1 Standard Eurobarometer European Commission Standard Eurobarometer 62 / Autumn 2004 – TNS Opinion & Social Sondajul a fost cerut şi coordonat de Directoratul General de Presă şi Comunicare. Raportul a fost produs pentru Delegaţia Comisiei Europene în România. Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Delegaţiei. It tă il i i iil l ţi ţi l i t li Eurobarometru Standard Comisia Europeană EUROBAROMETRU 69 OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Primăvara 2008 RAPORT NAŢIONAL ROMÂNIA Eurobarometru Standard 69 / Primăvara 2008 – TNS Opinion & Social Sondajul a fost cerut şi coordonat de către Direcţia Generală Comunicare. Raportul a fost produs pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Comisiei Europene. Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.
Transcript
1
Standard Eurobarometer European
CommissionS
tand
ard
Eur
obar
omet
er 6
2 / A
utum
n 20
04 –
TN
S O
pini
on &
Soc
ial
Sondajul a fost cerut şi coordonat de Directoratul General de Presă şi Comunicare.
Raportul a fost produs pentru Delegaţia Comisiei Europene în România.
Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Delegaţiei.
I t tă il i i iil l ţi ţi l i t l i
Eurobarometru Standard
Comisia
Europeană
EUROBAROMETRU 69 OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Primăvara 2008
RAPORT NAŢIONAL
ROMÂNIA
Eur
obar
omet
ru S
tand
ard
69 /
Prim
ăvar
a 20
08 –
TN
S O
pini
on &
Soc
ial
Sondajul a fost cerut şi coordonat de către Direcţia Generală Comunicare.
Raportul a fost produs pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.
Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.
1
Baza de date analizată produsă prin sondajul EB69
Pentru România datele au fost culese, pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1019 persoane, cu vârsta de 15 ani şi peste, de către TNS CSOP, în perioada 25.03.2008 - 23.04.2008.
Sondajul EB 69 a fost realizat între 25 martie şi 4 mai 2008 sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese din cele 27 de state membre ale UE, cele două ţări candidate Croaţia şi Turcia, precum şi din Comunitatea Cipriotă Turcă şi din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Pentru detalii tehnice de eşantionare, vezi în anexă specificaţiile tehnice.
Abrevieri
EB Eurobarometru
EB69 Eurobarometrul standard 69 din primăvara anului 2007. Similar, alte cifre notate imediat după EB indică numărul ediţiei de EB.
UE27 UE cu 27 de state membre, după aderarea României şi Bulgariei
NSM10 Grupul statelor membre care au aderat la UE în 2004
NSM Noile state membre ale UE, valurile 2004 şi 2007
UE15 Grupul vechilor state membre ale UE
UE25 Uniunea Europeană a celor 25 de state constituită după valul de aderare din 2004.
2008/1 Ediţia de primăvară a EB din 2008. Cu /1 şi /2 sunt marcate ediţiile de primăvară şi, respectiv, toamnă ale EB pentru anul care precede notarea respectivă
Autor al Raportului naţional EB 69 - Dumitru Sandu
Autorul mulţumeşte doamnei Roxana Morea pentru sugestii de structurare a raportului şi pentru ajutorul dat la editare.
2
Sinteză: România socială în context european.............................................................. 3
Ce s-a schimbat în starea de spirit a românilor ?1 În numai jumătate de an, cât a trecut din toamna 2007 până în primăvara 2008, nu s-a schimbat nimic fundamental. Firesc, dacă avem în vedere că este vorba de un interval de numai câteva luni de zile. În primăvara 2008, când au fost culese datele, 53% dintre români se declarau a fi mulţumiţi de viaţa personală. Mai mult cu patru puncte procentuale decât cu jumătate de an înainte. Putem vorbi de o creştere a mulţumirii românilor faţă de calitatea propriei vieţi? Nu. Diferenţa este redusă, sporul nu este statistic semnificativ 2 . De fapt, dacă mărim intervalul pentru comparaţie constatăm că ponderea mulţumiţilor cu un an înainte, în primăvara 2007, era tot de 53%.
Dacă extindem şi mai mult intervalul de observare, la doi ani de zile, atunci răspunsul se modifică. Pe durata respectivă, starea de mulţumire socială a românilor a sporit considerabil, cu 10 puncte procentuale. Numai bulgarii au avut un spor mai mare, de 15 puncte procentuale, în acelaşi interval de timp. Pe total UE, starea de satisfacţie faţă de viaţă a rămas, în ultimii doi ani de zile, relativ constantă, la un nivel de 77-78% mulţumiţi. Evident, mult dincolo de modestul procent de 53% pentru România.
Altfel spus, la fel de nemulţumiţi ca acum un an, dar semnificativ mai bine decât acum doi ani. Da, aceasta este ideea. Împreună cu bulgarii, ungurii şi portughezii constituim „elita nemulţumirii” în raport cu viaţa pe care o ducem.
Sondajele anterioare indicau un mare deficit de satisfacţie, dar o bogăţie de optimism. Mai este valabilă caracterizarea? Da. Ponderea românilor care apreciază că peste 12 luni vor trăi mai bine este (în sensul de „era la momentul EB69”) de 44%. Numai suedezii aveau o pondere mai mare de optimişti, de 50%. Diferenţele faţă de starea de spirit din Suedia sunt majore însă. Acolo avem de a face cu o societate de oameni mulţumiţi (95%!) şi optimişti, pe când în România oamenii sunt optimişti dar printre cei mai nemulţumiţi dintre europeni. Examinând cifrele pe câţiva ani în urmă s-ar putea spune că o societate intră în topul optimismului la nivel european (în sensul de „european în cadrul UE”) dacă depăşeşte pragul de 39-40% optimişti. De cel puţin doi ani de zile au rămas în acest top al optimismului social Suedia, Danemarca , Marea Britanie şi România.
În ce direcţie se îndreaptă lucrurile în România? După ultimul Eurobarometru, foarte bună: 53% dintre românii intervievaţi apreciază că „în genere lucrurile se îndreaptă în direcţia
1 Am conceput sinteza, în esenţă, ca interviu autoaplicat. Am încercat în acest fel să creez premisele unei mai bune comunicări cu cititorul (mai ales cu cel care este fie jurnalist, fie obişnuit cititor de jurnale), ştiind faptul că în conţinut raportul este încărcat cu multă informaţie. Nu este, însă, sută la sută format de interviu. Am mai tolerat în cuprinsul lui şi câteva prezentări de ordin grafic sau tabelar, plus subsoluri cu informaţie de ordin tehnic, pentru eventualii cititori care agreează argumentarea de detaliu. Interviul nu trădează raportul ci, sper, îl rezumă, simplifică şi, pe alocuri, completează. 2 Fundamentare prin rezultate ale testului t pentru diferenţa între procente.
4
corectă” în România. Este o pondere mare a celor care văd în termeni pozitivi evoluţia societăţii de care aparţin, dacă luăm în seamă faptul că procentele corespunzătoare sunt de 42% pentru cetăţenii din Noile State Membre ale UE , valul 2004 (NSM10), şi de numai 29% în vechile state membre (UE15). Optimismul societal al românilor este, ca şi cel referitor la viaţa individuală, unul de nivel maxim. Ne aflăm în aceeaşi categorie de optimism societal de vârf, alături de polonezi, finlandezi, estonieni, maltezi şi ciprioţi. În toate aceste cazuri ponderea celor care apreciază că propria societate se îndreaptă într-o direcţie corectă este de cel puţin 50%. Danezii şi suedezii pe care i-am menţionat anterior ca având un nivel ridicat de optimism personal înregistrează, în seria societăţilor din UE15, un optimism societal de nivel ridicat, dar cu puţin sub pragul anterior menţionat de 50%.
Observ că românii, suedezii şi danezii apar în ambele topuri de optimism personal şi de optimism societal. Să tragem de aici concluzia că cele două tipuri de optimism sunt legate între ele? Este în mod sigur un fenomen de contaminare, contagiere între credinţele „mie o să îmi fie bine” şi „în ţara mea lucrurile merg în direcţia corectă”3. În plus ştim că sentimentele de optimism personal se convertesc în mai mare măsură în optimism societal la nivelul societăţilor în schimbare, respectiv în cazul celor care aparţin de NSM.
De fapt, ce are în minte românul care spune că „lucrurile merg în direcţia corectă” în ţară? N-aş putea să răspund exact la întrebare cu datele de sondaj. Pentru astfel de probleme pot fi de mai mare folos cercetările calitative, interviurile în profunzime. Din „cernerea statistică şi sociologică” a cifrelor din Eurobarometru se pot formula totuşi câteva ipoteze. O persoană din România tinde să considere schimbările din ţară ca fiind de sens pozitiv dacă:
• este mulţumită de propria viaţă, • apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii ani4, • are o părere bună despre instituţii fundamentale ale statului precum guvernul,
parlamentul şi justiţia.
Putem vorbi de societăţi optimiste sau pesimiste aşa cum vorbim de oameni optimişti sau pesimişti? Pesimismul şi optimismul la nivel de societate, ca şi la nivel de individ, sunt stări dinamice, caracteristice pentru etape, perioade specifice. În perioada actuală societatea românească se încadrează, alături de cea suedeză şi daneză, în categoria celor cu optimism de nivel ridicat, în creştere. Nivelul optimismului este ridicat, în context european, şi în Franţa,
3 Am codificat variabila referitoare la „direcţie” cu trei valori pentru „corect”, „nu ştiu” şi „greşit” şi variabila optimism personal tot cu trei valori ordinale. Regresia direcţiei asupra optimismului personal are pentru România b=0.33, semnificativ diferit de 0 pentru p=0.01. Coeficienţii corespunzători sunt de 0.37 pentru NSM10 şi de 0.18 pentru UE15. În toate cazurile valorile lor sunt semnificativ diferite de 0.
4 Din totalul celor aproape o treime dintre români care apreciază că în ultimii ani puterea de cumpărare a gospodăriei proprii a sporit, 70% susţin că „lucrurile merg în direcţia corectă”. Procentul corespunzător din totalul celor care, dimpotrivă, apreciază că au sărăcit, ponderea corespunzătoare este de numai 28%.
5
Marea Britanie şi Malta, dar acolo se află pe o tendinţă descendentă. La cealaltă extremă se află societăţile cu grad sporit de pesimism şi tendinţă de accentuare a acestui gen de stare de spirit. Este cazul societăţilor central-europene din Ungaria, Cehia, Slovenia şi Austria.
SOCIETĂŢILE DUPĂ STAREA ŞI DINAMICA OPTIMISMULUI SOCIAL cu optimism în creştere cu optimism în declin
optimiste România Suedia Danemarca
Marea Britanie Franţa Malta
cu nivel mediu de optimism
Grecia Cipru Luxemburg Olanda
Lituania Polonia Slovacia Finlanda Estonia
Belgia Letonia Spania Irlanda
pesimiste
Germania Bulgaria Italia Portugalia
Slovenia Cehia Ungaria Austria
(Clasificarea este fundamentată prin datele din Tabelul 1 din cuprinsul lucrării.)
De ce anume pot fi legate stările de optimism-pesimism la nivel societal? Determinările sunt multiple, complexe. Dintre datele disponibile în Eurobarometru, cele care au relevanţă directă pentru producerea respectivelor stări de spirit sunt cele referitoare la dinamica economică a gospodăriei proprii. Persoanele din gospodăriile în care a fost percepută o creştere a puterii de cumpărare în ultimii cinci ani au tendinţa de a manifesta optimism. Pesimismul este semnificativ asociat cu percepţia unei deteriorări a puterii de cumpărare în propria gospodărie.
În România, aproape o treime dintre persoanele intervievate în EB69 declară că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani. Cei care consideră că puterea de
6
cumpărare a gospodăriei proprii a scăzut sunt în proporţie de 27%. Restul este reprezentat de cei care apreciază că nu s-a schimbat nimic în situaţia economică a gospodăriei lor. Cu o astfel de situaţie, România, în cadrul ţărilor din grupul Noilor State Membre ale UE (NSM), se încadrează în categoria celor care au o pondere ridicată a populaţiei în categoria celor cu percepţie pozitivă asupra dinamicii economice a gospodăriilor proprii. Este grupa formată din Polonia, România, Lituania şi Estonia. Situaţia opusă, cu pondere mare a persoanelor care au o percepţie negativă asupra puterii de cumpărare proprii, este specifică, în gruparea NSM, pentru Ungaria, Slovenia şi Cipru. Peste 50% din populaţia acestor ţări apreciază că puterea de cumpărare a gospodăriilor proprii s-a redus în ultimii cinci ani de zile.
Dar stările de mulţumire-nemulţumire faţă de viaţa proprie, în general, cu ce pot fi asociate la nivel societal? Pot fi explicate simplu? De deosebită relevanţă, şi în limita datelor disponibile prin EB69, sunt situaţiile legate de plata facturilor lunare. O pondere mare dintre românii intervievaţi (64%) apreciază că au dificultăţi mari sau foarte mari în a achita facturile lunare. Procente apropiate sau mai mari de persoane care fac aprecieri similare sunt înregistrate în Lituania, Letonia, Ungaria, Slovenia şi Bulgaria. Tendenţial, la nivel de ţară, ponderea mare a nemulţumiţilor de calitatea propriei vieţi sporeşte odată cu creşterea ponderii celor care se plâng de dificultăţi în plata facturilor lunare. În categoria NSM se înregistrează procente ridicate pe ambii indicatori mai ales pentru Bulgaria, România şi Ungaria. Estonia, Polonia şi Slovacia sunt exemple de societăţi din NSM în care se înregistrează niveluri reduse şi pentru nemulţumirea legată de calitatea vieţii şi pentru îngrijorările legate de plata facturilor lunare.
Slovenia, Cehia, Malta şi Cipru par să fie societăţi care fac excepţie de la regula anterior menţionată. În cazul lor, îngrijorările materiale legate de plata facturilor lunare sunt de nivel redus. Ar fi de aşteptat, în consecinţă, să fie înregistrate ponderi reduse ale nemulţumiţilor în legătură cu calitatea vieţii. Şi totuşi nu este aşa. Nemulţumirile sunt puternice. Alţi factori decât cei strict economici ar putea fi responsabili pentru această situaţie. Posibil să fie vorba de un nivel de aspiraţii foarte ridicat, condiţie favorabilă pentru nemulţumire, în condiţiile în care resursele materiale ale populaţiei sunt de nivel mediu, în context european.
În seria societăţilor din UE15, Grecia, Italia şi Portugalia sunt caracterizate prin nemulţumire socială accentuată, în asociere cu o îngrijorare crescută faţă de plata facturilor lunare. Ţările nordice, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Olanda reprezintă situaţia opusă, cu un nivel de nemulţumire redus în ce priveşte calitatea propriei vieţi şi cu o foarte slabă îngrijorare financiară a populaţiei.
7
Oamenii sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi, optimişti sau pesimişti numai în funcţie de starea materială, de cum evoluează puterea de cumpărare a gospodăriei proprii sau de capacitatea de a achita facturile lunare? Parte din răspuns este sugerată prin întrebare. Nu, în ecuaţia fericirii sau a optimismului intră şi mulţi alţi factori. Între ei, în limita datelor disponibile prin Eurobarometru, doresc să îi menţionez pe cei de natură instituţională. Oamenii tind să aprecieze că lucrurile merg în direcţia bună pentru propria ţară nu numai dacă simt că le sporeşte puterea de cumpărare în gospodărie, ci şi dacă au încredere în guvernul ţării sau în justiţia din propria ţară.
Care mai este nivelul de încredere al românilor în justiţie? Staţionar. În decurs de un an şi jumătate, în comparaţie deci cu începutul anului 2006, ponderea românilor care au încredere în justiţie rămâne în intervalul de 26-28%. Pe termen scurt, în ultima jumătate de an, instituţiile care au câştigat cel mai mult în ce priveşte încrederea populaţiei sunt cele media. Radioul şi presa scrisă înregistrează un spor de încredere de 10 puncte procentuale şi televiziunea de şase. Instituţiile politice, deşi sunt la un nivel foarte scăzut de încredere, au înregistrat totuşi sporuri semnificative în scorurile de încredere în ultima jumătate de an – de la 17% la 22% pentru parlament, de la 11% la 18% pentru partidele politice şi de la 21% la 25% în raport cu guvernul. Toate cifrele menţionate sunt semnificative pentru un fragil proces de refacere a încrederii populaţiei din România în instituţiile naţionale. Spun „fragil” pentru că, în pofida creşterilor menţionate, nivelul de încredere în instituţiile naţionale rămâne redus, sub nivelul înregistrat în primăvara anului 2006. În plus, o tendinţă este de considerat ca atare, durabilă, dacă se va continua.
Faţă de media din UE, cum stăm cu încrederea românilor în instituţii? Depinde de tipul de instituţie. Raportarea românilor la mass media este de departe mai bună decât în restul UE. În raport cu justiţia şi poliţia, românul mediu este semnificativ mai neîncrezător decât cetăţeanul mediu din NSM10 sau din UE15. Încrederea în armată (70%) este la nivelul mediu din UE. Raportarea de încredere la instituţiile politice - guvern, parlament, partide – este realizată de români într-un mod similar cu cel din UE, respectiv cu multă neîncredere. Ca şi pentru alte fenomene de stare de spirit, raportarea populaţiei la instituţiile naţionale prin încredere urmează anumite modele naţionale sau regionale.
Românii practică un model dominat prin încredere înaltă în mass media şi prin puternică neîncredere în instituţiile politice şi în cele ale ordinii publice (justiţie şi poliţie). Semănăm cu cehii, slovacii, lituanienii şi letonii.
