Home >Documents >ROmania Ungaria Italia

ROmania Ungaria Italia

Date post:09-Mar-2016
Category:
View:9 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
referat romania italia ungaria
Transcript:

Relaiile internaionale ntre cele dou rzboaie mondiale au fost circumscrise n linii mari unor tendine diametral opuse. Astfel unele state, a cror unitate naional a fost realizat (printre care se numr i Romnia) au depus eforturi considerabile n direcia activitii de ntrire a sistemului de tratate de la Versailles care le garantau status-quo-ul teritorial-n fapt obiectivul lor principal de politic extern. Concomitent ele au lucrat activ pentru consolidarea organismului central internaional - Liga Naiunilor, n a crui capacitate de a menine sistemul de securitate colectiv ele vedeau garania independenei i suveranitii naionale. Simultan ns, exista un numr de state din rndul celor nvinse n Primul Rzboi Mondial, care cutau activ s schimbe configuraia teritorial a lumii conform ideilor revizioniste i revanarde, care vor duce inevitabil ctre cel de-al doilea Rzboi Mondial.Pentru Romnia, care fcea parte din categoria statelor nvingtoare din prima conflagraie mondial, furirea statului naional prin nglobarea teritoriilor locuite de romnii, a nsemnat realizarea idealurilor i programelor de politic extern[footnoteRef:1]. De aceea atenia i eforturile principale ale diplomaiei romneti s-au ndreptat firesc, n perioada urmtoare, ctre meninerea pcii i a unui climat internaional de destindere, lucru datorat, n parte, posibilitii de afirmare a statelor mici i mijlocii n cadrul oferit de Liga Naiunilor. Din acest punct de vedere obiectivul principal al politicii externe romneti pe tot parcursul celor dou decenii interbelice a fost meninerea frontierelor trasate la finalul primului Rzboi Mondial. Era evident innd cont de acest obiectiv primordial, c Bucuretiul se va orienta n primul rnd ctre marile puteri pe care le considera garante ale sistemului de tratate de la Versailles: democraiile occidentale europene. Oamenii politici romni considerau aadar Frana n primul rnd, i Marea Britanie ntr-o msur mai mic, drept intele politicii sale externe pentru a contracara ameninrile la adresa status-quo-ului teritorial din partea statelor revizioniste[footnoteRef:2]. De altfel Romnia nu va ezita s se integreze i chiar s joace un rol important n cadrul sistemului de tratate preconizat de Quai dOrsay n anii 20. Astfel, Frana i Romnia vor semna un tratat de prietenie i cooperare care stipula c cele dou state se vor consulta n privina oricrei ameninri la adresa securitii lor sau la adresa status-quo-ului versaillez. De asemenea, s-a convenit pentru o coordonare n ceea ce privete orice ncercare de modificare a situaiei politice pe continent de ctre o alt putere[footnoteRef:3]. [1: David Sherman Spector, Romnia la Conferina de Pace de la Paris, Iai, Institutul European, 1995, p. 295.] [2: Mihai Brbulescu , Dennis Deletant, Keith Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Romniei, Bucureti, Corint, 2007, p. 372.] [3: Lee Benns, Europe Since 1914 In Its World Setting, New York, Appleton-Century-Crofts, 1949, p. 310.]

Dac Frana prea iniial dispus s patroneze un sistem de aliane est-europene, nu aceleai consideraii pozitive pot fi fcute n cazul Marii Britanii; Foreign Office-ul a cutat destul de devreme s contracareze hegemonia francez pe continent, Londra rmnnd fidel principiului echilibrului puterilor. Primele tendine mpciuitoare la adresa Germaniei i au originea n aceast politic britanic. Dorina cercurilor conductoare engleze era de a pune bazele pcii europene pe un pact de garanii unilaterale ntre Marile Puteri i care s recunoasc acest statut i Germaniei. Bineneles iniiativa britanic nu a fost receptat pozitiv la Bucureti; Reprezentanii Romniei la Londra au identificat rapid faptul c Secretarul de Stat al Foreign Office-ului la acea dat, A. Chamberlain, milita pentru o nelegere cu Germania. Guvernul romn va reaciona rapid, solicitnd diplomailor si s atrag atenia guvernelor pe lng care erau acreditai de pericolul aranjamentelor unilaterale n detrimentul consolidrii situaiei internaionale prin intermediul forului de la Geneva[footnoteRef:4]. [4: Frederic Nanu, Politica extern a Romniei: 1918-1933, Iai, Institutul European pentru Cooperare Cultural-tiinific, 1993, p. 21.]

Observm aadar un prim moment tensionat ntre Londra i Bucureti i cu toate eforturile trimisului plenipoteniar Nicolae Titulescu, Foreign Office-ul nu a fost de acord cu un Locarno rsritean, care s acopere carenele acestui tratat pentru Europa de Est, n general i Mica nelegere, n mod special[footnoteRef:5]. Relaiile cu Marea Britanie din acest punct de vedere s-au rcit datorit nemulumirii Bucuretilor fa de noua optic englez. [5: Ibidem.]

n ceea ce privete Statele Unite ale Americii, Romnia va nregistra relaii diplomatice pozitive, consacrate de aderarea la pactul Briand-Kellog. Totodat, Bucuretiul va cuta foarte mult timp concursul american pentru recunoaterea de ctre URSS a apartenenei Basarabiei la statul romn. n perioada 1931-1933 nregistrm eforturi considerabile din partea ministrului romn la Washington, Carol Davilla, pentru a angrena Departamentul de Stat n discuiile privind tratatul romno-sovietic. eful Diviziei pentru Afacerile Orientului Apropiat din cadrul Departamentului de Stat, Wallace Murray, considera adecvate argumentele ministrului romn, mai ales deoarece chestiunea basarabean ngreuna discuiile dintre Litvinov i Titulescu la Geneva. Diplomatul american era de prere c autoritile americane recunoscuser de facto suveranitatea romneasc asupra acestui teritoriu atunci cnd au inclus Basarabia n cadrul jurisdiciei consulatului SUA de la Bucureti. n concluzie, specifica el, ntr-un memoriu ctre Subsecretarul de Stat: Chestiunea a fost tergiversat un deceniu [] nu vd de ce ne-am crampona de acest principiu al neamestecului, cnd el a fost oarecum ignorat n ceea ce privete alte cazuri de teritorii ale Rusiei[footnoteRef:6]. [6: The Chief of the Division of Near Eastern Affairs (Murray) to the Under Secretary of State (Castle), Washington, May 13, 1932, n Foreign relations of the United States diplomatic papers, 1932. The British Commonwealth, Europe, Near East and Africa, vol. II, Washington, U.S. Government Printing Office, 1932, pp. 507-508.]

