România Rurală – nr. 15

SIMION FLORIANSuntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de plafarCulturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din româniaAndrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice

România RuralăRețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 15 Anul II, IANUARIE 2015

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

VIOREL MORĂRESCU Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniuLA CULES DE PLANTE MEDICINALE

România Rurală – nr. 15

BRĂILAB-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTEStr. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Ianuarie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, MADR, GAL Valea Muntelui, GAL Colinele Buzăului, Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, Muzeul Național al Țăranului Român, www.fao.org, www.gruenewoche.de.

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

1

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................... 3

INTERVIUViorel Morărescu: Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat suficient în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniu ................................................................................................................................................................... 4

DEZVOLTARE RURALĂ România produselor din plante medicinale și aromatice ...................................................................................................... 8Culturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din România .........................................................12La cules de plante medicinale .................................................................................................................................................14Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce conferă frumusețe și relaxare ...........................................................................18Calendar – Festivalurile începutului de an ........................................................................................................................... 20Simion Florian: Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de Plafar ................................................... 22Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice .......................................................................................... 26

OAMENILăcrămioara Ionescu, meșter popular din Argeș - săculeţe cu levănţică, cusute manual cu modele muscelene .............. 28

EXPERIENȚEFerma mea: Victorița Meiroșu pornește o afacere dâmbovițeană „parfumată” în domeniul culturilor de lavandă ...... 30Afacerea mea: Pensiunea „Casa Matei” din Berca - ospitalitate și rafinament pe malul Buzăului ................................ 32Comunitatea mea: Valorificarea plantelor medicinale și aromatice recoltate din zone nepoluate ale Transilvaniei ... 36

LEADER LA ZIGAL Valea Muntelui ............................................................................................................................................................... 40GAL Colinele Buzăului ........................................................................................................................................................... 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTEȘtiri ......................................................................................................................................................................................... 44Reprezentanții Grupurilor de Acțiune Locală și oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia ............................................ 46

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ ............................................................................................................................................50

Cuprins


2

3

Și dacă tot am menționat lavanda, datorită parfumului puternic al aces-teia, ce îi conferă proprietăți medi-cinale de înlăturare a stresului, vom afla în acest număr și sub ce formă poate fi prezentată pentru a ne în-miresma casa, chiar de la meșterul popular din Argeș care coase cu mult drag săculețe cu lavandă. Mai mult decât atât, vom face o incursiune și printre culturile de lavandă din țară noastră.

În ceea ce privește plantele aromati-ce, datorită proprietăților medicale și culinare, multe dintre acestea sunt la mare căutare pe piața din România. În țara noastră, cele mai răspândite culturi sunt cele de busuioc, rozma-rin, salvie, mentă, dafin și maghiran. În acest număr, aflăm povestea unui tânăr ce a lăsat deoparte cariera în IT, înființându-și o cultură de plante aromatice și medicinale în localita-tea Valea Măcrișului.

Tocmai datorită gustului aromat și parfumat pe care îl dau unele plan-

te, acestea sunt folosite și în rețetele multor restaurante, pentru a impri-ma o notă aparte bucatelor. Proprie-tarii pensiunii „Casa Matei” din Ber-ca ne dezvăluie rețete din gastrono-mia specifică zonei, în care se adaugă plantele aromatice.

Din paginile revistei aflăm despre cum culesul plantelor medicinale și aromatice poate reprezenta o soluție pentru servicii de tip agrement, team-building-uri și organizarea ta-berelor în cadrul pensiunilor din me-diul rural.

Pe lângă universul atât de plăcut al plantelor medicinale și aromatice vom mai afla că anul 2015 a fost de-clarat de către Organizația pentru Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) – Anul Internațional al Solurilor.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”

Plantele medicinale și aromatice sunt folosite încă din Antichitate, cunoscute fiind proprietățile lor considerate miraculoase. Datori-tă virtuților lor în vindecarea sau ameliorarea bolilor am ales să le prezentăm în acest număr cititorilor revistei producători și procesatori de plante medicinale, precum Ho-figal, Dacia Plant și Fares. Nu a fost uitat nici Plafar, companie ce deținea supremația în acest domeniu înainte de 1989. Dintr-un interviu cu Simi-on Florian, directorul Plafar, aflăm informații despre evoluția societății și despre noutățile pe care firma le aduce pe piața produselor din plante medicinale.

Vom afla informații despre sprijinul acordat acestui domeniu prin PNDR 2014-2020, de la domnul Viorel Mo-rărescu, director general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Domeniile terapeutice de utilizare a plantelor medicinale sunt foarte va-riate. De exemplu, menta și lavanda se pot consuma sub formă de ceai, dar se pot folosi și sub formă de tinc-turi, extracte uleioase macerate ori uleiuri volatile, folosite în industria de cosmetice. Despre succesul unei afaceri cu uleiuri, creme și produse de întreținere pe bază de plante medici-nale aflăm în paginile ce urmează.

Cultivarea plantelor medicinale și aromatice, o activitate rentabilă

Editorial


4

Viorel Morărescu, director general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul MADR

interviu

„Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat suficient în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniu.”

Conform datelor deținute de MADR, câte soiuri de plante me-dicinale și aromatice sunt la noi în țară?

Viorel Morărescu: În urma selecției și ameliorării efectuate la Stațiunea de Cercetare Fundulea, în anul 2002 erau raportate 29 de so-iuri omologate (coriandru, tarhon, fenicul, levănțică, mentă, busuioc, cimbru, mac, degețel lânos, degețel roșu, cicoare, mușețel, anghinare,

odolean, saschiul mic, crăițe).

În cultură au fost introduse circa 24 de specii preluate din flora sponta-nă, care au fost „domesticite” relativ ușor, datorită plasticității lor ecolo-gice remarcabile; populații valoroase din punctul de vedere al conținutului de principii active (chiar rase lo-cale) au fost identificate în diverse bazine geografice din țară (coada șoricelului, angelica, mătrăguna, chimionul, rostopasca/negelarița,

ghințura, sunătoarea, pătlagina, odoleanul, saschiul mic).

Alte 10 specii de plante medicinale care nu există în flora spontană au fost aclimatizate la condițiile de cul-tură de la noi din țară (degețelul lâ-nos-Digitalis lanata; Echinacea pur-purea; macul galben – Glaucium fla-vum; castravetele amar- Momordica charantia, cimbrul – Satureja mon-tana și altele).

5

Are România produse tradi-ționale atestate, pe bază de plante medicinale și aromatice? Câte sunt?

Viorel Morărescu: Există o tradiție îndelungată de folosire a plantelor medicinale și aromatice de către locuitorii acestor meleaguri. Multe secole la rând mănăstirile au fost adevărate laboratoare de leacuri.

În anii 1980-1990, industria far-maceutică și cea de cosmetice din România aveau secții de prelucra-re a plantelor medicinale pentru obținerea de „medicamente natura-le”, din plante (Antibiotice Iași, de exemplu) sau produse de întreținere corporală (Miraj, care folosea ule-iuri esențiale extrase la SCPMA Fundulea chiar și la fabricarea par-fumurilor, nu numai a cremelor și șampoanelor).

În prezent există pe piață două cate-gorii de produse atestate:

• medicamente tradiționale din plante medicinale care, probabil, sunt de ordinul zecilor de produ-se (la nivelul UE existau, în anul 2012, peste 700 astfel de medica-mente tradiționale);

• suplimente alimentare care conțin plante medicinale și aro-matice ca atare sau sub formă de extracte vegetale, singulare sau

combinate cu produse ale stupu-lui, vitamine și minerale și ex-tracte animale.

În opinia dumneavoastră acest sector este valorificat suficient (atât de producători, cât și de instituțiile statului)? Ce ar tre-bui făcut pentru o îmbunătățire a situației?

Viorel Morărescu: Sectorul plantelor medicinale nu este valo-rificat suficient în acest moment; cu toate că are un potențial enorm în domeniu, România a pierdut poziția fruntașă de exportator și procesator de plante medicinale (în anii 1980-90 se găsea între prime-le cinci state din Europa la export și primele șapte la procesare). Nu mai există o corelare a activităților agricole cu cele industriale, pe fi-liera de produs: în lipsa marilor consumatori de plante medicinale și aromatice, suprafețele agrico-le alocate acestora s-au diminuat. Lipsesc sursele locale de semințe certificate. Stațiunile de Cercetări Agricole au fost desființate sau trec prin dificultăți financiare, surse-le de germoplasmă sunt restrânse, iar colecțiile de plante medicina-le sunt tot mai greu de întreținut. Cultivarea plantelor medicinale nu este simplă, necesită cunoștințe și echipamente agricole specifice, ca

și legumicultura.

MADR se poate implica în mai mul-te domenii: reglementarea, arbitra-rea problemelor știintifice și tehnice întâlnite în cursul activității de no-tificare, supravegherea și controlul SNPMAPS (prin Comitetul tehnic a cărui președinție o asigură Direcția Generală Industrie Alimentară), su-pravegherea și controlul pieței su-plimentelor alimentare, cercetare-dezvoltare, obținerea de sămânță certificată etc.

Care sunt mecanismele de sprijin pentru producătorii de plante medicinale și aroma-tice? Ce linii de finanțare și subvenții le stau la dispoziție?

Viorel Morărescu: În PNDR 2014-2020 sunt prevăzute măsuri financiare, ca de exemplu măsura 6 - submăsura 6.3. „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, spri-jin public nerambursabil care este de până la 15.000 de euro, pentru o exploatație agricolă pe o perioa-dă de maximum cinci ani, în două tranșe (80% - 20%). O altă măsură este măsura 11 „Agricultură ecologi-că”, submăsura 11.1. „Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, prin plăți pentru conver-sie”, acordate în procent de 100%; plăți pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică. De ase-


6

menea există și pachetul 5 „Plante medicinale și aromatice” în cadrul submăsurii 11.1.

Sunt investitori străini în România care se axează pe așa ceva? Atragerea lor este un scop al autorităților române?

Viorel Morărescu: În domeniul culturii de plante aromatice există o investiție italiană de referință, care s-a facut în Bihor (Agriro Fresh). Aceștia au culturi în seră și livrează în lanțurile de retail (supermarket) lăstari/frunze proaspete de plante aromatice în cutii de plastic, pen-tru utilizare la aromatizarea și de-

corarea mâncărurilor, băuturilor, înghețatei (salvie, mentă, rozma-rin, oregano, cimbru etc.).

În România, în anii 2005-2007 nu puteau fi asigurate culturile de plante medicinale și mulți produ-cători erau dezamăgiți (încheiase-ră contracte cu procesatorii, dar au fost refuzați în momentul livră-rii mărfurilor, pentru că agenții economici respectivi cumpăraseră mai ieftin din import sau de la alte firme, aceeași marfă).

Există, însă, tendința pozitivă a unor firme mari din România de a-și dezvolta propriile ferme și a-și

produce în condiții controlate ma-teriile prime.

România exportă plantele me-dicinale/aromatice sau cererea vine mai mult de pe piața inter-nă? Ar exista în afară o piață pe care România ar putea fi compe-titivă?

Viorel Morărescu: Export mai realizează doar PLAFAR (plante de cultură), și din ce în ce mai puțin și ROMSILVA (specii din floara spon-tană), însă volumul exporturilor este diminuat de circa 10 ori (ajungând la

7

sute de tone) față de anii de referință ’80-90 (când se exportau mii de tone).

Interes există în UE, Germania e cel mai mare importator (firma Martin Bauer), România fiind cunoscută ca exportator, doar că în ultimul timp se cere material ecologic, plante proas-pete congelate, cantități mari de zeci de tone/specie, calitate și standarde UE – condiții tot mai greu de înde-plinit, din motive obiective.

Ministerul încearcă de ceva timp să promoveze ideea struc-turilor asociative pentru micii producători români. Cum stau lucrurile în ceea ce privește plantele medicinale - câte astfel de structuri există și care sunt avantajele?

Viorel Morărescu: Există o reținere la asociere, multe suspiciuni privind valorificarea plantelor (și mo-dul de împarțire a profitului) și din ce în ce mai puține persoane interesate de agricultură capabile să se ocupe de cultivarea pamântului (populație îmbătrânită, tineri atrași de oraș și existența alternativei de plecare la muncă în străinătate, care rămâne atractivă).

Desigur că avantajele pot fi numeroa-se. Am vizitat o cooperativă ecologi-că în Elveția (zona Crans-Montana), formată din fermieri mici (aveau în-tre 0.5-5 ha/persoană), care furnizau materiile prime pentru o fabrică de bomboane și sucuri naturale (Ricola) și care erau foarte mulțumiți. Aveau un parc de mașini și un uscător co-mun, un plan de cultură asigurat pe cinci ani, cei cu suprafețe mai mici aveau repartizate speciile care se vin-deau mai scump (floare de colț, de exemplu), managementul asociației, marketingul și contractările erau făcute de către un economist (anga-jat, nu membru al cooperativei), iar investițiile în irigații, sera pentru ră-saduri și panourile solare erau parțial suportate de fabrică, prin proiecte, în calitate de co-finanțator. Proiectele erau realizate de o stațiune de cerce-tare montană, situată în apropiere, care propunea aplicații practice pen-tru terenurile membrilor cooperati-vei.

Având în vedere sezonul rece în care ne aflăm, ce plante medici-nale/aromatice nu ar trebui să lipsească din casele românilor? Care sunt avantajele lor?

Viorel Morărescu: În sezonul rece, când suntem predispuși la ră-celi, este bine să avem în casă ceaiuri din plante (soc, tei, cimbrișor, busu-ioc, mușețel) pe care să le consumăm calde, cu lămâie și îndulcite cu miere.De folos sunt și suplimentele alimen-

tare cu rol de susținere a sistemului imunitar (Echinacea, propolis, vita-mina C), sucurile naturale (coacăze, cătină, măceșe) și siropurile (pătla-gină, muguri de brad).

Ce plante conține băutura pre-ferată a dumneavoastră?

Viorel Morărescu: Tei, mușetel și mentă, îndulcit cu miere, în cantități mai mari iarna.


8

dezvoltare rurală

România produselor din plante medicinale și aromatice

Țara noastră are o tradiție îndelun-gată în ceea ce privește prepararea produselor naturiste, precum și so-luri ce avantajează culturile de plan-te medicinale și aromatice. Iar când vorbim de produse naturale pe piața autohtonă, trei nume vin în minte oricărui român: Fares, Hofigal și Da-cia Plant.

Compania Hofigal Export Import S.A. s-a înființat în 1990 și s-a im-pus rapid pe piața românească drept unul dintre principalii furnizori de produse naturale. Hofigal produce și comercializează o gamă largă de produse din plante medicinale și aromatice, medicamente, suplimen-te alimentare, cosmetice și substanțe farmaceutice active, sub formă de comprimate (obișnuite sau acoperi-te), capsule cu conținut solid/lichid (acoperite sau neacoperite), soluții de uz extern și intern, multi și mo-nodoze, ovule, supozitoare, creme și geluri.