MODEL DE ÎNCREDERE INSTITUŢIONALĂ
Cea mai bună reprezentare a modelului
Ţări cu profil apropiat de model dar diferite,totuşi
Încredere generalizată în instituţiile politice, de ordine publică şi media
Austria, Olanda, Irlanda, Estonia Finlanda
Încredere sporită în instituţiile politice, şi de nivel mediu în cele de ordine publică şi media
Spania, Suedia, Luxemburg Danemarca, Cipru, Malta
Încredere numai în mass media România, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia
Bulgaria, Polonia, Slovenia
Tipic pentru media din UE Franţa, Germania Marea Britanie Neîncredere generalizată în instituţiile politice, de ordine publică şi media
Ungaria, Italia Grecia
Pentru argumentare, vezi figurile 13 şi 14 Tipul de societate caracterizat prin neîncredere generalizată în instituţiile naţionale este reprezentat de Italia şi Ungaria. La polul opus, cu tendinţe de încredere generalizată sunt
8
austriecii, olandezii, irlandezii şi estonienii. Cei mai aproape de media din UE, sub aspectul modelului de încredere în instituţiile naţionale, sunt germanii şi francezii. Suntem tot în topul naţiunilor cu încredere în UE? Cu 66% persoane care au încredere în UE ne aflăm la acelaşi nivel cu spaniolii şi slovenii. Polul de încredere maximă, cu 71%, se afla în primăvara anului 2008 în Republica Cipru. România era încă, în 2005, ţara cu cea mai mare încredere în UE din totalul celor care o alcătuiesc în prezent. Din 2006, de la un val la altul, polul de încredere maximă în UE trece prin Ungaria, Slovenia, Belgia şi Estonia. Exceptând episodul cu Belgia, ruta încrederii maxime în UE, după 2004 , a străbătut societăţile din NSM. Ruta de încredere în UE trece în esenţă pe urmele lăsate de beneficiile percepute de populaţie în legătură cu avantajele faptului de a fi stat membru UE. Pentru România, spre exemplu, ponderea persoanelor care declară că au încredere în UE este, practic, egală cu cea a persoanelor care susţin că ţara are avantaje datorită situaţiei de a fi stat membru UE. Pe ansamblu, curba încrederii în UE urmează curba percepţiei avantajelor de a fi un stat membru al Uniunii. Sunt însă şi excepţii notabile, precum Irlanda, în care există o puternică opinie că ţara a avut avantaje de pe urma calităţii de membru în Uniune, dar nivelul de încredere in instituţii este redus. Desigur, este important să ştim ce s-a întâmplat cu satisfacţia faţă de viaţă, încrederea în instituţii, optimismul sau îngrijorările legate de plata facturilor curente sau de creşterea preţurilo . Este faţeta subiectivă a României sociale. Spune ceva Eurobarmetrul şi despre schimbările comportamentale? Destul de puţin pentru că acest sondaj comparativ european este concentrat pe stări de spirit. Există totuşi o informaţie de mare relevanţă legată de comportamentele populaţiei în materie de comunicare modernă. Accesul la internet s-a triplat practic în România în ultimii trei ani. Fenomenul este specific ţărilor care erau şi sunt încă cel mai slab conectate la internet în contextul UE. Creşteri similar au avut şi Bulgaria, Ungaria, Letonia şi Lituania. Sunt semne clare ale unui proces de reducere a decalajelor în stratificarea informatică a populaţiei din Uniune.
Ţările cele mai bogate în oportunităţi de acces la internet – Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda şi Luxemburg sunt, în acelaşi timp, ţările în care populaţia are cel mai înalt grad de mulţumire faţă de propriul mod de viaţă. La celălalt pol, săracii Europei în materie de acces la
9
internet – Bulgaria, România, Ungaria şi Lituania – sunt în acelaşi timp principalii poli de nemulţumire faţă de calitatea vieţii proprii. Desigur, nu spun ca “internetul aduce fericirea”, dar sunt suficiente motive să cred că o favorizează, că există procese comune care susţin şi difuzarea intangibilei fericiri sociale şi pe cea a extinderii oportunităţilor de comunicare.
10
Viaţa personală ..
..ca nivel de satisfacţie/fericire
Aproape jumătate dintre români (53%) se declară a fi mulţumiţi de viaţa lor „în general”. Dacă se consideră procentul ca atare, în sine, scos din context, se poate spune că „nu e rău”. Ar putea fi invocat un raţionament de genul: deşi sunt printre cei mai săraci din Uniunea Europeană (UE), cel puţin jumătate dintre români sunt mulţumiţi de viaţa lor. Contextul contează, însă. Cu numai 53% persoane mulţumite de propria viaţă, la nivelul sondajului Eurobarometru din primăvara anului 2008, românii sunt printre cei mai nemulţumiţi europeni. Procentul mulţumiţilor este mult mai mare în Uniunea Europeană a celor 15 (UE15) (Figura 1). Acolo ponderea celor mulţumiţi de propria viaţă era de 80% în primăvara lui 2008.
44 4348
5349
53
68 70 72 74 73 71
83 83 84 84 8380
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2005/1 2006/1 2006/2 2007/1 2007/2 2008/1
România
NSM10
UE15
Figura 1. Ponderea persoanelor mulţumite de viaţa personală, 2005-2008
Chiar la nivelul statelor care au aderat la Uniune în 2004 (NSM10), satisfacţia faţă de viaţă personală este mult mai mare decât în România (71%).
Starea de spirit a populaţiei indicată prin nivelul de satisfacţie are o mare stabilitate (Figura 2). În decursul ultimilor trei ani de zile ierarhiile dintre ţări nu au suferit modificări importante. Danemarca, Suedia, Finlanda, Olanda şi Luxemburg, spre exemplu, s-au menţinut în grupa ţărilor cu indice foarte ridicat de satisfacţie în raport cu viaţa proprie5. La cealaltă extremă, Bulgaria, România, Ungaria, Lituania şi Spania sunt ţări care au continuat să fie tipice pentru maxima nemulţumire a populaţiei faţă de modul de viaţă.
România face parte, alături de Bulgaria şi Lituania, din categoria ţărilor cu scor mare de nemulţumire care au câştigat totuşi cel mai mult sub aspectul scorului mediu de satisfacţie. În România, spre exemplu, scorul de satisfacţie faţă de viaţă era de 44% la începutul anului 2005
5 Cu o metodologie de măsurare diferită, ţările respective, cu excepţia Suediei, apăreau clasificate pentru anul 2007, în categoria celor cu stare de spirit “înalt pozitivă”, prin contrast cu Lituania, Bulgaria, România şi Ungaria, plasate în categoria societăţilor cu stare de spirit „negativă”. În cazul respectiv starea de spirit a unei societăţi a fost măsurată prin considerarea simultană a valorilor de satisfacţie şi optimism (Dumitru Sandu, Eurobarometru 68.2. Opinia publică în Uniunea Europeană. Toamna 2007. Raport naţional România, Comisia Europeană, p.4).
11
pentru ca în prima parte a anului 2008 să ajungă la 53%. Un spor de nouă puncte procentuale. Accentuarea nemulţumirii sociale în perioada respectivă a fost maximă în Italia şi Portugalia. În acelaşi interval de trei ani Italia a pierdut nouă puncte procentuale pe indicele de satisfacţie faţă de viaţă iar Portugalia opt puncte. Datorită acestei dinamicii diferenţiale, Portugalia care în 2005 avea un indice de satisfacţie semnificativ mai mare decât România are, în prezent, o pondere relativ egală cu cea din România în legătură cu satisfacţia faţă de viaţa proprie.
Figura 2.Ponderea persoanelor mulţumite de viaţa proprie, pe ţări, 2005/1, 2008/1
O privire mai atentă asupra datelor de satisfacţie relevă şi mai limpede gradul accentuat de nemulţumire pe care îl au românii în legătură cu propria viaţă. Aproape o cincime dintre cei care se declară a fi nemulţumiţi precizează că ei de fapt nu sunt mulţumiţi deloc. Este o pondere dublă a celor foarte nemulţumiţi comparativ cu media pe total UE (Figura 3).
613
19 22
47
5858 58
37
2117 15
10 7 5 40 1 1 0
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
România NSM10 Total UE UE15
foarte mulţumit
destul de mulţumit
nu prea mulţumit
Figura 3. „Pe ansamblu, cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dumneavoastră în general?” (%), EB69
Persoanele foarte mulţumite de propria viaţă au o pondere de trei ori mai mică în România comparativ cu situaţia pe total UE. Datele EB69 nu conţin şi informaţie referitoare la starea de fericire/nefericire. Satisfacţia faţă de viaţă este un sentiment puternic conectat cu fericirea dar diferit. A fi fericit este o stare de spirit legată de experienţele personale, filozofia de viaţă şi de aşteptările proprii. În cazul satisfacţiei faţă de viaţă personală contează toate aceste aspecte, dar mai ales raportul dintre aşteptări şi resurse. Fericirea este mult mai legată de ritmul şi stilul cotidian al vieţii, iar satisfacţia cu privire
12
la viaţa personală ţine mai mult de mediu de viaţă şi resursele pe care acesta le oferă pentru împlinirea diferitelor aşteptări. Folosind date dintr-un sondaj anterior (EB 66.3, vezi calcule în Tabelul A1) am estimat starea de fericire în România anului 2008 comparativ cu media pe UE25:
România UE25 foarte fericiţi 10 28 fericiţi 53 55 nefericiţi 37 17 100 100
România anului 2008 are, conform estimărilor anterioare, de două ori mai mulţi nefericiţi şi de trei ori mai puţini oameni fericiţi decât pot fi identificaţi în Uniunea Europeană a celor 25, constituită după valul 2004 de aderare.
.. ca optimism general Optimismul românilor continuă să fie substanţial mai pronunţat decât în Uniunea Europeană. În ultimii doi ani de zile optimismul s-a redus în UE. În România a înregistrat o uşoară creştere, de la 40% la 44%. După momentul aderării s-a înregistrat un spor semnificativ, menţinut şi în primăvara anului 2008.
Figura 4. Ponderea persoanelor care cred ca următoarele 12 luni vor fi mai bune pentru viaţa proprie, 2005-2008
Modul de raportare la viitor pentru o societate este dat nu numai de ponderea optimiştilor ci, mai ales, de considerarea simultană a raportului dintre optimişti, cei care cred ca vor trăi mai bine, pesimişti, cei care apreciază că o vor duce mai rău, şi cei care văd viitorul la fel ca şi prezentul. În primăvara anului 2008, în România
• optimiştii reprezentau 44%,
• pesimiştii 15% ,
• cei care îşi vedeau viitorul la fel ca şi prezentul înregistrau un procent de 37%
• şi cei care nu formulau o apreciere 4%
Prin combinarea acestor valori poate fi calculat un scor al optimismului social dat de diferenţa dintre optimişti şi pesimişti, ponderată cu un coeficient al celor fără opinie (care vedeau viitorul la
34 35 35 37 30 31
4139 40
43 4144
34 3331
35
26
31
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
2005/1 2006/1 2006/2 2007/1 2007/2 2008/1
România
UE15
NSM10
13
fel ca prezentul sau nu răspund la întrebare). Este un gen de măsură a optimismului net. Pentru România acest scor al optimismului era în primăvara lui 2008 de aproximativ 17%. Cu o astfel de valoare, societatea românească ocupă locul trei în UE, după Suedia şi Danemarca (Tabelul 1).
Indicele minim al stării sociale de optimism era înregistrat în Ungaria (-12%) şi în Portugalia ( -11%). Societăţile cu scor minim de optimism sunt foarte diferite între ele: patru aparţin Europei centrale (Ungaria, Austria, Cehia şi Slovenia), două Europei sudice (Italia, Portugalia) şi una zonei balcanice (Bulgaria). Astfel de scoruri de optimism social pot fi puse în legătură cu particularităţi culturale ale macroregiunii de care aparţin ţările respective, dar şi cu îngrijorările sociale curente (vezi capitolul despre agenda publică) exprimate şi prin pesimism social. Fără a stabili o legătură cauzală ar fi de menţionat câţiva factori de context relevanţi pentru o posibilă explicaţie:
• ţările din Europa centrală sunt cunoscute şi printr-un model social de nemulţumire manifestat, între altele, prin rate ridicate ale sinuciderilor 6;
• nemulţumirea accentuată a italienilor legată de imigrare,
• problemele de sărăcie7 şi infracţionalitate din Bulgaria.
Tabelul 1. Societăţile din UE în funcţie de nivelul şi dinamica stării de optimism
tipul de optimism specific societăţii scor optimism* 2008/1
diferenţa intre scorul de optimism din 2008/1 si cel din 2005/1
România 17.3, 3.6 Suedia 25.2, 2.2
accentuat, în creştere
Danemarca 18.5, 1.5 Marea Britanie 15.3, -2.2 Franţa 14.1, -2.5
accentuat, în declin
Malta 14.0, -0.4 Grecia 10.6, 4.0 Cipru 12.3, 2.6 Luxemburg 9.7, 0.9
de nivel mediu, în creştere
Olanda 9.2, 1.2 Lituania 9.5, -0.4 Polonia 9.7, -1.2 Slovacia 7.1, -1.4 Finlanda 10.9, -3.1 Estonia 12.2, -5.3
de nivel mediu, în declin
Belgia 5.7, -5.9
6 In anul 2004, spre exemplu, ratele de sinucidere, calculate la 100 de mii de locuitori, erau de 24 pentru Ungaria, 23 Slovenia, 15 Austria şi 14 Cehia. În ţările latine, ratele respective au fost, pe durate mari de timp, mai mici (Italia 6, Spania 7, Portugalia 10, România 13 şi mai mare pentru Franţa 16). Ţările baltice, de asemenea, înregistrau rate de sinucidere foarte mari, de peste 24 la suta de mii de locuitori, în 2004. Sursa datelor: EUEOSTAT, EC,2007, Europe in figures. EUROSTAT yearbook 2006-2007.
7 Bulgarii sunt, de departe, populaţia din UE cea mai îngrijorată în legătură cu plata taxelor lunare (vezi subcapitolul despre agenda personală).
14
tipul de optimism specific societăţii scor optimism* 2008/1
diferenţa intre scorul de optimism din 2008/1 si cel din 2005/1
Letonia 8.2, -8.3 Spania 5.4, -10.0 Irlanda 11.0, -13.0 Austria 4.6, -0.5 Germania 1.2, -0.6 Bulgaria -0.8, -2.3 Slovenia 4.0, -4.8 Cehia 2.8, -5.7 Portugalia -10.6, -7.5 Italia 2.5, -8.8
redus, în declin
Ungaria -11.6, -15.1 *Scorul de optimism este calculat ca indice al opiniei dominante: (%optimişti- %pesimişti)*(100-procent persoane care cred că vor trăi la fel sau nu răspund la întrebare)/100. Valorile negative indică prevalenţa pesimismului asupra optimismului, iar cele pozitive o pondere mai mare de optimişti comparativ cu ponderea pesimiştilor. Indicele variază între -100 şi +100. Exemplu de mod de calcul pentru România:
(44-15)*(100-41)/100=17.1
.. ca optimism specific
Optimismul românilor este superior nivelului mediu pe UE nu numai în forma sa generală, de tipul „ne aşteptăm să trăim mai bine”, ci şi specific, pe domenii particulare:
• 40% dintre românii intervievaţi în primăvara anului 2008 declarau că se aşteaptă să aibă o situaţie financiară mai bună peste un an de zile, pondere aproape dublă faţă de media corespunzătoare din UE (22%);
• optimismul financiar al românilor este cel mai ridicat în rândul ţărilor din UE;
• o situaţie mai bună la locul de muncă era aşteptată de 28% dintre români, faţă de numai 20%, procentul corespunzător pe total UE.
Pe total ţări din UE pot fi remarcate câteva regularităţi în sfera fenomenelor de optimism: optimismul specific legat de situaţia financiară sau de la locul de muncă se manifestă la o pondere mai mică de persoane decât optimismul general (Figura 5); optimismul asociat cu locul de muncă este mai slab comparativ cu cel asociat cu veniturile;
15
1518
22 23 24 25 26 27 27 2831 31
33 33 34 34 35 36 37 38 39 40 40 4143 44
50
11 1215 16
1920
1719 19 18
2622
20 21
26
19
26
16
34 33
20 20
25 26
33
40
35
0
10
20
30
40
50
60
Por
tuga
lia
Ung
aria
Ger
man
ia
Bul
garia
Slo
veni
a
Aus
tria
Ceh
ia
Italia
Spa
nia
Bel
gia
Ola
nda
Slo
vaci
a
Luxe
mbu
rg
Finl
anda
Leto
nia
Irlan
da
Pol
onia
Cip
ru
Litu
ania
Est
onia
Gre
cia
Mal
ta
Fran
ta
Mar
ea B
ritan
ie
Dan
emar
ca
Rom
ania
Sue
dia
optimism general optimism fianciar optimism legat de locul de muncă
Figura 5. Ponderea persoanelor care sunt optimiste în legătură cu situaţia proprie în general, situaţia financiară a gospodăriei şi locul de muncă personal (EB69)
În interiorul societăţii româneşti, optimismul financiar este puternic diferenţiat (Tabelul 2):
• optimismul financiar scade cu vârsta, luând valori maxime la tineri şi minime la persoanele de peste 55 de ani,
• în ultimii doi ani de zile optimismul cel mai puternic s-a manifestat la nivelul tinerilor din urban,
• numai la nivelul tineretului se înregistrează o superioritate distinctă a optimismului din urban faţă de cel din rural. Pentru restul categoriilor de vârstă, diferenţele de optimism între rural şi urban tind să fie de nivel redus.
• categoria de populaţie cea mai dinamică sub aspectul optimismului au fost tinerii din rural. La nivelul lor s-a înregistrat un spor de optimism de 13 puncte procentuale, mult peste sporul manifest pentru orice altă categorie de vârstă-mediu rezidenţial.
Pentru vârstnici perspectivele financiare par să rămână la fel, dincolo de timp şi mediu rezidenţial. Numai 2007, anul aderării la UE , a adus un spor semnificativ de optimism financiar şi pentru ei.
Tabelul 2. Ponderea românilor care cred că peste un an vor avea o mai bună situaţie financiară în propriile gospodării, pe ediţii de sondaj, rezidenţă şi grupă de vârstă
vârsta 2006/1 2006/2 2007/1 2007/2 2008/1 rural 15-34 ani 37 39 43 43 50 35-54 ani 33 32 33 41 39 55+ ani 19 15 23 23 22 urban 15-34 ani 50 50 58 50 56 35-54 ani 33 35 42 42 43 55+ ani 17 15 21 27 19
Exemplu de mod de lectură: în primăvara anului 2006, 37% dintre românii intervievaţi în cadrul EB apreciau că peste un an gospodăria lor va avea o situaţie financiară mai bună.
16
Regularităţile optimismului social anterior menţionate pentru spaţiul românesc se regăsesc, majoritar, pentru întreg spaţiul UE, cu superioritatea de optimism a tinerilor faţă de vârstnici şi a tineretului urban faţă de orice altă categorie de vârstă-mediu rezidenţial8. O diferenţă apare în legătură cu dinamica optimismului la tineretul rural. În România, sporul de optimism financiar la respectiva categorie a fost mult mai mare decât pe ansamblul UE (în condiţiile în care nivelul optimismului financiar pentru tineretul rural era relativ egal în România, în NSM10 şi în UE15).
.. ca putere de cumpărare cotidiană, trăită
Aproape o treime dintre românii intervievaţi susţin că în 2008 îşi permit sa cumpere mai mult decât cu cinci ani înainte. Altfel spus, consideră că gospodăriile proprii au o putere de cumpărare mai mare în prezent faţă de trecutul de acum cinci ani. Cei care cred că le merge mai prost acum decât în trecut sunt şi ei în proporţie ridicată, de 27%. Nu s-a schimbat nimic sub aspect economic, susţin cei mai mulţi, 36%.
Procentele menţionate nu spun mare lucru prin ele însele. Indică numai o divizare puternică a societăţii în câştigători, perdanţi şi neafectaţi de schimbările economice la nivelul puterii de cumpărare.