La 9 iunie 1933 Romnia i Uniunea Sovietic au reluat raporturile diplomatice normale i faptul c acest eveniment a survenit n preajma recunoaterii statului sovietic de ctre SUA ne poate ndrepti s afirmm c intervenia american a contat foarte mult n decizia Moscovei de a accepta Nistrul ca grani de facto cu Romnia. De altfel, eforturile constante ale lui Titulescu vor fi apreciate pozitiv mereu la Washington, fie ele la Geneva ori n privina dezarmrii[footnoteRef:7]. Departamentul de Stat l va considera pe diplomatul romn un adevrat campion al luptei contra revizionismului european i un garant al consolidrii pcii prin intermediul Micii Antante i nelegerii Balcanice. n faa expansiunii germane, tot mai evident ncepnd cu mijlocul anilor 30, Titulescu era identificat cu interesele statelor mai mici, dar al cror glas el l reprezenta cu eficacitate n cadrul internaional oferit de Societatea Naiunilor[footnoteRef:8]. [7: Frederic Nanu, op.cit., p. 34.] [8: Ibidem.]

Relaiile diplomatice dintre Romnia i Regatul Unit al Marii Britanii au avut ns o intensitate mult mai redus dect cele cu Statele Unite. Dei la prima vedere Foreign Office-ul era cointeresat la consolidarea pcii europene de-a lungul liniilor de for stabilite n 1919, putem constata nc de la nceputul deceniului al treilea o nouanare a politicii Albionului. n ceea ce privete Romnia, ea, ca i mai toate statele est-europene, nu se regsea pe lista prioritilor britanice, Foreign Office-ul neavnd o strategie clar pn aproape de declanarea rzboiului. Romnia era considerat ca fcnd parte din sfera de influen francez i n ciuda intereselor economice substaniale, Londra nu era pregtit s-i asume rspunderi militare sau politice fa de Bucureti. Situaia este cu att mai ciudat, cu ct pentru ara noastr Marea Britanie reprezenta al doilea mare partener comercial (dup Germania). Investiiile britanice se clasau tot pe locul doi i asta explic oarecum consecvena cu care diplomaia romneasc a ncercat s implice Marea Britanie ntr-o politic mai activ n regiune. Pentru Londra ns, la nivel mondial, interesele comerciale n Romnia erau de natur secundar[footnoteRef:9]. Cel mai bun argument n aceast direcie este refuzul cu care regele Carol al II-lea a fost primit la Londra atunci cnd a sugerat o contrapondere britanic la penetraia economic german n Romnia. Solicitarea sa pentru credite i investiii engleze a fost considerat inaplicabil[footnoteRef:10]. [9: Mihai Brbulescu , Dennis Deletant, Keith Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, op.cit., p. 372.] [10: Dennis Deletant, Hitlers forgotten ally: Ion Antonescu and his regime, Romania 194044, New York, Palgrave MacMillan, 2006, p. 10.]

Nu trebuie s concluzionm ns c relaiile dintre Romnia i Marea Britanie n perioada interbelic au fost caracterizate de rceal. S-au nregistrat i momente n care cele dou diplomaii au colaborat ntr-o msur considerat foarte satisfctoare de ambele pri. Dei pentru Foreign Office Romnia nu reprezenta o prioritate, Londra nu putea ignora un membru al Micii nelegeri de vreme ce considera aceast organizaie un pilon important pentru a stopa influena german, mai ales spre sfritul deceniului al patrulea. nainte de a analiza perioada tulbure a anilor 1938-1939, trebuie s consemnm ns cooperarea fructuoas dintre Romnia i Marea Britanie n problema delicat a conflictului italo-abisinian. Spre satisfacia Foreign Office-ului, poziia lui N. Titulescu, la care s-a raliat i Mica Antant, a fost dea nu a lua nici o iniiativ nainte de cristalizarea opiniei oficiale a Angliei i Franei[footnoteRef:11]. De asemenea, atunci cnd, n perioada 1935-1936, Austria a ridicat chestiunea ntoarcerii pe tron a dinastiei Habsburg, ministrul de externe britanic, Anthony Eden s-a raliat poziiei Micii Antante solicitnd ca Viena s renune la acest proiect. Totodat, manifestnd nelegere fa de dorina Franei de a strnge legturile cu Mica nelegere, Foreign Office-ul recunotea importana pe care aceast organizaie o avea n regiunea central i est european. [11: Frederic Nanu, op.cit., p. 31.]

nsrcinatul cu afaceri romn la Londra, Constantin Laptew, declara cu privire la revirimentul interesului britanic pentru aceast zon:[] Pn mai ieri, Foreign Office prea c se dezinteresa de aceast problem. Acum, n urma convorbirilor de la Londra i datorit, mai cu seam, aciunii extrem de important, pe care cercurile politice de aici o atribuie domnului ministru Titulescu, chestiunea austriac a intrat din nou n ciclul preocuprilor politice externe britanice[footnoteRef:12]. [12: nsrcinatul cu afaceri romn la Londra, Constantin Laptew, ctre Ministrul Afacerilor Strine, Nicolae Titulescu, Londra, 7 februarie 1936, n Documente Diplomatice Romne, seria a II-a, vol. 18, partea I, 1 ianuarie-30 iunie 1936, volum realizat de Laureniu Constantiniu, Alin Victor Matei, Bucureti, Academiei Romne, 2006, p. 144.]

Putem concluziona deci c diplomaia Albionului nu ignora potenialul economic i militar al Micii nelegeri, pe care, cumulat, l va evalua chiar ulterior la nivelul unei Mari Puteri. Viitorul premier britanic, Winston Churchill, comenta n lucrarea sa Cel de-al doilea Rzboi Mondial, c luate individual, statele Micii Antante erau puteri de rang secundar. Dar datorit angajamentelor militare comune, ele se ridic la rangul de Mare Putere militar:Romnia are petrol; Iugoslavia are minereuri, iar ambele sunt foarte bine aprovizionate cu armament i muniii de ctre Cehoslovacia[footnoteRef:13]. [13: Winston Churchill, The Second World War, vol. I, The Gathering Storm, Boston, Houghton Mifflin, 1985, p. 244.]

