+ All Categories
Home > Documents > ROmania Ungaria Italia

ROmania Ungaria Italia

Date post: 09-Mar-2016
Category:
Upload: sichigeadandragos
View: 16 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
referat romania italia ungaria
24
Rela iile inte rna ionale înt re cele două războa ie mondial e au fost circumscris e în linii ț ț mari unor tendin e diametr al opuse. A stfel unele state , a căror unitate na ional ă a fost realizat ă ț ț (pri ntre ca re se num ără i Român ia) au d epus ef ortur i consi derabi le în di rec ia act ivită ii de ș ț ț întărire a sistemului de tratate de la Ve rsailles care le garantau status-uo-ul teritorial-în fapt obiectivul lor principal de politică e!ternă. "oncomitent ele au lucrat activ pentru consol idare a organism ului centr al interna ional - #iga $a iunil or, în a cărui capacita te de a ț ț men ine sistemul de secur itate colect ivă ele vedeau garan ia indepen den ei i suver anită ii ț ț ț ș ț na ionale. %imultan însă, e!ista un număr de state din rândul celor învinse în &rimul Război ț 'ondial, care căutau activ să scim be configura ia teritorială a lumii conform ideilor ț revizioniste i revan arde, care vor duce inevitabil către cel de-al doi lea Război 'ondial. ș ș &entru România, care făcea parte din categoria statelor învingătoare din prima conflagra ie mondială, făurirea s tatului na ional prin înglobarea teritor iilor locui te de românii, ț ț a însemnat realizarea idealurilor i programelor de politică e!ternă ș . *e acee a aten ia i ț ș efort urile pri ncipal e ale diploma iei român e ti s-au îndr eptat fi resc, în peri oada următo are, ț ș către men inerea păcii i a unui climat int erna ional d e desti ndere, lucru d atorat , în par te, ț ș ț  posibilită ii de afirmare a statelor mici i mi+locii în cadrul oferit de #iga $a iunilor. *in acest ț ș ț  punct de vedere obiectivul principal al politicii e!terne române ti pe tot parcursul celor două ș decenii interbelice a fost m en inerea frontierelor trasat e la finalul primului Război 'ondial. ț ra evident inând cont de acest obiectiv primordial, că ucure tiul se va orienta în prim ul ț ș rând către marile pu teri pe care le considera garante a le sistemului de tratate de la Versailles democr a iile occi dental e europene ț . /ame nii po liti ci rom âni con siderau a adar 0r an a în ș ț  primul rând, i 'area ritanie într-o m ăsură mai mică, drept intele politicii sale e!terne ș ț 1 *avid %erman %pector, România la Conferin a de Pace de la Paris ț , 1a i, 1ns titu tul u ropean, ș 223, p. 423. 1
Transcript
Page 1: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 1/24

Rela iile interna ionale între cele două războaie mondiale au fost circumscrise în liniiț ț

mari unor tendin e diametral opuse. Astfel unele state, a căror unitate na ională a fost realizatăț ț

(printre care se numără i România) au depus eforturi considerabile în direc ia activită ii deș ț ț

întărire a sistemului de tratate de la Versailles care le garantau status-uo-ul teritorial-în fapt

obiectivul lor principal de politică e!ternă. "oncomitent ele au lucrat activ pentru

consolidarea organismului central interna ional - #iga $a iunilor, în a cărui capacitate de aț ț

men ine sistemul de securitate colectivă ele vedeau garan ia independen ei i suveranită iiț ț ț ș ț

na ionale. %imultan însă, e!ista un număr de state din rândul celor învinse în &rimul Războiț

'ondial, care căutau activ să scimbe configura ia teritorială a lumii conform ideilorț

revizioniste i revan arde, care vor duce inevitabil către cel de-al doilea Război 'ondial.ș ș

&entru România, care făcea parte din categoria statelor învingătoare din prima

conflagra ie mondială, făurirea statului na ional prin înglobarea teritoriilor locuite de românii,ț ț

a însemnat realizarea idealurilor i programelor de politică e!ternăș . *e aceea aten ia iț ș

eforturile principale ale diploma iei române ti s-au îndreptat firesc, în perioada următoare,ț ș

către men inerea păcii i a unui climat interna ional de destindere, lucru datorat, în parte,ț ș ț

 posibilită ii de afirmare a statelor mici i mi+locii în cadrul oferit de #iga $a iunilor. *in acestț ș ț

 punct de vedere obiectivul principal al politicii e!terne române ti pe tot parcursul celor douăș

decenii interbelice a fost men inerea frontierelor trasate la finalul primului Război 'ondial.ț

ra evident inând cont de acest obiectiv primordial, că ucure tiul se va orienta în primulț ș

rând către marile puteri pe care le considera garante ale sistemului de tratate de la Versailles

democra iile occidentale europeneț . /amenii politici români considerau a adar 0ran a înș ț

 primul rând, i 'area ritanie într-o măsură mai mică, drept intele politicii sale e!terneș ț

1 *avid %erman %pector, România la Conferin a de Pace de la Parisț  , 1a i, 1nstitutul uropean,ș

223, p. 423.

1

Page 2: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 2/24

 pentru a contracara amenin ările la adresa status-uo-ului teritorial din partea statelorț

revizioniste4. *e altfel România nu va ezita să se integreze i ciar să +oace un rol important înș

cadrul sistemului de tratate preconizat de 5uai d6/rsa7 în anii 648. Astfel, 0ran a i Româniaț ș

vor semna un tratat de prietenie i cooperare care stipula că cele două state se vor consulta înș

 privin a oricărei amenin ări la adresa securită ii lor sau la adresa status-uo-ului versaillez. *eț ț ț

asemenea, s-a convenit pentru o coordonare în ceea ce prive te orice încercare de modificare aș

situa iei politice pe continent de către o altă putereț 9.*acă 0ran a părea ini ial dispusă să patroneze un sistem de alian e est-europene, nu acelea iț ț ț ș

considera ii pozitive pot fi făcute în cazul 'arii ritaniiț : 0oreign /ffice-ul a căutat destul de

devreme să contracareze egemonia franceză pe continent, #ondra rămânând fidelă

 principiului ecilibrului puterilor. &rimele tendin e împăciuitoare la adresa ;ermaniei î i auț ș

originea în această politică britanică. *orin a cercurilor conducătoare engleze era de a puneț

 bazele păcii europene pe un pact de garan ii unilaterale între 'arile &uteri i care săț ș

recunoască acest statut i ;ermaniei. inen eles ini iativa britanică nu a fost receptată pozitivș ț ț

la ucure tiș : Reprezentan ii României la #ondra au identificat rapid faptul că %ecretarul deț

%tat al 0oreign /ffice-ului la acea dată, A. "amberlain, milita pentru o în elegere cuț

;ermania. ;uvernul român va reac iona rapid, solicitând diploma ilor săi să atragă aten iaț ț ț

2 'iai ărbulescu , *ennis *eletant, <eit =itcins, erban &apacostea, &ompiliu >eodor,Ș  Istoria

 României, ucure ti, "orint, 488?, p. 9?4.ș

3 #ee enns, Europe Since 1914 In Its World Setting , $e@ orB, Appleton-"entur7-"rofts, 2C2,

 p. 98.