Hofigal se bazează pe plante medici-nale și aromatice obținute din culturi proprii, în condiții ecologice. An de an, firma a cunoscut o evoluție con-tinuă, atât în ceea ce privește teh-nologizarea fluxurilor de producție și a laboratoarelor de analize fizico-chimice și microbiologice cu echipa-mente moderne și personal calificat, cât și în ceea ce privește creșterea productivității și diversificarea ga-mei de produse.

Toate produsele Hofigal îndeplinesc cerințele GMP (Good Manufacturing Practice), iar laboratoarele de con-trol al calității fizico-chimice și mi-crobiologice îndeplinesc cerințele prevăzute în Farmacopeea Europea-nă și alte farmacopei de circulație internațională.

Echipa Hofigal este reprezentată de tineri specialiști cu un bagaj bogat de cunoștințe, precum și de persoane experimentate în domeniile farma-ceutic, medical, chimico-biologic și inginerie. Aceste colaborări fructu-oase au avut un rol determinant în dezvoltarea firmei, ducând la pro-duse noi, originale, create după teh-nologii proprii, brevetate în țară și

9

premiate la târguri internaționale. De la trei produse fabricate în 1990, Hofigal a ajuns în anul 2010 la 500. Această creștere a fost sprijinită de construirea, în anul 2001, a unei fa-brici moderne dotate cu cele mai noi echipamente.

În 2003, Hofigal a deschis Centrul de Terapie Naturală „Alexandra” în Breaza, județul Prahova, iar trei ani mai târziu, a lansat Centrul Medi-cal HOFIMED în capitală. În cadrul

acestei clinici se folosesc metode de diagnostic și tratament ce contribuie la stimularea forțelor proprii de refa-cere și autovindecare ale organismu-lui, evitându-se astfel reacțiile ad-verse. Specialiștii centrului se mân-dresc cu eforturile de a trata „omul bolnav, și nu boala”.

Un alt producător autohton de reme-dii naturale este Dacia Plant, care de 11 ani realizează produse care au la bază plante medicinale și aromatice.

Reprezentanții firmei se mândresc cu faptul că produsele lor sunt prin-tre cele mai sigure și eficiente reme-dii naturiste de pe piața românească.

Compania s-a înființat în 2002 și a pornit de la o investiție foarte mică - 100 de euro. Această sumă a fost împrumutată de doi colegi de la fa-cultatea de Silvicultură de la părinții lor. Banii au fost investiți în năpraz-nic și brânca-ursului, iar la scurt timp producția de alimente naturale


10

a început să crească. Inițial, aceasta a fost bazată pe tincturi și plante de leac (ceaiuri).

După patru ani, au apărut primele culturi proprii ale companiei. Dacia Plant cultivă peste 30 de specii de plante medicinale și aromatice, pe patru hectare certificate ecologic, fi-ind singurul producător român cer-tificat în ceea ce privește înmulțirea eco la plantele medicinale și aroma-tice.

În 2007, a fost lansată prima linie de comprimate, în prezent acest depar-tament producând 60 de produse, atât pentru piața autohtonă, cât și pentru cea externă.

În 2010, a fost inaugurată la Bod, lângă Brașov, o fabrică modernă, construită după standardul GMP,

unde peste 150 de angajați produc aproape 250 de suplimente alimen-tare, 100% naturale, din plante ne-tratate și neprelucrate chimic, fără coloranți, conservanți, arome sau îndulcitori artificiali, după rețete noi sau vechi din tradiția românească. Aproximativ 200 de plante intră în componența acestor produse. Tot în 2010, conducerea Dacia Plant a achiziționat o flotă de automobile cu care realizează distribuția proprie.

Un an mai târziu, Dacia Plant a tre-cut la parteneriate cu distribuitori de produse farmaceutice și lanțuri de farmacii, vânzări online și crearea unui call center, precum și imple-mentarea unui sistem performant de gestiune (ERP). În 2012, compa-nia a demarat primul său studiu cli-

nic, pentru Interferonat, iar echipa a fost prezentă în marile orașe din țară, unde a informat peste 3 500 de medici și farmaciști cu privire la beneficiile produselor Dacia Plant. Anul 2012 a fost marcat și de lansa-rea unei game de ceaiuri realizate în colaborare cu acad. dr. Ovidiu Bojor, părintele fitoterapiei românești și a unei game pentru copii.

În 2013, Dacia Plant a lansat o gamă de comprimate în format blisteri-zat, o parte dintre acestea purtând semnătura prof. dr. farm. Ursula Stănescu, membru al Academiei de Științe Medicale.

Produsele Dacia Plant sunt distri-buite, în prezent, în peste 3 000 de magazine naturiste și farmacii din

11

țară și se remarcă prin cea mai mare concentrație de substanță activă per comprimat.

Compania Fares a fost înființată în urmă cu mai bine de opt decenii, în 1929. Numele său este însă legat de tradițiile dacice și de înființarea, la Orăștie, a primei farmacii, „La Leul de Aur”, consemnată în 1697. Două secole mai târziu, mica farmacie avea să se schimbe alături de Andrei Farago, farmacistul care a trecut sub semnul științei înțelepciunea po-pulară. El a fondat, în 1929, firma „Digitalis, Prima Companie Română pentru cultivarea plantelor medici-nale”, care astăzi se numește Fares.

Sub îndrumarea lui Farago, au apărut ceaiuri, siropuri și uleiuri esențiale, produse într-o manieră riguroasă, cu uscătoare, mașini de tocare și selec-tare. În acea perioadă, Fares a utili-zat prima linie de extracție a uleiuri-lor esențiale din România.

În perioada interbelică, succesul companiei a depășit granițele țării, iar uleiul esențial de mentă a ajuns să fie considerat nivelul celor preparate în Germania sau Marea Britanie, în vreme ce frunzele cultivate au fost declarate Etalon Național Român. Relațiile comerciale ale firmei s-au întins în toată Europa și chiar în Sta-tele Unite ale Americii. În anul 1934, Andrei Farago a primit distincția re-gală Meritul Comercial și Industrial Clasa I.

În perioada comunistă, firma a fost inclusă în mod forțat în structura de stat Plafar, timp în care aproximativ 70% din cifra de afaceri a acesteia din urmă provenea din sucursala de la Orăștie.

După căderea regimului comunist, s-a desprins compania privată Fares, una din cele mai importante pe piața ceaiurilor și a remediilor din plante medicinale. Fares comercializează, în prezent, peste 350 de produse sub formă de capsule, ceaiuri, complexe naturale, creme și geluri, ovule și su-pozitoare, preparate solubile și pul-beri, siropuri, tonice și tincturi, dar și uleiuri.

Potrivit reprezentanților compani-ei, succesul Fares nu este întâmplă-tor, iar faptul că activitatea lor se desfășoară în apropiere de Sarmise-getuza este o marcă a identității eco-logice și românești a firmei.


12

Culturile de lavandă,

nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din România

Istoria lavandei începe pe vremea fenicienilor, egiptenilor și a arabi-lor care foloseau această plantă fie ca parfum, fie pentru procedeele de mumificare (mumiile erau înfășurate în veșminte îmbibate în ulei de la-vandă). Ulterior, lavanda este din ce în ce mai folosită cu scop aroma-tizant, mai ales în Imperiul Roman, cunoscute fiind băile romane cu la-vandă. De aici și originea cuvântului „lavandulă” de la latinescul „lavare” care se traducea prin a spăla. Lavan-da a fost printre primele plante adu-se de coloniștii europeni pe pămân-tul Americii.

„Parfum” de profitabilita-teÎn ceea ce privește cultura lavandei în România, aceasta este de dată recentă. Se preconizează că prime-le tufe de lavandin au fost întâlnite în grădinile din jurul Bucureștiului având proveniență bulgărească.

De la an la an cultura de lavandă își dovedește din ce în ce mai mult pro-fitabilitatea. Florile de lavandă se prelucrează imediat după procesul de recoltare. De pe un hectar cultivat cu lavandă se poate obține minimum o tonă de flori. Florile de lavandă uscate sunt valorificate la un preț cuprins între 10 și 20 de euro/kilo-gram. La un calcul simplu rezultă un venit de cel puțin 15.000 de euro/hectar. Foarte puține culturi din Ro-mânia își dovedesc o asemenea ren-tabilitate.

Ce trebuie să știți despre cultura lavandei:• Dacă nu aveți experiență în dome-

niu, este recomandat să începeți cu o suprafață mică, astfel încât să vă obișnuiți cu procedurile de cultivare;

13

• Se recomandă plantarea butașilor pe un teren înclinat. Solul nu trebu-ie să băltească de apă, inundațiile fiind cel mai mare pericol pentru culturile de lavandă;

• Este foarte important ca solul să aibă un pH cu valori cuprinse între 6,5 și 7,5;

• Plantarea butașilor se face fie în luna martie, fie în octombrie-no-iembrie;

• Butașii de lavandă se vor sădi la o distanță de aproximativ 50 de cen-timetri unii de ceilalți, respectiv de 100 de centimetri între rânduri;

• Se recomandă să investiți într-un sistem de irigație bine pus la punct (prin picurare), mai ales în primul an, când planta se află în creștere. O alternativă foarte întâlnită în cazul culturilor din România este udarea printre rânduri dintr-un tractor/mașină cu rezervor exteri-or de apă;

• Plantațiile situate în zone cu tem-

peraturi medii zilnice ridicate (peste 20 de grade Celsius) se ma-turizează timpuriu;

• Recoltarea lavandei se face de obi-cei manual, prin secerare, în luna iunie;

• Lavanda ajunge la maturitate abia în anul trei;

• Prețurile de cumpărare ale ule-iului de lavandă pornesc de la 70 de euro/litru. De pe un hectar de lavandă se pot obține 100 de litri de ulei;

• În România este omologat erbici-dul Gesagard 50 (în doze de 8 – 10 kg/ha). Acesta se poate aplica în lunile octombrie și noiembrie sau la sfârșitul lunii februarie, înainte ca planta să înverzească.

Uleiul volatil de lavandă – cea mai avantajoasă valo-rificare a culturii Pentru obținerea unui ulei de lavan-dă cât mai bun calitativ, florile tre-buie culese în perioada de înflorire deplină, când conțin maximum de eteri. Uleiul de lavandă este un com-pus complex însumând peste 150 de constituenți activi. Uleiul este bo-gat în esteri (molecule aromatice cu proprietăți antispasmodice calman-te și stimulatoare), constituenți bo-tanici cu rol antiinflamator, antiviral și antibacterian.

În ce domenii se poate va-lorifica producția de la-vandă?• companii farmaceutice naturiste;• producători de ceaiuri;• industria alimentară;• industria parfumurilor și distile-

rii;• companii de produse cosmetice și

de înfrumusețare;• apicultură;• persoane/firme interesate de

achiziția butașilor;• firme de decorațiuni și cu profil pe-

isagistic.

Uleiul volatil de lavandă se poate obține prin disti-larea inflorescențelor la-vandei, utilizând urmă-toarele metode:• Distilarea cu abur: mate-

ria primă se va pune într-un cazan uscat. Prin instalații speciale, aburii sunt produși în afara cazanului, introdu-cându-se apoi sub materia primă din cazan.

• Distilarea cu abur și cu apă: apa va fi adăugată în cazan, dar sub materia primă. Astfel, aburii vor trece inițial prin apă, apoi prin materia primă de unde vor prelua uleiul volatil;

• Distilarea în apă: materia primă va fi în totalitate aco-perită cu apă. Încălzirea poate fi efectuată la foc di-rect sau la aburi.


14

La cules de plante medicinale, de la teorie la practică„Trăiește natural” – program special promovat în pensiuni

Medicina tradițională nu trebuie ignorată. 75% - 80% din populația lunii se tratează în mod naturistConform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 75% - 80% din populația lumii se tratează în mod naturist, folosind plantele medicinale. Astfel, se ob-servă cât de imperativă va deveni integrarea medicinei tradiționale naturale în medicina modernă. Atât pe piața Uniunii Europene cât și pes-te ocean se observă o preocupare tot mai mare pentru dezvoltarea și pro-movarea industriei naționale de me-dicamente prin valorificarea plan-telor medicinale autohtone. În ulti-

mii ani, România participă activ cu specialiști în studiul și prelucrarea plantelor medicinale la realizarea unor studii științifice și programe ale Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială pe piețele asiatice și africane.

În România, medicina tradițională este prea puțin valorificatăDintr-un total de aproximativ 3600 de specii de plante superioare care cresc spontan în zone necultivate din România, indiferent de forma de relief, circa 750 au proprietăți medicinale, putând fi valorificate în

acest scop. Dintre acestea, 200 sunt recoltate și valorificate prin rețeaua Plafar. Pentru a evita importurile, în țară se cultivă aproximativ 70 de specii de plante medicinale aclima-tizate.

În România, din flora spontană și din culturi se recoltează anual circa 10 000 de tone de plante medicinale. Acestea sunt utilizate atât ca mate-rii prime pentru fabricile de medi-camente, cât și pentru farmaciile și magazinele naturiste, în industria ceaiurilor medicinale și pentru valo-rificare pe piețele externe.

Aceste statistici prezintă doar o mică parte din potențialul încă nevalorifi-cat în materie de plante medicinale.

15

Astfel, din cauza lipsei de cunoștințe, informare și educație sau chiar din cauza dezinteresului, multe plante medicinale și culturi rămân nevalo-rificate.

Trebuie profitat de pe urma numă-rului în continuă creștere al persoa-nelor preocupate de proiecte euro-pene privind investițiile în culturile de plante medicinale în România. Aceste proiecte asigură continuita-tea valorificării resurselor medicale obținute din flora românească. Nu trebuie să uităm nici că este vorba de o activitate plăcută, prin care omul se apropie de natură și interacționează cu aceasta.

„Trăiește natural” – pro-gram turistic din ce în ce mai promovat în pensiu-nile din mediul ruralÎn România, există pensiuni care își diversifică oferta de programe pen-tru turiști introducând invitația de a participa într-un cadru organizat la cules de plante medicinale. Pachetul turistic este ideal pentru familiile cu copii, grupuri de elevi (excursii orga-nizate, tabere) și chiar pentru team-building-uri.

În prealabil, grupurilor interesate li se va face un scurt instructaj de că-tre un specialist în domeniu, prin care le vor fi prezentate soiurile de plante medicinale, beneficiile aces-tora, metode de recoltare și de pre-lucrare. Instructajul poate lua forma unei prezentări susținute într-o sală de conferințe a unității de cazare sau folosind mapele de studiu puse la dispoziția participanților.

