ROMANIA - upload.wikimedia.org · de limba in care spun; in el nu se intampind inte-lectuali fini,...

N. 10R6A

ROMANIACUM ERA PANA LA 1918

ROMANIA MUNTEANÁ"

ILUSTRATI!DE

LILIANA IORGA

BUCURE$T11939

ILUSTRATULE SANT MAI ALES DUPA FOTOGRAFIIALE COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

N. IORGA

ROMANIAMAMA

A UNITATII NATIONALECUM ERA PANA LA 1918

I.

ROMANIA MUNTEANA"

ILUSTRATII- DUPA FOTOGRAFII -

DB

LILIANA IORGA

13UCURESTi1939

PREFATA LA EDITIA IDIN DRUMURI 1 ORASE"

Santem un popor care nu se cunoafte pe sinefi nu-fi cunoafte Ora. Dacei le-ar cunoafte, le-arprefui f i ar ceipeita o incredere in viitor care, defa pi, ii lipsefte.

Oricine e dator sd inUiture pe cat poate aceastaneftiinfel plinei de urmdri rele. Am crezut deci c(.1

folosesc celor din (ara mea fi din neamul mieu,vorbindu-li despre Romani f i pdmeintul romanesc,liber sau supus altora.

Voiu da inteiiu pentru fiecare provincie a Ro-manimii o descrip0e, o reproducere a intipeiririlorce mi-a räsat. inteliu se vor zugreivi drumurile fiorafele", apoi satele fi mdneistirile". Mi se va iertadacd amintiri ale mele, noud sau vechi, mulle-pufine,vor rdmanea impletite cu vederea lucrurilor. Daceiam Mutt cartea pentru alfii, am feicut-o, afa, pu fin,f i pentru mine.

Mai f tiinfif ic se vor infeififa: panca a doua, careva da o privire geograficei popularei asupra fieceiruiTinut romdnesc, f i partea a treial consacrald Tre-cutului, care, pe kingd datoria de pietate farà dedansul, nu e mort, ci treliefte in alcdtuirea sufle-telor noastre, &lei via(a unui Po por, schimbandu-se,se continud 1.

1 Nu le-am mai dat. Dar nici nu mi le-a cerut nimeni ed.a 2-a) !

N. J.

IV

lncep ca Romeinia; celelalle provincii ale nea-mului vor fi tratate pe rdrul, dupei insemnOtatea lor.

Thcheiu dorind ca aceastä ceirticicd s'd nu se 1m-peirt4eascei de indiferenfa ce a primit f i a moor?,!) allele, ci sel reisbatcl. Nu pentru mine Insumi, cipentru binele pe care sant sigur cei, oricum,11 poateface.

Octombre 1903.

FREE ATA LA EDITIA IDIN SATE SI MANASTIRI"

Acesta e al doilea 1 volum din lucrarea ce ampldnuit asupra Romanilor fi fdrii lor intregi, liberefi supuse.

Prin el vreau sd fac cunoscut Tinuturile Romeinieisupt o indoitei infdrifare: aceia a satelor de astdzifi a naturii de care sdnt fncunjurate, fi aceia a fru-musefii istorice, intrupatd in mdndstiri fi biserici,cea mai scumpei fi rare'', cea mai adevdratei origi-nald a lor podoabd.

Pentru aceasta am cdIdlorit trei luni de :He,aproape neintrerupt, clieltuind pretutindeni Mullmid fi Wei nddejdea unei despdgubiri bdnefli dinpartea publicului, care nu va crede poate cel mi secuvine mdcar o despdgubire moral&

M'am lntors cu aceastd carte fi ea un sentimentmai puternic despre insufirile alese ale NM fi po-porului nostru. Amintirile mele despre oameni scintmai bate bune, fi, dacd am inteimpinat nepldceri,aceasta a fost totdeauna la targoveli, la fruntafiilor, fi nu la seiteni. mire fdrani m'am sinifit'oricdndca mire °amend cei mai vrednici, mai de omeniei mai gata de ajutor.

Cartea de MN ar trebui sei indemne la celleitoriiin Romdnia pe multi dintre aceia cari cred)rd numai

i Cel d'intAiu e Drumuri ;i orase din Romania, editia a 2-alPueurLsti, Sum, 1916. V. mat sus.

VI

frumusetile strdindtdfii sant vrednice de vdzut. Ceice vor fi ispitifi sd strdbata tara, vor fi multdmiti.Traiul fi drumul sant ieftene. Dacd se cetesc atateaplangeri prin ziare, motivul e numai infumurareacelor mail-multi cdldtori, cari socot cd niciun pat,nicio mancare, nicio treisurd nu sant vrednice denifte oameni afa cum sant ei. Nicdiri poate nu santata tia snobi (adecd oameni cu mofturi) ca la noi.;I, dacd snobul supdrd pe altii, el Ifi stricd totdeaunafi lui pldcerea. Firefte cd acel care vine cu guramare, forndind cuvinte # batjocurind orice e maiprejos deceit In Bucurefti, va fi rdu primit fi u#lese vor inchide inaintea nasului prea mare fi preasupfire. Dar oricine va veni cu cuviinfd In oncecolt al fdrii nu va avea sd se pleingd de ce va in-tampina. Poporul nostru e bun.

Am scris mai mull pentru acel public care prc-fuiefte fi folose#e scrierile mele. El nil e strdlucit,In el nu se Entampind oameni bogati # de neammare, cari n'au nevoie nici de ceia ce spun eu, nicide limba in care spun; in el nu se intampind inte-lectuali fini, cari cauld sentimente prefdcute, ideide o falsei originalitate fi cuvinte abcitute de lainfelesul ion obifnuit, cum se afld in beitranele lite-raturi euro pene: acefti intelectuali fi oameni Env&(aft nici nu Inkleg felul mieu de a scrie, care eacela in care s'a scris panel' la introducerea mo-delor apusene, felul de a scrie al cronicarilor fiteilmdcitorilor bisericefti, care corespunde felului dea vorbi al poporului. MI indrept cdtre cei nurlfi,umili fi sdraci: catre 'Mud fdtorul f i preotul din sate,catre cetitorul de peste munfi, om cu inima curald,catre tinerii din fcolile inalte fi catre acei ce le-aupdrdsit de patina vreme pentru a 'Mira In viafd.Sant Encredinfat cd aceia ce spun aice e pe infelesulfi pe inima lot%

VII

in anul viitor li voiu infdfifa, urmdnd desfdfu-rarea planului mieu, descrierea Ardealului, a par-filor ungurefti !oculte de Romdni f i chiar a Buco-vinei f i Basarabiei. [Vor fi retipeirite tot de editorulmieu, cdruia ti multdmesc in deosebi pentru ingri-!Vea sa prieteneascd (1916.)1]

O lucrare de total asupra Tdrii-Romanefti f i po-porului romdnesc va veni la sfdrfit. [O voili?(1916.) J

Inscriptiile de la bisericile fi nuindstirile descriseaici se dau in cartea mea Inscriptii din bisericileRomaniei (Bucuresti 1905).

i,i V. mai departe.

Tovará§ei mele de drurn

OLTENIA

Î.

MEHEDINTI. .=.

1. Din josul Dunärii spre Severin.

Vidinul corespunde Silistrei, la celalt capät alDunArii bulgdresti, ca bulevard de supraveghere siap6rare al raului. Silistra si Vidinul am autat sále ham noi, In marea imp6rtire de pàmânturi tur-cesti la 1878. Dar n'am putut c'äpAta nici una, nicialtul de la darnicia aliatilor rusi, cu toate ca Eu-ropa ni-ar fi 15.sat m6car pe cea d'intä'iu. Cu ceochi am fost priviti dincolo, când am fi smuls sioprit aceste Gibraltaruri dunArene, se poate Intelege,dar vedem iargsi prea bine cu ce ochi santem privitiastAzi, fdr5. A. le fi luat.

In dimineata zilei de toamn1 cu cerul jos, plum-buriu, Vidinul Intinde Indoitul ski cheiu alb, dincolode care Bulgarii au clklit sau reparat cateva oficiigreoaie, vApsite In colori triste. Pe langà dânsele sedesfac strade, printre case mid. Ceva mai departe,In sus, o ciudatá bisericA, galbenA si rosie, InfAti-seaza, isolatl, turnuri multe si mici pe un páreteInaIt. Iar, In alt masiv, cel din urm5., stà, ca un leuadormit, marea cetate a Vidinului, unde au domnitTari separatisti ai vechii Bulgarii, pe unde au trecutFrancesi, Germani veniti In numele Crucii ca ascape RAsAritul de n5ArAlirea, pe atunci nouà, a Turci-cilor §i pe care au fost Infipte pe r&nd, de la 1365la 1369? steagurile cu flori de crin ale regelui Ludo-

4 OLTERIA

vic Ungurul §i bandierele lui Vladislav-Voda Mun-teanul. Ce framantari de pofte cuceritoare au stranscu patima aceste ziduri, inaintea cal-ora s'a hotarltde4-átatea ori soarta Intregii acestei parti din maluldreptl La 1877, aproape natru sute de ani In capatde la cucerirea Indraznetului Voevod din veacul alXIV-lea, tunuri romane§ti au fulgerat de pe termulstang spre Vidinul gata vreme stäpanilor, spre cui-bul de unde purcesera, cu mai putin de un seco!In urma, jafurile fara numar ale rasculatilor turcicalauziti de Pasvantoglu, stapanul, Impotriva vointiiImpäräte§ti, al Vidinului! O oaste romaneascà s'aapropiat peste cateva luni de cetatea raufacatoare,dar n'a putut sá duca a doua oara steagul nos-tru panä sus pe ziduri. Dupa razboiu, Vidinul, rav-nit §i mai mult de Sarbi, a ramas al Bulgarilor, cari,In loe sá darame vechea primejdie a Dunarii, cumti lega tratatul ce i-a Infiintat din n.ou ca Stat, aureparat zidurile, au acoperit cele trei turnuri §i aucladit alaturi casarmile de la care se vad coperemin-tele ro§ii de tabla.

Ca un semn al calor din urmà lupte ale noastreaici, m.alul romanesc Inalta ceva mai In susul apeiun monument. El domina, caci aici malul ne ajutape noi: pentru Intlia cara In acest unghiu olteanal Dunarii, noi avem

Dar §1 aici 'Imanen:1 Cu livezile noastre, ai carorarbori, frumo§i Inca, Impodobesc dealul scorburos§i Wat de dungi. De la aceste doua daruri ale na-turii, Calafatul, care e vechiu numai ca chele §inu, ca ora, I§i capará o parte din frumuseta prie-tenoasa. lar alta parte i-a dat-o gustul n.ostru pentrucela ce e elegant, dragu.t. Cele douà biserici santfrumoase, §i pe malul aparat de cheiuri de piatra§e yací case p15.cute, vesele, primitoare. Printr'o tale-

I. - MEHEDINTI 5

turd adancd a dealului, Inainteazd o frumoasd straddplantatd cu arbori. Si din mijlocul unei dumbrdviprive§te o cdsuld tdrdneascd Inc'dpdtoare §i curatd,ca o afirmare a vietii de sate, stdpand, de unde por-nesc Oltenii zdraveni, cu figura nobild, cari a§teaptdla ponton sau pdzesc mandri petmal, In uniformao§tirii noastre.

Mai Incolo numai Imbrdcdmintea verde a copacilorface o deosebire Intre cele cloud maluri joase, princare peste putin raid sose§te, In linie aproape dreaptd,de la Severin.

Cetate. Cetatea" va fi fost altil datd. Acum enumai un sat, destul de departe de term, un maresat cu o mare bisericd. Dar vaporul austriac seopre§te aici §i, langá pontonul lui, Inainteazd pon-tonuf rival al Ru§ilor, cari fac pe Dundre negotulce nu se vede, ci se simte. Pe mal e a InvAlmd§eallde card, a cdror incArcdturd de saci cu grail o strd-mutá tkanii no§tri pe §lepurile grece§ti, italiene,ungure§ti, ce se tin Inc& lant de-a lungul malului jos.In toiul transporturilor, mo§iile vecine ale Doljului,Gorjului §i Mehedintilor ar trimete la aceastd mare§chele de grane, cea mai mare, mi se spune, pe toatdDundrea, cat sd. Incarce pAnd /a o, mie de §lepuriale tuturor neamurilor.

De la Cetate lncolo, pe malul drept se vddbdrci §i. o casd cu mai multe randuri, termulbuldresc se suie In dealuri de lut goale, care pri-vese linia §easd. a Romaniei, mArgenità de pAdurisau de grupuri rdzlete de arbori.

Acest term drept, pe langd care trece vaporul,e de o mare frumusetd. Din dealuri ti§nesc pe alo-curea stanci goale asupra apei. Lanuri vinete, fanete

1 Asa era In ultimii ani ai Obrenovicitur, Ce s'a Inlamplatpe urrnä, stIm cu toVi 1916 .

6 OLTENIA

verzi, §iruri mdiestrite de copad se tot schimbd. Inmijlocul arborilor plini Incd de toatä frunza lor,gospoddriile ingrämddite, casele de zid cu copere-minte de tigle fac pe editor sä se gandeascd la Apu-sul liber de tiranii rurale. Cdci aici exploatatorul,ciocoiu/, a fost strdinul, Turcul, begul, §i prinvierea nationald, care a fost i o revolutie sociald,a fost adesea dat peste granità. Aceasta s'a Intám-plat+mai mult, §i de mai mula vreme, in Serbiavecind. Pdcat numai cá aici ace§ti harnici gospodaride tard n'au putut da In o sutä de ani altd clasdconducdtoare decat ni§te incapabili fárä. inteligentä§i cinste, fArä idei conducdtoare §i färà niciun simtde rdspunderej.

Pe malul nostru, largi intinderi se desfil§oard li-bere, cu lanuri nemArgenite §i parageni, ceia ce aratämarea proprietate, care a dat §i satele mai rare §imai putin frumoase ale §erbilor de odinioard.

De o parte §i de alta, plutesc mori de lemn pevase.

Dupd un lung §ir de frumoase paduri, pe unmal ridicat, statia vamall Gruia, langà un sat md.-runtel, presintd Intr'un singur front magaziile ei§i vama. Tntre §lepuri vdd unul rusesc, Cu numeleChiliei pe ddnsul, §i, pe bord, un Calmuc unit, cudegetul In nasul sdu borchinos.

In fatd, cateva case de piatrd Inseamnä pe malRaduievatul sdrbese. Doi soldati, unul In uniformdde infanterist german, celalt in costumul obi§nuit,albastru, cu bonetà cilindricd de aceia§i coloare,pazesc la ponton. Dupá ce ai vdzut pe Invinatoriilor, Bulgarii, ace§ti soldall par frumo§i §1 bine im-

f. - MEHEDINTI 7

bracati. Mai In sus se yac.' InsA alte tipuri, care potda o parere mult mai joasa.".

Printre paduri, mai dese pe malul nostru, paduride toamnä cu verdele stropit de aur §i sange, prin-tre coaste de aratura proaspata §i de ima§uri ve§-tede, pe ranga ostroave parasite, spre Severin.Casele sant rare: dincolo albe supt coperi§ul ro§u,dincoace ascunse supt caciulile de stuh ale saraciei.Drumuri se Infunda Inlauntrul tärii, spre culmilece se yací In fund, ca un zid cu varful mu§cat, deun albastru batut de bruma. Apa se face de-odataIngusta, §i nisipul ce-i zacuse In fund, prelunge§teacuma termul. Carpatii se apropie de Dunare, s'ostanga, §i valurile-i stramtorate se vor lovi dincolo,Indata, In straja Balcanilor. Mantuirea e numai Insaparea adancului, unde, §i acolo, se Impotrivescstanci ascutite.

Mai nerabdatori sant deocamdata Carpatii. Ei scotmai Inainte stáncile lor, Invelite cu iarba uscata, cuarburi §i tufi§uri, verzi, ro§cate. Ele se dau Insa.Inlaturi, §i un cerc se deschide Intr'un mal mai 'jos.Pe acesta e prins Severinul, cu nenumdratele-i caseIn colori vesele, cu gradina-i strabatuta de turnul"vechiu, cel mai frumos din ora§ele acestei regiunia Dallara

2 De la Severin spre hotarul vechiu.

Ceva mai departe, dincolo de Cladova sarbeasca,cu case albe risipite, pe cand malul romanesc, mar-genit de unja trenului, sta In fata lnalt, gol, san!Portile de Fier. Totu§i malurile nu se strang aicipentru o Incle§tare, nu arunca 11111 infuriat In adan,cimi care trebuie sa-i Incapa restri§tea, ci, de oparte§i de alta, ele au Infati§area lor de mai Inainte.

8 OLTENIA

*Numai cat apa nu mai are acela§i curs pa§nic 'deputernic drumet farà pripa, ci ea se Inanie pe alo-carea, se rupe In fa§ii spumegate, se Invarte In ro-tocoale. Caci stanca din fund malta colturi ascutitecare chiama apa la lupta, iar corabiile la peire.pe cand micile luntri ale oamenilor dibaci cari lo-cuiesc malurile, bine cunoscute, ale Dunariil§i &esedrtunul printre degetele de piatra ale manii raparete,

represintata prin Austro-Ungaria, a des-chis un larg canal singur, cu adancul supus, pentrumarile cornil care duc bogatiile.

Cand parase§ti apa disciplinatä a canalului, futremalul sarbesc §i cel romanesc, liber Intaiu, apoi celromanesc de supt Ung,uri, un ostrov 1§i inalta dinvaluri spinarea malcasa. Ostroave mai sant pe Du-nAre, dar ca acesta niciunul. In celelalte sant oameni,pe acesta ratacesc stafiile unui trecut Ingropat pentrutotdeauna. In Ada-Calè pazesc catanele Imparatuluidin Viena, Craiu In Buda, dar peste elsutele yechi,peste gradini §i stradite lnguste, stapfine§te vhfulminaretului. La marile impartiri de pAnanturi, maiclAunAzi, acest colt de mal dunkrean a fost uitat Inmanile Sultanului Indepartat, care nu poate face altadecat sa-§i trimeata In fiecare an porhana pentrutovard§ii sai de lege rama§i intre straini. Cealaltahrana o da contrabanda.

Varciorova a ramas In urma, pe malul nostru, §i.acum Or§ova Ungurilor I§i oglinde§te casele all?e 1,napele raului. Pe stanca din dosul ei, ca o ultimasalutare sau ca un cuvant de Mina venire, o mftn4pioasa a scris cuvantul de legatura: Romania".

I. - MEHEDINTI 9

3. Turnul-Severin.

Severin se cherna locul: satul lui Severin, unmime foarte obi§nuit In aceste pdrti; Turnu e oamintire a turnului presupus roman pe care-1 cu-prinde acum o frumoasà grädinit publick ce se co-board spre Dundre, cu alei, poduri, inscriptii Inca-drate §i rdind§ite, solid prinse cu ciment ca piatra,ale unor ziduri Incunjurdtoare din bolovani nere-gulati §i din bucdti de ciirdmidd, lucru vddit me-dieval , din care face parte §1 turnul.

Ora§ul e unul din cele mai tinere ale noastre:frate cu Alexandria, cu Giurgiul §i Brdila, fiu alRegulamentului Organic §i al gospoddriei bune acelor trei Domni munteni de dupd 1829. El s'a des-voltat pe acest teren unde odatd, In vecintitatea ime-diatd a primejdiosului mal turcesc, nu mai rämdsesenimic decat Inalta stalled goall a malurilor. Ingineriau desemnat piata largd, incunjuratti de mari ell-diri ale Statului, de oteluri moderne §i cafenele pen-tru Infrdtirea neamurilor, ei au fAcut sá radiezestradele, care n'au Inaintat, deci, de-a lungul anilordupd sporirea gospoddriilor §i initiativa capricioasda fiecdruia, ca aiurea. Modelul cladirilor I-a datiard§i Statul, Cu oficiile sale administrative, §i colo-ni§tii strdini, Nemtii, Svabii" din Banat, cari aucreat In acest unghiu romanesc o colonie mdrunticda lor, pa§nicd §i zimbitoare, Cu sfioasa ei bisericdluterand, ldngà care se ridicd acum, din subcriptiipgivate, o frumoasd bisericd. catolicd. Boierii de prinprejur §i-au fAcut §i ei case In ora§ul nou, de carei-a lept ceva mai t'arziu politica unui nou regimde lupte interne. Primbldri bogate In arbori, 9 grd-and care stäpfine§te priveli§tea mdreatd. a Dundriicalatoare, albAl albastrd, trandafirie, surd, dupd ce-rurile nestatornice, au crescut pe urmd podoaba.M.ahalalele nu existd, se poate zice, mahalalele

10 OLTENIA

strarnbe, scunde, rgu legate, sat degenerat §i ora.decazut, care ant caracteristice pentru IntregulOrient §i pentru o mare parte din tara noastra.Oamenii saraci sant tarani rataciti, cari §i-au schim-bat pentru zdrente frumosul lor port. Sarbi trecutide peste larga apà de hotar, Tigani cu picioarelegoale, negre mai-mai ca o ciziná rau vacsuitg.

Un liceu impungtor, bine Ingrijit, In mijlocul unuipare curat. In el, statuia Regelui, cu epigrafe maimult cornice, prin care judetul asigura pe Maria Sade devotamentul" sau (primiti,vg. rog,Incredintareaconsideratiei mele deosebite"), sau a§a. ceva. In can-celarie, se poate vedea principele Carol In costumnational, intitulat Carol al II-lea" §i, cela ce emai interesant imperator Daciae. 0! veche §coalade copillrii trufa§e, decal care ar fi mai 'bunaputina munca onesta. Elevii In uniforme, cu gradela maneci, fac bunà impresie, dar prea par mandride dansa §i ar putea crede ca vin la i§coala pentru§apcg. §i lampasuri. Li placea vorbi prea mult de Tu-dor Vladimirescu, In privinta caruia toata lumea arecate o legenda, fire§te ineditg, §i neadevgratg..

Biblioteca e mari§oara. O compun Insà mai multdirti frantuze§ti, une ori nefolositoare, ba chiar vgth-matoare. Literatura romaneasca e mai In coada.5tiinta, ca vai de capul sau. Gustul de cetit paredestul de putin raspandit chiar intre profesori, cariar trebui sa dea exemplul.

Ici §i colo cate un Evreu, ca un simplom de boalg.Multi Greci, Sârbi In negot. Dacà nu lipsesc clädirifrumoase, chiar ale particularilor, praful a§teaptaprea de mult timp o ploaie binefachtoare. Daca de laDunare ora§ul se vede foarte frumos, cu turnurilecelor cateva biserici, cu §antierele care cladesc §idreg vapoare §i luntri, cu debarcaderul bine pie-truit, carat §i plin de viatii, dealul ce suie de pe

I. - MEHEDINTI 11

mal spre ora § e Ind sälbatec si ar trebui Inlocuitprintr'o priveliste mai potrivitä. Cu insemnätatea ora-sului si cu faptul C. e granità, o Indoitä granitä', spreSax-hi si Unguri, si recomandà, prin urmare, [ara.

4. Cernetul. Topolnita.

La vre-o jum6tate de ceas de la Severin, pesteun ses sAm6nat rar cu asärmi si fabrici, e Cernetul,rAspandit In neoranduialà supt dealuri de lut gá'r-bove. Azi nu se väd acolo decât c6sute scunde, cAteo tainitä. de Tigani potcovari, locuri Ingrädite, dargoale, si trei biserici, dintre care una, cea mai mare,a fost fAcutä. de Grigore Ghicd In veacul al XVII-lea

ca si dceia din Dragoslave, Infäti§eazA In maimic turnul mänästirii din Câmpulung. Pe cdnd secosiau 13516rii pe malul unde turnul" räsä'ria de-a-supra DunArii m6rete, Cernetul era o capilald dejudet. Negustorii tineau präväliile In vale; mai sus,drumul spart, cu fArdme de caldardm intre curtipustii, era cuprins de case, de amändouà laturile,ca la Diiu (Vidin)", spune un bAtrân care a*smaiapucat vremile acelea. Unde e culmea aceia desgo-ha, se lnältau Curtí boieresti, cäci aici era orasulpentru boierinasii si boierii mehedinteni, Glogovenii,Miculestii si atatia altii, Intre cari Tudor Insu§i.

Dar Alexandru-Vodä. Ghica porunci sá se zideascdSeverinul. Cernetul nu mai putu sta alAturi, cum,prin Evrei, Här15111, vechea capitalá de judet, maistä pe läng5. Botosanii cari i-au luat cArmuirea sibogAtia. Boierii plecará dura resedintd, negustoriidup5. castigul portului. Casele se Inrosird, se Inegrirfi,apoi cAzurä'. In gr6mezi de c:Irilrnidä, care se vandurilpentru cele ce se clädiau in Severin. Azi Cernetul eo mahalà räzleatä a acestuia, locuitorii n'au Ornantca sätenii, si, dacà n'ar fi munca la boierul deaproape si scutirea de lucrul soselelor, ciobanul ar

12 OLTENIA

trece cu oile acolo de unde s'a sthpanit trei veacuriunul din judetele

In Cernet rhsunh un cantec ciudat. Flachii, In hainecare nu erau de serbdtoare, ruergeau cate doi, cucimpoiul la gull sau bdtand din tobh, ca sà chemela nuntd. Ei se chiana cumnali de nidnd i poftescnecurmat, des de dimineath, din cash In cash, laserbAtoarea care se face abia duph amiazi.

Nici lntr'un alt judet nu se phstreazh ataLa ca InMehedinti viata veche cu toate formele §i datinele ci.El mi s'a §i phrut cel mai la o parte de cursul schim-larilor §1 Inoirilor.

Pe valea Topolnitii, care nu se vede, printre pa-ji§ti §i lanuri de porumb.ltimi gola§e, dealuriImphdurite margenesc §oseaua. De-asupra unei cuhni,chemati de vre-o pradh, vultani plutesc rotindu-se.

Din loe In loe se lad conace mite; conac se chiamd§i aici, diva cuvantul turcesc, trecut poate prin stir-be§te, locul unde stà domnul phmantului, Curteadin Moldova; In Gorj se Intrebuinteazà alt cuvanttureesc: clad, turn.

Satul Halanga are case bune, printre care se ladunele coperite cu tigle §i zidite foarte Ingrijit, dinchrhmidh. Hanuri cu §oproane §i cu trupuri, cu pieide oaie spanzurate. Aici §i mai departe sant multechipuri puternice, cu fata mare, avand profilul foartecurat, ochii bine deschi§i, nasul drept, mic, buzelefine, bArbia hothrith §i mantuith cu o award gush.ca In unele profiluri din monedele grece§sti.

Drumul apuch pe coasta dealului Gradet, al chruinume inseamnh In graiul Slavilor ce au fost prinaceste phrti §i cari au rhmas In Serbia: Cethtuie. Elduce la satul Balta. CoborIndu-te Insh In vale, Intal-ne§ti Indath cursul limpede, ve§nic §opotitor al To-polnitii, care zore§te pe un pat de prundi§, §i schitul%sup nu e departe.

I. MEITEDINTI 13

Mergi spre el, pe pripoare de piatrl, pe pateci ca-tifelate de iarba, §i nu-1 vezi. In dreapta ai deglulimpadurit, unde ar fi Cetatea lui Mircea-Voda", dupaspusa locuitorilor, cari §tiu de scarile §i de poartaei, ascunse Intre arborii de sus. 0 femeie ne lamure§teIn aceasta privinta, §i vorba ei e pliná de particula-ritati dialectale §i de cuvinte noua, cum e a tuturorade aici. Ei zic, ca In Banatul vecin, carce,parce, pentru. carte", parte", binie pentru bine. Fe-meia aratä. pe Inältime o padind (rostit: pagina), unruf (plaiou). Un mo§neag care alearga de departe casa ni märturiseasca ce viata grea duce, ca ompamant, supus la dijma, fridoire §i intreire (adecasá dea jumatate sau a treia parte din rodul Oman-tului ce i s'a Incredintat ca s5.-1 lucreze), se maiplange el, pe langa zile de lucru, atatea la pogon"(pentru fiecare pogon Incredintat lui), mai dá§i zilede ciubote (zile pe de-asupra). Acela§i batran ros-tete: vorbeafte, socotea#e. Birjarul, un Severinean,spune ca In anume locuri nu e nicio flpdtd (tipenie)de om. Din acest graiu, ca §i dinilmbracAminte §idin cladirea caselor, se desface impresia cá aici e§tiInteun loe deosebit de cele multe care sant aproapede o potriva.

Entre un deal portocaliu, desgolit §i cu fata näruita,§i intre altul se zare§te un turn alb. Peste putin aiInainte-ti schitul.

E zidit de CA.'pitanul, apoi Aga Buliga, mart inbiruinta de la Finta a luí Matei-Voda asupra Ca-zacilor §i Moldovenilor, la 1653. Stilul e acola de lala Arnota: turn cu zimti, pridvor, ocnite pe laturi;dar trei muchi räsar din umflatura altarului. Zugra-veala, buna, e facutá de doi me§teri, cari arata 'eiIn§ii ca au fost unul Grec, altul Vlah". Buliga §isotia, apoi o Aka a lui, dorm In pronaos, ¿!are edespartit de naos printr'un zid steal:Rut de o u§4

14 ottENIA

joasà. Ca In de ob§te Inaintea lui Brancoveanu, too-doabele In piatrá s5patä lipsesc cu totul.

De jur Imprejurul schitului alb sant rAspanditeca florile de primAvarä multe oi albe, al aror cio-ban nu se vede. Supt dealurile verzi §i ro§ii, ' albaTopolnit5. fuge, In opote, la vale.

5. Spre Virciorova. Ruinele Voditei.

Pe §oseaua, cand rupt5." pe mfirgeni, cand Insem-natá cu stalpi, care merge de la Severin spre Apuspe malul DunIrii.

Apa nu pare a curge, ci a luneca dintr'o singuràmi§care, a lnainta bite° singurá pornire link pu-ternic5.. In fa§aitura ce Intovärl§e§te aceastà mi§-care, se amestecä un surd rAsunet al adancurilor.

Dincolo, se vä'd pe rand biserica §i casele Ciado-vei, turnurile vechilor ei IntArituri. Apoi, aproapeunele de allele, sate frumoase, Intinse, Infipte chiarpe mal, Intre livezi. Locuitorii lor sant tot Romani,trecuti peste Dmare In vremuri de restri§te. PAn5.la Negotin, unde se vorbe§te §i limba noastrk §i pevalea Timocului se af15. Incá de ace§ti copii rAzletiai neamului nostru.

Dincoace se malta sure, intr'un §ir necurmat, stand.gola§e. Creasta lor e zimtuit5. In forme neobi§nuite:colo unde se pare cá un om garbov vine spre obltraná a§ezata pe p6mant, locuitorii recunosc peMo§ul §i Baba. Alti mo§i" §i. alte babe" au fost langddan§ii, dar cu vremea piatra s'a m5.cinat §i a clzutla vale In a§chii §i färam5turi. Tot acolo sat. cruceaSfantului Petru, pe care atenii au furat-o inapoiacum cativa ani, de la protopopul care o adusesela Severin i 15.sase astfel, dupà pArerea lor, caseceta sá cadl asupra Tinutului. E o cruce-pomel-nic: altele ca dansa nu se mai af15. Msg. In Mehedinti,unde numai In pArtile de sus vezi cate o cruce de

Astitzi al/batee ruptg In doul, pentru a procura cA§tiguaui antreprenor (1939?.

I. tfEdEDINTI i5

teriin nevapsita, sprijinind dota crucilite supt uncoperi§ de §indila.