2

Page 3: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 3/24

guvernelor pe lângă care erau acredita i de pericolul aran+amentelor unilaterale în detrimentulț

consolidării situa iei interna ionale prin intermediul forului de la ;enevaț ț C./bservăm a adar un prim moment tensionat între #ondra i ucure ti i cu toate eforturileș ș ș ș

trimisului plenipoten iar $icolae >itulescu, 0oreign /ffice-ul nu a fost de acord cu unț

#ocarno răsăritean, care să acopere caren ele acestui tratat pentru uropa de st, în general iț ș

'ica Dn elegere, în mod specialț 3. Rela iile cu 'area ritanie din acest punct de vedere s-auț

răcit datorită nemul umirii ucure tilor fa ă de noua optică engleză.ț ș ț

Dn ceea ce prive te %tatele Enite ale Americii, România va înregistra rela ii diplomaticeș ț

 pozitive, consacrate de aderarea la pactul riand-<ellog. >otodată, ucure tiul va căuta foarteș

mult timp concursul american pentru recunoa terea de către ER%% a apartenen ei asarabieiș ț

la statul român. Dn perioada 29-299 înregistrăm eforturi considerabile din partea

ministrului român la Fasington, "arol *avilla, pentru a angrena *epartamentul de %tat în

discu iile privind tratatul româno-sovietic. efulț Ș *iviziei pentru Afacerile /rientului Apropiat

din cadrul *epartamentului de %tat, Fallace 'urra7, considera adecvate argumentele

ministrului român, mai ales deoarece cestiunea basarabeană îngreuna discu iile dintreț

#itvinov i >itulescu la ;eneva. *iplomatul american era de părere că autorită ile americaneș ț

recunoscuseră de facto suveranitatea românească asupra acestui teritoriu atunci când au inclus

asarabia în cadrul +urisdic iei consulatului %EA de la ucure ti. Dn concluzie, specifica el,ț ș

într-un memoriu către %ubsecretarul de %tat

4 0rederic $anu, Politica externă a României: 191!19"", 1a i, 1nstitutul uropean pentruș

"ooperare "ultural- tiin ifică, 229, p. 4.Ș ț

5  I#idem.

3

Page 4: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 4/24

 G"estiunea a fost tergiversată un deceniu HIJ nu văd de ce ne-am crampona de acest

 principiu al neamestecului, când el a fost oarecum ignorat în ceea ce prive te alte cazuri deș

teritorii ale RusieiKL.

#a 2 iunie 299 România i Eniunea %ovietică au reluat raporturile diplomatice normale iș ș

faptul că acest eveniment a survenit în prea+ma recunoa terii statului sovietic de către %EA neș

 poate îndreptă i să afirmăm că interven ia americană a contat foarte mult în decizia 'oscoveiț ț

de a accepta $istrul ca grani ăț de facto cu România. *e altfel, eforturile constante ale lui

>itulescu vor fi apreciate pozitiv mereu la Fasington, fie ele la ;eneva ori în privin aț

dezarmării?. *epartamentul de %tat îl va considera pe diplomatul român un adevărat campion

al luptei contra revizionismului european i un garant al consolidării păcii prin intermediulș

'icii Antante i Dn elegerii alcanice. Dn fa a e!pansiunii germane, tot mai evidentă începândș ț ț

cu mi+locul anilor 698, >itulescu era identificat cu interesele statelor mai mici, dar al căror glas

el îl reprezenta cu eficacitate în cadrul interna ional oferit de %ocietatea $a iunilor ț ț M.Rela iile diplomatice dintre România i Regatul Enit al 'arii ritanii au avut însă oț ș

intensitate mult mai redusă decât cele cu %tatele Enite. *e i la prima vedere 0oreign /ffice-ulș

era cointeresat la consolidarea păcii europene de-a lungul liniilor de for ă stabilite în 22,ț

 putem constata încă de la începutul deceniului al treilea o nouan are a politicii Albionului. Dnț

6 $%e C%ief of t%e &i'ision of (ear Eastern )ffairs *+urra,- to t%e .nder Secretar, of State

*Castle-, Fasington, 'a7 9, 294, în /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers0

19"2 $%e 3ritis% Commonealt%0 Europe0 (ear East and )frica, vol. 11, Fasington, E.%.

;overnment &rinting /ffice, 294, pp. 38?-38M.

7 0rederic $anu, op.cit ., p. 9C.

8  I#idem.

4

Page 5: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 5/24

ceea ce prive te România, ea, ca i mai toate statele est-europene, nu se regăsea pe listaș ș

 priorită ilor britanice, 0oreign /ffice-ul neavând o strategie clară până aproape de declan areaț ș

războiului. România era considerată ca făcând parte din sfera de influen ă franceză i în ciudaț ș

intereselor economice substan iale, #ondra nu era pregătită să- i asume răspunderi militareț ș

sau politice fa ă de ucure ti. %itua ia este cu atât mai ciudată, cu cât pentru ara noastrăț ș ț ț

'area ritanie reprezenta al doilea mare partener comercial (după ;ermania). 1nvesti iileț

 britanice se clasau tot pe locul doi i asta e!plică oarecum consecven a cu care diploma iaș ț ț

românească a încercat să implice 'area ritanie într-o politică mai activă în regiune. &entru

#ondra însă, la nivel mondial, interesele comerciale în România erau de natură secundară

2

."el mai bun argument în această direc ie este refuzul cu care regele "arol al 11-lea a fostț

 primit la #ondra atunci când a sugerat o contrapondere britanică la penetra ia economicăț

germană în România. %olicitarea sa pentru credite i investi ii engleze a fost consideratăș ț

inaplicabilă8.  $u trebuie să concluzionăm însă că rela iile dintre România i 'area ritanie în perioadaț ș

interbelică au fost caracterizate de răceală. %-au înregistrat i momente în care cele douăș

diploma ii au colaborat într-o măsură considerată foarte satisfăcătoare de ambele păr i. *e iț ț ș

 pentru 0oreign /ffice România nu reprezenta o prioritate, #ondra nu putea ignora un membru

al 'icii Dn elegeri de vreme ce considera această organiza ie un pilon important pentru a stopaț ț

influen a germană, mai ales spre sfâr itul deceniului al patrulea. Dnainte de a analiza perioadaț ș

9 'iai ărbulescu , *ennis *eletant, <eit =itcins, erban &apacostea, &ompiliu >eodor,Ș op.cit .,

 p. 9?4.

10 *ennis *eletant, 5itler6s forgotten all,: Ion )ntonescu and %is regime0 Romania 1947844, $e@

orB, &algrave 'ac'illan, 488L, p. 8.

