+ All Categories
Home > Documents > Romania nouă. române. Dln corpurile...

Romania nouă. române. Dln corpurile...

Date post: 20-Jul-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Nr. 47. Braşov Vineri 28 Februarie (13 Martie) 1914. Anul LXXVII. ABONAMENTUL Pe un an . . . 24 Cor. Pe o jram. de an 12 Pe trei luni. . . 6 „ Pentru România ş! străinătate : Pe an an . . . 4G iei. Pe o jmn, de an 20 K REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 30 INSERATELE se primesc la adminis- traţie. Preţul după tarii ţi învoială. TELEFON 2®6 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. lianasoriBele na se In napoiasfc. Romania nouă. - Reforma agrară şi electorală. — L Salutăm cu deosebită satisfac- ţie reformele, cari s’au anunţat Luni în 24 Februarie în camera română. Scriitorul acestor rânduri a fost martor la entuziasmul în mijlocul căruia s’a desfăşurat proiectul de re- vizuire al constituţiei. Mărturisesc sincer, că poate nici odată n’am simţit un moment mai solemn ca acela, când am văzut cu câtă înţelegere bărbaţii de stat ai României s’au angajat la munca cea mare, care va reorganiza Ro- mânia de eri şi de azi punând-o pe temeliile cele mai solide. Talpa ţării, ţărănimea nu va mai fi o clasă neglijată, o imenză cantitate fără rost, ci i-se va da şi ei suflet. Marea răsplată pentru înal- tele virtuţi ale acelei ţărănimi se anunţă din locul cel mai chemat. î Dorobanţul care în cinci zile a fost la porţile Sofiei va fi răsplătit după merit pentru virtuţile sale de-o stră- lucire fără pereche. Pământul pe care acest dorobanţ l’a apărat cu o vitejie legendară, dar care din ne- norocire nu era al lui, deacum va fi al lui şi el îl va apăra cu mai multă dragoste, cu mai multă îndâr- jire şi patria va avea pentru el un rost cu mult mai înălţător. Ignorat cu desăvârşire până acum, ţăranul român cu nimic nu se ridica mai presus de starea do- bitoacelor. Şi situaţia lui era adusă ca pildă de ignoranţă şi de decă dere de toţi duşmanii. Ungurii de pildă deatâteaori ne-au spus, că ţăranul din Ardeal e superior celui din România, că si- tuaţia noastră — a Românilor din Ungaria — e cu mult mai bună decât a mulţimii de heloţi din ţară. Scriitorul acestor rânduri dea tâteaori a auzit ridicându-se această acuză. O pildă! Eram la academia de drept din Dobriţin. Un profesor de istorie, de un şovinism neîntrecut, se adresa de atâtea ori cătră noi, un mic grup de ascultători români — cu această acuză. Simţiam tot deatâteaori cum mi-se urcă sângele în faţă. In sufletul meu simţiam, că acuza adusă nu e lipsită de bază şi Lucrări nouă privitoare la istoria Ardealului — Dare de seamă de Z. Pâclişanu — 1. Österreichische Staatsvertrăge . Fărstentam Siebenbărgen (1526— 1690). Bearbeitet von Roderich Goos. Wien 1911, VIl-ţ -974 pp> în 8° mare Preţul ? Un recenzent străin a pus cartea dlui Goos în şirul celor mai bune pu- blicaţii istorice apărute In timpul din urmă in Monarchia austro-ungară. Cine va străbate uriaşul material Îngrămă- dit pe cele aproape o m ie de pagini ale ei şi va ceti cu atenţie espuneriie neobicinuit de clare şi de bineinfor- mate ale autorului, se va convinge, că lauda recenzentului străin nu e exa- gerată. însuşirea aceasta a cărţ'i şi faptul, cuprinde lucruri cari ne privesc şi pe noi de-aproape, mâ fac să stăruesc puţin asupra ei. Deşi »con- tractele «, de cari vorbeşte autorul, au iest încheiate între principii Ardea- lului şi împăraţii Austriei, totuşi au fost de multe ori, de cele mal multe ori, Hropite cu sângele nostru, pe care lungi veacuri de-arândul Fam vărsat nebuneşte, în valuri bogate, fără a şti pentru cine şi pentru ce. Cartea dlui Goos e o colecţie, făcută din însărcinarea comisiunei pentru istoria mai nouă a Austriei, a actelor celor 94 de tratate încheiate nu ştiam ce să răspund, nu găsiam vorba hotărâtoare, vorba sinceră, grea, cu care să desmint pe profe- sorul şovinist. Astăzi însă aş şti ce să-i răs- pund. L-aş privi mândru în faţă şi i-aş arăta hotărârea, prin care ţă- ranul român va fi înălţat la rangul de om, căci el e păstrătorul şi sim- bolul existenţei ţării româneşti. Reforma agrară şi electorală care s’a anunţat în camera română sunt menite să creeze România nouă şi în acelaş timp ele cimentează o conştiinţă care până acum se mişca în cadre de tot flecsibile. Când se va şti, că soartea mul- ţimii © alta în Ţară, că ţăranul de acolo are pământ, că el e considerat ca cetăţean, că şi el are dreptul de a juca un rol în vieaţa politică, că e pus pe-o treaptă egală cu cei cari până acum erau singurii cari gu- vernau România, atunci cadrele vor deveni mai sigure, conştiinţa naţio- nală nu se va mai clătina, unirea în gânduri şi simţăminte va prinde rădăcini mai adânci, apropierea va fi mai spontană, mai caldă, mai sinceră, îndoiala şi ignoranţa vor dispărea şi pe orizontul vieţii roma* neşti se va afirma tot mai real şi puternic unitatea conştiinţii naţio- nale. Noi cei de peste hotare, cari luptăm pentru democraţia sinceră, pentru dreptate şi egalitate, cari sun- tem aderenţii votului universal, cari purtăm luptă înverşunată împotriva tendinţelor cari au în vedere spolia- rea noastră economică, urmărim cu deplină satisfacţie traducerea în fap- tă a marilor reforme din Ţară. Ş-am fi deplin mulţâmiţi ş-am aplauda din tot sufletul dacă acestor reforme li se va da cadrele cele mai largi : pământ suficient ţărănimii şi vot universal tuturor Românilor din Regat. Pentruca să fie o ţară feri- cită, mândră şi glorioasă acolo la gurile Dunării, spre care noi cei de un sânge cu cei deacolo să privim cu dragoste, iar duşmanii s-o res- pecteze. între Casa de Habsburg şi principii de pe vremuri ai Ardealului. Documentele aceste de importanţă capitală pentru cunoaşterea istoriei ardelene în \lungul răstimp de peste 160 de ani, sunt pu- blicate !n ordine cronologică începând cu arm istiţiul din 26 Martie 1527 dintre împăratul Ferdinand I şi Ioan Zapo*ya (Szapolyai), încheiat prin m ij- locirea cancelariului polon Christofor Szydlowiecki şi terminând cu con- venţia privitoare la comerciul de sare ardelean încheiată la 1 Maiu 1690 în Făgăraş, între delegatul împărătesc Adam tirdseck şi comisarii ardeleni Nlcolae Bethien şi Petru Alvinczi. Din mulţimea aceasta de documente se desprinde într-o formă limpede şi sgu- duitoare întreg sbuciumul şi toate luptele pentru neatârnare ale frumo- sului nostru Ardeal, până în clipa când a fost silit sâ Ingenunche înain- tea armelor învingătoare ale familiei habsburgice. D. Coos nu s’a mulţumit cu sim- pla transcriere a documentelor din co- lecţiile anterioare, de multe ori defec tuoase şi nesigure ci a mers tot deauna la original sau, când acesta i-a rămas necunoscut, a recurs la alte isvoare contemporane şi sigure. O altă impor- tanţă a acestei esceiente lucrări o for- mează introducerile scrise înain ea fie cărui document. D-sa esplică pe baza unui bogat material documentar, mare parte inedit, Împrejurările politice între cari au fost încheiate cele 94 de tra- Dln corpurile legiuitoare române. In şedinţa de Marţi a Se- natului a urmat o discuţie vie în jurul propunerei de revizuire a constituţiei, în decursul căreia d-nii Ai. Marghi- loman, B. Păltineanu şi N. D. Xenopol au precizat punctul de vedere ai opo- ziţiei, cum s’a făcut aceasta în şedinţa de Luni a camerei. Oratorilor opoziţiei le-a răspuns prim-ministrul Brâtianu motivând necesitatea propunerii de re- vizuire. La cameră s’a început discuţia a- supra răspunsului camerei la Mesajul Tronului. Au luat cuvântul d-nii Elef- terescu, Teodorescu, C. C. Arion şi C. Iarca. In cercurile guvernamentale scrie ziarul »Minerva« — se afirmă cu preciziune că actualul Parlament va fl dizolvat cel mai târzia ia 1 Aprilie şi că alegerile pentru Constituantă vor în- cepe la 26 Aprilie , fiind făcute după actualele liste electorale. Colegiile de Cameră vor fl convo- cate pentru zilele de 26, 28 şi 30 Apri- lie, iar cele de Senat pentru 2 şi 4 Mai Colegiile universitare vor alege pe cei doi senatori la 6 Mai. La 11 Mai vor fl ultimele alegeri de balotaj, la colegiul II de Senat. Constituanţa ar urma să fie con- vocată cel tnai târziu la 15 Mai. După constituirea birourilor, cele două corpuri legiuitoare revizioniste vor proceda !a alegerea comisiunilor cari urmează întocmească textele modificatoare ale Constituţiei. ", Va fi câte o comikiune pentru re- forma agrară, reforma electorală, con- stituirea noului Senat şi pentru ches" tia responsabilităţei miniştrilor. După alegerea acestor comisiuni Camerile revizioniste vor fi prorogate până la Septemvrie, *când vor începe discuţiile asupra textelor propuse pen- tru modificarea Constituţiei. Se motivează această amânare a discuţiilor asupra revizuirei prin fap- tul că la sfârşitul lui Mai sau începu- tul lunei Iunie, va fi celebrată căsăto- ria A. S. R. Principesei Elisabeta cu Principele moştenitor al Greciei. Cu a- cest prilej deci Parlamentul revizionist n-ar putea lucra. Criza parlamentară aus- triacă. Astăzi se întruneşte din nou »Reichsrathc-ul austriac. tSunt însă pu - ţine speranţe, ca parlamentul să-şi poa - tă continua lucrările. E mai mult ca tate dintre fam ilia de Habsburg şi principii ardeleni. Introducerile acestea tot atâtea capitole din istoria Ardea- lului, sunt lucrate cu o uimitoare pre- cisiune şi cu o minuţiozitate proprie învăţaţilor nemţi. D-sa s-a silit să lim - pezească şi cele mai mici chestiuni în stare a uşura înţelegerea atitudiuei celor două părţi beligerante şi astfe< ne-a dat o adevărată Istorie politică a Ardealului dintre anii 1526 şi 1690. Atrag atenţia istoricilor noştri asupra acestei importante publicaţii, care împreună cu cele 21 de volume ale cunoscutelor «Monumenta comitia regni Transylvani&e» formează isvorul de căpetenie al istoriei Ardealului. 2. Epistolae et acta lesuitarum Transylvaniae temporibus principum Bdthory (1571— 1573). Collegit et edidit Dr. Andreas Veress sumptibus Dr. lo- sephi Hirschler. Volumen secundum (1575— 1588). Budapest, Atheneum 1913, VIII f 316 pp. în 8°. Preţul 10 cor. Cunoscutul arhivar al bibliotecei universităţii din Cluj, Dr. Andreiu Ve- ress, autorul alor o mulţime de lucrări preţioase privitoare la istoria Ardealu- lui, a început în 1911 publicarea unei mari colecţii de documente, Fontes re - rum Jransylvanicaram. Colecţia va consta din 50 de volume şi va cuprinde bogatul material documentar cules de neobositul autor in decursul alor 20 de ani de cercetări prin diferitele ar- hive din Ungaria şi străinătate. Ince- sigur, că săptămâna viitoare parlamen- tul va fi din nou ajurnat pe timp ne- determinat. Pe luna Aprilie se vor con- voca delegaţiunile cu delegaţii aleşi anul trecut. Jntr’aceea guvernul va face din nou încercări pentru restabilirea ordinei parlamentare. In cazul când a- ceste încercări n-ar duce la rezultatul dorit, — ceea-ce e foarte probabil — »Reichsrath«-ul va fi disolvat la toamnă. „Noi şi Ungurii”. O conferinţă a d-lui A. D. Xenopol. Distinsul academician şi profesor univ. din Iaşi dl. A. D. Xenopol a ţinut în 23 Febr. v. sub titlul de mai sus o importantă eonferenţă la teatrul Pastia din Focşani în faţa unui audi- tor numeros. Eruditul conferenţiar, a cărui expuneri au fost urmărite cu o deosebită atenţiune, a spus între altele: V c in ţa omenească are puţină importanţă în prefacerea popoarelor. Sunt curente şi împrejurări, şi evoluţia care hotărăşte soarta naţiilor. Nu ad- mit nici teoria fatalismului, care ne-ar pune In inacţiune, aşteptând totul de la evoluţie. Intervenţia omului constă In aceea de a face tot binele posibil pentru pregătirea idealului naţional. In ultimul răsboi românii au lu- crat de acord cu evoluţia, bulgarii con- tra evoluţiei. Este o greşalâ a atribui lui Daneff dezastrul Bulgariei; cauza cea adevărată este puterea mare des- pre care am vorbit mai sus: evoluţia. Analizând lupta ce se desfăşoară peste Carpaţi Intre unguri şi români, oratorul arată că cei dintâi se căsnesc, să strivească un popor; ceilalţi îşi a- pără existenţa. Noi avem dreptul, ei luptă contra dreptului. Noi nu ucidem pe nimeni, ei vor să se desvoite nimicind pa alţii. Evoluţia şi de aici e de partea noas- tră. Şi tocmai acest lucru ştiindu-1 ungurii se sforţează ca prin desnaţio- nalizare să ne distrugă. In univers însă, nu se desvoltă decât idealur le ce au la bază dreptul. E zadarnic încercarea de a-şî asi - gura existenţa prin desnaţionalizarea poporului românesc de iasă arică, rasă superioară mongelfior, cari nu-s în stare să priceapă noţiunea de drep- tate. Vorbitorul continuând descrie îm- prejurările in care s’a născut chestiu- nea naţionalităţilor în Austro-Ungaria şi criza în care a ajuns în ultimul timp acest stat poliglot din cauza deş- teptărei naţiilor ce stăpâneşte. împăcarea aşa de trimbiţată din- tre unguri şi români nu s’a făcut şi nu din cauza contelui Tisz* sau a par- tidului naţional, ci a puterilor care se- pară pe cele două popoare. Va birui ce-1 ce va fl sortit mai tare de evo- luţie. Ce datorie au românii din Fomâ- nia liberă? Suntem datori să păstrăm ceeaca avem. Ce avem? Avem o naţio- nalitate unitară, care vorbeşte aceeaşi limbă, are aceleaşi tradiţii şi aspiraţii comune locuind pa pămâatul cuprins între Nistru şi Tisa. Aceasta n’o pierdem. Cu toate defectele lor şoviniste ungurii sunt un popor energic. Cu e- nergia lor au reuşit să ţină în frâu naţionalităţile şi numai astfel se expli- că cum ideea maghiară este susţinută de 20 milioane de suflete. In Austria flied mai multe state, puterea de co> beziune este mai mică. In Ungaria nu sunt naţionalităţi recunoscute. De fapt, ungurii conduc trebile monarhiei şi jumătatea ungurească are preponderenţă asupra celeilalte părţi austriaco. Prietenia noastră cu mo- narhia de peste Carpaţi e nefirească şi dăunătoare. Atitudinea românilor din regat este clară: să apărăm pe românii din Ungaria, căci slăbind ei, importanţa noastră va scădea, deci puterea româ- nilor se sprijină pe toţi românii. Cu nici un popor din lume soarta n’a fost mai vitregă. Ne a împărţit la 3 state, care stăpânesc între ele man- tia sdrenţuită a poporului român. Românii din regat trebue să-şi apere fraţi' de peste hotare. Nu putem prevedea ceeace se poate întâmpla. Suntem datori să în- tărim conştiinţa naţională a poporului român şi nui aies să întărim clasa de jos. Pe ţăranii noştri trebue să-i răs - plătim printr’o împroprietărire reală. Reformele anunţate de liberali trebuesc înfăptuite. Ţăranii ia 1907, au sdruncinat bazele edificiului nostru social, dar tot ei, la 1913, ne-au dat strălucirea biru- inţei şi pacea delà Bucureşti. A lăsa ţărănimea în părăsire este o crimă. Dacă vom isbutl să stabilim drep- putul l’a făcut cu publicarea epistolelor părinţilor iezuiţi, cari au petrecut în principatul ardelean pe timpul stăpâni- re! Bathoreştilor. Volumul ai doilea a părut îna nte cu câteva săptămâni, ca şi cel dintâiu apărut la sfârşitul anu- lui 1911, ne conduc în cea mai tristă epocă din istoria bisericească a Ardea- lului, în mijlocul destrăbâiârei şi anar- chiei religioase, care a urmat după vio- lenta propagare şi încetăţemre a re- fo rm a ţi u nei. Episcopia veche şi puter- nică, latină era desfiinţată, averile bi- sericeşti secularizate, călugării espulzaţi din ţară, poporul rămas fără preoţime şi fără conducători şi astfel se aflau cu miile bărbaţi şi femei, de 20—30 de ani chiar, cari n-au prim it nici sf. taină a Botezului. Ştefan Báthory, ridicat în 25 Maiu 1571 — după moar-ea iui Ioan Sigis- mund — prin voturile staturilor arde lene, adunate la dieta din Alba-luiia, în fruntea ţării, începe a lupta din toate puterile pentru restaurarea Bi- sericei, din care făcea parte. Gândul lui s-a oprit asupra Iezuiţilor vestiţi prin uriaşa activitate desvoltată în a- pusul Europei contra reform aţi unei, prin ştiinţa şi zelul lor apostolic. A- ceştia i-se păreau cei mai potriviţi pentru a smulge biserica ardeleană din starea deplorabilă în care afla şi a lupta cu succes împotriva confesiunilor protestante. După multe şi lungi tratative cu Scaunul papal şi cu generalul ordului, i-a succes la Începutul anului 1579 — după ce ajunsese şi în fruntea regatu- lui polon — a întemeia primul colegiu iezuit la Cluj. De-aici paterii şi-au estins activitatea în toate regiunile aparţină- toare Ardealului. Au ridicat o şcoală Înaltă in Cluj ş> trei mai mici în Alba- lulia şi au străbătut Ardealul in lung şi In lat grijind de lipsurile sufleteşti ale credincioşilor, mai ales din Sâcu- ime, din Bihor şi din ţinutul Lugojului şi ai Caransebeşului. Şcoala din Cluj, mulţumită dărniciei lui Stefan Báthory, a luat un frumos avact fiind cercetată de-o mulţime de tineri fără deosebire de confesiune. Intre elevii el se pome- neşte şi nepotul «episcopului românesc», probabil al celui deia Vad. Activitatea paterilor a fost in curând împiedicată de holera din 1586. In acelaşi an s’a stins şi marele lor patron, Stefan Bá- thory. ín fruntea Ardealului a ajuns astfel uşuraticul şi slăbănogul său ne- pot, Sigismund, care cu o trăsătură indrăsneaţă de condeiu a spulberat al- cătuirea unchiului, aprobând hotărârea dietei deia sfârşitul anului 1588 prin care s’a decretat espuizarea Iezuiţilor. Volumul acesta al operei d. Ve- ress cuprinde 100 de scrisori, tipărite c’o deosebită grije, cari aruncă o viuă lumină asupra activităţii Iezuiţilor şi asupra stărilor bisericeşti din Ardeal intre 1575- 1588. Ici colo se află şi câteva contribuţii preţioase privitoare la istoria Românilor. 3 Antonii Possevini S. I. Transit-
Transcript
Page 1: Romania nouă. române. Dln corpurile legiuitoaredspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69748/1/... · multă dragoste, cu mai multă îndâr jire şi patria va avea pentru el un rost