Satele, Schela Cladovei, adeca portul care ras-punde acelui ora, §i Gura Vaii locul unde ovale, un rau, iese din munte, sant bogate In gos-podarii bune, Intemeiate §i cu binefacerile contra-bandei. Mai departe, Varciorova Intinde strada eicu cladiri destul de Ingrijite. Vechiul sat fusese maideparte spre Or§ova, iar cel de astazi s'a injghebatIn epoca Regulamentului Organic prin sosirea deoaspeti din multe locuri vecine, §1 chiar din ostro-vul turcesc Ada-Calè, chiar In fata. Frumoasa garanu e Insa potrivita cu acele casute, in cea mai mareparte putine §i marunte.

Un cor de glasuri copilare§ti, care Inaltá o ruga-ciune, chiama la o cladire care e §coala. Se Incepeanul §colar, §i bancile sant iarài pline de fetite§i blieti, mai curati §i mai murdari, mai bine §imai rau lmbracati, dar toti vioi §.1 foarte bucuro§ica Incep din nou lucrul pentru luminarea mintii.Dirigintele, un preot Miran, care e nascut aici §i

conduce de treizeci de anil§coala, pe care el a In-temeiat-o, tine o scurta cuvantare, §i la sfar§it imnulregal zboara de pe buzele fragede cu un avant §io mandrie care-ti umplu ochii de lacrami.

O strada de sat, apoi o poteca prin pietri§ ducela o ruina de biserica. Zidurile grosolane, de bolovaniprintre cari se amestecà randuri de caramida, facand§i boltile, stau pe un aman, de-asupra rauletuluilimpede, o §uvita de apa sura. In dreapta, In stanga,In fund sant munti acoperiti cu paduri. Iar, in rata,malul sarbesc ridica Gevrinul, care se mantuie cuun ascuti§ de piatra.

I Dupa spusa par. protopop Golici.

16 OLTENIA

Biserica darâmata e cea d'intaiu ttitorie facutade Sf. Nicodim pe pamântul romlhesc, §i tleci cead'Intaiu dintre manastirile noastre, Vodita. Intemeie-torul alese bine acegt loc ascuns §i Imbiel§ugat Infrumuseta, de uncle avea In once clip. Inaintea satara de naltere. Cladirea a avut nouasprezece metriIn lung, iar In lat opt altii. Fail pridvot, ea cu-prindea un pronaos, despartit de naos printr'un pa-rete cu u§a Malta la mijloc, o absida §i' un altar,a carui temelie se mai vede. Vor mai fi 1 föst adaose§i lucrari In piatra, care s'au ftirat sau tac Incaacoperite de panAnt.

Vodita n'a avut norocul Tismanei. Inca In cead'intaiu jumatate a veacului al XV-lea, Domnii mun-teni pierdura Tinutul Banatului, In care ea fusesea§ezata. Ungurii din Severin nu mai avura grija debiserica ortodoxl. La lnceputul secolului urmatoriTurcii smulserä. cetatea, §i poate tot atunci et fa-cull un sfar§it §i Voditei, a§a de apropiate. CândRadu Paisie Inoi Tismana §i Cozia, din Vodita WImai era, poate, deaf cam ce se vede §i astazi. Ceamai veche manastire a RomAnilor 1§i Inchetase viata.Totu§i vedem calugäri aici destul de tarziu In vea-cul al XVII-lea.

Poporul n'a uitat Insa pe Nicodim. La Ialevita searata In-talta ruina iara§i o ctitorie a lui. lar laPonoare, pe acela§i drum al Baii-de-Arama, se po-veste§te ca locuitorii n'au vrut s5.-1 base a cladi, defrica sa nu li iea Domnul mo§iile spre a le daruimanastirii celei noul El porni blastamändu-i ea ni-mic sá nu li rodeasca §i sá fie siliti'a-§i ca.§tiga viataIn rost de cimpoieri, cum s'a §i Intamplat. La ple-care, ei ar fi pus chiar o gaina in .clesagii sfäntului§i, facandu-se a-1 prinde cu furt, 1-ar fi §i lovitIntr'un sat al carui nume aminte§te aceasta Intam-lilare 1. A§a ar fi trecut Nicodim In Ardeat unde

I. - MEADINTI 1/

i1 se pune In sama zidirea manastirii Prislopului.Nicodim §i Mircea n'au perit din con§tiinta Mehe-dintenilor.

b. Minastirea Strehaia.Calea ferata spre Strehaia merge Intaiu pe pri-

porul Dunarii, Intr'un valmil§ag de dealuri_ Ea seInfunda apoi Intr'o vale, margenita de Inaltimi carepeste putin se Imbraca. Intr'un ve§mant de paduretesuta des. Strehaia se afla aproape de locul undeaceasta vale Intilne§te cursul, crescut acum, al Mo-trului, pe care 1-am lasat la coborlrea de pe cul-mile gorjene.

Marele sat e la vre-un §fert de ceas de la gar&Il alcdtuie§te un §irag de case, dintre care unele autipul gorjean; se vad §i de acelea al caror .parete dinfati Inainteaza pe o lature, mântuindu-se cu o fe-reasta.

Manastirea de odinioara e acum biserica din mij-locul Strehaii, biserica foarte bine pastrata §i Ingri-jita. Pe acest loc, supt dealuri, In mijlocul unor pa-duri din care au ramas numai pilcuri, un IntAiulam§ de rugaciune fu Intemeiat de aceia§i boiericari sint ctitorii Bistritii: Craiove§tii de pe la 1500.Chipurile lor se vad pe paretii bisericii celei noua:Intaiu, Banul Barbu, de la care se §i chiama LivadaBanului unul din pamanturile Incunjuratoare, care afost In zestrea veche a manartirii, apoi fratii lui,Vornicii-Mari Parvu §i Danciu. Dar, peste vre-osuta cincizeci de ani, la 1645, Matei Basarab a facuto noul zidire, Inlaturand §i temeliile celeilalte, careva fi fost cu totul daramata.

El a pus sa. se Inalte turnuri ca acela, stravechiu§i neobi§nuit de mare §i puternic, pe care-1 dresesela Intrarea manastirii din Cimpulung. Unul din elestO. li. aici de-asupra Intrarii, celalt e turnul bisericii,

2

i8 OLTENIA

wzat de-asupra pronaosului §i fAcAnd astfel partedin fatadA. AceastA fatadà a fost apoi tencuitA §inetezitA, puindu-i-se Inainte, la 1826 poate, cAnd cunoua zugrAvealk un pridvor deschis, cu arcadelerAzimate pe zece stAlpi In cinci colturi. Dar pe la-turi se recunosc Incá acelea§i podoabe de zimti, deciubuce simple, de ocnite In dou5. caturi, celede sus rotunde, celelalte, pAtrate care se desfac §ipe turnuri.

In naos se vede, ca la singura BisericA DomneascAdin TArgovi§te, un cafas pentru DoamnA, care as-culta de la aceastl InAltime slujba. Casele lui Mateierau lipite pe lature cu biserica: cum vor fi fosttusk nu se mai poate §ti, cAci dAuniizi s'au ras §icele din urmA frAnturi de zid, rAmAind numai beciul§i o fAntAnA stricatA, unde fusese mai Inainte unfoi§or. Dar puternicul zid Imprejmuiter cu multefere§ti de straj5. st5. IncA i astAzi In fiintA, neclintit.Jos o apu§oarA, Streh5.ita, se scurge In rAu§orulInalt §i Inverzit de mucegaiu care se chiamA Uznitasau Puturoasa.

Azi, e Ziva Crudi, i, cAnd treci de up frumossApatA In lemn de un Ghiura Me§terul", care §i-aInsemnat numele pe +Musa, te gAse§ti ca Intr'o zgo-motoasA piatà de tArg. Femei In cele mai scumpecAmA§i §i opreguri §i zAvelce ale lor stau lingA gri-mAgioara de struguri, mere, pere, nuci, pinipareIn chip de cruce, lingä sticlutele de vin, Intre carestA InfiptA o lumAnAricA de cearA. Preotul binecuvin-teazA grAbit aceste daruri ale toamnei partea,iar biserica IntreagA rAsunA de desbaterile nevestelorce-§i Impart acum prinosul blagoslovit.

In sus, drumul duce spre Baia-de-AramA (cAreiai se zice aici munai Baia), spre TArgul-Jiiului §iSeverin. Dealurile printre care trece sfint acoperite

Aici e satul romanesc. La Baia-de-Arama, alaturi,yezi altceva. Langa aceiasi iute, veseld, 'impede apA.

t. kEtrtDINTI 19

cu paduri rnuscate, zdrentuite, oarte Ingustate, sause InaIta despoiate. In sesul larg se lntind lanurilungi de porumb, care arata ca aici stapaneste pro-prietarul mare. In dreapta si In stanga, nu In gropisau In ascunzatori, ci pe muchi de dealuri, In vi-leag, se desfasura sate, care n'au nimic deosebitdeck coperisurile de stuh ale unor case. Biserica dinJirov, de la 1833-5, pomeneste pe Imparatul NicolaePavlovici", cea din Covrigi are un pridVor cu stalpifrumosi, cea din Corcova, zidita In veacul al XVIII-leade Constantin Strambeanu, imiteaza ciubucele ruptede la Stelea din Targoviste, are ocnite asemeneaIntru catva cu ale Strehaii, zimti si cadre de piatrasculptata la feresti.

La Tarnita, unde ne asteapta prieteneste familiileHargota i Popescu, santem, ni se spune, In loculcelor mai vechi exploatari de arama: s'ar cunoastesal:Muffle de atunci, i, de-o parte si de alta a so-selei, se rasfirá praful pietrei cotlite.

Ar fi fost candva aici o mai Insemnata asezare.Ziduri de biserica ni se arata In curtea unui skean,

casmaua lui rascoleste scafarlii galbene, rotunde.Azi Insa casele sant putine, destul de gospodarestiInsa, dar sarace, cu vetre primitive de lut In odailefara gkeala; ceia ce intereseaza mai mult In acesttip de elkliri din lemn Intretesute i muruite cu lut,cu acoperisul triunghiular ca o gluga, de sindill saude lati, e scara piezisa, care strabate interiorul, du-cand la randul de sus, scara visibila din gall, cumargenea ei Impodobita. Bisericuta de pe muncel etot ce poate fi mai smerit, cu Injghebarea-i de lemnabia uns, Cu tampa" ei de lemn i randul de icoaneal mesterului rural de la 1799..

20 OLTENIA

a Bulbei, care o nApusteste adesea de la un tapedla altul, cAsutele stau IngilmAdite lntre InAltimilepe care le domink departe, piscurile mari ale Carpa-tilor, cu piatra" Closanilor si Oslea de Mehedinti,care nu IntAmplAtor samAni la mime cu Ossa anti-chitAtii traco-elenice. i aici cele doutt rAnduri, celde jos mai solid, din piatrA, celAlalt lnseilat din lemn,

aici lipsa cerdacului, i aici gluga coperisului.Dar prAvAlia sAmAnatA printre ease are adesea cevaprovisoriu, In neisprAvirea i neIngrijirea ei. Se vedeomul venit de aiurea, dupl cAstig, locuitorul neln-rAdAcinat.

$i, In adevAr, chiar dacl aceastA Baie, pea Moldovei, a MaramurAsului (Baia-Mare), a Crisu-lui, este foarte veche, de si la lnceput se (va fi lucratsi mai Incolo, cAtre Tarnita, chiar dacii de aici seva fi scos arama pentru grosolanii bani dacici, imi-tAnd pe ai regilor macedoneni i dad. Romanii aulucrat aici pentru armele lor de bronz, dacA MirceaI-iu se Intelegea cu un Sas pentru exploatarea gro-pilor, dacA, In sfArsit, Intr'o vreme mal noul, suptMatei Basarab, se scotea de aici minereul pentrua-1 arde, cmn spune cAlltorul sirian Pavel de Alep,cArciumarii, negustorii, mesterli par a fi venit depeste DunAre, din SArbime, IncetAtenindu-se apoi Inacest colt muntean de Oltenie. De aici aspectul tArgu-lui balcanic, care se mentine.

Supt BrAncoveanu, un Blia§" de aici, Mico, ajutatsi de Banul Cornea BrAiloiu, tare a fAcut daniila Tismana, a ridicat, In multi ani, tu trildA, de la1699 la 1703, biserica, a aril aleasl kugraveala, Incare se deosebeste mai ales Cink cea de TainA, sedatoreste unui cAlugAr de la Tismana, Partenie. Icoa-nele de pe catapiteasmA sAnt strAlucite, vrednice dea fi puse alAturi cu acelea din vestita manastire ve-cinai uliIa din mijloc, dusá de d. profesor Barca-

L - MEHEDINTI 21

cilia la Museul din Severin, trebuie neaparat resti-tuita. si pusa la locul ei.

Ce e mai frumos lnsii decat tät ce a putut davechea arta, decat chiar cadrul de natura, asa deimpunator totusi, e portul satenilor muntelui. VazutIn oras chiar sau In alaiul coborlt de catre Tismanaori langa izvoarele ce se joaca pe pietre In ValeaGainii, el da, In neasamanata varietate a florilor siliniilor de pe oprige, In nesfarsitele variante ale rail-rilor de la gat, de pe mineci, de pe piept, o pri-veliste neuitata.

Regalele cusaturi se leagana ritmic, maramele easpuma joaca In \rant, fluturi si salbe Isi schimbajocurile, si de-asupra multimii ciobanul cu caciulaInala ori cu palariuta rotunda ardeleneasca, ha-tranul preot de sat cu barba Incalcita, calari, dominavuietul, stralucirile si scanteierile.

Acesti oameni, framantati cu Mocani de dincolo,dintre cari sant ctitorii de la Tarnita, au In eiposibilitati nesfarsite de mai InaIta. civilisatie. Inmargenea targului, fara lnvatator si sfatuitor, fallIndemn si fall carte, mesterul Ioan Tortoreanu si-aasezat atelierul, cu imensa roata, lucrata de el, care-Ipune In miscare. E caratas, cu tot ce se cere de labreasla lui, e morar, e tot ce vreti si inai ales totce vrea el. Spune cu mandrie ca are douasprezecemeserii. i bunul Stat roman II Incurajeaza punandu-Ila bir pentru fiecare din ele....

Spre Severin, langà apa neastamparata, curgandspre Motru, Intre sate mai bine lnjghebate, dar Incare iarasi arta nu e In locuinta, ci In vesmant, Ne-danova are un sunet slavon arhaic, care mira, ala-tturi de Gheorghieni, de Balotesti si Calinesti, depoeticul izvor al Iferzei".

De-odata In stanga, supt Inaltimi se ridica ziduriInane, ca de cetate sparta §i langa ele, de-asupra

1 Nume interesante: la pârvari (lemnari"), la Plop§or. laTerpezita (Aiesuta").

22 OLTENIA

cAsutelor satului, un 15.ca§ Iiiisericesc care te chiam5din drum prin simplicitatea liniilor sale a§a de binechibzuite, ca §i prin covorul viu al zugrAveli10. Ebisericuta cu hramul Vovideniei, al Ovidenieft', pecare a ridicat-o la 1818, a Impodobit-o prin talentullui Matei, lui Fotache §i lui Constantin zugravii, In1837, Ion §i fiul sdu Costache, pe oltene§te: Cos-taiche, Burnaz. Ace§ti Sarbi de neam Intraserà cutotal in viata tArii: ImbrAcati In haine de tAieturitveche, Ion §i Ana, Costache §i Ruxandra au lângàei copii cari poartà cu mândrie uniformele celeid'intdiu Foil militare in principatul muntean. linuldintre me§teri a Inf5.ti§at lenea femeilor" In fataCu chipul cumplit al Samodivei legendare.

Din Severin apucAm atre satul din care d.Gomoiu vrea a facä pentru ai sài ceia ce-i dure§teinima. Drumul aleargà pe culme de-asupra Dun5rii,care se incolace§te la vale, strälucitor de alba InrAsfrangerile luminii tari. Tinut de hranti cu a§e-zAri trainice. Numele aratA vechimea, mime din fa-milia celor terminate In -ova, care merg de la Or§ovapAn5. la aceste Hinova, Rogova §i se Intind Inteomare parte a Serbiei de Nord; gandindu-te la Ber-zava dacicl, e o Intrebare dacA sufixul slay nu s'aa§ternut asupra un.uia dacic, mai vechiu.

Vfinjul-Mare, unde santem a§teptati, VanjuletulAnt dincolo de hotarul mandrelor oprege §i al cA-m5.§ilor Inflorite. Aici, casa a biruit. Si tot ea .domin5aspectul satelor, cu stalpii de zid solizi, la Via§u, laPAtulele, unde sufletele bune n'au §tiut ce s5. maifac5. pentru a ne intampina. Sufletele bune §i viteze,In osebirile politice de azi ca §i In luptele eroicedin alte timpuri, aci vecinele sate Ro§iori §iVAnAtori par a fi vechi 1.

I. MEHEDINTI 23

La Viasu sau Mardastet, Fratostitenii au facutbiserica, de/eel mai frumos tip, si zugravul Petrudin Craiova, cu calfa" sa, lije, ni-a pastrat, Cufata si haina lor, tot neamul, Imbielsugat, al pol-covnicului Radulu, plus un logofät, un abagiu, unboiangiu, cite un preot ca o preoteasa langa. clan-sul. Duioasa Intovarasire a unui sat intreg, cu bo-ierinasul In frunte I

Tot drumul pana la Oltenita e pe lAnga case deproprietari expropriati, unele pe calea ruinei, in-datá dup'a plecarea stapanului, pe l'Ongà bogate o-goare de grail si porumb. Bogatia aceasta o cAra laDunare o linie Ingusta facuta de Nemti: acuma,rusine si scandal!, cine vrea Isi iea vergi de fierdin sine si micutele vagoane ruginesc. Ai impresiael treci printeo tara total neadministrata. La Ple-nita, foarte mare sat, s'a dat de curind dreptul decomuna urbana: atitea altele se asteapta aici ca siaiurea! Va veni vremea gospodariei, prin politica sausi In ciuda politicei? Aceste locuri, ca pamant si caoameni, sant vrednice de toate ingrijirile.

7. Pe Durare spre granita sirbeasci.

Dincolo de Portile-de-Fier, Dunarea curge Intremuntii Inchisi ai Serbiei si intre lnaltul mal banatean,pe care liliecii din dumbrava, persicil si caisii dingradini desfasura ninsoarea lor alba, rosa. Valuri demiresme plutesc o chi:a de-asupra apelor line sise Imprastie iute, ca o ilusie.

In stinga, dupa ce s'a Inchis paretele de stâncaImbracat cu arbori rari, nicio tipenie de om nu sezareste; doar cateva capre se calara, luneca, se prinddin nou: conducatorul lor ramine nevazut.Inlauntru,e miscare si viala bruta, In minele de amnia de' laMaidanpec; aici, spre apele ce-si Insotesc alergareaspre stramtori nimic deck calmul maiestos si trist

24 OLTENIA

al coastelor sure, scrijelate, goale. In dreapta riangtsus pe deal se dischide ogorul, In mersul lin alboulenilor suri. Dar si In aceasta parte, ca o aMin-tire dainuitoare a vechilor vremi cumplite, and singevasti apele cu lueiu de otel, casa se fereste a iesi laiveala, para ar sta sa rasara de dincolo, din ascun-zatori tilharul, piratul de Dunare. O straveche starede iresnic razboiu pare sa apese Ina, dupa atitteasehimbari ì prefaceri, aceste ape despartitoare detari i neamuri.

Doar daca Roma si aici a facut, pe vremile ei,pace, buna pace de muna roditoare. Tablele cuinscripiile Imparatilor In clare i suptiri caracterelatine sint Ina legate de scheletul stancilor. Soselelede azi, de-o parte si de alta, sint In legaturli cudrumurile pe care casmaua romana In mâni voinicede soldati le-a deschis Intaia oara. Se vad Inca gau-rile sapate In piata de uneltele lor. Amintiri careau chemat i chiama la refacerea creatiunilor dis-plirute.

Intr'un tarziu, la locul unde aul se despia pen-tru a incunjura un ostrov In care se desteaptit ver-deata salciilor cu cracile moi, ziduri se Infrunta de-oparte si de alta. Marea opera a Romei a fost rupta,pentru totdeauna rupta, i In locul Imperiuluisingur sint acum, In evul mediu, regate care sepindesc si se Infruntl, Mind, In rivalitatea 'or la-coma, farä stapin i fara folos, imensul, maretuldrum de al:A.

De-o parte, suit cu zidurile-i tari pe trepte co-roiate de stinca tare, Golubatul, cetatea porumbei-lor", Columbaciul 1i ridia turnurile acum deserteIntre pietrele arora pasari de alta speta cleat blin-dul hulub" II strecoara trupul catre nevazute cui-buri. Zidirea se tine Inca solid pe malul Ingust de-a-supra aruia poteci Incalea rnusuroiul pietros.Aici

I. - MEHEDINTI 25

odatä, acum cinci sute de ani In cal:at, Unguri, darsi Polonii lui Zawissa cel Negru, ostasi ai lui Vod5.-Dan Munteanul au Incercat In zadar sA opreascamersul 1nainte al trupelor otomane zburind din gl-oacea de piatrà pentru mai marea glorie a lui Dum-nezeu proslAvit simplu In religiagslamului.

In fatà, din cetatea lui Laios-Craiu" a 'limasun dinte stirb de granit, si din ape se ridia altul,ca si cum 1-ar fi pierdut In cale un urias clAditorde palate.

MergAnd cAtre acest loe al Inclestdrii ostilor, Du-'Area freanAtà. Un vAnt iute o biciuieste In lung,si valurile se Intrec, se ciocnesc, se amesteck sehighit, zvArlind spume, ca In Mare. E o subità mâniecare invAlmIseste totul, de si din cerul primav6ratecse coboarà raze de luminA proaspätd.

Putin mai departe, malul nostru se umple de c16.-diri si lume se vede IngrAmAditA la ponton.

Sfintem la Moldova Veche.

GORJUL

1. Targul-Jiiului.

De la Severin linia drumului de fier urmeazaaproape unja despartitoare Intre vii, al caror timpde roada se apropie, si Intre sesul, samanat cu dum-bravi si sate, care duce pana la Dundre, din 'ce Ince mai departata In povarni§ul ei spre Miazazi siRasarit. La Filias, doul linii laterale se desfac, Insus si In jos, cautand inuntii §i fluviul, Intre cariSc rasfata Oltenia.

Cea d'intaiu se va opri la Targul-Jiiului, fad sa-siajunga tinta, pasul Vulcanului, dincolo de care seIntinde tara Hategului, mima vechii Dacii, a bar-barilor lui Decebal si a Romanilor lui Traian. Pesoseaua ce cauta gura de Intrare a Jiiului, In 'pasulIngust al Carpatilor celor mai Inclestati, trece numaidiligenta cu putine scrisori si putini drumeti, maimult de prin satele muntilor.

Trenul, care nu e de loe grabit, Inainteaza printrelanuri de aur, ce se scalda In lumina, cresc de dá'nsasi incep a peri de dansa, si supt dunga 'verde, bineacoperita cu arbori, a dealurilor. Cerul e desav'àrsitde albastru, aierul limpede-limpede: toale parcà seconfunda hate° larga fericire luminoasa. Tarzia vara,obosita, doarme In mijlocul bogatiilor ce a cuceritde la soare.

Oamenii sant vrednici de aceasta tara si de tre-cutul ale carui urme le acopar lanurile de porumb,Inoite au de an timp de douazeci de veacuri. Sant

28 OLTENIA

mandri, puternici, Infa§urati Imparate§te In zeghilelor albe de Munteni": vad cativa tarani gra§i, ro§co-vani, cum nu se Intalnesc pe aiurea, batrani cu chi-mirul plin §i bogatia Intinsa, cari, din porcii ce nuse mai primesc acum la ve§nica granita de lira §idin prunele livezilor au facut banii ce pot sprijininoua viata a satelor. Si portul e mai frumos 'decatacela ce Imbraca pe Mehedintenii de spre Dunare.In zare se vad biserici de zid, trainice §i ifrumoase,ca un semn statornic al harniciei rasplatite a satelor.

Dupa Carbune§tii, tali lnlocuiesc vechiul targ alGilortului, ce se mai cherna §i al Bengai, pe timpulcand era stapanit de boierii Benge§ti, iata targul ce-leilalte ape, al Jiiului.

Timpurile nouà au adus strade drepte, piata, podulde fier, care une§te acum bietele §uvite de apasaraca ale Jiiului Imputinat de ar§ita. Ele au maidat frumosul gimnasiu, In odaile caruia se adapos-te§te o buna §coala de ceramica §i bogata colectiede pergamente, hartii, monede §i pietre InsemnateCu vechi scrisuri romane §i romane§ti, pe care astrans-o la un loe un om bun, muncitor §i(pricetut,,institutorul Stefuleseu. Tot aceste vremi de prefacereau samanat ici §i colo cate un palat al administratieisau o§tirii, sau vre-un luxos otel care nu-§i gase§teantreprenorul In viata lini§tita §i retrasa a celei mairaici capitale de judet din Romania.

Dar din cel mai nou trecut, al boierimii Jiiului-de-sus, se mai tin In picioare, In curti largi:sau dupagradini mirositoare, case cu pridvoare §i lungi stre-§ini, care-§i Incalzesc la lumina oasele de piatra, deatatea ori plouate §i ninse, §i ascund In cutare -col-turi nelocuite amintiri sfioase. Si, oricat s'ar fi cladit§i Impodobit, vechiul Targ e Inch' tot al acestor vechi

ti. toktut

tase, care fac sa nu poata uita pana §i aceia carinu-§i Imbogatesc sufletul prin Intrebarea cartilor.

In mijlocul ora§ului, stIttuia lui Tudor Vladimirescu.Monumettul §i expropridrile locului ar fi costat maimulte zeci de mii de lei. Nu prea face, "cu toategandurile bune. Tudor se razima pe o gramada debolovani, sprijinita §i ea de o coloana. Un leu straq-nic, cu trupul mic §i capul mare, fata de Tudorinsu§i el pare un chien-lion, se Invarte jos, cugura deschisa spre ragat. Eroul, fArà asamanare, elipsit cu totul de mi§care. Sabia §i-o tine cabeti§or. Teaca e §i ea desfacuta de trup. Dinteunoarecare punct de vedere, luptatorul apare ca strik-batut de o curioasa arma lunga, cu doul tai§uri.

Represintatii teatrale ale unei trupe din Ia§i, careraspande§te gustul de teatru §i... dialectul. Retetami se spune ca e bunk §i chiar jocul satisface.Aristocratia" locala (este, §i are trasuri pentru unora§el cat o batista) se tine Insa de-o parte. Chiarcand au ramas In ora§ele noastre de provincie, bo-ierii nu mai represinta un element de initiativa, decultura §i de viata.

Foarte frumoasa grädina publica, vechiul zavoiu.Viind Ins& lume putina ca sa se primble (fire§teclasele sociale, Inteun ora§el de 6.000 de oameni,tin sa nu se amestece), nisipul §i prundul gramadit seMalta ca §i cenu§a pe coastele Vesuviului. Unii vechicopaci sant minunati. In adancurile, nestrabatute Inc5de carari pentru primblare, se tin chiar cerbi §iciute.

In fata luxoasei Primarii §i de jur imprejurulbisericii Sfintilor Apostoli, frumoasa, bine ingri-ità turnuri inaltate msA prea mult; Inlauntru

OLTEkbk

picturi ale unui meter bra§ovean de pe la 1830, --se tine tarp'. Vanzatorii §i vanzatoarele stau a§ezatipe margenea trotuarului. Tipurile sant energice, fi-gurile pline, arse de soare; ochii privesc drept, fallsnail. Barbatii poarta panzeturi albe sau lungi man-tale de postav. Fotele,efcaml§ile cusute ale femeilorsant dovezi de ingrijire §i de un gust ales. 'Toti parmai puternici, mai multamiti, cum am zis,decatvecinii lor, Mehedintenii. Ace§tia din urma au §ialta infati§are fisica: blonzi, figuri neregulate, cu-rioase; de sigur ca In ei traie§te alcatuirea vechiuluiDac, pe cand dincoace, pe acest pamant, care, zgariatla 1ntamplare, da lagare, marmure, vase §i monederomane, romanitatea biruitoare se mentine §i Inchipuri.

Intre aceste femei frumo ase, Intre ace§ti voinicibarbati, pazesc o ordine care nu se prea tulburAgardi§tii, foarte curat tinuti In uniformele lor 1mpo-Klobite cu ro§u. Nici ei nu par frumo§i Insa, I pelanga maiestria masurata a Imbracamintii taranului.Dar mai ales ce sant pe lânga (Musa costumele, deora, rochiile europene §i palarioarele sau palariu-tile represintantelor culturiil

In ora § e o colonie mica germana. Ea I§i deschideacum §coala ei germana, la care §i taranii no§tri1§i inscriu copiii. Daca Romanii au avut mai multca oricine organisarea de Stat, Germanii sant neln-trecuti In organisarea lor nationala.

2. Tismana.

Semi oltean pe care-I strabate acceleratul nu sa-mara cu §esul, revarsat ca o apa, al Tarii-Roma-ne§ti. Simti cá mergi pe o Inaltime mai mare, §inecontenit, de amandoud partile, ptimantul se Inalta

60RitA, §i

Inca. Laicerele, scoitrtele araturilor proaspete, alefânetelor verzi, ale putinelor lanuri de porumb chircit§i uscat se cufunda §i se ridica In linii blânde. Pri-virea prinde astfel mai bine satele mari, strfins al-catuite.

rasa e alta, mai huna, mai mandra. Fata, alba,e u§or ovala; fruntea dreapta, dar nu larga, ochiimici cu liniile ascutite, nasul putin coroiat, gura

barbia frumos croite tivesc In profil obrazul mare,Intins, nu bosumflat, nici osos ca al Bulgarilor, cuurechea fin desemnata; mustata e mica, suptire: unspic al graului", cum zice In cântece. Cand mergcfilari cu caciulile Inalte, tot una de late la basa §ila vid, cu mantiile de abi albe plutind In vint §iacoperind ca un valtrap spinarea cailor marunti, tise pare In adevar cA vezi osta§i de lupte sau derascoall, dintre cei ce au facut vestite aceste plaiuri.Icoana de capetenie tacuta, cu fruntea Incretita §ibuzele strinse, a lui Tudor rasare Inainte-ti, §i pareca-1 vezi pornind In ziva de Februar, cu un cer deplumb, greu ca acesta de astazi, cu vazduhul tot a§arece, cer §i vazduh ca §i cugetul lui de om cusufletul Inchis, care gramade§te ura §i-§i hrane§tedintr'Insa setea de rasbunare parca-1 vezi por-nind, cu cetele norodului, In largi mantale de abialba, pentru a-§i Infrunta ursita.

Numai portul femeilor e mai urit decit In dea-lurile §i In muntii supt ploaie trec ca ni§tecalugarite catolice fetele Infa§urate In broboade, tru-purile Invalatucite In mantii albe, §nuruite.

Valea Jiiului vine din sus, cu apa larga, ca deargint topit, §erpuind incet, In falduri grele. E, nea-parat, mult mai Ingusta decit valea Oltului, dar paremai lata, cu dealurile mai joase i arborii mai rari,grimaditi numai In unele pAfli. Porumbul s'a culesf

g2 cititistiA

si lunca pare pustie supt ploaia care a gonit cio-banii; Iraltimile sint mai mult goale, cu pAdurilede mult rase. In aceasti jalnicä zi de SintAmArie,scAldatA In apele reci, numai unele statii mai adunipentru priveliste multimi InfAsurate In mantii 0zgribulite. Nu Inteleg cum s'au putut aprinde, CuoricAtA tuicA, cei ce s'au luat la bAtaie In ,margeneaunei gAri, 0-au spart capetele si strigA cu injurAturirAgusite: la PrimArie, la PrimArie!".

Cu toate ceasurile de noapte InaintatA 0 posomo-rlrea cerului foarte negru, TArgul-Jiiului apare siacum vesel, bine dal-di% gospodAreste ingrijit, clAditstrAns si cu rAnduialA, luminos

Spre ziul, coviltirul norilor se rupe In siroaie, careduduie ca niste multimi sAlbatece aiergand sprepradA, si dimineata InfAsuratA In neguri se InaltAcu un zimbet de ghiatA.