5

Page 6: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 6/24

tulbure a anilor 29M-292, trebuie să consemnăm însă cooperarea fructuoasă dintre România

i 'area ritanie în problema delicată a conflictului italo-abisinian. %pre satisfac ia 0oreignș ț

/ffice-ului, pozi ia lui $. >itulescu, la care s-a raliat i 'ica Antantă, a fost dea nu a lua nici oț ș

ini iativă înainte de cristalizarea opiniei oficiale a Angliei i 0ran eiț ș ț . *e asemenea, atunci

când, în perioada 293-29L, Austria a ridicat cestiunea întoarcerii pe tron a dinastiei

=absburg, ministrul de e!terne britanic, Anton7 den s-a raliat pozi iei 'icii Antanteț

solicitând ca Viena să renun e la acest proiect. >otodată, manifestând în elegere fa ă de dorin aț ț ț ț

0ran ei de a strânge legăturile cu 'ica Dn elegere, 0oreign /ffice-ul recuno tea importan a peț ț ș ț

care această organiza ie o avea în regiunea central i est europeană.ț șDnsărcinatul cu afaceri român la #ondra, "onstantin #apte@, declara cu privire la revirimentul

interesului britanic pentru această zonăGHIJ &ână mai ieri, 0oreign /ffice părea că se dezinteresa de această problemă. Acum, în

urma convorbirilor de la #ondra i datorită, mai cu seamă, ac iunii e!trem de importantă, peș ț

care cercurile politice de aici o atribuie domnului ministru >itulescu, cestiunea austriacă a

intrat din nou în ciclul preocupărilor politice e!terne britaniceK4.&utem concluziona deci că diploma ia Albionului nu ignora poten ialul economic i militar alț ț ș

'icii Dn elegeri, pe care, cumulat, îl va evalua ciar ulterior la nivelul unei 'ari &uteri.ț

Viitorul premier britanic, Finston "urcill, comenta în lucrarea sa Cel de!al doilea Ră#oi

 +ondial , că luate individual, statele 'icii Antante erau puteri de rang secundar. *ar datorită

anga+amentelor militare comune, ele se ridică la rangul de 'are &utere militară

11 0rederic $anu, op.cit ., p. 9.

12  nsărcinatul cu afaceri român la ;ondra0 Constantin ;apte0 către +inistrul )facerilor Străine0

 (icolae $itulescu, #ondra, ? februarie 29L, în &ocumente &iplomatice Române0 seria a 11-a, vol.

M, partea 1, 1 ianuarie!"7 iunie 19"< , volum realizat de #auren iu "onstantiniu, Alin Victor 'atei,ț

ucure ti, Academiei Române, 488L, p. CC.ș

6

Page 7: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 7/24

GRomânia are petrol: 1ugoslavia are minereuri, iar ambele sunt foarte bine aprovizionate cu

armament i muni ii de către "eoslovaciaKș ț 9./ importan ă deosebită era acordată activită ii personalită ii cele mai importante aț ț ț

organiza iei-$icolae >itulescu. 'icael ". &alairet, ministrul Angliei la ucure ti în intervalulț ș

242-293 a transmis 0oreign /ffice-ului o serie de telegrame în care aprecia pozitiv pozi iaț

constructivă pe care România o avea în rela iile interna ionale, pozi ie pe care o atribuia înț ț ț

 bună măsură eforturilor ministrului ei de e!terne. *iplomatul britanic enumera realizările

diplomatice ale ucure tilor-Antanta alcanică, reorganizarea 'icii Dn elegeri, reluareaș ț

rela iilor cu ER%%, cât i reafirmarea de către 0ran a a spri+inului acordat României în ceea ceț ș ț

 prive te revizuirea tratatelor de paceș C. Asta nu însemna că nu e!istau i anumite rezerve laș

adresa utilită ii 'icii Antante, rezerve e!primate de unele cercuri de la #ondra după pactul deț

reorganizare al ei din 299. Rezervele se datorau pericolului pe care 0oreign /ffice-ul în

considera a proveni din e!isten a de blocuri rivale. *iplomatul britanic /rme %argent apreciaț

însă ra ională decizia 1ugoslaviei, României i "eoslovaciei, ca o măsură datorată nevoilorț ș

reale de apărare. *e altfel, presa britanică a salutat tratatul, opinia favorabilă găsind ecou i înș

 publica iile americaneț 3.%tatele Enite ale Americii, prin persoana pre edintelui Roosevelt, împărtă ea acelea i opiniiș ș ș

 pozitive cu privire la poten ialul economic i militaro-politic al 'icii Dn elegeri. Dn cadrulț ș ț

eforturilor sale de a contracara politica revizionistă germană, &re edintele a căutat în aprilieș

13 Finston "urcill, $%e Second World War , vol. 1, $%e =at%ering Storm, oston, =ougton

'ifflin, 2M3, p. 4CC.

14 0rederic $anu, op.cit ., p. 4M.

15  I#idem, p. 43.

7

Page 8: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 8/24

293 să impulsioneze un efort comun al statelor membre ale organiza iei, alături de Anglia,ț

0ran a i 1talia, puteri care la acea dată se anga+aseră în negocieri la %tresaț ș

G*acă cele trei 'ari &uteri i 'ica Antantă-România, 1ugoslavia, "eoslovacia-ar decide săș

înfăptuiască o blocadă totală a ;ermaniei i dacă am a+unge la constatarea că este unaș

eficientă, noi o vom recunoa te i sus ine imediat. En boicot sau o sanc iune ar avea nevoie deș ș ț ț

aprobarea "ongresului, dar o blocadă ar fi de competen a ramurii e!ecutiveKț L.*acă planurile pre eden iei americane nu s-au realizat până la urmă datorită politiciiș ț

conciliatoriste a guvernan ilor Angliei i 0ran ei în special, rela iile diplomatice pozitive aleț ș ț ț

ucure tilor cu %EA s-au men inut în perioada următoare, fapt confirmat i de cre tereaș ț ș ș

volumului comer ului dintre cele două state. #ega ia României la Fasington raporta în 29Lț ț

o cifră ascenedentă a scimburilor comerciale, manifestându-se totodată o oarecare

ecilibrare, după ce în anii anteriori balan a înclina decisiv de partea americană. 0a ă de anulț ț

29C, 293 a adus o cre tere a importurilor americane din România de aproape ase oriș ș

GHIJ Dn timp ce e!portul de mărfuri americane în România, în primele luni ale anului e!pirat,

a scăzut cu 4CN, importul de produse române ti din %tatele Enite a sporit în aceea i perioadăș ș

mai mult de ase ori fa ă de perioada corespunzătoare din 29Cș ț HIJ Dn perioada de

depresiune, următoare craului din 242, rela iile comerciale româno-americane au suferit oț

depreciere constantă până anul trecut, când s-a constatat un spor considerabil la cifra

e!portului american. *ar importul de produse române ti a continuat să scadă. Dn cursul anuluiș

e!pirat, pentru întâia oară s-a manifestat o tendin ă îmbucurătoare înspre o scădere a balan eiț ț

comerciale, în mod constant defavorabilă României în trecut. &e deoparte, e!portul american

în România a suferit o importantă diminuare, iar pe de ala importul de produse române ti,ș

16 Robert *alleB, /ran>lin &2 Roose'elt and )merican /oreign Polic,0 19"!194?, /!ford,

/!ford Eniversit7 &ress, 223, p. 89.

