Romaniadytrhdsrthsrdth

7/25/2019 Romaniadytrhdsrthsrdth

http://slidepdf.com/reader/full/romaniadytrhdsrthsrdth 1/13

România

România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării,la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Nere! "e teritoriul ei estesituată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați!#e învecinea$ă cu Bularia la sud, #er%ia la sud-vest, &naria la nord-vest, &craina la nord șiest și Repu%lica Moldova la est, iar țărmul Mării Nere se ăsește la sud-est!

România este o repu%lică semi-pre$idențială! Este a noua țară după suprafațateritoriului '()* )+ m./ și a șaptea după numărul populației 'peste (0 milioane locuitori/dintre statele mem%re ale &niunii Europene! Capitala țării, București, este și cel mai mare orașal ei și al șaselea oraș din &E după populație ',+ milioane locuitori/! 1n (002, orașul #i%iu afost ales Capitală Europeană a Culturii! România este mem%ră a unor orani$ațiiinternaționale, printre care3 4N& din +55, CoE din ++), &niunea Europeană de la ianuarie(002, N674 din (+ martie (008, 4#CE, 49: din (00), &niunea ;atină din +*0, și unorinstituții economice3 <rupul Băncii Mondiale, :M9 din +2(, BERD din ++, 4CDE!

Geografe

7eritoriul actual al României mai este numit și spațiul carpato-danu%iano-pontic,deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma cerculuiCarpaților Românești și a reiunilor limitrofe impuse și su%ordonate complementar Carpaților,=ind mărinită în partea de sud de >uviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neară!

România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 85? latitudine nordicăși meridianului de (5? lonitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțeapro@imativ eale față de e@tremitățile continentului european! România se învecinea$ă la



nord cu &craina, ranița de sud este formată cu Bularia 'o mare parte =ind frontierăacvatică, cu Dunărea/, în vest cu &naria, în sud-vest cu #er%ia, iar în est cu Repu%licaMoldova 'formată în totalitate de "rut/! :rontierele României se întind pe )50 m, din care*2A m au devenit, în (002, ranițe ale &niunii Europene 'spre #er%ia, Moldova și &craina/,

în timp ce cu Marea Neară, ranița formată are o lunime de +8 m pe platformacontinentală '(85 m de țărm/! #uprafața României este de ()* )+ m., la care se adauă() 200 m. din platforma Mării Nere!

Relie

Relieful României este caracteri$at prin patru elemente3 varietate, proporționalitate,complementaritate și dispunere simetrică, dat =ind numărul mare de forme de relief,repartiția apro@imativ eală a principalelor unități de relief ')5 munți, )5 dealuri șipodișuri și )0 câmpii/ și ruparea reliefului! Carpații Românești se e@tind ca un inel, ce

încide o mare depresiune în centrul țării, cea a 7ransilvaniei! #unt munți cu altitudinemilocie, framentați, cu un eta alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de ero$iune, a căroraltitudine ma@imă se atine în vârful Moldoveanu 'din Munții :ăăraș/, la ( 588 de metri! "eteritoriul României, Munții Carpați au o lunime de +0 m!

#=n@ul din Bucei



;a e@terior Munților Carpați se a>ă un inel de dealuri #u%carpații și Dealurile de Fest locurile cele mai populate, datorită %oatelor resurse de su%sol 'petrol, căr%uni, sare/ șicondițiilor favora%ile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi! 1n est și sud se e@tind trei maripodișuri 'Moldovei, Do%roei și <etic/, dar și "odișul Meedinți, în timp ce în sud și vest se

întind două mari câmpii, Câmpia Română 'înustată spre est/ și Câmpia de Fest!

Delta Dunării este cea mai oasă reiune a țării, su% 0 m altitudine, cu întinderi demlaștini, lacuri și stuf! Ceva mai înălțate sunt rindurile >uviale și maritime ';etea,Caraorman, #ărăturile/ pe care se rupea$ă satele de pescari! Este un teritoriu descris din6nticitate de numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Gerodot, #tra%on,"tolemeu sau "linius cel Bătrân! Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al&NE#C4 în ++ ca re$ervație naturală a %iosferei!

România %ene=cia$ă de toate tipurile de unități acvatice3 >uvii și râuri, lacuri, apesu%terane, ape marine! "articularitățile idrora=ce și idroloice ale României suntdeterminate, în principal, de po$iția eora=că a țării în $ona climatului temperat-continentalși de pre$ența arcului carpatic! :actorul antropic a contri%uit la unele modi=cări ale acestorparticularități!

Faună și oră

"e teritoriul României au fost identi=cate )200 de specii de plante din care până înpre$ent () au fost declarate monumente ale naturii, 28 dispărute, )+ periclitate, 2

vulnera%ile și (5) sunt considerate rare! Cele trei mari $one de veetație în România sunt$ona alpină, $ona de pădure și $ona de stepă! Feetația este distri%uită etaat, în concordanțăcu caracteristicile de sol și climă, dar și în funcție de altitudine, astfel3 stearul, ârnița, teiul,frasinul 'în $onele de stepă și dealuri oase/H faul, orunul 'între 500 și (00 de metri/Hmolidul, %radul, pinul 'între (00 și *00 de metri/H ienupărul, neapănul și ar%orii pitici 'într



*00 și (000 de metri/H paiștile alpine formate din ier%uri mărunte 'peste (000 de metri/! 1nlarul văilor mari, datorită ume$elii persistente, apare o veetație speci=că de luncă, cu stuf,papură, roo$ și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini! 1n Delta Dunării predominăveetația de mlaștină!