Drumul de la TArgu-Jiiului la Tismana se desfaceIndatA din largA osea care duce la Severin. E loto osea, mai IngustA si mult mai Hu Ingrijitl:.ploileau cAptusit-o cu un strat de noroiu apos.

De o parte 0 de alta, se vild usoare InAltimidepArtate; In mijloc, porumbistea cu foile ingAlbe-nite. IndatA InsA linii de dealuri se ridic5. 'n cale,.si pAdurea Incepe, ca sá nu se mai opreascA pAnAla zidurile Tismanei, care e InsAsi mai Inecatii InpAduri uriase decit once altA mAnAstire a noastrA.

Deocamdatl, stejari tineri se InsirA desi, cu mal-tele trunchiuri suptiri. Vechea pAdure e sfArsitl, sipe o culme goall, plin.5. de scAnduri clAdite, fierls-trAul taie scArsnind trunchiurile mari jupuite. Apoivin ochiuri de luminA, perdele usoare de aburi.PAnAce, la urmA, stejarii bAtrAni te InfAsurii, doutt ceasuriIntreoi, cu taina lor umedli. trail au trunchiuri si

.100,411131g tttttt ..0.01111111111111{11 Itll 111111 ttttttt

fuly-

L W

4.41.4=

I liafiledil:411047,1

pe,dalco113-

ft. - ORJUL

Crengi tot a§a de copleOte de mu§chiu verde cres-cut ca o catifea, i dungi albe arata pe aceia dintrestalpii codrului cari vor incheia in curand supt se-curea lucratorilor lunga i mandra lor viata, lasandvlastarelor loc §i lumina.

Prin padurea biltuta de ploaie trec numai putinidrumeti, supt glugi, cu umbrae, calari, i araniicilia& au adesea umbrela, sau In carute i trasuri.Lipse§te mai cu totul scartaitura Inceata a carelorcu boj. In lumini§uri i prin curaturi pasc oi albe,Inaintand cu un clatinat u§or al micilor trupuri ro-tunde, §i vite razlete. Jale§ul, care a numit °dataun judet, se rapède, raulet limpede, supt podi§cadrumului. Incolo, numai pea Intunecoasa a sobo-rului de stejari. Pare el e§ti prin codrii Neamtului.

Un singur sat pana la Tismana, Pe§tiganii. Celemai multe case sant Incheiate, ca In muntii Moldovei,

mal ales acolo, la Neamt, din barne grele delemn aspru cioplit. Cerdacul se razima pe stalpitot de lemn. Douà odli alaturate au fiecare cate-ofereastrá i cate-o u§a In fatá. Adesea ori o garni-tura cu zimti Impodobe§te spinarea coperi§ului

de-asupra portii mari, une ori sapata. tacolo,nici zugraveli pe pareti, nici forme de lut In che-nare la colturi sau In jurul paretilor, nici flori pepolite, ca In alte parti de muncele i munte. Bisericadin acest sat e de lemn negru, i nici lute() parteIntinderea verde nu e samanata cu turnuri de zid,ca la alte biserici. Multi tarani au fata trista, nemul-tamita; de alminterea §i. tipul nu mai e acel de josdin margene: vezi obrazuri botite langä capete ro-tunde, cu parul i ochii negri ca In Muscel. Zavelcilesant lucrate mai mult In ro§u dungat, Insa cea dinfat& e scurta i Ingusta ca o pestelca.

La§i calea spre Baia-de-Aran* vechiul targu§ormehedintean, i apuci la dreapta printr'o porumbi§te;ntins5,

3

34 OLTENIA

De la o vreme, Iniltimi mari, piduroase, se vAdIn fund. Doi zmei par cä se pindesc Inainte de ase Insfica In ghiarele lor de stânci. Driunul ducespre dânsii, trecand prin satul româno-tiginesc Tis-mana, si te cufunzi iarisi In pidure, care aleargiipecoaste, Incununi culmile si pare cá vrea sh-ti taiecirarea, pe când crengi se ating de-asupra In arcuride triumf mai frumoase deck acelea ce au rAmasde la o primire oficiali in tot lungul soselei. Aceastipidure ckirati si coborili In adincuri, acest vil-misag de trunchiuri si de frunzis bogat nu se .poateasimAna cu nimic din ce am vizut rani acum. ApaTismanei, negrie, fuge In necontenite virtejuri albede spumi.

Printre_yamurile ce Inchid zarea priveste un turn,cercetinecirarea, apoi el se ascunde iarisi, si numaiWA cá la o cotituri Tismana toatà: turnurile amin-doui, o poartA de Intrare, zidurile nouà, galbene sevid, Injgheband o cetate puternici. La picioarele ei,pornind din jghiaburi ascunse, o trâmbi de apicristalini tisneste si, arcuindu-se, loveste un colt destinci InveHa cu muschiu, pentru a se coborl apoipripistuit, ca un sul de argint, spre Tismana in vale,unde zac ruine rosii, noug. La dreapta, verdeatase rupe, si un Inalt pirete de piatri suri lace cipi-Ulu tuturor clidirilor.

In stânca aceasta se arati, tocmai sus, poarta nea-gri a sihistriei Sfântului Nicodim, acel evlavios ci-lugir sirbesc care a venit la poi pe la 1370 ca siIntemeieze dupá normele cu hula randuiali din Atosviata cilugireasci a Romanilor. Cu cheltuiala sa,din banii stransi de la bunii crestini, si eu chel-tuiala Domnului din Scaun, Vladislav-VodA, bunicullui Mircea, el clidi In ,acest colt de raiu, unde varae striluciti si iarna foarle blândi, cea d'intiiu mi-

- GORIUL §5

riAstire mare pe pAmânt românese, cea duratädin zid: Tismana.

Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa, Infelul cum arta bizantina s'a Inparnantenit la Sarbi,sau chiar In felul lavrelor Sfantului Munte. Aiei seIngropa sfantul, pe care-1 aminteste astazi o urltalespede de pe la 1840 Inteun meschin grilaj, langabiserica nou5., si tot aici i celalt ctitor, Vladislav-Voda. Din pietrele lor de mormant, din odoareledaruite de dansii, din cladirea Insäsi n'a mai ramasInsa nimic. Dar la 1541, mantuind In ziva de 14 Sep-tembre, Radu Paisie, care a &kill bolnita Coziei,-Men din nou, In acelasi stil, Tismana, cu o usaIncadrata In flori de crin sculptate i cu paretifoarte lnalti, de tat sus boltiti pentru ingustimeabasei. Se poate spune ca turnurile de acum, douàmarunte zidiri octogonale, nu sant ale lui Radu,ci au inlocuit pe acestea, care se vor fi daramat.Roatele sapate din ocnite, cadréle ferestilor cu floricunoscute ar dovedi ca si Tismana a primit o nouaprefacere, dar numai In amanunte, pe vremea luiBrancoveanu. Glogovenii au fäcut apoi, In veaculal XVIII-lea, Inca. o reparatie, care li-a dat drep tul,

credeau ei, de a-si zugravi chipurile de familie,uitand pe vechii ctitori, si sA1i Ingroape mortii Inpronaos. Un pridvor s'a adaus, In sfarsit, la repa-ratia din zilele lui tirbei. O noua reparatie pentrucladirile Incunjuratoare s'a facut daundzi, nu pentrucei cativa calugari cari au mai ramas, ci pentruun sanatoriu care nu-si poate gäsi ocupantii dincausa umezelii i ramane sa fie camere de inchiriatpentru vara.

Astfel, pe locul celei mai vechi manastiri roma-nesti se Inalta astazi o ciao:lire cam desantata pedin dará, Intr'un cerc de case fall arhitectura. Lip-s9te verdeata, florile, arborii, miscarea unei manas-

M áLTEMA

tiri. Pe pajistea sAraci zac trupuri mArunte de An-dunele fulgerate de frigul timpuriu, pe and unadin ele se zbate flAraindl In boltile bisericii, unclesi-a cAutat un adttpost care-i va Int6rzia moartea.Pare sufletul nemAngaiat al batranului ctitor....

3. Pe valea jiiului spre hotar.

Cerul e cu totul acoperit and pornim pe valeaJiiului spre granità. In lumina tristà a diminetii reci,umede se vede lungul sir al caselor din satul VA-deni, In care Intri Indatil ce ai iesit dinfrargul-Jiiului.Tot clAdiri de barne Incheiate, copereminte marlde sindila, zimti de lemn Inegrit de-asupra caseisi a portii de Intrare, Inalte ptttule de vergi Imple-tite, movile de fan, coceni si frunzare strfibAtute deprajini. 1

Apoi, cale de doul ceasuri, Intre dealurile maridin stinga si cele, mai mici, din dreapta, se lntindelunca seasà, aproape cu totul curatità de arbori,mai mull goall de case si slimanati cu pilcuri deporumb.

De-odatä un vAntisor se ridia, si sAptituri albastrese fac rlipede ca prin. minune In pinza ltiptoasii anorilor. Soarele nu se vede elna, dar spre 115.siirite un frAmantat pripit al negurilor de-asupra dealu-rilor. Departe, tocmai In cellalt capiit al boltii, cos-t*, vai se auresc usor de raze al aror druzn nu-1Intelegi; chiar In es, de tot aproape, virfuri dearbori se lumineaz5. putin.

In sfArsit, un zhnbet sfios patrunde prin norii pecari vantul i-a suptiat pe Incetul. Soarele Insusi seiveste, IntAiu ca un sters disc de lunk apoi ,stApttnpe Intreaga lui strAlucire. 0 mingAiere caldA atingeobrazul, si In aceiasi clip& ampul si zArile s'aupreschimbat. Porumbul zdrentos pare InfAsurat Inscutece de aur, focuri rosii, galbene, albastre sa.-

II. - GORJUL 37

geteazA din roua luminoasA, depArtArile se vAdesc cala ridicarea unei perdele, §i tocmai In fund aparInAltimile albastre, pe care cAlAtore§te o scam5. denon i destesuti. Cate un cioban tAnAr stà rAzimat InWA §i se Inchiná puterii de lumink cMdura §i tviatA,care a biruit §i-§i urmAre§te du§manii pentru a-inimici.

Jiiul nu s'a vAzut Inck de §i e foarte aproape,cAci curge colo, la stAnga, supt acea perdea del Weil,sarbede, buhoase. OdatA el scAnteie In frAnturi alepanglicii sale de argint. Apoi iarA§i sAlciile-1 ascundCu totul.

Acum, In stânga coasta se vede bine, acoperitA cupAduri §i casele satului Porcenii. In dreapta, Bum-be§tii se de§irA In §es, cu case bune nota §i o fru-moasi biserica de zid. In fatk munti mari, prAvAlitiIn neorAnduialk par cA Inchid drumul, cu zAgazullor bogat lmpAdurit.

TrAsura gAse§te InsA necontenit Inaintea ei aceia§i§osea bunk care se face din ce In ce mai sigurkmai netedk mai tare, ca timentul" zice bAtrAnulGeank care mAnA gArbovit, cu un lung tuguiu decAciulA ciudoasA pe cap. CAnd s'ar crede cA va atinge:muntele, ea lunecA pe priporul lui §i stApAne§teJiiul. Am lntrat In munte".

De-asupra noastrA e un puternic povArni§ drept,pe care pAdurea de fagi, plantatiile de nuci au ramasnumai sus, pe alocurea, pe cAnd jos se rostogolescbolovani, se scurge pral de piatrA negrie, galbenA,ro§ie ca sfingele uscat, se Inf5ti§eaz6 lespezi mariIn colori Intunecate sau aprinse. In fatk din potrivkstAnca surA, care rAsbate numai ici §i colo, e Inve§-mAntatA Inteo strAlucia mantle de pAduri §i tufi§uri.

PAnA la vamk drum de trei ceasuri, e aceia§i

38 OLTENIA

stramtoare, Cu un parete rupt de dinamitO §i decazmale, spintecat In rAni de rugind. §i de arsuri, cares'a revärsat pe margenea apei In clOddrii sOlbatece,§i cu celalt pArete drept, nalt, trist, singuratec, cu-prins de sus pAn5. jos In zalea pOdurii.

!nitre cele clouà cre§tete Inalte, e prins un pelee decer, pe care norii s'au prefAcut acum In destrdma-t-uri ware, lanoase, care se pierd pe Incetul Inalbastru. Soarele ta§ne§te de-odatO rotund pe culmeadin dreapta. Sant unsprezece ceasuri, §i la trei else va coborl, tot a§a de-odatà, fOrà sá lase niciunjoc de luming. In urma cufundArii sale lini§tite.

Jiiul nu mai este aici senina panglicà de argintdin vale. Umbra pOdurilor prefOcut Inteun §ivoiuverde-uleios, careli schimbA la fiecare cotiturk lafiecare pas InfAti§area, duptt toanele patului sdupietros. Aici el Inaigteaza iute pe un pravAli§ domol,mai departe e tAiat de dungi de spumI ca ni§tecoame albe ce falfaie; IndatO el se rupe turbat In§uvite ce clocotesc nerAbdOtoare, cu un fa§ait derdscoala, apoi el lunecá rOpede printre marit bolo-vani strang de aproape, se rote§te In valtori,aruncá nisipuri colturate, prelinge apoi lini§tit pà-retii unei pietre ce nu se poate mica din loe, §i, Inclipa urmAtoare, el se va intinde, aproape lncremenitIn luciul sdu verde, ca o icoan'ä a apelor fail cursdin umbroasa, recea tara a mortilor.

Soseaua frumoasA e mai mult pustie, cAci drumulacesta de stalled, 'cle §i leag4 douà täri, cu multegreutAti §i uria§e jertfe, mai ales din partea noastrA,nu schimbA Intre ele mArfurile lor. Abia a trecutmamina greoaie, umflatl, strambd, a diligentii, cuconductorul i galonat, eAlAtorii de toate treptele,bagaje In toate colturile §i un Magr de la ora § cocotatIn coadd de-asupra sacilor Cu ()yds. Rare ori maivezi cate o carutO cu drumeti ce merg dincolo, grit-

II. - GORJUL 39

maditi cu lazi, pachete, boccelc si burdufurl suptcoviltirele garbovite.Vre-un Oran calare, vre-un bietcglator sgrac, ce urcg pe jos. Incolo, numai lucrg-torii de la osea: Romani, Italieni i Nemti, cari dregIn mai multe locuri drumul prabusit sau muscat deruing, cu sinele de fier, roabele, fierariile i Intu-necoasele cgsute de adapost ce si-au durat, targneste,din lemne grosolane.

°data, soseaua trece pe malul drept al raului sise Infunda In pgdurea unde vite par risipite suptpaza unui mo§ zdrentos. Schitul Lainici, o cladirefacutg din bani boieresti amestecati In veacul alXIX-lea, supt Vodg-Carageg, se ascunde aici: si ladus si la Intors am vgzut In acest ungher tginuit delume mai multe neveste deck monahi.

De la vamg Onà la granita, cale de vre-o jumä-tate de ceas, muntii, Jiiul si soseaua, de o potrivade pustii, se prefac Intru catva. Spingrile stancoasecresc, lespezile sparcuite la deschiderea drumuluisant mai greoaie si amenintgtoare; mesteacanul iealocul fagului, fiind sgmanat mai rar decat acesta,si la sfarsit se adauge i bradul Intunecat, carepateaza Insà numai une ori. Jiiul se zbuciumg acumtot mai In fund, si, strans mai de aproape Intrepäretii de piatrà cari-1 calguzesc, el nu mai stiede odihna verzilor ochiuri de liniste. lar soseaua,cu podurile ei de piatrá bine netezità si cu can-toanele rosii ca niste castele, e o scumpa podoabgpentru o tail al carii ban s'a risipit flea crutare.

Dui:A cateva rataciri, ea a ajuns pe malul stang.Un munte 'Malt, gol, cu fruntea aseutita, rasareInainte. Jos, o ghereta si o parghie tricolorà staufInfata unui stalp de hotar vgpsit In colorile Unga-riei, lfingg care pgzeste un functionar cu chipiulinalt. De acolo Inainte, prin munti §i vale, neamulromanese nu mai stapaneste tara sa.

40 OLTENIA

La Intors, apusul stralucitor de aur §ters, de rugi-niu u§or, se desfa§ura cand ie§im din stramtoare.

i, In acela§i timp, In rasaritul siniliu Inflore§te fapgalbena a lunei. Lunca Intreaga, cu umbre mari ne-gre, pare Inaltata In lumi de tainä.

4. intre Targul Jiiului §i Severin: dota drumuri.

Targul-Mului e legat printr'o osea cu capitalajudetului vecin, cu Severinul. Urmam aceasta oseaInteo zi de o tristeta blanda, cu pupila lumina recestrecurata prin panza, a§ternuta de la un capfit panala altul, a departatilor non i albi.

Dupa podul peste Jiiu, la capatul zavoiului, caree gradina ora§ului, §oseaua Inainteaza fara §erpui-turi, supt dealuri Impadurite, dincolo de care sevad muntii Inegurati; de ceialalta parte, alte §iruride Inaltimi se In§ira Invalurate.

Mili de ploaie, hele§teie In care femei 1§i cuiltapanzeturile, un petec de padure rarita. Incolo, dnimaproape pustiu, Indata ce te-ai departat de ora,orumbi§ti ce se culeg, araturi proaspete lnseilateici §i colo.

Satele nu sant rare. Pe coastele Inallimilor se ivescadesea mari biserici noua, frumos inalbite, bisericide zid cu cate douà turnuri. Dar casele de barnesant foarte proaste §i stau mai prejos decat celemai rele din Valcea. La multe lipse§te §i varul §ilutul; fere§tile sant abia cascate §i le acopere cateo farama de geam celos. Rare ori vre-o poarta sa-pata; niciodata o podoaba, o floare. Unele sant ade-várate poieti goale, §i pe d'inuntru §i pe din afara.

Dar casa e mai saraca, mai nenorocita §i tristadecat locuitorul ei. Patulele sant mari, foarte bineImpletite, nuir'etul de lama al vitelor, coceni §i fan,sta lnfipt In prajini. Copiii zdrentuiti merg la boi",§i cirezile, turmele de oi §i de capre pasc In jurul

- GORJUL 41

caselor. Dintr'o bojdeucd neagrii, räsare o femeiebine ImbrAcatd, care desfd§urd spre vederea uneivecine o frumoasd zavelcd nou4. Portul e bun, §inumai copill sant ldsati In ckne§uici negre sau zacIn casa ca Tiganii. Aici trebuie, nu parnânt, cat Invd-'Murk lumind, simt de ce este viata §i cum trebuie&dn. Para §i hanurile, tinute pe aici de tdrani, §itu de Evrei ca In Moldova sau de Greci camulte pArti muntene, sam'a'nd cu ni§te spelunce nelo-cuite. Tuicarii 1§i beau prea mult tuica, §i d. Geand,care ne conduce, e de pdrere cA a§a fac §icari ar trebui sA stärpeascà deprinderile rele.

Un deal de lut acoperit cu pklure desparte Gorjulde Mehedinti, §i de pe vdrful lui se desfd§urd tottinutul de coaste §i vdi, cu poteci de verdead, cucdritri §i case ce se ivesc departe. DespArtirea aceastaa judetelor prin spindri de dealuri aratd caracterullor neatArnat din vremuri, fiecare avand judeleabia supus Voevodului. Astfel aici se hotdra pdmân-tul lui Litovoiu de pe Jiiuri de stäpAnirea Mehedin-tilor, a oamenilor cetAtii Mehadia (h e ca In llama-radia un adaus oltean). De cealaltd parte, e Ro§iuta,numità a§a dupd coloarea cArdmizie a lutului pe caree Intemeiatd. Satul e mai bun deck Värtopul, cel dinurmd sat al Gorjului. Se \Id §i case cu cloud ränduri,pdreti mai mari cu obloane, boltiri de zid In cerdace;cdteva sAnt zidite din cArdmidd. Intalne§ti fete fru-moase, rotunde, cu ochii mari. Dar lungul §ir de casepe costi§a dealului lasd o Intipdrire neprietenoasd§i tristd, prin murddria copiilor cu obrajii galbeni,prin putina Ingrijire a hainelor §i a caselor, prinmirosul greoiu de baligar ce se ridicd din curtilemocirloase. A§teptlin sd. se dea hrand cailor, inainteaunurhan cu geamuri sparte, clàdit tärdne§te, §i suptun coperi§ limit, unde duhle§te de o parte grajdul,

42 OLTENIA

iar de alta uria§e cazi In care fierbe tuica. O nevastacinchita pe un scaunel toaca varza cu toporul Inpiuitul puilor de gAina §i grohaitul purceilor, pecand In cra§ma ratace§te 'n papuci hangita, carese chiam5. Alexandrina §i are fata slabl, palidaunei mari boieroaice Intre movilele de baligar. Unnebun ni tot In§ira de la capat cati copii are §i cucine este In legatura. Mo§ lidrea a murit", Incheieel; dac'al muri §i eu dupa. dansull" lar cati vin lahan, chemati de o femeie grasa cu picioarele goale,au tuica in cap, zbiark canta §i chiuie.

Motrul curge lini§tit In vale printre sàlcii, lal caIalomita laugh Targovi§te. ti trecem Inteo Impro§-catura de stropi, §i apucam la stanga prinieun tinutverde, cu porumburi §i case albe presärate de-alungul drumului.

Apoi Incepe un §ir de sui§uri §i cobori§uri prinpaduri §i vai, taind de-a curmezi§ul Inaltimile ce totrasar In zare, albastre. Päna Inteun tarziu nu semai \Tad sate. Dar §oseaua e foarte mult stràba-tuta; ea nu ni aduce numai carduri de vite albe,palcuri de oi blajine ce fug speriate drept Inainte,pAstori §i pAstorite, unii numai In cama§4, altii cusumane, cojocèle, §aluri, ha chiar cu umbrela. Elman6 lnaintea noastra cara, carute, trasuri, ce aduesupt co§uri, covergi §i peteci de aba murdara olume amestecatà, In care cei mai multi la numarsant sateni. Portul lor se deosebe§te intru catva deal Gorjenilor: nadragii de aba sant cusuti In fatacu flori §i gaitane negre; caciulile albe, fiegre, santmantuite sus cu un triunghiu sau se apleaca la oparte In moturi, ca vechile caciuli rilzboinice din vre-mea lui Mihai Viteazul. Pe langa zAvelcile din ju-detul vecin, mai scurte in fata, se vad fote ce incun-jura tot trupul ca acelea din Muscel, darse desfa§ura

II. - GORJUL 43

infoiate §i scurte, ca rochiile tdrancelor ungure§ti;une ori, un §ort cu acelea§i dungi pe cer ro§u ca §1fota Impodobe§te §i ImbogIte§te Imbrdcdmintea.Fruntea e la multe Incinsá cu cate o basma cu flori,de-asupra cdreia, fArá s'o acopere, e aruncat largulval alb. Dar toate acestea se vad In cernutul neobosital ploii mdrunte ce urmAre§te. Oamenii zac In carilleude, grdmdditi In mormane greoaie, triste, supt cergi,sumane §i cojoace cu aptu§ala mitoasd Intoarsd inafard.

De la o vreme, se vdd iarà§i sate, In §iruri §ipalcuri de case curate §i bine Ingrijite. Locuintamehedinteand sttipane§te de acum Inainte: casa albdCu o fereastrd In fatd. §i alta pe lature; pe Inaltul,foarte Inaltul coperemant de §indild neagrd se ri-dicd un mare tuguiu de ogeag, acoperit cu aceia§i§indild veche, ca surguciul puternic al unei cdciuligrele. Multe locuinti au §oproane In fatd, pentruaddpost §i gdzduire, ca la hanuri, care se deosebescnumai printeo a doua fereastd din fatd, mai binedeschisd §i Inzestratii Cu obloanc. Multime de carddesjugate a§teaptà supt aceste uria§e umbrèle delemn.

Un ultim deal se ridicä In fatd, infä§urat In groaseneguri läptoase. Ele se desfac din larga Dundre, §iora§ul, In stradele pline de lapovitd ale cdruia intriIndatd, e Turnul-Severin, care-§i aprinde luminile Inseara posomoritd, mucedd.

Din alta. parte, Gorjul, sdrac, se anuntd printr'unnume care treze§te amintiri isto rice. La Tintdreni, ve-nind din sus, Tudor §i-a a§ezat una din taberele Incare a stat mai multd vreme. Interesant moment dinviata noastra nationald §i interesant nume de sat, caretrimete la un sat de obar§ie, prin cine §tie ce pArti

44 OLTENIA

de ball& Tintarii. Bro§tenii §A'nt §i ei veniti dinjos, aici ca §i In Moldova numele acesta InfAtiOnd:locuitori de pArti m1A§tinoase; BAltenii, ba chiar §iRovinarii, de la rovine" bAnoase, mai departe, auaceia§i origine. Contra p'Arerii obi§nu'ite, au fost deci§i colonrsgri de jos In sus. Pe§teana corespunde unuisat ardelenesc, iar la Ia§, ca §i. la alt Ia§ din Arge§,se vede cá originea vechii capitale moldovene§ti n'arenimic a face cu Iazigii, cArora, de fapt, la Unguri(v. IAsz-berény, centrul lor), ca §i la Slavi, li sezice: Ia§i. E numele Intemeietorului, ve.chiu muneca §i al acelor mo§i" cari au dat numele lor laVlAduleni §i DrAgote§ti, la Romane§ti, din margeneaTArgului" de pe Jiiu: VlAdulea, DragotA, Roman.La Olari, e IncA unul din satele, ca Fundenii Prahovei,Potigraful Ilfovului, care d'Adeau §i dau pAnA astAziceramica In care se IntrupeazA, prin forme §i co-lori, siratul de frumusetA al poporului nostru.

Acest simt se aratA In asemenea locuri cu caselemai mult umile, nu In improvisatine hidoase alebogAta§ilor, darnici In colori §i. In stucaturi, ci Inadmirabilul port al satenilor, al femeilor mai ales,care Incepe odatA cu muncelele de supt Carpati.Trupul pare dat Insu§i, In mlAdierea lui ginga§A,dupA aceste cAmA§i Invoalte, dupà aceste opregecare strAng, dupá suptirea maramil, alb6 ori gal-benA, care fluturA. Femeile a§ezate pe margenea cear-dacului cu furca In mara s'Ant icoane de gratiepatriarhall

TrecAnd prin regiunile de supt munte, a cArortragedie In rAzboiu mi-o descrie emotionat un ofiteral marilor lupte, scriitorul Pamfil Seicaru, revAdTismana, care-mi reservl descoperiri: candelele deargint date In amintirea boierului VlAdut de la sfAr-§itul veacului al XVII-lea §i, mai ales, In u§a para-

It. GOlkieL 45

clisului, prefacut din grajd de vite In capela absolutnoul, avánd duioasa nota a vitraliilor daruite Inamintirea fiului, mort de accident, al lui Co§buc,vechiul privaz de piatra al lui Nicodim ctitorul..Sant u§oare desemnuri Inflorite, de o linie dura, farttnimic din pompa celuilalt cadru de piatra, din seco-lul al XVI-lea, care duce la biserica cea mare.

De aici, de supt stanca amenintatoare asupra ve-chi ctitorii, din adancul padurii de stejari §i castaniIn care vajaie izvorul §i cascada §i arunca necurma-tul zbucium, drumul merge spre Apus printr'un tinutbogat Impadurit, cu Inaltimile stropite de pete §istrabatute de vine colorate. In fund, amfiteatrul mun-tilor se vade§te In cele mai delicate colori, o brumau§oara parand ca acopere suprafetele sure. Putine§i rare a§ezari omene§ti, dar cat sant de vechi oarata numele celei d'intaiu pe care o Intalnim: Celeiu,corespunzand In sunetu-i dacic Celeiului de pe malulDunarii

5. Priveli§ti gorjene.

Congresul Ligii, unit cu serbarile lui Tudor, m'auadus din nou In Gorj. Serbari prinse de oficialitateade partid care a anuntat cinci mini§tri, doi mitro-politi §i cata alta lume pentru a-i amesteca fará nici-un rost cu aducerea rdma§itilor Ecaterinei Teodo-roiu, fiica taranilor din Vadeni, care a aratat ca§i o copilla de la tara poate lupta pana la moartepe ~pille de Mane, pentru cinstea §i aptirareatarii.

Ora§ul nu s'a schimbat de loc: aceia§i bulla ran-duiala curata In hotare care nu se pierd, ca In altealcatuiri urbane, prin lungi mahalale urite, infecte §inesanatoase. Si astazi negotul e Intreg In mani ro-mane0i: este §i o colonie de Margineni, din Sali§te,

46 outEMA

care a primit frAteste corul de acasà, cu fachidalelealbe fluturând cochet asupra cantecelor In care seidealiseazá iubirea gingasà a unui popor cinstit.

Am strAbAtut judetul In mai multe directii. Si cAtreTismana, prin straja aproape neintrerupt6 a Inal-tilor copaci de pAdure cu cea mai ciudatA arhitec-turà: rIsfirati In 15.turi, suptiati pAn6 la vfirfurilerotunjite, alatuiti din capricioase izbucniri de4ra-muri. Cea mai bogatà inflorire de fáneatà acoperepoienele In acest Inceput de Iunie, cand vlaga pri-mhverii e Ina In toatà puterea ei. lar, seara, latutors, scanteile licuricilor sar In iuti cercuri scurtedin mArikinisul desmierdat de lumina lunii care s'aitiit In craiu-nou la coltul orizontului. \TM din noumAnAstirea din fundul codrului, Infipta pe InAltimeadin mAruntaiele areia apa zbucneste cAzand cu zgo-mot pe pietrele sure. Pe arArile Inguste ale pAduriise strecoarà acuma, Ingândurati, refugiatii rusi dinarmata lui Vranghel, ducand cu dânsii suprema des-nAdejde a unei cause poate definitiv zdrobite. Dinsplendidele uniforme de odinioarA au rAmas numaizdrente care devin ridicule; capete Intunecate de otristetà mutà apar la ferestile vechilor chilii; ciegan-tele domnisoare de odinioarl mätur6 terasele cucrAci rupte din copacii bAtrâni.

Cercetdri mai nouá au arAtat pAná unde se In-tindeau avile laterale, advoanele" vechii clAdiri Inpur stil sftrbesc al secolului al XIV-lea; pridvorulactual, Mr/ nici-un sart, tine locul vechii Inaperide-asupra cAreia se ridicá un al treilea turn, acumadispArut. Supt o cosmagA de lemn, se vede piatracu inscriptii din veacul al XVIII-lea, care acoperiaodatà rAm6sitile sffintului izgonit din creatiunea sa:crucea de plumb singurà, lângà ateva odAjdii, ex-puse In interior, 11 mai aminteste.

Cadrul de la 1540, ca flori, e deosebit de frumos;

II. GORJUL

Incunjurand up mai noud, Cu sdpAturi frumoase pecare le trivialiseazd o zugrAveald tdrcatd. Picturapronaosului, pdstratá neatinsd, pe zidul care des-parte de biserica principald, e de o foarte maredistinctie. E cea mai frumoasd pe care o infhti§eazdbisericile muntene, Intrecdnd, prin libertatea mi§cd-rilor ca §i prin fineta expresivd a figurilor, chipu-rile §i scenele de la bolnita din Cozia §i de la biseri-cuta Snagovului. Me§terii biserice§ti, dintre cAlugdri,lucrau §i la inceputul secolului al XVIII-lea, la tetra-poade care sânt de toatd frumuseta. Astfel printeoinsemnare In hiere Ingrijit sdpate cunoa§tem nu-mele sculptorului de la 1740, care continua vechiletraditii alese ale sdpdtorului In piatrá de la inceputulveacului al XVI-lea.