8

Page 9: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 9/24

dacă se ia în considerare anul întreg, va depă i, probabil cifra atinsă în oricare din aniiș

 preceden iț K?.&e întreaga perioadă interbelică România, ca un stat anga+at puternic în politica

antirevizionistă a re inut tot mai des aten ia diploma iei americane. *in discu iile lui $icolaeț ț ț ț

>itulescu cu diplomatul american $orman *avis, titularul e!ternelor României a dedus

 preferin a păr ii americane pentru tabăra anglo-franceză în eventualitatea unui conflict cuț ț

;ermania. *e altfel, *ivizia pentru Afacerile /rientului Apropiat din cadrul *epartamentului

de %tat american a întocmit un memorandum referitor la demiterea lui >itulescu din guvernul

>ătărăscu i evoca efectul destabilizator al acestui eveniment asupra păcii europeneș M. "u

toate acestea, *epartamentul de stat a identificat rapid faptul că succesorul lui >itulescu,

Victor Antonescu, nu a imprimat diploma iei române ti o scimbare de curs în favoareaț ș

;ermaniei. *impotrivă, ministrul %EA în capitala României, #eland =arrison consemna pe

9 august 29? căGHIJ ;uvernul României nu a încetat să- i subordoneze politica e!ternă principiilor eiș HIJ

 $ici un principiu nu este mai important pentru România decât respectarea tratatelor HIJK2."ontinuitatea politicii e!terne române ti a fost sus inută de Antonescu însu i în cadrulș ț ș

întâlnirii directe cu Anton7 den la ;eneva (4L septembrie 29L), ocazie cu care diplomatul

17 Consilierul de presă de la ;ega ia României de la Was%ington0 =eorge 3oerescu0 cătreț 

 +inistrul )facerilor Străine0 (icolae $itulescu0 4 ianuarie, 29L, în &ocumente &iplomatice..., pp.

-9.

18 0rederic $anu, op.cit ., p. 9C.

19 $%e +inister in Rumania *5arrison- to t%e Secretar, of State, ucarest, august 9, 29?, în

 /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19"@2 =eneral *19"@-, p. ?ML.

9

Page 10: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 10/24

român l-a asigurat pe omologul său că va continua politica lui >itulescu i a respins orice zvonș

care ar da ca sigură o apropiere de ;ermania48.Dnsă realită ile continentului european în conte!tul tulbure al sfăr itului de deceniu patru auț ș

impus pentru România o adaptate a politicii e!terne. /ri scena interna ională evolua aproapeț

ine!orabil către domina ia Reicului, întâi în centrul i apoi firesc către estul uropei. *upăț ș

încălcarea prevederilor tratatului de la Versailles prin reintroducerea serviciului militar

obligatoriu, remilitarizarea Renaniei4  i Anscluss, totul a culminat cu acordul de la 'uncenș

din toamna lui 29M. &olitica de conciliere dusă de #ondra i &aris fa ă de ;ermania nazistăș ț

va culmina cu abandonarea în fapt a aliatului central-european-"eoslovacia în cadrul

conferin ei de la 'uncen (42 septembrie 29M). *estrămarea sistemului de alian e românescț ț

începea să devină o realitate44. &entru diploma ia românească abandonul anglo-francez alț

"eoslovaciei a reprezentat o lovitură dureroasă. *in punct de vedere practic însă, a

reprezentat falimentul eforturilor de decenii pentru păstrarea status-uo-ului teritorial,

faliment completat în martie 292, cand restului teritoriului ceoslovac a fost încorporat

;ermaniei. 'ica Dn elegere, cel mai important instrument de politică e!ternă al ucure tiului,ț ș

20 0rederic $anu, op.cit ., p. 93.

21 #ega ia română la #ondra informase relevase informa ii pre ioase i în timp util, atunci cândț ț ț ș

violând pactul de la #ocarno, =itler a trimis for e militare în zona renană, avertizând că diploma iaț ț

 britanică nu se va dezice de pozi ia ei împăciuitoare de până la acel moment (ț  nsărcinatul cu

 )faceri al României la ;ondra0 Constantin ;apte0 către +inisterul )facerilor Străine, ? martie

29L, în &ocumente &iplomatice..., p. 989.)

22 0lorin "onstantiniu, A istorie sinceră a poporului român, editi ia a 1V-a, ucure ti, Eniversulț ș

nciclopedic, 488M, p. 93.

10

Page 11: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 11/24

înceta practic sa e!iste. "eoslovacia reprezentase până în 29M cel mai important furnizor de

armament pentru armata română i totodată, prin sistemul ei puternic de fortifica ii ar fi pututș ț

să stăvilească o perioada îndelungată ofensiva germană. Actul din septembrie 29M anula

dintr-o singură lovitură aceste avanta+e. *e aceea, pentru a preîntâmpina sau diminua efectele

negative ale ane!ării Austriei i "eoslovaciei la Reic, diploma ia românească s-a străduitș ț

încă din primăvara anului 29M să strângă legăturile cu membrii 'icii Antante, dar, mai ales

cu 0ran a i 'area ritanie. inând cont că presiunile germane asupra ucure tiului luauț ș Ț ș

forma predominant economică în acel moment, s-a încercat o contracare a acestei penetra iiț

 prin cre terea scimburilor comerciale cu cele două democra ii occidentale. Asta nu înseamnăș ț

însă că România nu acorda o mare însemnătate politică demersurilor sale de pe lângă #ondra

i &aris. *impotrivă, statul român s-a anga+at unilateral la ni te sacrificii economice pentru aș ș

evita monopolul german în industria autotonă, solicitând în scimb guvernelor englez iș

francez să dezvlte comer ul lor cu produse române ti i să împiedice ca ;ermania săț ș ș

acapareze comer ul e!terior al României. Dn cadrul sesiunii #igii $a iunilor din mai 29M,ț ț

ministrul Afacerilor %trăine, $icolae &etrescu-"omnen a înaintat omologilor săi englez iș

francez un memoriu în care erau sugerate unele propuneri pentru întărirea imediată a

raporturilor economice bilaterale. *in perspectiva laturii engleze a problemei, care ne

interesează, rezultatele au fost practic nule, fapt confirmat i de e ecul discu iilor prim-ș ș ț

ministrului ;eorge >ătărăscu din iunie la #ondra cu partea britanică49.*iscu iile oficiale ale oamenilor de stat români în capitatele occidentale, în fapt cereriț

disperate pentru o trezire a diploma iei anglo-franceze dinț appeasement , au continuat: în acest

conte!t trebuie să analizăm vizita regelui "arol al 11-lea la #ondra în noiembrie 29M, ocazie

23 "omisia Română de 1storie 'ilitară, România Bn anii celui de!al doilea Ră#oi +ondial ,

ucure ti, 'ilitară, 2M2, p. C.ș

11

Page 12: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 12/24

cu care suveranul a solicitat iara i spri+in politic i economic britanic. 'ai e!act, parteaș ș

românească dorea acordarea unor credite pentru înzestrarea for elor militare i sporireaț ș

livrărilor de armament. "u toate acestea, partea engleză i-a păstrat pozi ia evazivă, neluându-ș ț

i nici un anga+amentș 4C. &remierul britanic a mers atât de departe, încât i-a declarat regelui

"arol că este normal ca ;ermania să- i reia pozi ia dominantă în uropa Răsăriteană dinș ț

 punct de vedere economic43. *e altfel, analizând documentele remise de lega ia României înț

capitala britanică, remarcăm că în ceea ce prive te rela iile economice dintre cele două ări nuș ț ț

e!ista un trecut favorabil dezvoltării lor la momentul 292. Astfel, în primăvara anului 29L

au avut loc discu ii avansate privind un acord de plă i a datoriei e!terne române ti fa ă deț ț ș ț

#ondra. "onstantin #apte@ remarcaGHIJ "unoscând în detaliu dificultă ile noastre economice i financiare cărora România areț ș

de făcut fa ă actualmenteț HIJ o licidare masivă a arieratelor noastre comerciale în Anglia nu

e posibilă în con+unctura prezentă. &ornind de la diversele proiecte de ini iativă particulară deț

a investi în întreprinderi române ti credite HIJș  ;uvernul britanic se va ab ine să influen eze,ț ț

fie direct, fie indirect, pe creditori, în favoarea sau în defavoarea unor asemenea investi iiț K4L./rientarea dezanga+antă a politicii e!terne britanice, urmată desigur i de cea franceză, fa ă deș ț

 problemele acute ale uropei de st după acordul de la 'uncen părea a se modifica odată cu

garan iile unilaterale acordate în martie aprilie 292 României, &oloniei i ;reciei. Dn faptț ș

însă, după cum remarca însu i eful dimploma iei britanice, lordul =alifa!, aceste documenteș ș ț

24 1oan %curtu, ia a politică din România0 191!1944ț  , ucure ti, Albatros, 2M4, p. 44C.ș

25 "omisia Română de 1storie 'ilitară, România Bn aniiI, p. M4.