Tipuri de organe de plante medicina-le ce pot fi recoltate:

• Părțile rădăcinoase, stolonii, rizo-mii, bulbii și tuberculii se recoltea-ză înainte de începerea perioadei de vegetație, cu predilecție în luni-le de început de primăvară, respec-tiv sfârșitul toamnei, la încheierea perioadei de vegetație. Procedeul de recoltare este smulgerea din pământ a rădăcinilor, folosindu-ne fie de tulpina plantei, fie de sapă, săpăligă sau o altă unealtă;

• Mugurii se recoltează în principal în lunile de început de primăvară (uneori și în luna februarie, oda-tă cu începutul circulației sevei). Mugurii se vor recolta cu mâna, când se constată că sunt destul de dezvoltați, însă nedesfăcuți;

• Scoarțele se recoltează odată cu în-ceperea circulației sevei prin plan-tă, în lunile de primăvară. În aces-te condiții, scoarța este mai ușor de desprins. De obicei, scoarțele se recoltează de pe plante cu vârsta de minimum trei ani. Recoltarea se va face cu ajutorul unui obiect ascuțit (cuțit, briceag), crestând scoarța circular, la o distanță de 15-25 cm. Pentru desprindere se recomandă inciziile longitudinale;

• Florile se recoltează atât în perioa-da de îmbobocire, cât și în cea de înflorire. Specialiștii ce vor însoți turiștii vor alege recoltarea optimă în funcție de concentrația principi-ilor active ale plantei;

• Frunzele se recomandă a fi recol-tate doar uscate, în zilele cu soare.

• Fructele se culeg la coacerea aces-tora, în lunile de sfârșit de toamnă, înainte de căderea brumei, când se consideră a fi mature;

• Semințele se recoltează la maturi-tate deplină, când ajung la forma și culoarea specifice.

„Trăiește natural – cunoa-șterea florei spontane” - program eco-turistic pro-movat și de Pensiunea „La Mesteceni”, Sălicea, Cluj

Un astfel de program eco-turistic este promovat în cadrul pensiunii „La Mesteceni”, din localitatea Să-licea, județul Cluj. Zona vizată este Sălicea-Ciurila-Vălișoara-Băișoara. Programul ia forma unui circuit în natură cu scopul cunoașterii și re-coltării plantelor medicinale cres-cute pe diferite trasee eco-turistice din zona munților Apuseni. Timp de patru zile, participanții vor fi însoțiți de un ghid local și de un fitoterapeut. Rolul acestuia va fi de a-i învăța pe turiști procesul de culegere, prelu-crare și folosire a plantelor ca reme-dii naturiste.

Ziua 1- Cazare și cină „La Mesteceni”. Turiștii se vor organiza în echipe și vor participa la discuții pentru pro-gramarea zilei următoare și a între-gului sejur de 4 zile.

Ziua 2- După micul dejun, turiștii se pregătesc de începerea programu-lui de identificare și de cunoaștere a vegetației și a plantelor medicinale din zona Sălicea-Ciurila. Prânzul va fi servit la pachet, în timpul unui po-pas în mijlocul naturii. Pe parcursul drumeției turiștii vor întâlni și vor culege următoarele soiuri de plante:

• Afinul - Vaccinum Myrtillus (frun-ze-fructe) - proprietăți curative pentru diabet, afecțiuni urinare, cistite. Recoltarea optimă se efec-tuează în perioada iunie – octom-brie;

• Arnica - Arnica Montana (flori) - proprietăți curative pentru leuco-ree, acnee, afecțiuni dermatologi-ce. Recoltarea optimă se efectuea-ză în perioada iunie – septembrie;


16

• Bradul - Abies Alba (rășină, mu-guri) - proprietăți curative pentru dermatite, răni, afecțiuni renale. Recoltarea optimă se efectuează în perioada aprilie – noiembrie;

• Merișorul -Vaccinum Vitis Idaea (fructe) – bun diuretic, folositor în cazul afecțiunilor oculare. Recol-tarea optimă se efectuează în peri-oada mai – august;

• Sunătoarea - Hypericum Perfora-tum (flori) – antibiotic, proprietăți curative pentru afecțiuni hepatice. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – septembrie;

• Fierea Pământului - Erytraea Cen-taurium (planta) - proprietăți cura-tive pentru boli de piele și stomac. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iulie – septembrie;

• Iarba mare - Inula Helenium (ră-dăcină) - folosită pentru tratarea dermatitelor și pentru creșterea eficientă a părului. Recoltarea op-

timă se efectuează în perioada au-gust – noiembrie;

• Iarba roșie - Polygonum Persica-ria (planta) – recomandată pentru diminuarea transpirației, antiin-flamator pentru răni. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – septembrie;

• Turița mare - Agrimonia Eupatoria (planta) - proprietăți curative pen-tru TBC și hemoragii. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – octombrie;

Înainte de apusul soarelui, turiștii se vor întoarce spre cazare, bogați în plante medicinale și sănătate (cazare și cină „La Mesteceni”).

Ziua 3- Turiștii vor servi micul de-jun, vor participa la discuții și la pre-zentarea câtorva tratamente locale. Urmează deplasarea spre un alt are-al de plante. La micul dejun, turiștii vor servi ceai din plantele culese în

ziua precedentă și vor încerca con-dimente din flora spontană. În tim-pul drumeției din cea de-a treia zi, turiștii vor culege:

• Crețișoara - Alchemilla Vulgaris (planta) - hemostatică, antiinfla-matoare, tratament recomandat pentru răni. Recoltarea optimă se efectuează în perioada mai – sep-tembrie;

• Pedicuța - Lycopodium Clavatum (planta) - antialcool, antitabac, tra-tament recomandat pentru ciroze. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – noiembrie;

• Ienupărul - Juniperus Communis (fructe) - depurativ, antitoxic, tra-tament recomandat pentru acnee. Recoltarea optimă se efectuează în perioada septembrie – noiembrie;

• Osul iepurelui - Onosis Spinosa (flori) - depurativ, calmant, trata-ment recomandat pentru alergii diverse. Recoltarea optimă se efec-tuează în perioada iunie – septem-brie;

• Ventrilica - Veronica Officinalis (planta) - tratament recomandat în cazul afecțiunilor dermatologi-ce, cicatrizant, recomandat pentru memorie. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – sep-tembrie;

• Brândușa de toamnă - Colchicum Autumnale (semințe) - proprietăți curative pentru: cancer, reuma-tism. Recoltarea optimă se efectu-ează în perioada iulie – octombrie;

Seara, turiștii se vor întoarce pentru cazare și cină la pensiunea din Săli-cea.

Ziua 4 - Turiștii vor servi micul de-jun, vor purta discuții, vor împărtăși impresii privind zilele precedente și vor pleca spre un nou areal, la cules de plante și de ciuperci.

• Spânzul - Helleborus Purpuras-cens (rădăcină) – tratament reco-mandat în cazul bolilor infecțioase, cancer, afecțiuni ale inimii. Recol-tarea optimă se efectuează în peri-oada aprilie – august;

• Vâscul - Viscum Album (planta) – normotensor și cardiotonic, trata-ment recomandat pentru preveni-

17

Prima stațiune experimen-tală din lume, specializată în recoltarea și studiul plantelor medicinale, a fost înființată la Cluj, în anul 1904. Este prac-tic startul dat cercetării expe-rimentale și științifice în do-meniul plantelor medicinale și aromatice din țara noastră.

rea cancerului. Recoltarea optimă se efectuează în perioada februarie – august;

• Ciuperci din flora spontană din care turiștilor li se va prepara o masă tradițională.

Seara se încheie cu cazarea și cina la pensiunea „La Mesteceni”. Participanții vor primi diplome de participare și pachețele cu plantele culese.

*Notă: plantele menționate sunt identificate în fiecare zonă în funcție de perioada anului în care se face re-zervarea.

„Acest program turistic presupune drumeții cu un nivel scăzut de difi-cultate. Îmbinând utilul cu plăcutul,

timpul liber va fi alocat sănătății în natură. Programul este varian-ta ideală de a petrece un sfârșit de săptămână prelungit sau câteva zile de vacanță împreună cu familia sau prietenii. Turiștii vor fi asistați în permanență de studenții secțiilor IMAPA și IMIT din cadrul USAMV Cluj, ei fiind cei care vor dezvălui informații despre plantele culese, modul de conservare, remediile la care sunt utilizate în medicina na-turistă, precum și produsele care se obțin din acestea. Recomand acest program ca fiind o cură de turism sănătos!”, declară Ioana Oprea – Pensiunea „La Mesteceni”.


18

Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce conferă frumusețe și relaxare

Încă din Antichitate, istoria folosi-rii uleiurilor esențiale este strâns legată de cea a plantelor medicina-le. Primele popoare care au folosit beneficiile aromoterapiei prin uti-lizarea uleiurilor esențiale au fost chinezii, egiptenii și indienii. Prin arderea tămâii, chinezii creau o atmosferă de armonie și de calm. Câțiva ani mai târziu, egiptenii au construit o distilerie ce le permitea extragerea uleiului de cedru crud. Tot ei sunt și cei care au început să utilizeze plantele medicinale și aromatice, pentru proprietățile lor curative, în scopuri cosmetice și medicinale, dar și pentru îmbălsă-marea faraonilor. Perșii și indienii au creat, la rândul lor, mașinării de distilat ulei, punând bazele unei veritabile culturi pe care o întâl-nim și astăzi în țările asiatice. Mai târziu, pe continentul european, separarea compușilor din uleiurile esențiale a dus la apariția chimica-lelor sintetice și a medicamentelor. Combinând ingredientele din ule-

iurile esențiale cu produși chimici s-au obținut remedii terapeutice ale căror rezultate au condus la dezvoltarea medicinei moderne. Ca o consecință directă, consumul de uleiuri esențiale pure a scăzut.

Ce sunt uleiurile esențiale?

Uleiurile esențiale sunt, de fapt, substanțe aromatice volatile pro-duse de plante, ce pot fi extrase sub formă de lichid. Deși denumirea de ulei poate crea confuzii, uleiuri-le esențiale pure nu vor lăsa nicio urmă, spre deosebire de uleiurile ve-getale. Întregul proces de obținere și extracție de uleiuri esențiale este foarte costisitor, justificând astfel prețul ridicate de pe piață al uleiu-rilor esențiale pure. De exemplu, pentru obținerea unui litru de ulei esențial sunt necesare aproxima-tiv 35 de kilograme de plante. Din

plantă se pot distila diferite părți cum ar fi rădăcinile, frunzele, flori-le, semințele, rășinile și scoarța.

Andreea Sipoș – de la pa-siune la începutul unei afaceri cu produse natu-rale homemade, având la bază uleiurile esențiale

Andreea Sipoș este o tânără băcă-uancă de 28 de ani, pasionată de me-dicina naturistă, mai ales de cea ba-zată pe utilizarea uleiurilor esențiale. De la o simplă pasiune la începutul unei mici afaceri a fost doar un pas, așa că tânăra din Bacău și-a înființat un S.R.L prin care comercializea-ză produse de medicină naturistă, realizate de ea prin achiziționarea și combinarea uleiurilor esențiale. Uleiurile provin de la distribuitori autorizați din țară. Sub denumirea

19

Știați că…

• …uleiul de mușețel este un bun calmant, reduce febra și combate insomnia?

• …uleiul de cimbru adăugat în șampon conferă străluci-re părului?

• …uleiul de busuioc combate epuizarea și stresul și poate fi folosit împotriva migrenei?

• …uleiul de lavandă poate fi eficace în calmarea nou-născuților? Se poate folosi drept odorizant în camera bebelușului;

• …uleiul de trandafir, unul dintre cele mai scumpe ule-iuri esențiale, este un leac anti-rid, ajutând la tonifica-rea tenului și catifelarea pie-lii ?

de Maruna Handmade, gama produ-selor Andreei cuprinde tratamente pentru păr, uleiuri de masaj, seruri refermizante, balsam de buze, unt de corp și săpunuri exfoliante, antisep-tice și hidratante.

„Pentru mine, totul a început acum trei ani ca o obsesie de a-mi îngriji părul utilizând tot felul de măști și uleiuri de păr. Astfel, am început să achiziționez uleiuri esențiale și să studiez cele mai bune căi de a le com-bina. Rezultatele erau foarte bune, așa că încetul cu încetul am înce-put să fac și pentru prieteni, care la rândul lor au recomandat produsele mele mai departe. «Jaanam – hra-nă pentru păr» este denumirea pri-mului tratament de păr realizat și pe care astăzi îl comercializez. Este printre cele mai vândute și apreci-ate produse, având la bază uleiuri esențiale de rozmarin și salvie, ulei vegetal de cânepă și alți compuși naturali”, povestește Andreea.

Andreea preferă să cumpere uleiuri esențiale de foarte bună calitate de la un distribuitor din Oradea. Aceste produse vin deja însoțite de o fișă a analizelor aferente fiecărui produs în parte, simplificând substanțial mun-ca Andreei, dar reducând foarte mult și costurile. În România, analiza de eficacitate pentru un produs costă aproximativ 800 de euro, la care se adaugă restul analizelor și certifică-rilor necesare, care ajung și ele la o valoare de 600-700 de euro.

„Foarte mulți producători din România intră în acest domeniu motivați de pasiune. Când se lovesc de legislație și mai ales de costuri, foarte mulți renunță. În cazul meu, investiția inițială pornește de la 20.000 de euro pentru toate pro-dusele Maruna. Faptul că lucrez cu uleiuri esențiale cu toate analizele în regulă nu conferă deloc finali-tate produsului meu. Combinarea acestor uleiuri și compuși necesită foarte multă răbdare și atenție. În

acești ani, am studiat foarte mult pe Internet și am participat la un curs de medicină ayurvedică și terapii panchakarma în India”, afirmă An-dreea.

Tânăra băcăuancă și-a amenajat aca-să un spațiu special destinat pentru a lucra la produsele sale. Uleiurile de corp și tratamentele de păr nu nece-sită foarte mult timp, acestea fiind lucrate la rece. În schimb, săpunu-rile, untul de corp și balsamurile de buze sunt lucrate la cald. De partea de ambalare și promovare a produ-selor sale pe Internet se ocupă tot ea. În viitor, Andreea dorește să inves-tească într-un laborator specializat.

„Țările asiatice, în special India și China, folosesc beneficiile uleiurilor esențiale și au aceste terapii înrădă-cinate în cultura lor. Pentru ei este un stil de viață și unul chiar foarte sănătos. Din păcate, noi nu avem o cultură dezvoltată legată de folo-sirea acestor terapii, deși utiliza-rea uleiurilor esențiale ajută foarte mult atât sistemul imunitar, cât și la înfrumusețare și relaxare. În Româ-nia, aceste lucruri sunt privite mai mult drept fițe”, conchide Andreea Sipoș.