Nr. 47. Braşov Vineri 28 Februarie (13 Martie) 1914. Anul LXXVII.

ABONAMENTULPe un an . . . 24 Cor. Pe o jram. de an 12 „ Pe trei luni. . . 6 „

Pentru România ş!străinătate :

Pe an an . . . 4G iei. Pe o jmn, de an 20 K

R E D A C Ţ I A Şl A D M I N I S T R A Ţ I A

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE se primesc la adminis­traţie. Preţul după tarii

ţi învoială.

TELEFON 2®6 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. lianasoriBele na se In napoiasfc.

Romania nouă.—- Reforma agrară şi electorală. —L

Salutăm cu deosebită satisfac­ţie reformele, cari s ’au anunţat Luni în 24 Februarie în camera română.

Scriitorul acestor rânduri a fost martor la entuziasmul în mijlocul căruia s ’a desfăşurat proiectul de re­vizuire al constituţiei.

Mărturisesc sincer, că poate nici odată n’am simţit un moment mai solemn ca acela, când am văzut cu câtă înţelegere bărbaţii de stat ai României s’au angajat la munca cea mare, care va reorganiza Ro­mânia de eri şi de azi punând-o pe temeliile cele mai solide.

Talpa ţării, ţărănimea nu va mai fi o clasă neglijată, o imenză cantitate fără rost, ci i-se va da şi ei suflet. Marea răsplată pentru înal­tele virtuţi ale acelei ţărănimi seanunţă din locul cel mai chemat.îDorobanţul care în cinci zile a fost la porţile Sofiei va fi răsplătit după merit pentru virtuţile sale de-o stră­lucire fără pereche. Pământul pe care acest dorobanţ l’a apărat cu o vitejie legendară, dar care din ne­norocire nu era al lui, deacum va fi al lui şi el îl va apăra cu mai multă dragoste, cu mai multă îndâr­jire şi patria va avea pentru el un rost cu mult mai înălţător.

Ignorat cu desăvârşire până acum, ţăranul român cu nimic nu se ridica mai presus de starea do­bitoacelor. Şi situaţia lui era adusă ca pildă de ignoranţă şi de decă dere de toţi duşmanii.

Ungurii de pildă deatâteaori ne-au spus, că ţăranul din Ardeal e superior celui din România, că si­tuaţia noastră — a Românilor din Ungaria — e cu mult mai bună decât a mulţimii de heloţi din ţară.

Scriitorul acestor rânduri dea tâteaori a auzit ridicându-se această acuză.

O pildă! Eram la academia de drept din Dobriţin. Un profesor de istorie, de un şovinism neîntrecut, se adresa de atâtea ori cătră noi, un mic grup de ascultători români — cu această acuză. Simţiam tot deatâteaori cum mi-se urcă sângele în faţă. In sufletul meu simţiam, că acuza adusă nu e lipsită de bază şi

Lucrări nouă privitoare la istoria Ardealului— D a r e d e s e a m ă d e Z . P â c l iş a n u —

1. Österreichische S taatsvertrăge . Fărstentam Siebenbărgen (1 5 2 6 — 1 6 9 0 ). B e a r b e it e t v o n Roderich Goos. W ie n 1 9 1 1 , V I l - ţ - 9 7 4 p p> în 8 ° m a r e P r e ţ u l ?U n r e c e n z e n t s t r ă in a p u s c a r t e a d lu i G o o s în ş ir u l c e lo r m a i b u n e p u ­b lic a ţ i i is t o r ic e a p ă r u t e In t im p u l d in u r m ă in M o n a r c h ia a u s t r o - u n g a r ă . C in e v a s t r ă b a t e u r ia ş u l m a t e r ia l Î n g r ă m ă ­d it p e c e le a p r o a p e o m ie d e p a g in i a le e i ş i v a c e t i c u a t e n ţ ie e s p u n e r iie n e o b ic in u it d e c la r e ş i d e b in e in fo r - m a t e a le a u t o r u lu i , s e v a c o n v in g e , c ă la u d a r e c e n z e n t u lu i s t r ă in n u e e x a ­g e r a t ă . în s u ş ir e a a c e a s t a a c ă r ţ ' i ş i fa p t u l , c ă c u p r in d e lu c r u r i c a r i n e p r iv e s c ş i p e n o i d e -a p r o a p e , m â fa c s ă s t ă r u e s c p u ţ in a s u p r a e i . D e ş i » c o n ­t r a c t e le « , d e c a r i v o r b e ş t e a u t o r u l , a u i e s t în c h e ia t e în t r e p r in c ip ii A r d e a ­lu lu i ş i îm p ă r a ţ i i A u s t r i e i , t o t u ş i a u fo s t d e m u lt e o r i , d e c e le m a l m u lt e o r i , H r o p it e cu s â n g e le n o s t r u , p e c a r e lu n g i v e a c u r i d e - a r â n d u l F a m v ă r s a t n e b u n e ş t e , în v a lu r i b o g a t e , fă r ă a ş t i p e n t r u c in e ş i p e n t r u c e .C a r t e a d lu i G o o s e o c o le c ţ ie , fă c u t ă d in în s ă r c in a r e a c o m is iu n e i p e n tr u is t o r ia m a i n o u ă a A u s t r i e i , a a c t e lo r c e lo r 9 4 d e t r a t a t e în c h e ia t e

nu ştiam ce să răspund, nu găsiam vorba hotărâtoare, vorba sinceră, grea, cu care să desmint pe profe­sorul şovinist.

Astăzi însă aş şti ce să-i răs­pund. L-aş privi mândru în faţă şi i-aş arăta hotărârea, prin care ţă­ranul român va fi înălţat la rangul de om, căci el e păstrătorul şi sim­bolul existenţei ţării româneşti.

Reforma agrară şi electorală care s’a anunţat în camera română sunt menite să creeze România nouă şi în acelaş timp ele cimentează o conştiinţă care până acum se mişca în cadre de tot flecsibile.

Când se va şti, că soartea mul­ţimii © alta în Ţară, că ţăranul de acolo are pământ, că el e considerat ca cetăţean, că şi el are dreptul de a juca un rol în vieaţa politică, că e pus pe-o treaptă egală cu cei cari până acum erau singurii cari gu­vernau România, atunci cadrele vor deveni mai sigure, conştiinţa naţio­nală nu se va mai clătina, unirea în gânduri şi simţăminte va prinde rădăcini mai adânci, apropierea va fi mai spontană, mai caldă, mai sinceră, îndoiala şi ignoranţa vor dispărea şi pe orizontul vieţii roma* neşti se va afirma tot mai real şi puternic unitatea conştiinţii naţio­nale.

Noi cei de peste hotare, cari luptăm pentru democraţia sinceră, pentru dreptate şi egalitate, cari sun­tem aderenţii votului universal, cari purtăm luptă înverşunată împotriva tendinţelor cari au în vedere spolia- rea noastră economică, urmărim cu deplină satisfacţie traducerea în fap­tă a marilor reforme din Ţară. Ş-am fi deplin mulţâmiţi ş-am aplauda din tot sufletul dacă acestor reforme li se va da cadrele cele mai largi : pământ suficient ţărănim ii şi vot universal tuturor Românilor din Regat. Pentruca să fie o ţară feri­cită, mândră şi glorioasă acolo la gurile Dunării, spre care noi cei de un sânge cu cei deacolo să privim cu dragoste, iar duşmanii s-o res- pecteze.

în t r e C a s a d e H a b s b u r g ş i p r in c ip ii d e p e v r e m u r i a i A r d e a lu lu i . D o c u m e n t e le a c e s t e d e im p o r t a n ţ ă c a p it a lă p e n t r u c u n o a ş t e r e a is t o r ie i a r d e le n e în \ lu n g u l r ă s t im p d e p e s te 160 d e a n i , s u n t p u ­b lic a te !n o r d in e c r o n o lo g ic ă în c e p â n d cu a r m is t iţ iu l d in 2 6 M a r t ie 1527 d in tr e îm p ă r a t u l F e r d in a n d I ş i Io a n Z ap o *y a ( S z a p o ly a i) , în c h e ia t p r in m i j ­lo c ir e a c a n c e la r iu lu i p o lo n C h r is t o f o r S z y d lo w ie c k i ş i t e r m in â n d c u c o n ­v e n ţ ia p r iv ito a r e la c o m e r c iu l d e s a r e a r d e le a n în c h e ia t ă la 1 M a iu 1 690 în F ă g ă r a ş , în t r e d e le g a t u l îm p ă r ă t e s c A d a m tir d s e c k ş i c o m is a r i i a r d e le n i N lc o la e B e th ie n ş i P e t r u A lv in c z i . D in m u lţ im e a a c e a s t a d e d o c u m e n t e s e d e s p r in d e în t r - o fo r m ă lim p e d e ş i s g u - d u i t o a r e în t r e g s b u c iu m u l ş i t o a t e lu p t e le p e n t r u n e a t â r n a r e a le f r u m o ­s u lu i n o s t r u A r d e a l, p â n ă în c lip a c â n d a f o s t s i l i t s â I n g e n u n c h e în a in ­t e a a r m e lo r în v in g ă t o a r e a le fa m il ie i h a b s b u r g ic e .D . C o o s n u s ’a m u lţ u m it c u s im ­p la t r a n s c r ie r e a d o c u m e n te lo r d in c o ­le c ţ i i le a n t e r io a r e , d e m u lte o r i d e fe c t u o a s e ş i n e s ig u r e c i a m e r s t o t d e a u n a la o r ig in a l s a u , c â n d a c e s t a i - a r ă m a s n e c u n o s c u t , a r e c u r s la a lte is v o a r e c o n t e m p o r a n e ş i s ig u r e . O a l t ă im p o r ­t a n ţ ă a a c e s t e i e s c e ie n t e lu c r ă r i o fo r ­m e a z ă in t r o d u c e r i le s c r is e în a in e a fie c ă r u i d o c u m e n t . D - s a e s p lic ă p e b a z a u n u i b o g a t m a t e r ia l d o c u m e n t a r , m a r e p a r t e in e d it , Î m p r e ju r ă r i le p o li t ic e în t r e c a r i a u f o s t în c h e ia t e c e le 9 4 d e t r a -

Dln co rp u r ile le g iu ito a r e ro m â n e . In ş e d in ţ a d e M a r ţ i a Se­natului a u r m a t o d is c u ţ ie v ie î n j u r u l p r o p u n e r e i d e r e v iz u ir e a c o n s t i t u ţ ie i , în d e c u r s u l c ă r e ia d - n i i A i . M a r g h i­lo m a n , B . P ă lt in e a n u ş i N . D . X e n o p o l a u p r e c iz a t p u n c t u l d e v e d e r e a i o p o ­z iţ ie i , c u m s ’ a fă c u t a c e a s t a î n ş e d in ţ a d e L u n i a c a m e r e i . O r a t o r i lo r o p o z iţ ie i le - a r ă s p u n s p r im - m in is t r u l B r â t ia n u m o tiv â n d n e c e s it a t e a p r o p u n e r ii d e r e ­v iz u i r e .L a cameră s ’a în c e p u t d is c u ţ ia a - s u p r a r ă s p u n s u lu i c a m e r e i la M e s a ju l T r o n u lu i . A u lu a t c u v â n t u l d -n ii E le f - te r e s c u , T e o d o r e s c u , C . C . A r i o n ş i C . I a r c a .In c e r c u r ile g u v e r n a m e n t a le — s c r ie z ia r u l » M in e r v a « — s e a f ir m ă c u p r e c iz iu n e c ă actualul Parlam ent va f l dizolvat cel mai târzia ia 1 Aprilie ş i că alegerile pentru Constituantă vor în­cepe la 2 6 Aprilie , fi in d f ă c u t e d u p ă a c t u a le le l i s t e e le c t o r a le .C o le g i i le d e C a m e r ă v o r fl c o n v o ­c a t e p e n t r u z ile le d e 26 , 2 8 ş i 3 0 A p r i ­l i e , ia r c e le d e S e n a t p e n t r u 2 ş i 4 M a i C o le g i i le u n iv e r s it a r e v o r a le g e p e c e i d o i s e n a t o r i la 6 M a i.L a 11 M a i v o r fl u l t im e le a le g e r i d e b a lo t a j , la c o le g iu l I I d e S e n a t .C o n s t i t u a n ţ a a r u r m a s ă fie c o n ­v o c a t ă c e l tn a i t â r z iu la 15 M a i.D u p ă c o n s t it u ir e a b ir o u r i lo r , c e le d o u ă c o r p u r i le g iu i t o a r e r e v iz io n is t e v o r p r o c e d a !a a le g e r e a c o m is iu n ilo r c a r i u r m e a z ă s ă în t o c m e a s c ă t e x t e le m o d if ic a to a r e a le C o n s t i t u ţ ie i . ",V a fi c â t e o c o m ik iu n e p e n t r u r e ­fo r m a a g r a r ă , r e fo r m a e le c t o r a lă , c o n ­s t i t u ir e a n o u lu i S e n a t ş i p e n t r u c h e s " t ia r e s p o n s a b il it ă ţ e i m in iş t r i lo r .D u p ă a le g e r e a a c e s t o r c o m is iu n i C a m e r i le r e v iz io n is t e v o r fi p r o r o g a t e p â n ă la S e p t e m v r ie , *câ n d v o r în c e p e d is c u ţ ii le a s u p r a t e x t e lo r p r o p u s e p e n ­t r u m o d if ic a r e a C o n s t i t u ţ i e i .S e m o t iv e a z ă a c e a s t ă a m â n a r e a d is c u ţ i i lo r a s u p r a r e v iz u ir e i p r in fa p ­t u l c ă la s f â r ş i t u l lu i M a i s a u în c e p u ­t u l lu n e i Iu n ie , v a fi c e le b r a t ă c ă s ă t o ­r i a A . S . R . P r in c ip e s e i E l is a b e t a c u P r in c ip e le m o ş t e n it o r a l G r e c ie i . C u a - c e s t p r ile j d e c i P a r la m e n t u l r e v iz io n is t n - a r p u t e a lu c r a .