Cifrele menţionate capătă sens mai ales dacă le raportăm la situaţia din ansamblul ţărilor din valurile de aderare la UE din 2004 (NMS10) şi 2007 (NSM). În această serie (Figura 6) cea mai bună situaţie o are Estonia cu 51% dintre persoane care consideră că în prezent au o putere de cumpărare mai mare decât cu cinci ani în urmă (şi indicele opiniei dominante de 21).
România face parte din grupa ţărilor din NSM în care dominant este sentimentul de creştere a puterii de cumpărare, alături de Polonia, Lituania şi Estonia. Evident, cifrele pe care le invocăm nu trimit la o creştere a puterii de cumpărare în ţările respective, ci la sentimentul social consolidat că puterea de cumpărare este mai mare. Nu ştim în ce măsură sentimentul respectiv derivă din sporirea efectivă a puterii de cumpărare sau din factori subiectivi favorabili unei astfel de opinii.
Percepţia opusă, predominant negativă, este în Ungaria, Cipru şi Slovenia. 66% dintre unguri, spre exemplu, consideră că puterea de cumpărare a gospodăriei proprii s-a redus în ultimii cinci ani de zile.
La nivelul UE15, declinul puterii de cumpărare de tip subiectiv s-a manifestat cel mai puternic în Italia şi în Germania. Sentimentul cel mai puternic de evoluţie pozitivă s-a înregistrat, pentru gruparea UE15, în Suedia, Danemarca şi Irlanda.
8 Constatările din acest paragraf sunt fundamentate empiric, prin analiza datelor, fără a mai prezenta detalierile în text, pentru a reduce numărul de referinţe cifrice în redactare. Prin acces la microdate (date la nivel de individ intervievat), formulările pot fi reconfirmate de orice alt analist.
17
148
15
1429
352827
3441
3851
95
11131213
9
916
283335
3652
56
1825
32
3731
264041
362632
27
2123
21222323
29
3840
263130
3124
21
6766
52
473838
3128
273127
22
7069
6865646259
514345
3435
302321
111
2111
4
2221
0210
122
22110
311
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Cipru-43Ungaria-42
Slovenia-25
Bulgaria-21Malta-6
Letonia-2Cehia-2
Slovacia0
Romania4Lituania7Polonia7
Estonia21
Germania-48Italia-48
Belgia-44Grecia-41Franta-40
Luxemburg-36Portugalia-34
Austria-26Spania-16
Marea Britanie-13Olanda-1
Finlanda0
Irlanda3Danemarca22
Suedia27N
SM
,de
clin
acce
ntua
tN
SM
dec
linm
oder
atN
SM
,cr
eşte
reU
E15
dec
linac
cent
uat
UE
15 d
eclin
mod
erat
UE
15cr
eşte
re
s-a îmbunătăţit a rămas la fel s-a înrăutăţit nu ştie
Figura 6. Percepţia puterii de cumpărare în propria gospodărie în prezent, comparativ cu situaţia de acum cinci ani
Exemplu de mod de citire: 56% dintre suedezii intervievaţi consideră că gospodăria proprie are o putere de cumpărare mai mare decât cu cinci ani anterior. Cifrele menţionate imediat după numele de ţară specifică valorile opiniei dominante: diferenţa dintre cei cu opinie pozitivă şi cei cu opinie negativă, corectată în funcţie de ponderea celor care consideră că puterea de cumpărare a rămas la fel sau nu au nici o opinie. Indicele opiniei dominante referitoare la evoluţia pozitivă sau negativă a puterii de cumpărare are valoare maximă pentru Suedia şi minimă pentru Italia şi Germania.
Sentimentul de declin puternic în puterea de cumpărare s-a înregistrat mai ales în ţările dezvoltate din UE15 (indicele opiniei negative dominante are valori maxime, sub -39, în Germania, Franţa, Italia, Belgia şi Grecia). La nivelul NSM situaţia de maxim negativ o au Ungaria şi Cipru. În România, principalii câştigători ai schimbărilor economice, cei care susţin că puterea de cumpărare a gospodăriei proprii a crescut în ultimii cinci ani de zile, sunt mai ales tinerii cu nivel superior de educaţie din oraşele mari, din regiunile de dezvoltare Vest şi Nord-Vest, plus cei din Bucureşti (Figura 7). O percepţie pozitivă a evoluţiei puterii de cumpărare proprii se înregistrează şi la persoanele de 35-54 de ani din oraşele aflate în regiunile de dezvoltare Sud-Est şi Sud-Vest. Perdanţii schimbărilor economice din ultimii cinci ani de zile sunt mai ales vârstnicii cu nivel redus de educaţie din satele aflate în regiunea de dezvoltare Centru. Tot o percepţie negativă asupra evoluţiei apare, dar la un nivel mai redus, la sătenii din regiunile Nord-Est şi Sud, precum şi la vârstnicii din urban, din aceleaşi regiuni. Pentru populaţia cu nivel mediu de educaţie, sub 55 de ani, din oraşele mici şi din comune, puterea de comparare pare să fi rămas neschimbată în ultimii cinci ani de zile.
18
-16.4-16.1
-11.5
-6.9-6.5-6.1
-5.0
-1.60.4
1.62.7
5.88.4
9.710.5
11.3
15.315.315.6
17.021.9
24.6
-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30
educ.elementarăReg.Centru
rural, 55+ani
Reg. Nord-EstReg.Sud
urban, 55+ anicomună
rural, 35-54 anirural, 15-34 ani
educ. de nivel mediuoraş mediu
oraş foarte micoraş mic
urban, 35-54 aniReg.Sud-VestReg.Sud-Est
Reg.VestReg.Nord-Vest
Bucureştieduc. superioarăurban, 15-34 ani
oraş mare
Figura 7. Indicele opiniei dominante despre creşterea (+) sau descreşterea (-) puterii de cumpărare la nivelul gospodăriei proprii, România,EB69
Exemplu de mod de citire a datelor: ponderea românilor din comune care susţin că puterea de cumpărare a gospodăriei lor este mai mică decât cu cinci ani înainte este mai mare cu cinci puncte procentuale decât ponderea celor care consideră că a sporit puterea de cumpărare a gospodăriei proprii (diferenţă diminuată în funcţie de ponderea celor care au o opinie neutră pe tema în discuţie).
Persoanele din UE care manifestă tendinţa de a evalua pozitiv evoluţia propriei puteri de cumpărare sunt, majoritar, bărbaţii tineri cu nivel sporit de educaţie şi stare materială bună (Tabelul A 2). Faptul că în seria factorilor care favorizează opiniile pozitive asupra evoluţiei puterii proprii de cumpărare este şi percepţia personală asupra acesteia susţine ideea unei legături cauzale între evaluarea personală şi starea materială efectivă a gospodăriei din care face parte persoana. Altfel spus, persoanele care apreciază că gospodăria lor a avut o evoluţie financiară bună chiar au o situaţie financiară bună, peste medie.
Ţările din NSM10 tind să aibă, în mai mare măsură decât cele din UE15, o evaluare pozitivă a evoluţiei financiare a propriei gospodării, independent de gradul de dezvoltare economică dat de PIB sau de nivelul de dezvoltare socială indicat de speranţa de viaţă la naştere. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi pentru populaţia intervievată din România (Tabelul A 2). Deşi au o situaţie economică semnificativ sub nivelul celei din UE, ţările din NSM (cu excepţia Bulgariei şi a Ciprului) tind să aibă o populaţie care estimează pozitiv evoluţia puterii de cumpărare, în mai mare măsură decât cetăţenii din UE15. Constatarea este interpretabilă dacă punem în evidenţă faptul că evaluarea se referă la evoluţie, la schimbare, nu la nivelul puterii de cumpărare. Foarte probabil că dacă ar fi fost întrebaţi despre nivelul puterii actuale de cumpărare cetăţenii din NSM ar fi înregistrat o opinie negativă mai puternică decât în UE15.
19
Imaginea socială a propriei ţări..
..faţă de media europeană UE
O serie întreagă de comportamente şi evaluări din viaţa socială sunt dependente de „imaginea de ţară”. Idei care susţin că „aici”, în propria ţară, nu sunt locuri de muncă, se trăieşte prost, costul vieţii este ridicat, instituţiile merg prost, iar „acolo” sau „dincolo”, în altă ţară, lucrurile stau mult mai bine ajung, dacă sunt împărtăşite social, să ducă la decizii de migraţie temporară sau definitivă, la proiecte comune de afaceri, de turism sau în plan instituţional, la proiecte de schimbare socială. O funcţie similară de orientare a comportamentelor de mobilitate teritorială au şi imaginile ghid despre situaţia propriei ţări nu în raport cu o altă ţară, ci cu media la nivel de grup de ţări, de macroregiuni, de continent. Este ceea ce se întâmplă cu raportarea faţă de media europeană sau din UE. Astfel de imagini sociale diferă de comparaţiile seci ale statisticilor care indică, spre exemplu, PIBul naţional ca procent din media UE.
În multe cazuri imaginile sociale care dau imaginea de ţară faţă de media continentală sau macroregională au la baza şi informaţii statistice despre poziţia ţării faţă de media de macroregiune. Dar nu numai atât. Este vorba de imagini difuze în care sentimentele iradiază între ele, nemulţumirea personală în legătură cu propriul câştig, spre exemplu, este de aşteptat să influenţeze şi imaginea despre calitatea vieţii în propria ţară. Imaginile despre instituţii sau preţurile la energie pot influenţa imaginea despre calitatea vieţii, etc. Sunt posibile şi structurări de tip cultural centrate pe mulţumire sau nemulţumire. Pornind de la aceste premise voi încerca în continuare să folosesc datele din EB69 pentru a situa imaginea românilor despre România în contextul imaginilor de ţară din UE legate de economie şi calitatea vieţii.
În proporţie covârşitoare, de 82%, românii cred că viaţa lor, din punct de vedere al calităţii, este mai proastă decât cea medie la nivelul UE. Procentul este foarte mare dar nu este nici unic, nici maxim. Este egalat în cazul Poloniei şi depăşit în Ungaria , Letonia şi Bulgaria. Ierarhia între ţări este mai corect stabilită dacă luăm în seamă nu numai opiniile negative, ci şi pe cele pozitive, precum şi ponderea celor fără opinie (indicele opiniei dominante).
Dacă discuţia se face în termeni de cost al vieţii, comparativ cu media europeană, românii au o părere şi mai proastă despre propria situaţie (Tabelul 3). Tot mult sub media din UE se consideră a fi şi în legătură cu economia, costurile energiei şi locurile de muncă. Dacă vom lua în consideraţie profilul de ţară dat de valorile pentru toate aspectele menţionate - calitatea vieţii, costul vieţii, economia, costurile energiei şi locurile de muncă – atunci imaginea despre România constatăm că se aseamănă cel mai mult cu imaginea de ţară pentru Ungaria şi Bulgaria. În pofida ştiutelor diferenţe de dezvoltare economică, istorie şi cultură, cele trei imagini de ţară construite din perspectiva calităţii vieţii şi dezvoltării economice se aseamănă foarte mult (Figura 8). Mai mult decât în alte societăţi din UE, imaginea de ţară este predominant negativă. Tot o imagine negativă în legătură cu calitatea vieţii şi economia din propria ţară se impune şi în cazul populaţiei din ţările baltice. În nordul Europei, se află societăţile cu cea mai pozitivă autodefinire de situaţie social-economică. Danemarca, Suedia, Olanda şi Luxemburg formează un astfel de nucleu de ţări cu o autopercepţie predominant pozitivă a propriei situaţii.
În multe dintre cazuri, grupările de similitudine între imaginile de ţară sunt formate din ţări învecinate teritorial (Italia-Franţa, ţările baltice, Bulgaria-România-Ungaria, Austria-Germania, Suedia-Danemarca) sau cu apartenenţă la aceeaşi regiune (Grecia-Spania). Faptul ar putea fi interpretat şi ca fiind indicativ pentru existenţa unor procese de contagiere socială în construirea imaginilor de ţară,sau a unor rădăcini culturale în structurarea respectivelor imagini.
20
Tabelul 3. Opinia dominantă despre propria ţară în raport cu media din UE
Exemplu de mod de citire a datelor: ponderea danezilor care susţin că economia ţării lor are o situaţie mai bună decât media din UE este cu 74 procente mai mare decât ponderea celor care susţin că economia ţării este sub media din UE (diferenţă diminuată în funcţie de ponderea celor care nu au o opinie pe tema în discuţie). Pentru modul de calculare a indicelui opiniei dominante vezi subsolul de la Tabelul 1.
O analiză a factorilor care favorizează o imagine pozitivă despre calitatea vieţii în propria ţară (Tabelul A 3), pe toate ţările din UE, indică o determinare complexă a fenomenului. O astfel de imagine este mult mai mult decât o extensie a sentimentelor de mulţumire/nemulţumire faţă de propria situaţie economică. Contează factorii personali, subiectivi şi obiectivi, modul de raportare la instituţii, dezvoltarea social-economică a ţării de referinţă şi apartenenţa regională. Probabilitatea ca un cetăţean din UE să aibă o imagine pozitivă despre calitatea vieţii în propria ţară este mai mare, în legătură cu
• mediul de viaţă al persoanelor, o în rural decât în urban, o pentru cetăţenii din ţările care au un nivel sporit de dezvoltare socială (indicat
prin valorile ridicate ale speranţei de viaţă la naştere)
21
• caracteristici personale obiective – tinerii sunt mai mulţumiţi decât cei de peste 35 ani, • caracteristicile de profil subiectiv ale persoanelor, pentru cei
o mulţumiţi de propria viaţă, o care percep o creştere a puterii de cumpărare la nivelul propriei gospodării, o cu nivel sporit de încredere în propriul parlament, o care consideră că ţara proprie are o situaţie mai bună faţă de media din UE în
legătură cu performanţele economice şi cu preţurile la energie.
Figura 8. Similitudini între imaginile de ţară din perspectivă calităţii vieţii şi a dezvoltării economice, EB69
Profilul imaginii de ţară este construit cu datele din Tabelul 3 folosind analiza cluster, metoda celui mai depărtat vecin, cu folosirea coeficienţilor de corelaţie ca masuri de similitudine, după standardizarea prealabilă a variabilelor cu scorul z. Cu cât profilurile de ţară sunt mai asemănătoare, cu atât unificarea lor în graf se face prin arborescenţe mai apropiate de punctul 0 al scalei care apare în partea superioară a desenului.
22
..economic, peste un an
Pentru românul mediu, deşi ţara are încă un decalaj serios faţă de media europeană, viitorul ei economic este relativ bun: ponderea optimiştilor o depăşeşte pe cea a pesimiştilor cu 8 puncte procentuale. Indicele care ia în seamă optimiştii, pesimiştii şi pe cei care apreciază că situaţia economică a ţării va fi la fel are o valoare pozitivă de 2.1% (Tabelul 4). Situaţia este puternic contrastantă cu cea din NSM10, unde domină un pesimism moderat, sau în raport cu starea de spirit din UE15, unde se manifestă clar un pesimism accentuat.
Dacă am considera situaţia de nou venit în UE ca explicaţie a optimismului pentru români am greşi pentru că avem la îndemână datele pentru Bulgaria intrată tot în 2007 în UE. Aici predomină un pesimism accentuat.
Românii sunt preponderent optimişti şi în legătură cu situaţia locurilor de muncă în ţară peste un an de zile. Nu atât de optimişti precum cetăţenii din NSM10, dar sigur în contrast cu pesimismul celor din UE15.
Altfel spus, regăsim şi cu datele din primăvara anului 2008 argumente pentru constatarea mai veche, din analizele noastre anterioare pe EB, constatare care susţine că românii sunt nemulţumiţii optimişti ai UE. Şi evaluarea este valabilă nu numai în legătură cu situaţia personală, ci şi cu evaluarea viitorului ţării. Optimismul de ţară la români, în sensul de asociat cu viitorul economic al ţării, este egalat numai de polonezi şi maltezi. Cei cu care ne asemănăm foarte mult sub aspectul nemulţumirii referitoare la situaţia economică actuală, bulgarii şi ungurii, sunt pesimişti în privinţa viitorului economic al ţării de rezidenţă.
Tabelul 4. Opinia dominantă despre viitorul situaţiei economice şi al locurilor de muncă în ţara de apartenenţă
Valorile negative indică prevalenţa pesimismului asupra optimismului, iar cele pozitive o pondere mai mare de optimişti comparativ cu ponderea pesimiştilor. Indicele variază între -100 şi +100. Exemplu de mod de calcul pentru România, valul 2005/1: (33-25)*(100-43)/100=4.6 (diferenţele faţă de cifra din tabel sunt date de erori de rotunjire a cifrelor). Exemplu de mod de lectură: în primăvara anului 2005, ponderea românilor care considerau că economia ţării va avea o situaţie mai bună peste un an o depăşea pe cea a pesimiştilor cu aproximativ 8
23
procente. După ajustarea acestei cifre cu ponderea celor care au o opinie neutră (=0.57), indicele opiniei dominante ajunge să fie egal cu 8*0.57 =4.6
..ca societate în schimbare Imaginea despre schimbările care au loc în ţară în perioada actuală este una preponderent pozitivă pentru români. Mai mult de jumătate dintre ei apreciază că în România „lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă” (Figura 9). Este un spor considerabil (de nouă puncte procentuale faţă de toamna anului trecut) în ponderea celor cu percepţie pozitivă a sensului schimbărilor. Fenomenul nu este singular. S-a manifestat şi mai puternic pe ansamblul ţărilor din valul 2004 de aderare. În schimb, percepţia sensului schimbărilor societale este una preponderent negativă în UE15, cu un declin al percepţiei pozitive de şase puncte procentuale.
direcţie greşită nici corectã nici gresita directie corecta
Figura 9. “În prezent consideraţi că , în general, lucrurile se îndreaptă într-o direcţie corectă sau într-o direcţie greşită în….(numele ţării) ? “, 2006-2008
În genere, în toate ţările din UE, există o imagine mai bună asupra sensului schimbărilor în UE comparativ cu dinamica din propria ţară. În România, spre exemplu, 61% dintre cei intervievaţi apreciază că, pe total Uniune, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă. Procentul corespunzător pentru cetăţenii din NSM este de 56% iar pentru cei din UE15 de 37%. O astfel de atitudine de tipul “în UE lucrurile merg mai bine decât la noi în ţară” este semnificativă pentru atractivitatea instituţiei continentale în raport cu statele membre. Raportarea la UE este mai stabilă decât raportarea la propria ţară. În primul caz, proporţia celor care consideră că “lucrurile merg în direcţia bună” se schimbă de la un an la altul mai puţin decât în cazul în care este vorba de evaluarea sensului schimbărilor în propria ţară. Convingerea că lucrurile merg în direcţia bună în România este puternic condiţionată de starea materială a celui care face aprecierea şi de modul în care sunt percepute instituţiile statului (Tabelul A 5): Românii cu stare materială bună , mulţumiţi de propria viaţă şi de evoluţia puterii de cumpărare din propria gospodărie, tind să aibă o percepţie pozitivă a evoluţiei generale a ţării. Cei care consideră, spre exemplu, că puterea de cumpărare a gospodăriei lor a sporit în ultimii cinci ani apreciază, în acelaşi timp, în proporţie de 70% că ţara merge în direcţie bună. Pentru românii care, dimpotrivă, se consideră a fi sărăcit în ultimii cinci ani, percepţia unei evoluţii bune a ţării este mult mai redusă, de numai 28%.