26  nsărcinatul cu afaceri român la ;ondra0 Constantin ;apte0 către +inistrul )facerilor Străine0

 (icolae $itulescu, aprilie 29L, în &ocumente &iplomatice..., p. 3?L.

12

Page 13: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 13/24

aveau doar o valoare teoretică, morală i mai ales, simbolică. le reprezentau de fapt doarș

declara ii de bună inten ii, =alifa! declarându-se convins că guvernele în cauză nu î i puteauț ț ș

face prea multe iluzii cu privire la măsurile concrete pe care 'area ritanie le-ar lua în cazul

în care ar fi atacate4?.&este ocean, rela iile pozitive stabilite de Fasington cu România nu au putut duce însă la oț

modificare a neutralită ii care caracteriza politica e!ternă americană. Asta în ciuda eforturilorț

admirabile ale pre edintelui Roosevelt, care s-a implicat adesea peste limitele constitu ionaleș ț

ale func iei sale în criza ceoslovacă, ciar de la debutul ei. Dntr-o discu ie cu ambasadorulț ț

 britanic în %EA, Oames #indsa7, avută pe 2 septembrie 29M, Roosevelt declara că nu crede

că ceii vor renun a fără luptă. *ar mai grav, pre edintele era convins că succesul conferin eiț ș ț

 pentru germani nu i-ar făcea decât mai avizi după alte cuceriri i ei emite alte preten iiș ț

G*anemarca, coridorul polonez sau cel mai probabil o penetrare economică sau militară în

RomâniaK4M. $u putem afirma a adar că *epartamentul de %tat sau &re eden ia american ignora pericolulș ș ț

 pe care amenin area militară i economică a Reicului în reprezenta pentru spa iul românesc.ț ș ț

*esigur, ca i anali tii militari britanici, interesul american avea mai ales o latură pragmatică:ș ș

resursele României de petrol reprezentau singura posibilitate reală de aprovizionare pentru

Fermact în cazul unui conflict generalizat, în ciuda succeselor remarcabile pe care

industria germană le repurtase în domeniul înlocuitorilor sintetici pentru combustibil. *e

aceea în cadrul planurilor de război ale #ondrei tăierea aprovizionării cu petrol românesc se

găsea între priorită i. *in păcate pentru situa ia interna ională a anilor 29M-292, măsurileț ț ț

27 Viorica, 'oisuc, Premisele iolării politice a României 1919!1947, ucure ti, =umanitas,ș

22, p. 932.

28 Robert *alleB, op.cit ., p. LC.

13

Page 14: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 14/24

stric diplomatice luate de 0oreign /ffice perioada în cauză nu au reflectat aceea i importan ăș ț

acordată României. *e aceea putem afirma că decizia guvenului britanic, sus inut apoi i deț ș

cel francez, de a realiza noi alian e politice cu ările sud-est europene a fost receptată cuț ț

rezerve de acestea. "u toate că pentru ucure ti evenimentul era cu siguran ă imbucurător,ș ț

diploma ia românească nu putea ignora faptul că asigurările britanice aveau un caracter foarteț

vag. "eea ce ridica însă cele mai multe semne de întrebare era ritmul lent cu care Anglia iș

0ran a în elegeau să negocieze cu ER%%, singura putere militară reală care ar fi pututț ț

interveni în timp util în uropa de st împotriva ;ermaniei. !istau desigur i incertitudini cuș

 privire la modul în care 'area ritanie i 0ran a în elegeau spri+inirea concretă a României iș ț ț ș

&oloniei, precum i participarea directă a for elor lor pe un eventual teatru de opera iuniș ț ț

 balcanic42. Dn ceea ce prive te partea americană, pre edintele Roosevelt, sus inut de secretarul de %tat,ș ș ț

"ordell =ull, a continuat eforturile pentru men inerea păcii în perioada post-'uncen. Dntr-oț

telegramă celebră trimisă lui Adolf =itler, dar i lui 'ussolini, Roosevelt solicita oș Gdeclara ieț

cinstită i directă privind viitoare politicăK a ;ermaniei i 1taliei. Dn fapt, partea americanăș ș

dorea ca ;ermania să dea asigurări că nu va invada sau ane!a teritorii ale ma+orită ii vecinilor ț

ei, ca un gest de bună credin ă din partea Reicului i pentru a detensiona situa iaț ș ț

interna ională de după dispari ia statului ceoslovac. 0aptul că printre ările incluse în listaț ț ț

29 Viorica 'oisuc, Imperati'ul organiării securită ii i păcii europene i politica externă aț ș ș

 României Bn ultimele luni de pace *aprilie!august 19"9-, în Viorica 'oisuc (coordonator),

 Pro#leme de politică externă a Romaniei 191!19472 Culegere de studii, vol. 11, 'ilitară,

ucurePti, 2??, pp. 9L8-9L.

14

Page 15: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 15/24

&re edintelui se număra i România arată interesul pe care Fasingtonul îl acorda spa iuluiș ș ț

românesc i sud-est europeanș 98. %olicitarea americană venea după evenimentele din martie, când România a înceiat un acord

comercial cu ;ermania. $egocierile au debutat pe 4 februarie, însă încă de la începutuldiscu iilor delega ia germană a făcut propuneri agresive care vizau subordonarea economică aț ț

României fa ă de nevoile de război a Reicului. inând cont că în timp ce negocierile erau înț Ț

toi for ele naziste au ocupat restul teritoriului ceoslovac, ucure tiului de a face concesii esteț ș

u or de în elesș ț 9. Dn aceste condi ii dificile a avut loc scandalul politic cauzat de declara iileț ț

ministrului român la #ondra, Viorel >ilea, /rme %argent, loc iitorul subsecretarului de stat laț

0oreign /ffice, în care diplomatul român avertiza că ;ermania încearca prin ultimatumuri

 politice i economice să dezintegreze România la fel cum procedase cu "eoslovacia.ș

Acelea i afirma ii au fost repetate i lordului =alifa! i de i guvernul român s-a grăbit săș ț ș ș ș

dezmintă aceste informa ii, reac ia britanică se va concretiza prin garan iile din martie-ț ț ț

aprilie94.Dnsă solu ia engleză, la care s-a raliat i &arisul, fără asigurarea spri+inului sovietic,ț ș

reprezenta, a a cum am specificat, o solu ie temporară i ineficientă la o analiză atentă laș ț ș

momentul aprilie 292. *acă ele ar fi fost făcute cu ceva vreme înainte, a a cum solicitase înș

diverse rânduri lega ia românească 0oreign /ffice-ului, probabil că efectele ar fi fost mult maiț

30  President Roose'elt to t%e C%ancelor of =erman, *5itler-, april, C, 292 în Peace and War:

.nited States /oreign Polic,0 19"1!1941, edited b7 Enited %tates ;overnment &rinting /ffice,

Fasington, *epartment of %tate, 2C9, p. C3?.