:auna României este în special reparti$ată în funcție de veetație! 6stfel, pentru etaulstepei și silvostepei sunt speci=ce următoarele specii3 iepurele, ârcioul, popândăul, fa$anul,dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnulH pentru etaul pădurilor de foioase'stear și fa/3 mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinte$aH pentru etaul pădurilorde conifere3 păstrăvul, lostrița, râsul, cer%ul, iar speci=ce faunei alpine sunt caprele nere șivulturii pleșuvi!

1n particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări, inclu$ând pelicani,le%ede, âște săl%atice și păsări >amino, proteate de lee 'așa cum sunt de altfel și porciisăl%atici și lincșii/! De asemenea Delta repre$intă un popas se$onal pentru păsările miratorii!Câteva dintre speciile rare de păsări a>ate în $ona Do%roei sunt pelicanul creț, cormoranulmic, lopătarul, âsca cu piept roșu și ârlița mare, dar și le%ăda de iarnă!

Climă

Clima României este determinată în primul rând de po$iția sa pe lo%, precum și depo$iția sa eora=că pe continentul european! 6ceste particularități conferă climei un caractertemperat continental cu nuanțe de tran$iție!

E@tinderea teritoriului țării pe aproape 5? de latitudine impune diferențieri mai mari între sudul și nordul țării în ceea ce privește temperatura decât e@tinderea pe circa 0 ?C delonitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în sudul țării se ridică la circa ?C, în

nordul țării, la altitudini compara%ile, valorile acestui parametru sunt mai co%orâte cu circa )?C! 1ntre e@tremitatea vestică și cea estică a teritoriului național, diferența termică se reducela ?C '0 ?C în vest, + ?C în est/!

Relieful țării are un rol esențial în delimitarea $onelor și etaelor climatice! MunțiiCarpați formea$ă o %arieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vestde tip oceanic și adriatic! 1n conclu$ie, clima României este una de tip temperat-continentală,cu patru anotimpuri și este marcată de in>uențe ale climatelor stepice din est, adriatice dinsud-vest, oceanice din vest și nord-vest, păstrându-și totuși identitatea climatului carpato-ponto-danu%ian!

"recipitațiile sunt moderate, variind de la insu=cienta cantitate de 800 mm dinDo%roea la 500 mm în Câmpia Română și până la A00 mm în cea de Fest! 4dată cualtitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 000 mm pe an!

"rimele înreistrări climatice în România s-au făcut odată cu în=ințarea 9nstitutuluiMeteoroloic Central 'în **8/ și cu apariția lucrărilor ela%orate de Itefan Gepites! După +A0are loc o de$voltare a rețelei de stații meteoroloice, apărând și importante lucrări referitoarela caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, ur%an, rural, etc!

Demografe

Răspândirea celor patru Jlim%i romane orientaleJ sau Jdialecte ale lim%ii româneJ'conform celor două puncte de vedere pre$ente printre linviști/!

"opulația României pe medii



• &r%an '5)!+)/• Rural '8A!02/

Conform recensământului din (00(, România are o populație de ( A*0 +28 delocuitori, iar sporul natural este neativ! "opulația scade astfel, și din cau$a acestuia, dar șidin cau$a mirației neative! 6stfel, raportul Eurostat din (08 arăta că România era țara din&niunea Europeană cu cea mai a%ruptă scădere demora=că între ++8 și (08, deși vârstamediană, de 80,* ani, era încă su% media europeană de 8(,(! 6celași raport arată că Româniase a>ă pe ultimul loc în &E la suprafața medie a locuințelor în mediul ur%an 'circa 80 m./, darși pe primul loc la procentaul locuințelor folosite de proprietarii lor în totalul locuințelor'+8,2/!

"rincipalul rup etnic în România îl formea$ă românii! Ei repre$intă, conformrecensământului din (00(, *+,5 din numărul total al populației! După români, următoareacomunitate etnică importantă este cea a maiarilor, care repre$intă A,A din populație,respectiv un număr de apro@imativ 800 000 de cetățeni! După datele o=ciale, în Româniatrăiesc 5)5 (50 de romi! 6lte comunități importante sunt cele ale ermanilor, ucrainenilor,lipovenilor, turcilor, tătarilor, sâr%ilor, slovacilor, %ularilor, croaților, recilor, rutenilor,

evreilor, ceilor, polone$ilor, italienilor și armenilor! Din cei 285 8( de ermani câți erau înRomânia în +)0, în pre$ent au mai rămas apro@imativ A0 000! De asemenea, în +(8, înReatul României erau 2+A 05A de evrei, însă la recensământul din (00( au fost numărați A2+!

Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc înafara ranițelor țării este de apro@imativ ( milioane! "uțin timp după revoluția din decem%rie+*+, populația României a fost de peste () 000 000 de locuitori! 1nsă începând cu ++,aceasta a intrat într-o tendință de scădere treptată, aunând actualmente la circa ( 000 000de locuitori! 6cest fapt se datorea$ă li%erei circulații în statele din afara ranițelor României,

dar și ratei natalității destul de scă$ute!;im%a o=cială a României este lim%a română ce aparține rupei lim%ilor romanice de

est și este înrudită cu italiana, france$a, spaniola, portue$a, catalana și, mai departe, cumaoritatea lim%ilor europene! Româna este lim%a cu cel mai mare număr de vor%itori nativice repre$intă + din totalul populației României, =ind urmată de lim%ile vor%ite de cele douăminorități etnice principale, maiarii și romii! 6stfel, maiara este vor%ită de un procent deA,2 iar romani de respectiv , din numărul total al populației țării! "ână în anii K+0, înRomânia a e@istat o numeroasă comunitate de vor%itori de lim%ă ermană, repre$entată încea mai mare parte de sași! Deși cei mai mulți dintre mem%rii acestei comunități au emirat

în <ermania, au rămas totuși în pre$ent într-un număr semni=cativ de 85 000 de vor%itori

nativi de lim%ă ermană în România! 1n localitățile unde o anumită minoritate etnicărepre$intă mai mult de (0 din populație, lim%a respectivei minorități poate = utili$ată înadministrația pu%lică și în sistemul udiciar! Enle$a și france$a sunt principalele lim%i străinepredate în școlile din România! ;im%a enle$ă este vor%ită de un număr de 5 milioane deromâni în timp ce france$a de circa 8-5 milioane, iar ermana, italiana și spaniola de câte -(milioane =ecare! 1n trecut, lim%a france$ă era cea mai cunoscută lim%ă străină în România,

însă începând cu ++0 enle$a câștiat teren reușind să declase$e france$a de pe primul loc!De o%icei, cunoscătorii de lim%ă enle$ă sunt în special tinerii și persoanele de vârstă medie!1n orice ca$, România este din ++0 mem%ru cu drepturi depline a :rancofoniei, iar în (00A aă$duit la București un important summit al acestei orani$ații! ;im%a ermană este predată

în special în Banat, 7ransilvania și Bucovina datorită tradițiilor ce s-au păstrat în aceastăreiune din timpul dominației 6ustro-&nare!

Religie



Fiața reliioasă în România se desfășoară conform principiului li%ertății credințelorreliioase, principiu enunțat la articolul (+ din Constituția României, alături de li%ertateaândirii și a opiniilor! Ciar dacă nu se de=nește e@plicit ca stat laic, România nu are nicioreliie națională, respectând principiul de secularitate3 autoritățile pu%lice sunt o%liate laneutralitate față de asociațiile și cultele reliioase!

Biserica 4rtodo@ă Română este instituția reliioasă din România cu cel mai mare numărde credincioși! Biserica 4rtodo@ă, cu tradiții de aproape două milenii, are rădăcini adânci îndomeniul cultural și social din România! Ea este o %iserică autocefală care se a>ă încomuniune cu celelalte %iserici ortodo@e! Cea mai mare parte a populației României, respectiv*A,2, s-a declarat ca =ind de confesiune creștin ortodo@ă, conform recensământului din(00(! "onderea comunităților reliioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului esteurmătoarea3 romano-catolici '8,2 /, reformați '),2 /, penticostali ',5 / și români uniți'0,+ /! 6stfel, populația creștină din România repre$intă ++,) din totalul populației țării! 1nDo%roea e@istă și o minoritate islamică compusă maoritar din turci și tătari! De asemenea, larecensământul din (00(, în România e@istau A 2+ de persoane de reliie mo$aică, ( )8+ deatei sau persoane fără reliie și 2)8 de persoane care nu și-au declarat reliia!

"ână la &nirea din +*, cea mai mare parte a populației din 7ransilvania era formatădin credincioși ai Bisericii Române &nite cu Roma, ca urmare a trecerii unei mari părți aromânilor, până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al LF99-lea!Catolicismul și protestantismul sunt pre$ente mai ales în 7ransilvania și Crișana! 1n Bior, depildă, se a>ă centrul cultului %aptist din România, comunitatea de aici numărând (( (+8 deadepți! De asemenea, în România e@istă și alte culte, precum ortodocșii pe stil veci, cultularmean și altele asemenea!

1n auust (00, în România e@istau *!)00 de %iserici!

Educație

1nvățământul urmărește reali$area idealului educațional întemeiat pe valoriledemocrației, ale diversității culturale, pe aspirațiile individuale, sociale și contri%uie lapăstrarea identității naționale în conte@tul valorilor europene! 9dealul educațional al școliiromânești constă în de$voltarea li%eră și armonioasă a personalității individului în vedereaunei interări e=ciente în societatea %a$ată pe cunoaștere!