O importan deosebit era acordat activitii personalitii cele mai importante a organizaiei-Nicolae Titulescu. Michael C. Palairet, ministrul Angliei la Bucureti n intervalul 1929-1935 a transmis Foreign Office-ului o serie de telegrame n care aprecia pozitiv poziia constructiv pe care Romnia o avea n relaiile internaionale, poziie pe care o atribuia n bun msur eforturilor ministrului ei de externe. Diplomatul britanic enumera realizrile diplomatice ale Bucuretilor-Antanta Balcanic, reorganizarea Micii nelegeri, reluarea relaiilor cu URSS, ct i reafirmarea de ctre Frana a sprijinului acordat Romniei n ceea ce privete revizuirea tratatelor de pace[footnoteRef:14]. Asta nu nsemna c nu existau i anumite rezerve la adresa utilitii Micii Antante, rezerve exprimate de unele cercuri de la Londra dup pactul de reorganizare al ei din 1933. Rezervele se datorau pericolului pe care Foreign Office-ul n considera a proveni din existena de blocuri rivale. Diplomatul britanic Orme Sargent aprecia ns raional decizia Iugoslaviei, Romniei i Cehoslovaciei, ca o msur datorat nevoilor reale de aprare. De altfel, presa britanic a salutat tratatul, opinia favorabil gsind ecou i n publicaiile americane[footnoteRef:15]. [14: Frederic Nanu, op.cit., p. 28.] [15: Ibidem, p. 25.]

Statele Unite ale Americii, prin persoana preedintelui Roosevelt, mprtea aceleai opinii pozitive cu privire la potenialul economic i militaro-politic al Micii nelegeri. n cadrul eforturilor sale de a contracara politica revizionist german, Preedintele a cutat n aprilie 1935 s impulsioneze un efort comun al statelor membre ale organizaiei, alturi de Anglia, Frana i Italia, puteri care la acea dat se angajaser n negocieri la Stresa:Dac cele trei Mari Puteri i Mica Antant-Romnia, Iugoslavia, Cehoslovacia-ar decide s nfptuiasc o blocad total a Germaniei i dac am ajunge la constatarea c este una eficient, noi o vom recunoate i susine imediat. Un boicot sau o sanciune ar avea nevoie de aprobarea Congresului, dar o blocad ar fi de competena ramurii executive[footnoteRef:16]. [16: Robert Dallek, Franklin D. Roosevelt and American Foreign Policy, 1932-1945, Oxford, Oxford University Press, 1995, p. 103.]

Dac planurile preedeniei americane nu s-au realizat pn la urm datorit politicii conciliatoriste a guvernanilor Angliei i Franei n special, relaiile diplomatice pozitive ale Bucuretilor cu SUA s-au meninut n perioada urmtoare, fapt confirmat i de creterea volumului comerului dintre cele dou state. Legaia Romniei la Washington raporta n 1936 o cifr ascenedent a schimburilor comerciale, manifestndu-se totodat o oarecare echilibrare, dup ce n anii anteriori balana nclina decisiv de partea american. Fa de anul 1934, 1935 a adus o cretere a importurilor americane din Romnia de aproape ase ori:[] n timp ce exportul de mrfuri americane n Romnia, n primele luni ale anului expirat, a sczut cu 24%, importul de produse romneti din Statele Unite a sporit n aceeai perioad mai mult de ase ori fa de perioada corespunztoare din 1934 [] n perioada de depresiune, urmtoare crahului din 1929, relaiile comerciale romno-americane au suferit o depreciere constant pn anul trecut, cnd s-a constatat un spor considerabil la cifra exportului american. Dar importul de produse romneti a continuat s scad. n cursul anului expirat, pentru ntia oar s-a manifestat o tendin mbucurtoare nspre o scdere a balanei comerciale, n mod constant defavorabil Romniei n trecut. Pe deoparte, exportul american n Romnia a suferit o important diminuare, iar pe de ala importul de produse romneti, dac se ia n considerare anul ntreg, va depi, probabil cifra atins n oricare din anii precedeni[footnoteRef:17]. [17: Consilierul de pres de la Legaia Romniei de la Washington, George Boerescu, ctre Ministrul Afacerilor Strine, Nicolae Titulescu, 21 ianuarie, 1936, n Documente Diplomatice..., pp. 111-113.]

Pe ntreaga perioad interbelic Romnia, ca un stat angajat puternic n politica antirevizionist a reinut tot mai des atenia diplomaiei americane. Din discuiile lui Nicolae Titulescu cu diplomatul american Norman Davis, titularul externelor Romniei a dedus preferina prii americane pentru tabra anglo-francez n eventualitatea unui conflict cu Germania. De altfel, Divizia pentru Afacerile Orientului Apropiat din cadrul Departamentului de Stat american a ntocmit un memorandum referitor la demiterea lui Titulescu din guvernul Ttrscu i evoca efectul destabilizator al acestui eveniment asupra pcii europene[footnoteRef:18]. Cu toate acestea, Departamentul de stat a identificat rapid faptul c succesorul lui Titulescu, Victor Antonescu, nu a imprimat diplomaiei romneti o schimbare de curs n favoarea Germaniei. Dimpotriv, ministrul SUA n capitala Romniei, Leland Harrison consemna pe 13 august 1937 c: [18: Frederic Nanu, op.cit., p. 34.]

[] Guvernul Romniei nu a ncetat s-i subordoneze politica extern principiilor ei [] Nici un principiu nu este mai important pentru Romnia dect respectarea tratatelor [][footnoteRef:19]. [19: The Minister in Rumania (Harrison) to the Secretary of State, Bucharest, august 13, 1937, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1937. General (1937), p. 786.]

Continuitatea politicii externe romneti a fost susinut de Antonescu nsui n cadrul ntlnirii directe cu Anthony Eden la Geneva (26 septembrie 1936), ocazie cu care diplomatul romn l-a asigurat pe omologul su c va continua politica lui Titulescu i a respins orice zvon care ar da ca sigur o apropiere de Germania[footnoteRef:20]. [20: Frederic Nanu, op.cit., p. 35.]

