau 11.13.74/interior 128.
Depunerea ofertelor se va face pînă la data de 12 iulie 1995 orele 9, la secretariatul regiei. -
Deschiderea ofertelor se ya face în data de 12 iulie 1995, ora 10, pentru contoarele de energie termică şi ora 12 pentru contoarele de apă rece, la sediul entităţii achizitoare./ (760105)
I N A T E N Ţ I A A G E N Ţ I L O R
E C O N O M I C I !
Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?• Adresaţi-vă, cu .încredere, sectorului PUBLICITATE a| ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. :
CALITATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre! ' 3
Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-1.6 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.
FARMEXIM S.A. Bucureşti
Vă anunţă deschiderea depozitului propriu de produse farmaceutice în Cluj - Napoca
Vă aşteptăm în str. Aurele Vlaicu nr. 3 (Farmacia Balsam); Tel. 064/11.71,83
| vinde de la ferma nr.22 Gilău începînd | I din 21 iunie 1995:^ |I - pui \c a rn e 'pentru creştere- în I I gospodăriile populaţiei IJ - găini şi cocoşi rase grele > • ; I J Informaţii suplim entare: .134048, J J 194633, 130529, sau la sediul societăţii. IL————————— £'LL—]L J
organizează concurs pentru ocuparea. 1 post de conducâtor auto, cu permis de conducere gradele B, C şi E, în da ia de 3 iulie Îp95. Informaţii suplimentare la telefon 18.77.87. ,
(242327)
1 E .M . A G HIREŞ 1I I
SC
T A M I/A T R A D IN Gprin filiala sa din Cluj-Napoca,
str.Govora nr.17A, M ănăşturSRL
■■ ANGAJEAZA:O Reprezentant- produse de diagnostic
medical, pentru promovarea de truse pentru^ diagnosticare (ELISA, Latex, PCR, etc.)în zona Ardeal.
- - vîrstă maximă 35 de ani;. - domiciliul în Cluj-Napoca; ' ^
- paşaport şi carnet de conducere; ş)- limba engleză fluent. . Ci
Se asigură specializare în Germania la firmaproducătoare.: Trimiteţi curriculum vitae şi o fotografie;
' I . ■ - |I vinde prin licitaţie în zilele, de luni ora 10 la || sediul din aghireş str.principală nr.266 utilaje j| propuse lă casare. . j| Lista se poate consulta la E.M.Aghireş. || Informaţii suplim entare la tel. 11.8593 şi || 198461 biroul El.M ecanic.
(242329) I
A N U N Ţ* '
S C T ’f ltltc i' GldiftOAjcL S j\v i n d e :
• Instalaţie climatizare AC A5 < • Stabilizator frecvenţă şi tensiune 10 kw prin dezafectarea Oficiului de calcyl. din str.Avram iancu nr. 13-15.
I n f o r m a ţ i i t e l e f o n 1 1 8 1 1 6 - s e r v . f i n a n c i a r . (242335)
d e 0 8 u i PUBLICITATE miercuri, 21 iunie 1995
CREŞTEŢI VALOAREA BANILOR DUMNEAVOASTRĂ
CREiMirjFO N OAlte avantaje: - profituri de peste 120% pe an
- Cîştiguri în autoturisme- finanţare în condiţii avantajoase
- surse de venit suplimentar (prin nretrageri sistematice)
.Valoarea la zi a unei unităţi dc inycstifie este 17.-350 Ici. Informaţii şi depuneri: Piaţa CIPARIU nr.15 tel/fax. 064-J95519
organizează concurs pentru ocuparea postului de Revizor tchnic auto în data de 29.06.95. -
CO NDIŢII: v - / v ; J- Studii medii tehnice de specialitate. ^INFORM AŢII'- telefon 212235 interior 455"
liversartFU gu d e an i d e ex isten ta , Şeosebita pBfegre d e a invita pe |a u p e n s i o n a t & c a d ru l socie-
IU N IE 1995,5rtivă?FA RM ECM. -
(760106)
Societate Comercială
F IN A N C IA R Ă PE ACŢIUNI.
oferă posibilitatea ' persoanelor fizice să investească pe bază de
CONTRACT ÎN AFACERI
SIGURESe oferă 8% dobîndă pe lună la investiţiile în lei.
Investiţie minimă 5 milioane lei.
Relaţii la tel. 146290.
CONSULTANŢA-ASISTENŢĂVÂNZ ARI CUMPĂRĂRI IINCHIRIERI
IMOBILE."irflABULARi jACTE REGIM UR G ENT A“< GED SfiL<TEÎ*i f o î t t
I S C C t M u n c a I n v a l i / i l c i !j CIuj-Napoca, str.Cîmpina nr.62-64 . jI Organizează lic itaţie în data d e I I 29.06.1995, ora 10.OO- pentru închirierea I I unui spaţiu în suprafaţă de 3 3 0 mp, situat I 1 în str.Cîmpina nr.62-64. - - ■/ ; I.I Cererile de înscriere s e pot depune I I pînăia data de 27.06.1995. II Relaţii suplimentare s e jDOt obţine la I I telefon 1410 8 8 int/16. (24233 î j I
i l o l o r i e c h i m i c d* ' ■:'■■■&* ' - S g > '< e » lc iit :o r îo -s t r . T i p o g r a f i e i 2 5 _ ;
> ( in tr a r e a , p r i n A .Ş a g u n a 3 6 ) , <
STOFĂ,MĂTASE,
PIELE,BLANĂ
O r a r :zilnicsîmbâfă
8 , 0 0 - 2 0 , 0 08 ,0 0 -1 4 ,0 0
SCI' ÎVAPOFARM SA Clujo rg a n iz e a ză î n d a ta d e 1 0 .0 7 .1 9 9 5 c o n c u r s
p e n tru o c u p a re a u r m ă to a r e lo r p o s tu r i : .0 .1 post farmacist la Farmacia nr.19 Gherla;O l p o s t in f o r m a ţ i c ia n ;O 2 p o s tu r i a s i s te n ţ i d e f a r m a c ie la d e p o z i tu l
de m e d ic a m e n te ^ v ’în s c r ie r i p în ă la d a ta d e 7 .0 7 .1 9 9 5 .In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e la s e d iu l f i rm e i - b i r o u
.p e rs o n a l - te le fo n : 1 1 .6 3 .4 1 . (241011).
I
K E Y S Y S D is tr ib & S o f tW a r e ciuj-n .str. N. Titulescu Nr. 33 apt 22 te t 193252 'Distribuitor autorizat al firmei FAST ElectronicVă oferă: :-> Plăci de achiziţie de imagini în timp’real
Movie/ScreenA/ideo Machine-> Dispozitive de siguranţă Hardlock pentru
protecţia softului.-> Noutăţi hardware:
-Sisteme de acces şt pontaj cu cartelă magnetică. '
- Sisteme d e ' automatizări controlate de calculator. .
* Sisteme electronice de afişaj.‘ - Calculatoare şl componente de calculator.-> Noutăţi software:
- Baze de date de imagini, prelucrări video şigrafice. '
- Sisteme de evidentă contabilă. (242334)
n/4dt#*ud de
e * u c fu A to n itt t
tă& tU bL A a c ik i t
w to d » * c m d .
OK
S C ” IABVBI 9 9
_! str.Som esului 19 _depozit en-gros produse alimentare şi
j COOP. "DRUMUL NOU” |I ; anunţă scoaterea la licitaţie a lucrării J I de reparaţie a instalaţiei de încălzire la j I Complexul Feleacul, str.Herculane, nr. 1 | | pentru spaţiul aparţinător cooperativei j | noastre. ~ II Licitaţia va a v ea loc în data d e I I 2 8 .0 6 .1995 , ora 10,00 la se d iu l I• cooperativei din str.Şt.O.Iosif nr.4- I J , Cei interesaţi vor depune ofertă pentru J* executarea lucrării la sediul cooperativei. J
(242333) I
■:s
S C C 1 M P I A S E RCîmpia Turzii, str.Laminoriştilornr.l47
< 3 R G A I M I Z E A Z Ă
concurs la data de 7 .0 7 .9 5 pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:
-1 post (inginer automatizări)-3 posturi (electricieni+AMCcategoria
minim 4] - ' " ,-1 post (mecanic auto).Relaţii suplimentare la telefon 367281.
(242336)
FR A B
Comitetul de iniţiativă al Asociaţiei salariaţilor REFRABAZ (PAS),
c o n s t i t u i t p e l în g ă S C R E F R A B A Z S A D ej în v e d e r e a p r iv a t i z ă r i i s o c i e t ă ţ i i , a n u n ţ ă : .
- s a l a r i a ţ i i c u C o n t r a c t d e M u n c ă p e d u r a t ă n e d e t e r m i n a t ă
- m e m b r i a i C o n d u c e r i i S o c i e t ă t i i^ i- f o ş t i a n g a j a ţ i a i S o c i e t ă ţ i i c u c o n d i ţ i a c a
a c e ş t i a s ă fi i u c r a t î n S o c i e t a t e c e l p u ţ in u n a n ş i ş ă n u li s e fi d e s f ă c u t c o n t r a c t u l d e m u n c ă d in m o t iv e i m p u t a b i l e l o r
- p e n s i o n a r i i c a r e a u a v u t u l t im u l lo c d e m u n c ă la S o c i e t a t e ' .
î n ~ c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e L eg ii 7 7 / 9 4 ş i a n o r m e l o r m e t o d o l o g i c e d e a p l i c a r e
,a L eg ii 7 7 / 0 4 , p r i m e ş t e c e r e r i d e î n s c r i e r e ş i s u b s c r i e r e p e n t r u d o b î n d i r e a d e a c ţ i u n i la s e d iu l S o c i e t ă ţ i i S C R E F R A B A Z S A D e j , , s t r . 1 M a i n r . 1 3 4 în z i le le l u c r ă t o a r e î n t r e
° r e ' e 7 - 1 5 . , (240042)
(y) miercuri, 21 iunie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U Ld e C i u j
ZUGRĂVELIRidice import Italianjm vâ puteti zugrăvi jartamentul obţinând calitate ireproşabilă,
’,■% o. tratare prealabilă 'pereţilor, într-o singură zi cu mai puţin de. jumătate din pret!
inclus garanţie, giranţie instalare şi nlrat. Tel 18-76-83, str.■ ie Hunedoara nr. 13. 117) - ' ■/
1 Vindem mobilă în rate, iobîndâ. Str. Oaşului nr. *lon 13-68-22. (311092)Vindem dozatoare marcă
-i 3 plus 1 capete la preţ de lilioane lei cu reductor. -Tel.
12-04-03/(309919)Vînd firmă de producţie fără ^ la preţ de înfiinţare. Vînd* de cusut industrială marca !i Iriploc. Tel. 19-37-259) .Vînd cabană parter,+ 2 la
«d Rece. Tcl. 13-02-73 ora (310063)Vînd apartament 4 camere
1 -17. Tel; 13-02-73 Iuni- (310065) / 'Vînd teren zona P-ţa Engels. ^2-73 ora 10-17 luni-vineri. «!) ,
Vînd central casă în ^ ie bună pentru privatizare.
j -302-73 ora 10-17 luni-vineri. 59)
Vînd placajc marmură ’U la 50000 lei mp şi calcar «000 Iei mp; Tcl. 16-39-13. *)^nd casă (atelier producţie)
'■ asociat. Variante. Tel. 14- (305831)Vînd dozator Fresco trei
! S i tuburi C02 şi frigider
1 M K IC K IZ I3'/Lunete si geamuri laterale»'
Pentru TOATE tipurile si mărcile de autovehicule, vă sunt oferite din stoc si la comandă de către
A.G.E.R. ServiceCluj Napoca
SERVICE: str. Alvema 60-64 tel: 064-150925
zilnic 9*f 7Parbrizele noastre sunt mereu in fată!
Arctic nou. Informaţii tel. 18-35-36 (305915) :
• Vînd cartofi furajeri 8 tone la preţ negociabil.-Tel, 11-11-91 (305933) ' ' .
^ Zahăr nr. 79 bl. CZ 3 sc. I e t I ap . 4 Mărăşti, zilnic.lO-19. (310080)
• Vînd apartament cu 4 camere sau schimb str. Mureşului 46 ap. 7.(310083) ’
• Vînd apartament 3 camere finisat Dorobanţilor 102 bl. 29 sc. III et. 2 ap. 69 vizibil după ora 18. (310085) ..
• Vînd gheretă beton 3x5m' vizibilă str; Salcîmului nr. 5. Tel.18-32-38(310095) V
• Vînd apartament cu o cameră str. Cîmpului 15 milioane, tel. 13-73 -02. (310100) V " i .
• Vînd apartament cu o cameră: în G rigorescu. Tcl. ,1 8-0 î^-14.. (423408)
• Vînd urgent garsonieră confort Is tr . Dîmboviţei nr. 79 bL“ D 15 sc. II ap. 82 -vizita după masă orele 17. (423410)
Cum păr garson ieră pe■ Detunata. Tel. .14-32-52 şi 15-85-
21. (423417) • " •• Vînd casâ njjţă cu teren 960
mp zonă complex Dora, Seat Ibiza Crono 1991 1200 cmc, geamuri şi 4 uşi electrice, piese BMW 745, motor £Ius caroserie şi instalaţie gaz, Aro 244 1993. Informaţii str. Reşiţa nr. l'ap . 2.'(423424)
„ • / V ind^urgent 3 cam ere Zorilor. Str Pasteur nr. 73, Bl. E7, sc. II, ap. 25. (429466) \ •
• Vînd apartament 3 camere Zorilor Tel 12-81-38. (429470)“ .
• Vînd apartament 2 camere finisat cu garaj, Zorilor. Tel 12-42--09. (429472)
• C um păr-garson ieră , sau apartament 2 camere. Tel 14-44-94.(429473) " '- 'v : ■' !. ..• . • - Vîtid 2 garsonierer pe str. Stephenson nr. 1-3, ap. 25-26, e t I.(429474)
• Vînd convenabil apartament2 camere semicentral. T e l-13-29- 44. (429478) >' '■ • Vînd casă. Str.'Dornei nr. 12, lîngă H otel “B elvedere”, după masa. (429479) ^ - '
• Vînd apartament 2 camere , confort I în Gheorgheni; Informaţii ’ oferte după orele 17 la tel 15-52-96 (429480)
• Vînd Fiat Croma turbo diesel cu aer condiţionat şi Trînâ ABS. TeL 11-10-21; 19 85-34. (309902)
• Cumpăr Dacia 1300, ofer2, 4 milioane. TeL 13-51-64. (309934)
im pecab il, preţ 1700 DM str. Clăbucet nr. 2A ap. 26 după ora 18.(309925)
• Vînd Dacia TLX an 88 str. Băişoara nr. 9A ap. 64. (309939)
• Vînd talon Renault 11 diesel4 uşi 1100 DM. Tel. 16-73-24. (309941) :
■ "Cumpăr motor VW 1600 cmc boxer răcire cu aer. TeL 18- 37-06. (309986)
• Vînd. Mercedes 300, VW Pasat, Opel Kadet an fabricaţie 80 neînm atriculabile. tel. 13-18-45 între 18-21. (310013)
• Vînd Dacia 1310 din 1989.. teL 15 -54-05. (310019) '
• Vînd Mercedes 240 D din 80 cu ca rte 3200 DM .fix , ru lo tă comercială an 91 cu carte. TeL 17- 41-38 (310020)
• Vînd autocam ionetă TV 12D, dubă izotermă auto 1, 5 To, bloc motor tractor U650. T e l 14- 35-34. <310030). ; • Vînd microbus Toyota mode l 1988 înm atricu la t im port Germania. Informaţii tcL 12-41-23 după ora 13. <310048)
^ • Vînd talon pltis carte Ford Siera 2, 3 D model 88. TeL.24-14- 55. (310060) V -
• . Vînd Ford Taunus, stare ‘ bună. Tel. 17-36-43. (310073)
• Vînd ieftin Dacia 89, Ford Escort diesel 86. TeL 16-55-22. (310076) : -' ' •- Cumpăr Dacia 1300, ofer
p re ţ avanta jos. Tel." 17-63-85. <310081) -
• Vînd placa de presiune şi d isc am breiaj Audi 80 ultim ul
. model. TeL 17-23-54 după ora 19.(310084)
• ’ V înd D acia papuc gri m eta liza t. T el. 065/14-70-18. <423406) ~
- • ■ Vînd piese de .Dacia, din dezm em brări. ' Tel.». 13-82-25. <423407)
• .V înd 2 bucăţi flau t .“ Y am aha” cu- cap a rg in t şi .“Selmer” USA. Cumpăr cort pentru ru lo tă “F elic ia” s a u 'c o r t în a lt pentru 4 persoane TeL 19-35-91. <423416) ' -
• De vînzare Audi 80 an 1984 fără talon, tracţiune 4x47 T el 14- 61-16 după ora 14. <423423)
• Vînd Ford Sierra 1984, 8L/ 100, .neînm atricu lat, în ■ stare impecabilă, 2500 DM. T ei 16-98- 24. <305812).