C riza p arlam en tară a u s ­tr ia că . A s t ă z i s e în t r u n e ş t e d in n o u » R e ic h s r a t h c - u l a u s t r ia c . t S u n t în s ă p u ­ţ in e s p e r a n ţ e , c a p a r la m e n t u l s ă - ş i p o a ­t ă c o n t in u a lu c r ă r i le . E m a i m u lt c at a t e d in t r e fa m il ia d e H a b s b u r g ş i p r in c ip ii a r d e le n i . I n t r o d u c e r i le a c e s t e a t o t a t â t e a c a p it o le d in is t o r ia A r d e a ­lu lu i , s u n t lu c r a t e cu o u im it o a r e p r e - c is iu n e ş i c u o m in u ţ io z it a t e p r o p r ie în v ă ţ a ţ i lo r n e m ţ i . D - s a s - a s i l i t s ă l i m ­p e z e a s c ă ş i c e le m a i m ic i c h e s t iu n i în s t a r e a u ş u r a în ţ e le g e r e a a t i t u d iu e i c e lo r d o u ă p ă r ţ i b e l ig e r a n t e ş i astfe< n e - a d a t o a d e v ă r a t ă Is t o r ie p o lit ic ă a A r d e a lu lu i d in t r e a n ii 1526 ş i 1690.A t r a g a t e n ţ ia is t o r ic i lo r n o ş t r i a s u p r a a c e s t e i im p o r t a n t e p u b lic a ţ i i , c a r e îm p r e u n ă c u c e le 21 d e v o lu m e a le c u n o s c u t e lo r « M o n u m e n t a c o m it ia r e g n i T r a n s y lv a n i& e » fo r m e a z ă is v o r u l d e c ă p e t e n ie a l is t o r ie i A r d e a lu lu i .2 . Epistolae et acta lesuitarum Transylvaniae temporibus principum Bdthory (1 5 7 1 — 1 573). Collegit et edidit Dr. Andreas Veress sumptibus Dr. lo - sephi Hirschler. V o lu m e n s e c u n d u m (1 5 7 5 — 1 588). B u d a p e s t , A t h e n e u m 1913, V I I I f 3 1 6 p p . în 8 ° . P r e ţ u l 10 c o r .C u n o s c u t u l a r h iv a r a l b ib lio t e c e i u n iv e r s it ă ţ i i d in C lu j , D r . A n d r e iu V e ­r e s s , a u t o r u l a lo r o m u lţ im e d e lu c r ă r i p r e ţ io a s e p r iv it o a r e la is t o r ia A r d e a lu ­lu i , a în c e p u t în 1911 p u b lic a r e a u n e i m a r i c o le c ţ i i d e d o c u m e n t e , Fontes r e - rum Jransylvanicaram. C o le c ţ ia v a c o n s t a d in 5 0 d e v o lu m e ş i v a c u p r in d e b o g a t u l m a t e r ia l d o c u m e n t a r c u le s d e n e o b o s it u l a u t o r in d e c u r s u l a lo r 20 d e a n i d e c e r c e t ă r i p r in d if e r it e le a r ­h iv e d in U n g a r i a ş i s t r ă i n ă t a t e . I n c e -

s ig u r , c ă s ă p t ă m â n a v iit o a r e p a r la m e n ­t u l v a fi d in n o u a ju r n a t p e t im p n e ­d e t e r m in a t . P e lu n a A p r i l ie s e v o r c o n ­v o c a d e le g a ţ iu n ile c u d e le g a ţ ii a le ş i a n u l t r e c u t . J n t r ’a c e e a g u v e r n u l v a fa c e d in n o u în c e r c ă r i p e n t r u r e s t a b il ir e a o r d in e i p a r la m e n t a r e . I n c a z u l c â n d a - c e s t e în c e r c ă r i n - a r d u c e la r e z u lt a t u l d o r it , — c e e a - c e e fo a r t e p r o b a b il — » R e ic h s r a t h « - u l v a fi d is o lv a t la t o a m n ă .„Noi şi Ungurii”.

O conferinţă a d-lui A. D. Xenopol.D is t in s u l a c a d e m ic ia n ş i p r o fe s o r u n iv . d in Ia ş i d l . A . D . X e n o p o l a ţ i n u t în 23 F e b r . v . s u b t i t lu l d e m a i s u s o im p o r t a n t ă e o n fe r e n ţă la t e a t r u l P a s t ia d in F o c ş a n i în f a ţ a u n u i a u d i­t o r n u m e r o s . E r u d it u l c o n fe r e n ţ ia r , a c ă r u i e x p u n e r i a u fo s t u r m ă r it e c u o d e o s e b ită a t e n ţ iu n e , a s p u s în t r e a lt e le : V c in ţ a o m e n e a s c ă a r e p u ţ in ă im p o r t a n ţ ă în p r e f a c e r e a p o p o a r e lo r . S u n t c u r e n t e ş i îm p r e ju r ă r i , ş i evoluţia c a r e h o t ă r ă ş t e s o a r t a n a ţ i i l o r . N u a d ­m it n ic i t e o r ia fa t a l is m u lu i , c a r e n e - a r p u n e In in a c ţ iu n e , a ş t e p t â n d t o t u l d e la e v o lu ţ ie . I n t e r v e n ţ ia o m u lu i c o n s t ă In a c e e a d e a fa c e t o t b in e le p o s ib il p e n t r u p r e g ă t ir e a id e a lu lu i n a ţ io n a l .In u l t im u l r ă s b o i r o m â n ii a u lu ­c r a t d e a c o r d c u e v o lu ţ ia , b u lg a r i i c o n ­t r a e v o lu ţ ie i . E s t e o g r e ş a lâ a a t r ib u i lu i D a n e f f d e z a s t r u l B u lg a r ie i ; c a u z a c e a a d e v ă r a t ă e s t e p u t e r e a m a r e d e s ­p r e c a r e a m v o r b it m a i s u s : e v o lu ţ ia .A n a l iz â n d lu p t a c e s e d e s fă ş o a r ă p e s te C a r p a ţ i I n t r e u n g u r i ş i r o m â n i , o r a t o r u l a r a t ă c ă c e i d in t â i s e c ă s n e s c , s ă s t r iv e a s c ă u n p o p o r ; c e i la l ţ i îş i a - p ă r ă e x is t e n ţ a .N o i a v e m d r e p tu l , e i lu p t ă c o n t r a d r e p tu lu i . N o i n u u c id e m p e n im e n i , e i v o r s ă s e d e s v o it e n im ic in d p a a l ţ i i . E v o lu ţ ia ş i d e a ic i e d e p a r t e a n o a s ­t r ă . Ş i t o c m a i a c e s t lu c r u ş t iin d u -1 u n g u r i i s e s fo r ţ e a z ă c a p r in d e s n a ţ io - n a l iz a r e s ă n e d is t r u g ă .In u n iv e r s în s ă , n u s e d e s v o lt ă d e c â t id e a lu r le c e a u la b a z ă d r e p t u l .E z a d a r n ic în c e r c a r e a d e a -ş î a s i­g u r a e x is t e n ţ a p r in d e s n a ţ io n a liz a r e a p o p o r u lu i r o m â n e s c d e i a s ă a r ic ă , r a s ă s u p e r io a r ă m o n g e lf io r , c a r i n u - s î n s t a r e s ă p r ic e a p ă n o ţ iu n e a d e d r e p ­t a t e . V o r b it o r u l c o n t in u â n d d e s c r ie îm ­p r e ju r ă r i le in c a r e s ’a n ă s c u t c h e s t iu -

n e a n a ţ io n a l i t ă ţ i lo r în A u s t r o - U n g a r i a ş i c r iz a în c a r e a a ju n s în u l t im u l t im p a c e s t s t a t p o l i g lo t d in c a u z a d e ş - t e p t ă r e i n a ţ i i lo r c e s t ă p â n e ş t e .îm p ă c a r e a a ş a d e t r im b iţ a t ă d in ­tr e u n g u r i ş i r o m â n i n u s ’a f ă c u t ş i n u d in c a u z a c o n t e lu i T is z * s a u a p a r ­t id u lu i n a ţ io n a l , c i a p u t e r i lo r c a r e s e ­p a r ă p e c e le d o u ă p o p o a r e . V a b ir u i ce-1 c e v a fl s o r t i t m a i t a r e d e e v o ­lu ţ ie . C e d a to r ie a u r o m â n ii d in F o m â - n ia lib e r ă ? S u n t e m d a t o r i s ă p ă s t r ă m c e e a c a a v e m . C e a v e m ? A v e m o n a ţ io ­n a l it a t e u n it a r ă , c a r e v o r b e ş t e a c e e a ş i l im b ă , a r e a c e le a ş i t r a d i ţ i i ş i a s p ir a ţ i i c o m u n e lo c u in d p a p ă m â a t u l c u p r in s în t r e N is t r u ş i T is a . A c e a s t a s ă n ’o p ie r d e m .C u t o a t e d e fe c t e le lo r ş o v in is t e u n g u r i i s u n t u n p o p o r e n e r g ic . C u e - n e r g ia lo r a u r e u ş i t s ă ţ in ă î n f r â u n a ţ io n a l i t ă ţ i le ş i n u m a i a s t fe l s e e x p l i ­c ă c u m id e e a m a g h ia r ă e s t e s u s ţ in u t ă d e 2 0 m ilio a n e d e s u f le t e . In A u s t r i a flie d m a i m u lt e s t a t e , p u te r e a d e co> b e z iu n e e s t e m a i m ic ă . In U n g a r i a n u s u n t n a ţ io n a l it ă ţ i r e c u n o s c u t e .D e f a p t , u n g u r i i c o n d u c t r e b ile m o n a r h ie i ş i ju m ă t a t e a u n g u r e a s c ă a r e p r e p o n d e r e n ţă a s u p r a c e le i la l t e p ă r ţ i a u s t r ia c o . P r ie t e n ia n o a s t r ă c u m o ­n a r h ia d e p e s te C a r p a ţ i e n e f ir e a s c ă ş i d ă u n ă t o a r e .A t i t u d in e a r o m â n ilo r d in r e g a t e s t e c la r ă : s ă a p ă r ă m p e r o m â n ii d in U n g a r ia , c ă c i s lă b in d e i , im p o r t a n ţ a n o a s t r ă v a s c ă d e a , d e c i p u t e r e a r o m â ­n ilo r s e s p r i j in ă p e t o ţ i r o m â n i i .C u n ic i u n p o p o r d in lu m e s o a r t a n ’a f o s t m a i v i t r e g ă . N e a îm p ă r ţ it la 3 s t a t e , c a r e s t ă p â n e s c în t r e e le m a n ­t i a s d r e n ţ u it ă a p o p o r u lu i r o m â n .R o m â n ii d in r e g a t t r e b u e s ă - ş i a p e r e f r a ţ i ' d e p e s t e h o t a r e .N u p u t e m p r e v e d e a c e e a c e s e p o a te în t â m p la . S u n t e m d a t o r i s ă î n ­t ă r im c o n ş t i in ţ a n a ţ io n a lă a p o p o r u lu i r o m â n ş i n u i a ie s s ă în t ă r im c la s a d e j o s . P e ţ ă r a n ii n o ş t r i t r e b u e s ă - i r ă s ­p lă t im p r in t r ’o îm p r o p r ie t ă r ir e r e a l ă . R e fo r m e le a n u n ţ a t e d e lib e r a li t r e b u e s c în fă p t u it e .Ţ ă r a n ii ia 1 9 0 7 , a u s d r u n c in a t b a z e le e d if ic iu lu i n o s t r u s o c ia l , d a r t o t e i , la 1 9 1 3 , n e - a u d a t s t r ă lu c ir e a b ir u ­in ţ e i ş i p a c e a d e là B u c u r e ş t i .A lă s a ţ ă r ă n im e a în p ă r ă s ir e e s t e o c r im ă .D a c ă v o m is b u t l s ă s t a b i l i m d r e p -p u t u l l ’a f ă c u t c u p u b lic a r e a e p is t o le lo r p ă r in ţ i lo r ie z u iţ i , c a r i a u p e t r e c u t în p r in c ip a t u l a r d e le a n p e t im p u l s t ă p â n i­r e ! B a t h o r e ş t i lo r . V o lu m u l a i d o ile a a p ă r u t în a n t e c u c â t e v a s ă p t ă m â n i , c a ş i c e l d in t â iu a p ă r u t la s fâ r ş it u l a n u ­lu i 191 1, n e c o n d u c în c e a m a i t r is t ă e p o c ă d in is t o r ia b is e r ic e a s c ă a A r d e a ­lu lu i, în m ijlo c u l d e s t r ă b â iâ r e i ş i a n a r - c h ie i r e l ig io a s e , c a r e a u r m a t d u p ă v io ­le n t a p r o p a g a r e ş i în c e t ă ţ e m r e a r e ­fo r m a ţi u n e i. E p is c o p ia v e c h e ş i p u t e r ­n ic ă , la t in ă e r a d e s f i in ţ a t ă , a v e r ile b i­s e r ic e ş t i s e c u la r iz a t e , c ă lu g ă r i i e s p u lz a ţ i d in ţ a r ă , p o p o r u l r ă m a s f ă r ă p r e o ţ im e ş i fă r ă c o n d u c ă t o r i ş i a s t fe l s e a f la u c u m iile b ă r b a ţ i ş i fe m e i, d e 2 0 — 3 0 d e a n i c h ia r , c a r i n - a u p r im it n ic i s f . t a in ă a B o t e z u lu i .Ş t e fa n B á t h o r y , r id ic a t în 25 M a iu 1 5 7 1 — d u p ă m o a r - e a iu i Io a n S i g is - m u n d — p r in v o t u r i le s t a t u r i lo r a r d e le n e , a d u n a t e la d ie ta d in A lb a - lu i ia , în fr u n t e a ţ ă r i i , în c e p e a lu p t a d in t o a t e p u t e r ile p e n t r u r e s t a u r a r e a B i- s e r ic e i , d in c a r e fă c e a p a r t e . G â n d u l lu i s - a o p r it a s u p r a Ie z u iţ i lo r v e s t iţ i p r in u r ia ş a a c t iv i t a t e d e s v o lt a t ă în a- p u s u l E u r o p e i c o n t r a r e fo r m a ţi u n e i, p r in ş t i in ţ a ş i z e lu l lo r a p o s t o lic . A - c e ş t ia i- s e p ă r e a u c e i m a i p o t r iv iţ i p e n t r u a s m u lg e b is e r ic a a r d e le a n ă d in s t a r e a d e p lo r a b ilă în c a r e a f la ş i a lu p t a c u s u c c e s îm p o t r iv a c o n fe s iu n ilo r p r o t e s t a n t e .D u p ă m u lt e ş i lu n g i t r a t a t iv e c u S c a u n u l p a p a l ş i c u g e n e r a lu l o r d u lu i ,

i - a s u c c e s la În c e p u t u l a n u lu i 1579 — d u p ă c e a ju n s e s e ş i în f r u n t e a r e g a t u ­lu i p o lo n — a în t e m e ia p r im u l c o le g iu ie z u it la C lu j . D e -a ic i p a t e r i i ş i- a u e s t in s a c t iv it a t e a în t o a t e r e g iu n i le a p a r ţ in ă ­t o a r e A r d e a lu lu i . A u r id ic a t o ş c o a lă Î n a lt ă in C lu j ş> t r e i m a i m ic i în A lb a - lu lia ş i a u s t r ă b ă t u t A r d e a lu l in lu n g ş i In la t g r i j in d d e lip s u r i le s u f le t e ş t i a le c r e d in c io ş ilo r , m a i a le s d in S â c u - im e , d in B ih o r ş i d in ţ in u t u l L u g o ju l u i ş i a i C a r a n s e b e ş u lu i . Ş c o a la d in C l u j , m u lţ u m it ă d ă r n ic ie i lu i S t e fa n B á t h o r y , a lu a t u n fr u m o s a v a c t fiin d c e r c e t a t ă d e -o m u lţ im e d e t in e r i f ă r ă d e o s e b ir e d e c o n fe s iu n e . I n t r e e le v ii e l s e p o m e ­n e ş t e ş i n e p o tu l « e p is c o p u lu i r o m â n e s c » , p r o b a b il a l c e lu i d e ia V a d . A c t i v i t a t e a p a t e r i lo r a fo s t in c u r â n d îm p ie d ic a t ă d e h o le r a d in 1586. In a c e la ş i a n s ’a s t in s ş i m a r e le lo r p a t r o n , S t e fa n B á ­t h o r y . ín fr u n t e a A r d e a lu lu i a a ju n s a s t fe l u ş u r a t ic u l ş i s lă b ă n o g u l s ă u n e ­p o t, S ig is m u n d , c a r e c u o t r ă s ă t u r ă in d r ă s n e a ţă d e c o n d e iu a s p u lb e r a t a l ­c ă t u ir e a u n c h iu lu i , a p r o b â n d h o t ă r â r e a d ie te i d e ia s fâ r ş i t u l a n u lu i 158 8 p r in c a r e s ’a d e c r e t a t e s p u iz a r e a I e z u iţ i lo r .V o lu m u l a c e s t a a l o p e r e i d . V e ­r e s s c u p r in d e 100 d e s c r is o r i , t ip ă r it e c ’o d e o s e b ită g r i je , c a r i a r u n c ă o v iu ă lu m in ă a s u p r a a c t iv i t ă ţ i i I e z u iţ i lo r şi a s u p r a s t ă r i lo r b is e r ic e ş t i d in A r d e a l in t r e 1 5 7 5 - 1 5 8 8 . Ici c o lo s e a f lă ş i c â t e v a c o n t r ib u ţ ii p r e ţ io a s e p r iv it o a r e la is t o r ia R o m â n ilo r .3 Antonii Possevini S . I . Transit-