ns realitile continentului european n contextul tulbure al sfritului de deceniu patru au impus pentru Romnia o adaptate a politicii externe. Ori scena internaional evolua aproape inexorabil ctre dominaia Reichului, nti n centrul i apoi firesc ctre estul Europei. Dup nclcarea prevederilor tratatului de la Versailles prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, remilitarizarea Renaniei[footnoteRef:21] i Anschluss, totul a culminat cu acordul de la Munchen din toamna lui 1938. Politica de conciliere dus de Londra i Paris fa de Germania nazist va culmina cu abandonarea n fapt a aliatului central-european-Cehoslovacia n cadrul conferinei de la Munchen (29 septembrie 1938). Destrmarea sistemului de aliane romnesc ncepea s devin o realitate[footnoteRef:22]. Pentru diplomaia romneasc abandonul anglo-francez al Cehoslovaciei a reprezentat o lovitur dureroas. Din punct de vedere practic ns, a reprezentat falimentul eforturilor de decenii pentru pstrarea status-quo-ului teritorial, faliment completat n martie 1939, cand restului teritoriului cehoslovac a fost ncorporat Germaniei. Mica nelegere, cel mai important instrument de politic extern al Bucuretiului, nceta practic sa existe. Cehoslovacia reprezentase pn n 1938 cel mai important furnizor de armament pentru armata romn i totodat, prin sistemul ei puternic de fortificaii ar fi putut s stvileasc o perioada ndelungat ofensiva german. Actul din septembrie 1938 anula dintr-o singur lovitur aceste avantaje. De aceea, pentru a prentmpina sau diminua efectele negative ale anexrii Austriei i Cehoslovaciei la Reich, diplomaia romneasc s-a strduit nc din primvara anului 1938 s strng legturile cu membrii Micii Antante, dar, mai ales cu Frana i Marea Britanie. innd cont c presiunile germane asupra Bucuretiului luau forma predominant economic n acel moment, s-a ncercat o contracare a acestei penetraii prin creterea schimburilor comerciale cu cele dou democraii occidentale. Asta nu nseamn ns c Romnia nu acorda o mare nsemntate politic demersurilor sale de pe lng Londra i Paris. Dimpotriv, statul romn s-a angajat unilateral la nite sacrificii economice pentru a evita monopolul german n industria autohton, solicitnd n schimb guvernelor englez i francez s dezvlte comerul lor cu produse romneti i s mpiedice ca Germania s acapareze comerul exterior al Romniei. n cadrul sesiunii Ligii Naiunilor din mai 1938, ministrul Afacerilor Strine, Nicolae Petrescu-Comnen a naintat omologilor si englez i francez un memoriu n care erau sugerate unele propuneri pentru ntrirea imediat a raporturilor economice bilaterale. Din perspectiva laturii engleze a problemei, care ne intereseaz, rezultatele au fost practic nule, fapt confirmat i de eecul discuiilor prim-ministrului Gheorghe Ttrscu din iunie la Londra cu partea britanic[footnoteRef:23]. [21: Legaia romn la Londra informase relevase informaii preioase i n timp util, atunci cnd violnd pactul de la Locarno, Hitler a trimis fore militare n zona renan, avertiznd c diplomaia britanic nu se va dezice de poziia ei mpciuitoare de pn la acel moment (nsrcinatul cu Afaceri al Romniei la Londra, Constantin Laptew, ctre Ministerul Afacerilor Strine, 7 martie 1936, n Documente Diplomatice..., p. 303.)] [22: Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului romn, editiia a IV-a, Bucureti, Universul Enciclopedic, 2008, p. 351.] [23: Comisia Romn de Istorie Militar, Romnia n anii celui de-al doilea Rzboi Mondial, Bucureti, Militar, 1989, p. 141.]

Discuiile oficiale ale oamenilor de stat romni n capitatele occidentale, n fapt cereri disperate pentru o trezire a diplomaiei anglo-franceze din appeasement, au continuat; n acest context trebuie s analizm vizita regelui Carol al II-lea la Londra n noiembrie 1938, ocazie cu care suveranul a solicitat iarai sprijin politic i economic britanic. Mai exact, partea romneasc dorea acordarea unor credite pentru nzestrarea forelor militare i sporirea livrrilor de armament. Cu toate acestea, partea englez i-a pstrat poziia evaziv, nelundu-i nici un angajament[footnoteRef:24]. Premierul britanic a mers att de departe, nct i-a declarat regelui Carol c este normal ca Germania s-i reia poziia dominant n Europa Rsritean din punct de vedere economic[footnoteRef:25]. De altfel, analiznd documentele remise de legaia Romniei n capitala britanic, remarcm c n ceea ce privete relaiile economice dintre cele dou ri nu exista un trecut favorabil dezvoltrii lor la momentul 1939. Astfel, n primvara anului 1936 au avut loc discuii avansate privind un acord de pli a datoriei externe romneti fa de Londra. Constantin Laptew remarca: [24: Ioan Scurtu, Viaa politic din Romnia, 1918-1944, Bucureti, Albatros, 1982, p. 224.] [25: Comisia Romn de Istorie Militar, Romnia n anii, p. 182.]

[] Cunoscnd n detaliu dificultile noastre economice i financiare crora Romnia are de fcut fa actualmente [] o lichidare masiv a arieratelor noastre comerciale n Anglia nu e posibil n conjunctura prezent. Pornind de la diversele proiecte de iniiativ particular de a investi n ntreprinderi romneti credite [] Guvernul britanic se va abine s influeneze, fie direct, fie indirect, pe creditori, n favoarea sau n defavoarea unor asemenea investiii[footnoteRef:26]. [26: nsrcinatul cu afaceri romn la Londra, Constantin Laptew, ctre Ministrul Afacerilor Strine, Nicolae Titulescu, aprilie 1936, n Documente Diplomatice..., p. 576.]

Orientarea dezangajant a politicii externe britanice, urmat desigur i de cea francez, fa de problemele acute ale Europei de Est dup acordul de la Munchen prea a se modifica odat cu garaniile unilaterale acordate n martie aprilie 1939 Romniei, Poloniei i Greciei. n fapt ns, dup cum remarca nsui eful dimplomaiei britanice, lordul Halifax, aceste documente aveau doar o valoare teoretic, moral i mai ales, simbolic. Ele reprezentau de fapt doar declaraii de bun intenii, Halifax declarndu-se convins c guvernele n cauz nu i puteau face prea multe iluzii cu privire la msurile concrete pe care Marea Britanie le-ar lua n cazul n care ar fi atacate[footnoteRef:27]. [27: Viorica, Moisuc, Premisele izolrii politice a Romniei 1919-1940, Bucureti, Humanitas, 1991, p. 359.]

Peste ocean, relaiile pozitive stabilite de Washington cu Romnia nu au putut duce ns la o modificare a neutralitii care caracteriza politica extern american. Asta n ciuda eforturilor admirabile ale preedintelui Roosevelt, care s-a implicat adesea peste limitele constituionale ale funciei sale n criza cehoslovac, chiar de la debutul ei. ntr-o discuie cu ambasadorul britanic n SUA, James Lindsay, avut pe 19 septembrie 1938, Roosevelt declara c nu crede c cehii vor renuna fr lupt. Dar mai grav, preedintele era convins c succesul conferinei pentru germani nu i-ar fcea dect mai avizi dup alte cuceriri i ei emite alte pretenii:Danemarca, coridorul polonez sau cel mai probabil o penetrare economic sau militar n Romnia[footnoteRef:28]. [28: Robert Dallek, op.cit., p. 164.]