Un simt deosebit de artá a durat In acest judet alJiiului-de-sus pä.nd In zilele noastre. Porturile po-pulare, din care colectii splendide s'au fAcut cu pri-lejul serbdtoririi comemo.:ative, au pentru Olteniaaceia§i strdlucire ca porturile din Arge§ §i Muscelpentru Muntenia; aceia§i stdpânire triumfdtoare aro§ului In romburile care se Imbind In unghiuri,glar aurul, argintul sdnt mult mai rari, numai peniargeni. Oricum, bogälia acestor cdmd§i cu Inflo-rituri discrete pe umeri, pe mâneci §i la sin, a aces-tor vdlnice vechi §i a acestor catrinte mai noud parea fi In legAturd, §i aici ca §i peste Olt, cu vechilere§edinti ale Voevozilor, de la a cdror bogdtie s'auIndemnat §i täranii, despre a cal-or obdr§ie nobildva fi vorba mai tdrziu. Ar trebui sd se admitd decicd aici a fost Scaunul lui Litovoiu Voevod din veaculal XIII-lea.

Este totu§i, adaug o parentesd, o Intreagdregiune unde portul are cu totul alt caracter: In'concurentá a biruit ve§mantul unguresc", cum ise zice. Negrul §is albul, amestecat cu dungi de fir?

48 OLTEIstiA

11 deosebesc; vAlul acopere capul, ca la SAliqte. Dealtfel §i. numele satelor din aceste pArti, sate care,ca CernAdia, se ascund Intr'un cazan dominat dedealurile ImpAdurite, au un sunet deosebit. Ca InaceastA CernAdie, ca In CiocAdia, cu admirabila bi-sericA de la Inceputul veacului al XVIII-lea, finalacorespunde aceleia din numele CisnAdiei ardelenelAngii Sibiiu; e de apropiat cred, cu toatA deose-birea de accent, numele riului ce §erpuie§te, larg§i alb, printre mArAcini, AmAradia sau HamAradia(h se adauge In aceastA regiune nu numai odatAla un a initial).

Vechile origini boiere§ti se vAdesc §i In numArulsatelor de mo§neni, cari tin cu IndArAtnicA mândriela traditiile lor, chiar atunci cand, dupg. vecheaglumA, omul, IntinzAndu-se pe pAmAnt, 1§i pune ca-pul pe o tarinA vecinA §i picioarele pe alta. DatinelerAzboinice se perpetueazA In vendetta care, ca InSerbia §i depArtata CorsicA, fAcea ca familii Intregish se nimiceascA, rAsbunandu-se pAnA la distrugereatotalA un omor prin alt omor. Mi se spune a pAnAastAzi se urmeazA a§a, fArA ca o asemenea crimAsA aducA un discredit moral. Se IntamplA §i citeo cAsAtorie care curmA cumplita urA. Si Cu prilejulnoilor ImproprietAriri capete au fost zdrobite cuciomagul pentru simpla IncAlcare" a unui terentinut In arendA.

Si Vlädimirii lui Tudor e un astfel de sat mope-nesc. Numele venind de la VlAdimir, mo§u1" Inte-meietor, MI sufixul obi§nuit -qti, corespunde nu-melui Novacitor (de la Novae, cu acela0 fel de deri-vatie). MuIt din sufletul lui Tudor se explicA prinace§ti Inainta0 rAzboinici. De la ei avea mAndria,demnitatea, cuno§tinta de drept, hotArIrea iute. Cres-cut In acest mediu de sArAcie darzA, el nu putea LiOtfel.

ii. - GORJUL 49

In acest colt de lume, cu delulete Invalma§ite,supt care lune,cà izvoarele, cu bisericuta In carese inlirg. sfintii intr'o pictura bunicica de la ince-putul veacului trecut o urn/ turla mai recentaameninta sa darame pridvorul pe stalpi, cari aucrapat supt greutate , locuintile sant meschine.Nu se mai vede, ca In Ostrovul dintre Scoarta §iBibe§ti, casa cu doll/ randuri, cel de jos cuprinzanddepositele, cel de sus, la care duce o scara transver-sala, incunjurat pe trei parti cu un balcon sprijinitpe parghii oable, §i nici locuinta buna din Inipreju-rimile Novacilor. 0 singura clädire, a familiei Gar-bea, cu acelea§i doul randuri, are cerdacul de zidcu coloane joase de caramida, legate prin boli cuIncercuirea slabd. Vechea casa a lui Tudor, mutátaceva mai sus pe acelea§i ponoare acoperite cu pomi,cuprinde, supt coperi§ul, ca de obiceiuinalt, cu §in-dila mare ca ni§te scandurèle, doua biete odaite carenu comunica Intre ele, ci dau In acela§i plan smeritla care duce scarita primitiva. In casa din fata, d.Aristide Schileru, fiul lui Nea Dincr, §i harnicalui sotie au organisat o mica expositie In care in-talnesc, cu o placuta mirare, piese din catapiteasmaSarindarului din Bucure§li §i o mare icoaná imbra-catá cu argint a Sf. loan Botezatorul, peste care atrecut o restauratie de la 1834.

Oamenii sant Intreprinzatori §i mandri. La Cer-nadia am vazut un tank- satean intors din America,in punga cu jumatate de milion de lei, pentru a se1.nsura In satul luí §i a Imbräca vechiul sail port.Satele se tin stranse In solidaritatea lor de sange §inu primesc la horä pe cine se Incurca cu vre-unstrain, vre-o limbotenie. Avantul bäncilor populare,pornit de la Banca d-lui Gh. Dimitrescu, e Incao dovada de perpetuare a vitalitatii gorjene.

Gustul de arta se vede li in ulile de la biserica,

4

50 OLT141.14.

sculptate pe mai multe registre cu chipuri de sfinti.Una, din veacul al XIII-lea, cu chipurile sfintilor loansi Paraschiva, e In posesiunea d-lui Schileru, alta,mdruntd, cu insemnarea In slavoneste, se vedea laexpositia Ligii Culturale. Pe la 1840 cutare pictor desate imita in propriul lui desemn vechile antimisesi fAcea pe o bucatd mare de pänzd, dupd diferitelepicturi bisericesti, portretul preotului Rosoga, al preo-tesei si al copiilor. In acest judet singur s'a incercatIncà de mult facerea odAjdiilor preotesti, nu dinbrocard de cumpArdturd, ci din borangic cusut cucruci si flori de land. coloratd. Un gen In care poatear fi de lucrat mai departe.

De-a lungul Jiiului soseaua incomparabilä a im-bdtränit; pare cd poart'd urmele rusinii pe care auimpus-o tdrii nAvAlitorii strdini cari pentru intdiaoard au rdsbä'tut nepedepsiti prin aceste locuri. Icisi colo parapetul de zid incovoiat In arcuri s'a rupt,privelistea asupra apei, care Inainteazd In largi undecenusii incunjurand de spumà lespezi rotunde cul-cate ca niste fiáre, e oprità de sdlciile care au cres-cut pe mal, Imbulzite. Pe stänca din care se rupfdrämi de piatrd galbend, cresc aldturi micsunelerosii, clopote albastre pe cotorul Irian suptire; florigalbene mdrunte se sträng In mAnunchiu; toate felu-rile de muschiu se unesc pentru a cdptusi pdreteleaspru, in spArturile cdruia isi Infig rAddcinile copaciicei noi. Feregile mari si mici I.si rdsfatil fragedafrunzd. ferestruitd.

La capdt, spre vama veche, Schitul Lainici a su-ferit mult de pe urma cuibdririi profanatorilor teu-pnici. 0 parte din chilii e arsd, egumenul si ceicâtiva cAlugdri se oplosesc abia In cele care au rdmasIn picioare. Bisericuta, cu elegantul turn de piatrd

- GORJUL 51

§i cu pridvorul pe stalpi, lnchis acum In urrnd deo ziddrie nedibace, are foarte frumoase picturi Inregistrele de sus, unde sq vdd arhanghelii IncunjurandScaunul de judecatd ldngd care Adam §i Eva, Ingenunchi, I§i a§teaptd soarta.

Inscriptia (Id data de 1819 §i pomene§te pe Vodd-Garaged, care e §i zugrdvit cu barba albd In rândulctitorilor, boieri olteni, mari §i mici: Benge§ti, Brdiloi,§i alugdri, cdlugdrite; se pare Insd cd a fost adausdmai tdrziu In locul alteia mai vechi. In altar rdmânscrijelate numele soldatilor germani cari §i-au a§ezatcaii In cuprinsul clddirii sfinte; ele trebuie pdstrate:§i In Mima noastrd sdnt scrijelate insultele anilorgrozavi

III.

DOL ILIL

I. Craiova.

Ne coborim in jos, de spre muncele catre Craieva.La dreapta, o foarte frumoasa biserica de sat cumai multe turnuri. In Imbinarea de colori a lorse vede acela§i gust care a creat haina de la tara.

Dealurile sant acoperite de ceata prafului rdscolitde \rant. Statia de Incruci§are de la Filia. Seintuneca.

Craiova vazuta noaptea la sosire. Ce e vrednicde laudd, e pavagiul solid §i bine intretinut, stradalarg tdiata. Casele nu se potrivesc intre ele, ca deobiceiu la noi, unde ora§ele se desvolta din sat,care, acesta, are bordeiele sau casutele taranilor,carciuma neingrijitd a Evreului sau a Grecului §ifalnicele curti boiere§ti ale proprietarului, pe langacare se adaugd la ora § splendoarea cladirilor pu-blice inaltate sus §i incäpator din adevarata nevoiesau §i din risipa imprumuturilor §i setea de a parea.Deci, §i aici, biete casute locuite, vile nelocuite (1u-mea e Inca la Mi), grilajuri de fier, garduri carecad, carciume cufundate in pä'mant; un admirabilPalat Administrativ, mai impunator ca aparenta,daca nu ca soliditate, decat cutare palat princiarstrain (ca sa nu-1 compar cu modesta casula albaa reginei Wilhamina din Haga).

54 OLTENIA

Centrul, luminat electric, face o mare impresie.Se \Tad cartiere de case Inalte, lipite una de .alta, caLipscanii" Bucurestilor. In fata unui admirabil otelcare se termina acuma, gust ultra-modern, faiantecolorate, proportii marete, ma opresc la unul maivechiu, dar tot asa de Incapator, unde petrec noapteaconstatand el orasul Craiova are pe stradele salebine pavate, care rasuna puternic, paná la ceasuriInaintate i apoi des de dimineata, o circulatie destulde apreciabila pentru cine ar voi sá doarma si nupoate. Din judetul de tarani i mosneni, de ta-rani mai mult mosneni si mosneni mai mult tä-rani, al Gorjului, am venit iarasi Intr'o resedintaa boierimii, ca Bucurestii, ca

Vazuta ziva, Craiova e cum mi-o inchipuisem.Doua mari strade se taie crucis. Cea mai mare' cu-prinde pravaliile mai Insemnate (nu oficiile publice,care nu sant toate impunatoare si se allá, cele' maimulte, raspandite, dupá rani nostru obiceiu, prinunghiuri putin vazute si cercetate de calätori). Santpe dansa si case particulare de toata frumuseta, Ingenul vilelor cochete, cu gradinita In fatd, pe caresi le doreste tot Romanul si care nu sant 'decalfloarea bogata, de sera, a umilei floricele de camp,casa taranului. Intre ele se iveste, vesela In mijlo-cul arborilor, o frumoasa biserica rosiateca, unadin cele trei mari biserici, toate modernisate camIn acelasi fel, ale Craiovei.

De la un loc caracterul elegant, european al stra4dei slabeste, cu toate ca pavagiul Ingrijit merge maideparte. Aici se vad case mici, risipite, maghernitipe maidanuri goale, locuinti cufundate In pamant,pral (o! e destul In Craiova easa!), ba (chiaro rapa cu putina apa iniibusita de un gunoiu /care

III. - DOLJUL 55

nu miroase frumos. Dar, dincolo de podi§ul pesteaceasta garla, lucrurile se dreg.

La capat e ceva ca o gradina, care nu 'pare safie mare. Cand Insa sträbati mai adanc prin aleile,din care cu timp'ul, fire§te, va disparea praful inhe-rent lnceputurilor, atunci Iti dai sama de boga-tia eleganta a acestei gradini, de sigur unica, de-semnata de un meter strain cu idei proprii. Fondulera o veche livadd, cu totul parásita , cam ' capartea nedeschisa publicului din zavoiul de la Targul-Jiiului. Din acest fond batran vin lnaltii, frumo§iiarbori. Dar Intre ei §i Intre multele plantatii nouàs'au deschis drumuri mari, carari, poteci; s'au sa-manat chio§curi §i case de tara, care puteau fi ro-mane§ti In loc sa fie sviteriene, s'au ridicat podoaberomantice, s'au deschis perspective. Gradina se In-funda de nu-i vezi capatul, In campia undulata aJiiului, pe care e a§ezala. Craiova: ea trece pesteun lac limpede, peste raul ce porne§te din acesta;§i, departe, se gäse§te chiar un frumos pod pesteo adancitura a terenului. Ramâne acum ca aceastapodoabá sa. fie ingrijita dup5. cuviinta, ca drumulspre dansa sa fie de o frumusetä mai uniforma,ramane ca garla sa piara. Lucruri u§oare pe langacele grele ce s'au facut.

iara§i ramâne ca lumea din Craiova (nu Iumeabuna." din Craiova, ca unitate omeneasca deosebita)sä. se deprinda cu utilisarea parcului, care va fiInzestrat cu tot felul de distractii. Deocamdata copiiiratacesc pe alei, partii-fine" mi s'au parut ca-§iaflà laca§ul prin pavilioane, ca In cine §tie ce 'coltdubios al Parisului, iar oamenii bogati, cu Insem-//Mate, vin, se primbla §i se due cu trasura Inteogradina facuta pentru a fi gustata pe jos. Trasurile.sant, ce e dreptul, bune, distanta face sA apardnaturale colorile a§ternute pe obraz cu pufurile, ighe-

56 OLTENIA

moniconul strAmo§esc are drepturile sale; In sfar§it,la Bucure§ti lumea se primblA cu trdsura.

Da, dar In Bucure§ti e osea, pe când aici eparc, grAdinh, deci alt ceva.

Una din stradele transversale merith atentie §iprocurà o mare bucurie cui 1§i studiazh tara cu in-teres §i dragoste. Pe ea se Intind, de o parte §i dealta, pravhlii numai române§ti, tinule, poli zice, dethrani pentru thrani. Ce curAtenie, ce lihrnicie, ceIntelegere §i ce cuviinthl Me§terul cojocar 1§i coasecinstit §iirhbator, cu gust, cojoacele albe impodo-bite cu cushturi; me§terul c5.ciular tunde pe formlmitele chciulei. Negustori de acela§i fel stau unulrángh altul fárá inimh rea, färh sá caute a-§i smulgemu§teriii, cu gura mare. Cumphrh cineva de unde-iplace. i calfele, curate-curate, bhieti de Oran, voi-nici, voio§i, cu uithtura a§a de seninA, a§eazh In lAziisprdvile me§terului. Inthia (mil mi-a fost dat shvhd aici o industrie, un comert românesc izvorItedin vechi timpuri, din §i pentru viata satelor, Inain-thnd In vremi moderne §i prosperând. Cine n'a fostIn Oltenia, nu-§i poate da samh de armonia ce sepoate indeplini numai prin puterile noastre, fhrhnicio infiltratie sträinh, §i de caracterul senin in carese Imbrach aceasth armonie.

E curios ch In aceastá veche re§edinp. a Baniloraproape Domni, cu steagul lor, grapa , cu Di-vanul. lor, Cu pecetea lor poruncitoare, cá In aceasthsemi-capitall timp de trei sute de ani, In care trh-ie§te §i phnh asthzi un mandru spirit de con§tiinthlocalh, In acest loc de adunare §i petrecere a uneiboierimi dArze i aplecate la Impotrivire §i turbu-rhri, trecutul s'a §ters cu tohil, Ingropal In leme-

-

;,ga.iii(kietai(la(Affit.e.siWasi4.4tafiV

III. DOLJUL 57

hile vilelor de stil bucure§tean sau ale masiveloredificii publice. Bisericile, afarh de cate una sin-guratech, tristh §i uitath, ca eleganta ctitorie dinveacul al XVII-lea a Obedenilor, par fAcute ieri-alalthieri §i amintesc numai grija gospodhreasch dedhunhzi a epitropilor; casele bogate In stre§ini, bh-tra'nicele cu ochi de ferestre märunte, rAzimate pebratele pridvoarelor, s'au dus, §i numai prin cutarestradh pustie, strimth, §i mai ales foarte strambh,care aburcá de la Jiiu chtre centrul bine payar §iluminat, cu otelurite, cofethriile, teatrul §i prAvAliilesale, se vede, Intre cápitele de frunze ale copacilor,crescand In voie cate o cash boiereasch, cu geamlacurimulte Intre privazuri, astAzi ve§tede, a§a cum sefAceau pe la 1830. Avântul de Intrelere cu capitalelemari a strivit acum cu totul mo§tenirea 5ubredà astrhmo§ilor, In care, de altfel, thiase de atatea orinegre dungi de distrugere cate o raith prAdalnicha vecinilor Turci din Vidin, prin §esul Ingenunchiattotdeauna In calea nhvAlitorilor.

2. Bucovätul. Calafatul.

Ie§im din Craiova prin strAdite de mahala, caren'au Insh, In cea mai mare parte, nici lungimea, nicimurdhria, niel Infäti§area phchtoash a celor ce man-tuie Bucure§tii. Drumul strAbate un §es intins, foarteverde duph ata-tea ploi. Din phdurile de odinioarkIncalcite desi§uri de balth, In care stejarul se intal-nia cu fagul §i cu salcia pleo§tith, n'au rhmas decatmici pâlcuri. PrimAria Craiovei cauta' sh le prefachIn primbldri, legându-le cu ora§ul prin strAzi §i §o-sele largi, plantate cu arbori. A§a a fAcut cu parculBibescu, §i vhd cä. tot a§a §i cu crângul de langä.satul Mofleni. Lhfäiat trandav pe o albie de nisipurimoi, Jiiul, farh disciplina une albii sigure, se rupeIn cracuri moarte §i arunch din mijlocul lui ostroave

58 OLTENIA

sterpe, goale. Prundisul i bolovanii i-a lasat pe drumsi tot acolo si-a pierdut toata puterea: aici apele luise poarta asa de Incet c4 fata suflata de rvant aunei mlatini. Ii treci pe un pod de lemn, nou, lung

tremurator. In fata, se ridica dealuri destul deInane.

In spre Craiova e satul Mofleni, azi n.umaio mahalà a orasului, care se vede din punctele maiInalte, cu livezile, acoperemintele rosii i putineleturnuri, mici, rotunde, tarcate ale bisericilor sale.Casele satului stau mai mult In camp, Ingradite cupari i vergi; cele mai multe au un nou tip, obisnuitla yes: In fata, douà ui, dupa un cerdac cu stalpiscos foarte tare inainte; pe muche, inca doua fe-resti. Coperemintele sant mai mult de tigle trainice,aiurea Insa, prin vecinatate, mai rele, de stuh,dila sau tabla vapsita rosu.

Chipurile sant foarte amestecate: pe langa t'atacaracteristica, fina, a Olteanului din ses se vad obra-zuri-umflate de oameni balani, cu croiala grosolana.Intalnesti si cate un jupan In giubea, stand maretIn fundul carului, dar cei mai multi drumeti poartainantaua i potorii de abh, In de obste farà fire-luri, si inalta caciulà turtita, fara tuguiu, pe careau facut-o cunoseuta tuturora portretele lui Tudor.Ei arata oameni cu stare si mandri de neatarnareape care li-o da aceasta. Femeile au fuste scurtede postav de targ i scurteici: fata e Incunjuratade un val si, cand ochii sant mari, negri In suptireafata alba, ti se pare a vezi din acele Doamne sijupanese pe care vechii zugravi le Infatiseazá Inrandurile ctilorilor.

In Mofleni e vechiul Bucovat, una din celemai vrednice de vazut biserici de la sfarsitul vea-cului al XV-lea. Ctitorul e stefan Banul, din vre-

Azi e compleel refacuta de Comisiunea MonumentelorIstorIce (1939).

III. DOLJUL 59

mea Mirce§tilor, care muri In 1573 §i se ingropdIn zidirea sa. Sotia lui Stefan, Dobra, fiica, Hrisa-fina, poate fiul, Pârvu, care e §i ddnsul socotit prin-tre intemeietori, i§i aflard locurile de odihnd, pecare o presupuneau ve§nicd, tot la Bucovdt. CldditàIn chip de cruce, cu die o ie§ire de zid ascutitàinaintea altarului, impodobitd cu zimti, cu ciubuce§i cu douà randuri de ocnite, infloritd prin linii decArdmidd foarfe ro§ie, perfect coaptd, care rdsar dintencuiala ce acopere pe celelalte, trainicd §i ingri-jitd In toate amdnuntele sale, biserica Bucovdtului1§i ridicd mândrd turnul de-asupra zdvoaielor desdlcii argintii ce mArgenesc cursul Jiiului.

Astfel stAtu aproape trei veacuri, §i ruina nu seputu apropia, dupd acest soroc obi§nuit al clddirilorvechi, de zidurile ei. Numai In veacul al XIX-leaegumenul grec Hrisant Penetis, altfel un om bine-f dcdtor, prinse fried de ndvd.lirile raului vecin §ipArdsi zidirea lui Stefan Banul. De trei ori el se pusela lucru, duperisipiri §i cutremure, pand ce izbuti,la 1840, sà dea gata clddirea mare, stangace §i uritda noului Bucovdt, unde venird §i pietrele ctitorilor.Cel vechiu fu ldsat sd. se (Warne, dar el se InddrAtnicisá rdindie, a§a gol cum era acuma. Locuitorii, curfivna lor de a-§i tinea In blind rânduiald biserica,au putut numai A. o strice pe din lduntru printr'untdmânjitor, care a zugrdvit din nou §i pe StefanBanul, zicându-i Stefan Barbul", §i, neincumetân-du-se a infAti§a pe Domnul Carol §i pe DoamnaElisaveta, li-a atarnat fotografiile In naos. Bisericaa§teaptd Inca ingrijirea luminatd a timpurilor maibune, ce au sosit 1.

60 OLTENIA

Calea ferat5. spre Calafat face sA se van Inclodatl, pe dreapta, asArmile lntinse, arborii s'i ruinamestesugit.à a parcului. Ea strAbate apoi o mareRyadà verde pe care pase turmele si vite singura-tece: cea d'IntAiu statie si spune aceasta, prin numeleei, Livezile. 0 veche mAnastire 15110 un helesteu,dupà care i se zice mAn6stirea de la Balta Verde".

Apoi ne InfundAm In valuri inalte de nisip rosietec,pe care cresc pe alocurea pAduri dese. Cänd stran-soarea lor Inceteazà, se rasfatà mai mula vrememinunatele lanuri de porumb, de grail tänär, pete-cele de vie din domeniile Coroanei SAlcuta, oamintire a sälciilor albicioase, care au perit pentrua läsa loe grandor hrAnitoare, si Segarcea, cuuna din cele mai luxoase printre glrile care puteaucosta mai putin.

In urmA, sesul cuprinde tot, sesul gras cu pAsunisi lanuri bune, care dau bogAtie multelor sate rds-pandite In toate pärtile. Apoi cerul se face cenusiusi pämantul negru. Din când In and, statii marise ivesc In noapte. La BAilesti, clienti grosolani seluptà pentru tapii" de bere rece. Intr'un arziu unsir de lumini se vede, apoi mai departe allele cetremurA, acolo e DunArea , si sus, si mai de-parte, un ultim punct strAlucitor, care e pe malulcelalt. Santem la Calafat, si trAsura ne poart.á pr-linstrade drepte, cu case mari, bune, dar aproape cutotul cufundate 'n intunerec, oprindu-ne la un mareotel somnoros, a crtrui listà de oaspell cuprindenume de Greci si Evrei, grânari, samsari si ghe-seftari.

VAzut ziva, Calafatul, o creatiune a lui S tirbei-Vodà ca si CAhlrasii, la cealaltà parte a DunArii,se aratä ca un orasel vesel. Stradele drepte, sose-lele trase dupà un plan cuminte, se desf5.sur5. Intreelddiri trainice Cu coperemantul de tigle, obisnuil In

DOLJUL 61

bolj, ca In multe pArti din §esul care a fost vecincu Turcii. 0 alee largl e deschisà la mijloc, de laun capAt al tArgului la altul. Mari magazii de grAne,iar la DunAre, acum ca §i In Octombre, ca §i Intot cursul anului, mi se spune, o adevAratA flotilAde §lepuri cu nume In toate limbile. In mijloc sedesfA§urA o frumoas5. grádiná publick ImpodobitAcu elegantul pavilion"-cafenea.

Amintirile rAzboiului din 1877 dau un interes deo-sebit acestui vesel port de provincie. Pe deal, vultu-rul cu crucea In plisc, cei ce 1-au f Acut par säfi uitat c5. aceasta e sterna manteand, §i nu marcaRomAniei, a§ezat pe un obelisc de piatrA, aratAlocul unde trei obuse turce§ti s'au spart lAngl Dom-nul RomAniei, care supraveghia bombardarea Vidi-nului. In vale, un alt monument pomene§te pe ser-gentul Popescu Constantin, cel d'intliu osta§ mortIn rAzboiul pentru neatArnare: In zidArie e prinsácununa de bronz pe care i-a Inchinat-o DoamnaElis aveta 1

Spre Vidinul prigonitor, care a trimes atAta vremejaf §i moarte asupra papicelor noastre cAmpii ro-ditoare ne IndreptAm acuna pe vapora§ul ocrotitde tricolorul nostru, care face In cAteva minute dru-mat, printre ostroave de sAlcii, pAn5. la tainitaturceascA a vechilor vremi.t. De la malul care In§irA debarcaderul pietruit, ceta-

tea , adecA partea dintr'insa care a fost reparatA §ie astAzi casarm5. §i zAgaz, §i. biserica bizarA ro§ie-galbenA, care e Sinagoga, se desface o lung5. stradA,Intru cAtva modernA(aici se zice: alla franca, pentrua nu se zice: dupá obiceiul romAnesc"). CA'teva casemari, Mr& gust, §i prAvAlii ca ale noastre; la capht

S'a ridicat apoi i statuia Domnului Independentii (1939).

62 OLTEf4IA

un Inceput de osea plantata. Incolo, locuri nein-gradite, cu casute murdare §i gramezi de coceni §ide multe alte lucruri pentru hrana oamenilor §i adobitoacelor.

Daca vei apuca In dreapta, hudite cu franturi decaldaram salbatec te vor duce printre vechi casepovarnite, cojite, prafuite §i stropite de noroiu, prin-tre §coli cre§tine cu copii murdari stran§i In Inval-ma§iri zgomotoase, printre §coli turce§ti cu oarecaredemnitate din partea §colarilor In fesuri. Casele aces-tea pacatoase au ramas din vremea Turcilor", §imulte sant locuite chiar de Turci, dar, ca oriundeei se afla supt jug cre§tin §i amestecati cu necre-dincio§ii", ace§ti Turci ai Diului, urma§i ai voini-cilor lui Pasvantoglu, se lasa 'n voia unei peiri des-trabalate §i mucede. Bazarul cu fere§tile chioare eun focar de mirosuri grele; oamenii cu fesuri nusant mai curati decat ceilalti, femeile lash' sa li sevada ochii §i nasul §1 gura prin deschizatura valuluiponosit; copiii, altfel frumo§i §i avAnd acea Infati§areIn acela§i timp dragala§a §i caraghioasa a Turculeti-lor, par scaldati In balta. Piata, de unde pornescBulgari busnati cu fata posomorata §i musteatagroasà pleo§tità a ceartà, Turci somnoro§i i Evrei(aici s'Ant destuil), purtand In mâni nespAlate cios-vArte ro§ii, e un scArbos lac de ilia

Cetatea IntinsA zace In mare parte a§a cum au spar-cuit-o §i rAscolit-o obusele din 1877; poduri de parivechi duc peste gropile ei amAnate cu pui de gAinttstriviti i giubele aruncate la gunoiu. SingurA bisericapoate fi prività ca o clAdire mai bunA: Inaintea ei eun monument pentru unul din ofitern ucip In rAz-boiul cu Sarbii. PrimAria e o hodoroagA, cAreia is'a adaus un cucurig de lemn. Gradina publica, pustie§i neIngrijita.

Prin potecile acestui Orient 'Angara am vazut

tít. bobut, 63

§i destui säteni de-ai nostri asezati de mult In acestTinut: cei batrani stiu si turceste, tinerii cari aumers la scoala si au slujit la oaste vorbesc si bulga-reste; ei se casatoresc numai lntre ei si pastreazaportul stramosesc, Impestritandu-1 doar cu cate ocaciula-fes sau cu niste ciorapi cu varci colorate caale Bulgarilor. Dar si Mil port i-ai cunoaste dupàfata lor senina si deschisa, de oameni buni, vrednicisi cuviinciosi.

Acesta e Vidinul. Bulgarii sant multamiti de el,cum, de la razboiul cu Sarbii, par a fi multamiti detoate. Cand cu oarecare Impunsaturi de mai daunaziIntre autoritatile de la granita, ei nu s'au sfiit s'A

spuie cate unuia dintre ai nostri ca nu ne *vomstampara p'ana nu ne vbr bate cu oastea lor, pecare o cred mai bulla Oca a noastra. Ei vor credece vor si-si vor pregati viitorul dupa aceasta cre-dinta, dar eu, calator Mil prejudecati si care nulaud pe ai miei fiindca sant ai miei, m'am simtit,trecand din marele Vidin In micul Calafat, ca sositintr'o lume de veselie, lumia. si randuiala.

3. Drumuri Doljene : Braloqfita. Filia.

Ce sarac e dnunul care peste costise aproape cudesavarsire despoiate de paduri si sorindu-si ternagalbena la arsita unui Septembre lnfocat, duce pedrumece desfundate la Filias! Tinuturi de mare pro-prietate, care poate sa fi fost miloasa la unul si laaltul, dar in totalitatqa.ei a fost mai mult decat aspra:nesimtitoare. Si pentru bietii de sateni, asa de buni,asa de ascultatori, sorbind cuvintele pe Intelesullor, cantarindu-le, cari n'au In casutele ce-i ada-postesc din neam In neam, nici putinta, nici gustulboierilor" Insisi. Caci de la un grup de gospodarinacajiti la altul abia daca vre-o injghebare urna? mo-

sa OLTEgiA

dernA se ridia de-asupra coperivurilor de stuf, devindilà, de Hdä tablà nota. Preotimea, ca pdrinteleSur5lanu, din MihAita, care ne primevte cu atataprietenie caldA, InvAtAtorimea, ca tanArul din Bra-lovtita, doar daa. reiau astAzi In conducerea satelorun loc care era odatl al boierimii oltene.

i, totuvi, cand era vorba de Dumnezeu, dregtitoriicei vechi clutau In pungà vi durau zdravene clà-diri In care mevterii Mil carte §tiau s5. coboarecanonul nescris al frumusetii vevnice. Nu vtiu clackla Cotofeni, boierii care poartä acest nume (satulse chiamg. dui:4 pAsdrile din padure, ca Hurezi)vi-au piistrat vi astfel aminlirea, la Bralovlita Insà,in margenea satului, aprove de larga 1?i aici foartelina ap5 a Jiiului, vechii Argetoieni, coboratori dinSpAtarul Mihai Cantacuzino, fratele lui Serban-Vodàvi unchiul Brâncoveanului, Racovitevtii pleaa dinaltg. ramur5. feminin5. , au InAltat una din celemai bine proportionate vi mai mglestru zugrAvitedin lAcavurile acestor parti.