• Vînd Dacia papuc o km.' TeL 17-1994 orele 14-21. <305821)
• Vînd Dacia 1300 an 79 comuna Baciu nr. 300, preţ 2, 8 milioane lei <305828) , *
• Vînd Mercedes 230E. TeL14-22-83 <305841) •
• Vînd Dacia 1310 fabricaţie1988 cu carte identitate. TeL-11- 81-95 <305845)
• Vînd Opel Frontcra TD, 1993, 4 .uşi accidentat Informaţii z iln ic pînă la ora 19 Complex Haşdeu cămin B13 cam era 75. <305846) '
• Vînd Ford Tranzit 2500 diesel, 88 cu'prelată, normă TIR 13 cmc, preţ foarte avantajos. TcL 13- 75-20. <305851) . _
• Vînd Dacia papuc acoperită autorizată veterinar, 7 milioane lei. Tel. 17-29-31 după ora 19. (305906)
• Cumpăr autoturism în rate. Tel. 16-86-29, <305921) /
• Vînd Dacia papuc nouă. TeL12-4580 după ora 12. <305928)
• Vînd Lancia Prisma turbo diesel 1986. Tel. 16-36-86 după ora 20 sau teL 19-04-23 orele 9-19.- <305938) ’
• Vînd BMW 316, 1983 starb foarte bună, '3. 000 DM. TcL 17- 24-23 <30594$)
• Vînd chiuloasă Mazda 626 20D, m odel 87-88', etrierc faţă, relee ventilator. Informaţii str. Păcii nr. 8, Turda. <305963)
*. Vînd Dacia 1100 şi motorete Simson şi Carpaţi, .toate în stare foarte bună. Tcl. 11-39-17.
,<305966). •- Vînd Skoda S100. Tel. 17-
11-64 <305967) \ >• Vînd sau schimb Aro 243 cu
apartament. Variante. TeL 16-28-68 <305970)
• -Vînd Alfa Romeo Alfeta- 2 0 0 0 ,-cm c an fab ricaţie 84 f înmatriculat, cu 4 uşi şi combină dc treierat Class Germania. TeL 12- 87-17, după ora 18' <305972)
• Vînd Renault 11, diesel, 87, 4500DM vizibil joi. TeL 13-84-88. <305989) - .
• ■ Cumpăr capac pompă apă pentru ţp n au lt 9 Tel. 17-08-71. <305995)
• Cumpăr talon Renault 11 2 uşi. Tel 15-60-88 după ora 17. <429460) .
• Vînd Opel Kadett Break înmatriculat 83, cu motor din 91, stare foarte bună, preţ 4300 DM negociabil. Informaţii la tel 14-96-72 -sau Aleea Răşinari nr. 7, ap. 2
- <429464) •- '• Vînd Dacia an 1989, preţ fix
5. 100. 000 lei. T el 13-12-07. <429483)
• Vînd Dacia 1310, 198& şi dubă Peugeot U25 supraînălţată, înmatriculate. Tel T8-15-33 după ora 15. <429484)
. • Vînd Dacia 1310 TLX din '1990. Tel 18-69-55 <429488) ' .
• Cumpăr CD, staţie, Dec, boxe,' toate de marcă. TeL 056/18-11-96. <309993)
• Schimb apartament 2 camere confort 1 Mărăşti, zonă centrală cu similar Zorilor, Gheorgheni. Tel. 15-48-72. (310053) ^V ■. • Schimb, apartament cu două camere cu o garsonieră. Piaţa Abator nr. 4-7 sc. 2 et. 3 ap. 27
T(305926) ; >1 ■ Schimb apartament 3 camere confort mărit BCA, telefon, str. Pata cu -două camere Pata. Oferte str. Pata nr. 10 bl. P4 sc. 2.et. 7 ap. 82(305931) . "■ ■
Schimb apartament 2 camere . Cugir cu apartament sau garsonieră în Cluj Informaţii la tel. 15-64-85,(305943)
Schimb apartament 3 camere confort I Hraşov cu similar Cluj*. TeV 064A6-96-33; 068/16-14-93. (305977) . v . . r ■ > ;; -
• Schimb garsonieră-confort■ sporit cu apartament cu 2 camereconfort I. Informaţii str. Dîmboviţei nr. 81, Bl. D l6, ap. 89, după ora- 16. (429481)' -
jurul străzii Pasteur. Tel. 12-25-01 (305940)
• Familie de medici căutăm de închiriat apartament 2 camere cu telefon. R elaţii tel. 17-84-22 (30S965)
• Caut de închiriat apartament2 camere pentru-scurt timp. Prefer zona Grigorescu. Tel. 18-50-82 (305969) . ' ■
• C auf apartament pentru închiriat'Tel. 19-68-56 sau 12^42- 70. (305984)
• Caut chirie. .Tel. 19-17-28. (305986)
• Caut urgent de închiriat apartament cu 3 camere. Relaţii la tel 16-00-37 după ora 18. (311089)
• • Caut'apartâment de închiriat, mobilat, cu telefon, frigider. Tel 15-01-27. (311098)
• Caut chirie. Tel 15-49-47. (429452) - . ■ .
• Familie cu copii, căutămv pentru închiriere casă cu grădină (curte), bucătărie şi baie. Plata în valută. Tel 14-52-13 după ora 20. \4 29467)
D IVERSE
. • Angajez 2 persoane cu- .permis de conducere ţi maşină. Tel 18-76-83 (311088) .
• Teatrul-N aţional Clnj anunţă licitaţie pentru proiect amenajare sală atelier în data de 28 iunie 95, orele 10. Pentru, date tehnice, relaţii la Serviciul Tehnic, tel 19-53-63. (429441)
• S p ita lu l C FR C luj ang a jează pe d u ra tă d e te rm in a tă o ■ asis ten tă medicală pentru punct sanitar staţie Cluj(inclusiv pensionari) (429457) ■
• Pierdut carnet de student pe numele Zoicaş Cristian. îl declar nul. (305987) • -' • Pierdut carnet student pe numele Pintilie Mihaela. îl declar - nul. (429453) ' '. • Pierdut adeverinţă veteran de
război pe num ele D ragom ir Valeriu. O declar nulă. (429468)
DECESE COMEM ORĂRI ;
, .-•■'■ Consiliul Local Feleacu a n u n ţă lic ita ţie p e n tru reparaţii curente' la şcolile de pe ra z a ' com unei, re p a ra ţi i tencuieli," h id ro iz o la ţii, tîm plărie şi zugrăveli, în 7. 06. 95, o ra 10. Tel. 13-40-97.(305944) v X . ; "
• -Consiliul'Local Feleacu a n u n ţă lic ita ţie , p e n tru închirierea magaziei sat Vîlcele pentru depozit en gros, în data d e '7 iunie 1995, ora 10. Relaţii tel. 13-40-97 (305945) v - '
• Petreceţi un concediu plăcut, vizitînd ştrandul cu apă termală de la Chişlaz la 10 km de Marghita, Bihor. Posibilităţi de cazare şi minuturi. Fiţi bine veniţi! (310059)
• Execut la comandă dormeze, _ canapele, colţare .'fcu garanţie. Relaţii la tel." 1335-44. (310062).
• Eşti tînăr. optimist între 18-28 de ani şi cauţi loc de muncă! Sună la teL-19-49-52l- (310072)
• ; • Atenţie! Ofer afacere sigură cuTnvestiţie zero. Relaţii la tel. 11-30-80 azi orele 17-20. (310077)■ • Angajăm bucătar. TeV 19-98-26.(310093) A
• A n g a je z fem eie pentru curăţenie şi menaj. Tel. 14-62-46. (305948) '
• C etăţean franccz, cau t profesoară franceză pentru curs de lim ba rom ână. T el 13-36-07. (429490) .;
•/ Economist cu experienţă ^in a v a n ta jo s ev id en ţă con tab ilă pe ca lcu lator. Tel. 15-49-97. (305889)
• Doriţi o nuntă de vis! .F ilm ăm , sono rizăm o rice e v en im en t. S e rio z ita te , profesionalism . TeL 14-26-01.(305911)
• Executăm deratizări. Tel. 15 -i6-41 (309933)
• ' . F irm ă p a r t ic u la ră angajează inginer constructor p e n tru c o o rd o n a rea u n o r lucrări dc construcţie. TeL 19- 32-13 orele 8-17. (305919)
• , A ngajez .a g e n ţi comerciali icu maşină proprie.
-Tel. 14-64-41 (305951)
• A nunţ im portant! SC H crm clin SRL execu tă m onum ente funerare în ra te p e n tru v e te ran i de război» inform aţii la teL 11-09-70 sau
.12-45-98 orele 18-20, zilnic. (305964)
• SC Cristal SRL cu sediul fn Cluj Napoca, str. Republicii nr. 17, angajează, cu carte de m uncă . p e rso an ă ca lifica tă pentru întreţinere şi asigurare service la maşini de spălat şi uscătoarc străine. Tel l9-96-43 zilnic în tre orele 8-19. (311051)
; • . SC Ares Import export SRL modifică adaosul comercial între ! 0400% începînd cu data 21: 06..95. (3J0094) ' '■v * • \ Angajez vînzătoare pentru piaţă. Tel. 14-31-89. (423422) .
• Cumpărăm navete 1/20 şi 1/ 24. Gh. Dima;33; Ion Meşter 12, Caracal 17 (305666)
• SC ■ execu tă in s ta la ţii încălzire centrală, cu m ateria le numai import Germania, Suedia. Tel. 12-7326 zilnic după ora 17. (305917) ' ,
Firmă particulară angajează cu carte de muncă electricieni. Informaţii la tel. 13-28-70 orele 9- 15. (30.5L942) ; v , ■
• Organizează concurs RAIF Cluj pentru ocuparea postului de şe f birou contabilitaţe-financiar luni, 26 iunie 1995, csră 10 str, Sobarilbr nr. ;36 /A r C ondiţii: facuitate.de Şţiinţe-Ec’onomice, 5 ani vechim e. Tel. 13-05-14 (305955) - ' . • .
■ Angajăm contabil.. Ţel. 19- 68-56 (305985) '
-• Angajez absolvent facultate dinam ic, serios. T el 13-07-42. (429477) • '; • Caut barman. Str. Clinicilor nr. 9A (429486) ,
• Haine ieftine import? 50% reducere de preţ. Str. Clinicilor nr. 9A. (429487) '
P IER D ER I• Pierdut carnet student pe
numele Bara Cristian. îl declar nul. (310044)
• Pierdut carnet de student pe numele Prisăcaru Marin. îl declar nul. (310050).
__ •. Moldovanu Marcela pierdut legitimaţie de serviciu. O dcclar nulă. (310090)
• Pierdut autorizaţie pe “numele Deac Teodor nr. 372 din 1990. O declar nulă. (310097) -
• SC Nemesis com impex SRL anunţă pierderea codului fiscal. Se declară nul. (423404)
• P ierdut certifica t de înmatriculare Dacia 1300 vu nr. 3 CJ 2915. îl declar nul. (423420)
• Pierdut legitimaţie de elev pe numele Sârdea Claudiu. O declar nulă. (305908)
• Pierdut legitimaţie’intrare uzină pe numele Crainic Mihai. O ' dcclar nulă. (305941) *
• Pierdut certificat identitate de , lă remorca cu seria 0068386. Sedeclară nulă. (305961),
• Cu inimile pline de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic, ec. REMUS CIOBAN, în vîrstă de 69 ani Îninormîntarca va avea loc, miercuri 21 iunie ora 12 la Cimitirul central. Familia îndurerată. (310027) ■
: ♦ Cu durere şi regret anunţăm că a trecut un an de cînd dragul nostru soţ $i tată ing. RUSU IOAN ne-a părăsit pentru totdeauna.' Va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţia Rozina şi fiica Simona. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (310041)
♦ Gu durere în . suflet anunţăm încetarea din viaţă dupâ .o grea suferinţă a iubitului nostrn tată şi socru FERENŢ VASILE. în vîrstă de 70 ani. Înmormîntarea va avea Ioc în '21. 06. 1995, ora 13 Ia capela Cim itirului Cordoş. Familia îndurerată. (310055)
, ~ • Gu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrstă de 52 ani după o lungă şi g rea , suferinţă a scumpei noastre soţie, mame,, bunici IONESCU MARIA.Înmormîntarea va avea loc în data de 22 iunie 1995 orele 12 la capela Cimitirului central Familia îndurerată. (310074)
• Cu sufletul plin de durere şi-^$u: ochii înlăcrim aţi îl conducem pe ultimul drum pe iubitul nostru frate, cumnat şi unchi BUIGA AUREL din Gherla. Fie-i ţărîna uşoară. Buiga Ionel cu familia. (423412)
« Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă suferinţă a scumpei, noastre mamă soacră, bunică şi străbunică DEAC FLOARE în vîrstă de 75 ani. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 2riunie 1995 la ora 14 la capela 1 din M ănăştur. Dumnezeu să o odihnească. Să- i fie ţărîna uşoară. Familia îndurerată. (423421) • '
♦ Cu adîncă ^durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpei noastre soţii şi mamă ANŢONESCU. . ADRIANA născută CHIRILĂ, în vîrstă de 44 anL Înmormîntarea va avea loc . .Ia Viena/Austria. Odihnească-se în pace. Familia îndoliată.(305701)
• în veci nemîngîiaţi şi îndureraţi 9 vom plînge pe cel care a fost soţ şi tată, CIUHUŢĂ VIOREL plecat dintre noi la data de 19 iunie 1995, - în urma unei necruţătoare boli, la numai 57 anL O lacHmă, o floare şi de-a pururi sfinte rugăciuni pentru trecerea lui la cele veşnice. Înmormîntarea va avea loc joi, 22 iunie, ora 15, la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să-l răsplătească şi să-l odihnească în pace. Soţia Maria şi fiul MarccL (305934)
V ” • Nu o voi uita niciodată pc cca care a fost FLORICA MICLE, iubita şl nepreţuita mea soră şi o adevărată mătuşă pentru copiii meL Dumnezeu săo odihnească în pacc Fratele Sandu, soţia Maria şi nepoţii Adrian şi Adriăna. (30594^
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostrn fiu, soţ, tată, bunic, socru, COTUL EMIL, în vîrstă de 57 de ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 22 iunie 1995, ora 12, la Cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată. (429475) . • , ^
• Sîntem alătu ri de Mariana, Marius şi Marcela în d u re re pricinuită de moartea' tatălu i lor. Familia Rus Gheorghe cuscrii (310056)
■* Sîntem alături de verişorii, naşii noştri Livia şi Liviu Tarcea greu încercaţi de moartea mamei dragi MICLEA FLORICA.' Familia Ielciu Teofd, Gabi şi Mary. (310075)
* Un ultim omagiu celui care a fost CIUHUŢĂ VIOREL din partea finului Fărcaş Vasile şi a fiicelor sale M ariana, Corina şi Victoriţa cu familiile. (310082)
' ♦ Un ultim • omagiu colegului nostru BĂRTHA SIGISMUND. Biroul CTC de ia ICPIAF SA. (310092)'
• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost contabil şef la Direcţia generală 'pentru agricultură ' şi industrie alimentară Cluj ec. REMUS CIOCAN, la trecerea în eternitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate.* Colegii de la DGAA Cluj. (423409) -
> • Sincere condoleanţe fostului nostrn coleg Miclea Petru la decesul mamei dragi ATP 2 Sinterom. (423415) ' :
• Sincere condoleanţe colegei noastre Fărcaş Valeria la decesul tatălui drag. Colegii de la Atelier Proiectare şi sectorul Mecano .Energetic Clujana. (305910) , . '
♦ Un ultim omagiu celui care-' a fost ec. REMUS CIOCAN. SC Piscicola SA. (305918)
* Suntem alături de familia Costea SamoiI în aceste clipe grele a trecerii în nefiinţă a mamei dragi. Familia V. Cimpoiu. (305929)
• Sincere condoleanţe familiei Ciuhuţă în aceste clipe de grea încercare ale vieţii. Dana şi familia. (305935) / '
' ♦ Un ultim şi pios omagiu celui care a fost unchiul nostru, CIUHUŢĂ VIOREL.Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nepoţii Ionică şi Liliana. (305937)
* Sincere condoleanţe d-nei Loredana Ciocan din partea colectivului Şcolii”Alexandru Viahuţă’ (305949)
• Aducem un ultim omagiu celei care a fost IONESCU. MARIA. Colegele de la Calcul Salarii şi Biroul PISA SC Libertatea.- "Condoleanţe familiei (305958).