Nu putem afirma aadar c Departamentul de Stat sau Preedenia american ignora pericolul pe care ameninarea militar i economic a Reichului n reprezenta pentru spaiul romnesc. Desigur, ca i analitii militari britanici, interesul american avea mai ales o latur pragmatic; resursele Romniei de petrol reprezentau singura posibilitate real de aprovizionare pentru Wehrmacht n cazul unui conflict generalizat, n ciuda succeselor remarcabile pe care industria german le repurtase n domeniul nlocuitorilor sintetici pentru combustibil. De aceea n cadrul planurilor de rzboi ale Londrei tierea aprovizionrii cu petrol romnesc se gsea ntre prioriti. Din pcate pentru situaia internaional a anilor 1938-1939, msurile stric diplomatice luate de Foreign Office perioada n cauz nu au reflectat aceeai importan acordat Romniei. De aceea putem afirma c decizia guvenului britanic, susinut apoi i de cel francez, de a realiza noi aliane politice cu rile sud-est europene a fost receptat cu rezerve de acestea. Cu toate c pentru Bucureti evenimentul era cu siguran imbucurtor, diplomaia romneasc nu putea ignora faptul c asigurrile britanice aveau un caracter foarte vag. Ceea ce ridica ns cele mai multe semne de ntrebare era ritmul lent cu care Anglia i Frana nelegeau s negocieze cu URSS, singura putere militar real care ar fi putut interveni n timp util n Europa de Est mpotriva Germaniei. Existau desigur i incertitudini cu privire la modul n care Marea Britanie i Frana nelegeau sprijinirea concret a Romniei i Poloniei, precum i participarea direct a forelor lor pe un eventual teatru de operaiuni balcanic[footnoteRef:29]. [29: Viorica Moisuc, Imperativul organizrii securitii i pcii europene i politica extern a Romniei n ultimele luni de pace (aprilie-august 1939), n Viorica Moisuc (coordonator), Probleme de politic extern a Romaniei 1918-1940. Culegere de studii, vol. II, Militar, Bucureti, 1977, pp. 360-361.]

n ceea ce privete partea american, preedintele Roosevelt, susinut de secretarul de Stat, Cordell Hull, a continuat eforturile pentru meninerea pcii n perioada post-Munchen. ntr-o telegram celebr trimis lui Adolf Hitler, dar i lui Mussolini, Roosevelt solicita o declaraie cinstit i direct privind viitoare politic a Germaniei i Italiei. n fapt, partea american dorea ca Germania s dea asigurri c nu va invada sau anexa teritorii ale majoritii vecinilor ei, ca un gest de bun credin din partea Reichului i pentru a detensiona situaia internaional de dup dispariia statului cehoslovac. Faptul c printre rile incluse n lista Preedintelui se numra i Romnia arat interesul pe care Washingtonul l acorda spaiului romnesc i sud-est european[footnoteRef:30]. [30: President Roosevelt to the Chancelor of Germany (Hitler), april, 14, 1939 n Peace and War: United States Foreign Policy, 1931-1941, edited by United States Government Printing Office, Washington, Department of State, 1943, p. 457.]

Solicitarea american venea dup evenimentele din martie, cnd Romnia a ncheiat un acord comercial cu Germania. Negocierile au debutat pe 12 februarie, ns nc de la nceputul discuiilor delegaia german a fcut propuneri agresive care vizau subordonarea economic a Romniei fa de nevoile de rzboi a Reichului. innd cont c n timp ce negocierile erau n toi forele naziste au ocupat restul teritoriului cehoslovac, Bucuretiului de a face concesii este uor de neles[footnoteRef:31]. n aceste condiii dificile a avut loc scandalul politic cauzat de declaraiile ministrului romn la Londra, Viorel Tilea, Orme Sargent, lociitorul subsecretarului de stat la Foreign Office, n care diplomatul romn avertiza c Germania ncearca prin ultimatumuri politice i economice s dezintegreze Romnia la fel cum procedase cu Cehoslovacia. Aceleai afirmaii au fost repetate i lordului Halifax i dei guvernul romn s-a grbit s dezmint aceste informaii, reacia britanic se va concretiza prin garaniile din martie-aprilie[footnoteRef:32]. [31: Ioan Scurtu, op.cit., p. 225.] [32: Florin Constantiniu, op.cit., p. 354.]

ns soluia englez, la care s-a raliat i Parisul, fr asigurarea sprijinului sovietic, reprezenta, aa cum am specificat, o soluie temporar i ineficient la o analiz atent la momentul aprilie 1939. Dac ele ar fi fost fcute cu ceva vreme nainte, aa cum solicitase n diverse rnduri legaia romneasc Foreign Office-ului, probabil c efectele ar fi fost mult mai palpabile. Propunerile engleze din 1939 nu s-au bucurat de prea mare succes la Varovia, dar nici partea romneasc nu a fost foarte ncntat de unele precizri. Astfel, n cadrul comunicrii verbale de ctre ministrul britanic la Bucureti a variantei britanice de susinere a securitii Romniei, guvernul romn a neles c Foreign Office-ul se va angaja la garanii doar dac se realiza n prealabil o asisten mutual ntre Polonia i Romnia. Guvernele de la Londra i Paris se artau interesate s consolideze poziiile celor dou state, dar valabilitatea garaniilor numai n ce privete independena nu inea cont tocmai de obiectivul primordial al politicii externe romneti meninerea status-quo-ului teritorial[footnoteRef:33]. Guvernul romn i va face cunoscut iritarea fa de caracterul vag al propunerii anglo-francez prin demersul de pe 6 aprilie, n care Bucuretiul, printr-o not verbal depus la Foreign Office, sublinia c pentru Romnia ideea de independen se confund cu ideea de integritate teritorial. De asemenea se arta c orice echivoc sau rezerv cu privire la asistena pe care Anglia se gndete s o asigure statelor rsritene contribuie s tulbure i mai mult situaia internaional i slbete linia de rezisten a acelor state[footnoteRef:34]. Pentru istoricul englez, Michael Hughes, garania acordat Romniei, care a survenit ulterior celei poloneze, ar fi fost cauzat n principal de agresiunea italian n Albania. Dup prerea sa, citndu-l pe Halifax, guvernul Chamberlain nu s-a grbit cnd a fcut aceste demersuri din cauza suprimrii statului cehoslovac. Dimpotriv, garaniile au reprezentat o intenie serioas nc de dup conferina de la Munchen[footnoteRef:35]. [33: Viorica Moisuc, Imperativul organizrii securitii..., p. 371.] [34: Ibidem, p. 380.] [35: Michael Hughes, British Foreign Secretaries in an Uncertain World, 19191939, Londra, Routledge, 2006, p. 162.]