Pridvorul pe stilpi strAlucevte de aprinsele coloriale chipurilor vi scenelor sfinte, un brau cu zimti,bine potrivit, Incinge zidirea, fArà sinuri, cu altarulpentagonal, cu un turnulet lateral, cuprinzand scarala clopote, iar turnul cu delicate profiluri tavnevteca un potir de floare din mijlocul coperivului odatlvindilit sau acoperit cu olane, pe care-1 subliniaaalti zimti. InAuntru, o intreagà semintie defileazà peziduri: Mihai SpAtarul vi sotia, Bhlava, fata lor, pur-Valid numele fiicei Brancoveanului vi al Doamneilui Constantin Basarab, cu sotul, Pitarul ConstantinArgetoianu din Argetoaia, care e aici In fund,fiul lor, ctitorul bisericii, Serdarul Constantin, cujupanita" lui, Elea' a lui Nicola din Slatina. Realis-mul figurilor aratg. mevtevugul vechiului zugrav din1761. Aceastà bogAtie de zugrAveli complecteazä to-

Ili. boLiut. 65

4-tala lips6 a sculpturii, fere§tile fiind Incunjurate nu-mai cu privazuri de lemn (sus, allele sant zugra-vite).

Odata Filia§ul, al carui nume trebuie apropiatde Cranga§, dar radacina insa§i nu se deslu§e§te,era un sat smerit ca §i celelalte; boierii Filie§eni sauFili§eni joaca un rol In marea mi§care de boierina§iolteni care aduse la putere pe tovara§ul lor, AgaMatei din Brancoveni: Matei Basarab. Azi, mo§ia ea altora, oameni noi, §i o ultima tresarire de ambitiea acestui nean de luptatori §1 de curteni s'a inche-gat In marea casa de pe deal, intr'un stil oarecare,§i In capela pompoasa a cimitirului. Calea ferataa Intemeiat targul, ale carui case trainice, dar farapodoabe, ale carui pravalii de toate cele margenesc§oseaua.

4. imprejurimi craiovene: Cretwii. Varitii.

Tot cuprinsul de dealuri de langa Craiova e aco-pen it de zapada cojita de ger, care a facut toate de-opotriva supt plato§a ei, pe care dari de desghet, prinsedin nou In strangerea frigului, scanteie metalic. Pus-tie e frumoasa 1:6:lure din margenea ora§ului, deunde zbughe§te doar un nebun speriat, care se apara,In mi§cari rapezite §i exagerate, de ni§te caul cellfac de petrecere cu bietul nenorocit gola. Pe drumultare vin femei la targ, In fuste invoalte, scurte, delana proasta, care Inlocuiesc vechile oprege trai-nice §i frumoase, §i pe cap cu albe marame, pe carele pastreaza Inca. Dese chipuri tigane§ti, cum §i estede a§teptat In Imprejurimile unui Scaun de Bailie,cu atata boierime §i atatea biserici cu chilii §i ros-turi de manastiri. Jos, In valea unde un pravali§ §io dungà de ghiata presarata cu apad5. mai u§oaraaratà cursul Jiiului, trecatorii cu piciorul au lasat

5

6d oLTENik

o (Mil ce se tot large§te. Necontenit satenii tree dela un sat la altul peste apa amortita.

La dreapta se vede, mandra In decklerea ei, as-tazi macar ferita de ruina desavar§itd, acea bisericadin Mofleni, á vechiului Bucovat, cu paretii ro§ii decaramida sapati In firide. Ne urcam catre Bucovatulcel Nou din varful dealului, mare §i urn cladire,unde am spus ca s'au carat pana §i. mormintele.Sentinele, Imbracate bine macar de hathrul iernii,pazesc zidurile manastire§ti, care cuprind o tem-nita. Neaparata carciuma pentru paznici §i. pentrurudele osanditilor i§i casca u§a In apropiere. Satul,lung, destul de sarac, cu negre curti noroioase im-bulzite de co§are, cu copaci netrebnici in, crengilecarora se prinde fanul §i cocenii, e urlt §i trist.lipsit de viata.

Dup5. ce 1-am strabatut, cotim pe coasta dealuluisupt un parete de lut, acum cu totul desgolit, unde()data, §i. Incá pana daunazi, erau paduri mi-nunate, care, Intre alte foloase, intariau coasta 1m-potriva Jiiului nesatios, care se rasfata jos, cerandtot mai mull pamant pentru malurile sale. intfunloe care se zice La trei fantani", bunatatea de sufleta boierilor din vremuri, stapanitori In aceste parti,au pus la indemana calatorilor trei izvoare ce-vipreling apele muind in mocirla lutul cleios. AcumaInsa cursul lor a incremenit, §i. largul rau din valeel insu§i a prins coaja groasa de iarna, a§a incatnici n'ai putea banui a acolo, In acea rapa uncleghiata e mai neteda §i. zapada mai tare suflata devant, curge §i mai departe, In fundul ce nu se poatevedea, una din apele cele mari ale tarn.

Odata, veniau Ora aici, de poposiau In umbracopacilor, In susurul izvoarelor, pe cand Jiiul dejos in freamat de valuri trimetea racoare buna §iochiul se pierdea asupra granelor bogate ce aco-periau §esul intreg, trasurile ce scoteau la prim,-

i N, Romanescu.

ht. boLitiL 61

blare din Craiova lor pe boierii olteni. Acum far-mecul de padure s'a dus, si numai pe alocurea se\Tad trunchiurile pe care le Incunjura ca Inteo teacade aur muschiul galben uscat, care nu se teme deiarna.

in capat, drept de-asupra rapei, abia crutata denaruirea ei, care Inainteazà rapede, se ridica o preafrumoasa. mina de biserica, vrednicä de locul undeo minte isteata a pus a o cladeasca. Douà turnuride caramida cu arcade prelungi In jurul ferestilor,zid In chip de cruce, cu firidele pe douà siruri,despartite printeun ciubuc, acestea se vad Incade departe, aratand o zidire care nu poate fi mainoua deck sfarsitul veacului al XVII-lea. Pe fataIntoarsa care dealul golas se mai vad unele zu-'graven frumoase, In cel mai curat stil al epociicelei bune de pictura. religioasa; Inlauntru, lipsescctitorii, cari au fost desfacuti de pe zidul de call-mida rosie, stransa tare, si dusi la Craiova, pentrua impodobi casa unui urmas al acelor evlaviosi bo-ieri 1. Sfintii au ramas Insa. In locul de unde au fostsmulsi puter-nicii vremurilor: jos, ei sant stersi deatingerea oamenilor si a dobitoacelor, cari au pre-facut In grajd biserica de odinioara, sau scrijelati deiscalituri crestine si necrestine, romanesti si nero-manesti (cetesc chiar un vive Zola!"). Sus Insa,ei se pastreaza neatinsi altfel decat prin adanca s'iamenintatoarea crapatura a paretilor, cari vesteseapropiata ruina desavarsita; In adancul turnului cese Inalta de-asupra bisericii centrale, chipurile sfintese desfac In colori puternice, ca si cand acesta arfi un lacas de Inchinare bine Ingrijit, In care s'armai strange calugarii din chiliile perite Ma urmasi satenii din satele ce s'au risipit. Nu vor trecetotusi multi ani de zile si presentul, sal:4)1R degrijile politice de partid si de hartuielile personale?

68 otTtNiA.

de poftele unuia §i altuia, va lAsa ca aceastk scumpkurmA a vremurilor de artA sA cad/ cu totul In rapaJiiului.

Duph amiazA, pornim drept lnainte prin netedul§es de zApadA. Drumul e acuma pustiu cu totul:sAtenii §i-au mantuit la targ vanzarea §i cumpArarea,§i ei sdnt pe la jocuri sau Inchi§i In cAsuiele lor.Santem singurii cari strAbatem minunatul pod peJiiu, care sluje§te §i trecAtorilor §i ckii ferate,pod so-lid Injghebat din linii de fier. oseaua care merge lael §i pleacA de la dansul e mArgenitA, o bucatA devreme, pentru a Impiedeca rostogolirea pe povarni-§ul prApAstuit, de stalpi de piatrA, legati cu lanturi:cea mai proastA gospodArie, obi§nuitA aproapeoriunde In tara noastrA de mari cheltuieli zAdarnice,lasA Insl ca piatra sA se desfacA din pAmantul anan-cat de ploi, atarnand jalnic asupra golului, pentruca drumeti rAufAcAtori sA o spargA §i chiar ca bucAtidin lanturi sA fie puse In cArutA de cine are ne-voie de ele.

Peste putin santem In Podan, un sat foarte risi-pit, cu multe case sArace §i murdare, din care nuse ive§te mai nicio viatk Dar In curtea de noroiubaut Cu pAnu§i a unei colibe cu ferestuicile mArunte§i cu buhosul coperi§ de paie, stau, la o scandurAde lemn ce tine loc de masA, mai multi sAteni carimAnancA cu poftA; copiii rAu ImbrAcati li carA dinodaia neagrA a colibei vin In ulcele. E un ospAt demort? Ai zice, dupA tAcerea mocnitA a flAmanzilor ceImbucA; mortul trebuie sh fi fost Msà un biet omIn deosebi prigonit de asprimea soartei, at& de pA-cAtoase par toate. Peste cateva momente aflAm InsAcl aceasta e o zi de bucurie pentru zdrento§ii dinbordeiu, cAci ei au serbat o nuntA.

Cotim printre gardurile de rAchitA spre bisericutA,

III. - DOLJUL 69

unde ne Intdmpind Indatd primarul In sumäna§ albde abd, care prive§te cu ochi bAnuitori isprava noas-trd de a ceti pe pdreti §i prin cdrtile vechi, §i osumd de sAteni, cu aceia§i Irnbrdcdminte olteneascd.Biserica are un pridvor, In fundul cdruia se vddobi§nuitele zugrdveli, inspaimanatoare pentru cre-idincio§i, ale patimii celor ce n'au tinut In viatádatinile biserice§ti ori §i-au IngMull sd In§ele peaproapele, croitoriul" aldturi cu zapcii.i. Pisania dede-asupra u§ii pomene§te ca Intemeietor pe marelenegustor sarb din Craiova celor d'intdiu ani ai vea-cului al XIX-lea, Hagi-Mladen Stoianovici, fost pro-prietar In aceste pdrti. Cliipul Hagiului §i al sotieilui, el cu fesul de mai multe colori, ea cu o Old-riutd dupd moda orientald a timpului, se deslu§escIna. In bisericd, bini§or tinutd; pomelnicul dd rudede-ale lor cu nume strdine §i, tot °data, pe säteniide atunci, cari, cu ce au putut, tinurd sa fi.e ctitori§1 ei.

De la umila bisericuld fdrd turn, fie mdcar §i delemn, voim sd mergem la aceia din VdrIti, desprecare auzisem cá e veche. Ca sá afldm rostul cheii,mergem la preotul din satul acesta, care abia seIndurd sd iasd la iveald, trAgänd In pripd anteriulpe dansul. E un tdndr care vine din seminariilenoastre, din Seminariul Central din Bucure§ti, nispune el, dar n'are niciuna din Insu§irile unui omcult §i nici iubirea pe care de cele mai multe oricei fdrd culturd de la sate o pdstreazd pentru ran-duiald, pentru vechimea sfantd.

La WI-10, mergem greu pe un drum aproape des-ghetat, In care fo§ne§te zdpada moale. Albe Intindericu totul moarte, rari copaci goi, negri; satul se vedenumai când pdtrunzi In el; adevArat un loc de add-post sigur al varltilor" de frica Turcului de pesteDundre, cdci sântem pe drumul Calafatului, sau

70 OLTENIA

de frica zapciului. In cele d'intaiu curti, §i pAn1departe Inca, vedem numai bordeie. De pe ogeaculde lut curge fumul In valuri, gainile scormonesc pecoperi§, iar Inaintea u§ii de Intrare, care iese de-a-supra pamantului cu triunghiul ei de lemn, sta ne-vasta, altfel bine Imbracata §i, de multe ori, plAcuta,prin liniile fine ale fetei albe, cu ochii vioi §i veseli.Case adevarate se Intind mai incolo, In curtile In-valma§ite §i rascolite priu care-§i fac cate ceva delucru sateni cu fata adormita. Nu se gAse§te vre-oprimarie, vre-o §coala. Numai bordeiele §i cascioareleca pe vremea lui Pazvantoglu, cand Carjaliii stra-bateau In voie prin toate aceste sate nenorocite, cule-gaud banii de argint lucitori §i fetele frumoase..p/De atunci e §i biserica din capat, tinta calatorieinoastre. Cladita, prin anii 1780, de boieri din neamulZatrenilor, ea se deosebe§te prin marele interes ce-1au chipurile, multe la numar, ale ctitorilor. Pe fon-dul alb se desfac boierii zugraviti Cu cea mai mareIngrijire, amanuntit, In colori tari §i limpezi; fiecarecuta, fiecare garnitura In podoaba de pe ve§mintelefemeilor, fiecare floare de pe matasurile aduse deLipscani sant exact Insemnate, spre placerea ochi-lor, dar §i pentru marele folos al celui ce voie§tesa. urmareasca In cursul timpurilor Imbrdcamintearomaneasca.

In amurpil ce se lasa, scotocim dupa alte urmeale trecutului, care nu se prea gasesc. Si iata ca'hainele de aba §i de panzà cusuta ale satenilor ce-§itin In mama caciulile Indesate cu fundul mai largIn pain* umplu tot cuprinsul bisericii lor, de caresant mandri. Ei deslu§esc cum au strans bani de-orepara: In adevar coperi§ul scanteie de frumoasatabla lucie all* pe care o taie §i o ¡pun prin acestelocuri sateni, tinichigii mai buni deck Evreii de laora§e. Aici nu mai e primarul in frunte, ci un taran

III. - DOLJUL 71

mai In vastá, pe pieptul cáruia tácánesc medalii§i din ochii cáruia staluce§te bucuria de tuica Du-minecii, pe cand limba Indrugit de toate pentrulámurirea domnului inspector". Din case, din bor-deiele márgina§ilor, fumul galgAie tare pentru gáti-rea mámáligii din seara de odihná.

5. Ipinita. Almägiul. Cotofenii. Briclesii.

Ie§irea din Craiova prin partea vechiului ora§care poartá Incá numele de Dorobántie, fiinda aici1§i aveau locuintile dorobantii cari apárau odinioarápe Ban, stápánitorul celor cinci judete de peste Olt.Astázi, când, pe langá §coala de fete Lazaro-Oteteli-§anu, se \TM abia ni§te slabe rámá§iti din zidáriamare §i puternick In adar ai mai duta dorobantipe aici. Locul lor 1-au luat pa§nici mahalagii, caritaiesc din plugárie §i din unele In.lesniri electorale.Biserica lor, Sf. loan, pástreaa., cu toate inoirile,liniile frumoase de la Inceput: turnuletul alipit lastanga, pentru pástrarea odoarelor, §1 marele turnde la mijloc, cu fereasta de mai multe ori sprin-cenatá.

Lfingá. ni§te tirite ruini, poate de vechi han.uridin vremea chervanelor de marfk se iese In câmp,pe larga osea bunk fácutá de VodA-Bibescu, el In-su§i un Oltean. Deocamdatk Intâmpini fántânile luiObedeanu, ddruite de acest boier milos drumetuluiInsetat. Odatá, ele se ridicau de-asupra pámântuluiprintr'o zidArie pecetluità cu pisanie, dar cu timpuln'au mai amas deat mici grámágioare de cárámida,din care gálghie Inck harnia, apa §i la care po-posesc atatea care §i cárute sau aleargá femei cuulcioarele mari smáltuite In vechi zugaveli. Cei nois'au Incercat a face §i dan§ii fântâna lor, dar n'aufost In stare s'a dea altceva deat un turnulet httd,acoperit ascutit Cu tinichea, o inscriptie impotriva

72 OLTENIA

gramaticii, §i, multamita d-lui specialist" Stanisici,tevi din care nici nu picura.

Pamantul e slab: tot mal alb lasat de ape; Inel se prind mai bine tufele dese de cartofi, pe candgraul, orzul, ovdsul se ridica abia de la pamânt Inacest Maiu al celui mai Imbiel§ugat an ce se poateintampla. Nu e §es, ca dincolo, In Muntenia, laaceasta latitudine, ci hialtimi mari Intinse In dungidrepte, care alearga In voie pe unde vreau, In locsa se randuiasea dupa chipul muncelelor, taie taraIn fa§ii de vai, cu sau fara. rauri In fundul lor.

Apa cea mare ramane Jiiul, can\trece In stanga.In voia tarnei moi, el se zbeguie cum li place,§i ochiul 11 prinde prin copacii luncii numai In frail-turi lucioase, samanate fail randuiala, când ici, candcolo. Dincolo de dansul, un ultim rand de dealuriInchide zarea.

El nu poarta sate. Toate a§ezarile yin din dreapta.Inainte de4va se atinge patul de nisip, foarte larg, princare se poarta §uvitele sarace ale Amarilzii, Inaintede a trece podul de lemn cu care se *mat' de atateaori, rupandu-1 In bucati, nebuna apa crescuta deploaie, pe cand nezguduit sta mai incolo inaltul podalb de fier al call ferate, care se ive§le de-odata dinmijlocul malului paduros, vezi mo§ia I§alnita.In casa boiereasca de colo din fund, In mijloculvechii gradini dese, locuie§te o femeie care s'a instrai-nat cu totul de lume, dar §tie sa traiasca pentru ceisaraci §i rama§i In urma pe pamantul ce stapa-ne§te.

De §i e Dumineca, de §i piata din Craiova e plinade o multime curata In mari mantali de panuraalba, tivita cu gaitane negre, pe aici pastorul devite are haine ca pamantul §i fata se zare§te cruntàsupt scurta caciulita olteneascit fara mot. Dar ace§tioameni Intrebuintati ve§nie la o munca. fara einste

III. - DOLJUL 73

§i fArd pldcere sant printre cei din urmà ai satu-lui lor.

Mai departe cleat I§alnita, tot pe muchea dealuluidin dreapta, care Inchide zarea, se ive§te bisericade la Alindgiu, cu InfAti§area veche. Dar §oseaua latd§i netedd, mArgenia une ori de salcdmi noduro§icu rdacini uria§e ie§ite In fatà ca ni§te mu§chicdzuti, un dar al bunilor boieri din alte vre-muri, cari stateau pe acasd In satele lor §i, impreundcu sAtenii, 1§i chutau harnic de tarind §oseauaduce drept Inainte spre depdrtatul Severin §i spregranit5..

Inteun Tinut unde supt dealuri se cufundd o mi-nunatd vale rbtunzitd, plind de cel mai puternicrdsdrit de suliti ale graului, Intrdm In satul Coto-fenilor. Un neam de aprigi boieri nelini§titi a M-ciuit aici, §i unul din ei, Spdtarul Mihai, a luatparte la lupta cea mare a boierimii romane§ti depeste Olt pentru scoaterea Grecului Vodd-Leon §ipentru ridicarea la Domnie a prietenului lor de laBrancovenii Romanatuluj, Aga Matei.

Boierii cei mai vechi stAteau de vale, unde, Incurtea unui biet om sdrman, argat la un bogdta§al satului, sé mai inteleg boltirile unor pivniti lu-crate dintr'o cdrdmidd deasd, prinsd cu ciment tare.

Si biserica va fi fost lang5. aceste Curti. Colodedesupt, unde se vede Incd unul din acele turnu-lete de zid care vddesc In aceste locuri o fantand,acolo a fost odatä Fantana Spdtarului".

Apoi alti boieri, dintre aceia§i Cotofeni, caris'au stalls numai däundzi, au ales un loc frumos peculmea de deal, de unde se cuprinde toa1.á aceastdgrddind de spice §i de copaci a vdii mAnoase, §iau fAcut acolo cula lor cea noud. Strdbatem Incd-perile Incá locuite: pridvorul rdzimat pe stalpi, caJi bisericd, oddile a cdror bond goticd e inflo-

74 OLTENIA

Ha la capete cu crini, pivnitile bune pentru ascun-derea armelor i grdmddirea mijloacelor de traiuIn timpul de iarnd i In vremea de primejdie, bu-cdtdria cu hornul addnc, care poartd scrijelatd datade 1653. De cealaltd parte a clddirii, alt pridvorpe stalpi, cdruia i s'a läsat vechea Infdti§are decArdmidd goald.

Acuma casa e deal:Ai-tit& in cloud de cei doi pro-prietari rivali cari au ie§it din desbaterile privitoarela testamentul sucit al ultimului singur-stdpanitor".

Astdzi nu mai este aici altd luptd decdt aceiapentru fumul sobelor sau pentru tipdtul copiilor dinamfindoud pdrtile.

Mai noud e biserica de astdzi, lucrata Insá foartebine dupä. Techea datind, cu tot rostul ei de pridvor§i de abside i cu o zugrdveald de toatd frumuseta.Ea cuprinde mormântul lui Constantin Cotofeanu,rdposat In 1826; ctitorul i-a fost Insd numai fiulacestuia, Gheorghe Pdharnicul, care a sdvar§it-o la1831. Fata lui, Catinca, a fost sotia Polonului Paz-nanschi, care din ofiter rus ajunse a fi, pe la 1830,unul din organisatorii o§tirii muntene. Mormfintullui, de marmurd albd, se vede afard, In cimitirulcople§it de buruiand, care a näpAdit §i mormintele;langä el e locul de odihnd al Catincg, pe 'care ver-suri curate o aratd:

Sotie credincioasa i muma cu iubire.

Abia s'a mântuit slujba, §i, cu câteva clipe maiInainte, Intampin.aserdm cetele credincio§ilor cari seIntorceau, ldsand pe lespezi frunzele de copaci dinDumineca Mare §i grAmezile de pfini In forme ciu-date. De-o parte, copiii, cei mai multi In port detara, avand In frunte un mic dorobant foarte chipos.Apoi femeile, fetele, In lungi cAmä§i cu cusAturi ne-gre §i multi fluturi ce scanteie, cu eke un cojocel

In. DOLJUL 75

cusut In flori, cu fuste scurte, In colori vii §i cufrumoasele marame albe, care se las& lungi pe spate§i fluturd In urma stolului ce se pierde pe cdrare.In sfar§it, bä'rbatii, voinici, In mantiile de aba,ca ni§te rdzboinici gata: fata rotundl, hotdrità, cuochii mici ce se rotesc ca la §oimul ce pande§te,cu musacioara mdruntd, mu§catd rdutdcios de-asu-pra gurii, Mate hotdrit. E aici mula putere, §1 seascunde mula vitejie pentru ceasurile grele.

Indatd ajungi din Cotofeni la Br'äde§ti, unde unalt vechiu neam oltenesc §i-a avut sdla§ul: §i unBrAdescu a fost In rdzboiul de cucerire al lui Vodd-Matei. Satul e Indoit: unul In margenea drumului,cu case mai buni§oare, altul, cel vechiu, ascuns sus,In valea Ingustd care se zice a Brdde§tilor, aceastddin urrad parte sdrAcdcioasd §i umild pänd Inteatata,Incat nu poli deslu§i bine unde se mantuie Romanul§i unde incepe Tiganul mdrgina§. Dar In multe cer-dace garra ldvicere de toatd frumuseta.

Mo§ia e foarte ImbucAtitd §i cdzutd mult In manaarenda§ilor. D. Mihai Sdulescu, unul din proprietariifdramilor, Imi aratd de pe o muche de deal intrevdi ca acelea din raiu, a§a sant de verzi, de vesele,de mAnoase §i pline de priveli§ti nea§teptate, blá.'nde§i patriarhale In pustietatea lor, locul unde a statvechea culd, din ardmida cdreia s'a facut o cal.-ciumd la drumul mare.4- Biserica a rAmas Insd. Ajungi la dama dupd ur-carea dealului napddit de copad, de lanuri, cu desi-§urile mari, lnalte, de iarbd. Inaltd, veseld de ploilemulte ale unui Maiu darnic In unde de ploaie. Dinvarf privirea poate urmdri tot ce se Intinde pdndla depdrtatele dealuri de peste Jiiu, tot Tinutul trium-fdtor de primdvard deplin desfd§uratd, prin care santsdmanate largile franturi de argint topit ale raului.

IV.

V ALCE A

1. Ramnicul Vakii.

Drumul catre Ramnic, vechiul Scaun episcopal alcelui de-al doilea Severin (dup. ce Intdiul se pier-duse cdtre Unguri), se desface din marea arterade comunicatie a tdrii la Piatra, un insemnat nodal cdilor noastre de comunicatie. Intre Piatra §iSlatina se trece Oltul, §i calea feratd spre Ramnic,care, de catva timp, duce §i mai departe, spre Sibiiulfratilor no§tri, urmeazd destul de aproape cursulraului, strecurandu-se Intre lanuri de porumb detoatd frumuseta. In stânga, câmpiile de aur ruginitse opresc in dealuri neregulate, ca acelea ale Gorjului,pe cand In dreapta ele se incurcd In pAdurici cuinalti arbori suptirateci, sau se pierd In lunci, pecare pasc turme §i. vite risipite. In fatd, se 'Maltaondulate, Inchizand raza vederii, frumoasele dealuriale Tinutului de peste Olt, ale plaiului arge§ean.Infdti§area tdrii se schimb'd necontenit aici, Indreapta, unde ochiul prinde tot lucruri nota, Inmici icoane pe care le Inghite rdpegiunea.

Drägl§anii, cu viile-i Imputinate de board, ale cdrorfrunze verde-inchis sant pdtate adesea de albastrulardmii prin care se mantuie de peire, cateva casemari, moderne se desfac din fondul verde prdfuit .Ilaurenii, cu balciul lor: Imprejmuiri, haine albeImprd§tiate pretutindeni, corturi de panza, cara strd-bdtand §oseaua, pe cand de-asupra invältud§elii plu-tesc rdgete, sunete de talängi, strigAte de chemare.

OLTEisTiA

Govora, locul de tamaduire, de la care se vede nu-mai halta, o carucioarä galbena, un umbrar Incu-nunat cu un tricolor, terfelit de soare, de ploaie(§ide pral, §i o §osea, a earl" tinta nu 'se zare§te. Sau,In mai marunt: mica pastorita pierduta In ierburi,care se uita la minunea fugare a trenului cu ni§teochi mari-mari, limpezi ca ai florilor de camp intrecare se ascunde; ciobanul ursuz §i mitos, umflat Inblana-i de oaie cu parul In gall, Wand A. scra§tesupt opinca-i apasata prundul unui rau uscat, grupede tarance cu fotele mai mulf albastru-lnchis, cudungi In lung, dar ici §i colo mai vesele, t mai Impo-dobite, cu fluturi, cu cusaturi romboidale pe unfond ro§-aprins. Dar satele sant vadit mai sarace;se vede tipul, pe care Gorjul mai nu-1 cunoa§te, alcasei-pe§tera, cu un singur ochiu de fereastra strambsupt coperi§ul de stuf, cazand zburlit ca o chicanepieptanata. Din treacat se prinde o famine, altfel'curat Imbracata, lucrand la o astfel de locuinta:gospodarul, suit pe coperi§, prime§te coceni de po-rumb §i buruiene uscate, pe cari-i a§eaza la picioa-rele lui. Si tipurile au mai putina vioiciune §i man-drie: nu °data apar copii palizi, cu o capitá de paralbicios ca fuiorul. Mo§nenii au dainuit aici maiputin, stran§i de boieri mai multi, mai vechi §i !mairai: acest proces istoric apare In toate, §i omul fn'areaici rara frumuseta a unei naturi alese §i felurite.

Se face seal* cu un soare ro§u, fail raze, 'ce selasa In neguri, pe cand cerul vioriu e u§or Invaluitde praful bogat al drumului, pe care un vant rputer-nic, un vant avar, de seceta, 11 gonete In non i fu-murii de pe §oselele albe ce strabat lanurile §i'dum-bravile. 0 gara. modesta, In care se primblit doamneIn toalete moderne. E Ramnicul.

Mid ai intrat In el, plin de fum §i 'de pra;

ii:t. ilALCEA 70

rdmai, uimit. Ai placerea de a te gdsi intr'un juvaierde ord§el, Inteuna din cele mai curate a§ezari ur-bane din toatd Romania. Trasura merge pe un drumbine pietruit §i. pe care vantul nu ridicd nimic.l Poatea plouat? Nu, e stropit, Intelegeti bine: stropit.Si aflu ca. aici In Ramnicul Iralcii se strope§te tot§i totdeauna. 0 minuni ale apei §i ale Noului-Severin!

i nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, cese Infrdtesc bine Intre ele, frumoase case gospoda-re§ti, foarte de aproape ingrijite. Autoritatile au ell-diri de gust, pe care nu le IngAduie sa. se murda-reascd, necum A. se darame, ca In atatea alte '10-curi. Arborii cresc din biel§ug aici ca §i In luncd:drepti, mandri, dand o impresie de viata sanatoasa,liberd.

La Episcopie e aceia§i Ingrijire, acela§i mediu denaturd bogata §i prietenoasa. Din verdeatd rasar:biserica mare, spoita lute() coloare poate prea In-tunecatd, o biserica mai mica, un paraclis. Palatulepiscopului strdluce§te de alb ce e. La locuinta arhi-mandritului, care n'are mobile, dar e curata §i ea,ca §i feciorii In haine tOrdne§ti pe cari-i descopdr,dui:id lungi cdutdri, undeva In fund, la aceastalocuinta de cAlugar sdrac se ajunge printr'un drumImpletit sus cu ramuri, ca bite() arcadd de verdeataitaliand. Si ce putini \TM asemenea colturi de tara,care malta inima, care varsd In cugetul ranit deatatea dureroase ciocniri ale unei realitati nevred-nice, ca un balsam de mangaierel

E adevarat ca, seara, aceste lucruri frumoase nuse pot vedea In de ajuns la lumina, push' prea sus,a unor globuri care au exteriorul, dar nu §i cu-prinsul celor de pe bulevard ele bucure§tene. Darajunge §i cat se poate privi ziva.

Petrec noaptea Inteun otel foarte gospoddresc,proprietatea -unei frumoase §i vechi biserici. Jos,

80 OLTElslIA

calla musica Intr'o berarie-cofetarie, cu acela§i pro-prietar. Se vede cà lumea nu prea vine, caci can-tecul se opre§te Inainte de 9 ceasuri, cand se audlimpede sunetele de goarne vestind In casarmi cul-carea.

Biserica episcopala din Ramnic e reparata de ra-posatul episcop Ghenadie Enaceanu, scriitor §i isto-ric, om foarte ravnitor pentru gasirea §i ingrijireatrecutului nostru, de care-1 lega un interes romantic.In timpul pastoriei sale, el a fä'cut ceia ce facu §iface In Gorj d. Al. Stefulescu: a cerut preotilor salsa-i aducà hartii vechi, le-a cercetat, cautand sa In-chege din ele o istorie a eparhiei de care .se simtia,parca, legat pentru totdeauna, a pus sa i se zugra-veasca. icoanele §i mai ales chipurile islorice dinbiserici §i. manastiri, a strans o minunatit colectiede vechi tipärituri, lasand In loc preotilor de satecal* noud, a staruit fall preget pentru ca monu-mentele altor vremi sa fie pastrate urma§ilor. Peup din fata paraclisului, un zugrav 1-a represintattiind In mana aceastä bisericá pe care a dres-o §iImpodobit-o, facand-o din nou a§a cum ie§ise dinmanile me§terilor de la 1751. Chipul sau, sapat Inlemn,Infati§at pe panza, se vede pretutindeni In odailepalatului episcopal, care este astazi aqa cum 1-a doritel sa fie. Din lucrarile lui Ghenadie, Notele" luide visitatie, editia Condicii Sfinte" vor ramanea,dar el va straluci mai ales, In istoria episcopatuluiroman din secolul al XIX-lea, prin nesfar§ita saravna, prin credinta sa catre Dumnezeu, caruia ise Inchina, prin munca patriotica §i spiritul de jertfapentru Inane ideale1.