Page 2: Romania nouă. române. Dln corpurile legiuitoaredspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69748/1/... · multă dragoste, cu mai multă îndâr jire şi patria va avea pentru el un rost

Pagina 2. Nr. 47—1914.

t a t e a în ă u n t r u ş i a r m o n ia a d e v ă r a t ă în t r e c la s e le s o c ia le , v o m m ă r i p u t e r e a d e a t r a c ţ ie a r o m â n ilo r d in T r a n s i lv a ­n ia , c a r i d in p u n c t d e v e d e r e e c o n o m ic s u n t s u p e r io r i ţ ă r a n u lu i d in R e g a t . A r d e le n i i n u ş t iu c e - i b o e r , c e - s a n g a - j a m e n t e le a g r i c o le .D in n e n o r o c ir e la n o i , t o a t e a v a n ­t a je le le a r e o s in g u r ă c la s ă , c la s a c o n d u c ă t o a r e . P e b a z a n e d r e p t ă ţ e i n u s e p o t în ă lţ a p o p o a r e le .S ă ş t e r g e m ş i n e d r e p t a t e a p r i v i ­le g i i lo r d e s u f r a g iu p r in v o t u l u n iv e r ­s a l ş i n u m a i a t u n c i v o m p u t e a d e v e n i c e n t r u l d e a t r a c ţ i e , p e n t r u t o ţ i r o m â ­n i i , s o a r e le in j u r u l c ă r u ia s e în v â r ­t e s c c e le la l t e p la n e te .Chestiunea româna

în cameră.In ş e d in ţ a d e e r i a c a m e r e i a fo s t d in n o u la o r d in e a z ile i c h e s t iu n e a r o m â n ă . D a r d is c u ţ ia a f o s t ia u n n iv e l in t e r io r , m a i a le s v o r b ir e a d e p u ­t a t u lu i R i c h t e r , p lin ă d e f r a z e b o m ­b a s t ic e ş i c e le s p u s e d e c o n t e le B e t h - le n I s t v â n , c u fa n t a z u ş i in fo r m a ţ i i g r e ş it e ş i t e n d e n ţ io a s e , c a r i le - a m a u ­z i t ş i c e t i t d e a t â t e a o r i .Discursurile.C e l d in t â iu v o r b it o r a f o s t p r e o ­t u l c a t . ş i d e p u t a t d in p a r t id u l m u n c ii , R ic h t e r I ă n r s . E l s e în c h in ă în a in t e a Iu ! A p p o n y i , d a r c o n s id e r ă d e p ă c a t a ju d e c a c h e s t iu n e a d e n a ţio n a l* ta t e d in p u n c t d e v e d e r e d e p a r t id .N a ţ io n a li t ă ţ i le n u p o t fi m a g h ia ­r iz a t e c u fo r ţ a . G e r m a n ii , c a r i s u n t 6 0 . d e m ilio a n e , n u ’ p o t s e g e r - m a n is e z e p e P o lo n i . S i n g u r u l m ijlo c p e n t r u m a g h ia r iz a r e a n a ţ io n a l i t ă ţ i lo r e s t e iu b ir e a ş i m u n c a .. . . Ş i a ş a m a i d e p a r t e , d a r c u a s t fe l d e t e o r i i n a iv e c u g r e u s ’ a r p u t e a fa c e c e v a t r e a b ă .V o r b ir e a c o n t e lu i B e t h le n a f o s t a ş t e p t a t ă c u in t e r e s . Ş i a ş i m e r i t a t , c ă c i a t â t e a a b s u r d it ă ţ i n u s ’ a u a u z i t d e m u lt în c a m e r ă . I a r ş o v in is m u l e în c â n t a t d e fr a z e p a t r io t ic e , s fo r ă i t o a r e , p r in c a r i s u n t c a lo m n ia ţ i ş i p o n e g r iţ i R o m â n ii .B e t h le n a c c e n t u ia z ă , c ă p a r t id u l m u n c ii s ’a a b ă t u t d e a s t ă d a t ă de la

politica patriotică probată.t s t â n d d e v o r b ă c u R o m â n ii .( S e v e d e , c ă c o n t e le B e t h le n e d e c r e d in ţ a , c ă p o lit ic a » p r o b a tă « s e p e t r i f ic ă ş i n u e p e r m is s ă s e m a i p x h im b e .)l i p a r e b in e , c ă a e ş u a t p a c t u l , c ă c i — z ic e e l — n u e p o t r iv i t c u s u v e r a n it a t e a s t a t u lu i m a g h ia r , c a p r t m m in is t r u l s ă a ib ă t r a t a t iv e cu unele grupuri de-ale cetăţenilor de stai.D u p ă a c e a s t ă » g e n ia lă « c o n s t a ­t a r e , p e c a r e a m a u z it * o ş i d e la a l ţ i i , t r e c e la u n a ş i m a i n o s t im ă , ia r ă ş n ft s c o t it ă d e a l ţ i i . Z ic e , c ă î n r e g a t u lvania (1584)» Edidit D r. Andreas Veres8 sumptibus D r. loannis Csernoch. B uda - pest. S t e p h a n e u m , 1 91 3, X X I V -} - 297 p p 8 °. P r e ţ u l 10 c o r .D e - o d a t ă c u v o lu m u l a l d o ile a d in » E p is t o la e e t a c t a le s u it a r u m » d l V e r e s s n e d ă în t r ’o s p le n d id ă e d iţ ie , t ip ă r it ă c u c h e lt u ia la p r im a t e lu i C s e r n o c h ş i îm p o d o b it ă c u o m u lţ im e d e i l u s t r a ţ i i , lu c r a r e a d in 1 58 4 a c u n o s c u t u lu i d ip lo ­m a t ie z u it P o s s e v in o , p r iv it o a r e la A r ­d e a l. A n t o n iu P o s s e v in o ( o ă s c . la 12 I u l ie 1 53 3 în M a n t u a , m o r t l a 2 6 F e ­b r u a r ie 1611 In F e r r a r a ) a f o s t , fă r ă în d o ia lă , u n u l d in t r e c e i m a i c e le b r ii ie z u iţ i a i v e a c u lu i a l X V l - l e a . I n t r â n d , t â n ă r în c ă , în o r d u l s . I g n a ţ iu d e L o y o la a a t r a s în c u r â n d a t e n ţ ia c e r c u r ilo r c o n d u c ă t o a r e a le b is e r ic e i c a t o lic e p r in m a r e a s a in t e l i g e n ţ ă ş i e r u d iţ ie . In v r â s t a d e a b ia 2 7 d e a n i a f o s t în s ă r c in a t c u im p o r t a n t e m i ­s iu n i d ip lo m a t ic e . D ip lo m a ţ ia a r ă m a s a p o i t e r e n u l d e a c t iv i t a t e , p r in c a r e , m a i a le s , şi* a c â ş t ig a t u n m a r e r e n u ­m e . E l a c o n d u s şi t r a t a t iv e le d ip lo m a ­t i c e c u s t a t u l fr a n c e z în u r m a c ă r o r a I e z u iţ i i a u p r im it d r e p t u l d e -a în t e m e ia ş c o ii In F r a n ţ a . R e în t o r s d in P a r i s a f o s t a ş e z a t în f r u n t e a c o le g iu lu i d in A v i g n o n , d e u n d e a f o s t c h e m a t în 156 9 i a R o m a . A c i a lu p t a t c u s u c c e s p e n ­t r u r id ic a r e a în f r u n t e a o r d u lu i a b e l­g ia n u lu i E v e r h a r d M e r c u r ia n , v o in d p r in a s t a s ă s p u lb e r e a f ir m a ţ i i le d u ş m a n ilo r , c a r i z ic e a u , c ă o r d u l e o in s t i t u ţ ie s p a ­n io lă . E l în s u ş i a fo s t a le s , în a c e ia ş a n , s e c r e t a r a l o r d u lu i . In 1577 a fo s t în s ă r c in a t c u o n o u ă m is iu n e d ip lo m a ­t i c ă în S u e d ia , u n d e p r o t e s t a n t is m u l s e în t ă r i a d in z i în z i . M a i t â r z iu a lu a t p a r t e c a m ij lo c i t o r l a îm p ă c a r e a lu i Ş t e fa n B a t h o r y , r e g e le P o lo n ie i c u

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

prin ziare | a ş a n u m iţ i g r e c i c o m p a n iş t i ş i n e c o m - r u s o - g e r - | p a n iş t i c a r i în c e le m a i r a r i c a z u r i e r a u cele | g r e c i v e r it a b i l i d a r s t ă t e a u s u b p r iv i­le g ii le c o m p a n ie lo r g r e c e ş t i d e c o m e r ^ u

r o m â n ş i la R o m â n ii d e a ic i e s t e c r e ­d in ţ a , c ă m o n a r h ia n u m a i a t u n c i v a f c a p a b i lă d e a c ţ iu n e , c â n d v a h o n o r a p e t e r e n u l p o li t ic p e r s o n a lit a t e a n a ­ţ io n a l i t ă ţ i lo r . I n d o s u l a c e s t o r a I n s ă s e f a c p r e g ă t ir i , c a Ardealul să se împreună cu România.M a i s p u n e a p o i c â t e v e r z i- u s c a t e , c ă R o m â n ii în a in t e d e 1 8 8 1 . n ’a u avuD p r o g r a m p o li t ic , c ă o d in io a r ă c â n d R o ­m â n i i a v e a u d o le a n ţ e , s e a d r e s a u Ia V i e n a , a c u m a le a r g ă la B u c u r e ş t i ..S e r m a n ă U n g a r i e , c u m t e p a s c v a c i le ! V o r b i r e a lu i J u r i g a .D o p ă a m e a z i a lu a t c u v â n t u l d e ­p u t a t u l s lo v a c luriga. A ţ i n u t o v o r ­b ir e in t e r e s a n t ă a s u p r a c h e s t iu n ii d e n a ţ io n a l i t a t e ş i a t r a t a t iv e lo r . In a p r e ­c ie r i le s a le , ic i* c o le a lu r i g a a fo s t v e h e m e n t . D e a c e e a p r e z id e n t u l l - a p r o v o c a t la o r d in e d e c â t e v a o r i .D e p u t a ţ i i r o m â n i s u n t c u t o ţ i i d e ţ a ţ ă în c a m e r ă ş i d a c ă v a fi n e c e s a r , v o r lu a c u v â n t u l . î n g e r i i .R e v e n im la u n in c id e n t d in r ă s ­p u n s u l c e l - a d a t c o n t e le T is z a la v o r ­b ir e a iu i A p p o n y i .» A p p o n y i — a z is T is z a — e fo a r t e m â n d r u d e ju r ă m â n t u l în v ă ţ ă * t o r i lo r , de inscripţiile de p e p ă re ţii şcoalelor ş i de micii îngeri ce i-au văpsit acolo. A c a s t o r a î " s ă nu li se poate atribui o importanţă prea mare.A fo s t d e s tu l a t â t a , c a ş o v in is m u o p o z iţ io n a l s ă s e r e v o lt e ş i s ă t ă b â - r e a s c ă a ? u p r a lu i T is z a .— T r ă d a r e d e p a t r ie — s c r iu u n e le z ia r e . T is z a a b a jo c u r it e m b le ­m e le s t a t u lu i , le - a n u m it . » în g e r a ş i« ş i a z is , c ă n u a u im p o r t a n ţ ă d e o s e b it ă . . T r e b u e t r a s la r ă s p u n d e r e , t r e b u e in ­t e r p e la t în c a m e r a «•••U n u l d in d e p u t a ţ i , U r m a n c z y F a n d o r d e la R e g h in , a a d r e s a t o in t e r p e la ţ ie în c h e s t ia a c e a s t a . A a d r e ­s a t - o în s c r is , c ă c i fiin d e s c h is d in c a m e r ă , n u p o a t e s a o fa c ă c u g r a i u l . In e a în t r e a b ă p e T is z a , c ă î ş i s u s ţ in e d e c la ­r a ţ i i le ?N im ic m a i r i d i c o l , d e c â t a c e s t e a p u c ă t u r i n e b u n e . T is z a n ’a f ă c u t a l t - e e v a , d e c â t a s p u s u n a d e v ă r I - a d a t s ă în ţ e le a g ă lu i A p p o n y i c ă c u i n ­s c r ip ţ i i ş i » în g e r a ş i« n u p o ţ ; fa c e s t a t n a ţ io n a l . . . . D a r o p o z iţ ia fa c e t ă r ă b o iu . P a r t u r iu n t m o n te s

A u stro -U n g a r ia şi p r e g ă ­tir ile R n siei.. » P e s t e r L lo y d « p r i­m e ş t e u r m ă t o a r e a m fo r m a ţ iu n e d in cercurile v ie n e z e b in e i n f o r m a t e :

Cercurile hotărâtoare nu îm­părtăşesc îngrijorarea opiniei pu­blice faţă de măsurile militare ale Rusiei şi sunt convinse că reia- ţiunile dintre Rusia şi Austro-Un- garia nu vor da prilej la nemul­ţumiri. In ultimul timp ce e drept

ţ a r u l m o s c o v it I o a n I V . ş i t o t e i a p u s la c a le ş i îm p ă c a r e a d in 22 I u n ie 1585 d in t r e B á t h o r y ş i îm p ă r a t u l R u d o / f i i .L a în c e p u t u l a n u lu i 1583 a f o s t în s ă r c in a t d in p a r t e a lu i Ş t e fa n B a t h o r y c u v iz i t a r e a A r d e a iu u i ş i c o n t r o la r e a a c t iv i t ă ţ i i I e z u iţ i lo r . D in C r a c o v ia a t r e ­c u t la B â r t f a a p o i p e s t e E c s e d , S a t m a r , Ş im le u , C lu j ş i A iu d l a A lb a iu l i a , u n ­d e a s o s it î n 4 M a r t ie 1 5 8 4 . In A r d e a l a p e t r e c u t 47 d e z ile c u le g â n d in fo r ­m a ţ i i d e s p r e ţ a r ă ş i lo c u it o r i i ei d â n d o d e o s e b it ă a t e n ţ ie s t ă r i lo r b is e r ic e ş t i . R e z u lt a t u l a c e s t e i v iz i t e a f o s t în t r e a l t e le , i n t e r e s a n t u l » Comentat io d i Ira n ,- silvania*, c a r e a f o s t t e r m in a t la 1584. L u c r a r e a e s c r is ă it a l ie n e ş t e ş i e î m ­p ă r ţ i t ă în 5 c ă r ţ i c u 5 7 d e c a p it o le . In e a n i s e d a u in fo r m a ţ i i n e s p u s d e p r e ţ io a s e p r iv it o a r e la A r d e a l , l a t o p o ­g r a f ia ş i e t n o g r a f ia lu i ; n i s e v o r b e ş t e î n e a d e s p r e d if e r it e le lu i d is t r ic t e , d e s p r e S c a u n e le ş i o r a ş e le s ă s e ş t i ş i s ă - c u e ş t i . S u n t in t e r e s a n t e in fo r m a ţ i i le p r iv it o a r e l a lă ţ ir e a r e f o r m a ţ iu n e i ş i la lu p t e le r e l ig io a s e d e p e t im p u l lu i lo a n S ig is m u n d ( c a r t e a III) p r e c u m ş i c e le d in c a r t e a I V p r iv it o a r e l a d o m n ia lu i C b r is t o fo r ş i S t e f a n B á t h o r y . L a s f â r ­ş i t , p a g . 2 1 1 — 2 6 8 , d . V e r e s s d ă şi u n b u n r e z u m a t u n g u r e s c , a l c ă r ţ i i lu i P o s s e v in o , p r e g ă t i t d e p ă r . ie z u it D i o - n is iu S z i t t y a y , p e n t r u c e f ' t o r i i c a r i n u c u n o s c lim b a i t a l i a n a ş i u n in d ic e , c a r e u ş u r e a z ă m u l t fo lo s ir e a a c e s t u i p r e ţ io s » C o m e n t a r iO » .I i d o r im d . V e r e s s s ă n e p o a t ă d a c â t m a i c u r â n d ş i c e le la l t e v o lu m e a le im p o r t a n t e i s a le c o le c ţ i i .* )

*) Cei cari doresc să aibă volumele apă­rute până acum, să se adreseze la „Fontes re- rum Transylvanicarum“ în Gluj (Kolozsvár).

ruşii au desfăşurat o activitate în­frigurată pe teren militar, dar a- aceasta nu prezintă motive de în­grijorare, întru cât pretutindeni în Europa se fac sforţări pentrn mă­rirea paterei armate.

Politica externă a Franţei.Expozeul ministrului Doumergue.