24
Încrederea în instituţiile fundamentale ale statului, precum parlamentul, justiţia şi guvernul, este un factor care favorizează opinia despre o evoluţie pozitivă a cursului schimbărilor în România.
Evaluarea instituţiilor
Beneficii, încredere şi informare în relaţia cu UE
Două treimi dintre români declară că au încredere în UE, cu aproximativ 16 puncte procentuale mai mult decât media înregistrată pe total Uniune. Procentul românilor care consideră că ţara beneficiază ca urmare a calităţii de stat membru în UE (65%) este practic egal cu cel al cetăţenilor care au încredere în instituţia continentală. Este un procent relativ stabil în timp, în toamna anului 2007 el fiind de 67%. A avea încredere în UE corespunde , în mare măsură, cu a susţine că ţara beneficiază de pe urma calităţii de stat membru UE. Relaţia este valabilă nu numai pentru România, ci şi pentru ansamblul UE9. O investigare asupra percepţiei avantajelor de a fi membru în UE permite, în consecinţă, şi o mai bună înţelegere a variaţiilor de încredere-neîncredere şi a surselor raportării pozitive sau negative la Uniune.
Avantajele de ţară pentru calitatea de stat membru UE sunt percepute în mai mare măsură în NSM10 (68%) decât în UE15 (52%). Pentru România procentul corespunzător este, după cum am menţionat anterior, apropiat de cel din NSM10. Variaţiile sunt foarte mari însă, chiar în cadrul aceluiaşi grup de ţări (Figura 10). În vechile state membre ale Uniunii, ţările în care se înregistrează procente de cel puţin 70% persoane care consideră că ţara are avantaje datorită apartenenţei la UE sunt Irlanda, Danemarca, Grecia şi Spania. În acelaşi grup al vechilor state membre UE, percepţia cea mai nefavorabilă legată de avantajele apartenenţei apare în cazul italienilor, austriecilor şi britanicilor.
În seria noilor state membre, percepţia cea mai bună a avantajelor este înregistrată în cazul Poloniei, Slovaciei, Lituaniei şi Estoniei. Cei mai nemulţumiţi de Uniune sub aspectul avantajelor pe care le au din aderare, sunt ungurii, bulgarii şi letonii. Românii sunt aproape de sloveni şi cehi, cu un nivel mediu de satisfacţie faţă de avantajele aderării la UE.
Aproape trei sferturi (72%) dintre persoanele intervievate în EB69 care apreciază că ţara lor are beneficii asociate cu calitatea de stat membru declară, în acelaşi timp, că au încredere în Uniune. Raportul dintre percepţia avantajelor şi încrederea afirmată în relaţia cu UE este variabil însă de la ţară la ţară. Relaţia ţării cu UE din perspective avantajelor implică o evaluare socială a trecutului şi a prezentului. Afirmarea încrederii faţă de Uniune este tot o evaluare socială dar mai ales din perspective aşteptărilor bazate pe experienţe anterioare. O raportare pozitivă durabilă la UE implică atât percepţie de beneficii ale apartenenţei cât şi încredere, consistenţă, între cele două tipuri de evaluări.
Spania şi Belgia şi România, Slovenia şi Malta reprezintă cazuri de raportare consistent pozitivă la UE. Populaţia din aceste ţări afirmă în proporţii covârşitoare încredere în UE şi percepţie a unor beneficii semnificative asociate cu apartenenţa la această structură regională. Cetăţenii lor par să spună “da, am avut multe beneficii în calitate de membrii în Uniune şi avem toate motivele să aşteptăm în continuare un comportament pozitiv din partea UE” (Figura 11).
9 81% dintre românii care au încredere în UE afirmă că ţara beneficiază de calitatea ei de stat membru al Uniunii. Procentul corespunzător în NSM10 este de 86% iar la nivelul UE15 de 77%.
25
36
48
48
55
64
65
71
69
76
76
77
77
55
37
36
37
51
50
49
55
61
66
70
68
70
73
77
82
12
10
30
10
11
20
4
15
9
12
9
12
15
14
17
27
8
12
15
12
13
18
4
12
7
0
7
11
52
42
23
35
25
15
25
16
15
13
15
12
31
50
47
36
41
38
37
33
26
16
27
20
23
27
16
7
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Ungaria-14
Letonia5
Bulgaria17
Cipru19
Cehia35
Romania40
Slovenia44
Malta46
Estonia55
Lituania56
Slovacia56
Polonia57
Total UE
Marea Britanie-11
Austria-9
Italia1
Finlanda9
Suedia10
Franta10
Germania20
Portugalia30
Spania41
Belgia42
Luxemburg43
Olanda44
Grecia46
Danemarca57
Irlanda66
beneficiază nu stie nu beneficiază
Figura 10.“Luând totul în considerare, apreciaţi că..(ŢARA) beneficiază sau nu de faptul că este stat membru al Uniunii Europene?”
Cifrele din grafic sunt procente de răspunsuri de tip pozitiv, neutru sau negativ. Imediat după numele ţării este menţionat indicele opiniei dominante ca diferenţă între opiniile pozitive şi cele negative, ponderată cu proporţia celor care au o opinie care este neutră. Exemplu de mod de citire: 77% dintre polonezi apreciază că Polonia beneficiază de faptul că este membră a UE. Indicele opiniei dominante pentru aceeaşi ţară este de 57 puncte procentuale.
26
-11 -9
19 10 10
20
30
41 42 43 44 46
57
66
-14
5
17 19
3540
44 46
55 56 56 57
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Mar
ea B
ritan
ieA
ustri
aIta
liaFi
nlan
daFr
anta
Sue
dia
Ger
man
iaP
ortu
galia
Spa
nia
Bel
gia
Luxe
mbu
rgO
land
aG
reci
aD
anem
arca
Irlan
da
Ung
aria
Leto
nia
Bul
garia
Cip
ruC
ehia
Rom
ânia
Slo
veni
aM
alta
Est
onia
Litu
ania
Slo
vaca
Pol
onia
avantaje incredere
Figura 11. Indicii opiniei dominante referitori la încrederea în UE şi la percepţia avantajelor asociate cu calitatea de stat membru
Indicele opiniei dominante este calculat ca diferenţă între opiniile pozitive şi cele negative, ponderată cu proporţia celor care au o opinie (dau un răspuns pozitiv sau negativ).
Cazul tipic de consistenţă negativă în raportarea la UE este dat de Marea Britanie, Austria şi Italia, ţări în care predomină atât neîncrederea în UE, cât şi percepţia negativă asupra rezultatelor apartenenţei la UE.
Între cele două tipuri de situaţii de consistenţă între nivelul de încredere şi cel de satisfacţie faţă de avantaje se află o mulţime de alte situaţii:
• satisfacţie sporită faţă de avantajele apartenenţei la UE dublată de neîncredere în Uniune (Irlanda, Grecia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, dar şi Polonia, Slovenia şi Lituania),
• nivel de încredere în Uniune superior satisfacţiei faţă de avantajele aderării (Bulgaria şi Republica Cipru),
• percepţia unor avantaje moderate legate de aderare, dublată de o controversă socială puternică în legătură cu aşteptările de încredere-neîncredere.
Pentru români, principalele avantaje ale apartenenţei ţării la UE sunt legate de creşterea economică, asigurarea unui cadru democratic de viaţă şi a securităţii naţionale (Figura 12). Pe locul următor sunt notate beneficiile legate de oportunităţi în ce priveşte locurile de muncă şi de cooperare cu alte ţări.
În legătură cu efectele de creştere economică asupra ţării există o puternică dezbatere. Ponderea românilor care atribuie efecte negative de factură economică apartenenţei la UE este aproape egală cu ponderea celor care susţin că efectele sunt pozitive. Situaţia se aseamănă în bună
27
măsură cu cea din UE15 unde există o controversă similară ca grad de intensitate. Cetăţenii din NSM10 sunt mult mai convinşi că apartenenţa la UE aduce beneficii economice.
Oportunităţile în ce priveşte ocuparea forţei de muncă sunt percepute ca beneficiu al aderării la UE de către aproape o treime dintre români. Procentul este mult mai mare la nivelul NSM10, de aproape 50% şi mult mai mic în UE15 (18%). Percepţia avantajelor apartenenţei la UE este preponderent economică în NSM10 (locuri de muncă şi creştere economică), politico-economică şi de securitate în România, şi asociată cu cooperarea între ţări şi securitatea, la nivelul UE15.
În seria nemulţumirilor pare să existe un consens în a susţine că UE lasă un spaţiu redus de intervenţie statelor membre în a influenţa deciziile luate la Bruxelles. Nemulţumirea în acest sens este foarte mare, de 36-40% la nivelul românilor, precum şi al cetăţenilor din NSM10 şi UE15.
Analiza comparativă a percepţiei beneficiilor asociate cu apartenenţa la UE relevă în plus că:
• ponderea românilor care o asociază cu o sporire a nivelului de trai este încă redusă, de numai13%, similară cu cea înregistrată în UE15, dar mult sub ponderea din NSM10 (24%);
• nevoia de democraţie şi de democratizare pare să fie mai mare în România decât în ţările din valul 2004 de aderare, dacă luăm în consideraţie ponderea mult mai mare a celor care apreciază funcţia de democratizare a UE în primul (40%) faţă de cel de-al doilea (15%) caz;
• funcţia UE de agent de rezolvare a unora dintre problemele asociate cu globalizarea este mai puternic resimţită în UE15 decât în ţările care au aderat în ultimele două valuri (2004 şi 2007).
Este probabil că percepţiile asupra UE sunt dependente şi de gradul de informare a cetăţenilor asupra instituţiilor din Uniune.
28
Figura 12. Efecte pozitive şi negative ale UE asupra ţării în percepţia celor intervievaţi la nivelul României, NSM10 şi UE15, EB69
Cifrele din grafic marcate cu minus indică ponderea persoanelor care consideră că UE are efecte negative pentru propria ţară. Restul cifrelor indică ponderea persoanelor care apreciază că UE are efecte pozitive. Exemplu de mod de citire: 24% dintre cetăţenii din NSM10 consideră că UE are efecte pozitive asupra nivelului de trai din ţara lor şi 29% dintre cetăţenii aceluiaşi val de aderare consideră că UE are efecte negative asupra nivelului de trai.
29
Gradul de informare a românilor în legătură cu instituţiile UE este relativ redus (Tabelul 5), cu răspunsuri corecte sub nivelul mediu din NSM10 (aproximativ 10-17 puncte procentuale mai puţin). Deficitul de informare al românilor în legătură cu UE este mai mic şi în comparaţie cu cel al bulgarilor . Tabelul 5. Ponderea persoanelor care dau răspunsuri corecte la întrebări referitoare la instituţii ale UE
„Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele credeţi că sunt adevărate şi care sunt false?” România Bulgaria NSM10 UE15 • În prezent Uniunea Europeană este compusă din
cincisprezece state membre 45 50 59 51 • Elveţia este stat membru al Uniunii Europene 47 54 64 70 • La fiecare şase luni, un alt stat membru devine
preşedintele Consiliului Uniunii Europene 44 52 54 51 • Zona euro este formată în prezent din 12 state
membre 13 21 24 29
Românii cel mai bine informaţi asupra UE sunt bărbaţi cu educaţie superioară şi stare materială bună din mediul urban. Profilul bunului cunoscător al UE este similar şi în NSM10 sau UE15. În grupările respective de ţări apare, în plus, o determinare a vârstei în sensul că persoanele vârstnice sunt mai bine informate asupra UE decât cele tinere10.
Încredere in instituţiile naţionale
Mass media continuă să se afle în topul încrederii românilor, iar instituţiile politice sau dependente politic continuă să fie criticate social prin indici de încredere de valoare redusă (Figura 13). Există semne firave ale unui proces de reconsolidarea a încrederii în instituţiile naţionale:
• parlamentul câştigă cinci puncte procentuale în jumătate de an, dar încă se află, ca scor de încredere, sub nivelul din 2006,
• similar, guvernul înregistrează un spor de patru puncte procentuale pe scala încrederii sociale,
• pentru partidele politice, instituţii cu cel mai redus scor de încredere, se manifestă, de asemenea, un consistent spor de încredere, de şapte puncte procentuale,
10 Paragraf bazat pe rezultate ale analizei de regresie logistică ordinală . Variabila dependentă este indicele cunoaşterii UE construit prin numărarea răspunsurilor corecte la fiecare întrebare-test, pentru fiecare respondent. Singura ţară din UE pentru care indicele are o valoare mai mică decât pentru România este Marea Britanie.
30
• creşterea cea mai spectaculoasă o înregistrează radioul şi televiziunea, cu un spor de scor de încredere de 10 şi, respective, 9 puncte procentuale.
parlament guvern justiţie poliţie presă armată TV radio
2007/2 2008/1 2006/2
Figura 13.Ponderea românilor care au încredere în instituţiile naţionale, 2006-2008
Configuraţia de încredere a românilor în raport cu instituţiile, în context UE, rămâne una marcată prin (Tabelul 6):
• încredere mult mai mare în mass media decât este cazul pe total UE, • încredere în parlament mult sub nivelul din UE15, dar peste cel din NSM10, • încredere în justiţie mult sub nivelul celei din UE, • încredere în armată la un nivel egal cu cel din UE, dar peste cel din NSM10, • încredere în guvern la nivelul din NSM10, dar sub cel din UE15.
Tabelul 6. Ponderea persoanelor care au încredere în instituţiile naţionale, EB69
Încredere în.. România Bulgaria NSM10 UE15 total UE partide 18 9 9 20 18 parlament 22 12 18 38 34
Opiniile despre instituţii tind să se grupeze la fel pe majoritatea ţărilor din UE (Figura 14). Guvernul, parlamentul şi partidele politice tind să aibă scoruri similare în aprecierile aceluiaşi individ. Justiţia, poliţia şi armata, ca instituţii asociate cu ideea de ordine/apărare tind să primească note similare sub aspectul încrederii. Radioul este, firesc, evaluat în mod similar cu presa scrisă şi cu televiziunea.
La nivelul UE se înregistrează o multitudine de modele de raportare la instituţiile naţionale, prin încredere (Figura 14, Figura 15).
Românii se aseamănă cel mai mult cu slovacii, cehii, lituanienii şi letonienii. După cum se poate uşor remarca din figura 13, populaţiilor din aceste ţări le este specifică neîncrederea în instituţiile politice şi ale ordinii publice, în contrast cu un nivel ridicat de încredere în mass media. Bulgarii sunt apropiaţi de acest model numai că în cazul lor neîncrederea în instituţiile ordinii publice este extrem de mare, de maximă amplitudine în context UE.
-44
-43 -41
-45
-48
-83
-18
-42
-9 -3
27 25
8
59
9
18
42
-6
-16
0 3
-38
-18 -3
28
7
23
2925
4651
46
31
8 11
34
24 24
1625
5
15
-28-14
1
-49
-27-25
11
13
6
21
-9
23
-100
-80
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
100
Leto
nia
Litu
ania
Ceh
ia
Rom
ania
Slo
vaci
a
Bul
garia
Pol
onia
Slo
veni
a
Por
tuga
lia
Bel
gia
Est
onia
Irlan
da
Aus
tria
Finl
anda
Ola
nda
Mal
ta
Dan
emar
ca
Cip
ru
Luxe
mbu
rg
Sue
dia
Spa
nia
Ung
aria
Italia
Gre
cia
Mar
.Brit
anie
Fran
ta
Ger
man
ia
instituţii politice instit. ale ordinii mass media
Figura 14. Nivelul mediu de încredere pe tipuri de instituţii şi ţări
Indicele de încredere este calculat ca scor factorial. Datele de intrare au fost măsuri ale încrederii (1 are încredere, 0 nu ştie, -1 nu are încredere) pe nouă instituţii, pentru toate persoanele intervievate în cele 27 ţări ale UE. O factorială de tip PCA-Varimax a generat trei factori referitori la instituţii politice (guvern, parlament, partide politice), mass media (radio ,TV, presa scrisă) şi instituţii „ale ordinii” (justiţie, poliţie şi armată). Indicele KMO este 0.80. Valoarea proprie a factorilor este, în ordinea anterior menţionată, 25%, 23% şi 20% . Scorurile factoriale obţinute au fost înmulţite cu 100 .
Separarea între ţările din UE15 şi cele din valurile de aderare 2004 şi 2007 nu mai poate fi constatată în legătură cu încrederea în instituţiile naţionale. Ungaria, spre exemplu, ţară din valul de aderare 2004 este mai apropiată de modelul italian, cu neîncredere generalizată în instituţiile naţionale.
32
Ungurilor şi italienilor le este specifică o dominantă de neîncredere în raport cu instituţiile politice, de ordine publică şi cu mass media. Neîncrederea politică şi referitoare la instituţiile de ordine este mai mică decât în cazul grupei de care aparţine România. Specificul celor două ţări rezidă însă în faptul că neîncrederea instituţională este generalizată, incluzând, în plus faţă de zona politică şi de ordine publică, şi pe cea referitoare la mass media. Grecia are un profil de încredere apropiat de cel al Italiei şi Ungariei, dar cu anumite note specifice. Grecii sunt singularizaţi printr-un nivel extrem de mare al neîncrederii în mass media, maxim la nivel de UE.
Opusul modelului italiano-ungar al neîncrederii generalizate este modelul Austria-Olanda-Irlanda-Estonia-Finalnda cu încredere generalizată în instituţiile naţionale.
Modelul european al încrederii instituţionale este cel mai bine aproximat de opiniile populaţiilor din Franţa şi Germania. Mediile de încredere instituţională pe total UE au cel mai apropiat corespondent de ţară la nivelul Germaniei şi al Franţei. Deşi marginal, populaţia din Marea Britanie se înscrie în acelaşi model franco-german de raportare la instituţii.
Un alt model de încredere în instituţii în spaţiul european este dat de gruparea Suedia-Spania-Luxemburg. Pentru cele trei ţări, distanţate sub aspect geografic, este specific un nivel sporit de încredere în instituţiile politice şi un nivel apropiat de media europeană pentru încrederea în cele de ordine publică şi mass media. Danemarca şi Malta aparţin aceleaşi grupări dar la un nivel periferic.
Figura 15.Gradul de similitudine între profilurile de încredere în instituţii naţionale, pe state membre UE, EB69
33
Analiză cluster, metoda celui mai depărtat vecin, distanţe euclidiene. Profilurile de ţară sunt definite de scorurile de încredere prezentate în figura 13.