1ncă de la Revoluția română din +*+, sistemul de învățământ românesc a fost într-uncontinuu proces de reorani$are care a fost atât lăudat cât și criticat! 1n conformitate cu leeaeducației 'adoptată în ++5/, sistemul educativ românesc este relementat de cătreMinisterul Educației, Cercetării și 9novării 'MEC9/! :iecare nivel are propria sa formă deorani$are și este su%iectul leislației în vioare! <rădinița este opțională între ) și A ani!Icolari$area începe la vârsta de 2 ani 'câteodată la A ani/ și este o%liatorie până în clasa a0-a 'de o%icei, care corespunde cu vârsta de A sau 2/! 1nvățământul primar și secundareste împărțit în ( sau ) clase! 1nvățământul superior este aliniat la spațiul european al

învățământului superior! #istemul oferă următoarele diplome3 de a%solvire 'a%solvirea școliienerale, fără e@amen/, Bacalaureat 'a%solvirea liceului, după e@amenul de Bacalaureat/,licență 'Cadru de a%solvire a &niversității, după un e@amen și sau a te$ei/, Masterat 'diplomăde master, după o te$ă și, eventual, un e@amen/, Doctorat 'doctor, după o te$ă/!

"rimii patru ani sunt predați de către un sinur profesor 'învățător/, pentru maoritatea

elevilor! 6lte cadre didactice sunt folosite numai pentru câteva discipline de specialitate 'delim%i #trăine, informatică, etc!/! Cursurile sunt recon=urate la sfârșitul clasei a parta, pe %a$aperformanțelor academice! #elecția pentru clase se face pe %a$a testelor locale! 1ncepând cuclasa a 5-a, elevii au un alt profesor pentru =ecare materie! 1n plus, =ecare clasă are un



profesor desemnat pentru a = îndrumătorul clasei 'diriinte/! #tudiile liceale sunt de patru ani,doi o%liatorii 'a +-a și a 0-a /, doi neo%liatorii 'a -a și a (-a/! Nu e@istă e@amene între a0-a și a -a! #istemul național de învățământ superior este structurat pe ) niveluri de studiiuniversitare3 studii universitare de licență, de masterat și doctorat!

1n (008, apro@imativ 8,8 milioane din populație era înscrisă la școală! Dintre aceștea,A50!000, în rădiniță, ), milioane '8 din populație/, în învățământul primar și secundar șiA50!000 ') din populație/ la nivel terțiar 'universități/! 1n același an, rata de alfa%eti$are aadulților români era de +2,) 'al 85-lea la nivel mondial/, în timp ce raportul com%inat %rutde înscriere în sistemul educațional primar, secundar și terțiar a fost de 25 'al 5(-a din

întreaa lume/!

6sociația 6d 6stra a cercetătorilor români a pu%licat ediția din (002 a topuluiuniversităților din România! 6cest top, a>at la a )-a ediție, cuprinde un clasament eneral,respectiv un clasament pe domenii științi=ce, care re>ectă preătirea și performanța științi=căa cadrelor didactice ale universităților! Clasamentele sunt reali$ate pe %a$a articolelorștiinți=ce pu%licate de personalul universităților în reviste științi=ce recunoscute pe planinternațional! 1n (0 pe primele trei locuri în clasi=carea universităților situau în ordine3

&niversitatea din București, &niversitatea Ba%eș-Bolai din Clu și &niversitatea 6le@andru9oan Cu$a din 9ași! Comparativ cu țările &E, competitivitatea forței de muncă din România dinpunct de vedere al educației și competențelor 'a%ilităților/ este încă redusă! 1n cadrul "9#6,apro@imativ 20 din elevii de 5 ani din România au avut performanțe situate su% nivelulcerut pentru un loc de muncă modern, față de )2 din elevii de 5 ani din &niuneaEuropeană! Nivelul indicatorilor privind educația în România este scă$ut comparativ cu alcelor din &E!

Aglomerări urbane

București este cel mai mare oraș și totodată capitala României! ;a recensământul din

(00(, populația orașului depășea ,+ milioane de locuitori, în timp ce $ona metropolitanăBucurești concentrea$ă o populație de apro@imativ (,( milioane de locuitori! "e viitor, suntprevă$ute planuri de e@tindere a ranițelor ariei metropolitane București!

1n România mai e@istă încă cinci orașe care au o populație numeroasă 'în ur de)00!000 de locuitori/ și care se înscriu în clasamentul celor mai populate orașe din &niuneaEuropeană! 6cestea sunt3 9ași, Clu-Napoca, 7imișoara, Constanța și Craiova! 6lte orașe cu opopulație ce depășește (00!000 de locuitori sunt3 <alați, Brașov și "loiești! De asemenea,e@istă încă alte orașe care concentrea$ă un număr mai mare de 00!000 de locuitori!

1n pre$ent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o $onă metropolitană'structuri informale de cola%orare între autoritățile locale/3 Constanța '850!000 de locuitori/,Brașov, 9ași 'am%ele cu o populație de apro@imativ 800!000 de oameni/ și 4radea '(A0!000 delocuitori/, iar altele sunt în curs de în=ințare3 Brăila-<alați 'A00!000 de locuitori/, 7imișoara'800!000 de locuitori/, Clu-Napoca '800!000 de locuitori/, Craiova ')20!000 de locuitori/,Bacău și "loiești!

Relațiile externe

După decem%rie +*+, România și-a reorientat politica pe calea întăririi leăturilor cuoccidentul, în mod special cu #tatele &nite și &niunea Europeană! Dacă, în +2(, România

devenea mem%ră a Băncii Mondiale și a :M9 și de asemenea a 4rani$ației Mondiale aComerțului, în (008 ea a devenit mem%ră a N674iar din (002 face parte din &niuneaEuropeană!