Iocepândn-se în şedinţa de a- laltaeri a camerei franceze desba- terea bugetului externelor, minis- srul de externe Doumergue a ţ i ­nut să facă următoarele aprecieri asupra situaţiei externe :G u v e r n u l n u a în c e t a t d e a m e r g e î n d e p lin a c o r d c u a m ic i i ş i a l ia ţ i i în t o a t e d ir e c ţ iu n i le . T r a t a t iv e le s p r e a s e g ă s i o s o lu ţ iu n e p a c if ic ă a t u t u io r d if ic u lt ă ţ i lo r au în tărit încă şi m ai mult acordul cu Rusia dilată şi cu Anglia a - mică, a c o r d c â r e a p ă r u t d e m a r e p r e ţ p e n t r u p ă s t r a r e a e c h il ib r u lu i e u * r o p e a n ş i a p ă r a r e a p ă c ii . F r a n ţ a a li - c r a t în s e n s u l d e a . ş t e r g e u r m e le c o n ­f l ic t u lu i b a lc a n ic ş i a p o to li u r ile d in t r e n a ţ iu n ile a m ic e a le F r a n ţ e i . în t r u n ir e a a m b a s a d o r ilo r d e la L o n d r a a t r e b u it s ă fa c ă p r o b ă d e p r u d e n ţ ă s p r e a n u r is c a d e s lă n ţ u ir e a r ă z b o iu lu i g e n e r a l , p e c a r e t o a t e g u v e r n e le t r e b u e s ă s e în g r i je a s c ă a-1 e v it a .V o r b in d d e s p r e principele de Wied d . D o u m e r g u e z ic e c ă v iz it e le s a le în c e le ş a s e c a p it a le a le E u r o p e i p r o b e a z ă v o iD ţa s a d e a m e n ţ in e A lb a n ia in d e ­p e n d e n t ă . C o n c u r s u l F r a n ţ e i e s t e a s i ­g u r a t t u t u io r a c e lo r a , c a r i v o r p a c ific a fă r ă v io le n ţ e a c e s t e p o p u la ţ iu n i .

D. Doumergue aduce omagii ati- tudinei a tât de înţelepte a României, care este apropiată de Ftanţa prin ori- gina ei latină comună; ea rămâne un factor important a l păcii în Balcani.D . D o u m e r g u e a r a t ă c ă a c ţ iu n e a F r a n ţ e i s e e x e r c it ă în s e n s u l p ă c ii , a - v iz â n d m a i a le s p e T u r c ia , c a r e n u a r p u t e a s ă s e b iz u ie p e c o n c u r s u l f in a n ­c ia r a l F r a n ţ e i p e n t r u a t u r b u r a p a c e a ( a p la u z e ) .P r in a c o r d u l c u A n g l i a ş i c u R u ­s ia e a a o b ţ in u t r e s t a b il ir e a o r d iu e i în A r m e n ia . C e le tr e i p u t e r i v o r u r m a a lu c r a la în t ă r ir e a im p e r iu lu i .D . D o u m e r g u e c o n s t a t ă p r e t u t in ­d e n i t r e b u in ţ a ş i d o r in ţ a d e p a c e .P u t e m s p e r a c ă p a c e a v a p r e v a la îu c o n t r a a g i t a ţ iu n i lo r a ţ â ţ ă t o r i lo r d e t u r lm r ă r i . F r a n ţ a a r e v o in ţ a fe r m ă d e p a c e , în s ă ş i v o in ţ a d e n u j e r t f i n im ic a d in in t e r e s e le e i m a t e r ia le ş i m o r a le n lu m e .D . D o u m e r g u e a r a t ă în fin e t ă r i a a l ia n ţ e i c u R u s ia ş i a m ic i ţ ie i c u A n ­g l ia . In p lin a c o r d c u a l ia ţ i i ş i a m ic ii F r a n ţ e i , e a îş i u r m e a z ă p o li t ic a e i la lu m in a z ile i , h o t ă r â t ă d e a ’ş i p ă s t r a lo c u l în lu m e s p r i j in it ă p e o a r m a t ă ş i o m a r in ă p u t e r n ic ă , n u s p r e a a m e ­n in ţ a p e c in e v a c i s p r e a v e g h ia la s a lv g a r d a r e a ş i a p ă r a r e a id e ilo r s a le d e d r e p t a t e ş i d e l ib e r t a t e .

Externe.A le g e r i le în B u l g a r i a .P r e c u m a m a n u n ţ a t g u v e r n u l b u l­g a r a o b ţ in u t la r e c e n t e le a le g e r i 126 m a n d a t e ia r o p o z iţ ia 1 16. în t r e b a t a - s u p r a r e z u lt a t e lo r a c e s t o r a le g e r i m i­n is t r u l d e f in a u ţ e Tonceff > d e c la r a t u r m ă t o a r e le :G u v e r n u l e s t e m u lă m it c u r e z u l­t a t u l a le g e r e * , d e o a r e c e c u s is t e m u l e le c t o r a l d9 a s t ă z i , n ic i u n p a r t id n u a r p u te a o b ţ in e m a i m u lt e m a n d a t e în c e le m a i n o r m a ie îm p r e ju r ă r i . A f a r ă d e a c e a s t a o p o z iţ ia s ’a fo lo s it d e a m i n ­t ir e a r ă s b o iu lu i , c a r e n ’a d is p ă r u t în c ă . C a m e r a s e v a d e s c h id e în t r e 10 ş i 15 M a r t ie . In p r im u l r â n d — s p u n e d . T o n c e f f — v o m v o t a d o u ă d o u ă s p r e - z e c im i d in b u g e t , v o m v o t a c r e d it e le s u m e i o r n e p r e v ă z u t e c e s ’a u c h e l t u i t în r ă s b o i , v o m in t r o d u c e le g i p e n t r u a s a n a r e a m o r a v u r i lo r ş i v o m c r e a n o u i s u r s e d e v e n it u r i .V o r b in d d e r e z u l t a t u l a le g e r i lo r , m in is t r u l d e f in a n ţ e s p u n e c ă s u c c e s u l d e m o c r a ţ ilo r î l e x p l ic ă fa p t u l c ă S a n - d a n s k y le - a p r o c u r a t T m a n d a t e Î n c e r ­c u i S t r u m i t z a .A g r a r i e n i i î ş i m e n ţ in s i t u a ţ ia p e n ­t r u c ă a u p u t u t în f i l t r a în p o p o r p â ­r e i e a c ă n o i n e g â n d im la u n n o u r ă z - b o iu . A c e a s t a n u e s t e în s ă a d e v ă r a t . N o i v r e m p a c e ş i l i n i ş t e . N o i n u n e g â n d im l a r e v a n ş ă ş i v r e m s ă n e d e ­v o t ă m c u t o t u l în t ă r ir e ! în in t e r io r u l ţ ă r i i . C u m s u n t e m d e s t u l d e t a r i în S o - b r a n ie , n u v o m î n t r ă în n ic i u n fe l d e t r a t a t iv e c u v r e - u n p a r t id d e o p o z iţie .In c u r â n d — a în c h e ia t d . T o n ­c e f f — v o m în c e p e t r a t a t iv e , în v e ­d e r e a u n u i îm p r u m u t . Iu a c e a s t ă p r i - v in ţ ă r ă m â n e m d e v o t a ţ i F r a n ţ e i ş i n e v o m a d r e s a n u m a i e i .R a p o r t u r i le r u s o - g e r m a n e .| Ziarul „Local Anzeiger“ scrie | următoarele:

„Polemica pornită referitor la raportările mane nu are nimic a face cu două guverne; ea este de natură particulară.

împăratul Vilhelm nu şi-a a- mânat călătoria la Corfu, ceea ce se întâmpla ca siguranţă, dacă pe orizontul politicei internaţionale apăreau nouri“.N o u l p r im m in is t r u a l b a n e z .T u r k a n p a ş a , s a n ă s c u t l a 1 8 4 8 E l e s t e d e s c e n d e n t u l u n e i v e c h i f a m il i i a lb a n e z e . T u r k a n p a ş a a fo s t p â n ă a - c u m în s e r v ic iu l d ip lo m a ţie i t u r c e ş t i . C a r ie r a d ip lo m a t ic ă ş i-a în c e p u t - o la B e r lin , u n d e a fu n c ţ io n a t c a s e c r e t a r d e a m b a s a d ă .L a 16 D e c e m b r ie 1877 a fo s t n u ­m it a m b a s a d o r la R o m a , ia r m a i t â r z iu a t r e c u t în a c e e a ş i c a l i t a t e la M a d r id . L a 1 Iu l ie 189 5 a f o s t n u m it m in is t r u d e e x t e r n e a l T u r c ie i . T u r k a n p a ş a a fo s t c e l d i .i t â i p o l i t ic ia n t u r c , c a r e s’ a o c u p a t d e c h e s t iu n e a a r m e n e a s c ă v r o in d s ă - i d e a o s o lu ţ ie îm b u c u r ă t o a r e . T o t e l a lu c r a t p e n t r u în t r e ţ in e r e a b u n e lo r r e la ţ iu n i c u S t a t e le e u r o p e n e .L a 1899 a lu a t p a r t e la c o n fe r in ţ a d e p a c e d e la H a g a , c a r e p r e z e n t a n t a l S t a t u lu i o t o m a n . L a 1 90 8 a f o s t n u m it a m b a s a d o r la P e t e r s b u r g . T u r k a n p a ş a e r a o m u l d e în c r e d e r e a l e x s u lt a n u lu i A b d u l H a m id ş i a f o s t t r im is d e a c e s t a în m a i m u lt e r â n d u r i în m is iu n i im p o r ­t a n t e la P e t e r s b u r g .Organizaţiuni economice.I n z ia r u l n o s t r u în c ă p r in a n ii 1898 N -r ii 7 , 13 ş i 19 s u b t i t lu l O r g a - n iz a ţ iu n e a m u n c e i n a ţ io n a le ş i în 1901 N - r i i 23 s u b t i t lu l O r g a n iz a ţ iu n i e c o n o ­m ic e ş i ş c o a le p r o fe s io n a le , a m a r ă t a t a b s o lu t a n e v o e a c e lo r d e s u s ş i a în - d r u m ă r e i p o p o r u lu i n o s t r u p e o c a le m a i b u n ă .N u c r e d e m , c ă v a fi g r e ş i t d e a r e v e n i a s t ă z i a s u p r a lo r , c ă c i m a n ia fu n d ă r e i d e b ă n c i c a p it a l is t e n u m a i u e d u c e p o p o r u l d e m a l .N e a p ă r a t , c ă c e i d e la în v ă ţ ă m â n ­t u l p r o fe s io n a l ş i a u , ş i t r e b u e s ă a ib ă p r e c ă d e r e c u v â n t u lu i lo r î n c h e s t i i le e c o n o m ic e . A m v ă z u t m u lţ im e d e e c o ­n o m iş t i ş i b a n c h e r i im p r o v iz a ţ i a ju n ş i la fr u m o a s e s it u a ţ iu n i m a t e r ia le f ă r ă s ă s e c u n o a s c ă o d ir e c ţ iu n e p o z it iv ă in u r m a lo r . V o m c i t a d o u ă - t r e i c a z u r i c o n c r e t e d e la s t r ă in i . C e e a - c e n e m ţ ii a u s t r ia e i n u a u p u t u t fa c e în c u lt u r a c a ilo r î n U n g a r i a în s u t e d e a n i , a f ă ­c u t-o u n K o z m a F e r e n c z în o s it u a ţ i u n e t a r e m o d e s t ă d e c o n s il ie r m in is t e r ia l în 2 d e c e n ii , p e u r m a a c t iv i t ă ţ i i c ă r e ia , U n g u r i i în c a s e a z ă p e f ie c a r e a n z e c i d e m ilio a n e c o r o a n e . L a s a ş i u n D r . C . W o lf , d ir e c t o r u l c a s e i d e p ă s t r a r e d in S ib i iu a d e s v o lt a t o a c t iv i t a t e fo a r t e r o d n ic ă în t r e s a ş i , n u n u m a i p r in în ­f i in ţ a r e a c e lo r v r ’o 2 0 0 d e c r e d it e r a i f - fe is e n ia n e d a r ş i p r in a l t e d iv e r s e in - s t i t u ţ iu n i ş i în d r u m ă r i a r id ic a t m u lt e c o u o m ic e ş t e p e s a ş i , îu d a u n a n o a s tr ă .L a n o i c e i m a i v e s t i ţ i e c o n o m iş ti ş i a ju n ş i la c e le d in t â iu p o z iţ i i s o c ia le în s t a t , n ’a u f ă c u t c e v a , c a r e s ă r ă ­m â n ă .In a g r ic u lt u r ă s t ă m t o t a c o lo u n d e e r a m s u b io b ă g ie : p e lâ n g ă p ă m â n t u r i le n e c o m a s a t e ş i în d e v ă lm ă ş ie e s p lo a t a t e e s t e n s iv în s is te m a d e 2 ş i 3 c â m p u r i ş i a moinelor.E s t e ş t iu t c ă p â n ă b in e d e c u r â n d s a ş ii îş i a v e a u şi r e c r u t a u p ă s t o r i i lo r e s c iu s iv d in tr e r o m â n i, ş i c r e d e a u a n u p u t e a ţ in e a ş i c r e ş te v it e f ă r ă d e a a v e a p ă s t o r i ş i a r g a ţ i r o m â n i l a e le . G r o f i i ş i b a r o n ii u n g u r i ş i s e c u i a i T r a n s i l - s i lv a n ie i îş i a v e a u ş i ţ i n e a u v e s t i t e le lo r h e r g h e li i m a r i c u d e o s e b ir e în p ă r ­ţ i le d e v e s t ş i n o r d a le A r d e a lu lu i î n ­t r e r o m â n i ş i c u h e r g h e le g i i r o m â n i la e le . A s t ă z i s a ş ii ş i u n g u r i i c u s e c u i i ş i- a u a m e lio r a t m u l t v i t e le lo r ş i n u m a i a u l ip s ă d e p ă s t o r i i n o ş t r i . N o i a m r ă m a s t o t c u c e le v e c h i ş i c u v it e le îm p u ţ in a t e c a n u m ă r ş i d e v a lo a r e i n ­fe r io a r ă c a c a l i t a t e .]I n d u s t r ie ş i m e s e r i i n ’ a m a v u t a f a r ă d e 2 — 3 b r a n ş e . N ’a m a v u t c e s ă p e r d e m . I n s ă a m f ă c u t p r o g r e s e în i n ­d u s t r ia tex tilă de casă. B a în d iv e r s e c e n t r e a m în c e p u t a n e fo r m a u n b u ­n ic e l c o n t in g e n t d e m e s e r ia ş i c o n fo r m c u c e r in ţ e le t im p u lu i , d e ş i in s t r u c ţ iu n e a lo r p r im a r ă ş i p r o fe s io n a lă ,le c a m lip ­s e ş t e . D a r p o a t e c a n ic i a l ţ i i d in t r e p o p o a r e le c o n lo c u it o a r e n u s t a u m a i b in e . I n c o m e r c iu , a m p e r d u t p o a t e p e n ­t r u m u lt ă kv r e m e n u m e r o a s a c la s ă d e