* Sinccre condoleanţe familiei Girigan . pentru pierderea tatălu i drag. Colectivul CTC Laborator Napochim. (305976)
• Sincere condoleanţe colaboratoarei Boca Ana ia despărţirea dc mama dragă. Colectivul Clinicii Ginecologice “Dominic Stanca” (305993)
• Cu regret aducem un ultim omagiu fostului prieten şi vecin, COTUL EMIL. Sincere condoleanţe familieiîndurerat'c. Asociaţia dc locatari str. L. Rebreanu nr.58. (429476)
A trecut un an de tC nostru prieten, Rţ^
----- , a plecat dintre v:Dumnezeu să-l odihne»^ Familia Chiţ. (310011) ^
bunulIOAN
♦ S-au împlinit doi «iji la trecerea în eternitu» dragului nostru ŞERBii IOAN (Picu). Familia. (3 lOţ»;
Ai tăi am fost iar ti nostru tătic iubit fi scump, drag. Dar tu te-ai dm jj, lumea noastră, trecind , veşniciei prag.* De ce a fost w să fie noi azi nu ştim, dar k ştim că vine o zi şi mm u k cînd iarăşi toţi ne înfflrfr,. ^ nu ţi-am spus atunci adio t, îţi spunem nici acam ai fost eşti şi azi al nostru tăticfad>it_ scump şi bun. Raluca, Crhtia Flavia şi Alex Cuibos. (3l00fc
• Aşi fi dorit ca ziua să fie zi de sărbătoate ci aşa să ştii măicuţă câ-mi p» rău şi că mă doare, dar ziua ta acuma chiar dacă tţj zi de jale. îţi mulţumesc cin stai alături de patruzed dt( pe cale, noi toţi ai tăi in A asta te îmbăţişem cu dn stimă şi îţi dorim mulţi măicuţă, iubita noastră bună. Taica şi toţi ai (310089)
:• 'Cuvintele sunt pt sărace pentru a exprii durerc'a ce-a săpat adine sufletele noastre cernite cei ani trişti de cînd dragul nost ing. LAURENŢIU VLAICU doarme somnul de ve Memoria şi amintirea Ini răni sensul existenţei noasti Familia. (305868)
/ • Te-ai stins în plia! primăvară/ Ca o străiudtoaţ sţea/Şi ai diţs cu tine planei vise/Şi-o parte din .nădejdi mea. /La doi ani de despărţi» Noi "toţi plîngem după tin Ochii mi mi,s-au uscat/C-ai fi singurul băiat/ Dar timpul cal a trecut/Durerea ne-a tpărit- mult/îngenunchem cu umilirf tnlâcrimaţi şi plini de doi Lîngă mormîntul tău/Pavde,j fost lumina ochilor/De noi şi j viaţă te-ai despărţit ncvrîrxf Te vom purta în suflet, ne V tră i în gînd. în amintiri unicului nostru fiu, CICV Ş PAVEL AUG U535Odihnească-se. în pace. MaB şi ta tă în veci nemîngî*(305912) ‘ |
.• .Din tot ce a fost a rănU numai durere şi un dor nestnj acum la împlinirea a 6 luni ţ la moartea tatălui şi bunicul' nostru drag, PAVEL SIMlOi Dorim ca lacrimile noastre j se preschimbe în albe flori c*J să-i vegheze somnul întru vecJ Dormi în pace suflet blînj Fiica Mariana şi nepo*j .Mihaela. (305914) . !
• Se împlinesc 6 luni cînd ne-a părăsit scump noastră NAGY VICTORI- născută MUNTEAN Parastasul se va ţine vineri * iunie orele 10, la Biserica S Nicolae din str. Horea. Famifl îndurerată (305916) ' j
♦ S-a scurs un an şl se v15 scurge şi alţii şi tu nu mai v să-ţi mîngîi scumpă soţioară' să-ţi săruţi copiii Măicuţa dc dor se stinge iar taica-i t*1 supărat că al plecat dcvrcmccăci prea devreme 1 plecat. Şi fraţii tăi AdV Mircea te aşteaptă c-ai fos^ mai drag, ŢUŢU CUIBU& ‘A
'trei am fost o împlinire, tf* perle puse pc-un şirag. Iubit1 nost ne’e dor de tine şi aşteptăm mereu în prag. Sw cu cele patru odoare, pariu; din Cluj şl Margău, fraţ* cumnatele şi nepoata. (30595^
î
J I U M A V 3 I ( C K
\ x , , ,\ | - ~ - -
ll) miercuri, 2! iunie <995 D I V E R S E
ftrmfiyk-v
B a n u l : B i i i - g I s i t o f i S e â u t i a
o c h i u l d r a c u l u i
Cînd am sesizat că la adevăratul comerciant nu se referim nu c prea "Cameea” mărfurile sînt gîndeşte numai Ia el, ci şi la cli- ademenitoare. Şi poate aceasta comercializate la preţuri mai ent. Şi patronul firmei "Cameea” nici nu ar fi fost_demarată
tjiici decît în alte societăţi se dovedeşte chiar mai mult decît comerciale, am crezut că e un- comerciant, d eo a rece 'în
deciziile sale primează întotdeauna- clientul. Făcînd accastă afirmaţie, n-aş' vrea să se creadă că el e un filantrop, adeptul fără discernămînt, a cunoscutului slogan: "Clientul
forba de o întîmplare. După un omp, m-am convins că acest lucru e o practică obişnuită, are face parte'din strategia {nuci. De ce proccdează aici isa? Ne lămureşte chiarpatronul firmei, domnul Vasile nostru, stăpînul nostru! atît de
dacă nu s-ar fi avut în vedere şi următorul, raţionament: Mergînd în staţiune pentru a beneficia de acest dar al naturii ce poartă numele de apa m inerală, o persoană - trebuie să plătească 20.000 lei pentru fiecare zi de sejur. Acasă, cu nici jumătate din
ftrean: ”Eu sînt un otn realist,- devalorizat datorită lipsei sale de suma plătită pentru o zi de m picioarele pe pămînt. Ştiu acoperire din trecut, slogan, care,' staţiune îşi asigură trei că oamenii nu âu bani. Plătind la prima vedere, - pare să se afle săptămîni de tratament, tn preţ mai mic cu cîteva zeci în contradicţie cu principiile Scriind - aceste rînduri, de lei, pentru un produs cu o economiei de piaţă. Nici vorbă mi-am adus aminte.de un fapt frecvenţa de cumpărare de aşa ceva! Atitudinea celui în povestit de tatăl meu,-cu ani săptăm înală, bunăoară, la cauză faţă de client rezultă din- în urmă: în ‘ perioada nivelul unei luni, cumpărătorul tr-o judecată simplă dar postbelică, unui consătean economiseşte cîteva sute de sănătoasă şi solidă: ”Ca eu,, i-au fqst omorîţi boii şi distrus
Cu cît numărul produselor comerciantul, să trăiesc, trebuie ■ carul de o batoză scăpată de^ || cumpărate cu preţ mai mic să trăiască şi clienţii mei!”, sub control, pe o pantă, de cei
creşte, cu atît economiile sînt Gîndind astfel, patronul e tot; care o transportau la arie. mai mari. Vînzînd(mai ieftin, . timpul atent la cerinţele pieţii ş iA v în d două vaci, proprietarul, firma nu pierde, fiincă, în vine în întâmpinarea lor. scăpat ca prin minune de la
Constatînd ca . din com erţ a moarte, s-a hotărît să le pună dispărut cu desăvîrşire apa la jug, înlocuind boii ucişi, minerală medicinală, recent, el a Căruţa nu avea, însă, cu ce hotărît să înceapă comerciali- -s-o înlocuiască. Cu toate că zarea acestui produs prin-firma nu-şi făcea prea mari iluzii,\ sa. Întrucît transportul efectuat s-a dus; -totuşi, la de unităţile specializate e costisi- comerciantul de la care îşi
acest caz, cantitatea de mărfuri desfăcute creşte. Practicînd politica unor preţuri mai mici, valoarea desfacerilor unităţii noastre, lâ unele mărfuri, e iproape triplă, comparativ cu a uitaţii din vecinătate, care are icelaşi jprofîl. Deşi mai mic pe * tor, ca să nu' se ridice'prea mult cumpăra uneltele necesare şi produs, la volumul total al preţul de vînzare a apei, firma a l-a rugat să-i vîndă o căruţă mizărilor, rabatul comercial amenajat un mijloc de transport pe credit, pînă la seceriş. Şi
propriu, cu care va aduce apa de acesta i-a . satisfăcut dorinţa 'pe care îl realizăm este mai rare. Deci chiar dacă; vinzi lai ieftin, în final,'cîştigi mai iine,' iar -acest adevăr mu e iloc un paradox, ci o realitate i economiei dc piaţă”, ^Chiar dacă motivaţia
imnului Carean are la bază ligamente economice,-ea este terminată şi de considerente imanitare, pentru că
la Sîngeorz-Băi şi Căciulata.Cunoscut fiind preţul” inie pe
carc îl arc apa m inerală în comparaţie' cu a lte ' produse, preâlim şi -volumul mare dc muncă reclamat de descărcare şi manipulare a acestui produs, precum şi pierderile determinate • de procentul ridicat de spargere a ambalajelor, afacerea la care ne
vînzîndu-i căruţa chiar cu un preţ mai; mic. Un exemplu în - plus care demonstrează la fel ca şi cel al domnului Carean, că banul nu e întotdeauna ochiul dracului, 'd e ş i cunoscuta maximă îşi mai demonstrează ■ încă - cu prisosinţă actualitatea.Ion CONSTANTINESCU
nou, p ro liferarea ac tiv ită ţilo r poartă Laboratorul- de p o liţiecomerciale comportă o interpretare sanitară şi medicină preventivă,foarte complexă. Nu vom evidenţia care numai în primele cinci luni alecîştigurile ce ni le aduce amplificarea n\imitei îndeletniciri, din simplul motiv că ea este destinată cu totul altui scop. Anume, acela de a consemna tocmai dezavantajele unei astfel de preocupări, survenite în urma abaterilor de la normele legale pe care societatea noastră democratică i le-a consacrat. Or, la acest c a p ito lp r im ii şi cei mai îndreptăţiţi a face vreo referire sînt tocmai cumpărătorii, şi implicit consu-matorii. Ei sînt cei careiau contac-tul zilnic, cu oferta comerţului, în variatele y sale forme de manifestare. Deci, ei sînt senzorii ca lită ţii produselor ce le sînt oferite. . ' :
Măi ales acum, la început de vară este necesar să acordăm o mare atenţie, calităţii produselor alimentare. în oraşul Gherla,' de
acestui an a efectuat nu mai puţin de 538 de controale ig ien ico - sanitare. Au fost vizitate mai ales unităţile de alimentaţie publică, cantinele, abatoarele şi magazinele care desfac produse alimentare..Tot în aceeaşi perioadă a .anului, cu ocazia eliberării autorizaţiilor sanitare^ s-aU întreprins 104 controale si s-au în tocm it' 20 de av ize sanitare pentru persoane fizice.
C ei. 12 angajaţi ai laboratorului de poliţie sanitară din Gherla au întreprins măsuri de prevenire a îm bo lnăv irilo r în m asă, z iln ic efectuînd controale şi -analize în unităţile comerciale de stat şi privat din terito riu . -Numai pentru eliberarea vizei anuale ASF s-au întreprins 141 de controale. De
, asemenea, se organizează întîlniri periodice cu agenţii econom ici
privaţi şi întotdeauna se dezbat regulile de igienă sanitară. Astfel, se evită multe nereguli şi probleme privind calitatea serviciilor şi a produselor. •
în u ltim a perioadă, pe raza oraşu lu i G herla sîn t m ulte probleme cu' gradul , de claritate a apei potabile de pe reţeaua Gilău- Gherla. Personalul Laboratorului de
- po liţie - sanitară din localita te .efectuează ziln ic analize "Şi inform ează pe locu ito rii urbei noastre asupra eventualelor semne de turbiditate. Credem că eşţe necesară tratarea mai atentă a apei*’ po tab ile fu rn iz a tă 'p e această, conductă. Nu de alta, dar se pot p reveni multe cazuri de îmbolnăvire. ' ,
Oricum, cei de la Laboratorul de poli)ie sanitară Gherla sînt la post zi şi noapte. Mai ales în sezonul cald au intensificat controalele şi acţiunile de educaţie sanitară.
Csaba SZEKELY
COMEMCT PE ASEAlir,în mica urbe, de pe Someş, în cumpere lapte şi alte 'produse în
ultim a perioadă s-a dim inuat condiţii mult mai igienice decîtconsiderabil zona verde, pe aceste pînă acum. Spaţiile întinse vorspaţii p riva tiza ţii am enajînd oferi condiţii pentru cei caream plasam ente clandestine: chioşcuri, garaje, buticuri ş i alte construcţii'realizate ad-hoc. Chiar ' şi în piaţa agroalimentară a oraşului com ercianţii expun produse pe asfalt, pe aleile dintre mese; oricum nu este igienic.
Circumscripţia sanitar-veterinară din incinta pieţei gherlene-,. acum doi ani a luat o măsură salutară: s-a amenajat o hală * specială-pentru v înzarea cărnii. Idee bună. în ' această vară va urm a o altă in iţia tiv ă :în fostele depozite, părăsite, ale SC Frulex SA va fi inaugurată o hală pentru desfacerea produselor lactate. Dacă se vor, găsi fondurile financiare .necesare transpunerii în p rac tică a, p lanului, atunci, în curînd gherlenii vor avea ocazia să
vizitează piaţa gherleană.Iată. că edilii oraşului GJierla
doresc cu orice preţ să 'pună capăt comerţului stradal, redînd folosinţei unele clădiri părăsite care pot fi exploatate în alte scopuri, mult mai rentabile. De asemenea,_se încearcă menţinerea curăţeniei şi ordinii, gospodarii urbei dorind prin aceasta sâ instaureze un comerţ civilizat
P R O T E S T - A V E R T IS M E N TMuzeul Naţional de Istorie a
T ransilvan ie i p ro testează împotriva încălcării sistematice a legislaţiei ţării privind ocrotirea' patrimoniului cultural naţional.
N um eroase v in s titu ţii, în trep rinderi şi a te liere de p ro iec tare lansează ' diverse, proiecte şi lucrări ce duc la
Cele mai numeroase încălcări ale leg isla ţie i pe te rito riu l municipiului, judeţului şi din zonă , sîn t făcute de către serviciile de telefoane.
Muzeul avertizează că nu va
mai' tolera asemenea încălcări şi va curma prin judecată astfel: pe proiectanţii ce nu se asigură că terenul de; investiţii sau lucrări este liber de sarcina istorică; pe executanţii care ■ distrug monumentele, nu aduc memoriul 'tehnic de execuţie al lucrărilor şi nu sem nalează OJPCN sau primăriile de pe rază comunei sau o raşului respectiv , cum precizează legislaţia în vigoare..
Gh.LAZAROVICIdirectorul Muzeului Naţional
de Istorie a Transilvaniei
[O
E C O L O G I E
A P L I C A T A
La ! o conferinţă de presă ‘csfăşurată la; CIuj-Napoca cu articiparca inventatorului DURREF- ilni, inginerul român ANDREI îODODI, despre carc ziarul nostru a tlatat la timpul potrivit, a readus în tenţia cittorilor noştri această tristă idisce a unei invenţii care, aplicată :rin construirea unui combinat iccesar producerii' la scară iihstrială, ar aducc nu numai mulţi, Sartc mulţi, bani îif visteria ţării, ci ti o recunoaştere mondială a Jteligenţei româneşti. Pentru cei steresaţi în domeniul ecoproducţiei, prezentăm pe scurt performanţele •cestui adevărat ’Vîrf al piramidei” în , '«pal materialelor de construcţie. '0 competentă carte de vizită a
DURREF-ului ne-o prezintă Departamentul tehnic al societăţii
- U N M ATERIAL PENTRU M ILE N IU L III
atribui cu toată certitudinea epitetul de MATERIAL AL VIITORULUI.”
j^fRODEMA S.A. din San Sebastian, M avizat institut de cercetare din Spania, carc, în urma ccrcetărilor iplicate invenţiei româneşti, a afirmat Ji "... DURREF-ul este un material i totalitatea lui revoluţionar, datorită ’riginii sale, prestaţiilor la care se retează, versabilităţii în ceea ce tiveşte conformaţia lui şi modului prezentare. De aceea i se poate
C E E S T E D U R R E F -u l?