20

Calendar - Festivalurile începutului de an

Începutul de an aduce cu sine o serie de evenimente specifice anotimpului friguros, unele dintre ele legate de tradițiile și obiceiurile iernii, altele marcând debutul târgurilor apicole din 2015. Târgurile de iarnă repre-zintă un bun prilej de a aduce în prim plan datinile și tradițiile strămoșești adânc înrădăcinate în cultura popo-rului român.

2 ianuarie 2015 - Festivalul obi-ceiurilor și tradițiilor de Anul Nou, Târgu Neamț, județul Neamț

A treia ediție a Festivalului obice-iurilor și tradițiilor de Anul Nou este organizată de Casa Culturii „Ion Creangă” în parteneriat cu Pri-măria orașului Târgu Neamț și se desfășoară în „Piața Adormirea Mai-cii Domnului” din Târgu Neamț. În cadrul festivalului are loc o paradă a formațiilor participante, cu pre-zentarea celui mai frumos obicei de

iarnă din zona din care provin și o festivitate de premiere.

În folclorul românesc, printre obice-iurile de iarnă se numără umblatul cu steaua, dansul cu capra, jocuri-le cu măști, plugușorul, umblatul cu sorcova și cântatul colindelor. Dacă unele dintre ele sunt specifice sărbătorii de Crăciun sau au loc în ajunul Anului Nou, altele țin până la Bobotează, cum este umblatul cu steaua, obicei vechi ce se întâlnește la aproape toate popoarele creștine și care amintește de steaua care a vestit nașterea lui Iisus și i-a călăuzit pe cei trei magi.

3 - 31 ianuarie 2015 - Târgul de iarnă, Cluj Napoca, județul Cluj

„Târgul de iarnă pe căsuțe” este un târg de gastronomie și tradiții ce marchează începutul de an. La eveniment participă producători tradiționali alimentari și non-ali-mentari, dar și meșteșugari. Eve-

nimentul se desfășoară în parcarea Hipermarketului Cora din Cluj-Na-poca.

10 ianuarie 2015 – Festiva-lul „D’ale porcului”, Oradea, județul Bihor

Festivalul are ca scop promovarea tradițiilor populare bihorene. În ca-drul festivalului are loc un concurs de preparare tradițională a porcu-lui, care pune față în față echipe din 22 de comune (Aușeu, Borș, Căbești, Diosig, Girișu de Criș, Ineu de Criș, Mădăras, Nojorid, Oșorhei, Pomezeu, Popești, Răbăgani, Săcuieni, Sânni-colau Român, Sânmartin, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Vadu Crișului, Valea lui Mihai și Vârciorog). Fiecare echipă concurentă pregătește toroș (pomana porcului), cârnați, caltaboș și jumări, preparate ce sunt servite participanților, alături de pălincă de casă. Concursul se desfășoară de la ora opt dimineața, începând cu ritu-

21

alul degustatului palincii, urmat de prelucrarea și pârjolirea tradițională a porcului. Ziua se încheie cu o cină festivă și o ceremonie de premiere. Locul de desfășurare este la ERA Shopping Park Oradea.

Evenimentul are și o conotație internațională prin participarea, în calitate de invitați, a două echipe din Ungaria, ce reprezintă județul Békés și orașul Derecske ce găzduiesc în fie-care an manifestări similare.

14 - 18 ianuarie 2015, Expo Na-poca 2015, Cluj Napoca, județul Cluj

Expoziția internațională de porumbei de agrement, păsări de curte și ani-male mici are loc la Expo Transilvania din Cluj Napoca, în perioada 14 - 18 ianuarie 2015. În cadrul expoziției vor fi prezentați și premiați porumbeii, păsările de curte și animalele cu blană aduse de crescători din toată țara.

23 ianuarie – 17 februarie, Ser-bările Zăpezii, Bran, județul Brașov

„Serbările Zăpezii” din acest an vor bucura iubitorii de schi și nu numai, chiar pe Pârtia Zănoaga din Bran. În cadrul „Serbărilor Zăpezii” se orga-nizează concursuri de schi destinate amatorilor. După ce competițiile de pe pârtie se încheie, cei prezenți pot participa la diferite concerte de mu-zică pop-rock, precum și la spectaco-le de muzică populară.

24 - 25 ianuarie 2015, Târgul Apicol, Târgu Mureș, județul Mureș

Prima ediție a Târgului Apicol din Târgu Mureș se desfășoară în incin-ta Sălii Polivalente, situată în Piața „Matei Corvin”. Mierea și produsele apicole, cosmeticele naturiste, dul-ciurile, utilajele și echipamentele apicole aduse din toate regiunile țării și din străinătate vor fi prezen-te la prima ediție a Târgului Apicol Târgu Mureș.


22

Simion Florian, director general al Societății Naționale PLAFAR„Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de Plafar. În ultimii doi ani am înregistrat profit, iar de patru ani suntem pe locul cinci la capitolul branduri românești notorii.”

23

Povestiți-ne despre istoria Plafar. Care au fost momentele decisive de-a lungul timpului?

Simion Florian: Plafar s-a înființat în 1948. A fost o structură în cadrul Cooperației de Consum care se ocu-pa cu achiziționarea plantelor medi-cinale. În 1955, s-a înființat o entitate mai mare, fabrica de la Orăștie (fir-ma Digitalis), unde a început să se dezvolte această activitate a procesă-rii plantelor medicinale. În anul 1975 a luat ființă trustul Plafar. Au început să se dezvolte mici întreprinderi au-tonome la Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Roman, Brăila și Botoșani, iar exportul se făcea prin trust.

În 1990, trustul a fost desființat și s-a înființat Regia Autonomă Plafar, iar în 1999 a apărut Societatea Națională Plafar cu nouă sucursale în țară. Fiecare dintre aceastea avea în subordine patru județe. Aproximativ jumătate își desfășurau activitatea în culturi, iar cealaltă jumătate în floră spontană, România fiind una dintre țările cu cea mai bogată floră sponta-nă din Europa.

În 1997, a venit însă criza. Colegii specializați pe culturi aveau suprafețe foarte mari de coriandru, muștar și fenicul. Piața din Asia era o mare cumpărătoare. Se vindeau 6-7,000 de tone/an la vremea aceea în Thailanda, Indonezia, Malaezia și Singapore. În 1997 a venit criza din Asia, iar prețul coriandrului s-a înjumătățit. Costurile de producție din România, pe fondul creșterii prețului carburanților, au fost tot mai mari, motiv pentru care a înce-put picajul. De atunci, au apărut pro-blemele.

S-au înregistrat datorii mari la bu-get, așa că s-a impus sechestru asi-gurator până în 2009, când s-a intrat în insolvență. Nu avea însă rost să ținem oamenii și entitățile și să ne scufundăm cu toții, astfel că s-au vândut toate sucursalele, în afară de cea din Cluj.

La Cluj s-au investit aproape 500 000 de euro. În 2012 am ieșit din insolvență, iar în 2013 și 2014 am în-registrat profit. De patru ani suntem pe locul cinci la capitolul branduri românești notorii, conform unui stu-diu media. Am trecut și printr-un proces de rebranding. Suntem foarte mândri că au început oamenii să știe din nou de Plafar.

Înainte de a ajunge director ge-neral, ați condus unitatea de la Cluj. Cât timp ați lucrat acolo și cum ați ajuns să lucrați în do-meniul plantelor medicinale?

Simion Florian: După facultate m-am angajat la Plafarul de la Cluj. Nu aveam serviciu, eram economist și nu exista un post de economist, așa că am fost arhivar. Apoi am lu-crat la desfacere cinci ani, ceea ce m-a ajutat să învăț dedesubturile vânzărilor. Ulterior, am fost revizor contabil (cinci ani), iar în 1989 am dat concurs și am ajuns contabil-șef.

Din 2000, am venit la București, am dat concurs și am obținut postul de

director de sucursală la Cluj, post pe care l-am avut până în 2012. Acum doi ani m-au adus la București, pen-tru că sucursala de la Cluj fusese cea mai bună, avea și potențial, iar admi-nistratorul judiciar a propus ca eu să preiau Plafarul. De atunci, Plafarul a fost încontinuu pe profit.

Fabrica de la Cluj este, de altfel, cunoscută drept cea mai longe-vivă și eficientă dintre puncte-le de lucru Plafar. Cu ce a fost aceasta deosebită?

Simion Florian: Longevitatea Plafarului din Cluj are ca justifica-re faptul că a fost specializată pe


24

achiziția de plante medicinale. Noi știam foarte bine zonele cu plante, cunoșteam flora spontană, am avut puncte de colectare în toate comune-le din zonă, precum și o colaborare foarte bună cu agențiile de mediu, cu Institutul de Cercetări Biologice și filiala Academiei Române la Cluj, ceea ce ne-a ajutat la obținerea acre-ditărilor.

De asemenea, am fost specializați în producția de ceaiuri. Noi colectam plantele, le procesam și apoi valorifi-cam produsele. Nu ne-am concentrat pe culturi. Ne-am specializat în floră spontană și cred că a fost alegerea cea mai bună.

Plafar a avut de înfruntat multe dificultăți în ultimul deceniu. Care este situația în prezent în ceea ce privește distribuția?

Simion Florian: Nu mai avem magazine proprii, în 1998 acestea au fost cesionate Centrofarm-ului. Noi lucrăm cu ei și le furnizăm cea-iuri. Noi suntem însă producătorii numărul unu de ceaiuri în România, iar valorificarea produselor noastre se face numai prin retail modern și magazine naturiste. Suntem în ma-

rile lanțuri de supermarketuri și hi-permarketuri precum Real, Auchan, Cora, Kaufland, Carrefour etc.

Ce gamă de produse are în pre-zent Plafar?

Simion Florian: Avem o gamă foarte variată. Producem șase mari categorii de ceaiuri: ceaiuri tradiționale (coada-calului, flori de tei, urzică etc.) care sunt aproape 90 la număr. Producem ceaiuri în doză simplă (mușețel, mentă, sunătoa-re etc.), care sunt mai accesibile ca preț. Apoi avem ceaiurile Premium, din fructe, care sunt tot un amestec de produse naturale, însă fiecare pliculeț este pus într-o anvelopă se-parată.

Mai avem o gamă de ceaiuri pentru echilibru, așa-numitele ceaiuri de „good shape”, dieta zilei, ceai negru cu trandafir și altele. Avem ceaiurile din fructe - fructe de pădure, afine, coacăze negre, măr cu scorțișoară etc. Producem, de asemenea, o gamă de ceaiuri negre - cu anason, cu men-tă, scorțișoară sau trandafir.

Nu în ultimul rând, avem o gamă de 32 de siropuri din plante și fructe, din care 25 sunt doar din plante sau

fructe, fără arome. Acestea sunt și ele separate în două categorii, pentru plăcere și medicinale.

De unde obțineți plantele medi-cinale folosite în produse? Le și importați?

Simion Florian: În primul rând, avem zonele noastre din Cluj, dar acum luăm plante din toată țara - cele din flora spontană le culegem cu predilecție din zonele Brașov, Satu Mare, Oradea. Există în acele locuri și o cultură a culesului de plante me-dicinale, oamenii sunt instruiți, le cunosc. Trebuie subliniat și faptul că sunt plante care se pot confunda foarte ușor - brusturele și căptălanul, de exemplu. De aceea este cu atât mai bine să apelezi pentru cules la oame-nii care știu foarte bine, care sunt din acele zone.

Aducem plante și din străinătate, din Republica Moldova, Ungaria, Egipt etc.

Care sunt produsele cele mai so-licitate de clienții Plafar?

Simion Florian: Sunt diverse ca-tegorii: iarna se vând cel mai bine

25

siropurile care se folosesc ca adju-vante în tratamentul unor afecțiuni precum gripă, guturai, tuse sau sinu-zită. Tot iarna se consumă mugurii de brad, de pin, ceaiul de mentă, de tei, de soc sau sunătoare. Sunătoarea este foarte bună și pentru afecțiunile hepatice, ajutându-i pe cei care mă-nâncă mult de sărbători.

Este foarte bun și ceaiul de măr cu scorțișoară. Echinaceea este un imunostimulator foarte utili-zat, iar cătina și propolisul sunt polivitaminizanți de excepție.

Vara sunt preferate ceaiurile recon-fortante: ceaiul verde, ceaiurile de mentă și de măceșe și cele vitamini-

zante. La siropuri, în sezonul cald se vând cele de vișine sau de coacăze.

Care sunt prioritățile Plafar în viitor?

Simion Florian: Vrem să accesăm fonduri europene. Intenționăm să dezvoltăm o linie de ice tea și deo-camdată nu am renunțat la idee. Este însă foarte greu să ajungi din urmă jucătorii mari de pe piață. Totuși, având în vedere că avem o linie de si-ropuri, am putea să pătrundem și în acest sector.

Vrem să dezvoltăm și o linie de producție bio și să accesăm fonduri

europene pentru echipamente per-formante. Tot la capitolul fonduri eu-ropene, am vrea să ne dotăm cu un uscător nou. Este un pas pe care tre-buie să-l facem pentru a ne menține calitatea.

Un lucru la care ținem foarte mult este pătrunderea cu produsele noas-tre în rețeaua turistică: restaurante, hoteluri și pensiuni. Apoi, am vrea ca ceaiurile noastre să se consume și de către cei care călătoresc cu CFR și Tarom. Acestea sunt planuri de per-spectivă, trebuie să ne mișcăm încet-încet în acea direcție și să le arătăm oamenilor că și în România se fac lu-cruri de calitate.


26

Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice

Cultivarea plantelor medicinale și aromatice reprezintă o activitate din ce în ce mai profitabilă dacă ne gândim la multitudinea magazine-lor de produse naturiste care apar în fiecare an. Românii au început să perceapă beneficiile acestora și să se orienteze nu numai către consumul de ceaiuri și de produse farmaceuti-ce din plante, ci și spre utilizarea de cosmetice ori diversele suplimente alimentare naturiste.

Cert este că potențialul natural al României este destul de ridicat, flora medicinală fiind reprezentată de 800 de specii, din cele 3700 care cresc în țara noastră.

Tot mai multe firme private, la care se adaugă în ultima vreme și produ-cătorii agricoli individuali au început să acorde importanță acestui sector, ocupându-se fie numai de cultivarea plantelor medicinale, fie inclusiv de procesarea și valorificarea acestora.

Cultivarea plantelor medicinale ar putea reprezenta tehnologia viitoru-lui pentru cei care dețin pământ ara-bil, fiind o afacere foarte rentabilă.