31 1oan %curtu, op.cit ., p. 443.

32 0lorin "onstantiniu, op.cit ., p. 93C.

15

Page 16: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 16/24

 palpabile. &ropunerile engleze din 292 nu s-au bucurat de prea mare succes la Var ovia, darș

nici partea românească nu a fost foarte încântată de unele precizări. Astfel, în cadrul

comunicării verbale de către ministrul britanic la ucure ti a variantei britanice de sus inere aș ț

securită ii României, guvernul român a în eles că 0oreign /ffice-ul se va anga+a la garan iiț ț ț

doar dacă se realiza în prealabil o asisten ă mutuală între &olonia i România. ;uvernele de laț ș

#ondra i &aris se arătau interesate să consolideze pozi iile celor două state, dar valabilitateaș ț

garan iilor numai în ce prive te independen a nu inea cont tocmai de obiectivul primordial alț ș ț ț

 politicii e!terne române ti Q men inerea status-uo-ului teritorialș ț 99. ;uvernul român î i vaș

face cunoscută iritarea fa ă de caracterul vag al propunerii anglo-franceză prin demersul de peț

L aprilie, în care ucure tiul, printr-o notă verbală depusă la 0oreign /ffice, sublinia căș

 pentru România ideea de independen ă se confundă cu ideea de integritate teritorială. *eț

asemenea se arăta că orice ecivoc sau rezervă cu privire la asisten a pe care Anglia seț

gânde te să o asigure statelor răsăritene contribuie să tulbure i mai mult situa iaș ș ț

interna ională i slăbe te linia de rezisten ă a acelor stateț ș ș ț 9C. &entru istoricul englez, 'icael

=uges, garan ia acordată României, care a survenit ulterior celei poloneze, ar fi fost cauzatăț

în principal de agresiunea italiană în Albania. *upă părerea sa, citându-l pe =alifa!, guvernul

"amberlain nu s-a grăbit când a făcut aceste demersuri din cauza suprimării statului

ceoslovac. *impotrivă, garan iile au reprezentat o inten ie serioasă încă de după conferin aț ț ț

de la 'uncen93.&artea românească a insistat pe toată perioada martie-aprilie 292 pentru evitarea formulei

 propuse ini ial de 0oreign /ffice Q un pact de asisten ă mutuală. Dn scimb, ucure tiul eraț ț ș

33 Viorica 'oisuc, Imperati'ul organiării securită iiț  ..., p. 9?.

34  I#idem, p. 9M8.

16

Page 17: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 17/24

 pentru garan ii unilaterale acordate României i 0ran ei Q variantă acceptată în cele din urmă.ț ș ț

Acest punct de vedere a fost făcut cunoscut ministrului englez din capitala României încă de

 pe data de 4 martie Q deci în faza incipientă a discu iilor. ;uvernul român, se arăta într-oț

notă, se fere te să caute să adopte orice politică ce ar putea fi interpretată de ;ermania caș

fiind agresivă sau provocatoare. /ri varianta anglo-franceză de pact de asisten ă mutuală arț

avea acest dezavanta+ i ar grăbi înarmarea germană. *impotrivă, ni te asigurări cu caracterș ș

general, spri+inite de planuri militare concrete nu ar putea fi interpretate ca fiind îndreptate

contra Reicului9L.Dn ceea ce prive te %tatele Enite ale Americii, am amintit de+a eforturile nobile, dar în cele dinș

urmă fără succes ale diploma iei americane de a detensiona atmosfera încordată europeană.ț

Asta nu înseamnă că *epartamentul de %tat nu a urmărit i în perioada următoare evolu iaș ț

diplomatică europeană. 1mediat după instaurarea protectoratului german asupra oemiei iș

'oraviei Q eliminarea statului ceoslovac Q diploma ii americani din uropa au inut săț ț

informeze Fasingtonul despre negocierile ce aveau loc cu privire la ca urmare a acestui

eveniment important. *epartamentul de %tat i &re edintele au luat a adar la cuno tiin ăș ș ș ș ț

despre acordul dat de ;rigore ;afencu Var oviei pentru o ocupa ie comună polonezo Q ungarăș ț

a Ruteniei9?. "a urmare diploma ia americană a în eles că ucure tiul căuta o pozi ie medianăț ț ș ț

în conte!tul noi ordini europene ce părea a fi din ce în ce mai mult la discre ia ;ermaniei.ț

35 'icael =uges, 3ritis% /oreign Secretaries in an .ncertain World0 1919819"9, #ondra,

Routledge, 488L, p. L4.

36 Viorica 'oisuc, Imperati'ul organiării securită iiț  ..., p. 9LM.

37 $%e )m#assador in /rance *3ullit- to t%e Secretar, of State, &aris, 'arc 2, 292, în /oreign

relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19"92 =eneral *19"9-, p. 42.

17

Page 18: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 18/24

0aptul că România accepta ca o parte a teritoriului celui mai important fost aliat al ei să fie

încorporat Engariei arăta că diploma ia de la ucure ti va renun a în curând să se bazezeț ș ț

e!clusiv pe asigurările anglo-franceze.

Ambasada americană de la #ondra a fost direct implicată în situa ia e!plozibilă creată deț

ministrul român, Virgil >ilea. 1mediat după ce acesta a prezentat oficialilor englezi informa iiț

care dădeau ca sigur ultimatumul german, presa americană a publicat articole citând surse din

Anglia, în care avertiza despre presiunea economică germană asupra ucure tiului. %e vorbeaș

despre Gun ultimatum în care se solicita ) renun area la industrializare i 4) acordul pentru unț ș

monopol german în ceea ce prive te e!portul românesc de grâu, petrol, cerestea i produseș ș

alimentare. Dn scimb, ;ermania se anga+a să garanteze integritatea teritorială a RomânieiK9M.

"azul >ilea a reprezentat o altă ocazie în care *epartamentul de %tat i-a putut crea o impresieș

despre modul în care diploma ia românească era obligată să +ongleze pentru a- i men ineț ș ț

 pozi ia neutră.ț

&actul de neagresiune din 49 august 292 dintre ;ermania i ER%% a venit ca o loviturăș

ocantă i nea teptată atât pentru democra iile occidentale, dar i pentru România, care î iș ș ș ț ș ș

concentrase toate eforturile i speran ele în politica de securitate colectivăș ț 92. >oate planurile de

campanie ale 'arelui %tat 'a+or porneau de la ipoteza că un atac asupra României din răsărit

nu ar fi urmat decât eventual de o agresiune ungară. *ar noul conte!t interna ional făceaț

foarte probabilă o interven ie a for elor mecanizate ale ;ermaniei, ceea ce a creat un climat deț ț

nesiguran ă ma!imă la ucure ti. "ercurile conducătoare de acolo au intuit foarte bine căț ș

38 $%e )cting Secretar, of State to t%e +inister in Romania *=unt%er-, Fasington, 'arc M,

292, în I#idem, p. ?4.