;iderii României postdecem%riste au făcut declarații pu%lice în ceea ce priveștestrânerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește autorul datacestora în procesul interării euro-atlantice, în special în ca$ul Moldovei, &crainei și <eoriei!;iderii români au declarat pu%lic în mai multe oca$ii că se așteaptă ca într-o perioadă deapro@imativ 0 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și dinCauca$ să acceadă în &E și N674! 1n decem%rie (005, președintele 7raian Băsescu șisecretarul de stat #&6 Condolee$$a Rice au semnat un acord care permite instalarea de %a$e

militare americane în România!România și-a arătat în mod pu%lic spriinul pentru 7urcia și Croația în eforturile făcute de

aceste țări pentru aderarea la &niunea Europeană! Relațiile economice turco-române au statutprivileiat! 1n același timp, relațiile româno-maiare s-au a>at tot timpul la nivelul cel mai

înalt, &naria spriinind eforturile României de aderare la &E!

Relațiile României cu Repu%lica Moldova au un statut special, având în vedere că celedouă țări folosesc practic aceași lim%ă și au un fond istoric comun! România a fost primul statcare a recunoscut independența Repu%licii Moldova, la numai câteva ore după proclamareaindependenței noului stat '(2 auust ++/! Din declarația uvernului român, făcută cu acest

prile, reiese clar că, în vi$iunea autorităților de la București, independența Moldovei eraconsiderată o formă de emancipare de su% tutela Moscovei și un pas spre reuni=carea cuRomânia! 1n pre$ent, România concepe relația sa cu Repu%lica Moldova pe două coordonatemaore3 a=rmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de lim%ă,istorie, cultură, tradiții - realități ce nu pot = eludate sau neateH dimensiunea europeană acooperării %ilaterale, având la %a$ă o%iectivul strateic al am%elor state de interare în&niunea Europeană! 1n aprilie (00+ relațiile dintre România și Repu%lica Moldova s-au

înrăutățit prin introducerea de vi$e cetățenilor români și e@pul$area am%asadorului Românieila Cișinău! :ostul "reședinte al Repu%licii Moldova, Fladimir Foronin a acu$at România deintervenții în politica internă a Repu%licii Moldova!

România a avut neînțeleeri cu &craina în leătură cu 9nsula Ierpilor și cu platformacontinentală a Mării Nere la est de #ulina, mi$a principală =ind $ăcămintele de petrol și dea$e din $onă! "ro%lema a fost pre$entată în fața Curții 9nternaționale de Oustiție! C9O, prindeci$ia nr! (00++ din ) fe%ruarie (00+ 'a 00-a deci$ie din istoria ei/ a acordat României2+,)8 din $ona în dispută! 6stfel, României îi revin +!200 m., iar &crainei îi revin (!)00m.!4 altă pro%lemă dintre cele două țări este cea a construcției Canalului Bâstroe!

Organizare adminitrati!"teritorială

#udețele Rom$niei%

"entru a putea = aplicată politica de de$voltare reională, pe teritoriul României s-au în=ințat * reiuni de de$voltare ca un re$ultat al unui acord li%er între consiliile udețene șicele locale!

Conform Constituției, teritoriul României este orani$at, su% aspect administrativ, încomune, orașe și udețe! 1n condițiile leii, unele orașe sunt declarate municipii! Din punct devedere istoric, e@ista ) provincii tradiționale3 Falaia 'formată din reiunile 4ltenia, Munteniași Do%roea/, Moldova și 7ransilvania 'formată din reiunile Banat, Crișana, Maramureș și6rdeal/!

Comuna, unitatea elementară de orani$are administrativă, este formată dintr-unul saumai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales! România are ( A*5 decomune însumând ) (*5 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună!



4rașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales!4rașele mai importante pot = declarate municipii! România are (A) de orașe, dintre care *(sunt municipii!

Oudețul este unitatea administrativă condusă de un consiliu udețean și un prefect!Consiliul udețean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești,având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor pu%lice de importanță la nivel

udețean! <uvernul numește un prefect în =ecare udeț pentru a = repre$entantul său local!România are 8 de udețe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cuacela de udeț! &n udeț are, în medie, o suprafață de 5 *00 m( și o populație de 500 000 delocuitori! București este considerat și el municipiu, dar este sinurul care nu face parte dinniciun udeț! Nu are consiliu udețean, dar are un prefect! Cetățenii Bucureștiului ale unprimar eneral și un consiliu eneral! :iecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului ale șiele un primar și un consiliu local!

1n afară de împărțirea pe udețe, România este împărțită și în opt reiuni de de$voltare,corespondente nivelului N&7#-( de divi$iuni al &E, dar fără a avea capacități administrative!Reiunile de de$voltare se referă la su%divi$iunile reionale ale României creeate în ++* și

sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de de$voltare reională! Reiunile dede$voltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate uridică, =ind re$ultatulunui acord li%er între consiliile udețene și cele locale! Reiunile de de$voltare ale României,numite după po$iția eora=că în țară, sunt3 Nord-Fest, Nord-Est, #ud-Fest, #ud-Est, #ud, Fest,Centru, București și 9lfov!