„Plantele medicinale tre-buie să aibă miros, gust și efect terapeutic”

A face agricultură de când te-ai năs-cut poate părea normal. A începe să faci agricultură după o carieră

de succes în IT, la care ai renunțat pentru a urma un vis, poate părea ireal. Așa s-a întâmplat cu tânărul Andrei Barbu, care a cumpărat un teren viran de 16 hectare în Bără-gan, în localitatea Valea Măcrișului din județul Ialomița cu gândul de a cultiva plante medicinale și aromati-ce, îndeletnicire pe care tatăl său, de profesie geolog, o practica de câțiva ani în Dâmbovița, considerând că există o nișă în acest sens pe piața din România.

A început cu o suprafață de numai 2000 mp cu busuioc, levănțică, tar-hon, mentă, schinel, isop, rozma-rin, maghiran, anghinare și cimbru, acestea fiind doar câteva dintre plan-tele medicinale și aromatice cultivate de tânărul fermier în mica stațiune de cercetare, în loturi de înmulțire ce au fost mutate ulterior pe câmpul din Bărăgan. A construit și o hală de uscare, folosind scânduri de lemn, nu folii de plastic, așa cum se face in-dustrial, pentru ca frunzele și florile să rămână vii. Semințele le-a cumpă-rat inițial din stațiunile de cercetare înființate înainte de 1989, dar și din afară, în țară oferta fiind limitată.

Chiar dacă anul 2009, când a în-ceput să se ocupe de agricultură, a fost dificil (deoarece a locuit chiar într-o baracă din lemn), în următorii

27

ani lucrurile au început să se limpe-zească și afacerea să prindă contur. Cel mai bine se cultivă busuiocul, levănțica, menta și salvia. Pe un hectar de nalbă, de exemplu, poate obține producție în valoare de maxi-mum 15.000 de euro, însă în spatele succesului se află multă muncă. Suc-cesul afacerii depinde și de găsirea unui sistem eficient de valorificare a producției. După recoltare, a am-balat plantele și le-a vândut fie în târguri tradiționale, fie prin rețeaua HoReCa, pe care a ajuns să o cunoas-că foarte bine.

Experiența și-a căpătat-o lucrând mai întâi cu tatăl său. Acesta i-a in-suflat dragostea pentru agricultu-ră. La început a fost vorba de multă muncă fizică, de la dat cu sapa până la bătut cuie. Atunci când începi un lucru de la zero, îl faci singur, dar, ul-terior, tânărul a reușit să delege din atribuții până a ajuns să se ocupe în mare parte doar de antreprenoriat, activitate pe care o stăpânește foarte bine.

Deși a cochetat cu o posibilă ple-care în străinătate, pe domeniul IT, Andrei a ales să rămână în România pentru că aici oamenii sunt calzi și sufletiști. Viața la țară este frumoa-să, însă Andrei Barbu nu a renunțat definitiv la viața de la oraș, unde își distribuie produsele.

Inițial, antreprenorul absolvent de Automatică și Calculatoare la Poli-tehnică și-a folosit fondurile proprii pentru a începe cultivarea acelor plante aromatice care nu sunt foarte căutate în România. A urmat cultiva-rea ecologică a legumelor destinate

consumatorului final, eliminând, astfel, intermediarii, deși astăzi co-chetează și cu distribuția la scară largă. Andrei s-a axat pe comerțul online ce pare să fie mediul propice pentru tranzacționarea produselor din agricultura ecologică, intrând în parteneriat cu alt fost IT-ist, și implicându-și, în cele din urmă în-treaga familie.

Tânărul a început să se documenteze cu privire la agricultura ecologică și să meargă pe aceeași linie, a produ-selor sănătoase, de calitate, hrănite cu îngrășământ natural.

În afara fondurilor europene neram-bursabile, primite pentru dezvolta-rea de mici afaceri în agricultură, pentru cultivarea legumelor, Andrei a făcut investiții în modernizarea exploatației, cu ajutorul banilor obținuți din cultivarea plantelor medicinale și aromatice. Astfel, a achiziționat un tractor, utilaje, so-larii și sisteme de irigat, precum și o bază logistică pentru livrări (de la camera frigorifică, spații de ambalat, până la mașina de livrări).

Alături de cultura cartofului și a sfeclei de zahăr, plantele medici-nale reprezintă elemente esențiale în agricultura sustenabilă, Andrei Barbu cultivându-le fără pesticide și îngrășăminte chimice, așa cum se fă-cea odinioară.


28

Lăcrămioara Ionescu, meșter popular din Argeș - săculețe cu levănțică, cusute manual cu modele muscelene

Oameni

Lavanda, cunoscută și sub numele de levănțică, iar popular ca „aurul vio-let”, este o plantă aromatică medici-nală de origine mediteraneană care numără nu mai puțin de 30 de specii. Dacă Franța a reușit să facă renumite dealurile din Provence prin cultiva-rea lavandei, aducând prosperitate satelor, aceasta încă nu este cultivată pe scară largă în România. În Roma antică era folosită inclusiv pentru parfumarea băilor publice.

Levănțica se plantează toamna sau primăvara și se poate recolta și de două ori pe ani, în lunile de vară, iar terenul pe care se cultivă trebuie să fie puțin înclinat, orientat către sud. Înălțimea acesteia la maturitate este de un metru, iar circumferința de 1,8 metri.

Planta cu florile de culoare mov se folosește în industria farmaceutică și cosmetică, florile putând fi utilizate pentru prepararea ceaiurilor și tinc-turilor, fiind benefică organismului, iar mirosul acesteia alungă stresul și insomnia.

Uleiul esențial de lavandă este pro-dusul principal obținut din dis-tilarea inflorescențelor. Pentru a nu-și pierde din proprietăți, se culeg dimineața, pe rouă, iar uleiul care se obține are proprietăți antisepti-ce și antiinflamatorii, regenerând țesuturile și ajutând la cicatrizarea și vindecarea rănilor.

Legenda spune că lavanda ar fi fost luată din grădina Raiului și că este benefică și împotriva duhurilor rele,

fiind ținută la intrarea în casă și la icoane.

Aflând de aceste proprietăți deosebi-te ale lavandei, Lăcrămioarei Iones-cu, meșter popular din județul Argeș, care de mai bine de zece ani s-a ocu-pat cu realizarea de șervete și fețe de masă brodate cu multă măiestrie și talent, i-a venit ideea să realizeze manual săculețe pe care să le umple cu semințele acestei plante parfuma-te.

Ideea nu s-a născut oriunde, ci chiar în Franța, țara celebră pentru culti-varea plantei, devenită o veritabilă ambasadoare a lavandei, în timpul unui festival al lavandei, care a fas-cinat-o. În satele din Provence se țin astfel de festivaluri când au loc para-

29

de și străzile se parfumează cu apă de lavandă, aceasta fiind comerciali-zată în toate formele, de la lavanda în sine și până la săpunurile și lumână-rile decorative.

Întoarsă acasă, Lăcrămioara Ionescu a început să confecționeze manual săculețe în miniatură, din pânză bro-dată cu diferite motive tradiționale românești, în funcție de sărbătorile care au loc în cursul unui an. Astfel, pe săculețe regăsim brăduți, clopoței, iepurași, flori sau tricolorul, unele modele fiind realizate cu fir prin ră-sucire.

Săculețele căptușite cu pânză din bumbac sunt umplute cu semințe de lavandă și legate cu un șnur croșetat în diferite culori. Lavanda este luată de la distribuitorii autorizați.

Produsele sunt comercializate prin diferite magazine de artizanat, însă cel mai mult prin târgurile tradiționale la care Lăcrămioara Io-nescu participă cu drag. Un astfel de târg a fost la Muzeul Național al Țăranului Român, la care Lăcră-mioara Ionescu a participat pen-tru prima dată și care i-a dat curaj în realizarea visului ei, acela de a aduce în casele oamenilor mirosul parfumat al lavandei în săculețele confecționate manual, cu motive tradiționale. A participat chiar la Piața de Crăciun din București (Bu-charest Christmas Market), unde săculețele au fost foarte căutate.

Pe lângă săculețe, meșterul popu-

lar realizează din pânză brodată și magneți de frigider, semne de carte, gentuțe, fețe de masă și ștergare.

Produsele sunt mereu admirate de către potențialii cumpărători, mai ales de către străini care doresc să își achiziționeze amintiri ce simbo-lizează România, cele mai căutate săculețe cu lavandă fiind cele care au broderii tricolore sau care sunt inscripționate cu numele țării.

Lăcrămioara Ionescu iubește foarte mult tradițiile și a căutat întotdeauna să le pună în valoare. Acum este bu-

curoasă că a reușit să îmbine tradiția cu utilul, datorită parfumului cu proprietăți terapeutice ale lavandei care este introdusă în săculețele lu-crate cu migală.

Iubind această plantă, ea încearcă în acest moment să o cultive la scară redusă, iar dacă proiectul îi reușește, Lăcrămioara Ionescu se gândește chiar să devină cultivator de lavandă.

Lavanda reechilibrează sistemul nervos și este indicată în stările de depresie, tensiune, melancolie, dar și în stări de surmenaj. Planta reușește să combată afecțiunile respiratorii și să inducă un somn odihnitor. Moti-ve suficiente pentru ca Lăcrămioara Ionescu să meargă mai departe cu pasiunea ei.

În afară de lavandă, săculețele ar pu-tea fi umplute și cu alte plante medi-cinale aromatice și benefice organis-mului uman, care să înlăture stresul și oboseala și să ofere o stare de re-vigorare.

Indiferent ce plante medicinale sau aromatice pot umple săcuțelele tradiționale, acestea reprezintă o amintire frumoasă și utilă oricui le cumpără, fiind foarte rezistente în timp, planta conținută de ele putând fi înlocuită atunci când își pierde proprietățile curative sau pot fi păs-trate ca atare, în scop decorativ.


30

Victorița Meiroșu pornește o afacere dâmbovițeană „parfumată” în domeniul culturilor de lavandă

Experiențe: Ferma mea

Pentru Victorița Meiroșu, ideea unei plantații de lavandă a apărut în anul 2011. A studiat acest domeniu timp de trei ani, astfel că în anul 2014 s-a decis să aplice la un proiect pe fon-duri europene, pe măsura 121 „Mo-dernizarea exploatațiilor agricole” din PNDR, semnând în luna decem-brie a anului trecut contractul de finanțare cu o durată de implemen-tare de 12 luni. Valoarea contractu-lui este de 264 809 de euro, din care contribuția proprie este de 132 405 de euro.

„Am citit foarte mult despre culturi-le de lavandă până să mă decid asu-pra unui astfel de proiect. În acest sens, am efectuat mai multe vizite la Stațiunea de cercetări Fundulea, unde am avut ocazia să stau de vor-bă cu singurul specialist în plante aromatice care mai lucrează acolo. Nefiind o cultură foarte răspândită în România, am citit și diverse studii realizate în țări cu tradiție în culti-varea lavandei precum Franța, An-

glia și Bulgaria. Pentru mine, lavan-da este regina plantelor aromatice, ea fiind folosită deopotrivă atât în industria farmaceutică, cât și în in-dustria cosmetică, astfel că decizia înființării plantației a venit oarecum natural. Măsura 121 din PNDR a fost cea mai potrivită alegere pentru înființarea unei astfel de culturi”, ne declară doamna Meiroșu.

Achiziția butașilor de lavandă va fi făcută în lunile de primăva-ră, conform procedurilor aferente achizițiilor publice. Butașii se vor planta pe 11 hectare, în localitatea Vadu Stanchii, comuna Corbii Mari, județul Dâmbovița.

„Odată cu înființarea plantației de lavandă o să mă dedic doar acestei culturi. Consider că este necesar să aloc toată atenția și resursele pentru ca această cultură să aibă rezultatele pe care mi le doresc. În ceea ce privește munca agricolă efectivă, voi contracta pentru fie-

care etapă acele persoane necesare desfășurării activității în cele mai bune condiții, bazate pe rezultat. Legat de producție, ea va fi valori-ficată către un procesator. În Româ-nia, lavanda se cultivă pe suprafețe destul de mici, așa că nu ne putem referi încă la o piață organizată a lavandei, chiar dacă există mari companii farmaceutice sau de pro-duse cosmetice care achiziționează lavanda de pe piața locală. În ultima perioadă, am inițiat discuții cu pri-vire la valorificarea producției atât cu reprezentanți ai unor companii românești, cât și cu reprezentanți din Bulgaria, Germania și Franța. Cultura mea va intra pe rod abia în anul trei, ceea ce înseamnă suficient timp pentru stabilirea legăturilor comerciale interne, dar și externe”, afirmă fermiera dâmbovițeană.

În perioada următoare, în funcție de posibilitatea efectuării investițiilor în aparatură și echipamentele spe-cifice prelucrării lavandei, pe lângă

31

cultura efectivă de lavandă, Victorița Meiroșu va analiza posibilitatea pre-lucrării unei părți a producției sale, ce s-ar transforma în produse ce pot fi promovate.

„Având în vedere că sunt încă la de-butul proiectului, va urma punerea la punct a unei strategii de relații publice și marketing. Promovarea în mediul online este imperativă, astfel că voi apela la o echipă de specialiști în marketing online și IT. Este foar-te important ca potențialii clienți să conștientizeze beneficiile pe care le poate aduce folosirea lavandei. De exemplu, băile de lavandă au un efect de relaxare, lucru cunoscut și studiat încă din Antichitate. Lavan-da are un rol esențial și în industria farmaceutică și cosmetică”, afirmă Victorița Meiroșu.


32

Pensiunea „Casa Matei” din Berca - ospitalitate și rafinament pe malul Buzăului

Experiențe: Afacerea mea

Situată pe malul Buzăului, în locali-tatea Berca, pensiunea „Casa Matei”, clasificată cu patru margarete, își așteaptă oaspeții. Deschisă pe data de 1 ianuarie 2007, odată cu adera-rea României la Uniunea Europeană, pensiunea buzoiană avea să strângă de la an la distincții ce o situează ală-turi de pensiunile cu servicii demne de un turism rural la standarde eu-ropene.

Distincții și recunoașteri care certifică serviciile de calitate ale pensiunii bu-zoieneRecomandări și recunoașteri ale ospitalității pensiunii „Casa Matei”

din Berca vom regăsi în ghidurile europene de turism „Michelin Vert” și „Guide du routard”. Nici pe plan național, serviciile pensiunii nu sunt ignorate, astfel că, de-a lungul anilor, „Casa Matei” a primit două distincții „Margareta de aur”, din partea AN-TREC România, pentru gastrono-mie și promovarea tradițiilor prin organizarea Festivalului Cârnaților de Pleșcoi. De asemenea, pensiu-nea a fost apreciată cu o diplomă de excelență în anul 2012, marcând buna colaborare între pensiunea buzoiană și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

În toți acești ani, „Casa Matei” și-a menținut rigurozitatea în prestarea serviciilor de calitate, atât pe partea

de cazare și gastronomie, cât și de agrement, oferind oaspeților pen-siunii posibilitatea petrecerii unor sejururi de neuitat. Un lucru de apre-ciat și poate și un exemplu pentru celelalte unități de cazare este grija pe care o au proprietarii pentru in-struirea angajaților. Acest demers este evidențiat de gradul ridicat de apreciere pe care turiștii îl au față de serviciile oferite de pensiune.