Transparenţa administraţiei publice din România
România face parte din gruparea de ţări în care populaţia este preponderent nemulţumită de transparenţa administraţiei publice (numai o cincime dintre români apreciază că administraţia publică a ţării este “transparentă” sau “foarte transparentă”). Starea de spirit a românilor seamănă, din acest punct de vedere, cu cea dominantă în Balcani (Grecia şi Bulgaria), în Europa Centrală (Polonia, Ungaria), în ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) sau în Italia. Cea mai bună percepţie asupra transparenţei în administraţia publică se înregistrează în ţările nordice (Suedia, Finlanda, Olanda, Irlanda) dar şi în sud, în Spania, Cipru şi Slovenia (Figura 16).
Figura 16. Ponderea persoanelor care consideră că administraţia publică din propria ţară este “transparentă” şi a celor care apreciază că “este important ca administraţia să fie transparentă” , pe ţări, EB69
Asupra importanţei pe care o are transparenţa în administraţia publică se manifestă un relativ consens la nivel UE. Ponderea celor care consideră că respectivul aspect este important variază între aproximativ 80% şi 95% pe ansamblul ţărilor din UE (Figura 15).
Populaţia României este puternic diferenţiată sub aspectul modului de raportare la tema transparenţei în administraţia publică (Figura 17):
• persoanele cele mai puţin competente în evaluarea transparenţei din administraţia publică sunt vârstnicii cu nivel redus de educaţie din regiunea de dezvoltare Sud;
• nivelul maxim de competenţă în evaluarea administraţiei publice se înregistrează la persoanele educate, cu acces la internet, din Bucureşti şi din regiunea Nord-Vest;
34
• competenţa redusă în evaluarea administraţiei publice sub aspectul transparenţei tinde să fie însoţită de o valorizare redusă a importanţei pe care caracteristica respectivă o are în funcţionarea administraţiei;
• ponderea maximă a persoanelor mulţumite de transparenţa administraţiei publice este specifică tinerilor, celor mulţumiţi de propria viaţă şi persoanelor din regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Vest .
Toate formulările din paragraful anterior trimit la ipoteze care merită să fie cercetate prin analize ulterioare. Este posibil ca temeiul evaluării pozitive a administraţiei să fie asociat cu alţi factori decât calitatea administraţiei în sine. Pentru persoanele care locuiesc în vestul ţării este posibil ca ponderea mai mare a mulţumiţilor să fie asociată cu o mai bună administraţie. Pentru tineri şi pentru cei mulţumiţi de viaţă este, foarte probabil, vorba de un efect de contagiere: mulţumirea în legătură cu propria viaţă se extinde şi dă culori pozitive şi modului de funcţionare a instituţiilor locale.
Figura 17. Evaluarea transparenţei în administraţia publică din România (%), EB69
Cifrele precedate de / indică ponderea persoanelor care consideră că transparenţa în administraţia publică este importantă, din totalul celor care aparţin categoriei de referinţă. Exemplu de lectură: 85% dintre cei care au acces la internet apreciază că transparenţa în administraţia publică este importantă sau foarte importantă. În legătură cu modul în care lucrează efectiv administraţia publică din România, din totalul celor cu acces la internet, 22% apreciază că “administraţia este transparentă”, 69% că este netransparentă şi 10% nu pot formula o opinie pe temă.
35
Agenda publică şi personală Cele mai importante probleme Agenda publică a românilor continuă să fie dominată, ca şi în toamna anului 2007, de preocuparea pentru creşterea preţurilor sau pentru inflaţie. Aproape jumătate dintre cei intervievaţi apreciază că sporirea preţurilor este una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă România (Figura 18). În numai o jumătate de an ponderea celor nemulţumiţi de preţuri a crescut, la nivelul României, cu 13 puncte procentuale. În acest fel se continuă trendul ascendent al afirmării acestui gen de îngrijorate, manifestat începând din primăvara anului 2006.
Pe locurile doi şi trei în agenda publică a românilor se află, ca şi cu o jumătate de an înainte, situaţia economic a ţării şi “sistemul de îngrijire a sănătăţii” în ţară. Pe toate cele trei categorii de teme ponderea celor îngrijoraţi a suportat o anume creştere (Figura 18).
Figura 18. „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă ŢARA în prezent?”, %, EB69
36
Exemplu de mod de citire a datelor: în primăvara anului 2008, ponderea cetăţenilor din NSM10 îngrijoraţi de creşterea preţurilor era de 38%, iar în UE15 de 36%. Graficele nu prezintă decât temele de agendă publică pentru care au fost acordate cele mai multe voturi, nu lista completă a temelor evaluate. Pentru NSM10 şi pentru UE15 am reţinut numai primele trei probleme menţionate de persoanele intervievate.
Pe locurile patru şi cinci se află temerile legate de infracţionalitate şi pensii, cu intensitate considerabil mai mică decât cea constatată pentru preţuri, economie şi sănătate.
Preocuparea pentru creşterea preţurilor şi inflaţie este una în creştere pe ansamblul UE, mai accentuat în UE15 decât în NSM10 (Figura 18).
Dacă evaluăm agenda publică a românilor în liniile ei esenţiale, cu numai primele trei teme de îngrijorare, vom constata că este mai apropiată de cea din NSM10 decât de cea din UE15. Preocupările pentru sănătate şi preţuri sunt între primele trei şi pentru România şi pentru NSM10. Configuraţia îngrijorărilor în UE15 este specifică, pe primele trei locuri fiind preţurile, şomajul şi infracţionalitatea. În ierarhia descrescândă a preocupărilor, în spaţiul UE15 se află situaţia economică a ţării (19%), sănătatea (15%) şi imigrarea (14%). Pentru cetăţenii din NSM10, locurile patru şi cinci în ierarhia îngrijorărilor sunt ocupate de situaţia economică (20%) şi de infracţionalitate (18%).
În primăvara anului 2008, România se afla între primele 10 ţări în ceea ce priveşte gradul sporit de îngrijorare în legătură cu creşterea preţurilor la nivel naţional, alături de ţările baltice, Bulgaria şi Slovenia, dar şi de Austria, Franţa şi Belgia. Creşterea ponderii celor îngrijoraţi de preţuri, în ultimul an de zile, a fost de aproximativ 20 puncte procentuale pentru România, Bulgaria şi Lituania. Sporul cel mai mare de îngrijorare legată de preţuri, de aproximativ 30 puncte procentuale, a fost în ţări precum Franţa, Austria, Belgia şi Slovenia (Figura 19).
Figura 19. Ponderea persoanelor îngrijorate de creşterea preţurilor, 2007/1 şi 2008/1, pe ţări
37
Situaţia contrastantă, cu îngrijorare redusă şi spor redus al îngrijorării, s-a înregistrat mai ales în ţările nordice (Suedia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Irlanda), dar şi în sud, în Spania şi în Cipru.
Îngrijorarea faţă de preţuri este puternic diferenţiată în spaţiul românesc (Tabelul 7):
• cu valori mult mai mari în rural faţă de urban,
• cu creştere rapidă mai ales la tinerii şi la maturii din mediul rural, segmente de populaţie la nivelul cărora se pare că diferenţa dintre resursele materiale şi aspiraţii de bunăstare este maximă.
Tabelul 7. Ponderea românilor îngrijoraţi de creşterea preţurilor, pe categorii rezidenţiale şi de vârstă (“lumi sociale”)
Îngrijorarea legată de preţuri are un puternic fundament în nemulţumirile populaţie legate de plata facturilor lunare. Aproximativ 60% dintre români declară că au dificultăţi în a-şi achita facturile lunare (Figura 20).
Procente apropiate sau mai mari sunt înregistrate în
• două dintre ţările baltice (Lituania şi Letonia), • două dintre ţările central-europene (Ungaria şi Slovenia) şi • două dintre ţările balcanice (Bulgaria şi Cipru).
Nemulţumiri de nivel similar în legătură cu posibilităţile de achitare a facturilor lunare, la nivel de UE15, se mai înregistrează numai în trei dintre ţările sudice - Italia, Grecia şi Portugalia.
Cea mai mică îngrijorare în legătură cu plata facturilor lunare apare în cazul populaţiei din ţările nordice - Suedia, Danemarca, Finlanda şi Olanda.
38
Figura 20. “Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord sau în dezacord cu următoarea afirmaţie: Aveţi dificultăţi în a vă plăti facturile la sfârşitul lunii”, %, EB69
Profilul demografic al celor îngrijoraţi de plata facturilor lunare, în România este unul particular,
consistent diferit de profilurile din NSM10 sau din UE15 (Figura 20)：
• în urbanul românesc, îngrijorarea legată de plata facturilor lunare creşte odată cu vârsta. Lucrurile se întâmplă similar în mediul urban din NSM10, dar nu şi în cel din UE15. În acest ultim caz, cel mai puţin îngrijoraţi de plata facturilor, în urban, sunt vârstnicii (40%, faţă de 51% procentul corespunzător pentru tineri).
• în ruralul românesc, îngrijorarea este generalizată pentru toate categoriile de vârstă, la aproape două treimi din populaţie. În ruralul din NSM10, modelul este diferit, cu creşterea îngrijorărilor de plată a facturii direct proporţional cu creşterea vârstei. Ruralul din UE15 urmează modelul urbanului din acelaşi grup de ţări, în sensul că îngrijorarea financiară asociată cu plata facturilor scade odată cu înaintarea în vârstă.
39
Figura 21. Ponderea persoanelor care apreciază că au dificultăţi în plata facturilor lunare, pe categorii rezidenţiale şi de vârstă, EB69
Exemplu de citire a datelor: 63% dintre românii vârstnici din mediul urban apreciază că au dificultăţi mari sau foarte mari în plata facturilor lunare.
De la agende naţionale la agenda europeană
Pentru întărirea UE în viitor ar fi necesar, susţin românii, ca instituţiile europene să acorde o atenţie prioritară problemelor de mediu (29% dintre respondenţi), ajutorării regiunilor sărace din Uniune (29%) şi temelor de politică externă europeană (27%).
Pe poziţia a doua ca importanţă în seria problemelor pentru care UE ar trebui să intervină, românii includ criminalitatea, problemele sociale, problemele energetice şi pe cele referitoare la apărare (Figura 22).
Agenda europeană ar trebui să fie structurată diferit în viziunea cetăţenilor din NSM10 (Figura 22). Aceştia consideră că primele trei direcţii de acţiune de maximă importanţă ar trebui să vizeze criminalitatea, chestiunile sociale şi problemele energetice. Desigur, par să spună cetăţenii din NSM10, contează şi protecţia mediului şi fondurile structurale pentru regiunile sărace, dar în al doilea rând, după rezolvarea problemelor sociale, de infracţionalitate şi de energie.
40
Agenda UE, în viziunea populaţiei din…. ROMÂNIA NSM10 UE15Probleme privind protecţia mediului înconjurător �� ��29 � �� ��28 �� ��34 �
Figura 22. „După părerea dumneavoastră, care sunt aspectele pe care ar trebui să pună accentul instituţiile europene în următorii ani pentru a întări Uniunea Europeană în viitor?” (%)
Exemplu de mod de citire a datelor: 37% dintre cetăţenii din UE15 apreciază că între primele trei probleme prioritare pe care ar trebui să pună accentul în viitor instituţiile UE ar trebui să figureze imigraţia. Numai 18% dintre români susţin acest punct de vedere, iar în NSM10 procentul este şi mai mic, de numai 15%.
În cu totul alt context economic, social şi instituţional, cetăţenii din UE15 sugerează o altă configuraţie de priorităţi. În viziunea lor, instituţiile europene ar trebui să se concentreze în primul rând asupra problemelor asociate cu imigrarea (37%), protecţia mediului (34%) şi criminalitatea (33%).
Este evident că avem în aceste răspunsuri informaţie pentru a citi agendele naţionale, problemele cu care diferite societăţi se confruntă şi pe care le vad rezolvate şi cu/mai ales cu sprijinul UE.
Pentru ţările mai puţin dezvoltate problemele de solidaritate cu regiunile sărace sunt de interes major, iar cele asociate cu imigrarea sunt percepute ca fiind minore (Figura 23). Este mai ales cazul Greciei, României, Portugaliei şi Poloniei. Prin contrast, în ţările dezvoltate, cu atracţie migratorie puternică, preocuparea pentru imigraţie este foarte mare, iar cea pentru solidaritatea socială prin fonduri structurale este redusă. Tipice din acest punct de vedere sunt Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda şi Germania. La nivelul lor, ponderea persoanelor îngrijorate de imigrare este cu cel puţin 20 puncte procentuale mai mare decât ponderea celor preocupaţi de solidaritatea cu regiunile mai sărace.
Ţările baltice, Finlanda, Cehia şi Slovacia sunt tipice pentru situaţia intermediară în care interesul populaţiei este relativ egal în raport cu imigrarea şi reducerea inegalităţilor regionale de dezvoltare.
41
Figura 23. Ponderea persoanelor care consideră că UE trebuie să aibă prioritar, pe agendă, probleme referitoare la imigrare şi la „solidaritatea cu regiunile mai sărace”
Globalizarea…
….. în general
„Globalizarea” este un concept dificil de definit chiar la nivelul abordărilor de specialitate. Mass-media îl promovează însă şi, treptat, el ajunge să capete sensuri distincte de la o societate la alta, de la un segment social la altul. Polisemia sa se apropie în bună măsură de cea a „comunităţii” sau „capitalului social”.
Procesele de globalizare sunt asociate, în literatura de specialitate şi în mass media, cu sporirea interdependenţelor la nivel mondial, delocalizarea unor activităţi umane complexe, reducerea costurilor de comunicare în era informatică, etc. Eurobarometrul 69 permite o investigare a sensului social atribuit proceselor de globalizare.
Gradul de structurare a conceptului în mentalul colectiv este, firesc, diferit de la o societate la alta, de la o macro-regiune la alta. La un set de 11 întrebări despre funcţiile percepute ale globalizării, ponderea non-răspunsurilor variază între 13% şi 20% pe total UE15 (Figura 25). În spaţiul NSM10 ponderea non-răspunsurilor este cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mare, pentru ca în România să fie de nivel şi mai ridicat, între 30% şi 40% aproximativ.
42
Este probabil că ponderea non-răspunsurilor este cu atât mai redusă cu cât societatea este mai dezvoltată, mai mult implicată în procesele de globalizare şi mai expusă, pe termen lung, dezbaterilor mediatice pe teme de globalizare.
O comparaţie între nivelul PIB pe locuitor şi media non-răspunsurilor la 11 întrebări referitoare la globalizare pe persoană, pe ţară, indică, pe ansamblu, o relaţie de inversă proporţionalitate: cu cât ţara este mai dezvoltată sub aspect economic, cu atât numărul mediu de non-răspunsuri pe persoană, la nivelul ţării respective, tinde să fie mai mic11.
Figura 24. Număr mediu de non-răspunsuri la întrebările referitoare la funcţiile globalizării şi PIBul pe locuitor, pe ţări, EB69
Nu numai nivelul de dezvoltare economică a ţării contează, ci şi caracteristici de status precum vârsta, genul, educaţia şi mediul rezidenţial. Pe ansamblu UE, non-răspunsurile la întrebările despre globalizare tind să fie mai multe pentru femeile vârstnice din mediul rural, cu educaţie de nivel redus, din ţările cu nivel redus al PIBului. Toate relaţiile menţionate sunt mai puternice în
11 Coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson între numărul de nonrăspunsuri la cele 11 întrebări despre funcţiile globalizării şi PIPul pe locuitor în raport cu media din UE este de r= -0.17, semnificativ diferit de zero pentru p=0.01.
43
ţările din NSM10 decât în cele din UE15.12 O ilustrare simplă a celor anterior afirmate, este prezentată în Figura 24. Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria sunt ţări tipice pentru situaţia unei slabe structurări a percepţiilor sociale asupra globalizării în condiţiile unui nivel redus de dezvoltare economică. Situaţia opusă, cu bună structurare socială a percepţiilor asupra globalizării, în condiţii de dezvoltare economică sporită apare în Suedia , Danemarca, Finlanda, Olanda, Germania şi Franţa. Există şi un grup de ţări cu nivel ridicat de dezvoltare economică, dar cu slaba structurare a percepţiei sociale asupra globalizării. Tipice în acest sens sunt Marea Britanie, Irlanda, Italia şi Spania.
"Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii, vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi total de acord, oarecum de acord, oarecum în dezacord sau total în dezacord" UE15 NSM10 RomâniaGlobalizarea este profitabilă doar pentru companiile mari, nu pentru cetăţeni �� ��65 � �� ��57 � �� ��54 �Globalizarea impune necesitatea unui set de reguli comune la nivel mondial (guvernare mondială) �� ��65 � �� ��65 � �� ��53 �Globalizarea face oamenii mai deschişi spre culturile străine �� ��62 � �� ��60 � �� ��49 �Globalizarea face să crească inegalităţile sociale �� ��58 � �� ��52 � �� ��47 �Globalizarea înseamnă mai multe investiţii străine în ŢARA �� ��55 � �� ��65 � �� ��58 �Globalizarea este o oportunitate pentru creşterea economică �� ��55 � �� ��59 � �� ��52 �Globalizarea ajută la dezvoltarea ţărilor sărace �� ��48 � �� ��52 � �� ��45 �Globalizarea conduce la pacea în lume �� ��44 � �� ��46 � �� ��40 �Globalizarea reprezintă o ameninţare pentru cultura românească �� ��41 � �� ��37 � �� ��33 �Uniunea Europeană şi SUA au aceleaşi interese în abordarea globalizării �� ��35 � �� ��43 � �� ��41 �Globalizarea ne protejează de creşterea preţurilor �� ��21 � �� ��25 � �� ��32 �Ponderea non-raspunsurilor la cele 11 întrebări, între 13% - 20% 19% - 27% 31% -41%
Figura 25. Funcţii ale globalizării în opinia persoanelor intervievate
Cifrele indică ponderea persoanelor care susţin opinia menţionată pe rând.
La nivelul UE15, unde concepţia socială despre globalizare are cea mai bună structurare, opinia dominantă este una de tip controversă socială. În registru pozitiv, peste 55% dintre cetăţenii ţărilor din gruparea respectivă susţin că globalizarea13:
• impune necesitatea unui set de reguli comune la nivel mondial (guvernare mondială), • face oamenii mai deschişi spre culturile străine, • înseamnă mai multe investiţii străine , • este o oportunitate pentru creşterea economică.
Dar, în registru negativ, tot globalizarea
12 Constatările din prima parte a acestui paragraf sunt întemeiate pe rezultate ale unui model de regresie multiplă în care numărul de nonrăspunsuri pe persoană, la întrebările referitoare la funcţiile globalizării, este luat ca variabilă dependentă iar PIB pe locuitor, mediul de rezidenţă, vârsta, genul şi educaţia apar ca predictori. Modelul a fost rulat şi pe total UE şi, separat, pe UE15 şi NSM10.
13 Formulările evaluative despre globalizare, listate în următoarele două paragrafe, sunt preluate ca atare din chestionarul EB69 aplicat în România.