• un material cir structuri fizico- mecanicc variabile, reprezentînd un amestec de deşeuri lignocelulozice,' aduse la aceeaşi stare de descompunere prin schimbarea structurii moleculare cu ajutorul hidrogenului din apă, la temperaturi cc variază între - 50 grade Celsius şi + 200 grade Celsius • un principiu de schimbare a structurilor moleculare ale tuturpr deşurilor naturale în noi structuri • materialul astfel obţinut are 107 reţete; de realizare, fiecare dintre acestea avînd la rîndul lor cîte trei variante • toate aceste reţete sc toarnă, în baza unui procedeu secret, în diverse forme, obţinîndu-sc- structuri variabile dc lemn sintetic,
inclusiv sculptat manual •'■prin turnare, i se pot da diferite aspecte, putînd fi colorat în orice cukfare • nu arde • este mai rezistent la apă decît lemnul * nu este toxic sub nici o formă • rezistă la contactul cu orice acid • i se pot aplica la cald suprafeţe, plastice . , cauciucate, folii de aluminiu sau furnir etc. • greutatea, pe metrul cub, variază între 300 şi 2200 kg, în funcţie de reţetă • se poate arma cu fibră de sticlă, armături metalice, carbonice etc. • este un bun izolator electric • izolant termic şi fonic perfect, bun distribuitor acustic • foarte rezistent Ia frecare, zgîriere, smulgerea şuruburilor etc. • elasticitate între 50 şi 100.000 kgf/cmp, în funcţic de reţetă, armătură sau suport-* de două ori mai rezistent la compresiune dccît betonul, putînd rezista pînă la 60-70.000 kgf/ emp. •
CARE SINT CAUTATILE DURREF-ului? '
v *>prezintă structuri şi densităţi diferite * poate fi prelucrat ca şi lemnul,
- U T I L I Z Ă R I L E
D U R R E F - U L U I
* în industria construcţiilor civile şi industriale, suplinind cu succes lemnul şi înlocuitorii acestuia (binale, pardoseli, p lacaje’ interioare şi exterioare, stucaturi ctc.) • în industria
aeronautică şi în construcţiile de nave,* în industria electronică (fabricarea carcaselor, incintelor acustice etc.) • în industria electrotehnică,a construcţiilor' de automobile • m aterial-strategic; excelent, DURREF-ul asigură o protecţie maximă îh caz de accident nuclear (un perete de 20 cm din acest material protejează total împotriva razelor
< .radioactive, pentru accleaşi performanţe fiind nevoie de un perete de beton de cel puţin 2 metri, armat cu foi de plumb
A R G U M E N T E E C O L O G IC E Ş l
A V A N T A J E
E C O N O M IC E
• Combinatul dc producere şi- prelucrarc a DURREF-ului foloseşte dar nu produce deşeuri - toate resturile se întorc în procesul de producţie • DURREF-ul poate înlocui în industria unei ţări lemnul şi înlocuitorii acestuia într-o proporţie de 90-95% • fabricarea acestui m aterial ex llude folosirea, oricărui liant, utilizînd tot felul dc deşeuri lignocelulozice; care la ora actuală nu sînt alfccva decît factori de
poluare * preţul pe metrul pătrat al DURREF-ului este cu 50% mai ieftin- decît al celui mai ieftin înlocuitor de lemn din lume la ora actuală *
Cred că orice alte argumente ar fi de prisos. Cei care ţin la binele acestei ţări pot face ceva în acest caz, dar cei pe care i-am ales să conducă destinele acestei naţii au obligaţia cel puţin niorală de a soluţiona o problemă de interes naţional şi nu numai. în loc de epilog, uli avertisment din partea creatorului DURREF-ului: "Orice am face şi orice -am zicc, această casă planetară este un dar făcut nouă, oamenilor, ca şi celorlalte fiinţe cc trăiesc laolaltă cu noi şi pentru noi. Iar poporul meu ştie foarte bine că aceste daruri sînt 'cele mai dc preţ valori din existenţa noastră efemeră. Să nu distrugem, oameni, ccca ce nu ne aparţine! Să ne-folosim dc accste daruri cu bun simţ, gospodărind cu înţelepciune accstâ. imensă avere dată de Dutnnezou, pentru că ea nu nc aparţine, nici nouă, nici urmaşilor noştri. Ea a aparţinut şi va aparţine mereu eternităţii care coordonează Universul.”
Mircea OLARU-ZÂINESCU
A D E V A R U Ld i& O Im a S P O R T miercuri, 21 iunie 1995
W
C F ® T B f lLŞi totuşi ”U” în
UEFA - Intertotofoare surpriză, mare, cînd în G.S.
de sîmbătă, 17 iunie, o ştire anun(a câ, totuşi, "U” va participa la Cupa UEFA - Intertoto. Surpriză mai ales câ.în numărul de vinerea trecută am publicat un scurt d ialog cu Ion Andone, în care ni s-a spus_că ”U” renunţă la competiţia amintită din cauza cheltuielilor mari, în dolari, necesitatea de deplasare în Insulele Feiroe şi în Belgia. Cerînd explicaţii la club am aflat secretul: pe adresa
: "U” a sosit un fax de la UEFA în care se atrăgea atenţia câ nepartiei-
; parea la competiţie, odată echipa înscrisă, atrage o amendă bănească
- în valoare de 100.000 franci elve-- ţjeni. Şi atunci, între două... pagube
(de 70.000 dolari sau i 00.000 franci elyetieni), ”U” a ales-o pe cea-mai
■ mică. Dacâ refuzul eră dat înainte ca ! FRF să anunţe acceptul lui ”U”,
lucrurile erau simple. Aşa; vrei - nu :.- vrei, ”U” trebuie să participe la competiţie.: De unde tragem conclu- |
f. zia că deşi ari intrat în Europa, m ai.avem multe de învăţaţi Cu UEFA
! nu-i dejoacă, fiindcă ea iese numai > bine şi în cîştig. J.
Conferinţă de presăAzi, miercuri 21 iunie, la graniţa
dintre echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de vară, conferinţă-de presă'' organizată de EC ”U”. Conferinţa de
.presă are loc la orele 11, în restau-- ; rantul clubului din Parcul sportiv;
"luliu H aţieganu”. Care va fi 6rdinea de zi, urmează să aflăm la faţa locului. * ^ . . ■ .
Craioueanu ^• ren u n ţă ire v o c a b il
^ d a r ... r e v i n e ,
A x in ia îl a c u ză .Supăraţi nevoie m are pentru r
răutajile strecurate în unele ziare, Victor Piţurcă, principalul de la Universitatea Craiova, respectiv^ Gică Craioveanu, golgeterul echipei şi al D.N. recent încheiate au replicat - în coloanele G.S, Pentru acuzele ce i-au fost aduse (apropo de cele 8 goluri marcate în u ltim ele două etape, 5 în partida şu UT A şi 3 în cea cu E lectroputere); \ G ică Craioveanu a replicat că se simte
•Jezat, câ refuză categoric să pri- V mească trofeul de golgeter, hoţărîrea , sa fiind irevocabilă. Peste noapte
şi-a schimbat atitudinea, datorită ; premiului de 18 milioane atribuit lui
de către sponsorul craiovean v Mihăilescu ( aplauze pentru donator)
şi câ va primi trofeul, câ-1 merită," totuşi, câ el reprezintă munca lui de
. un an, chiar dacă a fost "împlinită” i în... ultimele două etape. La rîndul
său, tot în coloanele G.S., Axinia II (Ceahlăul), foarte afectat, l-a acuzat pe Gică Craioveanu de necinste şi "angajamente” datorită cărora a fost întrecut în final cu 4 goluri de golge- terul din Bănie. Cam plin de ifose şi dc aere dc marc vedetă, Axinia II uită câ şi pentru el au pus umârul toţi coechipierii ca sâ-1 împingă spre titlu. Ba mai mult, supărat şi pc cei
, de la loturi, a anunţat că a renunţat să mai aştepte vreo convocare şi preferă să "iasă afară”, adică sâ plece
, din (ară.,Aere de vedetă ieftină.Victor ROMAN
99
Primul român p e 'Acoperişul lumii"
Poezia'muntelui este un unicat Este po.ezia'agoniei şi, mai ales ă extazului scrisă şi interpretată de acei nenumăraţi şi neştiuţi oameni,, numiţi alpini şti, iremediabili şi veşnic îndrăgostiţi de crestele munţilor înfipte în cer. Este poez^ia'omului veşnic însetat de autodepăşire, de luptă cu falnica "şi inegalabila creaţie a naturii, care în tim pul imemorabilelor ei zvîcniri telurice şi tectonice a zămislit munţii..
Periodic, din rîndul acelor nenumăraţi anonimi ce desfid cu sublimă aroganţă legile gravităţii, încadraţi fiind sub genericul larg nUmit Sport apar geniile, adevăraţi uriaşi ăi cutezanţei. La vremea cînd am trecut graniţa adolescenţei şi am păşit pe drumul maturităţii; poezia acelei <; 'înalte aventuri”, scrisă de neo-zeelandezul înnobilat Edmund Hillary
şi şerpaşuhT ensing Norgai, care în 29 niai.1953 au urckt pe acoperişul lumii”, vîrful cel mai înalt al Terrei prin cei 8848 metri
pe care Everestul îi măsoară, carteş m-a subjugat şi se află şi azi la loc de cinste în biblioteca personală: în aceşti 42 de ani de la "înalta aventură”, alte genii ale poeziei munţilor s-au alăturat lui Edmunţi Hillaiy. Unele d ineleau dispărut în eternitate, plătind eu viaţa înalta lor cutezanţă de-â cuceri Chomolungma.
De curînd, elitei cuceritorilor ''acoperişului lumii” i s-a alăturat un Om din stirpea noastră a românilor, inginerul Constantin Lăcătuşu, cel care în ziua de 17 mai 1995 a înfip t tricolorul pe Everest. Ce s-a scris despre "înalta sa aventură” a fost la modul expeditiv şi pur informativ, deşi despre cutezanţa.sa ar merita să se scrie mult mai mult şi m ăi'dens, fiindcă o asemenea ispravă extraordinară nu stă la îndemînă oricui, ci numai a celor puţini şi aleşi. Poate că într-o bună zi vă zăbovi El însuşi,.Constantin Lăcătuşu , asupra recentei sale superbe aventuri, ca şi a celor care au precedat-o, de cînd "poezia muntelui” l-a cucerit şi şcolat în lupta pentru cucerirea înălţimilor Terrei. Pînă atunci oferim cititorilor noştri această imagine a noului şi ilustru lu i cu ce rito ra lE v erestu lu i, însoţită de sincere şi calde, aplauze. îţi mulţumim, domnule Constantin Lăcătuşu, pentru marea dumneavoastră performanţă. ~ . -
i V i c t o r MOREA
România la turneul final al C.E.Grecia
Campania de calificare la turneul filial al CE de volei masculin, Grecia, 8-16 septembrie 1995, s-a încheiat
cu succesul naţionalei României. în ultimul meci, disputat sîmbătă, 17 iunie, Franţă - România 1-3 (7, -9. -10, -6) şi naţionala condusă de Marian Păuşescu şi Adrian Ârbuzov accede în turneul final:
Modificări şi în cupele europeneCu ediţia 1995-1996, CEV a adoptat un sistem nou, apropiafeu cei din
fotbal. în CCE şi.CC se vor stabili opt capi de. serie . Celelalte echipe se jnscriu, jucînd un tur eliminator şi un ţur de calificare (14-15 octombrie turul, 21-22 octombrie returul): Cine nu şe califică mai departe trece în Cupa Confederaţiei Europene de .Volei (CEV), urmînd a juca un turneu eliminator (11-12 noiembrie turul, 18-19 noiembrie returul. Turneul de calificare pentru CEV va avea loc în 2/3 decembrie 1995, turul, 9/10 decembrie returul. Vor rămîne opt echipe, care împreună cu cei opt capi de serie vor forma două grupe de opt echipe, care vor jtlca fiecare cu fiecare. Locurile 1-2 intră în semifinale. /■■
< Dem. SOFRON
U nirea Dej - A rm a tu ra Z alău 4*1 (z-o)
Ion Ciocan: 95
B A R A J U L V R E M S A - L
J U C Ă M C U M O T O A R E L E
A M B A L A T E L A M A X I M
Scăpată de cîteva etape de grija unei nedorite retrogradări, Unirea Dej >a prim it sîm bătă v izita Armăturii Zalău şj ea o echipă fără griji, retrogradată p rac tic încă dinainte de începerea returului. A ^ rezultat un meci fără miză în care singură problemă ce se punea era cea a scorului. Prin urmare nu vom
( insista'prea mult asupra acestui meci şi ne vom rezuma doar la*â nota cele cinci goluri ale partide i. Să mai spunem doar câ în ansamblu partida a fost una fără istoric, cu faze'multe la poartă, ratări şi...goluri. ;-
1-0, min. 17 -.B ota centrează -impecabil peste apărarea zâlăuană, mingea, ajunge la Olanii, pătrundere a acestuia pe partea stîngă şi din marginea careului mare, şut la„ colţul lung. ■ ' \ \ , : -‘
2-0,'m in. 19 -D upă.doar două minute de la.deschiderea scorului, lovitură liberă de pe partea stîngă a atacului dejean iar ghiuleua pornită de la.20 de m e tr id in p ic io m l lu i - Tanca nu se opreşte decît în poartă.
3-0, min. 50 - Tanca controlează bine balonul pe partea dreaptă, pasă în careu la Albu şi acesta , de la 10 m etri, îndeplineşte o sim plă formalitate^ înscriind.
4-0, min.60 - U ltim ul go l al
gazdelor are la bază o fază lucrată de tot atacul dejean. Tanca centrează de pe dreapta pînă la Pîrvu, acesta pasează la Albu, dar şutul ultimului este respins în faţă de portarul Tăra-
^nu, mingea ajunge din nou la Albu, pătrundere frontală, Ţăranu iese la 6 metri în întîm pinare, Albu este culcat la pâmînt, dar,balonul ajunge
. la Tanca şi gol înscris din unghi.4-1 Jn min.80 şi bîlbîiala apărării
dejene este speculată prom pt de către Munteanu.
Cam atît despre partida de la Dej,' nu înainte însă de a nota cum se cuvine debutul la centru al arbitrului băimărean Zoltan Szekely. Pentru: maniera de arbitraj de sîmbătă, el merita nota maximă. Noi nuxiăm însă note, în locul lor îl felicităm ' sincer pe domnul Szekely cel care a condus formaţiile: UNIREA DEJ: - Cec lan - Tirchineci, Bota, Praţa, Estinca- Zanc (61 M oşuţ), Manea (72 Cupşa), Olariu, Tanca - Pîrvu, A lbu; ARM ĂTURA ZALĂU: Ţăranu - M orar, G rigorescu, Cornaci, Petric, Proşteanu-Cadar, C olbanschi, Oros (45 B arna) - Puşcaş, Munteanu. La tuşe au biiciat C .Roşca (B is triţa )ş i N .Florescu (Sibiu).
Mihai HOSSU .
Azi, finala C upei R om âniei
Deci, azi vom cunoaşte şi pc participanta la viitoarea ediţie a. Cupei C upelor. F inala C upei României, d in tre R ap id şi Petrolul va da ră sp u n su l cuvenit. ,
în ce le din Urmă CFR se va prezenta' la meciul de baraj care va decide rămînerea în Divizia "A” sau îl va trim ite în acea D ivizie ”B” u ita tă de Dumnezeu şi în câre se poate întîmplă chiar orice. Pentru că dacă în D ivizia Naţională, în văzul tuturor, se întîmplă ce se întîmplă, vă daţi. seama cam câre este viaţa într-o_pîrlităde fostă... Divizie ”C”, : pom pos rebo tezatâ D ivizia ”B” ._ Sperăm însâ că nu va fi cazul, CFR trebu ind .în mod norm al şi.l. ob liga to r sâ treacă peste acest obstacol.' A ntrenorul C iocan, un. adevăra t M esia pentru clubul ferov iar, îş i va şti cu siguranţă conduce... trupa spre o victorie clară, după care va-putea, sîntem siguri, să demonstreze cu adevărat ce poate ech ipa în sezonul viitor. Iertată să-mi fie coborîrea pe o pantă puţin m istică , dar ar fi bine ca şi Dumnezeu să-şi întoarcă puţin ochii spre ech ipa noastră de suflet, întrebat dacă nu cumva punctul de form ă m axim ă a fost depăşit, dom nul C iocan ne-a declarat: ”N-aş spuntf t â ne aflăm pe o curbă d escenden tă . A fost un joc cu o echipă bună (n.r,: cu Tractorul) care ne-a incom odat printr-un marcaj
foarte bun. Oricum, odată atins acest prim obiectiv , vom ' avea la d ispoziţie o săptăm înă pentru a pregăti meciul de baraj şi a-1 juca cu motoarele la maximum. Sperăm să îl cîştigăm 'pentru a aduce bucurii puţinilor suporteri fideli rămaşi.v
' Lui şi elevilor acestuia le dorim mult succes sîmbătă, la Oradea,'în barajul cu Olimpia Satu mare. .
Cristian BARA
Ş i d e ţ i n u ţ i i f a c . . . s p o r tA ctivitatea sportivă cunoaşte o efervescenţă deosebită în rîndul
deţinuţilor din penitenciarul Gherla. în această perioadă se aflâ în plină desfăşurare întrecerile Cupei 29 iunie - Ziua Penitenciarelor din România, organizate la diferite discipline sportive care se bucură de mare popularitate în rîndul "locatarilor” închisorilor gherlene. Cel mai mare număr de. participanţi se înregistrează la şah, unde nu mai puţin de 540 de deţinuţi se întrec pentru întâietate. La handbal s-au înscris 8 echipe, reprezentînd diferite servicii şi sectoare de activitate. Meciurile, care sînt urmărite de un număr mare de "spectatori” - se desfăşoară mai ales la sfîrşitul săptămînii pe terenul unităţii. Cel mai popular sport, fotbalul, are mulţi adepţi în- penitenciarul G herla/La competiţie participă peste ... 80 de echipe. Z i’ de z ia if loc partide deosebit de disputate, desfăşurate, însâ, în cea mai mare sportivitate. '
------------— ' I __ _____ — „ , ___ SZ.Cs.
C a m p io n a tu l j u d e ţ e a n d ef o th a l ' .