Partea romneasc a insistat pe toat perioada martie-aprilie 1939 pentru evitarea formulei propuse iniial de Foreign Office un pact de asisten mutual. n schimb, Bucuretiul era pentru garanii unilaterale acordate Romniei i Franei variant acceptat n cele din urm. Acest punct de vedere a fost fcut cunoscut ministrului englez din capitala Romniei nc de pe data de 21 martie deci n faza incipient a discuiilor. Guvernul romn, se arta ntr-o not, se ferete s caute s adopte orice politic ce ar putea fi interpretat de Germania ca fiind agresiv sau provocatoare. Ori varianta anglo-francez de pact de asisten mutual ar avea acest dezavantaj i ar grbi narmarea german. Dimpotriv, nite asigurri cu caracter general, sprijinite de planuri militare concrete nu ar putea fi interpretate ca fiind ndreptate contra Reichului[footnoteRef:36]. [36: Viorica Moisuc, Imperativul organizrii securitii..., p. 368.]

n ceea ce privete Statele Unite ale Americii, am amintit deja eforturile nobile, dar n cele din urm fr succes ale diplomaiei americane de a detensiona atmosfera ncordat european. Asta nu nseamn c Departamentul de Stat nu a urmrit i n perioada urmtoare evoluia diplomatic european. Imediat dup instaurarea protectoratului german asupra Boemiei i Moraviei eliminarea statului cehoslovac diplomaii americani din Europa au inut s informeze Washingtonul despre negocierile ce aveau loc cu privire la ca urmare a acestui eveniment important. Departamentul de Stat i Preedintele au luat aadar la cunotiin despre acordul dat de Grigore Gafencu Varoviei pentru o ocupaie comun polonezo ungar a Ruteniei[footnoteRef:37]. Ca urmare diplomaia american a neles c Bucuretiul cuta o poziie median n contextul noi ordini europene ce prea a fi din ce n ce mai mult la discreia Germaniei. Faptul c Romnia accepta ca o parte a teritoriului celui mai important fost aliat al ei s fie ncorporat Ungariei arta c diplomaia de la Bucureti va renuna n curnd s se bazeze exclusiv pe asigurrile anglo-franceze. [37: The Ambassador in France (Bullit) to the Secretary of State, Paris, March 9, 1939, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1939. General (1939), p. 29.]

Ambasada american de la Londra a fost direct implicat n situaia explozibil creat de ministrul romn, Virgil Tilea. Imediat dup ce acesta a prezentat oficialilor englezi informaii care ddeau ca sigur ultimatumul german, presa american a publicat articole citnd surse din Anglia, n care avertiza despre presiunea economic german asupra Bucuretiului. Se vorbea despre un ultimatum n care se solicita 1) renunarea la industrializare i 2) acordul pentru un monopol german n ceea ce privete exportul romnesc de gru, petrol, cherestea i produse alimentare. n schimb, Germania se angaja s garanteze integritatea teritorial a Romniei[footnoteRef:38]. Cazul Tilea a reprezentat o alt ocazie n care Departamentul de Stat i-a putut crea o impresie despre modul n care diplomaia romneasc era obligat s jongleze pentru a-i menine poziia neutr. [38: The Acting Secretary of State to the Minister in Romania (Gunther), Washington, March 18, 1939, n Ibidem, p. 72.]

Pactul de neagresiune din 23 august 1939 dintre Germania i URSS a venit ca o lovitur ocant i neateptat att pentru democraiile occidentale, dar i pentru Romnia, care i concentrase toate eforturile i speranele n politica de securitate colectiv[footnoteRef:39]. Toate planurile de campanie ale Marelui Stat Major porneau de la ipoteza c un atac asupra Romniei din rsrit nu ar fi urmat dect eventual de o agresiune ungar. Dar noul context internaional fcea foarte probabil o intervenie a forelor mecanizate ale Germaniei, ceea ce a creat un climat de nesiguran maxim la Bucureti. Cercurile conductoare de acolo au intuit foarte bine c Hitler a acceptat concesii serioase n Balcani Sovietelor i acest lucru impunea msuri diplomatice immediate, din rndul crora o apropiere tot mai mare de Germania ieea n eviden tot mai mult. De altfel att Statele Unite, ct i Marea Britanie estimau c politica extern a Romniei va tinde tot mai mult ctre o expectativ favorabil totui cauzei aliate n cazul unui rzboi. Ministrul american la Bucureti, Franklin Mott Gunther, raporta n urma unei discuii cu regele Carol imediat dup vestea pactului de neagresiune germano-sovietic: [39: Mihai Brbulescu , Dennis Deletant, Keith Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, op.cit., p. 376.]

[] Regele este pesimist cu privire la criza actual [] Hitler, consider el va profita de pact pe plan intern i comercial, dar principalul lui motiv a fost s elimine un potenial inamic. El (regele Carol n.n) este de prere c liderii occidentali au fost naivi dac au crezut c pot convinge Rusia s lupte pentru ei. A adugat totui c dac Anglia i Frana ar accepta orice fel de compromis cu privre la Danzig, reputaia lor ar avea de suferit foarte mult n aceast parte a lumii [][footnoteRef:40]. [40: The Minister in Romania (Gunther) to the Secretary of State, Bucharest, August 25, 1939, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1939. General (1939), p. 370.]

Putem afirma aadar c Departamentul de Stat nelegea faptul c Romnia dorea s pstreze vii legturile cu democraiile occidentale, lovitura de imagine cauzat de conferina de la Munchen, precum i de evenenimentele din primvara anului 1939 au diminuat considerabil ncrederea Bucuretiului n puterea de reacie a Marii Britanii i Franei. Cteva zile mai trziu, la 1 septembrie 1939, Hitler a pus n micare cel mai mare pariu al su; miznd iari pe inactivitatea occidentalilor, Germania a invadat Polonia declannd cel de-Al Doilea Rzboi Mondial. Romnia nu putea fi dect neutr, aliana cu Varovia nefiind erga omnes. Ea funciona doar n cazul unui atac sovietic. De accea, dup ce la 3 septembrie Frana i Marea Britanie au declarat rzboi Reichului, a doua zi guvernul romn a emis un comunicat n care i-a reiterat dorina de a pstra relaii de pace cu toate statele, mai ales vecinii ei, declarndu-i neutralitatea n acest conflict[footnoteRef:41]. [41: Florin Constantiniu, op.cit., p. 357.]