„Am reușit să transformăm de-viza-slogan a pensiunii – ospita-litate și rafinament - într-o mar-că de calitate și prestigiu. Pentru oaspeții noștri fideli, fiecare nouă vizită la pensiunea noastră va fi, cu siguranță, o surpriză plăcută. Prin serviciile de agrement propuse, pu-nem în valoare atracțiile naturale

33

ale zonei (Vulcanii Noroioși, Munte-le de sare, lacurile Mociru, Meledic și Vulturilor, trovanții de la Ulmet), obiectivele istorice și culturale (ceta-tea de la Berca, Cetățuia, așezările rupestre, mănăstirile buzoiene, zona tezaurului de la Pietroasa, șantierul de la Cârlomănești, terme-le romane), atracțiile gastronomice și oenologice (cârnații de Pleșcoi, babicul de Buzău, numeroasele cra-me recunoscute la nivel național și internațional)”, ne informează doamna doctor Simona Tănase, pro-prietara pensiunii „Casa Matei”.

Condiții de cazare Pensiunea „Casa Matei” pune la dispoziția turiștilor 16 camere duble și un apartament. Atât camerele, cât și apartamentul sunt dotate cu gru-puri sanitare individuale.

Distribuția camerelor:• Parter: patru camere duble cu te-

rasă proprie. Camerele sunt dotate cu aer condiționat;

• Etajul 1: opt camere duble și un apartament. Atât camerele cât și apartamentul sunt prevăzute cu balcon, oferind o perspectivă spre râul Buzău;

• Mansardă: patru camere cu câte două paturi;

• Apartamentul este spațios, având o suprafață de 110 metri pătrați. Este alcătuit din două dormitoa-re (un pat matrimonial și două single), living, o baie cu cadă și

un grup sanitar cu cabină de duș. De asemenea, dispune și de aer condiționat.

Facilități camere și servi-cii gratuite:

• aer condiționat (la parter și în apartament);

• telefon, mini-bar, televizor, inter-net wireless;

• plata prin card bancar; • micul dejun inclus în tariful camerei;• room-service la cerere;• acces la piscină;• parcare păzită;• la cerere se poate adăuga pătuț-

țarc pentru bebeluși.Accesul cu animale de companie este interzis!

Gastronomia, pusă în va-loare în restaurantul pen-siuniiAtenția pentru calitatea servirii și satisfacerea celor mai rafinate gus-turi primează în bucătăria pensiunii. Meniurile tradiționale se armoni-zează cu cele internaționale, turistul fiind purtat într-o adevărată excur-sie a gustului pentru a descoperi în fiecare farfurie autograful culinar al bucătăriei pensiunii „Casa Matei”.

Preparate tradiționale din meniul restaurantului:• Vulcanii Noroioși;• Gigantica de Berca;• Tigăița de Pleșcoi;• Fasolea lu’ boier Ciolanu;• Cloșca cu puii de aur;• Pofta lui Athanariq;• Ospățul Goților.

Plantele aromatice – plu-sul de aromă și de gust în preparatele bucătăriei „Casei Matei”Folosirea plantelor aromatice aduce un plus de aromă și savoare prepara-telor bucătăriei pensiunii. Rozmari-nul este o plantă des folosită în bu-cătăria zonei, datorită proprietăților


34

sale de activare a funcțiilor digestive, fiind un bun colagog și antispastic. În zona Berca, rozmarinul se folosește atât sub formă de ceai (accelerează tranzitul intestinal, optimizează ac-tivitatea hepatică etc.), cât și în com-prese pentru cazurile de reumatism. Zona Berca nu este întâmplător cu-noscută pentru relaxare. Astfel, în aceste locuri, rozmarinul este pre-zent sub formă de cultură în majori-tatea culturilor din grădini.

„Noi îl folosim, în principal, pentru cartofii copți cu rozmarin - conferă o aromă inconfundabilă- și pentru friptura de miel. Zona Berca este cunoscută pentru carnea de oaie și pentru produsele tradiționale bu-zoiene, cârnații de Pleșcoi, babicul, cârnații uscați și pastrama. Folosim aroma rozmarinului în prepara-te precum friptura de oaie, drobul, ciorba de miel, stufatul și altele”, de-clară doamna doctor Simona Tănase.

De-a lungul timpului, gastronomia pensiunii a fost promovată în cadrul diverselor evenimente de turism și gastronomie la care doamna Tăna-se a participat: târguri naționale de turism, concursuri și festivaluri gas-tronomice, Congresul internațional de tradiții culinare desfășurat la București în anul 2014 și multe al-tele. Bucătăria autohtonă este pro-movată an de an prin organizarea în cadrul pensiunii a Festivalului Cârnaților de Pleșcoi, manifestare ce se bucură de o mare popularitate.

35

Evenimente speciale în cadrul pensiunii Restaurantul pensiunii are o capa-citatea de 120 de locuri, fiind prevă-zut cu instalație de aer condiționat. Acestuia i se alătură o terasă tip „café-bar” cu o capacitate de 50 de persoane și un foișor de lemn unde se pot organiza diverse aniversări și activități în aer liber. Capacita-tea acestuia este de 40 de persoane.

Există și o miniterasă pe marginea râului Buzău, cu opt-zece locuri.

La pensiunea „Casa Matei” se pot or-ganiza evenimente speciale precum nunți, aniversări, petreceri tematice și team-building-uri. Un catalog cu fotografii de la evenimente este dis-ponibil la recepția pensiunii. Pen-tru activitățile corporatiste se poate închiria sala de conferințe având suprafața de 110 metri pătrați. Se pot organiza și ateliere de lucru sau se-

minarii, pensiunea dispunând și de săli cu o capacitate mai redusă, de cinci până la zece locuri.

Posibilități de agrement și de petrecere a timpului liber în cadrul pensiunii „Casa Matei”• piscină în aer liber;

• loc de joacă special amenajat pen-tru copii;

• curte cu grădină unde se pot orga-niza chiar și ședințe foto;

• micro-fermă de animale;

• terenuri de tenis de câmp, mini-fotbal, mese de ping-pong;

• închirieri de biciclete;

• spațiu în interior cu bibliotecă, mese de biliard, rummy și cărți de joc;

• drumeții și off-road;

• rafting pe râul Buzău;

• pescuit;

• echitație la herghelia Cislău;

• căutare de trufe;

• saună și masaj.


36

Valorificarea plantelor medicinale și aromatice recoltate din zone nepoluate ale Transilvaniei

Experiențe: Comunitatea mea

37

Binefacerile utilizării plantelor me-dicinale pentru tratarea diverselor afecțiuni sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Învățații din An-tichitate și Evul Mediu au consemnat însușirile medicinale de netăgăduit a numeroase plante.

Este bine cunoscut faptul că apro-ximativ jumătate dintre produsele farmaceutice ce se fabrică astăzi pe glob au la bază plante medicinale ori principii active extrase din acestea.

Plantele medicinale nu au încetat, însă, să fie utilizate și în stare pură pentru menținerea sănătății sau ca adjuvante în procesul de vindecare a numeroase boli, diversificarea utili-zării lor fiind în plin avânt.

Plantele medicinale ascund în ele puteri tămăduitoare ce se datorează substanțelor active pe care le conțin. În extractele obținute din ele, princi-piile active au virtuți vindecătoare.

Datorită condițiilor pedo-climate-rice din România, cultivarea plane-telor medicinale și aromatice este favorizată în țara noastră. Cererea pentru astfel de plante este în plină ascensiune, indiferent că ne referim la piața internă sau la cea externă, în special europeană, fără să mai vor-bim de randamentul ridicat al aces-tor culturi.

VITAPLANT – 100% natu-ral, din județul MureșCu o vechime de peste 15 ani, SC VITAPLANT SRL realizează în prezent o gamă largă de produse 100% naturale, plantele medicina-le ce intră în compoziția ceaiurilor sale fiind recoltate din zone nepo-luate din Transilvania, regiune re-cunoscută pentru aerul sau puter-nic ozonat.

Cele 40 de tipuri de plantele medi-cinale pe care le comercializează sunt atent selecționate, prelucra-te și ambalate, respectându-se cu strictețe normele în vigoare de igie-nă și siguranță a alimentelor.

Deși activitatea firmei s-a desfășurat la început în Sovata, din 2007, aceasta activează în co-muna Eremitu din județul Mureș, aflată la numai 15 km de cunoscuta stațiune balneoclimaterică.


38

Ceaiurile pe care SC VITAPLANT SRL le pune în vânzare pot fi atât simple cât și în combinații de mai multe plante medicinale.

Compania oferă pe piață:

• ceaiuri în doze filtru: ceaiuri de fructe cu diferite arome (de pier-sici, zmeură, fructe de pădure);

• ceai din plante medicinale: mentă, mușețel, sunătoare, tei, măceșe, dar și negru, aromat;

• ceaiuri în doze concis (vrac mă-cinat): păpădie, coada-calului, coada-șoricelului, păducel, crușin, salvie, urzică, rostopască, vâsc, gălbenele;

• ceaiuri în doze concis (amestec din plante medicinale): Sedativ, Lacto-vit, Expectorant, Gastric, Vitadil, Vitafi.

Ingredientele din produsele compu-se sunt alese de către un farmacist cu vastă experiență în fitoterapie, pen-tru ca rezultatul să fie cel mai bun.

Cu toate acestea, Laszlo Bokor, unul dintre patronii firmei, declară că e bine ca „fiecare persoană să fie doc-torul său”, în sensul că fiecare dintre noi simte ce este bine pentru orga-nism. Un ceai compus poate fi bene-fic pentru 60 de persoane din 100, pentru aceeași afecțiune, de exem-plu, iar pentru restul, rezultatele ar putea să nu fie la fel de spectacu-loase. Tocmai de aceea există și mai multe combinații de plante medici-nale adaptate pentru diferite nevoi.

Pe lângă ceaiuri, compania VITA-PLANT mai produce și comerciali-zează tinctură hepatică și semințe de in, fenicul, chimion, anason, dar și oțet de mere. Acesta se prelucrează în combinații cu diferite plante aro-matice, obținându-se oțet de mere cu busuioc, chimion, salvie, tarhon, cimbrișor, coriandru, mărar, ie-nupăr, iarbă de lămâie, oregano și rozmarin. Folosirea plantelor aro-matice în combinație cu oțetul de mere pentru salate aduce beneficii suplimentare. De exemplu, oțetul de mere cu chimion cu aromă de nucă și lemn dulce se poate folosi pentru a aromatiza preparatele din legu-me. Proprietățile antihistaminice ale uleiului volatil din chimen re-duc reacțiile alergice în caz de astm

39

bronșic, având și o acțiune tonică asupra sistemului nervos ori efect anti-tumoral. Oțetul de mere cu co-riandru se poate administra intern, în caz de aciditate gastrică, calmând durerile și extern, pentru a grăbi erupția cutanată în caz de vărsat de vânt.

Diversificarea produselor obținute din plante medicinale și aromatice necesită investiții ridicate, astfel că, pe viitor, Laszlo Bokor speră să ac-ceseze și fonduri europene pentru creșterea gamei existente, cu atât mai mult cu cât plantele ce intră în compoziția produselor sunt cultivate în sistemul de agricultură ecologică. Acest sistem presupune mai multe aspecte, printre care zonarea ecolo-gică, rotația culturilor și asolamen-tul, lucrări de îngrijire prin metode preventive de combatere a buruieni-lor și metode curative, fertilizarea, semănatul, precondiționarea și us-carea plantelor medicinale și aroma-tice, distilarea materialului vegetal provenit.

Nu toate zonele sunt propice dezvol-tării unei agriculturi ecologice, exis-tând zone foarte favorabile unei anu-mite plante, dar și zone mai puțin fa-vorabile sau zone chiar nefavorabile.

În orice fermă, mai ales în cele în care se practică agricultura ecolo-gică, este recomandată cultivarea mai multor plante, fapt ce duce la o activitate echilibrată. Asolamentul, respectiv rotația culturilor în timp, reprezintă una dintre cele mai im-portante măsuri agrofitotehnice de a spori producția.

În același timp, în vederea unei activități biologice maxime a solului, fertilitatea acestuia în cadrul siste-mului de agricultură ecologică tre-buie să fie menținută și ameliorată printr-un sistem de măsuri care să ducă la conservarea resurselor sale.

Pentru a obține ceaiuri din plan-te medicinale de calitate din flora spontană, compania colaborează și cu Academia Română pentru a afla de la ce cultivatori zonali poate va-lorifica plantele la care s-au folosit îngrășăminte naturale, iar pentru cele 12 tipuri de plante aromatice cultivate în sere se fac demersuri pentru obținerea certificării BIO.

Cu scopul unei mai bune desfășurări a activității, VITAPLANT a achiziționat și utilaje performante

pentru prelucrarea plantelor medici-nale și aromatice care să completeze utilajele neautomate.

În ceea ce privește valorificarea plantelor medicinale și aromatice, compania s-a adresat și pieței de pro-fil din Italia, iar în acest moment, pe lângă piața din România, o parte din-tre produsele realizate se distribuie pe piața din Ungaria. VITAPLANT are relații de colaborare cu un dis-tribuitor important din București, cu ajutorul căruia își valorică plantele

medicinale peste tot în țară. Valo-rificarea ceaiurilor și semințelor se face și prin propriul magazin online: www.vitaplant.ro.

Majoritatea clienților VITAPLANT sunt de vârsta a III-a, după cum recunoaște Laszlo Bokor, însă ar tre-bui conștientizate beneficiile plante-lor medicinale, adevărate daruri ale naturii, și de către persoanele mai tinere pentru că medicamentele nu sunt 100% naturale, în timp ce plan-tele medicinale, da.


40

GAL Colinele Buzăului

Leader la zi

Cunoscut ca leagăn al culturii și civilizației române, teritoriul județului Buzău conservă vestigii ce atestă existența omului în regiu-ne încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau atât uneltele și armele din oase sau pietre cioplite ce au fost scoase la lumină în câteva locuri, cât și obiectele ceramice din Neolitic și din Epoca Bronzului, ce au aparținut Culturilor Boian, Gumești și Monte-oru.

GAL Colinele Buzăului și-a propus valorificarea potențialului natural și uman local în cele nouă comune ce sunt incluse în teritoriul asociației, opt comune din județul Buzău și anume Măgura, Unguriu, Berca, Scorțoasa, Pârscov, Bozioru, Cozi-eni, Tisău și o comună din județul Prahova, Jugureni, având o arie de acoperire de 504,66 km pătrați și 33 472 de locuitori.