39 'iai ărbulescu , *ennis *eletant, <eit =itcins, erban &apacostea, &ompiliu >eodor,Ș op.cit ., p. 9?L.

18

Page 19: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 19/24

=itler a acceptat concesii serioase în alcani %ovietelor i acest lucru impunea măsuriș

diplomatice immediate, din rândul cărora o apropiere tot mai mare de ;ermania ie ea înș

eviden ă tot mai mult. *e altfel atât %tatele Enite, cât i 'area ritanie estimau că politicaț ș

e!ternă a României va tinde tot mai mult către o e!pectativă favorabilă totu i cauzei aliate înș

cazul unui război. 'inistrul american la ucure ti, 0ranBlin 'ott ;unter, raporta în urmaș

unei discu ii cu regele "arol imediat după vestea pactului de neagresiune germano-sovieticț

GHIJ Regele este pesimist cu privire la criza actuală HIJ =itler, consideră el va profita de

 pact pe plan intern i comercial, dar principalul lui motiv a fost să elimine un poten ial inamic.ș ț

l (regele "arol Q n.n) este de părere că liderii occidentali au fost naivi dacă au crezut că pot

convinge Rusia să lupte pentru ei. A adăugat totu i că dacă Anglia i 0ran a ar accepta oriceș ș ț

fel de compromis cu privre la *anzig, reputa ia lor ar avea de suferit foarte mult în aceastăț

 parte a lumii HIJKC8.&utem afirma a adar că *epartamentul de %tat în elegea faptul că România dorea să păstrezeș ț

vii legăturile cu democra iile occidentale, lovitura de imagine cauzată de conferin a de laț ț

'uncen, precum i de evenenimentele din primăvara anului 292 au diminuat considerabilș

încrederea ucure tiului în puterea de reac ie a 'arii ritanii i 0ran ei.ș ț ș ț

"âteva zile mai târziu, la septembrie 292, =itler a pus în mi care cel mai mare pariu al său:ș

mizând iară i pe inactivitatea occidentalilor, ;ermania a invadat &olonia declan ând cel de-Alș ș

*oilea Război 'ondial. România nu putea fi decât neutră, alian a cu Var ovia nefiindț ș erga

omnes. a func iona doar în cazul unui atac sovietic. *e accea, după ce la 9 septembrie 0ran aț ț

i 'area ritanie au declarat război Reicului, a doua zi guvernul român a emis un comunicatș

40 $%e +inister in Romania *=unt%er- to t%e Secretar, of State, ucarest, August 43, 292, în

 /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19"92 =eneral *19"9-, p. 9?8.

19

Page 20: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 20/24

în care i-a reiterat dorin a de a păstra rela ii de pace cu toate statele, mai ales vecinii ei,ș ț ț

declarându- i neutralitatea în acest conflictș C. &ână la sfâr itul anului 292 0oreign /ffice-ul nu i-a modificat optica fa ă de România, de iș ș ț ș

rapoartele sosite la indicau faptul că România tinde să intre tot mai mult în sfera germană. "utoate acestea, faptul că guvernul de la ucure ti a permis tranzitatea teritoriului de cătreș

refugia i polonezi, alături de rezervele de aur ale Var oviei, a fost interpretată pozitiv laț ș

#ondra. %ubsecretarul de %tat, Ale!ander "adogan, în analiza sa asupra uropei de st, era

mai degrabă îngri+orat de declan area agresiunii sovietice asupra 0inlandeiș : în ceea ce prive teș

alcanii, i România în special, acest fapt nu putea decât să ducă decât la o slăbire a presiuniiș

'oscovei. >otu i, nota el în decembrie 292,ș Gnu putem ignora avertismentele

reprezentan ilor no tri în alcani conform cărora 'oscova are planuri pentru aceastăț ș

regiuneK. 'area ritanie, considera el, trebuie să fie vigilentă, dar nu provocatoareG$imeni nu dore te să arunce apă peste o casă care nu a luat foc. *ar asta nu înseamnă că nuș

trebuie să avem o ecipă de pompieri gata de ac iuneKț C4.*eci 0oreign /ffice-ul, prin reprezentan ii săi, lua în serios variante pentru a preîntâmpinaț

domina ia sovietică în alcani. &utem deduce aceasta i din noti ele lui Finston "urcill, laț ș ț

acea vreme încă #ordul Amiralită ii în guvernul "amberlain. Dntr-o notă către "abinet de peț

data de 43 septembrie, "urcill a adoptat, conform propriilor cuvinte, Go pozi ie calmăK,ț

căutând să vadă i lucruri pozitive în interven ia sovietică din &olonia, dar i să anticipezeș ț ș

viitoarea mi care a ER%%-ului în uropa de %ud-stș

GHIJ Rusia este acum limitrofă cu ;ermania i este imposibil pentru aceasta să ignoreș

 posibilitatea unui front de răsărit. / armată considerabilă trebuie păstrată aici să îl acopere

41 0lorin "onstantiniu, op.cit ., p. 93?.

42<eit $eilson and >.;. /tte, $%e permanent under!secretar, for foreign affairs0 1?48194< ,

 $e@ orB, Routledge, 4882, p. 4C?.

20

Page 21: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 21/24

HIJ *ar este posibil să apară i un front sud-estic, în care Rusia, Anglia i 0ran a ar aveaș ș ț

interese comune. Aripa stângă a Rusiei a încis de+a ruta dintre &olonia i Româniaș HIJ ste

foarte posibil ca Rusia să deposedeze România de asarabia: dar asta nu intră în conflict cu

interesul nostru principal, care este să împiedicăm pătrunderea germană către estul i sud-estulș

continentului. România, care a câ tigat enorm de pe urma ultimului război, când a fost salvatăș

de la înfrângere de către victoria aliată, va fi norocoasă dacă va ie i din război doar cuș

 pierderea asarabiei i a sudului *obrogeiș HIJKC9.ste evident că din pozi ia sa din ce în ce mai puternică în cadrul "abinetului britanic,ț

"urcill sus inea orice variantă care ar lovi în obiectivele de război germane. Dn ceea ceț

 prive te România, acest lucru însemna subordonarea intereselor ucure tiului curtării Eniuniiș ș

%ovietice. &entru viitorul prim-ministru britanic i unele cercuri din guvern devenise evidentș

că un conflict între ;ermania i ER%% este inevitabil. "a urmare, era preferabil o sacrificare aș

integrită ii teritoriale a României pentru ca 'oscova să primească lovitura cât mai la vestț

 posibil. Această optică de mena+are a intereselor sovietice va fi continuată i ciar accentuatăș

în timpul mandatului lui F. "urcill ca premier.Dnfrângerea 0ran ei, atât de categorică i rapidă, a reprezentat încă o lovitură dureroasă pentruț ș

 poporul român, filofrancez din punct de vedere structural, dar i pentru conducătorii de laș

ucure ti care î i puseseră toate speran ele într-o victorie aliată. Atât 'area ritanie cât iș ș ț ș