Pn la sfritul anului 1939 Foreign Office-ul nu i-a modificat optica fa de Romnia, dei rapoartele sosite la indicau faptul c Romnia tinde s intre tot mai mult n sfera german. Cu toate acestea, faptul c guvernul de la Bucureti a permis tranzitatea teritoriului de ctre refugiai polonezi, alturi de rezervele de aur ale Varoviei, a fost interpretat pozitiv la Londra. Subsecretarul de Stat, Alexander Cadogan, n analiza sa asupra Europei de Est, era mai degrab ngrijorat de declanarea agresiunii sovietice asupra Finlandei; n ceea ce privete Balcanii, i Romnia n special, acest fapt nu putea dect s duc dect la o slbire a presiunii Moscovei. Totui, nota el n decembrie 1939, nu putem ignora avertismentele reprezentanilor notri n Balcani conform crora Moscova are planuri pentru aceast regiune. Marea Britanie, considera el, trebuie s fie vigilent, dar nu provocatoare:Nimeni nu dorete s arunce ap peste o cas care nu a luat foc. Dar asta nu nseamn c nu trebuie s avem o echip de pompieri gata de aciune[footnoteRef:42]. [42: Keith Neilson and T.G. Otte, The permanent under-secretary for foreign affairs, 18541946, New York, Routledge, 2009, p. 247.]

Deci Foreign Office-ul, prin reprezentanii si, lua n serios variante pentru a prentmpina dominaia sovietic n Balcani. Putem deduce aceasta i din notiele lui Winston Churchill, la acea vreme nc Lordul Amiralitii n guvernul Chamberlain. ntr-o not ctre Cabinet de pe data de 25 septembrie, Churchill a adoptat, conform propriilor cuvinte, o poziie calm, cutnd s vad i lucruri pozitive n intervenia sovietic din Polonia, dar i s anticipeze viitoarea micare a URSS-ului n Europa de Sud-Est:[] Rusia este acum limitrof cu Germania i este imposibil pentru aceasta s ignore posibilitatea unui front de rsrit. O armat considerabil trebuie pstrat aici s l acopere [] Dar este posibil s apar i un front sud-estic, n care Rusia, Anglia i Frana ar avea interese comune. Aripa stng a Rusiei a nchis deja ruta dintre Polonia i Romnia [] Este foarte posibil ca Rusia s deposedeze Romnia de Basarabia; dar asta nu intr n conflict cu interesul nostru principal, care este s mpiedicm ptrunderea german ctre estul i sud-estul continentului. Romnia, care a ctigat enorm de pe urma ultimului rzboi, cnd a fost salvat de la nfrngere de ctre victoria aliat, va fi norocoas dac va iei din rzboi doar cu pierderea Basarabiei i a sudului Dobrogei [][footnoteRef:43]. [43: Winston Churchill, op.cit., p. 401.]

Este evident c din poziia sa din ce n ce mai puternic n cadrul Cabinetului britanic, Churchill susinea orice variant care ar lovi n obiectivele de rzboi germane. n ceea ce privete Romnia, acest lucru nsemna subordonarea intereselor Bucuretiului curtrii Uniunii Sovietice. Pentru viitorul prim-ministru britanic i unele cercuri din guvern devenise evident c un conflict ntre Germania i URSS este inevitabil. Ca urmare, era preferabil o sacrificare a integritii teritoriale a Romniei pentru ca Moscova s primeasc lovitura ct mai la vest posibil. Aceast optic de menajare a intereselor sovietice va fi continuat i chiar accentuat n timpul mandatului lui W. Churchill ca premier. nfrngerea Franei, att de categoric i rapid, a reprezentat nc o lovitur dureroas pentru poporul romn, filofrancez din punct de vedere structural, dar i pentru conductorii de la Bucureti care i puseser toate speranele ntr-o victorie aliat. Att Marea Britanie ct i Statele Unite au supravegheat agravarea situaiei internaionale din Balcani atunci cnd, asigurat n vest, Hitler i-a ndreptat atenia ctre rezolvarea problemelor urgente din rsrit. Este adevrat c dac Departamentul de Stat i preedintele Roosevelt urmrea escaladarea conflictului cu ngrijorare i imparialitate, Foreign Office-ul ncepea s vad cu ochi ri apropierea inevitabil dintre Romnia i Germania. Era evident pentru Londra c Berlinul nu va ntrzia s ia msuri pentru aducerea Romniei n tabra Axei, att pentru resursele ei energetice, dar i pentru poziia geografic. Reprezentanii diplomatici americani au prezentat n rapoartele lor ocul populaiei romne atunci cnd guvernul a acceptat ultimatumul sovietic pentru retrocedarea Basarabiei i Bucovinei. Ministrul american la Bucureti preciza i o compoment ce se putea dovedi periculoas pentru relaiile romno-britanice:[] Venind imediat dup nfrngerea Franei i intrarea n guvern a unor elemente pro-germane, opinia public este nfuriat i exist temeiuri s credem c grupurile dizidente vor profita de situaie [] Oamenii au resentimente fa de Anglia, care se crede c a instigat aceast micare pentru crea tensiuni ntre Germania i Rusia [][footnoteRef:44]. [44: The Minister in Romania (Gunther) to the Secretary of State, Bucharest, June 29, 1940, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1940. General, vol. I, p. 485. ]