44
• este profitabilă doar pentru companiile mari, nu pentru cetăţeni • face să crească inegalităţile sociale • nu ajută (în suficientă măsură, n.m, DS) la dezvoltarea ţărilor sărace • nu conduce la pace în lume • reprezintă o ameninţare pentru culturile naţionale • nu protejează suficient cetăţenii de creºterea preţurilor.
Profilul de percepere a globalizării în NSM10 şi în România este destul de apropiat de cel din UE15 (Figura 25). În România, însă, percepţiile negative asupra globalizării sunt mai puţin accentuate decât în restul UE. Pericolul inegalităţilor sociale induse de globalizare, spre exemplu, este resimţit în mai mică măsură de către români comparativ cu percepţia cetăţeanului mediu din UE. Similar, ameninţările pentru cultura naţională asociate globalizării sunt mai puţin percepute în România (33%), comparativ cu situaţia din NSM (37%) sau din UE15 (41%).
…. la nivelul companiilor
În sferă economică, procesele de globalizare sunt puternic percepute, în ţările dezvoltate ale UE, ca relocare a unor companii pentru a beneficia de forţă de muncă mai ieftină (Figura 26). Aşa vad 47% dintre cetăţenii din UE15 globalizarea în sfera comercială. Este percepută şi o faţetă de câştig, de deschidere a unor noi oportunităţi pentru extinderea pieţelor. Numai 16% dintre persoanele din UE15 pun în prim plan acest aspect în legătură cu globalizarea comercială. Şi mai puţine, 13%, văd în globalizare o şansă de sosire a unor investiţii străine în ţară, la nivelul UE15.
24
28
45
16
17
16
23
24
13
12
16
13
25
15
12
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Romania
NSM10
UE15
Mutarea unor companii în ţări în care mâna de lucru este mai ief tină
Oportunităţi pentru companiile din (ŢARA) în ceea ce priveşte deschiderea de noi piete de desfacereInvestiţii străine în ŢARA
Concurenţă crescută pentru companiile din tara
Non-raspuns, alta
Figura 26. „Există multe consecinţe ale globalizării comerţului. Atunci când auziţi cuvântul "globalizare", care este primul lucru care vă vine în minte?”
În România , ca şi în percepţia majoritară din NSM10, accentul nu mai este numai pe plecare, pe relocarea companiilor pentru a găsi forţă de muncă ieftină. În pondere relativ egală sunt
45
persoanele care apreciază că globalizarea comercială este însoţită de atragerea unor investiţii străine în ţară. Beneficii de tipul extinderii pieţelor naţionale în afara ţării sunt percepute în proporţie similară , de 16-17%, precum la nivelul UE15.
În ţările dezvoltate din UE15, globalizarea este percepută mai ales ca o ameninţare, ca risc sporit de pierdere a locurilor de muncă (Figura 27).
În ţările care au aderat la UE în 2004 sau în 2007 este înregistrată în special faţeta pozitivă a lucrurilor, posibilitatea firmelor naţionale de a fi prezente pe pieţe extinse, cu profituri sporite. Pierderea locurilor de muncă este mai puţin asociată cu globalizarea. Este şi cazul stării de spirit din România.
Figura 27„Care dintre următoarele 2 afirmaţii este cea mai apropiată de punctul dvs. de vedere legat de globalizare?”
46
Concluzii
Eurobarometrul 69, realizat în primăvara anului 2008, proiectează imaginea unei Românii sociale în care prezentul este evaluat la modul preponderent negativ :
• 47% dintre români sunt nemulţumiţi de propria viaţă „în general”, faţă de o medie de numai 23% în UE. Alături de bulgari, unguri şi portughezi marcăm topul nemulţumirii faţă de viaţă la nivelul UE.
• Cu 64% din populaţie care declară că are dificultăţi mari sau foarte mari în achitarea facturilor lunare (faţă de o medie de 48% în UE).
• Încrederea în instituţiile naţionale, exceptând mass media şi armata (pentru biserică nu sunt date disponibile în EB69), este printre cele mai reduse din UE.
• Administraţia publică este percepută ca fiind preponderent netransparentă. Negativ este şi sensul unor procese.
Pozitiv în plan personal rămâne optimismul prezent în proporţie de 44%, mult peste media UE de 32%.
O parte dintre procesele în curs de desfăşurare la nivel naţional sunt percepute preponderent pozitiv:
• 53% dintre români apreciază că „lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă”, faţă de numai 42% în NSM şi 29% în UE15;
• există semne firave ale unui început de proces de refacere a încrederii populaţiei în guvern, parlament şi în partidele politice.
Alte procese la nivel naţional sunt puternic marcate de o percepţie negativă: îngrijorarea faţă de creşterea preţurilor a crescut de la 35% la 48% în numai jumătate de an (comparative cu un spor de la 33% la 38% în NSM şi de la 24% la 36% în UE15).
Asocierile majore pe care analiza datelor le pune în evidenţă sunt cele dintre:
• optimism la nivel naţional şi percepţia evoluţiei puterii de cumpărare în trecutul imediat. O dinamică pozitivă a percepţiei puterii de cumpărare pentru trecut se converteşte automat în optimism societal, în pondere sporită a celor care cred că peste un an vor trăi mai bine.
• Satisfacţia faţă de viaţă personală şi capacitatea financiară a gospodăriei proprii de a face faţă cheltuielilor curente. Nemulţumirea socială crescută este reflex direct al unei capacităţi financiare reduse de achitare a facturilor lunare din gospodărie.
Locuirea în România este asociată cu o probabilitate sporită de a avea o imagine negativă asupra calităţii vieţii din propria ţară, comparativ cu nivelul mediu din UE. Analiza complexă pe care am întreprins-o asupra factorilor care contribuie la structurarea imaginilor de ţară despre calitatea vieţii (Tabelul A 3) indică faptul că imaginea negativă a românilor are în principal determinări economice şi sociale şi nu de natură culturală. Altfel spus, datele disponibile nu susţin ipoteza
47
unei culturi a nemulţumirii la români, independentă de condiţiile economice şi sociale ale vieţii lor cotidiene.
Românii, bulgarii şi ungurii au o imagine preponderent negativă asupra propriei ţări, considerată din perspectiva calităţii vieţii şi dezvoltării economice în raport cu media din UE. Deşi mai puţin accentuată, tot negativă este şi imaginea despre situaţia socio-economică a propriei ţări pentru populaţia din ţările baltice. Imaginile de ţară preponderent pozitive sunt identificate mai ales la ţările din nordul continentului (Danemarca, Suedia, Olanda, Luxemburg etc. - Tabelul 3). O imagine pozitivă despre calitatea vieţii în propria ţară rezultă, pe total UE, nu numai dintr-o extensie a percepţiei pozitive legate de evoluţia economică a propriei gospodării. O astfel de imagine este favorizată şi de nivelul radical de dezvoltare socio-economică a ţării şi de locuirea în rural.
În ţări din UE15, imaginea pozitivă în legătură cu calitatea vieţii la nivelul ţării este favorizată, în plus, la cei cu nivel sporit de educaţie şi cu încredere în parlament.
Dezvoltarea economică a ţării în sine, măsurată prin PIB pe locuitor, este o condiţie de favorizare a imaginilor sociale pozitive despre calitatea vieţii în propria ţară mai puţin relevantă decât dezvoltarea socială a ţării respective dată de distribuţia veniturilor, calitatea serviciilor pentru populaţie , modul de funcţionare a instituţiilor etc.
Imaginile negative ale românilor asupra calităţii vieţii din România apar mai ales la persoanele care au un nivel de educaţie sporit, au probleme economice la nivelul gospodăriei proprii, au încredere în televiziune şi consideră că ţara se află mult sub nivelul mediu al UE în privinţa performanţelor economice şi energetice.
Încrederea în UE este puternic asociată cu percepţia avantajelor apartenenţei la această structură continentală. În funcţie de raportul între încrederea în UE şi percepţia avantajelor pe care calitatea de stat membru în Uniune le are asociate se pot distinge cinci tipuri de situaţii:
consistent pozitivă, de nivel ridicat
“aduce avantaje, avem încredere”
Spania, Belgia şi, tendenţial, Portugalia România, Slovenia, Estonia, Malta
“nu a adus avantaje considerabile dar avem încă încredere”
Bulgaria, Cipru
de inconsistenţă moderată
“a adus anumite avantaje dar nu ştim dacă se poate avea încredere în viitor”
Germania, Suedia, Franţa, Finlanda Cehia
RA
POR
TAR
E SO
CIA
LĂ L
A U
E
consistent negativă “nu aduce avantaje, nu avem încredere”
Marea Britanie, Austria, Italia Ungaria, Letonia
(Pentru argumentare , vezi Figura 11)
48
49
Anexe
Specificaţii tehnice/ specifications techniques
Entre le 25 mars et le 4 mai 2008, TNS Opinion & Social, un consortium créé entre Taylor Nelson Sofres et TNS opinion, a réalisé la vague 69.2 de l'EUROBAROMETRE à la demande de la COMMISSION EUROPEENNE, direction générale de la communication, unité « Recherche et Analyse Politique ».
L’EUROBAROMETRE « STANDARD » 69 fait partie de la vague 69.2 et couvre la population de 15 ans et plus - ayant la nationalité d'un des Pays membres de l'Union européenne - et résidant dans un des pays Membres de l’Union européenne. L’EUROBAROMETRE « STANDARD » 69 a été conduit également dans les trois pays candidats (la Croatie, la Turquie et l’ancienne République yougoslave de Macédoine) et en Communauté turque chypriote. Dans ces pays, l’étude a couvert la population nationale et les citoyens de tous les Etats membres résidant dans ces pays et ayant une maîtrise de la langue nationale suffisante pour répondre au questionnaire. Le principe d'échantillonnage appliqué dans tous les Etats participant à cette étude est une sélection aléatoire (probabiliste) à phases multiples. Dans chaque pays, divers points de chute ont été tirés avec une probabilité proportionnelle à la taille de la population (afin de couvrir la totalité du pays) et à la densité de la population.
A cette fin, ces points de chute ont été tirés systématiquement dans chacune des "unités régionales administratives", après avoir été stratifiés par unité individuelle et par type de région. Ils représentent ainsi l'ensemble du territoire des pays participant à l’étude, selon les EUROSTAT-NUTS II (ou équivalent) et selon la distribution de la population habitant dans le pays en termes de zones métropolitaines, urbaines et rurales. Dans chacun des points de chute sélectionnés, une adresse de départ a été tirée de manière aléatoire. D'autres adresses (chaque Nième adresse) ont ensuite été sélectionnées par une procédure de "random route" à partir de l'adresse initiale. Dans chaque ménage, le répondant a été tiré aléatoirement (suivant la règle du "plus proche anniversaire"). Toutes les interviews ont été réalisées en face à face chez les répondants et dans la langue nationale appropriée. En ce qui concerne la technique de collecte de données, le système CAPI (Computer Assisted Personal Interview) a été utilisé dans tous les pays où cela était possible.
Dans chaque pays, l'échantillon a été comparé à l'univers. La description de l'univers se base sur les données de population EUROSTAT ou provenant des Instituts nationaux de Statistique. Pour tous les pays couverts par l’étude, une procédure de pondération nationale a été réalisée (utilisant des pondérations marginales et croisées), sur base de cette description de l'univers. Dans tous les pays le sexe, l'âge, les régions et la taille de l'agglomération ont été introduits dans la procédure d'itération. Pour la pondération internationale (i.e. les moyennes UE), TNS Opinion & Social recourt aux chiffres officiels de population, publiés par EUROSTAT ou les instituts nationaux de Statistique. Les chiffres complets de la population, introduits dans cette procédure de post-pondération, sont indiqués ci-dessus.
Il importe de rappeler aux lecteurs que les résultats d'un sondage sont des estimations dont l'exactitude, toutes choses égales par ailleurs, dépend de la taille de l'échantillon et du pourcentage observé. Pour des échantillons d'environ 1.000 interviews, le pourcentage réel oscille dans les intervalles de confiance suivants :
Pourcentages observés 10% ou 90% 20% ou 80% 30% ou 70% 40% ou 60% 50%
100 100 100 100 100 100 100 100 *Sursa:EB66.3 European Social Reality, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_273_fiche_ro.pdf **valori calculate ca produs între col8 şi col6 ajustate astfel încât totalul pe coloană să fie egal cu 100.
***valori calculate ca produs între col9 şi col7 ajustate astfel încât totalul pe coloană să fie egal cu 100.
Tabelul A 2. Predictori ai percepţiei pozitive asupra evoluţiei puterii de cumpărare din gospodăria proprie, UE27, EB69
Coeficient Eroare standard z P>z Interval de încredere 95%
/cut2 1.038 7.598 -13.854 15.930 Tabelul prezintă rezultatele aplicării unui model de regresie ordinală logistică. Erorile standard sunt ajustate pentru efectul de cluster dat de apartenenţa la aceeaşi ţară. N=26266. Rulare in STATA. Am marcat prin umbrire coeficienţii semnificativ diferiţi de 0 pentru p=0.05. Pseudo R2=0.05
Tabelul A 3. Predictori ai percepţiei pozitive asupra calităţii vieţii din propria ţară în raport cu media din UE: UE27, EB69
Coeficient Eroare standard z P>z
Interval de încredere 95%
vârsta -0.038 0.010 -3.780 0.000 -0.058 -0.018 urban* -0.216 0.087 -2.490 0.013 -0.387 -0.046 bărbat* 0.021 0.035 0.610 0.542 -0.047 0.090 educaţie primară* -0.066 0.055 -1.200 0.231 -0.175 0.042 educaţie superioară* 0.038 0.084 0.460 0.647 -0.126 0.202 muncitor calificat* -0.156 0.097 -1.610 0.108 -0.346 0.034 funcţionar* -0.040 0.060 -0.660 0.511 -0.157 0.078 satisfăcut de propria viaţă* 0.538 0.081 6.600 0.000 0.378 0.697 apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani* 0.110 0.031 3.560 0.000 0.049 0.171 are încredere în TV* 0.060 0.083 0.720 0.470 -0.102 0.221 are încredere în parlament* 0.385 0.066 5.790 0.000 0.254 0.515 are încredere în justiţie* 0.024 0.039 0.620 0.536 -0.053 0.101 speranţa de viaţă la naştere, bărbaţi 2005 0.124 0.042 2.920 0.004 0.041 0.207 consideră că ţara are o situaţie economică superioară mediei din UE 1.715 0.122 14.060 0.000 1.476 1.954 consideră că ţara are o situaţie mai bună faţă de media din UE sub aspectul preţurilor la energie 0.914 0.087 10.490 0.000 0.744 1.085 PIB per capita 2005 0.011 0.006 1.780 0.075 -0.001 0.024 UE15* 0.241 0.176 1.370 0.171 -0.104 0.585 România* 0.036 0.099 0.360 0.716 -0.157 0.229
/cut1 7.503 2.758 2.096 12.909
/cut2 10.074 2.701 4.781 15.368
/cut3 10.449 2.707 5.143 15.756
/cut4 13.470 2.691 8.195 18.745 Tabelul prezintă rezultatele aplicării unui model de regresie ordinală logistică. Erorile standard sunt ajustate pentru efectul de cluster dat de apartenenţa la aceeaşi ţară. N=26266. Rulare in STATA. Am marcat prin umbrire coeficienţii semnificativ diferiţi de 0 pentru p=0.05. Pseudo R2=0.22
*Variabile fictive.
54
Tabelul A 4. Predictori ai percepţiei pozitive asupra calităţii vieţii din propria ţară în raport cu media din UE: România, NSM10, UE15, EB69
România NSM UE15
Coeficient P>z Coeficient P>z Coeficient P>z
vârsta -0.054 0.299 -0.004 0.860 -0.042 0.005 urban* -0.264 0.098 -0.160 0.049 -0.208 0.000 bărbat* 0.037 0.807 -0.025 0.754 0.038 0.416 educaţie primară* 0.617 0.002 -0.009 0.923 -0.111 0.054 educaţie superioară* 0.044 0.809 -0.367 0.001 0.124 0.035 muncitor calificat* 0.053 0.808 -0.129 0.307 -0.206 0.014 funcţionar* -0.117 0.611 0.208 0.051 -0.060 0.308 satisfăcut de propria viaţă* -0.015 0.933 0.490 0.000 0.638 0.000 apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani* 0.239 0.027 0.090 0.099 0.114 0.001 are încredere în TV* -0.392 0.022 0.063 0.440 0.089 0.062 are încredere în parlament* 0.157 0.384 0.106 0.332 0.420 0.000 are încredere în justiţie* 0.111 0.553 -0.001 0.995 0.023 0.645 consideră că ţara are o situaţie mai bună faţă de media din UE sub aspectul economiei 2.368 0.000 2.397 0.000 1.600 0.000 consideră că ţara are o situaţie mai bună faţă de media din UE sub aspectul preţurilor la energie 2.412 0.000 0.876 0.000 0.857 0.000
-3.181
/cut1 -3.007 -2.369 -0.671
/cut2 -0.385 0.577 -0.313
/cut3 0.800 0.898 2.661
55
/cut4 3.667 3.955 9.023
R2 0.359 0.190 0.150
56
Tabelul A 5. Predictori ai opiniei „ în ….. (ŢARA) lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă”
Romania ţări din NSM10 ţări din UE15 Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z vârsta -0.010 0.821 -0.055 0.049 0.000 0.992 urban* -0.232 0.108 0.071 0.603 0.102 0.187 bărbat* -0.029 0.827 0.157 0.000 0.052 0.394 educaţie superioară* 0.118 0.460 0.310 0.000 0.099 0.343 indice bunuri 0.112 0.035 -0.014 0.207 -0.028 0.434 satisfăcut de propria viaţă* 0.472 0.001 0.559 0.000 0.437 0 apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani* 0.621 0.000 0.659 0.000 0.375 0 are încredere în parlament* 0.498 0.031 0.182 0.073 0.450 0 are încredere în justiţie* 0.489 0.006 0.265 0.108 0.273 0.001 are încredere în guvern 1.157 0.000 1.474 0.000 1.266 0
/cut1 -0.978 -0.016 0.853
/cut2 0.716 1.185 2.018
R2 0.131 0.132 0.117
N 996 8993 15293 Regresii ordinale logistice. Pentru NSM10 şi pentru UE15 erorile standard sunt corectate în funcţie de clusterul de ţară. Coeficienţii semnificativ diferiţi de zero pentru p=0.05 sunt marcaţi prin umbrire.