1mpărțirea României în udețe este atestată documentar la * ianuarie )+(, cânddomnitorul Mircea cel Bătrân printr-un risov numește Pținutul FâlciiQ udeț! 6stfel, udețulFâlcea este primul udeț atestat documentar de pe teritoriul actual al României! &ltimareformă administrativ-teritorială maoră din România a avut loc în anul +A*când s-a trecut de

la împărțirea pe reiuni și raioane la reîmpărțirea pe udețe, des=ințată de autoritățilecomuniste după +8*!

Economie

Cu un "9B estimat de 808,2 miliarde de lei și de *!2+ lei pe cap de locuitor în (002,România este o țară cu un venit mediu-superior! "rodusul intern %rut al României a urcat înultimul trimestru din (00* cu (,+, temperând creșterea pe întreul an la 2,! Faloarea "9B

în (00* a fost de 50),+5+ miliarde lei ')A,* miliarde euro/!

După căderea reimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de insta%ilitate șiprofund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și delipsa unor reale reforme structurale! De la începutul mileniului, economia României s-atransformat într-o economie relativ sta%ilă, caracteri$ată de o creștere vi$i%ilă, du%lată dereducerea șomaului și a in>ației! 1n (00A, conform 9nstitutului Național de #tatistică, "9B-ul acunoscut o creștere în termeni reali de 2,+, una dintre cele mai ridicate din Europa și aealat "9B pe locuitor reali$at de România în +**! Iomaul în România a fost de ),+ înseptem%rie (002, un procent scă$ut dacă se compară cu cel al altor țări milocii și mari dinEuropa precum "olonia, :ranța, <ermania și #pania! Datoria e@ternă a României este relativmică, repre$entând (0,) din "9B!

"rincipalele industrii ale României sunt cea te@tilă și de încălțăminte, industria

metalurică, de mașini ușoare și de asam%lare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, amaterialelor de construcții, cimică, alimentară și cea de ra=nare a petrolului! 4 importanțăsecundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor rele și a aparatelor electrocasnice! 1npre$ent, industria constructoare de mașini este foarte dinamică, =ind susținuta în principal de



producătorul de autoveicule Dacia! 9ndustria românească de 97 cunoaște de asemenea ocreștere anuală constantă! 1n eneral, România întreține un comerț intens cu țări din &niuneaEuropeană, în special cu <ermania și 9talia, care sunt unii dintre cei mai importanți partenericomerciali ai României!

După o serie de privati$ări și reforme de la sfârșitul anilor K+0 și începutul anilor (000,intervenția uvernului în economia țării a fost destul de a%sentă, în comparație cu economiilecelorlalte state din Europa! 1n (005, România a înlocuit sistemul proresiv de impo$itare încare cota ma@imă era de 80, cu o cotă unică de A! 1n (002, aceasta era cea mai micăcotă din &E! 1nsă, în (00*, România a fost eclipsată de Bularia care are acum o cotă unică de0 și de Repu%lica Ceă, unde s-a introdus recent o cotă de 5!

Economia este, predominant, %a$ată pe servicii, care repre$intă 55 din "9B, iarindustria și aricultura au de asemenea o contri%uție importantă de )5, respectiv 0 din"9B! 1n scim%, )( din populația tării este anaată în aricultură și producție, una dintrecele mai mari rate din Europa! 1ncepând cu anul (000, România a atras tot mai mulțiinvestitori străini, devenind cea mai importantă destinație de investiții străine în EuropaCentrală și de #ud-Est! 9nvestițiile străine directe au fost, in (00A, în valoare de *,) miliarde !

&n aport însemnat în economia românească îl repre$intă sumele de %ani trimise de cetățeniiromâni care lucrea$ă în alte țări ale lumii! Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale,această sumă s-a ridicat în anul (00* la + miliarde dolari!

"rintre pro%lemele economiei în România se numără3 o populație apro@imativ umătaterurală și ne=scali$ată, prea mulți asistați sociali, prea mulți %ani celtuiți pe medicamentescumpe, eva$iune =scală ridicată!

"otrivit unui raport din (00A al Băncii Mondiale, economia României se clasea$ă pelocul 8+ dintr-un număr total de 25 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri,

înreistrând astfel o po$iție mai %ună decât alte țări din reiune, precum &naria și Ceia! 1n

plus, același studiu a considerat că România a fost în (00A a doua țară din lume ca ritm alreformelor mediului de afaceri, după <eoria!

#alariul mediu %rut în România, în luna auust (0, a fost de (!005 lei, în scădere cu(( de lei față de luna iulie (0!

&ran'ort

"rin așe$area sa eora=că, România repre$intă o $onă de intersecție a mai multormaistrale de transport, care leaă nordul de sudul Europei și vestul de estul acesteia! "e dealtă parte, rețeaua de transport din România asiură leătura între rețeaua de transport

comunitară și rețeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est și 6sia! 7otuși, datorită investițiilor, reparațiilor și întreținerii insu=ciente, infrastructura de transportnu satisface nevoile economiei actuale, =ind mult în urma Europei de Fest!