Catolicii au la Ramnic o veche biserica, de pro-portii elegante, Inteo curte cu aspect italian. Parohul

1 0, cate s'au schimbat de glutei acolo, §i nu In bine! (1905.)

IV. - VkLCgA 81

de origine din Cioplea, un Bulgar care se 'simteRoman, un frumos om brun cu Infati§area simpatica,pasional pentru biserica sa, pe care a lnzestrat-ocu doua clopote ce a§teapta Inca sa fie suite In turn.

Un Evreu galitian, In antereu lung, cu barba §iperciunii negri-negri, cu ochii visatori de Oriental,trece ca supt ziduriletplangerii din Ierusalim. Pestrada se Arad nume ca Rabinowitz, Marcovici. Larestaurant, trei tipuri galbui-ro§cate, picate cu pis-truie, se a§eaza la masa, privind arept In ochi lumea:vorbesc nemte§te i sant iarrt§i Evrei. Lotru, mi sespune, e o adevarata Herta'. Cei mai multi din .func-tionarii locali n'au vlaga sa organiseze lupta Cu ace§tinavalitori. Ora§enimea e alcatuita din boierina§iraci, cu case frumoase, dar fail mijloace suflete§ti§i materiale, din me§teri i negustori, unii din Ar-dealul vecin putini, neluminati, necalauziti decine s'ar cuveni sa catauzeasca, din cativa Nemti.Si astfel vlastarele Palestinei galitiene se pot Infigeadanc §i-§i pot mica In voie trompele de supt.

Grädina publica, numita i aici ztivoiu/, e fru-moasa, cu podoabe de crengi, cu oale de florhprinsenaiv i pitoresc In poarta. Sant alei largi, podi§te,pavilioane, straturi de flori bine ingrijite. Un monu-ment incununat cu vulturul muntean purtand cru-cea aminte§te, Inteo inscriptie Inoita cu litere la-tine, ca. Voda-$tirbei a dat ora§ului aceasta gradinalarga i frumoasa. Izvoare de pucioasa, In josIn sus sant doar Govora, Calimane§ti, Olane§tii,curg negre pe margenea cararilor. Sant §i bfii Ingriidina, dar, In cea mai mare parte din an, ele santInchise. Aflu cu o stra§nica mirare ca mai totdeaunamajoritatea zdrobitoare a locuitorilor nu simte ne-vole de ele,

tc2 stILItklA

Ramnicul are, ca unul ce s'a desvoltat dintr'untarg, dintr'o strada adeca (Episcopia n'a creat nimicIn gal% de zidurile ei) numai doul artere Tara-lele. Cea mai mare e si cea mai veche, fara Indoiald,caci uneste Episcopia cu biserica Mitropolitului Gri-gore si e In mai stransa legatura cu strada trans-versala, In care sant pravaliile, lar, mai departe, ohale& ce se lucreazá acum, hanuri pentru tarani, unpod peste ram si o osea prafoasa care se InfundaInainte, Intre casute. Ici si colo se deschid stradelaterale, Impodobite une ori cu case boieresti fru-moase, vechi sau Inoite,4-si care au, ca toatelocuintile de aici, flori In fata. Unele aratazidul mai mult sau mai putin Ingrijit al unei bise-ricute ca minunea de eleganta, in asa de micde lngrijit, de la Inotesti. Pe un deal In Iata sevede micul lacas de rugaciune al Cetatuii, unde sà-bille razvratiti au facut sa tasneasca peiccAanele sfin.tilor sangele lui Radu-Vodá de la Afu-mati si al fiului salt.

Azi, de Santa-Maria Mica, e balciu. Taranii auprins strada präváliilor, cu carale, cu carutele, hachiar cu trasurile lor. Unii calari, oameni grasi,foarte negriciosi, cu fata rotunda, impun. Dar santmulti gusati, multi schilozi, multe fete palide,bate, Indobitocite, cu sau fat% slculetul hidos desupt barbie. N'am vazut niciun om i nicio femeieIn adevar frumosi. Celalt tip, blond, ca nasal, bu-zele, ochii mici, cu fata suptire, se lnalta si 'el abiapana la cuviinta trupului i figurii. In acest judet,la Calimanesti, e, de altfel, cel mai strasnic monstrudin Romania: o figura diabolica de Tigan, cu dintiiranjiti, ochii umflati, cautarea piezig, de hiena, bo-tul scos Inainte ca la un chitcan, §i, pe langil toate,cocosat si idiot,

1V. VALctA 81

2. Inoteft.ii.

Dincolo de podul de pe rau, Ramnicul se desfa-§ura In mahalalele papice, cu case marunte, dintrecare mai ra'sar vechi case boiere§ti, solid claditedupa dating.. Sant §i biserici. Una, Sf. Loan, e ziditadin nou de negustori §i alti ora§eni din randurilemai umile: un Dumitrachi Evoiu, adeca Iovoiul (dela Iova, nume bulgaresc, adus aice cu Compania denegot a Chiprovicenilor, pe vremea austriaca), unIonita Iovipale, mare bogat al Ramnicului din adoua jumatate a veacului al XVIII-lea §i din celedou5. d'intaiu decenii ale celui urmator, un Logo-fat Ionita al popei Dumitrica"; numele /or se In-seamna pe o piatra cu slo";Tele frumoase, caci, panafoarte tarziu, pe aici s'a pastrat me§te§ugul sapatu-rilor maiestrite §i al liniilor elegante de scrisoarebatrana. Un cimitir banal, cu boierii In frunte, im-podobiti In locurile lor de odihna cu monumentefara gust, cruci greoaie, statui §i. fotografii marite,0 saracimea la o parte, In fundul livezii, unde acumfrunze" moarte au plouat dese asupra grand morti-lor. Un arest pazit de soldati In halul de murdariepe care numai Romania economiilor 11 poate In-fati§a.

De cealalta parte, zare§ti Indata o tur15. suptira-teck de zid, cu fere§tile sprincenate de cadre scoaseIn relief. Rasare langa o casa de moda veche, intrecativa copaci singurateci, razimandu-se de o coastade deal lucrata In ogoare.

Nu se poate sa nu te simti ispitit a (merge acolopentru ca sa. vezi acest juvaier de mare frumusetaIn proportii de o armonie desavar§ita §i. printeooriginalitate care nu poate veni decat din minteaunui meter mare §i. fin. Daca arati Insa aceasta do-rinta unui localnic, el Iti va vorbi de porti Inchise,de cani Ili, de dispositia d-lui proprietar.

84 OLTENIA

Un proprietar la acest schit al Coziei, clAdit debunä sam5. In cea d'intAiu jumAtate a veacului alXVIII-lea, Intru cAtva dupA modelul Bolnitei decineva care sà tie inchisA sau deschisA poarta, caresA aibA In mAnA cheile, care sA poatA ingriji sautinea In neingrijire biserica, avind chiar dreptul dea cherna inteo bunA dimineatA lucrAtorii pentru ada jos aceste zidiri iesite dintr'o potrivealA cum numai e alta?

Da, aceastA minune s'a sAvArsit In buna tax% aRomAniei moderne si anticlericale, iar, pe lAngIaceasta, lipsità de cel mai elementar simt de gospo-dArie. Statul avea de vAndut pAmAnturi de-ale Coziei,si le-a Scos la mezat. Pe lAngä coasta dealului, pelingà livadA, pe lAngl casa egumenului, Intl-A Insocotea1á si schitul. S'a IntAmplat cá fericitul cum-pArAtor, pentru suma-de 10.000 de lei, n'a fost;Evreusau altA spetà de pägAn, ci un boier dintr'o familiecunoscutA, asa IncAt zidurile stau Ina in picioare.Ceia ce nu InseamnA cà vor sta totdeauna, cAci pro-prielarul... schitului Inotesti e bAtrAn, si In tineri-mea noastrA bAntuie Incà setea furioasA a inoirilor 1

Bisericuta de la Inotesti are pAreti Inalti, brAu lamijloc, altar pentagonal. Liniile skit de o nobletAdeosebitA. Dar ceia ce-i face originalitatea si frumu-seta e cA, In locul absidelor din dreapta si dinstAnga, pentru strane, sAnt doul clAdiri deosebite,douà bisericute si mai mArunte, si mai gingase, douljuarii de zid pAtrat. Si au si ele coperisurile lor,cu stresinA umbroasä de sindilA, si, pentru a ducesi mai departe aceastA sagA de artist, turnulete seridicA pe fiecare, turnulete cu coperisul lor deose-bit, ascutit, cu cruce mititicA In vArf.

1 Astitzi o mo§tenitoare pinta de evlavie i§i Intelege datoria(1939).

IV. - VALCEA 85

0 inoire care n'a aflat imitatori §i care face dinzidirea ginga§a a Inote§tilor un tip unic In desvol-tarea arhitecturii noastre.

Se va gasi cineva care sa. fie mi§cat prin acesteranduri §i care, printr'o expropriare cinstita, sá re-dea tarii mica podoabl de arta, c'äzuta, printr'o ne-ghiobie neiertata, In proprietate particulara?

Intreb: Se va gasi?Si, Intreband, mà gandesc la trei persoane: la

ministrul de Instructie, la d. Kalinderu, pre§edinteleComisiunii Monumentelor Istorice, §i la P. S. S. Ata-nasie, episcop de Ramnic.

3. Lunca Oltului. $erbäne§tii-Dobruqa. Stänesii. Mamul.Strijeqtii. Drigiqanii.

Trei-patru ceasuri In tren, §i santem la Vraga§ani.De o parte sant dealurile cu vii, cu case boiere§ti,

cu pepiniere. Jos, e câmpia de lupta In care au foststriviti eteri§tii greci de la 1821, cari fuglau din ras-puteri spre Turnul-Ro§u §i Ardealul de mantuire §inu cautau catu§i de putin sa-§i dovedeasca eroismulprin jertfa vietii. Un general grec a pus daunazi opiatra amintitoare, a carii inscriptie a fost prefacutdapoi §i In romane§te, dupil. cererea Primariei dintargu§or.

De alta parte, cum ai ie§it din garA, sant stradecuratele §i bine pietruite, cu case mici §i nu tocmaifrumoase, printre care se ridica o §coala cladita deraposatul Simulescu, care era din Draga§ani, o Pri-marie, locuinta cutarui mo§ier bogat; Inteo micàpiata e o fântana frumoasa cu bustul In bronz alaceluia§i Simulescu, Fang/ care se vede un Ion Bra.-tianu de marmura, care samana lntru catva.

Mergem pe o §osea, apoi pe drumuri de tara spresatul Stefane§ti, unde ne a§teapta un preol dintre

86 OLTENIA

aceia cari Invata prin exemplu §i calauzesc spre binepe tarani, luminatul §i gospodarul parinte TeodorB ala§el.

Lunca Oltului se intinde larg, cu plopi strangan-duli toate bratele Intr'un singur avant spre cer,Cu tufani ra§chirati In ramuri. Satele ce se Intam-pina: Zlatareii, tefane§tii, mai departe erbane§tii,samana cu cele din Arge§ prin Infáti§area, de celemai multe ori foarte saracacioasa, a locuintilor. Pa-retii sant Injghebati din loadbe grosolane ce se In-cheie la muchi; de-asupra e a§ternut un strat u§orde lut, care une ori nu prime§te nicio Inalbire cuvarul, sau bidineaua gospodinei lasa macar pareteluidin fund urna lui Uta galbuie. Fere§tile sant mici,cate °data cu un singur ochiu, astupate §i cu hartie,sau lasate a§a cum s'a Intamplat sa se strice: ciliarcele mai bune case se multamesc cu douà fere§tiIn fata, dintre care una, dupa obiceiul cel nou, sedeschide chiar In trei: la dreapta, la stanga §i 'In sus,pe cand cealalta e vechea taietura In zid. Sânt cope-reminte de §indila, dar de cele mai multe ori Cocénimucezi sant aruncati peste cladarii de fan lnegrit,ca o chica salbateca, scarmanata smulta. Patulelesant numai de vergi §i se sprijina simplu pe patrupicioare de lemn. Sura, grajdul sant numai ni§tecoperi§uri de paie. Dar Imprejmuirea de ostrete emai totdeauna Mina. Cani salbateci se napustesc asu-pra trecatorului, ranjindu-§i, In latraturi turbate,coltii lacomi, gata sa sfa§ie.

Oamenii cari strabat §oseaua, sau pornesc din curti§i cerdace, ori lucreaza Inca la camp, mide se strangeporumbul §i tutunul §i se suie cocenii pe crerigilesprijinitoare ale tufanilor ra§chirati ca ni§te poli-candre, sant cu mult mai presus de tainitile lor.Barbatii poarta o aluna ceva mai lungl decat amuntenilor de dincolo de Olt, pieptare lucrate cu

IV. - VALCEA 87

chenare si une ori pantaloni oltenesti ce se lArgescjos. Femeile-si Infdsurà capul cu marame albe, pecare le astern pe frunte ca Tatarcele sau le laskpotrivindu-le la bArbie, s5. game p5n5. la piept, pecand Argesencele fac s'a" falfaie v5lul ca la mireseledin orase; unele, la camp, Ii potrivesc cate un tes-temel colorat, ca un fesisor, pe crestet. Clmasa n'arede obiceiu arnici, dar e asa de sinilitk tot asa seface si cu cAmasa bArbatilor Inca se vede dedeparte c5. e albAstrie. Fotele, care, cand sant, caaici, din doul bucAti, se chiamä zdvelci sail v41-nice, sant rare ori de coloare deschis5. sau Inflorite.Valcencele se Imbrac5. In albastru Inchis, in negrusimplu, cu dungi sau cu p5trAte1e mai deschise.

Chipurile nu sant asa de frumoase ca In Arges.Un tip are ochii Infundati In arcade ciolAnoasetoatà fata Ingustà scoas5. Inainte; altul, cel mai ràs-pandit, se deosebeste prin fata galbuie, lAtAreatkde lunA plink In care numai ochii au frumusetacAut6turii blande.

Acest judet al VaIca e plin de mAn5stiri cum numai este altul, afara de Ilfov In apropierea Bucu-restilor. Incep cu Serblnestii, care s'a reparat chiaracum de Eforia Spitalelor, sapana mosiei d'impre-jur. E o frumoasA cl5dire, cu dou.a. turnuri de zid,InAltata de un boier din familia Morunglavu la1746. Casele iminAstiresti, drese si ele cu multà dib&-cie In podoabe, asteaptà, se zice, sà." cuprindá unospiciu de bAtrani.

Se face seark cu non i grei, pantecosi. Ei atarn'a"pän5. In hotarul zArii, unde soarele apune, trecandprintre ei raze rosietece asupra celor mai depArtatecoaste de la 115.sArit. Acea zare de Apus e tivia cuaur supt vântul scArnanat, i ca o flacará tisnestede-odatà i asupra tristetii amenint5toare a norilor.La càderea nop%ii, 'Acura de ploaie In bataia foarterece a vântului.

88 OLTENIA

Ziva urmatoare se incepe In liltratul furios al cani-lor cari apara pe cetkenii din Draga§ani. Dulaiipandesc la toate portile, se liimuresc asupra fiecdruitrecator §i §i-1 dau In primire. Nicairi hartagul ve-ghetor al acestor prieteni ai omului" nu poate fimai neobosit decat aice.

Trasura ne aduce inapoi spre Stefane§ti, In bataiaunui vânt de ghiata care vuie§te peste campia cuporumbi§tile §i ima§urile incaruntite de o brumaInainte de vreme. Carpatii trebuie sa fi priinit undevaInvalitoarea de zapada.

Aproape cap la cap cu Stefane§tii e satul Dobru§a,Janga o garla ce se poate trece cu piciorul. Din jos,vin casele de Romani pe care le cunoa§tem, maiIncolo sta o Tigänime scarboasa, In case ca ni§tepoieti; ea n'are alta grija decat hrana sarticacioasä.§i ciubeica, tutunul de toate zilele.

. Biserica vechii manastiri nu poate fi mai nouiideck veacul al XVI-lea. Acum te prime§te o cruceamintitoare de lemn vechiu, de-asupra cáreia se ri-dica un turn de scanduri Inegrite, pe cand alta A:lataerau douà turnulete de caramida. Fatada e prefacuthIn chip saracacios, zugraveala e numai din 1771-4,catapiteasma o scandurica abia säpata. Dar lucruldin huna caramida aparenta, ocnitile, unghiul ie§itIn afarli de 'naintea altarului arará o vechime multmai mare. Biserica a suferit o intaie lnoire la luce-putul veacului al XVII-lea §i alta peste vre-o sutacincizeci de ani.

Pe §es pana la o pklure de stejari tineri, cutrunchiul suptiratec §i frunzele marunte. Indata e§tiIn satul Stane§ti, §i pe nea§teptate te afli In fatabiserici fratilor Buze§ti, al caror nume treze§te amin-tirea unor credincioase lupte viteje§ti, pentru Domn,tara §i cre§tinatate.

In vremi mal noua s'a adaus un pridvor §i

1 S'att reparat (1916).

IV. VALCEA 89

rand de colonete pe fiecare lature. Inainte, bise-ricuta de cArAmidä cu wile §i fere§tile tivite In pia-trä. simpla. §i un singur turn de zid avea o Infati§aremai modestA. Ctitorul ei a fost Giura, bunicul bole-rilor Buze§ti, fiul säu Mogo § §i alt Mogo, feciorulcelui d'intAiu. In pronaos se aflä piatra scrisO careacopere ramA§itile lui Stroe Buzescu, mort dupdlupta lui InvingAtoare cu nepotul Hanului tAlAresc,la 1602, §i marmura, cu pisania §tearsà, care acoperetrupul credincioasei lui sotii Sima, care s'a a§ternutbucuroasO la picioarele bunului ei sot. Un sOpAtordestul de dibaciu a sculptat pe lespedea lui Stroelupta cu Tatarul: acesta are o ciciulil de pas15.,un 1at de prins robii, un iatagan; mustAti stra§nice-itaie obrazul. La cizme sant pinteni; doul tolbe desägeti au clzut supt picioarele calului, cand marza-cul rAnit a primit o loviturd ce-1 prObu§e§te. Stroe,cu calpacul unguresc In cap, mantia lung:4 §i picioa-rele strans InfO§urate, alare pe un cal cu §ea, strA-punge pe du§man cu o sabie apuseanA. Si nu fu",spun slovele de pe piatrit, pre voia cainilor deMari".

La Lunge§tii foarte apropiati, e mAnAstirea Ma-mul, reparatA de Constantin Brancoveanu, al cAruineam se in§irà pe zidurile din läuntru In chipuri deboieri §i Domni. Clddirea e mare; up se IncadreazAIn ghirlande de trifoiu, §i fere§tile au §i ele o po-doabá de piatra. sculptatà. Printr'o lipsO de Ingrijire§i socoteala de care te cruce§ti, puternicele zidiri alecalugArilor, golite de secularisare acum patruzeci deani, se nAruie pe Incetul 1.

La aderea serii ajungem la StrOje§ti, sat cu stradàlargA §i case bune, Irapodobite §i ele la porti cusilpdturi In chip de liniute §i de rotile. Biserica pare

90 OLTENIA

veche; turnul clopotelor, deosebit, poarta vulturulcu douà capete: el are o putere ce nu se Intalne§teIn lucrarile epocilor mai apropiate de noi. Dar enumai o ctitorie a ultimului Buzescu, Constantin,care se Intituleaza pe piatra cea frumoasa a mor-mantului sau din 1831: sfar§itul neamului sau". Zu-graveala paretilor arata pe pa§nicul boier Ingiubelatcare purta numele stralucit al vechilor frangatoride du§mani.

4. Cozia.

In aceasta zi de primavara, cea d'Intaiu ploaie detoamna, adusa de vantul rece, cade Inceata, In pi-curi. marunte, din cerul care e numai o mare 'dele§ie. Pe drumul spre Draga§ani, trec Insá viol sateniiin mantale. de aba alba, largi, cu cusaturi negre latoate margenile, sau In cojocèle §i sumane mici caun pieptar. Femeile lasa fará grija sá li se stropeascavalurile suptiri, bogat Infl§urate In jurul capului,zavelcile care, pentru ziva de serbatoare, sant adeseaori In colori deschise. Multe au Insa In fata o tes5.-tura de casa mai urn sau cate o pestelca ieftenäde materie cumparata la targ. Destule sant cu pi-cioarele goale. Tipurile, mai fall deosebire de unte..Ele plac Ina flacailor nu tocmai frumo§i din par-tea locului, §i In acest colt de patru-cinci sate IangaDraga§ani se pastreazà vechea datina ca gospodarulsa-§i fure nevasta, Cu voia sau farä voia ei, prinvre-o ceata de prieteni, §i sa traiascà o vreme neca-satoriti cu prada vitejiei sale.

Valea pe care o strabate trenul, mergand In susla deal", e lunca Oltului, care se vede din cand Inand alb, destramat In peteci, printre sälciile dindreapta. De-o parte ai inaltimile Arge§ului, de altaal doilea §ir de dealuri, cu §erpuirea mai chinuita.Ele se apropie tot m.ai mult, facand sá piará pe

IV. - VALCEA 91

alocurea lanurile de porumb, crampeiele de vie neln-gradite ale taranilor: In locul lor e acuma livedeacu iarba fragedfi, spalata de apa, zävoiul salciiloralbicioase, cate odata. §i gradina Bulgarului, sausi a Romanului, ca pe la Dragasani, cu capetelede yang. Infoiata.

In tren, care geme de lume, In acute, in cara,calari, pe jos, sätenii alearga spre castigul, cumpd-raturile si ispitele balciului de la Raureni. Toatalumea e neobisnuit de &HA: zavelcile au flori maristralucitoare, camasile sant haute cu fluturi, piep-tarele scanteie de fir, care atarna In firicele desela capatul fotei. Targovetele si-au pus palariile celemai mari si rochia de matasa.

Ca un val de panza alba, sinelie, siropita cu al-bastru inchis, cu rosu, cu negru, boltit ici i colo deumbrèle, drumetii de Dumineca se coboara, zgomo-tosi, la halta balciului. $oseaua e plink In fall., decovergi de coceni, de pravalii trecatoare acoperiteCu sindila, de baratce cu calu§ei, de prajini custeaguri.

Petrecere bung! Tot Inainte spre Jiblea, de-a lun-gul Oltului pe care-I treci In Arges, ca sa te Intorciiarasi In Valcea. Cu toate ploile din urrna, larga al:4laptoasa, unita Intr'o singura albie, e mai putin ras-Mat& decal Siretiul, mai putin vioaie decal Mol-dova 'impede, mai rau Imprejmuita, mai slaba decâtputernica Bistrita cu malurile rupte. Nici acuman'as zice: Oltul mare".

Jiblea e In Arges, Inteun pravalis de dealuri de-a-supra Oltu.lui. Marea gall de caramida aparenta seIndreptateste lntru catva prin aceia ca de aici semerge la Calimanesti si Cozia.

De fapt, nici nu sant trei locuri deosebite acestea:Jiblea, CAlimane§ti, Cozia, cu Wale c. toanele

92 OLTENIA

mântului pietros, rupt in culmi cu zimtii grosolani,te Impiedecä sl le vezi In sir.

Jiblea merge pan& In Olt. Case care nu samAn1cu cele de la vale, bune case de lemn, 'cu negre aco-pereminte tuguiate, din sindirä Ingrijit asezatA, Cupridvor pe st&lpi si feresti luminoase. Biserica veche,IncunjuratA cu un zid jos, de bolovani, a fost ,clAditàde iznoavl mai ddunki Intr'un chip luck)Ator siImpodobit: ea se vede din del:di-tare cu pAretii eigalbeni-deschis, cu turnu-i de zid.

Oltul curge Intre maluri nisipoase, sAmAnate nu-mai ici §i colo cu alai. El rAstrfinge In valurile-idomoale jalea cerului noros, din care se scurge ploaia,mArunt, IndArAtnic.

Pe malul celalt Intri In strada CAlimä'nestilor,care se lntinde de-alungul apei. ClAdiri tArAnesti cucopereminte Intunecate, p&reti albi si flori la rândIn cerdace.

Ea trece pe lAnga otelul báilor, clddit In stil elve-tian, cu lunga fatadl Impodobità din lemn, supt unmunte Inalt, rApos, In care se Infig arbori invAl-mAsiti. Stanca goal& rasbate pe alocurea, si aceiasistfinc5.-§i rânjeste lespezile pe malul argesean, caree tot asa de Inalt si acoperit cu acelasi vesmanttrentAros de copaci tineri. Apoi un alt castel, sidrumul merge necontenit printre vile cochete, prin-tre pavilioane si locuri de adApost. T6rani trec, pejos si cálári, oameni uscati, negri, cu chicA. Eaici o Sinaie a Well, cu bolovani adevArati si far&foloasele ce vin pentru Sinaia Prahovei din rep-dinta regal& si din gospoddria darnia a Eforiei Spi-talelor.

UrmAm o cotiturà a Oltului, i, dup5. un drumscurt pe osea, Çozia se aratà, cu cele trei turnuriale ei si zidul alb, dres de putinA vreme, al &A-

i'V. VILCtA 03

dirilor manastiresti. Oltul e manios aici si-si framantaapele spumegande pe varfuri de piatra, iar, pe unmal si pe cellalt, doua Inaltimi Impadurite, cu frun-tile colturate, par doi zmei Intaratati ce se rapadunul Impotriva celuilalt.

La stanga drumului, pe o Inaltime, langà o casullunde sta urmasul smerit §i sarac al falnicilor egu-raeni de odinioark si langä o vila nouà pe careepiscopul de Ramnic, Atanasie, a cladit-o mai dau-nazi, privigheaza bisericuta bolnitii, de o fina ar-monie veche. Supt o frunte cu doul randuri -deocnite, un stalp gros, de caramidd, sprijine pridvo-rul, din care da. In biserica o usa impodobita cusapaturi In lemn. De jur Imprejurul zidirii, in formaIndatinata a crucii, alearga ocnitile lungärete princare se deschid putine feresti inguste, iar sus seIntind mai multe randuri de zimti in cal-6min. Lu-crarea toata e facuta din caramida pusa in lung si Inlat, pe rand, Inchisa Inteun ciment tare si samanataCu bucati de piatra taiata.

Ea pastreaza vechea zugraveala, foarte frumoasa,asemenea Cu aceia de la Slatina In Moldova ,

din care se desfac, pe partea d'inauntru a picioruluide zid din pridvor, chipurile incununate ale luiMircea-Voda si fiului salt Mihail, care e un copilInca, amandoi In vesmintele apusene ale vremii lor,luate, de Mina sama, dui:a cea d'intaiu zugraveala abisericii celei mari. 0 panglica de inscriptie ce In-cunjml sus pridvorul spune ca. Intemeietorii bise-ricutii au fost Petru-Vodd, zis si Petru de la Argessau Radu Paisie, Domn pana la 1545, si fiul situMarcu, si prin urmare din timpul lor vin sfintiidin pridvor si aceia d'inauntrul cladirii care se bol-teste puternic supt turnul rosietec. Ctitorii se vadIn mina stanga a naosului: Petru, In haina verde debrocard de aur? blanità cu cacom? cazand peste 9

1 Caugarii au revenit de mult, dar nu §1 buna gospodarieV939?.

§4 OLTÉMA

alta rosie Cu flori tot de aur, Marcu, §i el Incoronat,In brocard albastru, tot asa bldnit, peste o haina dedesupt rosie; Doamna Ruxandra, sotia lui-Radu, va-duva Intaiu dupa Radu de la Afumati si deci fatastralucitului Basarab Neagoe, poarta cercei mari deaur, din cari atarna lanturi 'Ana pe umeri; haina eide brocard alb e Impodobita la piept cu o placatesuta In fir, si doul galoane de fir Ii sant cusutepe umeri; tot astfel e Imbracata si fiica nevrftstnicrta Domnului, Zamfira, numita asa dupa o ruda,Zamfira lui Moise Voevod.

Biserica mare e peste drum, In vale, avand Inapropiere Oltul. De jur Imprejur o cuprind cladirilede locuintil, cu cerdacuri boltite §i pridvoare pestalpi, care se obisnuiau In veacul al XVII-lea, spresfarsit. Acum, eleve din Asilul Elena Doamna Isipetrec aici vacanta, supt o supraveghere care lasade dorit, si de douà luni de zile ciripiri obraznicuterasuna necontenit acolo unde cuviinta patriotica siomenia ar cere sa fie desavarsita liniste In jurulmormantului, vechiu de peste cinci sute de ani, allui Mircea, care a intemeiat Tara-Romaneasca 1.

..Si care a cladit si Cozia, supt padurile de nucisalbateci, care au perit de mult. Dar cladirea luise lipsi", spune pisania de la 1707, denpodoaba ei cea d'intaiu, pentru multimea anilor"§i ajunse cu totul darapanata. Neagoe Basarabfu cel d'intaiu care se gandise la ctitoria stra-bunului: o mare pictura, de datina apuseana, seasternu langä cea marunta, In cadre pe fond al-bastru, din pronaos. 0 nouà prefacere opri mer-sul ruinei, la dual sute de ani de la Intemeiere, In1580-90, cand, supt Mihnea-Vocla al II-lea, egumenulAmfilohie ridica din nou, pe langa biserica mare sibisericuta Sfintilor Apostoli, un paraclis al Adormirii

I Comisiunea Monumentelor Istorice a retIeut mormitntul

l'1939).

itt VALctA 4i

Maicii Domnului, care s'a pastrat pe urma §i In zida-ria cea nouä a chiliilor. Peste cativa ani se Ingropalanga Mircea batranul, a carui piatra de mormantera, poate, ca §1 a-stazi, numai un bolovan ros deonce inscriptiel, nenorocita mama a lui MihaiViteazul, calugarita Teofana, moarta cinci ani dui:4uciderea fiului ei.

Apoi Brancoveanu ajunse Domn al Tarii-Roma-ne§ti §i, luand In primire Scaunul lui Mircea, el facupentru laca§ul de odihna al acestuia ceia ce nu Meusecelalt mare Inoitor al trecutului In zidirile lui sfinte,Matei Basarab. El se hotarl sa zideasca la loc cu,cheltuiala sa Cozia §1 dadu aceasta sarcina unuiacare o putea Intelege bine, lui Antim Ivireanul, me§-terul ce! mare In aducerea la Indeplinire a frumo-sului. Antim, care sta.-tea pe atunci In apropiere, fiindepiscop de Ramnic, se puse la lucru, ora'nduind toatedupa planurile sale. Intrebuintand toate cuno§tintilesale despre arhitectura bisericeasca a Romanilor, eldurä. pridvorul boltit, cu patru stalpi In lat §i catedoi In lung, Mull din piatra vargata prin sapilturiIn toata lungimea ei §i. impodobita sus §i jos Cuflori. El refacu de jur Imprejurul bisericii In formade cruce ocnitile in douä. caturi, fere§tile a carorveche sariatura de vulturi cu dou5. capete ramane tot-deauna o minune de Inchipuire In plan, de ginga§ieIn lucru, §1 cu florile rasaritene ale vremii sale carpi§tirbiturile. Daca nu el dadu ocnitilor de sus unchenar de sculptura cum nu se mai afla aiurea§i-1 prinse cu Old sapate, al caror model se aflala manastirea de Arge§, lui i se datore§te elegantasimpla a turnului din mijloc, asupra caruia se oprescprivirile acelui ce descopere, In valea ei ocrotiti,Cozia.

§6 bLTÈNIA

Astfel s'a mAntuit de peire, prin chelluiala celuimai bogat §i mai darnic Domn si prin Ingrijirea Mi-tropolitului romanesc care a luteles mai bine fru-museta, ctitoria lui Mircea, sfintità totdeauna prinmormAntul lui, pe care noi astAzi nu-1 mai pu-tem lmpodobi dupà cuviintl, ca unii ce nu-i maiIntelegem pretul.