Prioritățile de dezvoltare ale GAL Colinele Buzăului se axează pe:

• diversificarea economiei rurale și creșterea calității vieții la nivelul teritoriului;

• dezvoltarea sectorului agri-col și silvic pe baza creșterii competitivității și adaptării econo-miei, bazată pe cunoaștere;

• valorificarea potențialului natu-ral și uman local pe baza adop-tării principiilor durabilității, a protecției mediului și prin dezvol-tarea resurselor umane;

• dezvoltarea cooperării atât în in-teriorul, cât și în exteriorul terito-riului, dar și stimularea adoptării unor tehnologii și practici inovati-ve.

Valoarea publică alocată GAL pe Axa 4 LEADER pentru finanțarea pro-iectelor în conformitate cu Planul de Dezvoltare Locală și cu măsurile

Planului Național de Dezvoltare Ru-rală 2007-2013, exclusiv cheltuieli de organizare și funcționare a fost de 2 550 000 de euro.

Ca activitate, de la început și până în prezent, GAL Colinele Buzăului a lansat 12 apeluri de selecție, din care cinci apeluri în anul 2013 și șapte în anul 2014, apelul 7/2014 fiind încă în curs de desfășurare.

Rezultatul final s-a concretizat în depunerea la GAL Colinele Buzăului a unui total de 95 de proiecte dintre care 63 au fost declarate eligibile de către AFIR, cu o valoare de 2 451 262 de euro, valoarea publică a contrac-telor semnate fiind de 2 423 262 de euro.

Unul dintre proiectele realizate în cadrul GAL și care a fost finalizat este „Modernizare drumuri de inte-res local în comuna Măgura, județul Buzău”.

41

Măsură: 413-322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru econo-mia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale, Axa 4 LEADER• Beneficiar: Comuna Măgura -

Reprezentant legal primar Cîrstea Daniel;

• Proiect: „Modernizare dru-muri de interes local în comuna Măgura, județul Buzău”;

• Sesiunea: 2/12.08.2013 - 20.09.2013;

• Valoare totală proiect:123 132 de euro;

• Valoare nerambursabilă proiect: 98 437 de euro;

• Contract de finanțare: C4133220111221046326/13.02.2014.

Proiectul a constat în moderniza-rea a trei drumuri de interes local (sătești și comunale) din satul Măgura, comuna Măgura, județul Buzău, însumând o lungime totală de 1 257,91 de metri, astfel:

• DS 720 - 458,32 m

• DS 518 - 403,05 m • DC 1053 - 396,544 m Principalele caracteristici tehni-ce urmărite în urma modernizării drumurilor au fost: • asfaltarea celor 1 257,91 de metri

de drum, inclusiv lucrări de tera-sare și realizare a fundațiilor;

• asigurarea unei lățimi a carosa-bilului de 4 metri;

• realizarea de rigole de pământ pentru scurgerea apelor;

• realizarea unui podeț tubular cu diametrul de 60 cm și o lungime de 4,66 metri pe drumul DS 518;

În ceea ce privește lucrările de construcție, proiectul a fost finali-zat, urmând ca beneficiarul să rea-lizeze documentația și să depună la AFIR ultima cerere de plată. Astfel, activitățile realizate în ca-drul proiectului au constat în:• lucrări de terasamente;• fundații balast și/sau de balast

amestec optimal; • fundații de piatră spartă și/

sau de piatră spartă amestec optimal;

• îmbrăcăminți rutiere bitumi-noase, cilindrate, executate la cald;

• dispozitive de scurgere și evacu-are a apelor de suprafață (rigole);

• podețe din elemente prefabricate; • semnalizare rutieră verticală. Ca impact la nivel local, prin reali-zarea proiectului s-au atins obiec-tivele propuse ce au constat în îmbunătățirea accesului locuitori-lor din zonă la drumul național DN 10, creșterea gradului de siguranță și confort al circulației, dezvolta-rea infrastructurii rutiere la nivel local, asigurarea posibilității unor intervenții rapide a echipajelor serviciilor de urgență (pompieri, poliție, salvare) în zona deservită de drumuri, asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiții optime, crearea unui număr de 5 locuri de muncă temporare pentru populația din localitate, în perioada execută-rii investiției.


42

GAL Valea Muntelui

GAL Valea Muntelui activează într-un cadru natural deosebit, marcat de culmi și depresiuni care aparțin gru-pei Munților Trotușului. Localitățile aflate în componența GAL sunt orașul Dărmănești și comunele Agăș, Brusturoasa, Ghimeș-Făget, Asău, Poduri și Palanca. Prin acest ținut trece pasul Ghimeș – Palanca, calea ferată de legătură între Transilvania și Moldova.

Regiunea în care se află amplasat teritoriul GAL Valea Muntelui este o zonă locuită din cele mai vechi tim-puri, încă din Neolitic, cu așezări din perioada culturii Cucuteni.

Programul prin care GAL Valea Muntelui dorește să își realizeze pla-nul de dezvoltare locală se axează pe următoarele priorități:

1. Crearea de condiții optime pentru înființarea și dezvoltarea de micro-întreprinderi și întreprinderi mici, ținând cont de schimbările econo-

mice; 2. Conservarea mediului natu-

ral și a peisajelor, protejarea și îmbunătățirea resurselor naturale, prin protejarea biodiversității, Na-tura 2000 și a zonelor cu valoare naturală ridicată;

3. Îmbunătățirea calității vieții în zona Valea Muntelui și încurajarea diversificării activităților econo-mice;

4. Creșterea impactului unor priorități-țintă ale strategiei Valea Muntelui, prin crearea unor pro-iecte de cooperare.

Până în acest moment, la GAL Valea Muntelui au fost contractate fon-duri în valoare totală de 2 057 492 de euro, 41 de contracte de finanțare fiind deja semnate.

Mai sunt puse la dispoziția benefi-ciarilor publici fonduri în valoare de 217156 de euro pentru corespon-dentul Măsurii 322 „Renovarea, dez-

voltarea satelor, îmbunătățirea ser-viciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoa-re a moștenirii rurale” și 33 344 de euro pentru Măsura 421 „Coopera-re”, fonduri disponibile prin lansarea ultimului apel din decembrie 2014.

Un proiect realizat cu succes în ca-drul GAL Valea Muntelui este „Con-struire clădire piață comuna Palan-ca” din județul Bacău.

Stadiul actual al proiectului „Con-struire clădire piață comuna Palan-ca”, județul Bacău este următorul:

• au fost finalizate lucrările într-un procent de aproximativ 95 %;

• a fost luat avans în luna mai 2014 în valoare de 73 161 de euro;

• în luna noiembrie 2014 a fost de-contat primul dosar de plată: 64 090 de euro;

• în luna martie 2015 va fi depus ul-timul dosar de plată.

43

Anterior realizării proiectului, exis-ta un spațiu cu destinația de piață de desfacere de produse, dar aces-ta era insuficient și condițiile nu corespundeau cu nevoile reale ale comercianților și potențialilor cum-părători.

Față de comuna Palanca, cea mai apropiată piață de desfacere se află la 30 km, în orașul Comănești, astfel că se impunea necesitatea unei astfel de piețe de desfacere, acesta fiind și obiectivul proiectului aflat în deru-lare.

Proiectul prevede construirea unei clădiri necesare pieței. Construcția va avea, în final, regim de înălțime P (parter) și o suprafață construită de 546,56 mp.

Clădirea va avea patru căi de acces, pentru producători și cumpărători, cu opt zone de amplasare tarabelor pentru expunerea produselor și spații pentru circulația cumpărătorilor.

Impactul preconizat al proiectului este zonal, respectiv comuna Palanca și comunele limitrofe Brusturoasa, Ghimeș-Făget, care vor beneficia de piața de desfacere.

Prin realizarea acestei investiții se dorește valorificarea și punerea în valoare a produselor alimentare spe-cifice zonei, comercializarea produ-

Titlu proiect: „Construire clădire piață comuna Palanca”, județul Bacău. Axa III – „Calitatea vieții în zone-le rurale și diversificarea econo-miei rurale”.Măsura: 413 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru econo-mia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”.Beneficiar: comuna Palanca;Valoare totală: 216 776 de euro;Valoare eligibilă: 166 084 de euro;Valoare neeligibilă: 47 483 de euro; Intensitate sprijin: 100%;

Datele privind etapele de evaluare a proiectului: Apelul de selecție: 19.10.2012 – 19.11.2012;

Depunerea proiectului la GAL: 19.11.2012;

Depunerea proiectului la O.J.P.D.R.P.: 17.12.2012;

Solicitare informații suplimenta-re C.R.P.D.R.P.: 23.01.2013;

Notificare eligibilitate C.R.P.D. R.P.: 06.02.2013;

Semnarea contractului de finanțare: 14.05.2013;

Durată de realizare: 24 de luni, 14.05.2013 – 14.05.2015.

selor tradiționale, comercializarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a produselor derivate din acestea, spe-cifice zonei de munte, toate acestea contribuind la ridicarea gradului de bunăstare a locuitorilor zonei.

În vederea promovării GAL Valea Muntelui, s-au realizat materiale pu-blicitare (fluturași, pliante și afișe) și s-au organizat întâlniri cu cetățenii și asociațiile în fiecare localitate din zona proiectului, pentru prezentarea acestuia.


44

Săptămâna Verde (Internațional Gre-en Week) a fost organizată la nivel internațional pentru prima oară în 1926, iar în perioada 16-25 ianuarie are loc cea de-a 80-a ediție la Berlin. Evenimentul include organizarea unei expoziții unice de produse alimentare, agricultură, horticultură și industrie. Săptămâna Verde este și punctul de origine al Forumului Global pentru Alimentație și Agricultură (GFFA).

Producători din lumea întreagă vor fi prezenți în ianuarie la Berlin pentru a testa produse alimentare și de lux, precum și pentru a-și promova bran-durile. Vizitatorii vor găsi la cele pes-te 1,600 de standuri produse proas-pete, bere, vin, șampanie, produse tradiționale din carne, fructe de mare și pește, ierburi și condimente. De asemenea, vor fi expuse echipamen-te agricole, semințe, sere și ustensile

pentru grădinărit, animale de compa-nie, precum și unelte pentru vânătoare și pescuit.

Târgul se extinde pe o suprafață de peste 120,000 de metri pătrați, găz-duind expozanți din 69 de țări. Costul pe care aceștia din urmă l-au plătit pentru a-și expune produsele la Berlin a fost între 145 și 153 de euro/metru pătrat.

În cadrul evenimentului vor fi organi-zate și seminarii, conferințe, prezen-tări, forumuri și reuniuni de comite-te. De asemenea, va avea loc a șaptea Conferință Internațională a Miniștrilor Agriculturii în concordanță cu cel de-al șaselea Summit Ministerial pe Agri-cultură de la Berlin.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat 2015 Anul Internațional al Solurilor. FAO a fost nominaliza-tă să implementeze Anul Solurilor în cadrul Parteneriatului Global pentru Soluri, în colaborare cu guvernele lumii și cu secretariatul Convenției Națiunilor Unite pentru Combatere Deșertificării.

Potrivit FAO, solurile noastre sunt în pericol din cauza expansiunii așezărilor urbane, a defrișărilor, a utilizării nesustenabile a pământu-lui și practicilor manageriale slabe, a poluării și a schimbărilor climatice. Rata curentă a degradării solurilor amenință capacitatea agriculturii de a satisface nevoile generațiilor vii-toare.

Atâta vreme cât solurile sunt în pericol, agricultura sustenabilă, siguranța hranei și serviciile ce con-tribuie la prezervarea ecosistemului sunt compromise. Organizația mai arată că depindem de soluri pentru a avea hrană sănătoasă și medica-mente naturiste de calitate, pentru continuitatea biodiversității, comba-terea schimbărilor climatice și lupta împotriva perioadelor secetoase prin reținerea apei în ele.

știri și evenimente

2015 - Anul Internațional al Solurilor

Săptămâna Verde 2015 la Berlin

În viziunea organizației, Anul Internațional al Solurilor are urmă-toarele obiective:

• să ridice nivelul de conștientizare privind importanța și impactul de-ciziilor și acțiunilor umane asupra solului;

• să educe publicul cu privire la rolul crucial pe care solul îl are în cadrul securității alimentare, al schimbă-rilor climatice, ecosistemului și dezvoltării durabile;

• să susțină politicile și acțiunile ce privesc managementul durabil și

protecția solului;• să militeze pentru o centralizare și

o colectare rapidă a informațiilor care redau un tablou complet și real al situației solurilor la nivel lo-cal, regional, național, global.

FAO a publicat pe site-ul www.fao.org și un calendar de evenimente pentru anul 2015, care începe cu Săptămâna Verde la nivel internațional, în peri-oada 16-25 ianuarie. Organizația a pus, de asemenea, la dispoziția pu-blicului și a presei diverse materiale audio, video și infografice pe tema solurilor.

45

Expoziția fotografică „Marea Hoinăreală”,la Clubul Țăranului RomânHoinarii fotografului Sorin Onișor se întorc pentru a patra ediție a expoziției „Marea Hoinăreală” și ajung în București, la Clubul Țăranului Român, în 11 ianuarie. Această zi marchează și Ziua Artei Fotografice în România. Deschiderea oficială are loc la ora 18.00, pe strada Monetăriei nr. 3. Expoziția va prezenta cele mai reușite 100 de fotografii realizate în anul pre-cedent de către Sorin Onișor și tinerii care l-au însoțit la workshopuri și se-siuni pe teren. Fotografii au documen-tat diferite zone rurale ale României,

precum Maramureșul, Delta Dunării, Bucovina, Oltenia de sub munți, Apu-senii, gura de intrare a Dunării în țară și altele. Sorin Onișor fotografiază de aproape 20 de ani lumea rurală și documentea-ză puținele sate românești tradiționale care au supraviețuit. Expoziția „Ma-rea Hoinăreală”, organizată anual în-cepând din 2011, trage și un semnal de alarmă privind conservarea pei-sajelor și a patrimoniului natural ale României, valorificarea meseriilor și meșteșugurilor, precum și păstra-

rea riturilor și tradițiilor românești. Expoziția va ajunge și în alte mari orașe ale României în 2015, așa cum o face an de an. Prin astfel de activități, Muzeul Națio-nal al Țăranului Român încearcă să fie nu doar un păstrător al identității culturale a națiunii, ci și un observator implicat în ceea ce înseamnă civilizația rurală românească.Muzeul Național al Țăranului Român

Strada Monetăriei, nr.3,Sector 1, București


46

știri și evenimente

Reprezentații Grupurilor de Acțiune Locală și oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia

Reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) din toată țara s-au reunit în cadrul unui grup de lu-cru organizat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), în perioada 10-11 decembrie 2014, la Sinaia. Aceștia au discutat despre implementarea strategiilor GAL în programul LEADER. Aproximativ 160 de persoane au participat la cele două zile de dezbateri.