%tatele Enite au supravegeat agravarea situa iei interna ionale din alcani atunci când,ț ț

asigurat în vest, =itler i-a îndreptat aten ia către rezolvarea problemelor urgente din răsărit.ș ț

ste adevărat că dacă *epartamentul de %tat i pre edintele Roosevelt urmărea escaladareaș ș

conflictului cu îngri+orare i impar ialitate, 0oreign /ffice-ul începea să vadă cu oci răiș ț

apropierea inevitabilă dintre România i ;ermania. ra evident pentru #ondra că erlinul nuș

43 Finston "urcill, op.cit ., p. C8.

21

Page 22: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 22/24

va întârzia să ia măsuri pentru aducerea României în tabăra A!ei, atât pentru resursele ei

energetice, dar i pentru pozi ia geografică. Reprezentan ii diplomatici americani au prezentatș ț ț

în rapoartele lor ocul popula iei române atunci când guvernul a acceptat ultimatumul sovieticș ț

 pentru retrocedarea asarabiei i ucovinei. 'inistrul american la ucure ti preciza i oș ș ș

compomentă ce se putea dovedi periculoasă pentru rela iile româno-britaniceț GHIJ Venind imediat după înfrângerea 0ran ei i intrarea în guvern a unor elemente pro-ț ș

germane, opinia publică este înfuriată i e!istă temeiuri să credem că grupurile dizidente vorș

 profita de situa ieț  HIJ /amenii au resentimente fa ă de Anglia, care se crede că a instigatț

această mi care pentru crea tensiuni între ;ermania i Rusia HIJKș ș CC.

*e i s-a dovedit ulterior că zvonul fusese difuzat de ;ermania pentru a contracara oriceș

simpatie pro-aliată, nu putem nega faptul că atât guvernul României, dar i popula ia auș ț

în eles că garan iile britanice deveniseră desuete i că era nevoie de o aliniere la Gnoua ordineț ț ș

europeanăK. Aceasta a fost de fapt i inten ia oficialilor români pusă în practică imediat, dupăș ț

cum au declarat descis lega iei americane la ucure ti. Atât prim-ministrul 1on ;igurtu, darț ș

i noul titular de la e!terne, "onstantin Argetoianu, au avut convorbiri cu ministrul americanș

la ucure ti în care i-au e!primat otărârea în favoarea unei apropieri de Reic. ;igurtuș ș

declara că GRomânia ar fi trebuit de ceva vreme să renun e garan iile franco-britanice, careț ț

erau de+a fără valoare i să accepte oferta similară a ;ermanieiKș C3. *e altfel, cu o zi înainte

"onsiliul de 'ini tri luase decizia oficială de a renun a oficial la garan ia #ondrei i de aș ț ț ș

orienta politica e!ternă către Reic. Finston "urcill nota cu satisfac ie că preten iileț ț

44 $%e +inister in Romania *=unt%er- to t%e Secretar, of State, ucarest, Oune 42, 2C8, în

 /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19472 =eneral0 vol. 1, p. CM3.

45$%e +inister in Romania *=unt%er- to t%e Secretar, of State, ucarest, Oul7 4, 2C8, în I#idem,

 p. CMM.

22

Page 23: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 23/24

e!agerate ale ER%% au iritat erlinul, dar că ;ermania era obligată să sus ină ultimatumulț

sovietic în virtutea în elegerii din august 292ț CL, confirmând pozi ia anterioară a guvernuluiț

 britanic conform căreia orice fric iune germano-rusă servea intereselor Angliei. &entru aț

enun a i mai otărât afilierea României la politica Reic-ului, Argetoianu, care nu i-a ascunsț ș ș

niciodată preferin a pentru erlin în detrimentul Angliei, a avut o întrevedere cu ;unter douăț

zile mai târziu, în urma căreia ministrul american raportaGHIJ 'inistrul de !terne este optimimist în convingerea că Rusia a ob inut tot ce i-a doritț ș

i nu se va aventura să facă alte cerin e către sud în fa a obiec iilor ;ermaniei, care va ineș ț ț ț ț

totodată i Engaria i ulgaria în a. l a recunoscut că România este definitiv legată deș ș ș

;ermaniaKC?.A adar, în urma evenimentelor tragice din vara lui 2C8, era evident atât pentru %EA, cât iș ș

 pentru 'area ritanie, că România urma să intre cât de curând în orbita ;ermaniei. *e iș

 pentru ma+oritatea popula iei dictatul de la Viena a însemnat accentuarea sentimentelor anti-ț

naziste i anti-germane, din punct de vedere politic muta iile de la nivelul înalt al conduceriiș ț

ării au dus la o i mai mare apropiere de erlin. Ascensiunea generalului Antonescu nu aț ș

scăpat forurilor avizate americane, dar i britanice. *e altfel, persoana generalului a intrat înș

aten ia diploma iei londoneze încă înainte de criza din 2C8, când reprezentan ii britanici înț ț ț

România l-au identificat ca un posibil viitor lider al ării, mai ales dacă situa ia interna ionalăț ț ț

s-ar întoarce împotriva eiCM.

46Finston "urcill, $%e Second World War , vol. 11, $%eir finest %our , oston, =ougton 'ifflin,

2M3, p. 48.

47$%e +inister in Romania *=unt%er- to t%e Secretar, of State, ucarest, Oul7 4, 2C8, în

 /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19472 =eneral0 vol. 1, p. C2.

23

Page 24: ROmania Ungaria Italia

7/21/2019 ROmania Ungaria Italia

http://slidepdf.com/reader/full/romania-ungaria-italia 24/24

 $oul lider de la ucure tiș C2 este men ionat în telegramele diplomatice ale lega iilor americaneț ț

din alcani pentru prima data în conte!tul negocierilor dintre România i ulgaria pentruș

retrocedarea sudului *obrogei. Antonescu a fost prezentat de ministrul de e!terne bulgar ca

fiind puternic legat de datoria sa fa ă de ;ermania, la a cărei politică era decis să adere.ț

'inistrul american la ucure ti a transmis de asemenea informa ii care indicau o legătură deș ț

încredere creată între general i oficiali ai Reic-ului. *upă părerea sa însă, garan ia germanăș ț

nu trebuia supraestimată, a a cum proceda generalulș 38. "oncluzia sa era deci că Antonescu

este un viitor aliat fidel al lui =itler.

48*ennis *eletant, 5itler6s forgotten all,: Ion )ntonescu and %is regime0 Romania 1947844, $e@

orB, &algrave 'ac'illan, 488L, p. CL.

49 Regele "arol a părăsit ara în e!il, abdicând în favoarea fiului său, 'iai, pe L septembrie 2C8.ț

&uterea reală urma să fie e!ercitată de generalul Antonescu, ca ef al statului, sus inut de ;arda deș ț

0ier. Aceasta a fost declarată singurul partid legal în noul stat na ional-legionar Q C septembrieț

(Oosep Rotscild, $anc7 '. Fingfield, Return to di'ersit,: a political %istor, of East Central

 Europe, $e@ orB, /!ford Enivertsit7 &ress, 4888, p. 32.

50$%e +inister in Romania *=unt%er- to t%e Secretar, of State, ucarest, $ovember , 2C, în

 /oreign relations of t%e .nited States diplomatic papers..., 19472 =eneral0 vol. 1, p. 343.

24


Recommended