5. Riurenii. Govora, Ministirea dintr'un lema.Surpatele.

Inapoi la Râmnic In vagoane cu fere§tile lacrd-mate de ploaie, prin Intunerecul negru ce cade grà-bit din cerul cenusiu. Si iarasi Intip6rirea plAcutia curatului ora § cu arbori multi, cu frumoasele bi-serici reparate, Impodobite cu turnuri de zid.

A doua zi urcAm pe jos dealul CetAtuii. A stiutce face acel care 1-a ales, In veacul al XIV-lea saual XV-lea, pentru a p5.zi Noul Severin din vale, careajunse resedinta oltean5. a Domnilor, Scaunul obi§-nuit al Banilor si al celor de-ai doilea Mitropolitiai Ora CArAri grele serpuiesc pe pieptul umflat alInAltimii singuratece, si cei ce stateau sus, Inziduri care s'au surpat de mult, Ina din vremealui Radu de la Afumati cel ucis pe aceastà culme,In biseria, puteau pr5.vali lesne du§mani In vale.

Acolo curge Oltul, care se desface din desisul sal-ciilor ca frânturile unei late sgbii cu otelul strAlu-citor. Iar dincolo de luciul apei se strang, In pazacopacilor, albe, rosii, casele Ramnicului §i multeleturnuri. Un soare rece le face s5. scânteie.

Biserica omorului din 1529 s'a surpat, §i nici nuse mai pomenia de (Mina, cand, pe vremea lui Ser-ban Cantacuzino, evlaviosul Mitropolit Teodosie ri-dicil noua cladire cu pridvorul pe stbilpi §i u§a Inca-Orati In sculpturi fail frumusetA? de o piatrA taM

W. - ATALCEA 9/

far ce se vede astki e numai o prefacere de Mitro-politul Nifon al lui Vod'atirbei. Cel ce au lucrat lareparatie crezurl cá se cuvine a pune vechea pisaniejos In zid §i a ridica o alta, care proslä'veste pe cti-torul ce! nou.

Cerul e burdusit de non i negri cand apucAm dru-mul spre Govora. Dincolo de podul peste rapa seacldrumul trece pe supt dealurile de nisip, goale sauacoperite in parte cu tufisuri si arbori rkleti. Lastanga se vede o bucatà de vreme Oltul, pe l'angAcare trece Unja feratA. Raurenii Intind o lunga pan-glicá de case albe, de copereminte rosii: se vAd stea-gurile ce fluturl de-asupra cladirilor balciului.

Balciul e stilpan pe tot Tinutul: urmkile lui levezi pretutindeni, drumurile toate sant ale lui. Dela amiazi 0)16 In seal% am stat, putem zice, In fatabalciului. L-am recunoscut In raritatea trkurilor, Inpretul de doukeci si cinci de lei pe zi ce am trebuitsä. plAtim, In znava birjarului. Il \Tad acum In careleCu doi si patru boj, care se Intorc Inckcate, In csáru-tele ce duc popi, InvätMori, fruntasi ai satelor, In nati-sancele-omnibus, Cu coviltire de panzà, pe care lemanA, totdeauna pline, un conductor ce si-a stransmusteriii sunand din trambità si strigand: Cine maimerge la Raureni, domnilor?". El a scos din infun-dàturi de stanc6, din vAi lnalte, pe Mocanii cu a-ciula cat un stiubeiu, cari, Infdsurati In manta albe,alkesc greoiu pe caii mkunti, clatinandu-si cape-tele dupà trap. El a pus pe crestetul tkancelor Invesminte de serbAtoare leg6turile cu postavuri, cupanzeturi si cu cate altele, chiar cu plapome. El aadus cArciumkese cochete la hanurile din drumulmare si a fAcut ospAtkii din atatea case tkhnesticare se afla In calea raului de oameni. El a ridicat

7

9A duttNiA

bordeie de lemn pentru Tiganii cari potcovese caii siboii drumetilor. El face sä. se Intalneascd aici cumetriidin sate asa de departe unul de altul. El rupe postulcu cateva zile inaintea Santdindriei. El a toropit pecutare gospodar care zace langd osea, si tot el amuiat picioarele atator cAld'tori cari vor dormi bineinainte de a se Intoarce acasd. El a rdspandit neas-tampdr, bucurie, betie si pagubd intre toti Valcenii.

Prin cdsutele rdu ingrijite si cam mdrunte ale sa-tului Govora, spre mAndstire. Ea se vede din osea,cu turnu-i mare, alb, la Intrare; la dreapta si lastanga lui pare ch se revarsá däramdturi pre cuferesti mici negre. De jur Imprejur, pe deal si Invale, e un stralucit bielsug de verdeatd.

Ai crede cd poteca pe care apuci, la stanga dru-mului, te va duce la o gramadd de ruine, care sämai insemne locul unde a lucrat acum trei sute deani tipografia lui Matei Basarab. Rilmai uimit candvezi cd dincolo de bolta turnului alb sant chilii Cutotul curate si Intregi, cu ferestile lor drese si stalpiifrumosi ai cerdacelor; malul de nisip e Intdrit culespezi. Biserica, bine pdstratd, se ridicd albd inmijlocul verdelui -Muhl.: o alee de vità de vie In-cdrcatá cu struguri duce la Intrarea ei.

Aici a fost Intdiu o bisericutä. Alma.. Apoi Radu-cel-Mare, cunoscutul Domn bisericos, a fdcut-o dinnou, poate pentru Intdiasi datd In zid. Temeliile aces-tei clädiri se vdd si astdzi langd aceia care a inlo-cuit-o. Brancoveanu veni pe urind, si supt Ingri-jirea lui Antim sau a lui loan, arhimandritul ctitorieisale din Hurezi, se durd, cu sase ani Inaintea Cozieinoud, biserica de astazi, cu pridvorul ei pe stalpi,usa frumos incadratA cu plated, si ea Insdsi binesculptatd in lemn, cu braiele, ferestile-i cu chenaresdpate si turnurile cele cloud de zid? bate in

tV. - AIALCEA 49

stilul impus de Antim Ivireanul noii arhitecturi reli-gioase muntene. Din vechea zidire n'a rämas decko piatra de mormant de. la 1570, si tot dupa eas'au luat chipurile lui Radu-ce-Mare si DoamneiCatalina, sotia lui. El se Infatiseaza cu lungi pletebuclate, Intr'o mantie de brocard rosu, blanita cusamur, care cade peste un vesmant verde, cu gulerrosu, beau rosu si maneci Impodobite cu adausurirosii, si cu cate un sir de albe margaritare; cizmerosii, de coloare obisnuita la Imparatii crestini aiConstantinopolei, Il Incaltd. Doamna, Incununald, 1stInfasura capul si gatul Inteun lung väl alb; pesteo rochie trandafirie e Imbracata manija de brocardrosu, blanita cu samur.

Indarat 'Ana la capatul satului, apoi peste sineletrenului, peste cursuri de al:4 limpezi, care fug ra-pede pe prund, printre aceleasi case de tesatura delemn acoperita cu lut. Dealurile se tin de amandouàlaturile. Care sfarsit, ele se acopar de paduri, pecand In vale pasc nesfarsite turme de oi, care ruplinistit verdeata ierbei fragede. In fund, peteci denon i albi atarna pe coastele muntilor albastri ai Bis-tritii.

0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taiedrumul. i, cand ai strabatut paduricea, ai In siangacoperemintele de sindila ale manasiirii Dintr'unlemn.

()data bisericuta de lemn va fi fost In adevar sco-bag. Inteun singur trunchiu de stejar urias. Maid Ba-sarab o Inoi apoi idin zid, si pe urma ea se 'prefacu,dupa asamanarea bisericilor lui Brancoveanu, prindorinta lui tefan-Voda Cantacuzino de a Intrece siIn aceasta privinta pe nenorocitul sail Inaintas. Deatunci, din 1715, vin si frumoasele cladiri manasti-resii, ea bolti si stalpi mestesugiti.

Ast4zi. Comisiunea Monumentelor Istor ice a refitcut corn-plect mIntislirea (1939).

100 OLTÈNIA.

Apoi tot mai sus, pe rand pe osea si pe poteciprapastuite, printre maluri de nisip risipite, carepentru aceasta s'au numit Surpatele. Strabati un lungsat bunisor, de Romani foarte frumosi si de haziTigani plescari: sunetele tälancilor i Inaintarea celorpatru cai Inhamati doi cate doi scot din case pemai toti locuitorii: femeile privesc la garduri, copiiitighnesti umbla gafaind dupä gologanul boiarului",iar o ceata de sateni vine sa vada oaspetele In curteabisericii.

Clädirea aceasta se datoreste Doamnei Marica aBrancoveanului, si deci tipul de la Manastirea din-tr'un lemn si din atatea altele se intampina i aici.Taranii au pus daunazi mana de la mána si au dresce se stricase In armonioasa biserica. Dar chiliilesant mai cu totul In ruina, si e o .durere sá vezicum se risipeste aceastà veche i scumpa. zidarie.Acum douazeci de ani, calugaritile de la SurpateleSe trezira cá malul se va ruina: ele capatara de laCarmuire voie sh plece; pentru a desavarsi batjo-cura, aceiasi Carmuire vandu caramida zidurilor,ce incepeau Indata sà can., i astfel se ajunse lastarea rusinoasa de astazi

6. Hurezii, Bistrita, Arnota.

In valurile amurgului cenusiu s't trist coborlmdealul surpat §i, lasând la stanga mänastirea Dinteunlemn, luam un alt drum, prin pädurici, care e alHurezilor. °data cu noaptea ne gasim intr'un satde case inalte ca acelea din Muscel: e Plusestii-de-Otasau, care trece Insa rapede si se pierde In noapte.Cara. se Intorc, femei si fete aduc vacile acasd, ta-ranii aprind tigari In portile de lemn sapat, cioba-

IV. - VALCEA 10/

na§ii pdzesc langd focurile ro§ii ce p'äldldiesc In mar-genea porumbi§tilor inguste. E mi§carea §i buna starea unui sat de vechi mo§neni.

O ariciumd In codru, apoi sui§, In Intunereculprin care se imprd§tie cate o razd slabd de lundstrecuratd prin nori. Siruri de card se taräsc pe§osea, In striatele de lndemn ale drumetilor, Inglumele grosolane ale celor ce au petrecut la Mureni;o nati§ancd, venind tot de acolo, îi sund tAlancileIn urma noastrd: birjarul rdspunde printr'un chiot,oprindu-se, unui chiot trist ce se ridicd de jos, dinpddure. O impurdturd depàrtatà triisne§te rdsu-nand. Mai Incolo, la o pink unde se opresc callpentru addpat, se aude In neagra singurdtate pustiefo§netul rdpezit al apei §i bufniturile surde ale ma-iurilor pe sumane.

Oamenii sant buni, Imi spune birjarul, §i, InadevAr, In locul unde e mai multä lini§te moartd, ofemeie singurd, stransä de frigul aspru In rnantia-ide abd, maná incet boii spre casd.4--Acum ne coborim la dreapta, pe un drum devale. Case tdrdne§ti Intunecate, ici §i colo focuripalpaind lnaintea lor, gazornite prinse In cuiu, lu-minând golul cdmdrutelor. Sdntem In sfar§it la Hu-rezi. intrAm pe supt turnul boltit, suim drumul debolovani intre ziduri, vedem lumini fugind, trecemsupt alt turn, dincolo de care, de-o parte §1 de alta,sant mari clddiri vechi, §i In capul scdrilor ne pri-me§te maica starita.

Doamne, ce frig a fost gall!

Cel mai bogat §i mai strdlucitor dintre Domniiromâni, Constantin Brancoveanu, a voit sä" Intreacd,prin cheltuieli mai mari deck oricare se mai fäcu-será atunci pentru mAndstiri, pe toti inaintasiisäi, clddind un nou läca§, filed pd'reche. Ruda lui de

102 OLTENIA

aproape, Pfirvu Cantacuzino, a primit Insärcinareade a supraveghia lucrul zidirii sfinte, al aril locfusese ales In codrii nesträbdtuti numiti ai Hurezilorsau Huhurezilor, dupà pasarea de noapte ce se A-1A§luia In ei §i umplea singurAtatea neagrà de bocete.Värul Domnului dädu gata päretii In 1692, dar zu-grAveala nu fu mântuità decAt dupä moartea luiInainte de vreme, supt Ingrijirea lui Cernica Stirbei,la 1694. Indatà lncepea lucrul la paraclis, care sestar* cu totul peste doi ani, §i, ca sä 'fie alaturi cusotul ei la fapte bune, Doamna Maria sau MaricafAcu, tot atunci, din banii ei, bolnita din deal. Pesteamändouà aceste zidiri, inspravnicul fu loan, Careavu norocul de a cAlluzi timp de treizeci de ani caegumen mänästirea de cAlugäri a Hurezilor. In ace-la§i timp, o cingätoare de chilii Incunjurh biserica,§1 paraclisul era cuprins Intre chiliile acestea.

Mänästirea a avut §i timpuri grele, §i, odald, Inräzboiul din 1787, caii Nemtilor, ai Turcilor, cari serdzboiau Intre dan§li pe socoteala §i pentru Impär-tirea noasträ, au mâncat fän hräpit Intre zidurilebolnitii bräncovene§ti. Peste aproape un veac, cAlu-gärii plecau, §i locul lor era luat de rnaicile ',deastäzi.

Dar, ca Ind Inteo altä parte, toate s'au pdstrataproape cum le-a läsat Intemeietorul. i asidzi pri-ve§ti cu admiratie biserica In care §i-a atins culmeame§te§ugul de a zidi de pe vremea lui Bräncoveanu.Pridvorul e sprijinit pe zece stalpi, mai largi labasä §i Impodobiti la amândouä capetele cu foi deacant fin Apate; In fata lui stä un amvon de Intrare,pe doi alti stAlpi canelati, având acela§i fel de ca-pitèle ca §i pridvorul Insu§i. Pe fatadà §i de jurImprejurul zidirii Ant linii de zimti, apoi un rändde ocnite rotunde, Inchizänd cercuri Impletite; dupäaceasta douà ciubuce simple, alt rAnd de zimti, un

1 Apoi s'a refacut ca resedinta regalà (1916), si ea disp4rut4

IV. VALCEA 103

colac mare sculptat, ca acel de la Surpatele, §1 altativiturti cu zimti. Pe laturi §i la altar se mai intindeun §ir de ocnite '.trote. Cinci fere§ti de fiecareparte, cu cadrul sculptat; sculpturi, mai frumoasedeal In once biserica munteana, are §i up, alecarii canaturi sant din lemn lucrat ca o horbota.Dula turnuri cu ferestuici abia crapate In adanculocnitilor se urmeaza In lung. Printr'un adaos col-turat Inaintea altarului biserica dobande§te o lun-gime mai mare decal cea obi§nuita.

Dupa acelea§i norme de arhitectura, de §i maiieften §1 In hotare mai mid, sant Matte paraclisul§i bolnita.

Dar Ingrijirea limn a podoabei nu se opre§teaici. Stalpi de toate felurile se gasesc In cerdace §iIn salele chiliilor. Cei mai frumo§i, Impreuna cualte sapaturi, sus §i la scara, se adunä. In cerdaculstaretiei vechi, care face parte acum dinteun spilaltaranesc ca vai de capul lui 1. Aici sant stalpi Im-pletiti, sapati cu stema tarii §i cu vulturul bicefalal Cantacuzinilor, sant lei §i flori §i pasari §i ara-bescuri, cum nu se poate mai dibaciu §i mai ele-gant Intretesute. Nici Nicolae Mavrocordat la Vaca-re§ti n'a dus astfel de frumuseti 'Ana In octane delocuinta, multamindu-se a`sprijini biserica pe stalpiisal, §i mai bogat Infloriti de sculpturi.

Zugraveala veche e pastrata In toatä. puterea §ivioiciunea ei, §i pe paretii din pronaosul bisericiise In§ira, pe langa Brancoveanu, cu Doamna §i copiii,In portul rasaritean din vremea lor, toate rudeledui:a tata §i dupä mama, §i chiar mo§ii §i stramo-§ii", 'Ana la Neagoe §i Laiota, cu pletele In zulufi§i haina de brocard taiga la piept de dunga de aura patrafirului.

104 OLTENIA

Iard§i pe drumul ce nu se vede decAt la cdtivapa§i, Intre Inaltimi sAmAnate färá rânduiald, pe langsäporumburi Inalte, case de tara albe §i perdele warede pAdure. Mergem, dupd Intoarcerea la Coste§ti,sat mare de munte, cu locuintile larg rdspdndite,spre Bistrita. De departe se vede catapiteasma demunte supt care zace mAndstirea; sus, non i albi sescAmo§eazd, Indesindu-se spre varf, pe care-I acopärcu bumbacul lor albicios.

Mad ai vdzut mAnästirea, e§ti chiar la poarta ei.SamAnd cu Dealul, fiind §i aceasta o cetdtuie vdpsitàIn galben, cu un puternic turn modern, cu o cupolade metal care se vede departe. 8i acum inoitorule 8tirbei-Vodd, dar, fiinded Domnului Ii placea säpetreacd vara aici, la rdcoare, nu numai cd s'auIndltat clddiri intinse p,ntru locuintd, odatd eraIn ele §coala de sub-ofiteri, iar astdzi orfanii Invätd-torilor Invatá clasele primare intr'o parte a bogatelorIncdperi , dar §1 biserica a fost pregAtità ca bise-ricd a Curtii.

In cei din urmá ani ai veacului al XV-lea, fratiiCraiove§ti, stApdni ai §esului jiian §i Bani olteni unuldupd altul, Intemeiard Bistrita §i paraclisul ei: cead'intdiu trebuie sd fi fost, ca bolnita Coziei, aceastaclddità dupd vre-o jumätate de veac; celalt pdstreazd§i astdzi forma de cdsutd purtdnd In brate un prid-vor. Dui:4 stangerea neamului ctitorilor, Brdncovenii,Inruditi Cu ace§tia, au avut ocrotirea Bistritii, carepdstra acele ziduri de cetate ce siliserd pe Mihnea-cel-lidu a Intrebuinta tunuri Impotriva lor §i dincare se vdd unele urme, alatuite din bolovani §icArdmidd tare, la margenea zidirilor de astAzi. Incadin 1683, cu cinci ani inainte de a fi Domn, mareleIntregitor al mo§tenirii de arta religioasd a trecutuluiConstantin Brâncoveanu, Inoi Bistrita. Ea tinu astfelvre-o sutd §i cincizeci de alai. Reparatia lui firbei

IV. - VILCEA 105

nu are nimic din clildirea lui Constantin, careva fi sAmAnat cu Cozia. O bisericd modernd fu ridi-catd din temelie; In ea se pdstreazd astdzi rämd§itileStdntului Grigore Decapolitul, In racla de argint aurape care a ddruit-o alt Constantin Basarab", CArnul,In locul celei rdpite §i al celei de lemn, fdeutd dinporunca lui Radu Mihnea. Dar piatra de mormdnta puternicului Ban Pdrvu a fost gdsitd, §i ea sepästreazd astdzi Inteo camerd a clopotnitei. Pentruvechiul viteaz §i ctitor nu mai era lo c In zidirea deparadd a altor timpuri.

La doi pa§i de mAndstire e stdnca, Inaltd, goalä,asprd; In ea se sapd o pe§terd care a scdpat nuo singurd datd de alhari §i de ndvdlitori strdini §icomorile Sfantului §i viata egumenului, a chlugdrilor.lar, sus de tot, acolo unde atarnd negurile, deosebe§tiprin ele, ca o lungá paid albä, Arnota, care strAlu-ce§te de departe, In noapte, cAldtorului.

Drumul merge prin cdrdri de sat sdrac, prin prd-vdli§uri de bolovani, prin poteci de pädurenoud, cdptu§ite cu frunze ruginite. A plouat, §i lupti,urcându-te, nu numai cu rdpegiunea coastei, ci §iCu lunecu§ul cleiului negru. E o mare tdcere tristd,pe care o rupe numai ldtratul hartAgos al vre-uneijavre, fo§netul unui Mocan cdciular, care se suiepe calu-i mdrunt. Pentru ch'tiva gologani, un fldedurupe din pomii livezii crengi mari brobonate deprune brumdrii.

Am ajuns In sfd.'r§it. Iard§i turnul §i zidurile dinvremea lui tirbei, care stAtea prea aproape de Ar-,nota ca s'o poatd uita; dar, mai mult nelocuite,cdci cdlugdrii au ldsat ca urma§i numai doi bdtrdnipaznici , ele cad pe ineetul In ruind, abia duphcincizeci de ani.

106 OLTENIA

Bisericuta, spoild mai ddundzi, are tipul curat alclddirilor lui Matei-Vodd, cdci Brancoveanu a dresaici numai o fantand. Pridvorul e Inchis; pe laturi,zimti, cate trei feresti, ocuile rotunde, deschise sus,iar In randul de jos Inchise; un singur ciubuc lamijloc, fàrá sdpitturi. In pronaos doarme Intr'unmormant lnalt, de marmurd, cu sdpdturi ce Infdti-seazd tunuri, tobe, semne de rdzboiu i stemaMatei Basarab, iubitul Domn i pdrinte bdtran. Lapicioarele lui std Danciul din Brancoveni, ale cdruirdmdsite au fost aduse din Mitropolia de la Alba-Julia, unde Danciul perise pe vremea lui Mihai Vi-teazul, de fiul sàu acesta, Matei-Vodd. Tattil i fiulodihnesc singuri, In mica bisericd de munte, Incunju-T4atd de neguri, bdtutd de ploi §i asiguratil, pringreutatea i primejdia potecii ce duce la dânsa, de16comia strdinilor dusmani. Baranul Mocan ce In-tampin la intors, suind cdlare, pare umbra bunuluipatriarh ce rdtkeste Ind. In aceastä pustietate asprti,prin care Bistrita se izbeste ciudoasd, cu iutile apede argint.

Apoi Intorsul la Ramnic, printre card, cdrute §icaravane de munteni In mantii de al:A, de femeiIn horbote. La hanuri, Tiganii cantd viersuri dejale, si lume amestecatd se Inghesuie In oddi. Manie Santdmdria, cand Maul de la Raureni strangemai multi oaspeti decat totdeauna. irul de pr'dvAlii§i cocioabe scanteie de foarte departe In lunca des-pAdurita a Oltului. Cand Ramnicul apare si el, caun mänunchiu de lumini, e noapte de-a binelea,§i frig... Tried un ceas, i iardsi calaractele ceruluise vor deschide pentru lunga, trista, Inghetata ploaiea loamnei timpurii.

IV. VALCEA: 107

7. Pe Olt : Cornetul.

Spre granitd. Calea feratd merge Intdiu pe par-tea valceand a Oltului, se strdmutd dincolo In Arge§si revine iardsi, cdtre sfârsit, In Válcea.

Oltul... Ce idei mdrete nu desteaptd. el In minteacui nu 1-a vdzut niciodatd! Marele rdu care dd nu-mele. unei tdri, care desparte cloud climate, cloudInfdtisdri deosebite ale Ddmântului nostru, Oltulmare", pe care-1 trece Tudor din Vlddimiri, 011ulale cdrui uncle spumegate" bat, In poesia lui Ale-xandrescu, vechiul zid al Coziei lui Mircea Interne-ietorul. Astepti maluri prdpdstuite, sdlbatece, hotaraddnc tras de natura Insdsi, astepti ape InvAlindsite,vuind, ciocnindu-se de maluriIe ce se ndruie de lo-viturile IngrAmddite.

Ei bine, nu. Chiar fdrd seceta care i-a Ingustat atatde mult cursul, chiar fàrà arsita celor trei luni delumind crudd', Oltul nu e fluviul" visa'. de atáliadintre noi si cdntat de poeti. El n'are un pat adâncrupt In pdmdnl, i maluri romantice nu-1 IngrAdescCu un farmec sllbatec. Mdretia se afld la noi nu-mai In triumfala Inaintare a Dundrii ImpArdtestisau In culmile de piatrd goald ale celor mai Inaltidintre Carpati. Numai acolo. Altfel natura roma-neascit e bogatd, felurilk plind de farmec si de nou-tate, dar bunk prietenoasd, fdrä. sublimithti Ira-gice, asa cum e si poporul; vioaie, scbimbdtoaresi luminoasä ca si ddnsul. Oltul are termuri, numaluri, o albie de prund, iar nu o surpaturd asolului sau un Julius pat pentru ape largi. Addnci-mea-i nu Infioark si sirene de ispità si nenorocire.Nereide mincinoase, nu pAndesc in fundul intune-cat al valurilor, ci numai pdsdri de apd, micutesi neobosite, Isi rdcoresc aripile In apele lui maimull plumburii decdt albastre sau de un verde

108 OLTENIA

vesel. Abia ici §i colo spume, unde cursul se cioc-neste de dintii de piatra ai solului: nici atate-zgo-'mot si alergare zglobie ca la un torent din valeaPrahovei. El trece lini§tit inainte.

Ca rau Insd. Ca torent crescut In lunile de .prima-vara sau de toamna, e altul: un uria§ nebun, 'caresmulge arborii, care leagana bolovanii ca ni§te ju-carii, care izbe§te manios zidurile manastirilor ce-ipun stavila si ameninta sh rupä panglica de prundacoperita de dungi de fier care formeaza drumu1cel mare al timpului nostru. Dar aceste groaznicedovezi de putere nu le da el, 11111, din avantul iz-voarelor sale, ci ploaia revarsata din norii darnicisi torentul ce se na§te dinteinsa. E o mare furiestraina, trecatoare, pe urma careia raman apeleplumburii, curgand lin pe prund, In albie Ingusta,spre Dundre, care se face a§a de lata prin alteape, din tari unde soarele iea mai putin din raurilepamantului.

Nici manastirile n'au o infati§are Intunecata po-trivita cu amintirile ce se Indreapta necontenit sprezidurile lor. Cozia lasa sil se vada un zid alb ciuruit defereste, o cupolil acoperita cu tinichea, mai departeo alta biserica, piirand mica. Manastirea aceastalalta,Cornetul, al carii zid face parte din tunelulferate, e mai neagra poale de fum decal de vechime.Cu toata batraneta lor, cladirile aceslea putin Inane,fárá puterea de impresie a artei gotice, reparate depe la 1830 Inainte, albe, scanteietoare, sant maimult icoane zambitoare decat privelisti care sa im-puie si sa rasune adanc In inimi.

$i muncelele, muntii, sanl In acela§i ton Impä-ciuitor al sufletelor. Numai la Lotru vezi stâncagoala, compush din a§ezari paralele drepte sau oblicesau din linii Intorlochiale: galbena, sura, rosie, eaIn anumite parti de catre Adriatica. Inainte

NoUaI"oCO

iv. VALct,..! log

la Caineni, doua sate, In Arge§ §i Valcea, legateprinteun pod de fier , pana la Cetatea Lotrului,un turn sur pe malul Oltului, panä. la Turnul-Ro§u,ale carui tencuieli fdramate par In adeviir stropituride sange, In urma pana la Ramnic, muncelele,mai'mari ca in Gorj, mai mici decat In valea Pra-hovei, sant acoperite de minunate pilduri, in carein zadar ai cauta bradul Inaltimilor salbatece, §iadapostesc sate ale caror case albe se vild strdlu-cind ici §i colo. E§ti In Ardeal filra sil-ti para ca Inadevar ai trecut muntii.

La Cozia doarme Mircea-cel-Mare, de-asupra 01-tului, In care i s'au oglindit flamurile, supt p5du-rile ce l-au ascuns §i adapostit, adevärata cetatea tarii lui amenintate. La Lotru se coboard In plute,se suie in vagoane scândurile cherestelei. O societateanonima are exploatarea §i strange folosul. Un ano-nim" se afla In tren, ducand pungi de gologani pen-tru plata lucratorilor. Anonimul" e busnat la talkblond, ro, cu parul cret. Strigh pe ferestre, luandu-lepe rand: Abramowitz", §i de jos i se raspunde:I)Alcalay". Am lnteles. *i, putin mai departe, langaaceia§i al:a a Oltului, se odihnesc oasele batranuluiVoevod care §i-a pastrat lara curata, liberil, mandril.Alcalay, Abramowitz §i Mircea-cel-Mare... Am pornitde la aceasta ca sa ajungem, sa ni fie ru§ineobrazului!, la ace§tial

Ce granita a fost aceia care, odata, despartia, laOlt, Ardealul de Tara-Romaneasca, de cat mai rama-sese din vechea Tara-Româneasca libera, se vedelesne atunci cand, In alt drum, dupa razboiu, pela Turnul-Ro§u, treci de pe plaiul robiei de ieri inpartile stapanirii romane§ti seculare.

lio outENiA

Daca n'ar fi deosebirea Intre vechii stälpi de peanargeni, ai crede ca te afli Inteo tara pe careniciodata vicisitudinile vremurilor n'au Impartit-o.Linia suptire a §oselei trece Intre acelea§i Inaltimirotunde, imense mu§uroaie asupra carora, §i de oparte §i de alta, macar aici, In vileagul oricui, nus'a Intins harnica operatie distrugatoare a explora-torilor de paduri.

Ie§i din Boita, care, vechiu punct de granit5., ve-che carantin5.1(§i vechiu adapost de contr4bandi§ti,are, cu ingustele-i drumece Intortochiate, eu sumbrelecase mari de lemn, ba chiar cu ,privirea biruitoarea satenilor, deprin§i a cauta poteci §i a se feri de'ma, un caracter de cetate Inchisa, §i Indata teprinde pacea solemna a marilor Intinderi nelocuite.

Nimic din freamatul Predealului, din Intrecereaexcursioni§tilor fail ocupatie, din räpezirea camioa-nelor cu marfa, nimic din prietenoasa cale deschisäa Bra§ovului supt vechiul castel. Nimic, iara§i, dinInvalma§irea paduroasa a Bratocii, 'Ana la care nuse suic §uvita spumegata a Teleajenului, rämas Inra.pa. Aici pare ca treci printre strajile incremeniteale vechilor uria§i adormiti supt scuturile pe careau crescut aspri copacii codrului.

Impresia pe care o face In aceste parti de suptSibiiu taranimea româneasca din Ardeal e a unoroameni bine tinuti de Sa§ii stapâni pe vremuri, pen-tru ca, facand parte din gospodaria lor umana, erabine sa fie sanato§i §i zdraveni. Mai putina mândrie,mai putin simt de independenta, am väzut-o §i inalegeri acum câtiva ani, dar buna stare §i, mai ales,dorinta de o Inca mai Mina stare. Dincoace, In Regat,saracia se vede de la Inceput, §i ea va urma necon-tenit, pana jos In ves, dar o saracie därza, cu focsalbatec In privire, saracia, despretuitoare de lnlesni-rile viepi, a osta§ului de granita, pentru care casa de

ftr. trilttA tii

Iemn negru, Cu cerdacul de stalpi, e ca un post depanda. Sangele oamenilor lui Litovoiu §i ai mai ve-chiului Valcea, de la care vi-a luat numele judetul,fierbe Intr'Invii. Si femeile au In privire Indraznealaasprului, macrului om nedomesticit, obivnuit sa sezbeguie In libertate, cand hränit, cand flämand, candbiruitor, and biruit, dar neinduplecat In chiar Infran-gerea sa vi gala s'o ieie de la capat, caci ce pret areviata In sine daca nu-i smulgi emotiile tari ale luptei!Si, iata, pe trupul vânjos al rarilor drumeti se revarsaprin aceasta Lovivte, In devälmavie cu Argevu1,4-splen-dorile vevmantului arhaic, aur vi purpura, din por-tul domnitelor marete; valul slujbelor de incoronarese coboara pe umeri tari vi, cum una tine In mânifloarea rovie a muvcatului, care e In graiul vechiuostavesc sangele voinicului" ai zice ca de peparetii bisericii medievale s'a coborit chipul ctito-resc al fetei de Voevod tinând In mana flori pentruFecioara hramului.