negustori români ş i levantini d in t r e n o i ,

le v a n t in ş i a c ă r o r d is p a r iţ ie n o i n u o p u t e m d e p lâ n g e în d o n ju n s d in B r a ş o v , F ă g ă r a ş , S ib i iu , S e b e ş u i - s â s e s c e t c . , ş i p o a t e c i l d is p a r iţ ia lo r ş i a u n o r in s - t i t u ţ iu n i b u n e a le lo r , ş c o a le c o m p a - n iş t e e t cP e n t r u p r o g r e s u l ş i în t ă r i r e a l o r s ’a în f i in ţ a t p r in a n ii 1 87 0 ş c o a la r e a lă ş i c o m e r c ia lă r o m â n ă d in B r a ş o v , c a s ă le d e a o m a i b u n ă şi s o lid ă pregătire c o m e r c ia n ţ i lo r n o ş t r i R o s tu l ş i r o lu l lo r în s ă a ( o s t fo a r t e m o d e s t , d e ş i s ’ a d o v e d it s a lu t a r în a l t ă d ir e c ţ iu n e .(Va urma).Iile Cătărău.M a i z i l e le t r e c u t e m ă g ă s e a m la u n p a h a r d e b ă u t u r ă în t r ’ u n r e s t a u r a n t d e m o c r a t ic d in B u c u r e ş t i c u p r i e t i n u l m e u V . E . M ., c o la b o r a t o r u l » G a z e t e i .«In c u r s u l c o n v e r s a ţ ie i , b in e î n ţ e ­le s , v e n i v o r b a ş i d e C ă t ă r ă u .— T u tr e b u e c ă l - a i c u n o s c u t p e C ă t ă r ă u , o b s e r v a i e u c u in d if e r e n ţ ă a - d r e s â n d u -m ă p r ie t in u lu i m e u .— C u m s ă n u l . . . B a ş i t u l - a i c u n o s c u t .— E u ? ! . . .— T u , d a !O c h i i p r ie t in u lu i m e u m ă f ic s a u p liu i d e în ţ e le s . C e v a e v o c a t iv ş - a p o i d e m o n ic s e d e s e n a în p r iv ir e a lu i .— A d u - ţ i a m ir fte . A i c h e fu it c h ia r c u e l .— E u ? !— T u , d a ! Ş i c u m in e » , ş i c u p r o ­fe s o r u l M . ş i c u c o r e s p o n d e n t u l v o s t r u ş i n u ş t iu c in e m a i e r a . . . L a T e r a s ă .. U r ia ş u l ă l a . , . T e p lâ n g e a i , c ă ţ i - a s t r â n s m â n a d e s t a s ă - ţ i ia s ă s â n g e d in e a . .E r a m a t â t d e e m o ţ io n a t , ( în c â t în p r im u l m o m e n t n u g ă s e a m c u v in t e p e n t r u p r ie t iu u l c a r e -ş i în fip s e s e p r i­v ir e a în fa ţ a m e a .P r in m â n a , d r e a p t ă îm i fu r n ic a c e v a . S im ţ ia m s t r â n s ă t u r a m â n e i lu i C ă t ă r ă u , î l v e d e a m în p r o p o r ţ i i le lu i u r ia ş e , în p r iv ir e a p r ie t in u lu i m e u î n ­tr e z ă r e a m a c u m d o i ochi m a r i , e s p re » s iv i , n e a s t â m p ă r a ţ i , o c h ii u r ia ş u lu i c a r e îm i s t r â n s e s e m â n a d e s t a s ă - m i ţ â ş ­n e a s c ă s â n g e le d in e a .— L a d r a c u r r ă , m i- a d u c a - m in t e p e r f e c t . V a s ă z ic ă e u l- a m c u ­n o s c u t p e C ă t ă r ă u . a m s t a t la m a s ă c u e l , a m b ă u t c u e l, n i-a m c io c n it h a l ­b e le d e b e r e t...— D a , d a ...P r ie t in u l m e u m a i a d a u s e c e v a , v o r b a lu i r ă m a s e î n s ă f r â n t ă , n u d m a i a u z e a m . M ă p r e o c u p a u r ia ş u l . 11 v e d e a m s tâ n d la m a s ă c u n o i , s c u lâ n d u - s e ap o *, tr e c â n d la m a s a v e c i n ă , d â n d m â n a c u n iş te o f i ţ e r i , g e s t ic u lâ n d c u b r a ţ e le lu i u r ia ş e , s f id â n d t o t u l c e n u în c ă p e a în fir e a lu i ş i t r e c â n d u ş u r a t ic ^ c a u n v a l g r ă b i t d e a p ă p e s te t o t c e p ă r e a g r e u ş i s e r io s .— E n u m a i d e d o u ă z e c i ş i d o i d e a n i , îm i s p u s e s e c in e v a !I I p r iv e a m , m ă im p r e s io n a s e , fă r ă s ă m ă a t r a g ă , f ig u r a lu i u r ia ş e . C â n d r e v e n e a la m a s a n o a s t r ă î i p r iv e a m t ă c u t , s c r u t a m p r o p o r ţ i i le u r ia ş e a le f ig u r i i lu i . Ş - a t â t . I n t e l ig e n ţ ă c h ia r s ă fi a v u t , n -o c ă u t a m . M ă in t e r e s a c o lo s u l, g e s t u r i le lu i l a r g i , u ş u r ă t a t e a lu i , s u ­p e r f ic ia l it a t e a c u c a r e tr e c e a p e s t e t o t c e p ă r e a c ă t r e b u e s ă p r e o c u p e p â n ă ş i p e c e l d in u r m ă m u r it o r .11 c u n o ş t e a u t o ţ i ş i e l c u n o ş t e a p e t o ţ i . I i c u n o ş t e a u t o ţ i p r o p o r ţ i i le , d a r n u ş t i a n im e n e a c e e , d e u n d e v in e , c e v r e a , d in c e t r â e ş t e ş i p e n t r u c e s t ă e l în B u c u r e ş t i . N ic i n u c e r c e t a n im e n e a a c e s t lu c r u . — O ti v r ’ u n a t ­le t m ă g â n d e a m , f ă r ă s ă m ă fi g â n J i t c a s ă s t a b ile s c d a c ă I n t r ’a d e v ă r e a t­le t , I n t r ’ u n c o l ţ a l s u f le t u lu i m e u s e În fip s e s e c u t o a t e a s t e a o e n ig m ă , o în tr e b a r e , d e c a r e în s ă n ’a m ţ in u t n i c i a t u n c i ş i n ic i m a i t â r z iu c o n t , c ă r e ia n ic i n u în c e r c a s e m s ă i dau u n r ă s ­p u n s , d a r c a r e t r ă i a în a c e le c lip e în lu m e a g â n d u r i lo r mele.I n m ie z d e noapte n e * a m d e s p ă r ­ţ i t d e e l» . C o lo s u l d is p ă r u în u m b r ă d u c â n d c u e l ş i r ă s p u n s u l p e c a r e nu ţ in u s e m s ă - l d a u în t r e b ă r i i , c a r e m i se a ş t e r n u s e n e p ă să fco a re în suflet.L ’ a m u i t a t im e d ia t d u p ă d e s ­p ă r ţ i r e .

*P r ie t in u l m e u în c e r c ă s ă la fir u l u n e i d is c u ţ i i n o i .

Page 3: Romania nouă. române. Dln corpurile legiuitoaredspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69748/1/... · multă dragoste, cu mai multă îndâr jire şi patria va avea pentru el un rost

Nr. 47— 1914?. G A Z E T A T R A N|S*I L V A N I E I . P a g i n t 3.

— M S V a s i le , e u l ’a m m a i v ă z u t i o d a t ă p e C ă t ă r ă u . L ’a m v S z u t la B r a - | ş o v .. . a s t ă v a r ă .. . E r a p r in t â r g u l in u lu i , in f a ţ a c a fe n e li l E l i t e . M a i e r a c u c i ­n e v a . N u ţ l - a ş p u t e a s p u n e , c u c in e , c ă c i e u nu-1 v e d e a m d e c â t p e e l . N u ­m a i p e C ă t ă r ă u . A c e la ş c o lo s . Ş ’a c e le a ş i g â n d u r i d e la T e r a s ă . A m t r e c u t p e lâ n g ă e l , m ă u i t a m ia e l u i m i t . E l n u m ’a c u n o s c u t , n ic i n u m ’a p r i v i t d e a l t f e l . M ă r e t r ă s e s e m l a o p a r t e ş i - l u r m ă r e a m . N u m a i e r a n e a s t â m p ă r a t u l d e la T e r a s ă . îm i p ă r e a l n g r i j a t , în p r i­v ir e a lu i s e f r ă m â n t a p a r c ă c e v a , p e f a ţ a lu i p a l id ă s e d e s e n a c e v a d e o s e b it . N u în ţ e le g e a m c e ş i n ic i n u - m i d a m s i l i n ţ a s ă Î n ţ e l e g . Îm i v e n ia s ă m ’ a - p r o p iu d e e l , s ă - i s p u n , c ă ii c u n o s c , d a r a c e e a ş e n ig m ă d e la T e r a s ă m ă • p r i . C u p a ş i în c e ţ i , m ă s u r a ţ i o lu ă în jo s p e s t r a d a V ă m i i . O d a t ă îş i m a i î n ­t o a r s e c a p u l , d a r o c h ii lu i p a r c ă n u s e o p r ia u a s u p r a t r e c ă t o r i lo r , e r a m s ig u r c ă n u v e d e p e n im e n i , p r iv ir e a lu i p lu ­t e a p e d e a s u p r a o a m e n ilo r , f lc s a p a r c ă c e v a în z a r e .U n g r u p d e t r e c ă t o r i s e a ş e z ă î n ­t r e m in e ş i e l. C o lo s u l , c a r e a t u n c i p e n t r u m in e n u e r a » C ă t ă r ă u « , c ă c i n u - i ş t ia m n u m e le , d is p ă r u . D e a t u n c i n u l ’a m m a i v ă z u t . . . p â n ă a c u m c â n d b o m b a d e la D o b r iţ in d e s le a g ă o e n i g ­m ă ş i d ă r ă s p u n s u l la o în t r e b a r e . J1 v ă d a c u m în t o a t ă r e a l it a t e a p r o p o r ­ţ i i lo r s a le u r ia ş e ş i ş t iu ş i c u m 11 c h ia m ft .P r ie t in u l m e u în t r e g i fă r ă s ă - ş i d e a s e a m ă :Cătărău a l ia s C a ta ro ff !

(rn.)

Din Solaoc-flobâca.Agentura „Asociaţiunei* din R obia ,O r a z ă d e lu m in ă a s t r ă b ă t u t ş l în c o m u n a Robia ( lâ n g ă L ă p u ş u l - u n g u - r e s c ) p r in în f i in ţ a r e a u n e i a g e n t u r i a » A s o c ia ţ iu n ii» în t o a m n a a n u lu i t r e c u t . Z ic o r a z ă d e lu m in ă p e n t r u c ă b ă r b a ţ ii în c r e d in ţ a ţ i c u c o n d u c e r e a a c e s t e i a g e n ­t u r i s u n t p ă t r u n ş i d e m a r e a în s e m n ă ­t a t e c e u r m ă r e s c a c e s t e in s t i t u ţ i i c u l ­t u r a le p e n t r u r id ic a r e a ş i lu m in a r e a p o p o r u lu i n o s t r u , l a t ă a c t iv i t a t e a r o d ­n ic ă c e a d e s v o lt a t a c e a s t a a g e n t u r ă în c e p â n d d in 6 O e c e m v r e 1 91 3 c& nd s a în f i in ţ a t . S a u a r a n ja t 3 ş e z ă t o r i l i t e ­r a r e . U n a în 2 8 D e c e m v r e 191 3 în c a r e p r e z id e n t u l a g e n t u r i i p r e o tu l Nicolae

German e s p u n e ia în ţ e le s ş i c o n v in g ă ­t o r r o s t u l a c e s t o r ş e z ă t o r i ş i fo lo a s e le ce a d u c p o p o r u lu i n o s t r u . A ţ i n u t c o n fe r in ţă l ib e r ă d e s p r e » P a t im a p r o c e s e ­lo r» a d e s fă ş u r a t t r is t e le u r m ă r i a p ro c e se lo r in s is t â n d p e n t r u d e iă t u r a r e a lo r . D in tr e t in e r im e a a d u lt ă c e i m a i d e ş te p ţ i a u c e t i t d in » C a r t e a d e c e t ir e » d e D r . S tr o ia m a l m u lt e b u c ă ţ i . C o n ­ţ i n u t u l a c e sto r b u c ă ţ i e s te fo a r t e in s t r u c ­t iv p e n tr u p o p o r, d e c i în v ă ţ ă t o r u l Ş t e ­f a n B ă r b o s a t ă lm ă c it c o n ţ in u t u l s c o ­ţ â n d l a iv e a lă în v ă ţ ă t u r i le d in e le . S a la ş c o a ie i e r a p lin ă de a s c u lt ă t o r i c a r i s - a u d e p ă r t a t cu cele m a i b u n e im p r e - s iu n i ş i c u d o r u l ca ia r ă ş i s ă s e m a i r e v a d ă In a c e s t lo c de r e c r e a r e şi în t ă ­r ir e s u f le t e a s c ă . A d o u a ş e z ă t o a r e s ’a ţ i n u t în 2 5 I a n u a r ie 1914, la o a r e le 2 p . m . ( D u m in e c ă ) .I n a c e a s t ă ş e z ă t o a r e ia râ ş s’a a - d u n a t p o p o r u l d o r n ic d e in a n ta r e ş i lu m in ă . P r e s i i e n t u l î n c u v in t e ca ld e i b in e v e n t e a z ă ş i v o r b e ş t e ia r ă ş lib e r d e s p r e « C u lt iv a r e a p o m ilo r » ş i « U r m ă ­r i le le n e v ir e i» . S ’a u îm p ă r ţ i t c ă r ţ i ş t iu ­to r ilo r d e c a r t e , a u c e t i t d in t r e t in e r i a r t ic l i c o r & s p u n z ă to r i d in f o i l e : L ib e r ­t a t e a , F o a ia in t e r e s a n t ă ş i F o a i a p o ­p o r u lu i. A t r e i a ş e z ă t o a r e s ’a ţ i n u t în s e a r a d e 2 8 F e b r u a r ie i a o a r e le 7 , c â n d în t r e în v ă ţ ă t u r i le fo lo s it o a r e n e - a u d e ­le c t a t ş i c o p ii ş c o la r i c u c â n t ă r i ş i d e - c la m ă r l fr u m o a s e , c o n d u ş i d e în v . Ş t e ­fa n B ărb o s« Î n c ă p e la o a r e le 6 s a la d e în v ă ţ ă m â n t e r a p l in ă d e lu m e . P r e o t u l N ic o la e G e r m a n p r in o v o r b ir e d e s c h id e s e r b a r e a . S e c â n t ă ş i s e d e c la m e a z ă m a i m u lt e p o e z ii , d e c â t r ă b ă ie ţ i i ş c o ­la r i. T o ţ i ş ’a u a c h it a t b in e r o lu r i le lo r . P o p o r u l n ’a a v u t n ic i c â n d o s e a r ă m a i p lă c u t ă . P ă r in t e le G e r m a m m u l ţ u ­m e ş t e t u t u r o r c e lo r c e a s c u lt â n d c h e ­m a r e a d â n s u lu i a u a le r g a t p e n t r u c a îm p r e u n ă s ă s e b u c u r e d e fr u m o a s e le r o a d e c e c u lt u r a r o m â n e a s c ă o a d u c e c e io r a c e o ş t iu a p r e c ia . E r a la o a r e le 10 c â n d s ’a r e s f ir a t p o p o r u l . T in e r e t u l a d a n s a t a p o i p â n ă în z o r ile z i le i . D e la p u b lic u l p r e z e n t s ’a u c o le c t a t cu « P ă lă r ia D u m n e z e u v e d e » 15 c o r . în fa v o r u l fo n d u lu i c u lt u r a l . I a t ă p ild e d e u r m a t !C.

Ş T I R I .— 27 F e b r u a r ie 1 9 1 4 .Ş t i r i d i n f l l o B f t â n i a . P e v i i ­t o r în D o b r o g e a -v e c h e v a fi a p l ic a t ă l e ­g e a a d m in is t r a t iv ă d in r e s t u l ţ ă r e i . S u b - p r e fe c ţ i i v o r fl în lo c u iţ i c u a d m in is t r a ­t o r i d e p la s ă . I n s c h im b i n D o b r o g e a - n o u ă v o r fl n u m iţ i s u b p r e fe c ţ i c u p u ­t e r i le c e lo r d in D o b r o g e a - v e c h e . P e lâ n g ă fle c a r e c o n s iliu c o m u n a l d in D o - b r o g e a n o u ă v a fu n c ţ io n a u n s e c r e t a r , r e p r e z e n t a n t a l a d m in is t r a ţ ie i c e n t r a le , c a r e v a a v e a im p o r t a n t e d r e p t u r i .— Prefectul judeţului Olt des-

minte svonul, că in comuna Dră- găneşti ar fi încetat din viaţă o femee, din carnea holerei.— S t u d e n ţ i i d in B u c u r e ş t i î n u n ir e c u c e i d in la ş i a u în c e p u t o m iş c a r e s e r io a s ă p e n t r u în fă p t u ir e a u n u i Cămin studenţesc. I n s c o p u l a c e s t a o d e le g a ţ ie d e s t u d e n ţ i s - a p r e z e n t a t în a in t e a s e ­n a t u lu i u n iv e r s it a r , c e r â n d c a c u î n c e ­p u t u l a n u lu i v i i t o r ş c o la r s ă s e p r e v a z ă o t a x ă d e 4 le i p e a h p e n t r u f le c a r e s t u d e n t , d in o r i c e f a c u l t a t e . V o r p r e ­z e n t a t o t o d a t ă ş i u n m e m o r iu C o r p u ­r i lo r le g iu i t o a r e , în c a r e c e r e a p a r la ­m e n t u l s ă le v o t e z e o s u m ă f ix ă a n u a lă , c u c a r e s ă f a c ă f a ţ ă n e v o ilo r C ă m in u ­lu i s t u d e n ţ e s c d in B u c u r e ş t i ş i la ş i , u n d e o r ic e s t u d e n t l ip s it d e m i j lo a c e v a p u t e a a p o i s ă - ş i c a p e t e în t r e ţ in e r e a c u u n c o s t d e s tu i d e m o d e s t .— C u n o s c u t u l ş i a p r e c ia t u l b a s d-1 Gh. Folescu, v a d a u n c o n c e r t ( V i ­n e r i 21 M a r t ie v .) in p a la t u l A t e n e u lu i , c u c o n c u r s u l d -n e i Olimpia Bârsan , d -r e i M argareta Rădulescu ş i Umberto Penssione .— D - n u l AL Mihalescu s o c ie t a r u l T e a t r u lu i N a ţ io n a l d in B u c u r e ş t i a fo s t d e c o r a t d e r e g e le I t a l ie i c u » M e r it u l A r t i s t i c « .— începând cu 1 Aprilie v, oraşul Silistra va f i iluminat ca electricitate.— S o c ie t a t e a » S c e n a « a a r t iş t i lo r d in R o m â n ia , u r m â n d s ă ţ in ă la 2 A p r i­l i e a d u n a r e a g e n e r a lă a n u a lă , a h o t ă r â t o a s ă ţ i n ă la B u c u r e ş t i , c u a c e s t p r i le j , u n c o n g r e s — c e l d in t â i — a l t u t u r o r a r t iş t i lo r d in t e a t r e le n e s u b v e n ţ io n a t e . A c e s t c o n g r e s s e v a ţ in e în z i le le d e 2 , 3 ş l 4 A p r i l ie v .