În prima sesiune a grupului de lucru, prezidiul a fost format din Viviana Vasile - team leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”, Alecsandra Rusu - șef serviciu LEA-DER din AM-PNDR și președintele Federației Naționale a GAL (FN-GAL), Alexandru Potor.

Viviana Vasile a deschis dezbateri-le spunând că RNDR își propune să găsească modalități prin care să vină în sprijinul GAL. Astfel, prima zi a grupului de lucru s-a axat pe discuții

legate de stadiul plăților în proiectele finanțate prin Măsura LEADER.

Alecsandra Rusu, șef serviciu din cadrul AM-PNDR, a continu1at explicând ce prevede PNDR 2014-2020 la capitolul investiții locale. „În viitoarea programare, se pune accent pe incluziune socială, mai ales cea a romilor. Totuși, PNDR rămâne un program investițional, nu social”, a declarat aceasta. Rusu a adăugat că MADR va colabora cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a compila două programe investiționale, eficientizând astfel obținerea de fonduri europene pen-tru potențialii beneficiari.

Alexandru Potor a subliniat că 2014 a fost un an dificil pentru multe GAL și că membrii acestor grupuri au fost greu încercați în implemen-tarea strategiilor. El a ținut totuși să mulțumească directorului general AM-PNDR, Mihai Herciu, pentru sprijinul acordat GAL. Potor a dat

apoi cuvântul reprezentanților GAL din sală pe tema problemelor legate de implementarea proiectelor.

Mai mulți reprezentați ai Grupu-rilor de Acțiune Locală din diverse zone ale țării (Vaslui, Maramureș, Satu Mare etc.) au ridicat proble-ma eligibilității studiilor de zonă, subiect care a fost discutat și cu reprezentanții MADR în ultima lună. Concret, membrii GAL s-au declarat îngrijorați că studiile de zonă nu mai pot fi decontate pentru că nu mai sunt sesiuni deschise.

De cealaltă parte, Alecsandra Rusu a spus că acest fenomen nu devine o regulă generală și a subliniat ne-cesitatea ca studiile de zonă să fie calitative și să nu fie scoase din con-text - multe dintre datele conținute de acestea fiind incluse în partea de strategie a proiectelor. Ea a asigurat reprezentanții GAL de disponibili-tatea MADR pentru rezolvarea aces-tor neînțelegeri.

47

„Studiile de zonă nu sunt legate de implementarea unei măsuri active financiar, ci de obiectivele generale ale unui program. În ceea ce privește obiecțiile Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) și îndoie-lile privind calitatea studiilor, trebu-ie dezvoltat un set de reguli concrete pentru acestea, dar nu pot fi interzise studiile în totalitate”, a conchis Rusu.

Discuțiile au continuat până seara, fiind reluate a doua zi dimineață, în prezența și cu contribuția re-prezentanților AFIR, Iulian Bucăta-ru - director general adjunct Infra-structură, LEADER și Investiții Non-Agricole, Mihaela Popa - Direcția Asistență Tehnică și LEADER și Iulia Vasiliu - director al Direcției Selecta-re Contractare.

Iulian Bucătaru a asigurat, ulteri-or, că AFIR va încerca să găsească o

soluție la problema studiilor de zonă, subliniind și el necesitatea unor studii calitative. „Unele sunt prea stufoase, altele sunt prea laconice”. El a admis că ar trebui să existe un set de reguli privind forma și conținutul acestor studii. „Nu am pornit însă de la pre-misa «NU se decontează»”, a ținut să precizeze Bucătaru.

Mihaela Popa a adăugat că membrii GAL se pot concentra și pe alt gen de activități, pentru a nu se baza pe stu-dii de zonă, precum promovarea și informarea.

Totodată, Alexandru Potor a admis că dacă un studiu de zonă nu este calita-tiv, atunci este normal să fie respins la decontare.

Ultima zi de discuții s-a încheiat cu două intervenții ale reprezentanților minorității rome. Cătălin Manea, se-

cretarul general al Partidei Romilor, a explicat că organizația sa dorește să devină un membru activ al RNDR și FNGAL, subliniind însă că membrii comunităților de romi mai au de că-pătat experiență în ceea ce privește proiectele europene și implementarea acestora.

Președintele Agenției Naționale pen-tru Romi, Daniel Vasile, a reamintit că în România locuiesc aproximativ 1,8 milioane de romi și că țara noas-tră pierde în jur de 850 000 de euro pe an ca urmare a neintegrării romi-lor pe piața muncii. El a evidențiat astfel necesitatea incluziunii sociale a romilor, care reprezintă singurul pol de creșterea a natalității în România.

Întâlnirea reprezentaților GAL și a oficialilor din MADR și AFIR s-a în-cheiat în jurul prânzului.


48

Agroecologia, pionierul agriculturii ecologice în România

Membrii RNDR se prezintă

Agroecologia este primul grup de fermieri care au practicat agricultu-ra ecologică din România, creat în 1994 de către studenți și profesori ai USAMV Cluj Napoca, în urma unei colaborări cu Federația Regională de Agricultură Biologică din Bretania.

În prezent, Agroecologia are peste 150 de membri - în mare parte agri-cultori certificați sau în conversie la agricultura ecologică, respectiv agri-cultori atestați tradițional sau în curs de atestare.

Din organizație face parte și Daci-an Cioloș, fostul comisar european pentru agricultură, care a fost unul dintre co-fondatorii inițiativei. Prin-tre membrii fondatori se numără și conferențiarul și, totodată, agricul-torul Avram Fițiu, profesorul Ioan Drocaș și agricultorul Vasile Bodea.

În 2010, Agroecologia a lansat ser-viciul Coșul țărănesc, în premieră națională la Cluj. Acesta este un sis-tem original de distribuție săptămâ-nală a produselor agricole direct la domiciliul consumatorului.

Coșul țărănesc este un sistem echi-tabil de distribuție de produse eco-logice și tradiționale, pe bază de abonament, care vizează transfor-marea consumatorului într-un actor responsabil de actul de cumpărare și de consecințele acestuia, potrivit reprezentanților asociației.

Producătorii de mere, suc de mere, cătină și sirop de cătină, dulceață de casă, legume, brânză de burduf, cașcaval, cârnați, slănină, tobă, pas-te făinoase de casă, produse apicole, prăjituri și vinuri de calitate sunt din județul Cluj și din cele învecinate cu acesta.

Nouă producători agricoli din Tran-silvania au pus pe picioare această nouă metodă pentru vânzarea pro-duselor tradiționale și ecologice: ferma Zetea din Satu Mare (țuică tradițională Zetea), ferma El Greco din Satu Mare (brânzeturi ecologi-ce de capră), măcelaria Dominique Simon din Cluj (produse ecologice din carne), ferma PopAvi, din Cluj

49

(ouă ecologice), ferma Ecoplant din Cluj (pâine ecologică). Produsele bio și tradiționale cu certificat vor putea fi comandate și online. În plus, ele le pot fi aduse doritorilor la ușă.

Coșul țărănesc este un program de succes în Statele Unite ale Americii și în unele țări din Europa. Sistemul de distribuție din zona Ardealului va fi gestionat de o echipă operativă care va încheia abonamente cu con-sumatorii, va prelua comenzile de la aceștia și le va transmite agricultori-lor.

Producătorii agricoli vor adapta acest sistem specificului local. Obiec-tivul asociației Agroecologia a fost inițial formarea unei rețele de 100 de familii, în șase luni de la lansare. „În aceste condiții, cei nouă producători vor avea profit”, potritit lui Avram Fițiu, președintele Agroecologia.

Publicul-țintă, în accepțiunea mem-brilor asociației, e reprezentat de persoane cu venituri medii și superi-oare. Un astfel de sistem funcționează și la Timișoara, însă sunt vândute doar legume și fructe.

Președitele Agroecologia, Avram Fițiu, este conferențiar la Universi-tatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și deține funcția în cadrul asociației din 1997. El a fost și director de cabinet al lui Dacian Cioloș în perioada în care acesta a fost ministru al Agriculturii. Avram Fițiu a publicat 87 de articole și opt cărți în calitate de co-autor.

În 2005, aceasta a câștigat Premiul ASAS pentru cartea „Bazele Agricul-turii Ecologice”, precum și Premiul de Excelență acordat de Asociația Bi-oterra.

Conform Agroecologia, un produs ecologic provine dintr-o tehnologie care nu folosește substanțe chimice de sinteză - pesticide, îngrășăminte. Sunt permise doar câteva substanțe chimice în stare brută, ca de exemplu piatră vânătă naturală. Pentru a pu-tea pune etichetă de produs ecologic, ești obligat, ca producător, să semnezi un contract de certificare cu o firmă europeană sau românească, care, în schimb, monitorizează procesul de producție anual. „Abia după ce s-a încheiat conversia la agricultura ecologică, ai dreptul să pui etichetă de produs ecologic”, a explicat Avram Fițiu.


50

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Vâlcea, un sprijin pentru pomicultorii români

Membrii RNDR se prezintă

Universitatea din Craiova, prin Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, dispune de o puternică bază științifică, edu-cativă și de dezvoltare în domeniul pomiculturii. În cadrul stațiunii își desfășoară activitatea cercetă-tori cunoscuți și apreciați în țară și străinătate, precum și doctoranzi și masteranzi de la Universitatea din Craiova.

SCDP Vâlcea a fost înființată în urmă cu aproape patru decenii, într-o zonă pomicolă tradițională și importantă a României, având ca obiectiv prin-cipal modernizarea și intensificarea pomiculturii în Oltenia, dar și la ni-vel național.

Baza genetică valoroasă (câteva sute de specii și soiuri din întreaga lume) existentă în colecțiile naționale SCDP Vâlcea - de la nuc, alun, castan comestibil și prun până la măr, pier-sic și trandafir - a permis cercetători-lor de aici să creeze 40 de soiuri noi. Amintim între acestea soiurile noi de prun: Andreea, Vâlcean, Topval și

Alutus; soiurile de nuc: Valcor, Val-rex, Valmit, Timval, Unival; soiurile de alun: Vâlcea 22, Romavel, Cozia, Uriașe de Vâlcea, Arutela, Roverd; soiurile de soc negru: Ina și Nora, precum și un soi de castan comesti-bil (Romval).

În plus, la SCDP Vâlcea au fost cre-

ate portaltoaie noi pentru prun (Oteșani 8, Oteșani 11, Rival, Miro-val, etc), nuc (Portval) și castan co-mestibil (Casval). Soiurile adaptate condițiilor ecologice din România și portaltoaiele corespunzătoare sunt necesare pentru cultura modernă a plantelor pomicole, bazată pe tehno-logii performante, unele chiar de tip ecologic, apte să asigure producții de fructe bogate și de calitate.

Tot la SCDP Vâlcea, ca urmare a unei activități de selecție desfășurate inițial în flora spontană a României, au fost obținute soiuri de salcie pen-tru producerea de biomasă (Robisal, Fragisal, Cozia 1 și Pesred), în vede-rea obținerii de energie nepoluată și regenerabilă.

Prin pepiniera proprie, care are pes-te 100 de ani de tradiție pe meleagu-rile vâlcene, SCDP Vâlcea a înmulțit soiuri românești și străine, adaptate condițiilor de mediu de la noi. Anu-al, se produc zeci de mii de plante de mare valoare biologică din aproa-pe toate speciile pomicole. Plantele obținute în pepiniera SCDP Vâlcea au fost distribuite cu prioritate în județul Vâlcea, dar și în Prahova, Dolj, Argeș, Brașov etc). Cu câțiva ani în urmă, de aici s-au expediat pomi în cantități semnificative în

51

Germania, Franța, Polonia, Ungaria.

„Anual, în pepiniera SCDP Vâlcea se produc 7 - 8 mii de nuci altoiți din soiurile recomandate a fi cultivate în România. Altoirea nucului se face într-o instalație specială, singura existentă la noi în țară,” a declarat Mihai Botu.

După 1989, SCDP Vâlcea a partici-pat prin proiecte, asistență tehni-că și material săditor la înființarea unor plantații moderne la Sărulești (județul Călărași), Moara Domneas-că (Ilfov), Șura Mare (Sibiu). Același lucru s-a realizat pe suprafețe mai mici și în județul Vâlcea (în comune-le Nicolae Bălcescu, Stroești, Copă-ceni etc).

SCDP Vâlcea a promovat culturile pomicole intensive și chiar cele supe-rintensive, cu irigare și protecție an-tigrindină, care pot asigura producții mari și de calitate (30-60 t/ha sau chiar mai mult, la măr).

Preocupările cercetătorilor au fost întotdeauna în consonanță cu dorințele și necesitățile pomicultori-lor și ale consumatorilor de fructe. În funcție de condițiile sociale și ecolo-gice existente în anumite areale po-micole, SCDP Vâlcea a militat pen-tru dezvoltarea unor ferme capabile să facă față concurenței existente pe piața de fructe din România, fie că aceste ferme sunt mari (10 - 30 ha), fie că sunt foarte mici (1 - 3 ha).

În ultima perioadă, cercetătorii de la SCDP Vâlcea, alături de colegi de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăci-neni și de cei de la alte câteva stațiuni pomicole, au fost preocupați de reali-zarea unei zonări cât mai eficiente a pomiculturii în România și, mai ales, în Oltenia. Pentru prima dată în țara noastră s-au luat în calcul pentru zonarea pomiculturii și factorii so-ciali, istorici, ecologici etc. S-a mers cu stabilirea structurii de specii și a sortimentelor de soiuri adecvate cul-turii până la nivel de bazin pomicol și chiar până la nivel de localitate. Aceste informații sunt deosebit de utile și valoroase pentru orice fermi-

er care dorește o investiție profitabi-lă în plantații pomicole.

În ultimii ani, s-au depus eforturi pentru orientarea fermierilor către sisteme de cultură eficiente, lucrări tehnologice și soiuri în concordanță cu condițiile ecologice existente în România. O atenție deosebită s-a acordat combaterii bolilor și dăună-torilor, irigării și fertilizării plantelor pomicole, precum și necesității de utilizare a materialului săditor de foarte bună calitate.

Dorința SCDP Vâlcea a fost să se dea o orientare modernă și durabilă po-miculturii.


52

Vă invităm să participați la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.

• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate (rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).

• Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacție

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea și acuratețea necesare și nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteți experiențele dumneavoastră, fotografii, scrisori și articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scur-tă introducere care să evidențieze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezentați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți susține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care provin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

»O exprimare simplă. »Date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului. »Evitarea excesului de acronime. »Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. »Evitarea comentariilor și a referințelor externe care pot fi controversate sau greșit înțelese.

Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Ianuarie 2015

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Date post:	30-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	buinguyet
View:	238 times
Download:	2 times

România Rurală – nr. 15

Documents