în numărul de ieri y-am prezentat rezultatele ultimei etape. în numărul de faţă cîteva scurte considera)ii. Ultima etapă a dat răspuns întrebării referitoare la cca de-a doua promovată, prima fiind liderul Somtr.' CFR Dej. Disputa pentru locul secund s-a purtat între Ccramica şi Constructorul (ambele din CIuj-Napoca). Cîştigînd în deplasare (3-1 cu ATL Dej), echipa Ceramica şi-a asigurat locul secund şi a promovat, astfel, în divizia C. Contracandidata, "Constructorul, deşi a cîştigat s-a clasat pe locul trei, mai avînd, totuşi, şansa promovării în C prin susţinerea unui meci de baraj cu Motor IRA (pentru aceasta din urmă o partidă, dc ... rămîncrc în C. Acestea fiind spuse, iată cum arată , în sfîrşit, clasamentul final:
Ajunsă la ultima etapă, "Cupa Vară" la box şi-a desemnat echipa cîştigâtoare, aceasta fiind Asociaţii sportivă "Armata Cluj”, antrenata dt Iosif Hertz, care dupâ cele 4 elapt a acumulat cel mai mare număr dt puncte. în această competiţie h participat un număr de 6 cluburi si asociaţii sportive care au prezentat boxeri la toate categoriile de vlrsti copii, juniori mici, juniori măriţi seniori. Ultima etapă a avut loc îj Sala Armatei în organizarea Clubului Sportiv Municipal şi s-a bucurai de un numeros public care şi-a încurajat favoriţii pe tot parcursul galet Dai iată şi învingătorii: Copii cit 35 Kg: Bucur Mibai (ISC. Turzii); c a t .40 kg: M oldovan Dumitm (Carbochim); jun io ri mici: cat. 41 kg: Şimion Eduard (ASA); cat..51 kg: Bunea Florin (CSM Condot) c a t.54 kg.: Dandoţi Ciprian (ISC. Ţ urzii); ca t.60 kg . Ritişan Alexandru (CSM Condor) cat. 73' kg.: Manciu Adrian (CSM Condor); ju n io ri m ari: ca t.5 7 kg.: Bunea Marian (Carbochim); cat. 63,5 kg. Şerban Ciprian (A SA ); Seniori: cat. 51 Kg.: Pop Claudiu' (Carbochim) cat. 54 kg. Crâiescu Robert (Mobex); cat. .60 kg. Hărâştăşai Darie (ISCT.) cat. 71 kg.: Pusztai Robert (ASA).
• în urina/ acestor rezultate, clasamentul final pe echipe arată astfel: 1. AS Armata Cluj - 61 pct., 2. AS Carbochitti Cluj 52 p c t., 3. ISC Turzii 48 pct., 4. CSM Condor32 pct., 5. MobexTgfMureş - 4 pct.,6. Voinţa Cluj 3 pct. v \, Corecte a rb itra je le prestate de b rigada de a rb itri condusă de delegatul general Sajgo Francisc.
P e s c u r t•Nu s-au stins. încă ecourile Ca® j
pionatelor Mondiale de Box de la 1 Berlin şi începînd de luni sîntem din | nou în priză. De această dată juniorii, i au intrat în ”proba de foc” cu ocazia Campionatelor Europene ce se desS- | şoară în perioada 19-25 iunie 1995 : în localitatea Sinfok (situată în zoi^'_ Balaton) Ungaria. Speranţele noaste , se îndreaptă spre Dorel Simion (cam- j pion mondial ”en titre”), Traian j Vîjdea (medaliat cu argint, 1995) şi ; Ion Macavei (bronz,-1995). Lotul ' nostru este însoţit de antrenorul j principal Vasile Fîntînă şi secunzii ! Traian Georgia şi> Constantin Burlacu.
• Cu puţin timp în urmă, în localitatea italiană Algero s-a desfăşurat un puternic turneu internaţional de box pentru juniori la care au pârtiei- . pat şi 6 pugilişti români. Avînd cţ frumoasă comportare, elevii antrenorului Vasile Fîntînă au reuşit si se claseze de patru ori pe primul loc prin: Valdemar Cucereanu (semi- muscă), Dorel Simion (semi-uşoari),Traian Vîjdea (uşoară) şi Grigore Rîşco (Super - grea) şi o dată pe locul 3 prin Ion Maeovei (muscă). La startul acestor întreceri s-au aliniat pugilişti din 18 ţări, îasumîod peste 90 de participanţi. La finele turneului, clasamentul pe ţări a fost unni- ţorul: 1. România, 2. Italia, 3. Rusia,4. Irlanda, 5. Ucraina, 6. Grecia.
• Mike Tyson din nou în ring! Proaspăt eliberat din închisoare, fostul campion mondial profesionist la toate categoriile, va apărea din nou în ring mai precis pe data de 19 august, într-o gală ce se va desfăşura la Las Vegas, în cadrul căreia îl va^ întîlni pe compatriotul său Peter i. McNeeley. Această reapariţie a lui Tyson îi va costa cam scump pe admiratorii lui, biletul cel mai ieftin ■ fiind de 200 de dolari, în timp ce un loc în "fotoliul de ring” se va ridica la 1500 dolari. Dai un ban, dar... stai în faţă.
Coriolan IUGA
(13) miercuri, 21 iunie 1995 F E M E I AADEVĂRULcfle OBmm
MARGARET THATCHER ÎŞI . DEZVĂLUIE LATURA VULNERABILĂ
. A PERSONALITĂŢII SALEM argaret Thatcber, "Doamna de
,'îer” carc şi-a impus apriga voinţă a M arca Britanie în"cei 11 ani şi rcmătate cît a fost prim-ininistru, se -elevă în a l doilea volum de memorii ia o f i in ţă vulnerabilă, sensibilă şi a ic in a tă de îndoieli în privinţa propriei persoane - scrie REUTER, jjtatâ d e ROMPRES. Cartea intitu- ită ”C a le a către putere”, publicată rcent, o fe ră introspecţii neobişnuite iie do am n ei Thatcber pe drumul ce ri p a rcu rs de la începuturile umile, .-a f iic ă a unui băcan de provincie, râă la a domina politica britanică. T b a tc h e r a dovedit atîta hotărîre
ia c a l i ta te a de prim-ministru, îneît ;ste su rp rinzăto r să citeşti relatarea
decizia de a se căsători cu el', în 1951, dript una dintre cele mai bune pe care le-a luat vreodată.
Thatcber recunoaşte că în perioada în care a fost liderul conservatorilor, înainte ca aceştia să.preia puterea în 1979, partidul făcuse foarte puţine progrese reale în analiză sau politică: ”Dacă am contipua să gîtidim astfel, cum-am reuşi vreodată să facem ca ţara să o ia pe alt drum?” îşi aminteşte cu m îhnire fostu l prem ier. Ea recunoaşte contribu ţia pe ca te a avut-o în , îndepărtarea conservatorilor de strategiile corporatiste falim entare - ‘bazîndu-se pe cooperarea sindicatelor - care au condus la căderea predecesorului ei,
ă d e sp re c ît de greu-a căpătat mere- Edw ard H eath. D ar adaugă că aierea.intelectuală şi po'liticâ pentru m î la n s a revoluţia unei pieţe libere, Sa a a ju n s la vîrf prin dăruire de'sine ii m u n c ă asiduă, dar povesteşte cum a p e la f tă ajutorul marelui actor Sir
t'i"su rence Olivier pentru a deprinde t a discursurilor. Ca prim-ministru
a a în v ă ţa t să se protejeze împotriva miticilor d in presă prin simpla meto- ă de a n u o citi. "Dacă ceea ce scria rresa e r a eronat, puteam ignora; iar iscă. c e sc ria era adevărat, eu o ştiam £ja” , sp u n e ea. Totuşi, ea conchide
o fe m e ie este, probabil, mai vul- srabilâ în plan emoţional faţă de lacurile la persoană decît cea mai sre p a r t e a bărbaţilor. Thatcber .latează c â era pe pragul de a izbucni lacrim i şi tremura de mînie cînd a iim p u l competiţiei pentru alege-
llderu lu i Partidului Conservator 1 1 9 7 5 , p e fcare ă cîştigat-o, de .tfel - o p o n en ţii săCau răspîndit onul ^că îş i face stocuri de a ien te ; A nterio r, ca ministru al tic a ţie i, ea a fost "profund issată” d e porecla "Tbatcher care ri la p te le ” , ce i-a fost atribuită
c ă a decretat că şcolile trebuie ceară b a n i pentru laptele care
Serior fu sese asigurat gratuit. Ea înnă c ă a supravieţu it datorită igostei ş i sprijinului manifestate .soţul e i , D enis, caracterizînd
în ţeles 1 greu im plica ţiile constituţionale aţe aderării Marii Britanii la Uniunea Europeană, chestiune ca re a dus în cele din urmă la îndepărtarea ei în 1990 şi înlocuirea cu John Major. - '
Ziaristul de la organul de presă al armatei sovietice, "Steaua Roşie” , care i-a dat doamnei Thatcber porecla "Doamna de fîer” - "imaginaţia sa depăşindu-i judecata” - ar putea să fie surprins să afle cît de neplăcut îi era e i să concedieze un coleg. ”De-a lungul anilor a fost unul dintre lucrurile care mă îngrozeau cel mai mult”, scrie ea. - / ' , " ;.N
Cînd a fost obligată să demisioneze - scrie Reuter - Thaţcher a fost deprimată. Timpul atîrna greu pentru., o fem eie care -num eşte m unca "e lix iru l ei secre t” şi ea a fost cuprinsă de "gînduri negre” cînd şi- a citi necrologurile politice.'D ar a renăscut atunci cînd a descoperit că; po litic ile rad icale pe care le-a prom ovat au transform at filonu l princ ipal de gîirdire î n ; M area Britanie. "Revoluţia... cârd fusese realizatăi atît de laborios în interiorul guvernului mi-a ascuns, în oarecare, m ăsură, am ploarea revo lu ţie i intelectuale care avusese loc în afara lui’’ - subliniază Margaret Tbatcher.
Pagină realizată de Monica TRIPON
ELISABETA A II-A MAI ARE ÎNCĂ DESTUI SUPUŞI
rîndul lor, că naţiunea canadiană nu va fi luată în serios pînă cînd nu o vor da la o.parte pe regină din funcţia de şef al statului. Peste 50 la sută dintre canadienii chestionaţi în cadrul unui sondaj din 1994 au fost de păreri că legăturile cu monarhia trebuie întrerupte; '*
în prezent, Elisabeta"» II-a este şef al statului în 16 ţări: Antigua,- Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Noua Zeelandă, Papua.Noua Guinee, Sf. Cristopherşi Nevis, Sf. Lucia, Sf. Vincţnt, Insulele Solomon, Tuvalu şi, bineînţeles, Marea Britanie» Regina este, de asemeni, şeful Common- wealth-ului, care grupează Marea Britanie şi 50 dintre fostele ei colonii. Aproape toate statele, care şi-au proclamat independenţa faţă de Marea Britanie au decis să rămînă în Commonwealth. 1
Spre sfîrşitul anilor '50 existau peste 40 de colonii şi posesiuni britanice, însă la ora actuală au rămas doar 14. Insulele Bermude, una dintre ele, urmează să desfăşoare un referendum la 15 august, pentru a se decide dacă va pune capăt celor 386 de ani ai dominaţiei coloniale britanice, în timp ce Hong Kong-ul va reveni administraţiei chineze în 1997,J după expirarea unei concesionări de 99 de ani. :
Imperiul Britanic nu mai reprezintă ceea ce a fost în secolul al XIX- lea, cînd soarele mrea că nu apune niciodată peste coloniile lui, însă regina Elisabeta a II-a mai deţine încă puterea - deşi mai mult simbolic - în ţări din aproape toate continentele, scrie ROMPRES care citează agenţia Reuter. \
Primul ministru al Australiei, Paul Keating, a anunţat recent că pînă în anul 2001 doreşte înlocuirea reginei Elisabeta din funcţia de şef al statului Cu un preşedinte australian. Acest lucru a fost sugerat, anul trecut, şi de primul ministru al Noii Zeelande, Jim Bolger. Mulţi canadieni cred, la
EFECTUL PERIOADEI DE TRANZIŢIE ASUPRA CONDIŢIEI FEMEII
România intenţionează să aducă tema privind efectul perioadei de tranziţie asupra condiţiei femeif în atenţia celei de-a patra Conferinţe mondiale a femeilor care va avea loc la Beijing în această toamnă - a afirmat primul ministru Nicolae Văcăroiu în cursul întrevederii'cu secretarul general adjunct al ONU, Gertrude Mongella. în cadrul discuţiilor purtate la Palatul Victoria premierul Nicolae Văcăroiu a admis că dificultăţile procesului de tranziţie au o serie de ecouri negative la nivelul condiţiei economic^ şi sociale a femeii din România, subliniind că aceastaconstituie o preocupare permanentă a executivului. Domnia sa a apreciat totodată că ar fi deosebit de utilă organizarea, la Bucureşti, a unei conferinţe regionale asupra condiţiei femeii, ceea ce ar prilejui; în opinia sa,un schimb preţios de experienţă şi întărirea colaborării statelor din zonă în promovarea rolului femeii în toate sectoarele vieţii sociale, economice, ştiinţifice, culturale şi politice.
Gertrude Mongella a considerat ca foarte utilă această idee şi a opinat că rolul femeilor din societatea românească în învăţămînt, sănătate, cultură şi cercetare,este remarcabil Aceasta ar putea.constitui, după cum a declarat secretarul general adjunct ONU, baza unui model de cooperare regională în abordarea acestei problematici, ce ar contribui decisiv la accelerarea punerii în practică a rezoluţiilor viitoarei conferinţe mondiale de la Beijing.
\H CAUTARE DE INVESTITORI
PENTRU CONSTRUIREA UNEI _ FABRICE DE
PREZERVATIVE• *Uganda, a cărei populaţie este
grav afectată de SIDA, caută o companie străină , care să investească în construirea unei fabrici dc prezervative pe teritoriul săuv pentru a reduce Costurile ridicate ale importurilor acestor produse - transmite AFP, citată de ROMPRES. -
Organul guvernamental de presă . New Vision citează tin ministru ugandez care i-ar fi declarat
în Kuweit, plăcerile costă ambasadorului Marii Britanii la neînchipuit demult. Cel surprins- Kampala că ţara sa întîmpină că fumează în instituţii dificultăţi la im portarea de guvernamentale, clinici, mijloace, de transport public sau chiar
'propriul autoturism este amendat, la prima abatere, cu 150 de dolari, la cea de-a doua abatere
; cu 300 de dolari, la cea de-a treia fiind pasibil de pedeapsă cu închisoarea V - informează
. ROMPRES Citînd agenţiile DPA şi KUNA. ■ ; - ' ’
Mai nou, în Kuweit vor putea fi importate doar ţigări al căror conţinut~ nu depăşeşte 12
''miligrame de gudron şi 0.8 miligrame de nicotină. Pe cînd şt la noi asemenea legi?
"CAM INARI”Numărul copiilor şi tinerilor care
trăiescln cămine a înregistrat'în Germania o creştere în perioada 1991- 1993, a jungînd la aprox im ativ 70.000 - re levă date le O ficiu lu i Federal de Statistică, date publicităţii la Wiesbaden. ; .
PREŢUL UNUI FUM
DE ŢIGARĂ
prezervative, mănuşi chirurgicale şi seringi de unică folosinţă şi că
' invită societăţile străine să construiască o uzină de profil în Uganda. - ■ - - Conform estimărilor, aproape un sfert din cei 16,6 milioane de ugandezi sînt seropozitivi. Oficial, sînt seropozitivi 9 Ia sută din locuitorii Ugandei, respectiv 1,5 milioane de oameni. . .
EUTHANASIA ■ AUTORIZATĂ
ÎN AUSTRALIA
KILOGRAME,LANASTERE
Parlamentul Teritoriilor din Nordul Australiei a votat recent o lege prin care se admit cazurile de euthanasie, la cerere, A ustralii devenind astfel a.treia regiune â lumii care autorizează "moartea voluntară”. . . •
La Spitalul judeţean din Slatina întreruperea vieţii pacienţilor s-a născut un copil (băiat) în consideraţi incurabili este permisă greutate de şase kilograme,:ai numai în prezenţa unui cadru me- cărui părinţi, în "virstă de 31 de ani, dical autorizat. Singurele teritorii sînt din comuna Studina. După-; care au admis această măsură cum informează ROMPRES, pentru curmarea suferinţelor unor mama copilului, Gelica Matei, pacienţi netratabili sînt Olanda şi cîntăreşte 133,5 kilograme fi în statul Oregon, din SUA, care 1991 a mai născut prin cezariană, lim itau prin lege cazurile de un alt copil de cinci kilograme, tratamenteuthanasic. \ ,
i :f f* 'H ^[ ** *• ’ * - ' »
t ’. ~ - !**
vMp::'
lucrurile au rămas şi acum, după 5 ani, neclare. Nu pot să u it nici că înainte de a fi ucis, ani de-a rîndul a fost agresat m oral, anchetat de fosta securitate pentru "marea vină” de a practica yoga, a fi vegetarian convids şi adept al nonviolenţei, de a coresponda în esperanto cu tineri d in în treaga lum e, pe tem e de
- Ara.discutat mereu cu Mihai înainte şi după problemele ivite în urma cursului de limba hindi, mai puţin însă după ce s-a căsătorit. Dumneavoastră v-a spus câ i s-a propus colaborarea cu securitatea? -r~. - M i-a spus, şi nu o. dată. însă a refuzat categoric orice colaborare,
Doamne!, cu ajutorul alfabetului hindi pe care e l îl învăţase şi îl cunoştea se puteau transmite cine şţie ce informaţii şi mesaje în străinătate! Pe de altă parte Mihai practica yoga în mod sistematic şi ajunsese să-şi stăp înească în mod conştient ■ sistem ul nervos vegetativ: putea să-şi controleze tensiunea, bătăile
Soporului. între orele 15,45-15,50 - după spusele dlui Lengyel, acesta l-a depăşit pe Mihai, care venea cu pas grăbit spre centru, la capătul străzii Unirii, intre orele 16-16,30, doam na prof. dr. Carmen Ionu ţ, vecină cu noi, l-a văzut de la balcon traversînd str. Pavlov spre intrarea de lă cu rtea b lâcu lu i nostru ,
ELENA ŢICLETE - 0 MAMA CARE ASTEAPTA ADEVARUL DESPREMOARTEA FIULUI SĂU
T o a tă lum ea vă cunoaşte în : i l i t a t e a d e m am ă a e ro u lu i u r t i r M ih a i C ălin Ţ iclete , a arai m o a r te continuă să rămînă na d in t r e enigmele evenimente- »r d e s fâ ţu ra tc la Cluj tn decem-
fbrie '8 9 . Se.spune câ în tr-un li- i*], d u p â orice m oarte apare şi
1 « s e m n a r e a , îm p ăca rea ... Ca ia rn ă > dum neavoastră credeţi ^ vă v e ţi putea împăca vreodată ti a c e a s tă pierdere?