Perechea princiară română—la Pe-tersfaurp- S e v o r b e ş t e , c ă p r in c ip e le F e r - d in a n d a l R o m â n ie i , în s o ţ i t d e p r in c i­p e s a M a r ia ş i fiu l lo r p r in c ip e le C a r o l , v o r p le c a in 2 4 M a r t ie v . la P e t e r s b u r g . C u a c e s t p r i le j — s e c r e d e , c ă — v a a v e a lo c lo g o d n a p r in ţ u lu i C a r o l c u u n a d in f i ic e le ţ a r u lu i R u s ie i .

Logodna moştenitorului de tron alGreciei, o t e le g r a m ă d in A t e n a v e s ­t e ş t e , c ă p r in c ip e le m o ş t e n i t o r a l G r e ­c ie i v a s o s i in 10 M a r t ie v . la B u c u ­r e ş t i . D L d o c u l v a fi în s o ţ it d e m a io r u l R a n g a b e ş i u n a g h i o t a n t a l r e g e lu i G r e ­c ie i . E p r o b a b il în s ă c ă în a c e la ş i t im p v a v e n i la B u c u r e ş t i ş i r e g e le C o n s t a n ­t i n . C u a c e a s t ă o c a z iu n e s e v a p u b lic a o f ic io s lo g o d n a p r in c ip e lu i m o ş t e n it o r a l G r e c ie i c u p r in c ip e s a E l i s a b e t a a R o m â n ie i .

Dela Bucureşti la Silistra, In ae­roplan. A la i t a r i a f ă c u t d r u m u l d e la B u c u r e ş t i la S i l i s t r a c ă p it a n u l P o p o v ic i p e u a b ip la n » B r is t o l - C o a n d ă » , a v â n d c a p a s a g e r p e m e h a u ic u l s ă u . Jn d r u m s p r e O lt e n i ţ a c u r a g io s u l a v ia t o r a a v u t d e lu p t a t c u u n v â n t f o a r t e p u t e r n ic , c a r e n u J - a p u t u t Îm p ie d e c a în s ă d e a * ş i c o n t in u a s b o r u l. L a S i l i s t r a a a t e ­r i z a t p e c â m p u l d in f a ţ a c a z a r m e lo r , u n d e p r e f e c t u l , o f iţ e r i i g a r n iz o a n e i ş i p o p u la ţ iu n e a o r a ş u lu i , s u r p r in s ă d e a - c e a s t ă v iz i t ă c u t o t u l n o u ă p e n t r u e a , a u în t â m p in a t p e a v ia t o r , c a r e , î n u r ­m a a d a m a ţ i u n i lo r în s u f le ţ it e a m a i f ă ­c u t u n n o u s b o r , în c u n ju r â n d o r a ş u l p e d e a s u p r a fo r t u r i lo r .

Uite Cătărăui - Hu-i Cătărău! N um a i ş t i , s ă c o m p ă t im e ş t i s a u s ă r â z i d e s fo r ţă r ile î n c a r i s e s b a t p o li ţ i i le d i f e ­r ite lo r o r a ş e , p e n t r u p r in d e r e a lu i C ă ­t ă r ă u . F ie c ă s e f a c a c e s t e c e r c e t ă r i la C e r n ă u ţi , f ie la B u c u r e ş t i , f ie ş i în B r a ­ş o v u l n o s tr u , b a m â n e în A f r i c a ş i p o im â n e în A u s t r a l ia — d e n u c u m v a i i v a g ă s i A m u n d s e n la p o lu l n o r d ic s a u S a c h le t o n la c e l s u d ic ; — în t o a t e lo c u r i le » p o liţ ia s e a f lă p e a d e v ă r a t e le u r m e a le a t e n t a t o r u lu i« , d e s p r e c a r e în s ă , d e fa p t , n im e n u p o a t e ş t i n im ic p o z it iv . Z ia r e le , m a i a le s c e le u n g u ­r e ş t i , p r e t in d e a u c ă C a t a r o f f s - a r fi r e ­f u g i a t în B a lc a n i , ş i a n u m e c h ia r în A lb a n ia — (o fl fo s t c u r io s o m u l s ă v a d ă s e r b ă r i le d e în c o r o n a r e a le p r in ­c ip e lu i d e W i e d ? ! ) , — ia r a c u m t o t z ia r e le v e s t e s c , c ă M tin c h e n u l a r fl c u i ­b u l, în c a r e s ’a r a f la a s c u n s » n e c r e d in ­c io s u l« s ă r m a n e ! p ă r ă s ite S a la m o n M a r is k a .P o l i ţ ia în s ă , c a r e m e r e u a f o s t ş i e s t e » p e u r m e s ig u r e ş i p e c a le d e -a l p r in d e « , m a i a r e u n n o u p u n c t d e o r ie n ­t a r e , r e s p e c t iv e d e d e s o r ie n t a r e , c ă c i » A d e v ă r u l« d in B u c u r e ş t i p u b lic ă u r ­m ă t o a r e a s c r is o a r e p r i m it ă d e d ir e c t o ­r u l z i a r u l u i :» D o m n u le M iile 1 N u m ă a ş t e p - t a m la a t â t e a c o lo a n e d e z ia r e r e ia - '

t i v la m in e . C ă t o ţ i s e la p ă d ă d e m in e a s t ă z i , f o a r t e b in e , n u m ă d o a r e . E u ş t iu c ă c e e a c e a m f ă c u t , a m f ă c u t b in e , c ă c i g e s t u l m e u c r i ­m in a l , în a d e v ă r , a s fă r â m a t i lu z ii le u n g u r i lo r , c ă v o r în t ă r i s t ă p â n ir e a lo r p r in s i lu ir e a t o t c e e s t e s fâ n t : C r e d in ţ a f r a ţ i lo r n o ş t r i , a d e c ă ie r t a ţ i , a i d - v ., c ă c i s u n t a c u m a r u s , b u lg a r ş i m a i ş t iu e u c e . V a v e n i d e b u n ă s e a m ă v r e m e a c â n d s e v o r s c o r m o n i d in fu n d u l t e m n iţ i i o a s e le m e le ş i v o r fl a ş e z a t e a lă t u r i c u a le m a r t ir i ­lo r c a u z e lo r m a r i . P â n ă a t u n c i e u s u n t s p io n u l, e u s u n t t ic ă lo s u l în c a r e n ’a r e în c r e d e r e n ic i d-1 A r b o r e .I e r t a ţ i s c r is u l r ă u — s c r iu p e o b a n c ă la o c â r c iu m ă ş i n ’a ş fl s c r is , d a r a r u n c p r in a c e s t e r â n d u r i d is ­p r e ţ u l m e u n a ţ iu n e ! c e d e fr ic a u n ­g u r i lo r d e la P e s t a s e la p ă d ă d e m in e . A l d - v o a s t r ă :I lie C & tă r ă u , K a t a r o f f , K a t a r o f f - s c h l, K a t a r o v ic i o r i c u m v r e ţ i* .D u p ă c u m s e v e d e d in s t a m p ila p o ş te i, s c r is o a r e a a fo s t t r im is ă D u m i­n e c ă , d in T u lc e a . A t â t a e s ig u r ; c ă c in e v a fl în s ă c e c e l c e is c ă le ş t e c u p a t r u n u m e » o r i c u m v r e ţ i« — e o î n ­tr e b a r e , la c a r e n u m a i t r im iţ ă t o r u l e p is to le i p o a te r ă s p u n d e . D u p ă a t â t e a » v e r z i ş i u s c a t e « s c r is e p r in z ia r e d e s ­p r e a u t o r ii a t e n t a t u lu i , îş i p o a t e d o a r p e r m ite o r i ş i c in e s ă m a i a d a u g e ş i s ă m a i lu n g e a s c ă s e r ia s e n z a ţ i i lo r !Compoziţiile d-llll Vida. P r im im la r e d a c ţ ie u r m ă t o a r e le c o m p o z iţ ii a le m ă ie s t r u lu i lu g o ja n I . V id u :— „Din Şezătoare* c o r m ix t c u s o li , 4 c o r o a n e ; >Ano Leno< c o r m i x t 1 c o r . ; *Ruinita< c o r m m ix t 1 c o r . 50 fii. ş i _ Taci bărbate* c o r m i x t c u s o li 70 fii.T o a t e a c e s t e c o m p o z iţ ii s e p o t c o m a n d a d e la a u t o r îu L u g o j .Răzbunare de sufragetă D in L o n ­d r a s e a n u n ţ ă : S u f r a g e t ă M a r r y R i* c h a r d s o n p ă t r u n z â n d în g a le r ia n a ţ io ­n a lă , a t ă i a t în b u c ă ţ i , c u u n t o p r r , t a b lo u l „ V e n u s in f a ţ a o g lin z ii» a l m ă ­ie s t r u lu i s p a n io l V e la s q u e z . T a b lo u l v a ­lo r a a p r o a p e u n m ilio n d e c o r o a n e .D u s ă Ja p o liţ ie , M a r r y R ls h a r d s o n ş i - a m o t iv a t a s t fe l fa p t a :— A m v o it s ă n im ic e s c t a b lo u l c e le i m a i fr u m o a s e fe m e i m i t o lo g ic e , c a in fe lu l a c e s t a s ă d e m o n s tr e z c o n ­t r a g u v e r n u lu i , c a r e v r e a s ă n im ic e a s ­c ă p e d -n â P a n k h u r s t , ( c o n d u c ă t o a r e a s u fr a g e t e lo r ) c e a m a i s im p a t ic ă f ig u r ă a is t o r ie i m o d e r n e .R & s b u n ă t o a r e a s u f r a g e t ă a fő s t în s ă a r e s t a t ă ş i n ic i In s c h im b u l c a u ţ i u - n e i n ’a f o s t e lib e r a t ă .

— Z ia r u l s â r b e s c » P o li t ik a « c r i­t i c ă c u a s p r im e a t i t u d in e a m in is t r u lu i b u lg a r l a B e lg r a d , c a r e c u p r i le ju l r e ­p r e z e n t a ţ ie i d e b in e fa c e r e d e la T e a t r u l N a ţ io n a l . î n fa v o a r e a c lu b u lu i s â r b - r u s , a la lt a s e a r ă , p e c â n d s e c â n t a u im n u r i le s â r b ş i s la v , a s t a t j o s în m o d d e m o n s ­t r a t iv , p e c â n d t o t p u b lic u l s e r id ic a s e în p ic io a r e .— D in B e lg r a d s e a n u n ţ ă : S ă p t ă ­m â n ile t r e c u t e a c ă z u t p r a d ă f lă c ă r ilo r t e a t r u l d in U e s k u e b . S ’a s t a b il i t a c u m c ă fo c u l a fo s t p u s c u in t e n ţ ie d e u n c o ţ a r d e o r ig in e b u g a r ă .— C e le t r e i m a r i fe d e r a t e m u n c i­t o r e ş t i d in A n g l i a a u h t â r â t îm p r e u n ăo

c u U n iu n e a m in e r i lo r , a lu c r ă t o r i lo r d e la c ă ile f e r a t e ş i a c e lo r d e la t r a n s ­p o r t s ă s e p u n ă în g r e v ă . A s t f e l a - p r o a p e 2 m ilio a n e m u n c it o r i v o r p r o ­c e d a în m o d s o l i d a r ; g r e v a a r p a r a l iz a d e c i în t r e a g a in d u s t r ie ş i c o m u n ic a ţ ie d in A n g l i a .Din Braşoî şi Ţara-Bârsei.

Din despărţământul I (Braţov)ai “ASOCiaţianei“. Domnii preşe- dinţi ai agenturilor de pe teritoriul desp. I (Braşov) al „Asociaţinnei* sunt rugaţi a trimite Rapoartele despre activitatea anului 1913 des- voltată îq agenturile dânşilor cel mult până la finea Im ei lui Martie st. n. altfel comitetul des­părţământului nu poate înainta la timp Raportai general.C o r u l b ls e r ic e l d e p e T o c i le a h o t ă r â t s ă a r a n je z e în P o s t u l P a ş t i lo r o s e r ie d e şezători s u b a u s p ic i ile d e s ­p ă r ţ ă m â n t u lu i B r a ş o v a l » A s o c ia ţ iu n ii« . P r im a ş e z ă t o a r e v a a v e a lo c a c u m D u ­m in e c ă la o r e le 2 p . m . în lo c a lu l ş c o a - le i g r . o r . r o m â n e d e p e T o c i le . C o r u l b is e r ic e s c v a e & o cu ta s u b c o n d u c e r e a d -lu i G . M e r c h e ş ia n u m a i m u lt e c â n t ă r i b is e r ic e ş t i , s e v a d e c la m a ş i s e v o r ţ i ­n e a d o u ă c o n fe r e n ţ e . D-1 în v ă ţ ă t o r - d i" r e c t o r R a d u P r iş c u v a v o r b i d e s p r e » U n e le g r e ş e l i a le p ă r in ţ i lo r în c r e ş t e ­r e a c o p iilo r « , i a r d-1 în v ă ţ ă t o r - d ia c o n C . M u ş le a d e s p r e » Ş c o a lă J ş i m e s e r i i .«M u lţ ă m it ă p u b lic ă . C u p r i le ju l p e - tr e c e r e i c u d a n s a e le v i lo r d e la g i m n a ­z iu l g r . o r . r o m â n d in B r a ş o v a r a n ja t ă Sn 15/28 F e b r u a r ie 1914, s - a u f ă c u t u r m ă t o a r e le s u p r a s o lv ir i m a r i n i m o a s e : D * n a V i lm a G h . P o p c o r . 2 0 , d -ş o a r e le C o n s t a n ţ a P o p e s c u , V a Ie r i a L u p a n şi M e la n ia B e r c a n c o r . 10, ia r u r m ă t o r i i d -n i a u b in e v o it a s o lv i p e s te t a x a d e In ­t r a r e : D r . A le x a n d r u D o b r e s c u c o r . 1 0 ; D u m it r u N . C â p ă ţ in ă c o r . 5 . Câte 4 con D r . V a s i le S a f t u , d -n a E le n a V . V o in a , D r . A u r e l D o b r e s c u , Io a n C iu r c u , G h e * o r g h e S z o c s . Câte 2 c o r .: G h e o r g h e C h e la r iu , D r . A le x a n d r u B o g d a n , C o r ­n e l M e d r e a , D r . T r a ia n JP o p , d - n a u V a le r ia N . S u l ic ă , d - ş o a r a L ia G h . D im a . Câte 1 cor : D r . T e o fl l B a c iu , N is t o r D io n is ie , P a r t e n ie D a n . I o a n B ă r b ie r 40 f l le r i , V i r g i l B ic b ic e a n 2 0 f l le r i . C u t o t u l : Cor» 8 0 .6 0 .P e n t r u a c e s t e ^ o fe r t e m a r in im o a s e e s p r im â m ş i p e c a le a a c e a s t a m u lţ ă m i- t a n o a s t r ă .

Direcţiunea şcoal. medii gr, or, române Braşov,

Budapesta , 12 Martie (Tele­grama part, expediată la orele 2 p. m., Primul orator tu şedinţa de astăzi la chestia româna a fost indepeodistul Saaghy , care a ros­tit un disours Inng, dar monoton şi plictisitor ajungând la conoluzi- unea, că o înpăcare cu Românii este imposibilă deoarece Românii sunt un element iridentist şi revo­luţionar.

Al doilea orator a fost neno­rocitul vicar Mangra, care se de­clară satisfăcut de răspunsul conte­

n

lui Tisza, căruia îi aduce elogii. După Maugra a luat cuvântul Berze- viczy.

Bucureşti, 12 Martie. In şe­dinţa de eri a camerei s-a termi­nat discuţia la mesaj votându-se proiectul de răspuns. S-a ales apoi comisiunea, care va duce adresa la Palat.

In consiliul de miniştrii, care s-a ţinut eri la Palat, M. S, Re­gele şi-a exprimat dorinţa ca să se facă în Parlament o discuţie cât mai largă asupra reformelor, pentru a se evita eventuale ne­m ulţum iri. In acelaş timp Suve­ranul şi-a exprim at dorinţa că chiar în actualul Parlament gu­vernul să comunice în linii largi forma în care se vor face refor­mele agrare şi reforma electorală.

Viena, 12 Mart. „Albanisehe Korrespondenz“ află din Valona:

Localităţile Kimera, Coriţa şi Colonia au fost evacuate de tru­pele greceşti în cea mai mare li­nişte. Venirea jandarmeriei alba­neze şi instalarea autorităţilor a fost salutată pretutindeni cu satis­facţie. Liniştea în teritoriile eva­cuate e deplină.