1n ultima perioadă se fac eforturi pentru a aduce principalele șosele din România lanivelul rețelei de coridoare europene! 6u fost începute mai multe proiecte de moderni$are arețelei de coridoare europene, =nanțate din fonduri 9#"6 și din împrumuturi arantate de statde la instituțiile =nanciare internaționale! <uvernul urmărește =nanțarea e@ternă sauparteneriate pu%lic-private pentru alte moderni$ări ale rețelei rutiere, și în special aleautostră$ilor! 1n decem%rie (08, România are =nali$ați A+8 m de autostradă! 1n România

e@istă următoarele autostră$i3 63 București - "itești, #i%iu 'Ielim%ăr/ - Deva 'Ioimuș/, 7raianFuia - Balinț, 7imișoara '9$vin/ - 6rad, "ecica - NădlacH 6(3 București - ConstanțaH 6)3 București'Crețuleasca/ - "loiești 'Bărcănești/, Câmpia 7ur$ii - <ilăuH 68 'centura orașului Constanța/34vidiu - "ortul ConstanțaH 6A3 Balinț - ;uo! 6lte tronsoane care se a>ă în diferite stadii sunt3autostrada 60, autostrada 7ransilvania, care leaă Brașovul de 4radea '"C7: Borș/,



București - Brașov, Nădlac - 6rad, 7imișoara '9$vin/ - Balinț, 7raian Fuia - Deva 'Ioimuș/,București - Roșiori de Fede - Craiova, Craiova - "itești!

Compania națională de transport feroviar este Căile :erate Române! 1n (008infrastructura feroviară cuprindea (( (82 m de căi ferate, din care apro@imativ *5*5 melectri=cate și (A2 m linii du%le, maoritatea la ecartament normal '8)5 mm/, rețeaua C:R=ind a patra ca mărime de Europa! 1n perioada ++0 - (00(, numărul de pasaeri transportațipe calea ferată pe rute interne și internaționale a înreistrat o scădere continuă, maiaccentuată între ++0 și ++8 și mai lentă după ++8! Cau$ele care au condus la reducereacontinuă a călătorilor e@pediați și a parcursului călătoriilor sunt leate de situația eneralăeconomică și sociala din țară, de reducerea veniturilor populației, de creșterea somaului 'înca$ul navetiștilor/, precum și de creșterea numărului de autoturisme personale! 7ransportulferoviar de călători se asiură cu un număr de *2 locomotive, din care mai mult de umătateau vecimi mai mari de (0 de ani! 1ncepând cu anul (005, a fost li%erali$at transportulferoviar de călători, mai multe linii secundare =ind concesionate operatorilor privați!

Rețeaua de aeroporturi destinate tra=cului aerian pu%lic este formată din 2 aeroporturicivile, toate =ind descise tra=cului internațional! ( dintre ele sunt descise permanent, iar

restul la cerere! Din cele 2 aeroporturi, 8 funcționea$ă su% autoritatea M7C7, ( su%autoritatea consiliilor udețene și un aeroport a fost privati$at! Ca o o%servație enerală, >otaaeriană din România se a>ă într-un amplu proces de moderni$are! :lota de aeronave destinatetra=cului comercial s-a redus de la 55 de aeronave în anul ++ la )8 de aeronave în anul(008, prin scoaterea din e@ploatare a aeronavelor veci!

După ce 7raian Fuia, 6urel Flaicu și Genri Coandă au contri%uit prin re$ultate depionierat la de$voltarea aviației, în +(0 a luat =ință C:RN6, devenită ulterior C9DN6, careoferea servicii de transport aerian de pasaeri, mărfuri și poștă, =ind prima companie aerianădin lume care a efectuat $%oruri transcontinentale! 1n anii următori au fost in=ințate

companiile ;6RE#, #6R76, 76R#!;a * septem%rie +58 s-a în=ințat compania 76R4M care mai funcționea$ă și astă$i!

;a câțiva ani după lansare, 76R4M opera dea $%oruri către aproape toate țările europene, iardin +AA efectuea$ă $%oruri peste 6tlantic! 1ncepând cu anul +28 a reali$at $%oruri către#dne via Calcutta și a introdus curse reulate spre NeS Tor și Beiin! "e piața autotonăsunt pre$ente cele mai mari companii aeriene europene clasice ';uftansa și 6ir :rance/ șiloS-cost 'Easet și Ranair/! 1n (008 s-a în=ințat Blue 6ir, prima companie românească detransporturi aeriene cu tarif redus!

7ransportul >uvial românesc se a>ă încă la un nivel foarte redus 'su% un procent/ dar

având potențial de creștere mare datorită râurilor navia%ile dar și a >uviului Dunărea! 1n(00A, în România e@istau !2) m de ape navia%ile! România are (!(5 de nave >uviale decateoria 9, care pot efectua misiuni economice pe apele >uviale internaționale și circa 5*2,care pot navia doar pe partea românească a Dunării și pe râurile interioare! Cele mai multenave înmatriculate sunt cele de arement, circa )!(8A, turismul de arement pe Dunăre șicel în apele maritime ale României de$voltându-se în ultimii ani! 9mportant pentru Româniaeste Canalul Dunăre-Marea Neară ce leaă portul Cernavodă cu portul maritim Constanța,scurtând cu apro@imativ 800 de m ruta mărfurilor de la Marea Neară până la porturiledunărene din Europa Centrală!