N u. N ic i o mamă nu-şi poate iita f iu l Şi nu se împăca cu dudul c â nu mai există, cu atît mai ault c u c î t în cazul lui M ihai
civilizaţie indiană, yoga şi vegetaria- nism, şi de a urma un curs de limba hindi organizat de U niversitatea Cultural Ştiinţifică din Cluj (curs la care, de altfel, ştiu că aţi participat şi dum neavoastră). C unoaşteţi atmosfera de închistare şi total control spiritual în care eram nevoiţi să trăim pînă în 1989 şi faptul că orice desch idere spre "a ltcev a” decît doctrina oficială era suspectă. Dc- fapt, organizînd şi participînd la acel curs de hindi, ştiţi foarte bine prin ce stări sufleteşti aţi trecut cu toţii din momentul interzicerii lui. '
Nu pot să uit nici că în ultimul timp, cînd venea de "ACOLO”, îmi spunea; "Dacă mâ mai cheamă mult, cred că am să înnebunesc” .
indiferent de consecinţe. Ca o dovadă în plus a intransigenţei caracterului lui Mihai menţionez că a refuzat să facă parte ch ia r şi din form ala organizaţie ODUS (care îi reunea pe cei care nu erau membri PCR), ceea ce a dus la schimbarea lui din funcţia de şef al Staţiei TV Feleac, deoarece în acea vreme toţi cei care lucrau în mass-media trebuiau să fie încadraţi politic.
• Dc ce presupuneţi că a r Ii avut nevoie securitatea de colaborarea unui tîn ă r ing iner? v
- îmi amintesc că la un moment dat, dupâ o "discuţie "de ACOLO”, m ira spus câ această eventuală colaborare i s-a prezen tat ca o ‘ "datorie patriotică” deoarece, vezi
inimii, îşi piiteâ scoate oasele din a rticu la ţii, putea să trateze prin
'b ioenerg ie acum ulată conştient. Era, de asem eni, preocupat de parapsihologie. Probabil că şt acesta a fost unul din motivele pentru care i s-a dorit colaborarea.
- C onsideraţi că aceste aspecte au re le v a n ţă p en tru , an ch e ta m orţii lui M ihai?
- Da, eu cred că da. De ce? Atn ■reuşit să refacem "filmul” zilei de 21 decembrie pe baza mărturiilor celor care l-au întîinit în acea zi. Şi-a cerut
■ voie de la servici în jurul orei 13, pentru a participa la ultima orâ de conducere auto cu instructorul L en g y e l\Io s if . Dupâ o ra ( de conducere s-au despărţit pc strada
descheiat la palton, speriat şi venind cu un pas alert. Noi eram acasă, dar M ihai nu a ven it aici. în Piaţa* Libertăţii la ora aceea deja se trăsese.
- N im eni nu l-a văzut pfe M ihai la Astoria. Nu există nici un martor al prezenţei lui în celelalte locuri din oraş în care s-a tras. Ceea ce ştim cert este câ a fost dus (dar iarăşi nu
_ ştim de cine şi de unde) în jurul orei . 16,45 la Chirurgie II, unde erau inaî mulţi medici, printre care prof. univ! dr. K aufm ann şi dr. C iuce - care l-a pansat, Mihai fiind încă în viaţă, însă în stare extrem de- gravă. M al ştim câ a fost dus la Neurochirurgie cu Salvarea de către şoferul Moga. Şi mai ştim câ în starea în care a fost dus la Chirurgie JI a mai avut totuşi
puterea să dea numărul nostru de telefon drei Flavia Radu (care între timp s-a căsătorit şi nu îi cunosc ac tua lu l nume). Nu ştim dacă Mihai a mai apucat sau a mai avut puterea să spună şi altceva acestei doamne sau altora care erau lîngă el; pînă la ora 17,20 cînd, conform declaraţiei doctorilor Josef Zete şi Szabo loan, a decedat la Clinica N eurochirurgie. N u I s-a făcu t autopsie. '
A vînd în vedere ceea ce am reuşit să aflăm, îmi este greu să presupun că fiul meu a fost ucis de armatât Am însă convingerea şi speranţa că cei ab ilita ţi cu cercetarea acestui caz vor reuşi să ajungă la ADEVĂR. •
- D upâ aceste even im en te trag ice pe care le-am răsco lit, ră sco lin d u -v ă în acelaşi tim p sufletul, în ce term eni vă gîndiţi Ia v iitor?
- Fiecare viaţă este unică şi ceea ce s-a dus odată iiu se mai întoarce. Dar asta fiu mă poate împiedica sâ cred că adevărul este to t atît de necesar ca aerul şi ca lumina soarelui. Dacă dorim sâ construim ceva diferit de ceea ce a fost pînâ în 1989, qu putem accepta sâ trăim în conuri de umbră.
M. TRIPON
A D E V iiR O L ECONOMIA miercuri, 21 iunie 1995
Şi în domeniul mineritului:
B l o c a j u l f i n a n c i a r f a c e
>■■■-,' r a v a c j u; S.C.Cominex Nemetalifere declanşa, în lanţ, oprirea industriei ,(fosta regie a nem etaliferelor româneşti, în cvasitotalitatea ei Cluj), ar duce-o foarte bine dacă... Deci, sancţionarea râu platnicilorn-ar exista blocajul financiar. Pe cinci luni ale acestui an, producţia a fost depăşiţi cu un procent faţă de plan. Dar, societatea are de încasat 10,5 miliarde lei, de la beneficiari, în timp ce datoriile se ridică la cca 3 miliarde lei. Exploatările miniere din Căpuş, Agireşu, Şuncuiuş, Jibou, asigură materia primă pentru aproape ioate industria românescă: ■ ceramică, faianţă, refractare,- turnătorii, hîrtie. Materia primă pleacă spre beneficiari, este utilizată, dar banii întîrzîie să vină. La rînduî lor, societăţile bcncflciare, au dc încasat miliarde de lei de la alţi beneficiari, carc la rîndul lor au debitori.' Cele maj
este im posibil,de realizat. O soluţie ar fî, totuşi. In opinia unui cadru de conducere de la “Cominex” ar fi necesară, absolut necesară, acordarea unor credite cu dobînzi reduse.
Că şanse de dezvoltare există o dovedeşte faptul că, în prezent, se finalizează o tehnologie de separare electromagnetică, cu utilaje aduse din Africa de Sud. Apoi, se deschid trei noi cariere pentru roci ornamentale la Săvădisla, Răzoare şi Şuncuiuş. Lucrările sînt în faza finală (de trecere lă exploatarea rocilor), urmînd ca pînă la jumătatea anului 1996 să fie pusă în funcţiune şi instalaţia de prelucrare a rocilor,
mari debite faţă de Nemetalifere ai căror beneficiari vor fi din ţarăCluj le are industria constructoare şi din străinătate,de maşini - 3,5 miliarde de lei; în altă ordine de idei, trebui săurmată dc rcfractare - cu un menţionăm că, la un capital socialmiliard de lei. de 75 de miliarde de-lei (fără
Alternativa de a nu furniza terenuri), nu îndrăzneşte nimenimateria primă este exclusă, din să viseze la privatizare,capul locului: oprirea livrărilor ar V M.S. -
Economicul a predominat Ia
; teleconferinţa de presă cu prefecţii
Teleconferinţa de presă a primului ministru cu judeţele şi Capitala, a fost dominată de problemele economice. •Pentru a veni în sprijinul actualei campanii, âu fost luate măsuri, începînd cu asigurarea surselor de creditare pentru preluarea în întregime ajecoltei de orz. In prezent, 200 de miliarde de lei sînt alocaţi în acest scop, dobîndă fiind subvenţionată în proporţie de 60 la sută. Aceleaşi condiţii au fost prevăzute şi pentru recolta de grîu. Ca urmare a precipitaţiilor abundente din unele zone ale ţării, s-a recomandat lucrul în două schimburi, pentru utilizarea judicioasă a perioadelor bune.* Au fost făcute referiri la măsurile necesare aplicării Hotărîrii de guvern 391 din 1995, în, legătură cu trecerea unor spaţii comerciale în administrarea directă
producătorilor din domeniile morărit şi panificaţie, came, lapte şi peşte. Se urmăreşte ca, într-un termen “foarte scurt, spaţiile comerciale ce aparţin societăţilor comerciale sau regiilor să se întoarcă la producătorii de alimente de strictă necesitate în consumul populaţiei, ca şi stoparea fenomenelor speculative Primul ministni a afiîmat că, pînă
la ora actuală, ău fost eliberate titluri de proprietate în proporţie de 45,6 la sută din total şi că se prevede ca pînă la sfîrşitul anuliii în curs, să se ajungă la 70 la sută. /
C a şu l d e JVăsal a p r e c ia t s i la: r i s c a ' ’
Printre cele mai apreciate'produse alim entare la~ recentul tîrg TIBCO din capitală s-au aflat şi exponatele SC ”Napolact’’SA Cluj, o unitate care se jem arcă prin calitatea produselor şale. într-adevăr, pe standurile firmelor de industrie alimentară, brînzeturile expuse de clujeni au atras atenţia specialiştilor, a vizitatorilor, în
“ general. Mai ales renumitul caş Nâsal s-a bucurat de aprecieri favorabile, mulţi întreprinzători interesîn-
, du-se de desfacerea Iui. , .. '/Dintr-o/discutie purtată zilele trecute cu dom nul-
Vasile Buzan, şeful secţiei din Ţaga a SC ”Napolact”SA Cluj, am aflat, printre altele, că la TIBCO Bucureşti din această primăvară au fost prezentate publicului vizitator " nu mai puţin de şapte sortimente de brînzeturi. Toate aceste produse lactate se află în fabricaţie la subunitatea din Ţaga. în prezent, zilnic aici şe produc peste 400 kg brînzeturi. După ieşirea animalelor pe păşunile naturale, a crescut simţitor cantitatea de lapte intrată la această
;■ .v tV ' ;u n ita te de p roducţie . A şadar, m ateria prim ă este asigurată zi de zi, din gospodăriile populaţiei şi de la Fermele SC "Agrocom” sînt livraţi în ju r de 3000 de
, litri lapte. După-perioada de remont din timpul iernii, - toate instalaţiile şi maşinile funcţionează ireproşabil,
iar personalul muncitor este pregătit să mărească pe zi ce trece producţia, ajungînd cîiiar la peste 500 kg brînzeturi într-un schimb de lucru. Caş o să avem din belşug toată vara. Necazul e, că desfacerea nu decurge lâ nivelul cerinţelor actuale. Cbiar. şi în judeţul nostru avem localităţi unde brînzeturile lipsesc din magazine. Dacă bucureştenii au avut ocazia să admire produsele lactate fabricate la Ţaga, bine ar fi ca şi cumpărătorii clujeni să aibă acces la procurarea renumitului caş Năsal şi a celorlalte sortimente expuse la TIBCO. Nu de alta, dar ele se produc la doar cî|iva pasi de casă. *
SZEKELY Csaba
Sprijinirea investiţiilor mici şi
mijlocii' din
Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat pînă la sfîrşitul lunii mai garanţii. în • valoare de 6,8- miliarde lei, la un volum total de credite .de 13 miliarde lei, a precizat dl Constantin Gingaşu, director adjunct al FGCR.
Principalele obiective ale activităţii Fondului a subliniat domnia sa, sînt creşterea veniturilor îri agricultură prin stimularea investiţiilor productive, cu parametri tehnico-economici performanţi în sectorul agricol privat, facilitarea accesului la finanţarea, din credite acordate de băncile comerciale prin împărţirea riscului la creditele de investiţii în agricultură, precum şi atragerea de surse suplimentare de la BIRD şi BERD sau alte organizaţii financiare interne şi internaţionale, în scopul creşterii bazei de garantare a creditelor pentru investiţii în sectorul agricol privat.
Termenele în care FGCR aprobă acordarea garanţiei creditelor sînt scurte. Astfel, de lă primirea solicitărilor şi pînă la semnarea Contractului de garantare, termenele de aprobare sînt, pentru solicitările i>înă la 200 milioane lei, 7 zile lucrătoare, pentru cele de peste 200 milioane, maximum 15 zile. Pentru serviciile pe care le oferă, FGCR percepe un comision de cerere de 0,-3% aplicat la valoarea garanţiei solicitate şi uri comision de garantare de 3 %, plătibil anual, la valoarea rămasă a garanţiei. în funcţie de termenul de rambursare a creditelor, garanţiile pot fi pe termen mediu, de la un an la 5 ani; pe termen lung, de la 5 la 7 ani.
Acţionarii şi fondatorii acestei societăţi sînt Banca Agricolă, Banca . Română pentru Dezvoltare, Banca Comercială Română, Banca de Credit Cooperatist - Bankcoop şi Ministerul- Agriculturii • şi Alimentaţiei. De asemenea, Fondul de Garantare a Creditului Rural a. beneficiat la înfiinţare de contribuţia PHARE de 9 milioane de ECU, ce urmează a fi utilizată ca fond de risc în garantarea creditelor.
Posibilităţile irwestiţiomkîn România •
Preşedintele României, d l Ion Iliescu a participat luni, 19 iunie, la desch ideri lucrărilor simpozionului internaţional "Posibilităţi investiţionale în România”, care se desfăşoară, timp de două zile, la "World Trade Center” din capitală. în alocuţiunea pe care ă rostit-o cu acest prilej, şeful statului, român a motivat de ce tranziţia struc tu rilo r economice, este de neconceput; în momentulde faţă, în absenta investiţiilor s tră in e / subliniind ideea că dezvoltarea economică a României este nemijlocit legată de procesele de integrare zonală, continentală şi mon-, dială care se desfăşoară în prezent în acest context, preşedin te le Iliescu a arătat că procesul de integrare a României în structurile Uniunii Europene - aflat în plină desfăşurare - oferă oportunităţi deo'sebite care obligă, în acelaşi timp, la o pregătire specială pentru a face faţă concurenţei.
Singura şansă a dezvoltării economice româneşti, a creşterii compe titiv ită ţii acesteia, rezidă în constituirea unui sistem economic modern, capabil să atragă capital inv^estiţional străin, procesul fiind indisolubil legat de reducerea rolului statului în economie şi crearea mecanismelor specifice economiei s'ociale de piaţă.
în ceea ce priveşte stabilizarea m acroeconom ică, v itală pentru economia de piaţă, preşedintele R om âniei s-a referit pe larg la " ansamblul de procese economice pozitive din ultimul timp, vorbind : despre stoparea declinului economic, creşterea productivităţii, reducerea ra te i in fla ţie i, stabilizarea relativă a monedei nafionale, revigorarea exporturilor şi refacerea rezervelor valutare.
între problemele care fac dificilă revigorarea economică, preşedintele Iliescu a enumerat blocajul financiar, care a determinat decapi- talizarea întreprinderilor şi, mai ales, lipsa resurselor de capital, în condifiile în care econom iile
G
\:it(Ii
2ZÎ1;on ţa;
■Sal
populaţiei şi acumulările fin»^ ale societăţilor privatizate „ acoperă decît un sfert din cap^ social oferit spre vînzare.
"Suntem interesaţi de stugţjj,/ investitorilor străini to vedertj realizării marii privatizări'-,
. afirmat şeful statului - snsţt* . du-şi ideea prin elemente care fc din România o ţară atractivii, acest sens: structura industrii!; diversificată, nivelul ridicat tl de muncă, poziţia geografici fj,; rabilă şi cadrul juridic atractiv. || acest sens, preşedintele Ion Iliem a vOrbit despre legea accelcri-j, privatizării, adoptată de Parlament cu o întîrziere de aproape un ai datorită unor interese politiceâe neînţeles , ca.şi despre elaborat! strategiei de integrare a Româniţi în Uniunea Europeană, cate leşţe reperele esenţiale ale pro» sului prin care România poate valorifica potenţialul său creata ”în acest proces - a precizaţi;^ Iliescu - capitalul extern deviuL
; vectorul principal pentru integrau ^ în economie a unor impulsuri eit rioare care să-i sprijin 'dezvoltarea”."
Preşedintele-Iliescu a arătatei, în prezent, stocul investiţiilor străine se cifrează la aproximativ 1,5 miliarde dolari, din care43 procente provin din ţările Unîunii Europene, sumă care nu reflectă nici pe departe posibilităţile oferite de România. U na din cauzele acestei situaţii eSte percepţia negativă - de multe ori nejustiffcată
'.fi în ex terior ■- a VSeiisuliii schimbărilor din ţară, întreţinuta, în parte, de anumiţi politicieni cate ”îşi denigrează propria ţară’ numele intereselor personale şi de partid. (~. în fine, preşedintele României a declarat ca prioritară consolidarea stab ilită ţii in terne, eliminarea tend in ţe lo r birocratice identificarea sectoarelor de interes pentru investitorii străini în vederea acordării, în condiţiile legii, de noi garanţii şi facilităţi.