Budapesta 12 Martie. Ziarul „Az Est“ publică un interviev cu ministrul de externe al Rusiei Saso- now, care a declarat între altele:

Nu este vina noastră, dacă în pressa germană şi austriacă s’a ivit o anumită agitaţie. Iu anul trecut au existat de fapt momente critice, cari au scos la iveală tenziunea între Monarhie şi Rusia. Dar ten­ziunea aceasta a dispărut. In ce priveşte Balcanul este eschisă isbuc- nirea unui conflict, deoarece nici Monarhia şi nici Rusia nu se cu­getă Ia expanziuni teritoriale. Inte­resele lumii recer o politică a păcii.

Sighetul Marmaţiei. 12 Martie. Tisza a esundat în urma topirii zăpezilor. Podul de lemn dela Sla­tina a fost rupt, trei case s-au prăbuşit, păduricea Petofi este a- coperită de apă. Sunt temeri că apele vor inunda oraşul.

Sofia, 12 Martie. Reluarea re- laţiunilor diplomatice intre Grecia şi Bulgaria este iminentă.

Gonstantinopol, 12 Martie. Ri- faat bey, ministru de finanţe, a de­misionat din motive de sănătate. E numit senator şi va fi înlocuit cu Djavid bey. Djemal paşa, ministrul lucrărilor publice şi Mahmud paşa, ministrul marinei, îşi schimbă por­tofoliile. Talaat bey va ţine interi- mul finanţelor până la sosirea lui Djavid bey. Talaat îşi va pune can­didatura ca deputat al Adrianopolului.

P r o p r ie t a r :Tip. A. M ureşianu : B ran işte & Comp R e d a c t o r r e s p o n s a b il :

Ioan Brotea.

Mulţămită publică.P e n t r u r e n o v a r e a p ic t u r ii d e la B is e r ic a S f . T r e im i d e p e T o c i le a u m a l in t r a t u r m ă t o a r e le l is t e :Lista N r. 8. c o le c t a n t d l. A m el

Lupşan: B a n c a M ă g u r e le G iu r g iu 2 0 le ; P u lu C a r t i a n u 5 le i ; B a n c a M ă g u r e le T .- M ă g u r e le 2 0 le i ; A u r e l L u p ş a n 10 le i ; P a s c a le la g ă r u 40 ie i ; C o s t ic ă I a - g d r u 10 le :; A l . D u c a 5 le i ; N a e D u - m it r e s c u 1 le u ; C & p , C . P o p e s c u 1 le u ; P . B & d u le s c u 1 , le u ; N a e T â n & s e s c u 1 le u ; V a s i le G h r e n u 1 le u ; L N . C o n s - t a n t in e s c u 4 U i ; C . A n a s t a s e s c u 5 le i ; N . P a r a s c h iv e a c u 2 le i ; L e d B e r n s t e in 5 ie i ; R u d o l f B e c h e r 10 le i ; G r ig o r e l a ­g ă r u 10 le i ; F a m i l ia M a r io a r a ş i A u r e l L u p ş a n a u d ă r u it 60 l e i p e n t r u p o m e ­n ir e a r ă p o s a ţ i lo r N ic o la e ş i P ă u n a B u - r e ţ e a b u n ic ă în m o r m â n t a ţ i la b is e r ic a S f . T r e im e .Lista nr. 10. c o le c t a n t d-1 Nicolae

Parcărea. F a b r ic a d e C im e n t P o r t la n d d in B r ă i la Io a n G , C a n t a c u d n o s o c i e ­t a t e a n o n im ă 20 le i . N P u r c â r e a 20 le i .m

CHEAGpentru îcnhegarea laptelui cu marca

„R om ânca“,cel mat bun făcut din rânză de

miel şi viţel.

La cerere trimit preţuri şi îndrumări pentru folosirea cheagului.

Se capătă la

4_10 Palii Marton Caransebeş

Ştiri mărunte. D in L o n d r a s e a - n u n ţ ă , c ă a v ia t o r u l D a m e r a c ă z u t c u b ip la n u l s ă u d e la o în ă lţ im e c o n s id e r a ­b ilă , lâ n g ă S a l is b u r y , m u r in d p e lo c .— S c u p ş t in a d in C e t i n g e a a d o p ­t a t le g e a p r iv it o a r e la c o lo n iz a r e a n o u l - lo r t e r i t o r i i m u n t e n e g r e . i n c u r s u l d is - c u ţ iu n i lo r o r a t o r i i a u c e r u t c u e n e r g ie c a In e x e c u ţ iu n e a le g i i s ă p r e d o m in e p u n c t u l d e v e d e r e n a ţ io n a l .— D in C o n s t a n t in o p o l s e a n u n ţ ă : U n p u t e r n ic c u t r e m u r d e p ă m â n t s - a s im ţ i t la B it l is . O m u lţ im e d e c a s e a u fo s t d is t r u s e . S u n t ş i m o r ţ i .— C o m is iu n e a C a m e r e i m u n c it o ­r i lo r d in R o m a a d e c la r a t în c e t a r e a g r e ­v e i , d u p ă c e g u v e r n u l a f ă c u t d e c la r a - ţ iu n i m u lţ u m it o a r e .— D in P a r is $ e a n u n ţ ă : L d a r s e ­n a lu l d e la S a ln t - E t le n n e s - a u c o m a n d a t 2 0 0 d e m ii d e a r m e m o d e lu l c e l m a i n o u . D ir e c ţ iu n e a fa b r ic e ! s - a o b lig a t s ă fu r n is e z e în t r e g s t o c k u i în t e r m e n d e 4 lu n i . L a a r s e n a l s e lu c r e a z ă z i ş i n o a p t e .— A la l t a s e a r ă a fo s t d is t r u s d e in c e n d iu v e s t i t u l in s t i t u t l i t o g r a f ic a l f r a ţ i lo r W e ig a n d , d in D r e s d a . 5 lu c r ă ­t o r i a u p ie r it î n f lă c ă r i , ia r î n d e c u r s u l a c ţ iu n e ! d e s t in g e r e ş i a u p ie r d u t v ia ţ a 6 p o m p ie r i .

C ărţi ş i rev iste .A a p ă r u t în E d it u r a l ib r ă r ie i C . S f e t e a :Faust d e G o e t h e . t r a d u s d e I .’ G o r u n . P r e ţ u l 1 le u .G . C o ş b u c . „Fire de to rt* o e d iţ ie n o u ă a d ă u g it ă . P r e ţ u l 3 le i .— »Elemente din Teoria M uziceU p e n t r u in s t i t u t e p e d a g o g ic e ş i ş c o a le m e d ii d e A. Seguens ( E d iţ ia ; ;1 I , r e v ă - z u ta ) — T ip o g r . d ie c e z a n ă , C a r a n s e b e ş . P r e ţ u l 1 .2 0 c o r .— »Pocăiţii*. S t u d iu p e n tr u c o m ­b a t e r e a s e c ţ e i p o c ă iţ i lo r , d e D r. Sebas-

tian Stanca. T ip o g r a c h id ie c e z a n ă , S ib i iu . P r e ţ u i 4 c o r .— I n » B ib lio t e c a p e n t r u t o ţ i a u a p ă r u t :N r : 8 9 0 C . C . S allu stias : „Despre conjuraţia lui Catilinau. T r a d d in l a t i ­n e ş t e d e D. Priboianu ş i N . B e s n e a .N r : 8 9 1 — 892 I. Budai—Deleana : „ Ţiganiadă* p o e m ă e r o i-c o m ic ă în 12 c â n t u r i .ULTIME ŞTIRI.

/

Page 4: Romania nouă. române. Dln corpurile legiuitoaredspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69748/1/... · multă dragoste, cu mai multă îndâr jire şi patria va avea pentru el un rost

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr 47 —1914

L ista N r . 12, c o le c t a n t d-I Ioan P u rc ă re a :

Câte 20 l e i : d-1 lo a n P u r c ă r e a .Câte 5 le i: D n i i : T . G r e c » s e u ; E . G a b o r ; S t o ia n F r a n c u le s c u ; T r . P e t r ă - c h e s c u ; N e c . B o g u ş ; R o m u lu s P o p e s c u ; 1. G . C o la n .Câte 3 le i: O n i i : M ih a ile s c u & . S i lb e r m a n n .Câte 2 lei: O n i i : F . C . T o m e s c u ; E le ffceri V a a ii iu ; P . P a u lo p o l; S . S u c iu ; I . Io n e s c u ; I . S t r e z e a ; (N . N . I n d is c i- ir a b il) ; N . Z a m f ir e s e u : D . Ş t e fâ n e s c u ; L u p u M ic h a lo v ic i; O . P â r v u le s c u ; ( N . N . In d is c ifr a b il) .Câte 1 le u : D n i i : P e t r e R u s e s c u ; G . C o n s t a n t in e s c u ; L C o j a n u ; V . F o t t e s c u ; L S c h e a u ; G b . A i im a n ; M a r ia G b . A ii» m a u ; X . ; M . E u c h s ; I . M a c e d o n e a n ă ; 0 . D im it r e s c u ; ( N . N . In d is c ifr a b il^ ; I . Xo- n e s c u ; P e t r e S t u p e a n u ; T . T e o d o r o v ic » ; 8 . L e o v e a m i; G . M ih a ile s c u ; C . I . D r ă - g u le s c u ; C . lo a n id e ; M . T u ju e s c u ; B . G a » c h e s c u ; E . M a te e s c u ; P . A n d r o n e .Câte — •50 b a n i: D n i i : I . C e r c h e z ; M o is e A lb o iu .L ista Nr. 18, c u c a r e s ’a c o le c t a t f a b is e r ie ă c u o c a z ia s f in ţ ir i i a u d ă r u it u r m ă t o r i i :D o a m n a E le n a P o p e v ic i 50 c o r . d - n i i : D u m it r u A r g â s e a iă 20 c o r ., D r a * g o m ir P u lp a ş 10 c o r . G h . l le s c u 4 c o r ., Io a n D e ju 3 c o r ., D u m it r u R u s u 1 c o r ., V a s i l i u V o in a 2 c o r ., G e o r g e B u t n a r i 5 0 fii ., N . N . 2 c o r ., Io a n I . T ă b a n 50 fii ,, G h . G . F o r i l 5 c o r ., R a d u M a ila tu 20 c o r . A u tr im e s c u p o s ta d * n i i : G e o r g e M ă c iu c ă , fu n c ţ io n a r la B a n c a C o m e r ­c ia lă r o m â n ă C r a io v a 5 0 c o r ,, N e c u la i V . B r a t u , c o m e r s a n t in D o b r o g e a M e d ­g id ia 100 c o r .In n u m e le c o m it e t u lu i p a r o h ia l a t â t s t im a ţ i lo r d -n i e o le c t a n ţ i , c a r i a u a v u t a t â t a b u n ă t a te d e a u c o le c t a t pen~ t r u s i . B is e r ic ă , c â t ş i o n o r a ţ i lo r d - n i , c a r i a u a v u t b u n ă t a t e a a d o n a p e n tr u in fr u m s e ţ s r e a lo c a ş u lu i D o m n u lu i , a d u c m u lţ u m it e le m e le r u g â n d p e b u n u l D u m n e z e u s ă !• r ă s p lă t e a s c ă b in e f a ­c e r i le lo r .

Vasile Sfetea, p a r o h .De vânzare.

In cea mai apropiată şi fru­m oasă poziţiona din Strada fân- tnlui Nicolae cam 150 m. □ Ioc pentru zidire.

Amatorii se pot adresa la d-1 Johann Jeke), Sirada Sfântulni Nicolae a) Nr. IO. i_3

Sanatoriul Dr. DepnerInstitut particular modern, pentru chirurgie şi boale femeeşti.

S trad a H irsch er Nr. 15. a.Amănunte dă medicul ş e f :

Telefon 507. Dp. Willielm Depner.

COVOARELINOLEUMFEDELE Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra ou preţul cel mai convenabil. în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TELLMANN & SPEILlTârgul Grâului nr. 8 .

îngrijim şi aşezarea de ¥ cu lucrători esperţiL u c r ă r i l e de l l l l l U l v I I I U în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

1teiH

mm

Cea dintâi şi mare V&psitorie artistică şi spălătorie chemică cu abnr şi motor preenm curăţirea de puf.

Wilhelm K őrnerFabrica: strada năsipului tie jos I a) Filiala Strada Vămei 36

Localităţi de primire în Feldioară la Domnii Bfcener & fiu comersant, Élőpatak la domnul Mühlbacher, croitor de bărbatiâ Tuşnâd la Domnul Meggeri croitor bărbătesc Szabó Poték Vila şi la toate localităţile din înprejurime.

Curăţire hemică de haine bărbăteşti dame şi copii, uniforme costum e broderii, pânzături, plapome, stofe de mobile şi deco­raţii perdele, coperte, covoare se curâţă radical, devine ca nouă,

Specialităţi; Curăţire de pene de struţ. Obiectele m enţionate se văpsesc iarăşi în acea coloare, sau în alte colori,

Toate obiectele în negrn, aşa ca apar ca noua.Cemande din afară cu poşta se execută prompt.

mMSSM*;IBS'(b*tel

Banca Naţională a României.S i t u a t i u n e s u m a r ă

1©1316 Februarie

208.085,833

1,512.856154,219,704

33,269,972

13,273,740 11.999,89 ’ 17.319.977 4,150,281 6.401,688

866,138 600,041

108.846,537 110,970.830 32.999,126

9.544,028 4,370.131

718.430.768

12 .000,000 34 219,790

4.993,400 392,487.470

1,331.257 25,535.041

219,817,367 28,046,543

718.430,768

1 5 2 .6 8 1 0 3 3 lS tO C .la n r . 1 5 1 .8 4 6 .8 5 25 6 .5 0 4 8 o o |m e t - jt r a t e c . aur 5 6 .6 4 2 .o o oArgint şi diverse monede Portofoliu Român şi străin . .(l 5 ,135,800 Iipp. pe ef. pol. 23.298,800]) 34,721,208 Im ir. je ef. p. în ct. crî: 41,505,200 |I 16.587,028 din care nn s’an r id . le i; 23,182,695 |[ l8 ,3 34,172 18,322,505]împrumutul Statului (fără dobândă) Efectele capital, social . .Efectele fondului de rezervă Efect. fond. de amort. imob.m.şi maş,Imobile ...............................................Mobilier şi maşini de Imprimerie . Cheltueli de Administraţiune . Efecte şi alte valori în păstrare .

8 Februarie 15 Februarie

Conturi curente Conturi de valori Conturi diverse

Capital . .............................Fond dc rezerva . . . .Fond. amort. imob. mob. şi maşini Bilete de banca în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recep. la veder Efecte şi alte valori de restituit Conturi diverse. . - . , .

T a x a : S c e n t 7®u> D o b â n d a 6 #/#.

208.617.880 208.488,852

537,906 544,417172.021,082 177,319.195

43,193,283 41.621.305

12.802,059 12.802,05911,999,674 11 999.67416.945,877 16.945,877

4070,281 4.070.28 i6.545.847 6.601.0181,005,076 1.005.757

456,336 631.091145,924.092 146.71â 092108,066,238 106.494.828

15,559,430 11.40264523,784.126 23.808.184

9.549,472 8.143.041781.078,748 778.589,3 f 6

12.000,000 12.000,00086,794,298 36,794,298

5,309,358 5.309,858399.851.080 403.382.020

1,315.427 1.543,95231.245,440 32.059.569

253,990.420 253,205.92040.572,725 34.294.201

781,078.748 778,589.316

THEXTRAcel mai fin extract le ceai fluid

Bun ş i ieftin .Indispensabil pentrnspotr şi economiSe capătă la I. L A . Hesshaim er Victor Scbreiber, Bruder Fleischer Jnlius Teutsob, drogerie, Alfred Kamuer, Karl Irk’s succesorii, Heinrich Petersberger, N. Giădi- nar, Coleşa & Pană, Seewaldt succ, 7-25 E. M5nich etc.

Wilhelm Csalner,t u r t a r .B R Â Ş O Y , S t r a d a L u n g ă N r . 2 6 .

Predaoe ecle m al bune ş l fine turte ia le l eu deresurl, p iper

şi tu rta « le âium berj.Peutru restaurante oele xnai

in e prăjituri desert.Tet «.«ol» se capătă Met de miere fearte fin

şi eu efect vindecător.Pentru pemeni recunoscuta turtă dulce a lui Csaliner.

B2—k t Vânzătorilor sa dă rabat.

Vă rugăm să priviţi vitrinele la

LÄNG, ROSENTHAL ft P A L M IR T mTârgul boilor NTr. 1. BRAŞOV, Strada porţii ITr, 4. ( 3 7 -5 0 J

SAMUEL LIP0T

Braşov, Târgul Inului 31-33 (Palatul Gzell).Şl

ocasiune de a cumpăra.Toată marfa din prăvălie se vinde eu preţurile de fabrică, cât va ţinea depositul, fără

obligament de a cumpăra.Reuniunile au favorul de preţuri scăzute. ^ Ori şi ce concurenţă eschisâ.

T IP A R U L TIPOGRAFIEI A. M UW IŞIANU BRANI80E & COMP BRAŞOV.


Recommended