Tabelul A 6. Predictori ai opiniei „ în UE lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă”
România NSM10 UE15 Coef. P>z Coef. P>z Coef. P>z vârsta -0.042 0.375 -0.092 0.022 -0.054 0.197 urban* -0.193 0.211 0.087 0.441 0.171 0.002 bărbat* 0.183 0.187 0.126 0.007 0.088 0.124 educaţie superioară* -0.148 0.381 0.121 0.043 0.185 0.130 indice bunuri 0.094 0.091 0.033 0.093 0.005 0.780 satisfăcut de propria viaţă* 0.247 0.103 0.329 0.000 0.375 0.000 apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani* 0.600 0.000 0.449 0.000 0.247 0.000 are încredere în parlament* 0.130 0.596 0.035 0.695 0.537 0.000 are încredere în justiţie* 0.442 0.019 0.431 0.000 0.289 0.000 are încredere în guvern 0.903 0.000 0.734 0.000 0.628 0.000 -2.599 -1.765 -0.245 -0.037 0.193 1.335 R2 0.096 0.070 0.067 N 996 8993 15293 Regresii ordinale logistice. Pentru NSM10 şi pentru UE15 erorile standard sunt corectate în funcţie de clusterul de ţară. Coeficienţii semnificativ diferiţi de zero pentru p=0.05 sunt marcaţi prin umbrire.
57
Chestionarul
QA1 Când vă întâlniţi cu prietenii, cât de des obişnuiţi să discutaţi subiecte de natură politică?
(171)
Frecvent 1
Ocazional 2
Niciodată 3
Nu ştiu 4
EB68.1 QA1
QA2 Atunci când aveţi o opinie puternică, dumneavoastră căutaţi să convingeţi prietenii, rudele sau colegii de serviciu să împărtăşească aceeaşi
opinie? Acest lucru se întâmplă …?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS)
(172)
Des 1
Din când în când 2
Rar 3
Niciodată 4
Nu ştiu 5
EB68.1 QA2
QA3 Pe ansamblu, cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dvs. în general? Aţi spune că sunteţi…?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS)
(173)
Foarte mulţumit(ă) 1
Destul de mulţumit(ă) 2
Nu prea mulţumit(ă) 3
Deloc mulţumit(ă) 4
Nu ştiu 5
EB68.1 QA3
NU ÎNTREBAŢI QA4a în CY(tcc)-CY(tcc) TREC LA QA4b
58
QA4a Care sunt aşteptările dv. pentru următoarele 12 luni: credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proste sau la fel ca şi până acum în ceea
ce priveşte…?
(SE CITEŞTE LISTA) Mai bune Mai proaste La fel NU ŞTIU
(174) 1 Viaţa dv. în general 1 2 3 4
(175)
2 Situaţia economică a României 1 2 3 4
(176)
3 Situaţia financiară a gospodăriei dv. 1 2 3 4
(177)
4 Situaţia locurilor de muncă în România 1 2 3 4
(178) 5 Situaţia dvs. la locul de muncă 1 2 3 4
(179)
6 Situaţia economică în Uniunea Europeană 1 2 3 4
EB68.1 QA5
ÎNTREBAŢI QA4b DOAR ÎN CY (TCC) - CEILALŢI TREC LA QA5a
QA4b
(180) 1 1 2 3 4
(181)
2 1 2 3 4
(182)
3 1 2 3 4
(183)
4 1 2 3 4
(184) 5 1 2 3 4
(185)
6 1 2 3 4
NEW (BASED ON EB68.1 QA 5)
NU ÎNTREBAŢI QA5a ÎN CY (tcc) - CY (tcc) TRECE LA QA5b
59
QA5a Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu
media ţărilor din Uniunea Europeană?
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITEŞTE LISTA -ROTIŢI) Mult mai
bună
Oarecum mai
bună
Oarecum mai
puţin bună
Categoric mai
puţin bună
NU ŞTIU
(186)
1 Situaţia economiei româneşti 1 2 3 4 5
(187)
2 Situaţia locurilor de muncă din România 1 2 3 4 5
NU ADRESAŢI QA6a în CY (tcc)- CY(tcc) TRECEŢI LA QA6b
QA6a Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă România în prezent?
(SE ARATĂ LISTA - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - MAXIM 2 RĂSPUNSURI POSIBILE)
(196-211)
Infracţionalitatea 1,
Situaţia economică 2,
Creşterea preţurilor\ inflaţia 3,
Impozitarea 4,
Şomajul 5,
Terorismul 6,
Apărarea\ Politica externă 7,
Locuinţele 8,
Imigraţia 9,
Sistemul de îngrijire a sănătăţii 10,
Sistemul educaţional 11,
Pensiile 12,
Protejarea mediului înconjurător 13,
Probleme legate de energie 14,
Altele (SPONTAN) 15,
Nu ştiu 16,
EB68.1 QA6a
ÎNTREBAŢI QA6b DOAR ÎN CY - CEILALŢI TREC LA qa7
ÎNTREBAŢI QA7a ŞI QA8a DOAR ÎN EU27 - FM, TR ŞI HR TREC LA QA7b - CY (tcc) TRECE LA QA7c
QA7a În general, credeţi că faptul că România face parte din Uniunea Europeană este..?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS)
(228)
Un lucru bun 1
Un lucru rău 2
Nici bun, nici rău 3
Nu ştiu 4
61
EB68.1 QA12a
QA8a Luând totul în considerare, apreciaţi că România beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene?
(229)
Beneficiază 1
Nu beneficiază 2
Nu ştiu 3
EB68.1 QA13a
ÎNTREBAŢI QA7a ŞI QA8a DOAR ÎN FM, TR ŞI HR - EU27 TRECE LA QA9a
ADRESAŢI DOAR DACĂ "ROMÂNIA A BENEFICIAT FIIND MEMBRĂ UE" , COD 1 LA QA8a - CEILALŢI TREC LA QA10a
QA9a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru care credeţi că România a beneficiat din faptul că este membră a Uniunii Europene?
(ARĂTAŢI LISTA - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI)
(234-246)
Uniunea Europeană contribuie la democraţie în România
1,
Uniunea Europeană contribuie la menţinerea păcii şi întăririi securităţii
2,
Uniunea Europeană contribuie la creşterea economică a României
3,
Unele probleme care sunt importante pentru poporul român, sunt rezolvate cel mai bine la nivelul Uniunii Europene
4,
Statutul de membru al Uniunii Europene îmbunătăţeşte cooperarea României cu alte ţări
5,
Poporul român are o influenţă importantă în deciziile luate la nivelul Uniunii Europene
6,
Uniunea Europeană oferă poporului român o voce mai puternică la nivel mondial
7,
Uniunea Europeană îmbunătăţeşte nivelul de trai al poporului român
8,
Uniunea Europeană ajută poporul român să facă faţă noilor provocări ale globalizării
9,
Uniunea Europeană oferă poporului român noi oportunităţi de muncă
10,
Sunteţi în general în favoarea Uniunii Europene (SPONTAN)
11,
Altele (SPONTAN) 12,
Nu ştiu 13,
62
QA10a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru care credeţi că România nu a beneficiat de pe urma faptului că este membră a Uniunii
Europene?
ARĂTAŢI LISTA – ROTIŢI – MAXIM 3 RĂSPUNSURI
(260-272)
Statutul de membră Uniunii Europene are un efect negativ asupra democraţiei din România
1,
Statutul de membră a Uniunii Europene are un efect negativ în menţinerea păcii şi garantarea securităţii
2,
Statutul de membră a Uniunii Europene are un efect negativ asupra creşterii economice a României
3,
Problemele care sunt importante pentru poporul român sunt cel mai bine rezolvate la nivel naţional
4,
Statutul de membră a Uniunii Europene crează unele tensiuni între România şi alte ţări
5,
Poporul român are foarte mică influenţă în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene
6,
Vocea României la nivel mondial este diminuată de faptul că este membră a Uniunii Europene
7,
Uniunea Europeană scade standardul de viaţă al poporului român
8,
Statutul de membră a Uniunii Europene face ca România să fie mult mai vulnerabilă în faţa efectelor negative ale
globalizării 9,
Uniunea Europeană pune în pericol locurile de muncă ale cetăţenilor români
10,
În general sunteţi împotriva Uniunii Europene (SPONTAN)
11,
Altele (SPONTAN) 12,
Nu ştiu 13,
NEW
QA11a În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă sau în direcţia greşită în…?
(UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE)
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Lucrurile se
îndreaptă în
direcţia corectă
Lucrurile se
îndreaptă în
direcţia
greşită
Nici corectă,
nici greşită
(RĂSPUNS
SPONTAN)
Nu ştiu
(286) 1 România 1 2 3 4
(287) 2 Uniunea Europeană 1 2 3 4
63
QA12 Aş vrea să vă întreb acum câtă încredere aveţi în anumite instituţii. Pentru fiecare dintre următoarele instituţii, vă rog să-mi spuneţi dacă tindeţi să
aveţi încredere sau nu în ea.
CITIŢI Tind să am
încredere
Tind să nu am
încredere
Nu ştiu
(290) 1 Presa 1 2 3
(291) 2 Radio 1 2 3
(292) 3 Televiziune 1 2 3
(293) 4 Internet 1 2 3
(294) 5 Justiţia / Sistemul juridic românesc 1 2 3
(295) 6 Poliţie 1 2 3
(296) 7 Armată 1 2 3
(297) 8 Partidele politice 1 2 3
(298) 9 Guvernul României 1 2 3
(299)
10 Camera Deputatilor 1 2 3
(300) 11 Uniunea Europeană 1 2 3
(301) 12 Naţiunile Unite 1 2 3
EB68.1 QA8
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QA13 În general, ce imagine vă evocă dvs. Uniunea Europeană?
(302)
Foarte pozitivă 1
Destul de pozitivă 2
Neutră 3
Destul de negativă 4
Foarte negativă 5
Nu ştiu 6
EB68.1 QA14
QA14 Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană?
64
(ARATAŢI LISTA - CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE - ROTEŞTE DE SUS ÎN JOS \ DE JOS ÎN SUS)
(303-318)
Pace 1,
Prosperitate economică 2,
Democraţie 3,
Protecţie socială 4,
Libertatea de a călători, studia şi a lucra oriunde în Uniunea Europeană
5,
Diversitate culturală 6,
Un cuvânt mai greu de spus în lume 7,
Euro 8,
Şomaj 9,
Birocraţie 10,
Risipă de bani 11,
Pierderea identităţii noastre culturale 12,
Mai multe infracţiuni 13,
Control insuficient la graniţele exterioare 14,
Altceva (SPONTAN) 15,
Nu ştiu 16,
EB67.2 QA12
NU ÎNTREBAŢI QA15a ÎN CY (tcc) - ÎNTREBAŢI AFIRMAŢIA 2 DOAR ÎN ŢĂRILE CARE NU SUNT ÎN ZONA EURO/ ÎNTREBAŢI
AFIRMAŢIA 3 DOAR ÎN ZONA EURO - CY (tcc) TRECE LA QA15b
QA15a Dvs. sunteţi mai degrabă de acord sau mai degrabă în dezacord cu afirmaţiile următoare?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Tind să fiu de
acord
Tind să fiu în
dezacord
Nu ştiu
(319)
1 Simt că sunt în siguranţă deoarece România este membră a UE 1 2 3
(320)
2 Există o mai mare stabilitate economică deoarece România este membră a UE 1 2 3
(321)
3 1 2 3
(322) 4 Vocea mea contează în Uniunea Europeană 1 2 3
(323) 5 Vocea mea contează în România 1 2 3
(324)
6 În problemele europene vocea mea este ascultată de guvernul meu 1 2 3
(325)
7 În problemele europene vocea mea este ascultată de Membrii Parlamentului
European
1 2 3
65
(326)
8 În problemele europene vocea mea este ascultată de Comisia Europeană 1 2 3
(327)
9 Înţeleg cum funcţionează Uniunea Europeană 1 2 3
(328)
10 Vocea României contează în Uniunea Europeană 1 2 3
(329)
11 Interesele României sunt bine luate în considerare în Uniunea Europeană 1 2 3
(330)
12 Uniunea Europeană îşi impune punctul de vedere în România 1 2 3
QA17 Şi pentru fiecare dintre următoarele instituţii europene, credeţi că joacă sau nu un rol important în viaţa Uniunii Europene?
SE CITEŞTE LISTA Joacă un rol
important
Nu joacă un
rol important
Nu ştiu
(340) 1 Parlamentul European 1 2 3
(341) 2 Comisia Europeană 1 2 3
(342) 3 Consiliul Uniunii Europene 1 2 3
(343) 4 Banca Centrală Europeană 1 2 3
EB67.2 QA14
QA18 Vă rog sa-mi spuneţi pentru fiecare dintre aceste instituţii dacă tindeţi să aveţi sau să nu aveţi încredere în ele?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Tind să am
încredere
Tind să nu am
încredere
NU ŞTIU
66
(344) 1 Parlamentul European 1 2 3
(345) 2 Comisia Europeană 1 2 3
(346) 3 Consiliul Uniunii Europene 1 2 3
(347) 4 Banca Centrală Europeană 1 2 3
EB68.1 QA16
ÎNTREBAŢI DACĂ "ARE ÎNCREDERE ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN", COD 1 LA QA18 AFIRMAŢIA 1 - CEILALŢI TREC LA
QA20a
QA19a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru încrederea în Parlamentul European?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(348-358)
Deciziile Parlamentului European sunt luate într-un mod democratic
1,
Deciziile luate de către Parlamentul European contribuie la creşterea economică în România
2,
Parlamentul European apără bine interesele tuturor cetăţenilor europeni
3,
Sunteţi bine informat despre activităţile Parlamentului European 4,
Membrii Parlamentului European sunt cei mai potriviţi să decidă asupra problemelor Uniunii Europene ca un tot unitar
5,
Parlamentul European reprezintă bine punctul dvs. de vedere asupra Europei
6,
Aveţi încredere în membrii Parlamentului European 7,
În general sunteţi în favoarea Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
QA20a Care dintre următoarele sunt principalele motive de neîncredere în Parlamentul European?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(370-380)
Deciziile Parlamentului European nu sunt luate într-un mod democratic
1,
Deciziile luate de către Parlamentul European au efect negativ asupra creşterii economice în România
2,
67
Parlamentul European este mult prea departe de cetăţenii obişnuiţi 3,
Nu aveţi destule informaţii despre Parlamentul European
4,
Membrii Parlamentului European nu sunt cei mai potriviţi să decidă asupra problemelor Uniunii Europene ca un tot
unitar
5,
Parlamentul European nu reprezintă bine punctul dvs. de vedere asupra Europei
6,
Nu aveţi încredere în membrii Parlamentului European 7,
În general sunteţi împotriva Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general nu aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
NEW
ÎNTREBAŢI DACĂ "ARE ÎNCREDERE ÎN COMISIA EUROPEANĂ" COD 1 LA QA18 AFIRMAŢIA 2 - CEILALŢI TREC LA QA22a
QA21a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru încrederea în Comisia Europeană?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(392-402)
Deciziile Comisiei Europeane sunt luate într-un mod democratic
1,
Comisia Europeană contribuie la creşterea economică în România
2,
Comisia Europeană apără bine interesele tuturor cetăţenilor europeni
3,
Sunteţi bine informat despre activităţile Comisiei Europene
4,
Comisia Europeană este cea mai potrivită să decidă asupra problemelor Uniunii Europene ca un tot unitar
5,
Aveţi încredere în Comisarii europeni 6,
Comisia Europeană reprezintă bine punctul dvs. de vedere despre Europa
7,
În general sunteţi în favoarea Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
68
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
QA22a Care dintre următoarele sunt principalele motive de neîncredere în Comisia Europeană?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(414-424)
Deciziile Comisiei Europeane nu sunt luate într-un mod democratic
1,
Comisia Europeană are un efect negativ asupra creşterii economice în România
2,
Comisia Europeană este mult prea departe de cetăţenii obişnuiţi 3,
Nu aveţi destule informaţii despre Comisia Europeană
4,
Comisia Europeană nu este cea mai potrivită să facă propuneri utile Uniunii Europene ca un tot unitar
5,
Nu aveţi încredere în membrii Comisiei Europene 6,
Comisia Europeană nu reprezintă bine punctul dvs. de vedere despre Europa
7,
În general sunteţi împotriva Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general nu aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
ÎNTREBAŢI DACĂ "ARE ÎNCREDERE ÎN CONSILIUL UNIUNII EUROPENE" COD 1 LA QA18 AFIRMAŢIA 3 - CEILALŢI TREC LA
QA24a
QA23a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru încrederea în Consiliul Uniunii Europene?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(436-446)
Deciziile Consiliului Uniunii Europene sunt luate într-un mod democratic
1,
Deciziile luate de Consiliul Uniunii Europene contribuie la creşterea economică în România
2,
Consiliul Uniunii Europene apără bine interesele tuturor cetăţenilor europeni
3,
Sunteţi bine informat despre activităţile Consiliului Uniunii Europene
4,
69
Consiliul Uniunii Europene reprezintă bine interesele României în Uniunea Europenă
5,
Consiliul Uniunii Europene este cel mai potrivit să decidă asupra problemelor Uniunii Europene ca un tot unitar
6,
Aveţi încredere în politicienii care fac parte din Consiliul Uniunii Europene
7,
În general sunteţi în favoarea Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
ÎNTREBAŢI DOAR DACĂ "NU ARE ÎNCREDERE ÎN CONSILIUL UNIUNII EUROPENE", COD 2 LA QA18 AFIRMAŢIA 3 - CEILALŢI
TREC LA QA25a
QA24a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru neîncrederea în Consiliul Uniunii Europene?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(458-468)
Deciziile luate de către Consiliul Uniunii Europene nu sunt luate într-un mod democratic
1,
Deciziile luate de către Consiliul Uniunii Europene au un efect negativ asupra creşterii economice în România
2,
Consiliul Uniunii Europene este mult prea departe de cetăţenii obişnuiţi
3,
Nu aveţi destule informaţii despre Consiliul Uniunii Europene
4,
Consiliul Uniunii Europene nu reprezintă bine interesele României în Uniunea Europeană
5,
Consiliul Uniunii Europene este nu cel mai potrivit să decidă asupra problemelor Uniunii Europene ca un tot unitar
6,
Nu aveţi încredere în politicienii care fac part din Consiliul Uniunii Europene
7,
În general sunteţi împotriva Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general nu aveţi încredere în instituţiile politice/politicieni (SPONTAN)
9,
Alta (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
70
NEW
ÎNTREBAŢI DACĂ "ARE ÎNCREDERE ÎN BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ", COD 1 LA QA18 AFIRMAŢIA 4 - CEILALŢI TREC LA
QA26a
QA25a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru încrederea în Banca Centrală Europeană?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
(480-490)
Deciziile luate de Banca Centrală Europeană contribuie la creşterea economică în România
1,
Sunteţi bine informat despre activităţile Băncii Centrale Europene
2,
Banca Centrală Europeană combate bine inflaţia 3,
Banca Centrală Europeană protejează bine Europa împotriva turbulenţelor financiare
4,
Banca Centrală Europeană reprezintă bine în lume interesul ţărilor din zona euro
5,
Banca Centrală Europeană apără o monedă stabilă, euro care are efecte pozitive asupra economiei europene
6,
Sunteţi în favoarea euro 7,
În general sunteţi în favoarea Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general aveţi încredere în bănci/bancheri (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
11,
NEW
ÎNTREBAŢI DOAR DACĂ "NU ARE ÎNCREDERE ÎN Banca Centrală Europeană", COD 2 LA QA18 AFIRMAŢIA 4 - CEILALŢI TREC LA
QA27a
QA26a Care dintre următoarele sunt principalele motive pentru neîncrederea în Banca Centrală Europeană?
(CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI)
71
(502-512)
Banca Centrală Europeană are un efect negativ asupra creşterii economice în România
1,
Nu aveţi destule informaţii despre Banca Centrală Europeană
2,
Banca Centrală Europeană nu este destul de eficientă în lupta împotriva inflaţiei
3,
Banca Centrală Europeană protejează slab Europa împotriva turbulenţelor financiare
4,
Banca Centrală Europeană reprezintă în lume doar interesele ţărilor din zona euro
5,
Banca Centrală Europeană apără o monedă stabilă, euro, care are efecte negative asupra economiei europene
6,
Sunteţi împotriva euro 7,
În general sunteţi împotriva Uniunii Europene (SPONTAN)
8,
În general nu aveţi încredere în bănci/bancheri (SPONTAN)
9,
Altele (SPONTAN) 10,
Nu ştiu 11,
NEW
QA27 Gândindu-vă la puterea de cumpărare, care să zicem că este ceea ce gospodăria dumneavoastră îşi poate permite în viaţa de zi cu zi, dacă aţi
compara situaţia actuală cu cea de acum cinci ani, aţi spune că s-a îmbunătăţit, a rămas aproape la fel, sau s-a înrăutăţit?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS)
(524)
S-a îmbunătăţit 1
A rămas aproape la fel 2
S-a înrăutăţit 3
Nu ştiu 4
NEW
QA28 Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord sau în dezcord cu următoarea afirmaţie: Aveţi dificultăţi în a vă plăti facturile la sfârşitul lunii.
(CITIŢI - UN SINGUR RĂSPUNS)
(525)
Total de acord 1
Mai degrabă de acord 2
Mai degrabă în dezacord 3
În total dezacord 4
Nu ştiu 5
72
EB65.1 QA3 TREND MODIFIED
QA29 Vorbind la modul general, credeţi că viaţa celor care azi sunt copii va fi mai uşoară, mai grea sau nici mai grea, nici mai uşoară decât cea a
generaţiei dvs?
CITIŢI - UN SINGUR RĂSPUNS
(526)
Mai uşoară 1
Mai grea 2
Nici mai grea, nici mai uşoară 3
NU ŞTIU 4
EB66.3 QA17
Haideţi să trecem la un alt subiect
QA30a Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de transparentă este astăzi administraţia publică românească? Aţi spune că administraţia publică
românească este foarte transparentă, transparentă, nu foarte transparentă, deloc transparentă?
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA)
(527)
Foarte transparentă 1
Transparentă 2
Nu foarte transparentă 3
Deloc transparentă 4
Nu ştiu 5
NEW
QA31a Aţi spune că este foarte important, important, nu foarte important, deloc important pentru dumneavoastră ca administraţia publică românească să
funcţioneze într-un mod transparent?
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA)
(529)
Foarte important 1
Important 2
Nu foarte important 3
Deloc important 4
73
Nu ştiu 5
QA32 Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de transparente sunt instituţiile Uniunii Europene astăzi? Aţi spune că ele sunt foarte transparente,
transparente, nu foarte transparente, deloc transparente?
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA)
(531)
Foarte transparente 1
Transparente 2
Nu foarte transparente 3
Deloc transparente 4
Nu ştiu 5
NEW
QA33 Aţi spune că este foarte important, important, nu foarte important, deloc important pentru dumneavoastră ca instituţiile Uniunii Europene să
funcţioneze într-un mod transparent?
(SE ARATĂ LISTA CU SCALA)
(532)
Foarte important 1
Important 2
Nu foarte important 3
Deloc important 4
Nu ştiu 5
NEW
QA34 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele credeţi că sunt adevărate şi care sunt
false?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Adevărat Fals Nu ştiu
(533)
1 În prezent Uniunea Europeană este compusă din cincisprezece state membre 1 2 3
(534)
2 Elveţia este membră Uniunii Europene 1 2 3
(535)
3 La fiecare şase luni, un alt stat membru devine preşedintele Consiliului Uniunii
Europene
1 2 3
(536)
4 Zona euro este formată în prezent din 12 state membre 1 2 3
74
EB68.1 QA17 TREND MODIFIED
QA35a Pentru fiecare din domeniile următoare, sunteţi de părere că deciziile ar trebui să fie luate de guvernul român sau luate în comun în cadrul Uniunii
Europene?
(CITIŢI LISTA – ROTIŢI) Guvernul
României
În comun, în
cadrul Uniunii
Europene
Nu ştiu
(537) 1 Lupta împotriva criminalităţii 1 2 3
(538) 2 Impozitarea 1 2 3
(539) 3 Lupta împotriva şomajului 1 2 3
(540) 4 Lupta impotriva terorismului 1 2 3
(541) 5 Apărarea şi politica externă 1 2 3
(542) 6 Imigraţia 1 2 3
(543) 7 Sistemul educaţional 1 2 3
(544) 8 Pensiile 1 2 3
(545) 9 Protecţia mediului 1 2 3
EB68.1 QA20a
QA36a Pentru fiecare din domeniile următoare, sunteţi de părere că deciziile ar trebui să fie luate de guvernul român sau luate în comun în cadrul Uniunii
Europene?
SE CITEŞTE LISTA DE AFIRMAŢII – ROTIŢI ORDINEA Guvernul
României
În comun, în
cadrul Uniunii
Europene
Nu ştiu
(555) 1 Sănătate 1 2 3
(556) 2 Protecţia socială 1 2 3
(557) 3 Agricultură şi pescuit 1 2 3
(558) 4 Protecţia consumatorilor 1 2 3
(559) 5 Cercetarea ştiinţifica şi tehnologică 1 2 3
(560)
6 Suportul pentru regiunile care întâmpină dificultăţi economice 1 2 3
(561) 7 Energie 1 2 3
(562) 8 Concurenţă 1 2 3
(563) 9 Transporturi 1 2 3
(564) 10 Economie 1 2 3
(565) 11 Combaterea inflaţiei 1 2 3
75
EB68.1 QA20a TREND MODIFIED
QA37 Care este opinia dvs. în legătură cu următoarele afirmaţii? Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare afirmaţie în parte dacă sunteţi în favoarea sau
împotriva ei.
(SE CITEŞTE LISTA DE AFIRMAŢII – LA FIECARE RESPONDENT SE
INCEPE CITIREA CU ALTĂ AFIRMAŢIE)
În favoarea /
pentru
Împotriva Nu ştiu
(577)
1 O Uniune Monetară Europeană, având o singură monedă, Euro 1 2 3
(578)
2 O politică externă comună în statele membre ale Uniunii Europene faţă de alte
ţării din afara acesteia
1 2 3
(579)
3 O politică comună de apărare şi securitate a statelor membre ale Uniunii
Europene
1 2 3
(580)
4 Extinderea într-o măsură mai mare a Uniunii Europene pentru a include alte ţări
în anii următori
1 2 3
EB68.1 QA22
QA38 Aţi spune despre dvs. ca sunteţi foarte optimist, mai degrabă optimist, mai degrabă pesimist sau foarte pesimist in privinţa viitorului Uniunii
Europene?
(UN SINGUR RĂSPUNS)
(581)
Foarte optimist 1
Mai degrabă optimist 2
Mai degrabă pesimist 3
Foarte pesimist 4
Nu ştiu 5
EB68.1 QA24
QA39 În ultimii ani, integrarea europeană a pus accentul pe diferite teme. După părerea dvs., care sunt aspectele pe care ar trebui să pună accentul
instituţiile europene în următorii ani pentru a întări Uniunea Europeană în viitor?
(ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS - MAXIMUM 3 RĂSPUNSURI)
(582-596)
Piaţa internă 1,
Politica culturală 2,
76
Politica externă europeană 3,
Politica europeană de apărare 4,
Chestiunile privind imigraţia 5,
Politica europeană de educaţie 6,
Probleme privind protecţia mediului înconjurător 7,
Problemele energetice 8,
Solidaritatea cu regiunile mai sărace 9,
Cercetarea ştiinţifică 10,
Chestiunile sociale 11,
Lupta impotriva criminalităţii 12,
Nici unul dintre acestea (SPONTAN) 13,
Altele (SPONTAN) 14,
Nu ştiu 15,
EB68.1 QA25
QA40 În Uniunea Europeană, fiecare Stat Membru, la rândul lui, devine Preşedintele Consiliului Uniunii Europene pentru 6 luni. În momentul de faţă
este rândul Sloveniei. Aţi citit de curând în ziare sau aţi auzit la radio sau la televizor sau aţi văzut pe internet, orice informaţie legată de
preşedinţia Sloveniei?
(597)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
EB68.1 QA18a TREND MODIFIED
QA42 În Uniunea Europeană, fiecare Stat Membru, la rândul lui, devine Preşedintele Consiliului Uniunii Europene pentru 6 luni. Începând cu 1 iunie
2008 va fi rândul Franţei. Aţi citit de curând în ziare sau aţi auzit la radio sau la televizor sau aţi văzut pe internet, orice informaţie legată de
preşedinţia Franţei?
(599)
Da 1
Nu 2
Nu ştiu 3
EB68.1 QA18c TREND MODIFIED
EB68.1 QA18d TREND MODIFIED
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QA44 Pentru fiecare dintre următoarele ţări şi teritorii vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi în favoarea sau împotriva integrării lor, în viitor, în Uniunea
Europeană?
77
(ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE)
(SE CITEŞTE LISTA) În favoarea /
pentru
Împotrivă NU ŞTIU /
REFUZ
(601) 1 Bosnia - Herţegovina 1 2 3
(602) 2 Serbia 1 2 3
(603) 3 Muntenegru 1 2 3
(604) 4 Kosovo 1 2 3
(605) 5 Fosta Republică Iugoslavă Macedonia 1 2 3
(606) 6 Croaţia 1 2 3
(607) 7 Albania 1 2 3
(608) 8 Turcia 1 2 3
(609) 9 Ucraina 1 2 3
(610) 10 Elveţia 1 2 3
(611) 11 Norvegia 1 2 3
(612) 12 Islanda 1 2 3
EB66.1 QA33
QA45 O dată ce Turcia îndeplineşte condiţiile stabilite de Uniunea Europeană, aţi fi puternic în favoarea, oarecum în favoarea, oarecum împotriva sau
puternic împotriva aderării Turciei la Uniunea Europeană?
(613)
Puternic în favoarea 1
Mai degrabă în favoarea 2
Mai degrabă împotrivă 3
Puternic împotriva 4
Nu ştiu 5
EB65.2 QD16 TREND MODIFIED
QA46 Aţi fi de acord sau în dezacord cu următoarea afirmaţie: Dacă ţările sau teritoriile din Vestul regiunii Balcanice (Bosnia şi Herţegovina, Serbia,
Muntenegru, Kosovo, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Croaţia şi Albania) ar adera la Uniunea Europeană, acest lucru ar ajuta să
stabilizeze această parte a Europei.
(ARĂTAŢI LISTA)
(614)
Acord puternic 1
Mai degrabă de acord 2
78
Mai degrabă în dezacord 3
Dezacord puternic 4
Nu ştiu 5
NEW
QA47a Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii, vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi total de acord, oarecum de acord, oarecum în dezacord sau total în
dezacord.
SE ARATĂ LISTA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE
Total de
acord
Oarecum de
acord
Oarecum în
dezacord
Total în
dezacord
Nu ştiu
(615)
1 Globalizarea este o oportunitate pentru
creşterea economică
1 2 3 4 5
(616)
2 Globalizarea face să crească inegalităţile
sociale
1 2 3 4 5
(617)
3 Uniunea Europeană şi SUA au aceleaşi
interese în abordarea globalizării
1 2 3 4 5
(618)
4 Globalizarea ne protejează de creşterea
preţurilor
1 2 3 4 5
(619)
5 Globalizarea conduce la pacea în lume 1 2 3 4 5
(620)
6 Globalizarea reprezintă o ameninţare
pentru cultura românească
1 2 3 4 5
(621)
7 Globalizarea este profitabilă doar pentru
companiile mari, nu pentru cetăţeni
1 2 3 4 5
(622)
8 Globalizarea înseamnă mai multe
investiţii străine în România
1 2 3 4 5
79
(623)
9 Globalizarea ajută la dezvoltarea ţărilor
sărace
1 2 3 4 5
(624)
10 Globalizarea impune necesitatea unui
set de reguli comune la nivel mondial
(guvernare mondială)
1 2 3 4 5
(625)
11 Globalizarea face oamenii mai deschişi
spre culturile străine
1 2 3 4 5
QA47b
QA48a Care dintre următoarele 2 afirmaţii este cea mai apropiată de punctul dvs. de vedere legat de globalizare?
(CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS)
(637)
Globalizarea reprezintă o bună oportunitate pentru companiile româneşti graţie deschiderii pieţelor
1
Globalizarea reprezintă o ameninţare pentru locurile de muncă şi companiile din România
2
Nu ştiu 3
EB66.1 QA43
NEW (BASED ON EB66.1 QA43)
ÎNTREBAŢI QA49a PENTRU EŞANTION A - CEILALŢI TREC LA QA49b
QA49a În ce măsură sunteţi de acord sau nu cu următoarea afirmaţie: Uniunea Europeană ne ajută să ne protejăm faţă de efectele negative ale
globalizării.
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS)
(639)
Total de acord 1
Tind să fiu de acord 2
Tind să fiu în dezacord 3
Total în dezacord 4
Nu ştiu 5
80
EB67.2 QA30a
ÎNTREBAŢI QA49b PENTRU EŞANTION B - CEILALŢI TREC LA QA50
QA49b În ce măsură sunteţi de acord sau nu cu următoarea afirmaţie: Uniunea Europeană permite cetăţenilor europeni să beneficieze mai mult de pe
urma efectelor pozitive ale globalizării.
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS)
(640)
Total de acord 1
Tind să fiu de acord 2
Tind să fiu în dezacord 3
Total în dezacord 4
Nu ştiu 5
EB67.2 QA30b
ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE
QA50 Aţi spune că economia europeană merge mai bine, mai prost sau la fel ca cea ...?
SE ARATĂ SCALA
SE CITEŞTE LISTA Merge mai bine Merge mai
rău
Merge la fel NU ŞTIU /
REFUZ
(641) 1 Americană 1 2 3 4
(642) 2 Japoneză 1 2 3 4
(643) 3 Chineză 1 2 3 4
(644) 4 Indiană 1 2 3 4
(645) 5 Rusă 1 2 3 4
(646) 6 Braziliană 1 2 3 4
EB65.2 QC4 TREND MODIFIED
QA51a Există multe consecinţe ale globalizării comerţului. Atunci când auziţi cuvântul "globalizare", care este primul lucru care vă vine în minte?
81
SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS
(647)
Oportunităţi pentru companiile româneşti în ceea ce priveşte deschiderea de noi pieţi de desfacere
1
Investiţii străine în România 2
Mutarea unor companii în ţări în care mâna de lucru este mai ieftină
3
Concurenţă crescută pentru companiile româneşti 4
Alta (NU SE CITEŞTE) 5
NU ŞTIU / REFUZ 6
EB67.2 QA29a
QA52 Care dintre următoarele puncte de vedere este cel mai aprope de opinia dvs.? În general, companiile care se mută ...
SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS
(649)
Nu au altă opţiune dacă vor să evite închiderea 1
Recurg la o astfel de soluţie pentru a-şi spori profitul 2
NU ŞTIU / REFUZ 3
EB64.2 QA57
DATE DEMOGRAFICE
D1 În materie de politică oamenii vorbesc despre "stânga" şi de "dreapta". Dvs. unde v-aţi plasa pe următoarea scală?
(SE ARATĂ SCALA – NU SUGERAŢI RĂSPUNSUL - DACĂ PERSOANA INTERVIEVATĂ EZITĂ, ÎNCERCAŢI DIN NOU)
(1087-1088)
1
Stânga
2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dreapta
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Refuz (răspuns SPONTAN) 11
NU ŞTIU 12
EB69.1 D1
82
D2 Faţă de care dintre următoarele partide vă simţiţi mai apropiat sau cel mai puţin îndepărtat?
(SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS)
(1089-1090)
Partidul Conservator 1
Partidul Democrat-Liberal 2
Partidul Initiativa Nationala 3
Partidul Noua Generatie Crestin Democrat 4
Partidul National Liberal 5
Partidul National Taranesc Crestin Democrat 6
Partidul Romania Mare 7
Partidul Social Democrat 8
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania 9
Niciuna din aceste (SPONTAN) 16
Alt partid (SPONTAN) 17
Nu ştiu 18
NEW
D7 Aţi putea să-mi spuneţi litera care corespunde cel mai bine situaţiei dvs. actuale?
(SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)
(1091-1092)
Căsătorit(ă) 1
Recăsătorit(ă) 2
Necăsătorit(ă), locuiesc în prezent cu partenerul 3
Necăsătorit(ă), n-am locuit vreodată cu un partener 4
Necăsătorit(ă), am locuit cu un partener, dar în prezent locuiesc singur(ă)
5
Divorţat(ă) 6
Locuiesc separat de soţ(ie) 7
Văduv(ă) 8
Altă situaţie (răspuns SPONTAN) 9
Refuz (răspuns SPONTAN) 10
EB69.1 D7
D8 La ce vârstă aţi încheiat pregătirea şcolară (cursuri de zi)?
(OPERATOR: DACĂ "ÎNCĂ STUDIAZĂ" COD '00' - DACĂ "FĂRĂ STUDII" COD '01' - DACĂ "REFUZĂ" COD '98' - DACĂ "NU ŞTIU"
COD '99')
(1093-1094)
EB69.1 D8
83
NU EXISTĂ ÎNTREBAREA D9
D10 Sexul respondentului
(1095)
Masculin 1
Feminin 2
EB69.1 D10
D11 Câţi ani aveţi?
(1096-1097)
EB69.1 D11
NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D12-D14
SE ÎNTREABĂ D15b DOAR PENTRU CEI CARE NU EFECTUEAZĂ ÎN PREZENT NICI UN FEL DE MUNCĂ PLĂTITĂ, CODURILE 1-4
LA D15a
D15a Care este ocupaţia dv. actuală?
D15b Aţi desfăşurat o activitate profesională plătită în trecut? Care a fost ultima dv. ocupaţie?
(1098-1099) (1100-1101)
D15a D15b
Ocupaţia actuală Trecută
NU LUCREAZĂ
Responsabil(ă) cu treburile casei, efectuează cumpărăturile zilnice, sau fără niciun fel de
ocupaţie curentă, fără un loc de muncă
1 1
Elev / Student 2 2
Şomer sau temporar fără loc de muncă 3 3
Pensionat(ă) sau în incapacitate de muncă pe caz de boală 4 4