La Dej: /
P r i v a t i z a r e I n r i t m a l e r t
După .1990, privatizarea a cunoscut „o evoluţie ascendentă şi în m unicipiul Dej. M ulţi întreprinzători s-au apucat de treabă. în primii doi ani de după Revoluţie, şi în oraşul de la confluenţa Som eşurilor/ s-au în fiin ţat sute de societăţi comerciale, majoritatea fiind din domeniul com erţului. Tot mai mulţi agcn(i economici privaţi au pornit pe drumul privatizării, unii dintre .ei avînd chiar planuri mari de viitor. ,
Carc este situaţia actuală în acest domeniu? Ne-am interesat la O ficiul Camerei ,dc com erţ industrie şi agricultură Dej, unde. domnul inginer Dorin Deac ne-a informat asupra reţelei de societăţi private din localitate, într-adevăr, privatizarea cunoaşte o dezvoltare; rapidă în aceşt municipiu. Numărul' agenţilor economici crcştc de pe o zi pe alta . D acă socie tă ţile comerciale cu profil industrial se confruntă cu m ulte problem e şi greutâţf, ialâ că în accst domeniu lucrurile merg bine. în prezent, la Dej există nu inai puţin de 2000 de agenţi economici privaţi. D intre
...... "■— -
aceştia, doar 20 la 'su tă sînt din sfera p roductivă^ Abundă consignaţiile, buticurile şi barurile. Numărul este alarmant de mare. Dupâ cum ne spunea domnul ing. Dorin Deac, şeful biroului mai sus
' amintit în ultimele luni se observăo relansare a sferei productive, pe ‘lista întreprinzătorilor particulari apârînd m ulţi m eseriaşi. S-au deschis chiar şi ateliere service- auto,' tin ich igerie , confecţii
\m etalice sau tîmplărie. Totuşi, numărul lor este prea mic faţă de sutele de magazine umplute cu tot felul de mărfuri, pe care le găseşti
-la fiecare col( de stradă. Bine câ s-au făcut prim ii paşi în sfera producţiei şi a serviciilor', urmînd ca în v iito r numărul cclor care deschid astfel de ateliere să crească vertiginos. Sînt semnale că mulţi în treprinzători particulari vor îm brăţişa mcscrii care lipsesc deocamdată în reţeaua privată în municipiul dc lîngâ-Somcş.
Ialâ câ şi la Dej s-au făcut paşi importanţi pc linia privatizării. Cei2.000 dc agenţi economici privaţi stau mărturie în accst sens.
_ SZEKELY Csaba
- C W I l ECONOMIC ■R u s i a , G r e c i a ,
v B u l g a r i a
î n f i i n ţ e a z ă o
c o m p a n i e
p e t r o l i e r ă
- Rusia, Grecia, Bulgaria au decis să ' în fiin ţeze o com panie internaţională pentru construcţia şi adm inistrarea unei conducte de petrol, provenit din Rusia şi câre . urmează sâ ajungă la Marea Egee, a declarat sîmbătă,guvernul bulgar, citat de Reuter.
"Urmează să înceapă pregătirile pentru stabilirea unei companii .internaţionale - Conducta petrolieră transbalcanică/(Trans - Balkan Oii- Pipeline) - cu participarea firmelor din Rusia, Grecia, Bulgaria ”, con-, form agenţiei bulgare de presă BTA care citează -o' d ec la ra ţie ' a •guvernului. Cele trei ţări au convenit, jo i la Moscova câ fondatorii companiei intemajionalc urmează sâ ţo a r te convorbiri cu potenţialii producători dc petrol şi consumatori, adâugâ BTA.,
Proicctul,'al cărui cost este estimat la 700 milioane.de dolari şi care urmează sâ fie finalizat în 1997,
. prevede transportul cu tancurile
petroliere din portu l -rusesc Novorossiisk (Marea Neagră) pînâ în portul bulgăresc Burgas, de unde
' petrolul urmează să ajungă printr-o conductă de- 300 km de Alexandroupolis în G recia-
D e s c h i d e r e a c e l u i
d e - a l 6 7 - l e a T î r g
I n t e r n a ţ i o n a l d e
l a P o z n a n
Cel de-al 67-lea Tîrg Internaţional de la Poznan, ccl mai mare găzduit de Polonia şi unul dintre cele mai importante din Europa Centrală, a fost inaugurat oficial, duminică, de primul m inistru polonez, Jozef Olesky, transmite agenţia PAP, citată de France Presse.
Pe o suprafaţă de 67.000 metri pătraţi, aproape 3.000 de expozanţi din 27 de ţâri,'între care Germania, Austria, Cehia, Ita ţia , Marea Britanie; Belgia, E lveţia, Statele Unite şi Franţa, îşi prezintă produsele şi ultimele noutăţi tehnologice.
Tîrgul de la Poznan, care va fi deschis pentru o săptămînă, reuneşte practic toate ramurile industriale, în special ^netalurgia, mecanica, industria chimică şi electronică.
Dezvoltarea colaborării romârio-americane în
telecomunicaţiiÎntîlnirile şi discuţiile avute cu
reprezentanţi ai<unor mari firme am ericane specializate în telecom unicaţii, au evidenţiat necesitatea informării corecte şi continue în domeniul legislaţiei, în vederea analizării posib ilităţilor concrete de a pătrunde pe piaţa rom ânească, ă declarat agen ţie i ROMPRES , m in istru l comunicaţiilor, Adrian Turicu,la întoarcerea din vizita efectuată în statele Unite ale Americii.
în mod concret, a precizat dl Adrian T uricu, program ul m anifestărilor ce urm ează a fi organizate la Bucureşti include întîlniri, dezbateri şi simpozioane, cu participarea specialiştilor români şi americani, precum şi tematica de interes comun, cum ar fi managem entul spectrului de frecvenţă, telecom unicaţiile în mediul ru ral, organizarea şi funcţionarea reţelelor locale.
"Introducerea, şi în România, a Sistemului Radio Mobil / G lobal System Mobile GSM/ în banda de
frecvenţă de 900 Mhz, sistem ffoil® şi eficient de utilizare a spectrul de radio frecvenţă şi folosit pe seu* largă în ţările europene, a constitui unul dintre subiectele principalei* cadrul întîlnirilor avute.
Firmele americane specializateradiocomunicaţii şi-au manifest interesul de a participa la licitaţia ţ* urmează a fi organizată la Bucure?* în tr-un .v iitor apropiat” » ®s subliniat ministrul comunicaţii'01 între acestea sc află Sprint, Mototol. AT&T, Nortben Telecom, R iy ^ Corporation, Telular etc.
Întîlnirile avute cu reprezenta» ai Băncii Mondiale şi Export-Ii Bank au pus în discuţie posibilii finan ţării, de către aceste di instituţii financiar-bancare, a proiecte de dezvoltare a sistem1 naţional de teleconunici!1 "Urmează ca la Bucureşti, în cai unor întîlniri ulterioare, sâaibiV'negocierea volumului investiţiilor carc cele două bănci le vor fwe' sectorul comunicaţiilor în RotniN a încheiat interlocutorul.
A D EV A RU L.!d e C i t i i IJ 5) miercuri, 21 iunie 1995 EVENIMENT
DUEL..PROFESIOMAL
( C E R C Î N D
5 I L E N Ţ A . . .
i Vasile (40 de ani), din itea Nima, judeţul Cluj, 1» Filiala de vînâtoare din aîndu-se pe experienţa sâ ională a încercat să testeze la gardienilor publici de la Salina” Ocna Dejului. Cu o cu doi cai se deplasează la
lm reziduri din aprppiereâ de unde încarcă “deşeuri”.
:rt timp, la un control de ", gardianul Radu Constantin
existenţa în căruţă^ aii de 920 kg. sare-bulgări de I, în valoare de 48.825 lei.
;nt, paznicul de vînâtoare :;etat de Poliţia din Dej. La „-ca dosarului penal vor fi
şi complicii săi care l-au ;î sare pentru... bucate”.
în miez de noapte (ora 2,00) în curtea'interioară a imobilului situat pe B -dul E ro ilo r nr. l d i n urbea noastră , doi colegi de b reaslă , Tripon C ălin ^aflat în tu ră de serviciu) şi Kis Ştefan, paznici la A genţia de detec tiv i particu la ri ”Nera-Mureşan” au avut un schimb de "am ab ilită ţi” zgom otoase şi prelungite. A urmat o bătaie ”ca-n filmele cu cowboy”. Locatarii treziţi .din somn au anunţat po liţia . Un echipaj al po liţie i îm preună cu gardianul din zonă au interyenit şi au stopat altercaţia. Kis Ştefan, este amendat contravenţional cu 150 mii de lei şi sfătuit să meargă acasă, să renunţe la răfuiala "colegială”. Dar... Kis Ştefan nu renunţă şi se întoarce pe căi "o co lite” să-şi încheie "conturile”. Pentru a preveni un nou scandal, gardienii Costea Adrian şi Pripon Vasile, "blochează” accesul în curtea im obilului. "B ătăuşul” agresiv insistă, înjură şi loveşte pe unul din gardieni; Este imobilizat, şi culcat pe trotuar; unde a aşteptat "cum inte” sosirea pentru a doua. oară a echipajului de poliţie. Â fost reţinut, urmînd să i se întocmească dosar peăal pentru infracţiunea de ultraj.
Val M.
nou pas spre
COMQNfl fl EUROPEIn marchează o nouă etapă în procesul de creare a armatei comune "Euroforce” (unitate terestră) şi” Euromarforce” (unitate navală) tate de către Franţa, Spania, Italia şi Portugalia, care au semnat jcumentele constitutive în cursul unei reuniuni ministeriale, rcm s-a anunţat la'reuniune, cele două forţe nou create sînt ijentru participarea şi a altor ţări europene. "Braţul înarmat 1 2 ă completeze alte mijloace militare puse la dispoziţia NATO amtatea pe continent. în afară de corpul european, ai cărui 50.000 îi vor fî operaţionali în toamnă, organizaţia poate să conteze pe dan european, creat recent de Franţa şi Marea Britanie,-pe o forţă 3şlo-olandeză şi să folosească centrul de recepţie prin satelit f jon (Spania). Acest centru, care a devenit recent operaţional
încă din această vară, de primul satelit de observaţii militare lenuinit "Helios”, ce va fi lansat în spaţiu de către Spania, Italia
seste mijloace şi încă multe altele vorjjerm ite comunităţii să imediat ce Se exprimă voinţa politică în acest sens.
I «"Euroforce” se va materializa prin instalarea la Florenţa a unui •multinaţional, care va putea face apel la o forţă de intervenţie circa 10.000 de militari de elită. (Mondorama militară)
Stflpul infamiei
EA TREI ACE- Ţinută im pecabilă, a p rv de superioritate afişat cu ostentaţie, privire rece şi distantă. Iată pe scurt portretul celui venit cu;cîtVa timp în urm ă, la unul din b irourile de detectivi particulari existente în urbea noastră.' ^ "
- Ne'vastă-meâ, a in tra t el fără introducere în subiect, e o.:."'Şi în cîteva m inute şi-a făcut
consoarta, troacă de porci. Toată apa Someşului nu i-ar fi fost suficientă, b ietei fem ei, dacă ar fi vrut să îndepărteze murdăriai cu care a fost îm proşcată de cel căruia i-a fost cîndva aleasa inimii.
Dupâ ce şi-a încondeiat soaţa în. aşa fe l în e ît nim eni să nu aibă curajul nici măcar să o privească, insul a atacat din nou.; -
- Cu banii să nu vă faceţi probleme! Plătesc oricît. Dar cu o condiţie, a ţinut el să precizeze, să-i găsiţi, cuşoanei, cît mai multe bube. Cred că nu e cazul să vă învăţ eu, pe dumneavoastră, cum sâ procedaţi. Sînteţi doar de profesie. Oameni care să declare ce vrem noi se ,
găsesc, dacă plăteşti bine! Cusururi pot fi inventate. Totul depinde de măiestria dumneavoastră!
D etectivul căruia îi vo rbea ,îl ; asculta înmărmurit. Fiind de felul
său un om calm, acesta.a reuşit să se stăpînească, deşi tare îi venea să-i dea individului un picior în spate şi să-l arunce pe uşă afară.
Cînd, în sfîrşit, insul şi-a terminat pero ra ţia ,' accentuînd u ltim ele cuvinte: ”Sper că am fost destul de clar!” a intervenit şi detectivul. ■
- Destul de clar ca să vă refuz 'solicitarea!
Luat prin surprindere, năbădăiosul client pus lă trei ace s-a blocat pentru un mom ent. Dar numai pentru un moment, deoarece, după cîteva secunde a reacţionat iritat, dar zîmbind sarcastic: ”Aşa se întîmplă cînd îţi faci de lucru cu cine nu trebuie! Dacă aşa procedaţi, n-o să treacă mult timp pînă să ajungeţi la sapă de lemn. Vă paşte falimentul,
; domnule, a mai spus el în timp ce a ieşit trîntind usa.
Ion CONSTANTINESCU
GARDIENI DE LA CASA ALBA ADUC 0 OFENSĂ GRAVA UNEI
DELEGAŢII OFICIALE DE HOMOSEXUALI
(”InternationaLH erald T ribune” / 17-18 iunie)Gardieni în uniformă din cadrul Corpului de securitate al Câsef Albe
care şi-au pus m ănuşi de cauciuc pentru a în tîm pina o delegaţie de oficialităţi homosexuale au pus într-o postură stânjenitoare Casa Albă a cărei pază se presupune că trebuie sâ'o asigure. Gardienii s-au gîndit probabil că îşi iau măsuri de grecauţie împotriva virusului SIDA în cazul în care vreunul dintre vizitatori ’ar.fi fost infectat. Dar fapta lor denotă fie o ignoranţă regretabilă privind modul în care se produce contaminarea cu SIDA, fie o intenţie răuvoitoare de a denigra un grup de oficialităţi respectabile care auTost invitate la Casa Albă pentru angajarea unui dialog tolerant cu comunitatea homosexuală. V . *
Inciden tu l a survenit cu ocazia sosirii a aproxim ativ 40 dc lideri homosexuali pentru a parţicipa la o întrevedere de o zi cu înalte oficialităţi ale administraţiei, printre care unii membri ai cabinetului şi vicepreşedintele A l Gore. Mai mulţi gardieni şi-au pus mănuşi decauciuc înainte d ^ a controla'servietele şi genţile invitaţilor. Potrivit relatărilor; unul dintre gardieni a explicat că foloseau mănuşile "pentru protecţie”. O afirmaţie absurdă. Contaminarea cu virusul SIDA are loc numai prin contactul sexual sau prin folosirea acelor contaminate cu virus care nu au fost bine sterilizate, Infectarea nu se poate produce prin simpla strîngere de mînă, atingerea unor persoane sero-pozitive, sau controlînd servieta unei persoane bolnave de SIDA. Vicepreşedintele Gore a evidenţiat aceasta dînd mîna cu fiecare oficialitate homosexuală cu ocazia primirii delegaţiei.
- (ROMPRES).
t A M A N U N T E D E S P R E C A Z U L " B A R T H A "îat la vremea respectivă
i t i :ml accident de circulaţie iW ârtha Zsolt de 23 de ani, ** român cu dom iciliul în 1»® ’ Ungară, absolvent a 12
ijiul militar nesatisfăcut,0 alcoolemie de 0,4 la
■nnărit fiind de un echipaj nspicios, acesta încear-
''Sragâ controlului iniţiind idevărat raliu pe strada1 » ' iia încercarea de a vira pe
itiiJ In
strada Paris, ”driver”-ul B.Z. forţează hazardant depăşirea Daciei 1310 cu nr. CJ-02-NKJ, condusă regulamentar de clujeanul Socaciu Cristian Radu. Drept urmare, cele două autoturisme intră în coliziune, dupâ care maşina condusă de B. Z. ricoşează contra sens şi în derapaj loveşte un grup de persoane a fla te în zona trecerii de pietoni. Total: doi morţi şi doi răniţi uşor.
B.Z. părăseşte locul accidentului,
abandonînd maşina pe str. Tâbâca- rilor între nişte buruieni. însă datorită grabei, acesta îşi uită în maşină paşaportul, astfel că, doVedind o deosebită operativitate,- poliţiştii l-au identificat în timp minim.
O ciudăţenie a acestui grav accident a fost faptul că una dintre victime a fost descoperită abia a doua zi dimineaţă. Suciu Ioan de 45 de ani, din Cluj-Napoca', căsătorit, trei copii minciri, şomer, în urma impactului
otICI
sa'P°>tc
lefi MJVfa '** tf cil
a fost proiectat peste gardul imobilului cu nr. 15 de pe strada Paris, care în traiectorie s-a izbit cu capul de un
; bolţar aflat pe unul din stîlp i, la . peste doi metri înălfime şi pe catel-a desprins. în urma izbiturii acesta a decedat pe loc.
în fotografii cele două victime ale lui Bartha Zsolt: în dreapta S.I. şi bolţarul pe care l-a desprins, iar în stîngă Chiş M aria, de asem enea decedată pe loc.