"rincipalele miloace de transport în comun sunt auto%u$ele, trolei%u$ele, tramvaiele șimicro%u$ele, în eneral operate de reii autonome administrate de autoritățile locale 'dee@emplu, Reia 6utonomă de 7ransport București/! #inurul oraș care dispune de un sistem demetrou este București! Metroul din București a fost descis în +2+, =ind astă$i cel mai folositmiloc de transport din București, cu peste A50!000 de pasaeri $ilnic!



&urim

7raversată de apele Dunării, România are un relief variat, inclu$ând împăduriții MunțiCarpați, coasta Mării Nere și Delta Dunării, cea mai %ine păstrată deltă europeană! #ateleromânești păstrea$ă în eneral un mod de viață tradițional! România se %ucură de oa%undență a aritecturii reliioase și păstrea$ă câteva orașe medievale și castele!

7urismul în România se concentrea$ă asupra peisaelor naturale și a istoriei sale %oate,

având de asemenea o contri%uție importantă la economia țării! 1n (00A, turismul intern șiinternațional a asiurat 8,* din "9B și apro@imativ o umătate de milion de locuri de muncă'5,* din totalul locurilor de muncă/! După comerț, turismul este cea de-a doua ramurăimportantă din sectorul de servicii! Dintre sectoarele economice ale României, turismul esteunul dinamic și în curs rapid de de$voltare, =ind de asemenea caracteri$at de un marepotențial de e@tindere! După estimările Uorld 7ravel and 7ourism Council, România ocupălocul 8 în topul țărilor care cunosc o de$voltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală apotențialului turistic de * din (002 până în (0A! Numărul turiștilor a crescut de la 8,*milioane în (00(, la A,A milioane în (008! De asemenea, în (005, turismul românesc a atrasinvestiții de 800 milioane de euro!

1n ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni 'mai multde A0 dintre turiștii străini provin din țările mem%re &E/, rivali$ând și =ind la concurență cuțări precum Bularia, <recia, 9talia sau #pania! #tațiuni precum Manalia, #aturn, Fenus,Neptun, 4limp și Mamaia 'numite uneori și Riviera Română/ sunt printre principale atracțiituristice pe timp de vară! 1n timpul iernii, stațiunile de sci de pe Falea "raovei și din "oianaBrașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini! "entru atmosfera lor medievală saupentru castelele a>ate în apropiere, numeroase orașe transilvănene precum #i%iu, Brașov,#iișoara, Clu-Napoca sau 7âru Mureș au devenit importante puncte de atracție pentruturiști! De curând s-a de$voltat și turismul rural ce se concentrea$ă asupra promovării

folclorului și tradițiilor! "rincipalele puncte de atracție le repre$intă Castelul Bran, mănăstirilepictate din nordul Moldovei, %isericile de lemn din 7ransilvania ori Cimitirul Fesel din #ăpânța!România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, "orțile de :ier, "eștera#cărișoara și alte peșteri din Munții 6puseni!

"rin funcțiile sale comple@e, prin po$iția în cadrul țării și prin numeroasele o%iective cuvaloare istorică, aritectonică și de altă natură, Bucureștiul repre$intă unul dintre principalelecentre turistice ale României! Bucureștiul se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluriaritecturale, începând de la Curtea Fece, rămășițele palatului din secolul al LF-lea al luiFlad Vepeș - cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentrupersonaul Dracula -, la %iserici ortodo@e, la vile în stil #econd Empire, la aritectura reoaie

stalinistă din perioada comunistă și terminând cu "alatul "arlamentului, o clădire colosală cușase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după "entaon!

"rintre cele mai importante o%iectivele turistice ale municipiului București se numără36teneul Român, 6rcul de 7riumf, "alatul Băncii Naționale, 7eatrul Național, &niversitateaBucurești, "arcul Cișmiiu, <rădina Botanică, "arcul Gerăstrău, Mu$eul #atului, Mu$eulNațional de 6rtă al României, Mu$eul Național de 9storie al României, Mu$eul Național de9storie Naturală P<riore 6ntipaQ, Biserica #tavropoleos, Ganul lui Manuc! De asemenea, aicise orani$ea$ă, în =ecare an, 7ârul de 7urism al României! Bucovina este situată în partea denord a României, în nord-vestul Moldovei! Reiune montană pitorească, cu tradiții etnora=ce

ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată înprimul rând mănăstirilor! Cele cinci mănăstiri cu pictură e@terioară, intrate în patrimoniulturistic mondial, își păstrea$ă caracteristicile după mai %ine de 850 de ani!

(atrimoniul mondial



;ista "atrimoniului Mondial &NE#C4 include monumente din România precum3 așe$ărilesăsești cu %iserici forti=cate din 7ransilvania, %isericile pictate din nordul Moldovei, %isericilede lemn din Maramureș, Mănăstirea Gore$u, Cetatea #iișoarei, fortărețele dacice din Munții4răștiei și Delta Dunării! De asemenea, în (002, orașul #i%iu a fost capitală europeană aculturii împreună cu ;u@em%ur!

Date post:	25-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	catalin-eduard-salgau
View:	226 times
Download:	0 times

Romaniadytrhdsrthsrdth

Documents