Dei s-a dovedit ulterior c zvonul fusese difuzat de Germania pentru a contracara orice simpatie pro-aliat, nu putem nega faptul c att guvernul Romniei, dar i populaia au neles c garaniile britanice deveniser desuete i c era nevoie de o aliniere la noua ordine european. Aceasta a fost de fapt i intenia oficialilor romni pus n practic imediat, dup cum au declarat deschis legaiei americane la Bucureti. Att prim-ministrul Ion Gigurtu, dar i noul titular de la externe, Constantin Argetoianu, au avut convorbiri cu ministrul american la Bucureti n care i-au exprimat hotrrea n favoarea unei apropieri de Reich. Gigurtu declara c Romnia ar fi trebuit de ceva vreme s renune garaniile franco-britanice, care erau deja fr valoare i s accepte oferta similar a Germaniei[footnoteRef:45]. De altfel, cu o zi nainte Consiliul de Minitri luase decizia oficial de a renuna oficial la garania Londrei i de a orienta politica extern ctre Reich. Winston Churchill nota cu satisfacie c preteniile exagerate ale URSS au iritat Berlinul, dar c Germania era obligat s susin ultimatumul sovietic n virtutea nelegerii din august 1939[footnoteRef:46], confirmnd poziia anterioar a guvernului britanic conform creia orice friciune germano-rus servea intereselor Angliei. Pentru a enuna i mai hotrt afilierea Romniei la politica Reich-ului, Argetoianu, care nu i-a ascuns niciodat preferina pentru Berlin n detrimentul Angliei, a avut o ntrevedere cu Gunther dou zile mai trziu, n urma creia ministrul american raporta: [45: The Minister in Romania (Gunther) to the Secretary of State, Bucharest, July 2, 1940, n Ibidem, p. 488.] [46: Winston Churchill, The Second World War, vol. II, Their finest hour, Boston, Houghton Mifflin, 1985, p. 120.]

[] Ministrul de Externe este optimimist n convingerea c Rusia a obinut tot ce i-a dorit i nu se va aventura s fac alte cerine ctre sud n faa obieciilor Germaniei, care va ine totodat i Ungaria i Bulgaria n ah. El a recunoscut c Romnia este definitiv legat de Germania[footnoteRef:47]. [47: The Minister in Romania (Gunther) to the Secretary of State, Bucharest, July 2, 1940, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1940. General, vol. I, p. 491.]

Aadar, n urma evenimentelor tragice din vara lui 1940, era evident att pentru SUA, ct i pentru Marea Britanie, c Romnia urma s intre ct de curnd n orbita Germaniei. Dei pentru majoritatea populaiei dictatul de la Viena a nsemnat accentuarea sentimentelor anti-naziste i anti-germane, din punct de vedere politic mutaiile de la nivelul nalt al conducerii rii au dus la o i mai mare apropiere de Berlin. Ascensiunea generalului Antonescu nu a scpat forurilor avizate americane, dar i britanice. De altfel, persoana generalului a intrat n atenia diplomaiei londoneze nc nainte de criza din 1940, cnd reprezentanii britanici n Romnia l-au identificat ca un posibil viitor lider al rii, mai ales dac situaia internaional s-ar ntoarce mpotriva ei[footnoteRef:48]. [48: Dennis Deletant, Hitlers forgotten ally: Ion Antonescu and his regime, Romania 194044, New York, Palgrave MacMillan, 2006, p. 46.]

Noul lider de la Bucureti[footnoteRef:49] este menionat n telegramele diplomatice ale legaiilor americane din Balcani pentru prima data n contextul negocierilor dintre Romnia i Bulgaria pentru retrocedarea sudului Dobrogei. Antonescu a fost prezentat de ministrul de externe bulgar ca fiind puternic legat de datoria sa fa de Germania, la a crei politic era decis s adere. Ministrul american la Bucureti a transmis de asemenea informaii care indicau o legtur de ncredere creat ntre general i oficiali ai Reich-ului. Dup prerea sa ns, garania german nu trebuia supraestimat, aa cum proceda generalul[footnoteRef:50]. Concluzia sa era deci c Antonescu este un viitor aliat fidel al lui Hitler. [49: Regele Carol a prsit ara n exil, abdicnd n favoarea fiului su, Mihai, pe 6 septembrie 1940. Puterea real urma s fie exercitat de generalul Antonescu, ca ef al statului, susinut de Garda de Fier. Aceasta a fost declarat singurul partid legal n noul stat naional-legionar 14 septembrie (Joseph Rothschild, Nancy M. Wingfield, Return to diversity: a political history of East Central Europe, New York, Oxford Univertsity Press, 2000, p. 59.] [50: The Minister in Romania (Gunther) to the Secretary of State, Bucharest, November 1, 1941, n Foreign relations of the United States diplomatic papers..., 1940. General, vol. I, p. 525.]

22

of 24/24
Rela iile inte rna ionale înt re cele două războa ie mondial e au fost circumscris e în linii ț ț mari unor tendin e diametr al opuse. A stfel unele state , a căror unitate na ional ă a fost realizat ă ț ț (pri ntre ca re se num ără i Român ia) au d epus ef ortur i consi derabi le în di rec ia act ivită ii de ș ț ț întărire a sistemului de tratate de la Ve rsailles care le garantau status-uo-ul teritorial-în fapt obiectivul lor principal de politică e!ternă. "oncomitent ele au lucrat activ pentru consol idare a organism ului centr al interna ional - #iga $a iunil or, în a cărui capacita te de a ț ț men ine sistemul de secur itate colect ivă ele vedeau garan ia indepen den ei i suver anită ii ț ț ț ș ț na ionale. %imultan însă, e!ista un număr de state din rândul celor învinse în &rimul Război ț 'ondial, care căutau activ să scim be configura ia teritorială a lumii conform ideilor ț revizioniste i revan arde, care vor duce inevitabil către cel de-al doi lea Război 'ondial. ș ș &entru România, care făcea parte din categoria statelor învingătoare din prima conflagra ie mondială, făurirea s tatului na ional prin înglobarea teritor iilor locui te de românii, ț ț a însemnat realizarea idealurilor i programelor de politică e!ternă ș . *e acee a aten ia i ț ș efort urile pri ncipal e ale diploma iei român e ti s-au îndr eptat fi resc, în peri oada următo are, ț ș către men inerea păcii i a unui climat int erna ional d e desti ndere, lucru d atorat , în par te, ț ș ț  posibilită ii de afirmare a statelor mici i mi+locii în cadrul oferit de #iga $a iunilor. *in acest ț ș ț  punct de vedere obiectivul principal al politicii e!terne române ti pe tot parcursul celor două ș decenii interbelice a fost m en inerea frontierelor trasat e la finalul primului Război 'ondial. ț ra evident inând cont de acest obiectiv primordial, că ucure tiul se va orienta în prim ul ț ș rând către marile pu teri pe care le considera garante a le sistemului de tratate de la Versaillesdemocr a iile occi dental e europene ț . /ame nii po liti ci rom âni con siderau a adar 0r an a în ș ț  primul rând, i 'area ritanie într-o m ăsură mai mică, drept intele politicii sale e!terne ș ț 1 *avid %erman %pector, România la Conferin a de Pace de la Paris ț , 1a i, 1ns titu tul u ropean, ș 223, p. 423. 1
Embed Size (px)
Recommended