C. BARA
* i
- â
o
** %
...... . . , . ........... ..............
H Y U N D A IO com panie (L td) coreeană, de unic im portator şi distribuitor
înfiinţată în anul 1967 ca o linie de> pentru ţara noastră al renum iteimontaj pentru firma Ford. în 1986 firme. Un amănunt: Hyundai Motorse în reg istrau deja 1 m ilion de Co.Ltd. face parte din concernul Ionautoveh icu le fabricate. H yundai Ţiriac.Auto România (srl) deţine dreptul
A c c e n tO m aşină echipată cu m otor în tre11300 şi 1500 cmc.- Suspensie:
McPhearson.. Consum 4,49 l (90 km/h), 6 ,i2 l (120 km/h). '
*' > * * K t
• • . 'io . 'te n E T "
E/antra. Importatorul spune că această maşină are un stil modern şi elegant ce oferă un confort perfect pentni toţi ocupanţii locurilor. Motorul este între 1600 şi 1800 cmc. Are două,variante: manual cu-5 viteze! şi automatic cu 4 viteze. ■ '
\
'• \* i « i~«- <»* m »)***•
l -> V ■
a r.. ...- .............. - ....- ....................... .....................................■ ...
S o n a t a■ Air bag, sistem CD, interior de piele, ABS - o limuzină de lux, la 1800- 2000 cmc. O maşină cu pretenţii - Ia preţ rezonabil.
1 1 ş -WRŢ SPJSJ" Wn'â
m
" O .
— — *____________________________
U T I L I T A R ĂFirma coreeană prezintă cumpărătorilor români şi alte variante: Hyundai
G alloper, H-100 M icrobus, H-100 Van. Am mai aflat pentru dumneavoastră că maşinile Hyundai se vînd la sediul reprezentanţei din Cluj-Napoca de pe strada Cometei 1-3. Tot aici sc pbt face şi comcnzi pentru piese de schimb, asigurindu-sc un scrvice dc înalt profesionalism.
Rubrică realizată de Radu VIDA si Cristian BARA
ADEVARULde Cluj
' * ULTIMA ORĂ miercuri 21 Iunie 1995 ( lJ
Raport preliminar privind accidentul zboruIuFTAROM ROT -"371 cu #
avionul Airbus -310-324; Comisia dc'investigare a, accidentului din 31 martie a.c. de la Baloteşti a transmis Agenţiei Naţionale* de Presă ROMPRES un com unicat cu privire la R aportul Prelim inar privind accidentul zborulu i TAROM ROT-371 cu avionul A irbus A-310-324 înmatriculat YR-ICC.
R aportu l prezin tă fapte şi circum stanţe stab ilite pe baza informaţiilor şi datelor ob|inute şi prelucrate. El nii prezintă cauze determinante sau probabile, acestea urmînd a fl stabilite în raportul final, pe baza unor ample expertize şi investigaţii ale căror rezultate să confirme fără drept de,apel orice afirmaţie.
Faţă de primul proiect de raport preliminar prezentat în aprilie 1995, la care au existat obiecţii, acesta este întocmit pe baza unei cantităţi superioare de date şi informaţii validate cu ocazia redecodiflcării şi reinterpretării înregistratoarelor de voci şi de parametrii, la NTSB din Washington DC, sincronizării rezultatelor şi analizei pertinente a acestora.
Faptul că aceste activităţi au durat o perioadă mai mare de timp s-a datorat dificultăţilor întîmpinate în găsirea celei mai apropiate configuraţii a computerelor aeronavei şi legilor de conversie reale pentru unii parametrii incomplet validaţi, în acest sens purtîndu-se o corespondentă amplă cu autorităţile care au înmatriculat avionul de-a lungul timpului şi foştii, utilizatori.
P e n s io n a r i i a c u z ă g u v e r n u l
d e l ip s ă d e r e c e p t i v i t a t e
Colocviu de presaLa Palalnl Elisabcta a avut loc,
. ieri, 20 ionic, un colocviu dc presă prifepiit de inaugurarea sistemului informatic redacţional al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES,
• rezultat al cooperării cu Agenţia France Presse,. Compania Subsidiară Logi PÎess, realizat cu sprijinul şi finanţarea Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe al Franţei şi UNESCO.
în deschiderea colocviului, directorul general al agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES,: Neaga Udroiu, a precizat că informaţia reclamă, la ora actuală,o atenţie speciala, fiind ccmsidaată”d putere tonică pentru nutriţia psihică a individului” şi un instrument de influenţă în societate.
Preşedintele, director general al AFP, Lionel Fleury, a arătat căj
.prin introducerea sistem ului informatic, munca de presă va fi ameliorată şi vâ permite elaborarea unei informaţii mai vizibile, mai rapide şi mai interesante.
Pumni în noapteSe află în arestul poliţiei turdene
Kovaci Satnoilâ 34 de ani, şi Condor Alin, 21 se ani, ambii dinTurda,
-Cei doi. sînt autorii unei tîlhării precedate de o-bâlaie asupra lui Bungărdean loan, care în noaptea de 19/20 iunie se deplasa singur spre locuinţa sa aflată lâ periferia oraşului. Poliţia ne-a spus că omul, după ce a fost bă tu t,' a 'fo st "deposedat” de 60.000 de.lei. în termeni juridici această deposedare echivalează cu furtul prin violentă.
, Şi se pedepseşte! (M. H.) ,
România, cam pioană
- - Agenţia France Presse este”o maşină” care cuprinde mai mnh de 2000 de jurnalişti, cn un sisitem, în întregim e inform aţional şi acoperă lumea întreagă cu cinci sateliţi, a relevat Lionel Fleury.
în general, o agenţie de presă trebuie să respecte în primul rind princip iul independenţei, a adăugat Lionel Fleuiy, rocntionînd că acest lucru nu se poate realiza decît prin asigurarea respectului pentru profesionalism ul unn i
.ziarist şi p rin autofinanţarea agenţiei. . .
D e asemenea, trebuie evitată lim ba de lem n, arbitrară, abordarea exhaustivă şi găsirea
'unui echilibru pentru realizarea une( informaţii corecte şi concise, a spus preşedintele AFP.
în acelaşi tim p, rap id ita tea informaţiei este un lucra important, a menţionai Lionel Fleury, subliniind că la AFP ansamblul parcursului unei informaţii se face în mai puţin de 10 minute, dsar rapiditatea nu are sens dacă nu este însoţită de rapiditate. .
Marea majoritate a pensionarilor din România consideră că.nu sînt în stare să-şi asigure subzistenţa pe baza pensiei, ceea ce i-a determinat pe reprezentanţii lor să afirme, marţi, câ această categorie socială e supusă unui genocid.' ^
Vasile Cazan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România, ă -acu za t, într-o' conferinţă de presă, guvernul de lipsă de receptivitate, dar i-a criticat aspru şi pe parlamentarii întregului spectru politic, care s-ar fi arătat lipsiţi de interes în a aduce pe agenda Parlam entului problem a pensionarilor.> Potrivit datelor institu tu lu i de
cercetare care funcţionează pe lîngă M inisterul M uncii şi P ro tecţie i Sociale, 85 la sută din cei aproape 3 ,5 -m ilioane de pensionari de asigurări sociale d es ta t încasează pensii care îi situează sub nivelul de
subzistenţă, evaluat la 125.000 Iei pe lună.- O rganizaţiile de pensionari, reprezentate de Convenţia Naţională a O rganizaţiilo r C entrale ale Pensionarilor şi dfe' Uniunea Generală a Pensionarilor, vor înainta revendicările lor preşedintelui Ion Iliescurg»vernului şi preşedinţilor celor două cam ere ale Parlamentului. Dacă nu se vor găsi soluţii, pensionarii ameninţă să iasă în stradă şi să organizeze mitinguri, demonstraţii şi pichete.
Cele două m ari organizaţii ale pensibnarilor susţin că reprezintă, împreună, interesele a aproximativ două m ilioane de membri. Reprezentanţii acestora au lăsat să se în ţeleagă că, în cazul nesoluţionării revendicărilor lor, vor lua în considerare o eventuală acţiune concertată la vot, în alegerile din 1996; *
w"ZIUAII
Traian Chebeleu a declarat unui redactor al Agenţiei Rompt. că Preşedinţia nu intenţionează să dea în judecată ziarul “Zis*’ Traian Chebeleu.a specificat că instituţia prezidenţiali a spus ţ avea de spus, iar pe mai departe va ignora ziarul “Ziua".
Amintim că Parchetul General a declanşat, pe motiv de ofeţ adusă autorităţii, anchetarea directorului publicaţiei, Sorin Ros* Stănescu, redactorului şef, Adrian Pătruşcă şi reporterului Ardeleanu, în legătură cu informaţiile publicate în “Ziua”, confo, cărora Ion Iliescu ar fi fost recrutat de KGB în anii studenţiei Moscova. ,1 La, rîndul său, ziarul “Ziua” a făcut cunoscut că îl va acţionj judecată pe preşedintele Ion Iliescu dacă nu îşi retrage afirmaţi făcute la adresa publicaţiei într-o emisiune televizată în ziua de iunie, afirmaţii considerate drept calomnioase.
Comunieat al Federaţiei Medicilor
Camera Federativă a M edicilor consideră no ile propuneri ale Ministerului Sănătăţii vizînd coeficienţii de ierarhizare a salariilor, drept continuarea vechii politici de nedreptătire a corpului medical. în acest- fel, opţiunea politică a Guvernului continuă să vadă medicii, specialişti inferiori ofiţerilor de poliţie sau SRI, se arată într-un comunicat al camerei Federative a M edicilor din România. ,
în ciuda afirmaţiilor false pe care le face, ministerul nu a avut în vedere propunerile noastre, care prevedeau coeficienţi începînd cu 1,8 şi mergînd pînă la 4,6 în reţeaua de bază. Ministrul sănătăţii, Iulian Mincu, şi adjuncţii săi se pliază în faţa indicaţiilor de partid, propunînd tot vechii coeficienţi, ce încep cu .1,2 şi terminînd cu 2,45. '
Varianta II, complet nedezvoltată, este .pur şi simplu p ra f în ochi. Varianta I, în prezentare completă, între multe prevederi eronate, creează cîteva mari nedreptăţi: 1.- măreştcjiejustificat diferenţa dintre reţeaua de bază şi unităţile clinice, deşi în acestea din urmă medicii beneficiază şi de indemnizaţii pentru cadrele didactice; 2 - este greşită metoda de creştere a salarizării cadrelor medii prin înfiinţarea unei noi categorii, artificiale, a asistenţilor "specialişti” , în acest fel,numeroase categorii de specialişti cu studii universitare (biologi, bioefaimişti, chimişti, logopezi, farmacişti, fizicieni, profesori CFM şi chiar medici) vor fi salarizaţi mai prost decît cadrele m edii pe care le coordonează; 3 - este absurdă existenta coeficientului de bază (I) pentru salarizarea unor terţi universitari, dar M in isteru l Sănătăţii a reu şit şi această contraperfor'm anţă. Cerem Ministerului Muncii să corecteze greşelile comise de dl Iulian Mincu pe spinarea corpului medical. .
La Cam pionatele M ondiale de talere carc au avut loc la Nicosia (Cipru), România a.cucerit medalia de aur în proba dc skcct pc cchipc. Cei trei reprezentanţi ai tării noastre, IoaifToman, Marin Matei şi Attila Csorba, au dobprît 362 dc talere, fiind urm aţi de Italia şl Georgia. Clasamentul fipal: 1. România - 362 de talere doborîtc , 2. Italia - 361 talere şi 3. G eorgia - 360 talere.
roman tn
Traseul pe care voi pleca pe jos, marţi-20 iunie, se întinde în jurul bazinului Mării Mediterane şi include traversarea a 16 ţări, pe o lungime de circa 12.000 kilometri, a declarat Agenţiei de Presă ROMPRES, ziaristul.Sorin Petrache, fotoreporter la cotidianul "Evenimentul Zilei”, într-o conferinţă de presă ce a avut loc, marţi, la sediul Asociaţiei Jurnaliştilor de lîirism din România - AJIR.. Globeş-trotterul român va tranzita Ungaria, Iugoslavia, Italia, Franţa, Spania, Marocul (Gib'raltar), Algeria, Tunisia, Libia, Egiptul, Israelul, Libanul, Ciprul, Turcia, Bulgaria. După cum aproxima jurnalistul român, în vîrstă de 25 de ani, străbaterea acestui traseu va dura circa'6 luni, pentru fiecare ţară traversată fiindu-i necesare circa 3 săptămîni. întoarcerea în România ar urma să aibă loc în jurul datei dc 20 dccembrie a.c..
Sorin Petrac^ş sc află la cel de-al doilea proiect de accst gen, primul traseu, pe caic l-a efectuat între 1993 şi 1994 fiind Siberia pînâ la Magadan, unde a fost interpelat dc autorităţile Federaţiei Ruse şi trimis înapoi în ţară.
P rim ul m in is tru d e s p re a p lic a re a le g ii pen tru
a c c e le r a r e a p r iv a tiză riiPrimul ministru Nicolae Văcăroiu
a insistat, marţi, asupra necesităţii studierii şi cunoaşterii, de către toţi factorii de răspundere locali, a legii pentru accelerarea privatizării, recent promulgată, subliniind importanţa aplicării, în bune condUiuni, a acestei "acţiun i de maximă importanţă” .
în cursul unei teleconferinţe cu factorii de decizie din judeţe şi din Municipiul Bucureşti, desfăşurată la Palatul Victoria, şeful Guvernului a arătat că în aplicarea acestui act normativ vor fi angrenate toate instituţiile te rito ria le ale Executivului.. Nicolae Văcăroiu a spus că în această săptămână vor fi
'finalizate calcu lele pentru determ inarea valorii cupoanelor nominative. Domnia sa a reamintit că aceste cupoane nu desfiinţează carnetele de certificate de proprietate- a căror valoare a rămas la 25.000 Iei - ci vin în completarea lor.-
Tineri ţărănişti obstructionati
M arţi, la sediul Partidului L iber Dem ocrat, din B -dul M .Kogălniceanu, Bucureşti, urma să se desfăşoare o conferinţă de presă a reprezentanţilor celor 62 de tineri care au părăsit organizaţia Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - TUNŢCD. Aceasta n-ă mai avut loc, dialogul cu presa mutîndu-se la colţul străzii.
M arius Bostan, fost preşedinte al TUNŢCD, şi Gelu Trandafir, fost membru al Delegaţiei permanente, ne-au declarat că accesul în clădire le-a fost interzis de Nica Leon,: preşedintele PLD, care a fost, probabil, “influenţat de mai
«sus .T inerii fost ţărănişti au
distribuit presei o “declaraţie po litică” , în care anunţă constitu irea grupului - de in iţia tivă pentru A cţiunea Populară. Aceasta îşi propuneo nouă soluţie, în situaţia în care “puterea nu a ezitat să se folosească de tineri pentru a se legitim a cu jertfa lor, iar
opoziţia, în speţă PNŢCD, încercat să utilizeze tineret] pentru a-şi * camufl compromisurile şi imobilism politic”. Ea îşi propune să ofe rezolvări concrete pentr
, problemele ţării "distanţii ^du-se de demagogia actuali
clase politice”.în declaraţie se mai arată c
în PNŢCD. s-au insti tuţionalizat cultul perso nalităţii, metode nede mocratice, fraude la alegeri prom ovarea unor persoan incompetente sau cu un treci şi mentalitate comuniste, toat acestea alături de obstru ţionarea constantă a tineretului Se afirm ă,‘de asemenea, c PNŢCD, "împreună^ ,--c partenerii săi din CD (Halaicu, Cataramă etc.) şi-ai asumat, conştienţi sau nu, rolul opoziţiei de operetă, opoziţie
• absolut necesară grupuluv'vS^ la putere” . D eclaraţia semnată de Anca Cernea şfj Marius Bostan, în numel® Grupului de iniţiativă pentr*
.Acţiunea Populară.
A •1S1Am• •
Ministrul tineretului şi sportului, Âîexahdru Mironov, est^â părere că nu s-a încălcat nici o lege atunci cînd a fost propus cand*? pentru Consiliul de A dm inistraţie al Societăţii Naţionalei! Televiziune. , * |
"Demisia mea din funcţia de ministru va fi, eventual, determW! de alegerea mea în acest consiliu, dar, deocamdată, nu sînt meni* al consiliului şi nu am fost votat de Parlament”, i-a dec l^ Alexandru Mironov unui redactor al agenţiei Rompres. ”Pe de Ş parte, eu am competenţă în'domeniul ziaristicii, în televiziun® mod special. Am popularitatea mea, mai ales în luţnca tinerilof ar putea să existe oameni pe care să-i deranjeze faptul că d& domeniu, de-pildă metalurgia, se ocupă un metalurgist, de agriculj - un specialist, de televiziune - un cunpscător. S-ar putea ca i să le placă haosul, mie însă nu” - a adăugat Alexandru M it
. I L I E C Ă L I A N (redactor şef);D A N R E B R E A N U (redactor şef adjunct);
V A L E R C H I O R E A N U (redactor şef adjunct).CIuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Ouj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 / 1991 din 22 .03 .1991 cod fiscal 20 4 4 6 9
Secretar de redacţie de serviciu: M aria SÂN G EO RZAN
R E D A C Ţ I A : C I u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6