Intriun luminiv rasare turnul, fulgerat de bombagermand, al Cornetului. Biserica intreagà e spintecatala altar de naprasnica lovitura. Franluri de odajdiiprofanate zac prin colturi supt praf. Icoanele audisparut, arse de focul avangardelor degerate.fund, Intre zidurile roase de ani ale cetatii care odataIncunjura lacavul, cele d'intaiu cruci ale Inceputu-lui apararii noastre din 1916. Le-ar putea Ingrijibaietii de la Silvicultura, cari sant trimivi la practicaIn solida zidire de piatra pe care Eforia a pus-oalaturi de biserica lui Mares Bajescu.

Inscriptia din 7174 de la Facerea Lumii, 1666 dela Hristos, scrisa in piatra, pe vremea lui Radu-Voda Leon, de popa Stan din Bajevti, ce! multgrevit"i a ramas neatinsa, clarà vi armonioasa, cuma taiat-o In piatra. mana deprinsà a parintelui. Operade zugravire a me§terilor ref acerii din secolul al

112 oLTENIA

XVIII-lea, Mihai, Radu, Iordache (1761) nu s'a dis-trus cu totul. De jur Imprejurul zidului, care nus'a rupt de zguduitura explosiei, se In§irà pg.tratede faianta, de coloare InchisA, cuprinzand cercurirotunde In jurul celor data linii Incruci§ate de lamijloc. i naret se ridicl turnul clopotnitei la In-trare, cu zigzagul de c6r6mizi supt coperi§, Cu punc-tele rotunde de small, care picur5. arcadele §i seIn§ir5. de-a lungul zimtilor de sus.

La o IntorsAturä de drum turnurile dispar ca ovedenie, inghitite In procesiunea färà capAt a pAdu-rilor. Pe margenea §oselei se Imbulzesc In umbraculmilor flori bogate §i rare. Din cand In cand, cumInAltimile se suie, piatra-§i clkle§te singuril zidurilede cetate singuratea. §i misterioaa

Din loc In loc semnele calvarului de sAnge: cru-cea soldatului anonim, mort pentru tall. Au ridicat-ofratii de suferintl, ne§tiind adesea ce sA scrie pedânsa, pe cand, In satul natal depArtat, cum amvAzut-o aiurea, In §es, cruci Impodobite Cu sfinti sti-lisati arhaic. pomenesc, in amestecul de chirilicA§i latin5. care §i azi se IntrebuinteazA aici, pe acelacare a murit departe fàr. sá i se §tie locul de odihnl,§i, pe alocurea, langà fantâna cu apá buna, In picu-ratul cAreia se aduná alba§tri fluturi seto§i, tremu-rand In zbor ca ni§te suflete grAbite, crucile raz-boiului se strAng sarace, smerite, sfioase, una lttngAalta.

Câte un automobil sperie inceata c5.16.torie rAbchl-toare a gramului vdlcean, cu cäruciorul §i calutullui, cAci aici nu mai e, ca In Moldova, ca In§esul muntean, ca In Prahova, tara Incetelor strecu-rari ale carelor cu boj albi.

Turnu, zidire InoitI §i Ingrijità, apare §i dispareIn mijlocul desi§ului. Mai departe, CAlimAne§tii aruna.9 notá de modernitate care nu e lipsit6 de elegan14

6

IV. VkLctA id

In silinta spre frumusetA a vilelor nouA, care s'auinmultit atAta in vecinAtatea apelor lecuitoare. LaCozia, unde un nou egumen cArturar aduce grijimailnalte, nu se mai vAd epavele omenesti ale revo-lutiei din Rusia, strAmutate departe, In UngurimeaOrAzii-Mari. Vechile clAdiri cAlugAresti, reparate dupAdesordinea haoticA si murdAria rAspingAtoare a neno-rocirii acestor oaspeti trecAtori, par sA astepte evla-vie si muncA, poate scoala, de care ar fi atAta nevoie.Deocamdatà se lucreazá cu cAtiva elevi la sApAturiIn lemn.

La bisericuta bolnitii ceva deconcerteazA pe cineo cunoaste de multi ani, cu suptirele, Inaltele ei liniimoldovenesti, cu neimitabila frumusetA a picturii dinIntAia jumAtate a veacului al XVI-lea. Privind maide aproape, se descopere, uimit, motivul. Cineva s'aiscusit s5. InchidA pridvorul cu cadre de lemn galben,..mrcare sAnt prinse acum geamuri colorate, si cudulapuri pentru cArti ... S'au luat mAsuri ca sA seInlAture caricatura.

Biserica mare, a lui Mircea, la cApAtAiul cAruiaarde Mala prinsá inteo butucAnoasá bucatA de pia-trA fArA stil, tArzie, pe cAnd un coperemAnt nou, binelucrat, acopere lespedea Mil inscriptie, destAinuiestelucruri nestiute despre originile ei. Pe din afarl ca sipe din lAuntru, reparatia fundamentalA a BrAnco-veanului a prefAcut totul. Dar cu atentie Iti poti dasamá unde a schimbat vechile linii din secolul alXIV-lea, unde contrafacerea a fnlocuit originalul. Sisculpturile in piatra de la feresti, cu vulturii si flo-rile bizare, vin de-a dreptul din imitarea stAngacea ornamentatiei din mAnAstirile sArbesti, luate camodel.

*i. tot mai adAnc la vale pe Olt, care acuma nu-simai strecoarA unda, cAnd larg revArsatl, oglindA pen-

114 attftiA

tru cer §i codri, cand furioasa de piedeci, aruncandizbiri de valuri In piatra manastirii care s'a incu-metat sa-1 domine. Vag peisagiu, nici de mtmte, nicide §es. i, pe langa viile Draga§anilor, colectie decarciumi §i de case pretentioase In jurul unei vechi§i frumoase bisericute, care nu se vede din cale,ce §ubrede sate §i ce oameni nacajitil

Ce lucru mare e de facut §i aici, pentru .ca demni-tatea omului sa se ridice la frumuseta naturii §i lamandria trecutului....

V.

ROMANATI

1. Spre Caracil.

Drumul la Caracll duce printeo regiune plAcutd,care nu e cu totul §easà. Porumbi§tea urmeazd,amestecatà cu locuri Impadurite. Dupà douà statii,dintri care una are numele, azi hotArit prea archeo-logic, de Romula , se ajunge la CaracAl.

Tara Oltului, podoaba regatului roman, face aceia§iimpresie bunà pAnä la acest sfar§it al ei. Stradelesant curate, acoperite din biel§ug cu nisip: pom-pierii ora§ului stropesc cu o dArnicie care face petreatori sä pArlseasca. §1 trotoarele pentru a seadOposti In curti; In schimb, stropirea cereascl lasa

aici mult de dorit: dupà aproape trei luni desecetà se adund, adu§i de un vant rece, greoi 'nonisuri, din cari ploaia pare cd abia stà sA -se aruncelacomA asupra pAmantului ars, care o a§teaptà Inhaina de iimilintà a prafului. Dar abia cateva pica.-turi, ca o batjocurà, §i apoi ugerele vacilor luiIndra" se prefac Intr'un suptire covor cenu§iu carenu dà nici bucuria soarelui, nici biel§ugul umedal ploii.

Casele, Incunjurate de gradini i färä pustiul mur-dar al maidanelor care sà le despartà, apar vesele§i gatite cu flori la ferestre. E Santa.-MAria Micd, §iPrecista, care a acoperit drumurile Valcii de caràInaintand agale, de calAreti iuti, de drumeti sprebalciuri, cu cOmA§ile albe, mintenele brune §i fotele

116 otttNiA

strAlucitoare de fluturi, a scos la fereastrà pretutin-deni chipuri frumoase, pline de vioiciune, de td-rance, mahalagite si doamne. E, InteadevAr, asupraIntregului oras, afarà de unele vechi curti boierestiferecate §i pArAsite, o zi de serb5loare crestineasckfoarte patriarhall

Ca pretutindeni, Statul a Inilltat, din cheltuialacam cu risip5. a Imprumuturilor de odinioarl, cid-dirile tipice pentru o capitalà de judet: se vede 'unPalat al Justitiei" sau mai bine fatada masivii, cutotul disproportionatA, a unei case cu &m'A rftn-duri, de loe mare, unde se dà dreptatea de represin-tantii zeitei cu cumpenele In mAnA, care stà cocotatàpe fatada greoaie a micii clAdiri. Apoi un gimnasiuInapAtor, pe frontispiciul asuia se ceteste cu oadevArat5. uimire acest ciudat titlu, care trebuie srtdisparà cAt mai curând: Gimnasiul Jonit5. Asan",lonifd §i Asan .. . Ce sa fie aceastl ciudat5.chere de nume tuteo ortografie ciudatà? Abia sedumereste omul cá e vorba de ImpAratul vlaho-bulgarIonità, care, dac5. era fratele lui Asan, n'a fost numitniciodatá si de nimeni Asan. Iar acel care a .fostAsan nu se cherna Ionit5. (nici Jonit5.") §i nu nepriveste de loc. Scoala profesional k de fete e o ca-sull cu chirie, In care te Intrebi cum pot IncApeaelevele (care probabil cá sAnt) si profesoarele (caresAnt de sigur).

Particularii vi-au modernisat In parte casele, ceiace nu, e totdeauna r5u. Un bog5.ta§ din localitate ac15.dit un frumos otel. Un Sarb a dat mkului ora§un bun restaurant, unde In acea sarà contera decállrasi §i rosiori, reuniti la manevre, petreceaa frrt-teste In sunetul musicii militare din grAdinlí, ames-tecata cu coruri de soldati din regimentele lor.

Si aici sa petrecut una din marile sehimbari fericite aletimpului: astäzi armata este cel mai nobil corp constiluit Insocietatea romineascA, i nicäiri nu se consacrl o mundi maimetodicä idealului luteles In forma cea mai Irian' i mai grea(1916).

V. ROMANAT1 117

ti§area mesei era frumoasä, §i lipsia poate numai§i o suflare de ideal, ca aceia care, la mesele ofite-rilor austro-ungari, Ii face sO se ridice toti, stdpanitide un sentiment mai puternic decal oricare, In clipacand musica lncepe Gott erhalte §i cate un bOtrancolonel sau general pronuntà numele venerat al Im-päratului 1

Timpurile vechi de tot se pomenesc In Impreju-rimi; In Romula, sus, iar jos, spre Corabia, portulduntirean, §chela spre Bulgaria, In Antina; apoilegenda cArturAreascA a Cesarului Caracalla, eroueponim al localitAtii, de hatarul impardtiei csdruiaStatul, §coala §i limba literará scriu: Caracal, Inloc de CaracAl. In sfar§it, prin ruinele de curti dom-ne§ti: ziduri de citrOmidà care a incdput, In tim-purile lor de lntemeiere, cand mai erau numaicateva gospodArii de tArani §i mai multe case deBulgari, fugiti de peste DunAre, unde-i a§tepta pe-deapsa Turcilor pentru isprávile prOdalnice,odihna de dupd lupte a lui Mihai Viteazul.

In grädinita din mijlocul ora§ului, revisorul §colara organisat o expositie de produse agricole, carearata minunile cele mai vrednice de luare aminte pecare le-a sAvar§it gospodAria InviitAtorilor. Cativadintre damn sant acolo, de a§eazà lucrurile adusede dan§ii, §i, cand li vorbesc de nevoia de a sestrange §i de dan§ii riimA§itele treculului bogat Indatine proprii ale noastre, hartoagele mo§nene§ti a

1 Aici am prea putin de schimbat. Universul" s'a prerdcutlusa cu vremea Inteo cetire serioasA qi profItabil4 (1916f.

118 OLTENIA

caror luminä. de Inteles arde Inca la mormäntul altorvremi, chipurile lor se lumineaza de o sincerabunavointa. Cu adevärat In mânile acestora sta bunasamânta a viitorului, pe care ei o aruncrt departede ochii rasplatitorilor, §i cata deosebire lntre ace§tisaraci, In cari lncepe a se trezi spiritul apostolatului,§i lntre trufa§ul profesor de gimnasiu, de liceu, boie-rul care face politica §i bani, crede ca n'are 'nimicde Invatat §i multdmita caruia, inainte de toate, spi-ritul unei culturi sanatoase, unei reforme morale,unei solidaritati roditoare, spiritul modern §i patrio-tic al muncii oranduite §i avänd o tinta vrednica,nu patrunde In ora§ele provinciei noastre, al carorsuflet se hrane§te cu gazete ca Adevarul", ca Uni-versul" §i cu intrigi miserabile1.

Uitam teatrul din Caracal, impodobit cu stuca-turi §1 inscriptii, teatru cochet, care chiama truperatacitoare §i e o intentie huna de care trebuie sase tie sama.

2. Mänästirea Brincovenilor.

Drumul catre Brancoveni pleaca din statia de lega-tura Piatra ranga Olt (nuruita de aceia Piatra-Olt",de §1 e, de fapt, o Piatra-Romanati), unde marealinie munteana veche se taie cu unja noua carede la Caineni duce, de-a lungul apei Oltului, laCorabia.

Statia, plina de zarva §i de amestecul porturilor,e departe de comuna. Pe drumul de jama lntrenesfar§itele campii albe, pe care le-a netezit, le-afacut cu totul §i cu totul de o potriva bogata zapadä.de Sfântu' Nicolae, pana la zarile pierdute ca

V. - ROMANATI 119

Intr'un fum albastru, greu, fär poesie, trece caleaImpArAteascA pe care Austriecii au dAruit-o, acumadoud sute de ani, Olteniei. Pe margene 'Isar jigh-riti copacii pe cari i-a impus o circularh ministe-riald dhunäzi. Niciunul nu pare sh se fi prinsca sà fach" vre-odatd podoabh drumului i umbràchl6torului In zilele calde ale verii; pe alocurea nue deck groapa Apath In zAdar. Cate una din \Tn.-gutele Infipte In pAmant e frantä chiar, asa de-oplacere, de trechtorul care nu i-a putut Intelegerostul.V E ca o icoanà a nestatorniciei administrative, aneIngrijirii, a lipsei de lntelegere, sus si jos, pentrulucrurile de interes i folos obstesc.

Langh copäceii acestia fArl noroc iatà Insh altiicari au putut creste sus de tot si cari sant pAstrati,Ingrijiti cu sfintenie: ei despart mosiile a doi pro-prietari mari sau Imprejmuiesc cate o vie a acelo-rasi. Aici interesul particular al celor puternici areradAcini vanjoase i tinteste cerul cu ramurile salecele mai Indrknete.

SMeni trec In aceasth zi de Luni. BArbatii auportul oltenesc obisnuit: In mantie de aba albä" cusireturi negre, cu malta cusmà turtitA sus; au cizmemari pAnä peste genunchi. Femeile se InfhtiseazAelegant si ciudat, de o sprintenie orientalà In papuci,cu fustele lor scurte, o catrintà ce aleargà In jurultrupului intreg, In pieptare stramte si pe cap adeseori cu fesuri rosii de carton phtrate, peste care earuncath o strAvezie maramA cu flori, dui:4 gustulfiechreia, tesute Intr'Insa.

E o urmh a portului cadanelor din cethtile du-narene stApanite de-a dreptul i locuite chiar deTurci. Dar ea nu se vede In toate satele: mi sespune ca femeia care ar veni cu fesul In cap labalciul din §tirbei ar fi ar4tat4 cu degetul i luath

120 OLTENIA

In Ms. Desphrtirea intre satele unde se poartA fesulsi cele care nu-1 cunosc, nu s'ar putea face printr'olinie, aceasta In urma deselor amestec6ri i str6-mutAri.

Piatra e un mare sat, cu cdteva clkliri de targ.Pe o baratcd e o inscriptie care aminteste cà, acumckva timp, InvAtAtorii alckuiserà o brutArie coo-perativA, care a perit rApede, dupà dorinta unuiadin Grecii de acolo si cu binevoitorul concurs alPrimAriei, liberale" ori conservatoare".

Felul de a se zidi casele e interesant. Un cerdacse Intinde de-a lungul fatadei, i undeva, mai multla o parte deck In mijloc, el Inainteazà printeuncafas asupra curtii; e iansi o veche datinA rAsAri-teanà adus5. prin Turci; si unele case domnesti depe la mAnIstiri se poate sl fi slujit Insà ca model.Dedesupt, se deschide pivnita. GospodAriile par binelnjghebate; femei harnice, care si acasA poarl6 fesulacoperit de maram'a', direticA printre rosturile obis-nuite ale casei i curtii tAranului nostru. Oameniicari privesc din cerdac sau din porti, ca i cei cetree pe jos sau cu carke Incete, privesc drept Inochi i nu scot din cap aciulile. Vechi mosnenisau verbi scApati de jug, ei se ImpArasesc din mareabogkie a pAmantului acestuia minunat tin viatamai usor si mai vrednic, ceia ce-i InsufletesteInaltà.

IarAsi alba câmpie netedà, din 1ini1ita z:Ipadd acAreia iese tepii negri negri de coceni din bogkia deporumb a anului care s'a incheiat. In mai putin deun ceas Incepe strada cea mare a satului Brâncci-venii. Nu se z6reste màndstirea, ascuns5. jos In unjaOltului, i vechile case boieresti si domnesti pe carete-ai astepta sA le vezi, nu rAsar nicAiri: o cAsutlIn mijlocul unui pare Inlins le Inlocuiesle, ad6posl

i"---7;111t-

ftI

\1141..."'

MI.41.11111.14.*.

V. - ROMANATI 121

de arenda§i greci multa vreme (pe unul, care astat un §ir lung de ani aicea, satenii 1-au facut dinSchedarezi: Schidarescu), iar acum singuratec lacade parasire. Dar felul cum sant lucrate casele Ora-ne§ti aratà vechea viatä istorica din acest loe: cara-mizile tari pe care o gospodarie slaba nu le acoperecu tencuiala sant scoase din ruinatele ziduri stra-bune.

In margenea satului, pamantul Incepe a se scor-moni, pravalindu-se spre lunca Oltului mare", unde,mai departe ceva, copacii negri se Malta din giul-giul alb, §i apoi se zbate printre sloii lui Decembre.Peste aceste rapi se Intinde zidul de caramida careIncunjura manästirea, ro§u zid lntreg, la colturilecaruia pazesc turnurile Inaltate din biel§ugul de bo-gatie, totdeauna binefacatoare, a lui Voda-Branco-veanu. Abia se zdresc turnurile bisericii de astazi,pe cand frumoasa turla de la Intrare, cu douä ran-duri de firide, rasare uria§a, suptiindu-se spre vârf.

DeocaLdata mergem Insa' la biserica razleatacare sta In afara de zid, drept de-asupra rupturiide coasta, catre adancimea alba Intre copacii negriunde lunech apele albastre. Aceasta e neatinsa, a§acum au lasat-o lucrätorii din timpurile cand se ti-neau cu scumpätate, cu evlavie, datinile bune. Tu zilebatrane de tot, aici a fost unul din cuiburile Craio-ve§tilor, ale acelor fii ai lui Neagoe Vornicul: Barbu,Preda, Danciu, Parvu, Mircea, Radu, cari au mnbrittot locul oltean §i jiian: la CaracM, unde se pome-ne§te numele lor In biserica ruinata a SfantuluiGheorghe, la Craiova, care li-a dat numele §i undebiserica Sf. Dumitru e a unei Banese" de-a lor, laBistrita §i Strehaia, unde ei se Inseamna intre cti-tori. Bisericuta de zid din veacul al XVI-lea eraInsa pe deal, la manastirea de mai tarziu, unde Matei-Vodit a 1naltat-o din nou. Dincoace, Brancoveanu

122 OLTENIA

facu cel d'intaiu o bolnita pentru Ingropaciunea ca-lugarilor din ctitoria lui cea mare §i noul Aceastao spune inscriptia din 1700, a§a de bine, de curatpastrata, fara umbra din negreala vechimii, ca §icum numai ieri me§terul de slove chirilice §i-ar fi.luat de pe alma ciocanul. Zugraveala e neatinsa:unele chipuri de sfinti sant de toata frumuseta, iarpe paretele de Intrare, In partea din launtru a lui,se ivesc Inca slavitii ctitori: caruntul Danciul Vor-nicul, tatal lui Matei-Voda, apoi Matei Insu§i, tinandIn mana crucea cu trei ramuri, Preda Vornicul dinBrancoveni, cu plete lungi Mane, fiul sau PapaPostelnicul, cu titva rasa, din care atarnä,dupa modaturceasca, un singur mot negru; In sfar§it Constantin-Vodd, fericitul ziditor al laca§ului, fiu al lui Papa,nepot de fin al lui Preda, §i Doamna Manca, Inrochie alba, peste care e aruncata mantia de brocardde aur cu margenile negre.

Pe douà u§i numai se Intra In altarul ingust,o scrijelatura pe zugraveala destainuie§te una dinpätaniile calugarilor de odinioar'ä: gonirea lor In1721 de catanele nemte§ti ale lui Pivoda, care s'aua§ezat In chiliile golite. $i aici In toate parfile numeamestecate Intre ele sant scrise cu varfuri ascutitecare eran une ori ale unor sabii ce varsaser5. sange.

Incunjuri zidul lung ca sä ajungi la poarta cuturla cea märeata galbena, pe care e facuta o sternanelnteleasa, din care se deslu§esc numai ni§te aripide vulturi. E chipul lui Mahomet", zice langa noi,cu un oarecare flor de frica. §1 de indignare pentruvechea profanatie, dascalul care-§i iube§te bisericile§i §tie slova veche. Da, da, a§a cum zic eu; acolosus e Mahomet".

Curtea e foarte largä. De-o parte, se vad zidu-rile grajdurilor darimate, care se MI-1mA pe Incetul.

alta? se intind od6ite1e cu un singur cat ale

V. - ROMANATI 123

unui ospiciu de bOtrani §i de schilozi, din care iesenenorocitii, tarindu-se sau strambandu-se, la sune-tul clopotului de amiazi, care veste§te marea pläcerea hranei rAmA§itelor lor trupe§ti. Tu stanga cumIntri, sant mari surpOturi: pAreti cari au lunecat cutotul, aripi care au rAmas aproape lntregi, gropimari de Intunerec, In care zac gunoaiele vremurilor.Dar, lipità chiar de turnul IntrArii, este o partepästratà bine a locuintii celei vechi, din Domnialui Matei 'hied: jos, pivnita adanck sus cOmari delocuit, unde vor fi petrecut Domnii la venirea loraicea. Se vä'd braiele de tencuiald i cdrämidà ro-tundä, peste care sant zugrAvite flori ca la biserici,pe un fond galben care s'a pästrat bine, apArat fiindIn acest colt de toatà furia necrutätoare a ploilorizbite ori spulberate de vanturile mari ale luncii;ginga§e flori de piatrà Inohid garliciurile In locuriunde va fi fost haznaua granelor §i altor bunAtAti,sau temnita celor gre§iti fatä. de Vodà.

Biserica, pe care o puteai a§tepta cu atata bu-curie, e stricatO printr'o reparatie neghioabil, al cAriipOcat nu cade Insà asupra celor de astAzi, ci asupraegumenului grec din 1837, chir Teodosie Trapezun-tios", din Trapezuntul MArii Negre, care se laudAcu isprava sa Inteo urItä pisanie zugrOvità In dosulu§ii de Intrare. De la el vin stalpii corinteni §inepotrivitele coloane false de stuc care inlocuiescvechile firide, ce au trebuit sá fie asemenea cu ace-lea de la turnul portii. StrAinul cu buná ravnA, darcu putina pricepere a rosturilor noastre, e ingropatIn pridvorul bisericii.

Dar din vechea clAdire fAcutd In veacul al XVI-lea,dreasä. la 1632 de 1VIatei §i fOcutd din nou la 1699de Brancoveanu, a rAmas inscriptia cea frumoasáde de-asupra u§ii, au rAmas florile sApate In piatrl,care Incunjurl fere§tile, i mormintele.

Sant douä, a§ezate In partea dreapt4 a IncIOU-

124 OLTENIA

rului laca. Una poarta In slove ie§ite In relief po-vestea peirii silnice a celor doi Brancoveni, tatal §ibunicul lui Constantin-Voda: cel d'intaiu s'a prapa-dit de mana osta§ilor rasculati Impotriva Domnieilui Constantin Carnul; celalt, bätranul, a perit dinporunca avarului §1 nebunatecului Grec, din carelacomia de bani a Portii Meuse un nou Mihai-Voda-Mihnea, Domn al Tarii-Romane§ti. In vorbe fru-moase Ii plange piatra: Li s'au Intamplat perire:Intaiu Papei Postelnicului In zilele lui ConstandinSerban Voevod, pe vreame ce s'au radicat doro-bantii, calara§ii, hotea§te asupra Domnu-sau..., fiindleat 7163(1655), iara pe tata-sau, Preda Vornicul,1-au ucis Mihnea-Voda cel Rau, fu casele domne§tiIn Targovi§te, nefiind vinovat nimic".

Tánguirea vine de la yaduva luí Papa, o Canta-cuzina, bogata §i cuminte, Stanca. Patruzeci i patrude ani a trait In vaduvie cinstita pana ce pleat §idansa din lume, cu credinta ca merge sa-§i vadasotul, parintele, fratii, atatia morti de moarte gro-zava, tàiati, zugrumati, otraviti, pe urma carora erasa vie, pe aceia§i cale a uciderii, fiul ei ConstantinBrancoveanu §i nepotii ei, descapatânati cu aceia§isecure a gealatului din Constantinopol. Alunci Insa,la sfar§itul ei, Brancoveanu era Domnul fericit alTarii-Romane§ti, §i, dui:a ce el petrecu pe maica-sala locul unde i se parea ca. ar fi mai dulce pentrudansa lungul somn al mortii, dui:a ce puse a sesculpta In marmurd pomenirea ei, a§a cum se vedepänd astazi In litere ce se infunda fin In piatra, eldadu Vornicului Radu Golescu grija de a face bise-rica mare, luminoasa, vrednica de a cuprinde In eamormintele unui tata, unei mame, unui bunic deVoevod. Tot atunci s'au facut §i casele din fund,)1oddile den spre miazazi", unde, In farmacia ospi-ciului, se vede Inca stema vulturului munteaninitialele brancovene§ti.

V. ttOMANATI i2,t

Cänd s'a stricat bogata fericire a neamului, mo§iaa riimas totu§i nenstrainata. Constantin cel nou,nepotul de fiu al Domnului jertfit, a stäpAnit-o. Dela el a trecut apoi la fiu §i la nepotul de fiu, BanulGrigore de la Inceputul veacului trecut. In podulcasei mai gäsim, intre multe sfärâmAturi, bus tul Ba-nului, al sotiei sale §i cateva frumoase acte privi-toare la Bräncoveni: o danie de-a lui Serban Canta-cuzino Voevod, fratele Stanc6i, cAtre nepotul säucând era numai boier, o hârtie de impärtire a Doam-nei vkluve Marica, intoarsä dupä lndelungate su-ferinti prin Constantinopol §i Asia, alte Invoieli pri-vitoare la marea avere de odinioarà. Si IncepätorulBrâncovenilor celor noi, Grigore, fiul lui Vod5.-Bi-bescu, lnfiat de bAtranul Ban, a läsat aici urine alevietii sale; prin el au venit zapisele §i privilegiilectitoriei brâncovene§ti a Hurezului.

DacA tânärul fiu al celui de-al doilea Grigore, d.Constantin Bräncoveanu, s'ar hotäri sä. dea o viatanou5. acestui glorios colt de päräsire impie din par-tea civilisatiei romäne§ti de astäzi, el n'ar Indeplininumai o datorie de familie, ci o imperioasä datorienationalà.

Judetul lui Roman, vechiul jude, judet bogat Inruinele Romulei, din aceastä. Dacie malvensil", a Ma-lului, §i In amintirea romand a Antinei, nu strälu-ce§te prin podoaba altor mänäsliri pe care Domnii,marii boieri nu le puteau ridica In calea nävälirii lor.Dar la un capät de drum märunt, la CAluiu, ceiace ar putea sä. insemne: cärare , neastämplratulneam, dornic de pä'mânt §i de glorie tot odatä,

, al Buze§tilor §i-a flcut märunta, dar atAt de gin-ga§a ctitorie, In a aril umbrä. räsar §i chipurileIncoronate ale lui Mihai §i Petru Cereel, aventu-rosul §i tot a§a de nenorocitul frate al Viteazului.

MUNTENIA

uostwomost4AVaggWoviorols0.It\t\ 00000101110101101111111/1/1'....

It ititti;i.j.

Biserica Sf. Voevozi-Flimanzesti din Curtea-de-Arges.

i.

AR GESUL

1. Curtea-de-Arge§.

Spre Curtea-de-Arge§, drum prin acelea§i Tinu-turi de p4duri bogate ca §i Oná acum, din careOduri 'Isar case §i turle. Calea feratá e cea vestit6prin luxul ei, cu gilri ca locuintile de varä ale unormari bogAta§i: cArArnia ro§ie la suprafatà §i turnurimàiestrite: ultima Inflorire In acest domeniu a risi-pei noastre cu bani de Imprumut.

Thrgul Curtea-de-Arge§, ceia ce InseamnA, inlimba de astAzi, re§edinta domneascá de pe Arge§,e o adunAturä siirAcdcioasä de case cu Cate unulsau dou5. randuri, altfel destul de curate, §i de li-vezi, pe care o strAbat strAzi cu pietrele ie§ind pre-tutindeni la ivealä, rAzvrätite. In stânga se vede peo InAltime o bisericá destul de mare, sprijinità Inpârghii: ea poartä. In limba poporului, pe care isto-ricii au Incercat apoi sä.' o 1.61mdceascä prin ipotesesilite, numele lui Negru-Vodà". E curioasA aceastàrAspandire, dacà este o adevArata r6spAndire,a pove§tilor despre Inchipuitul intemeietor: §i aici,la Curtea-de-Arge§, ea s'ar 16muri poate prin ames-tecul, In graiul unor oameni ce nu par a-§i deschidegura tocmai bucuros, a numelui vre unui Voevodnegru", din timpurile lntunecoase cu acela care evrednic a se pomeni totdeauna In aceste pilrti, albinefkAtorului, iubitorului de frumos, evlaviosuluiVoevod Neagu, Neagoe.

Diserica bAtranA7 ce se sprijina In cdrjile repa-

i3O MUNTEkti

ratiilor noastre, are o forma neobisnuita la noi; eadesfasura, In siruri de bolovani Incadrati de cara-mizi suptiri, linii de basilia bizantina, redusa laproportiile sal-ace ale inceputurilor Domniei mun-tene. Nicolae Alexandru-Voda a Inaltat-o, pe la 1350,pentru Mitropolitul nou ce adusese de la Niacin, pen-tru Iachint Grecul. Mesteri din Constantinopol auIntins o zugraveala In stil mare, cu puternice figuriisolate, vanjoase, luptatoare, In cupola centrall casi In altar, si astäzi, In 1915, ele au iesit la iveala,prin ostenelile inteligente ale pictorului Norocea, desupt straturile de nouà picturi asternute rand perand In cursul a cinci sute de ani. Pe un stalp dincele ce fixeaza trei Impartiri in lungul bisericii, ctito-rul apare In armurá de luptator, iar de-asuprael se vede Ingenunchiat, oferind prinosul evlavieisale. Morminte mai nouä, din al XIX-lea veac, s'auasezat sfios In umbra umedà de la Intrare 1.

Pe alta Inaltime apare, parasit, dar trezitor devechi amintiri, care nu se mai pot deslu§i denimeni, turnul de la San-Nicoara. Daca,presupunerea nu pare fail temeiu Nicolae-Voda,tzis i Alexandru, de la care pana astazi s'a stre-curat mai mult cleat jumatate de mileniu, e acelacare a sfintit ca biserica noua, pentru iertarea paca-telor sale, pietrele ce se därapäna acum supt pi-caturile ploilor, In bataia vanturilor reci de lamasi In munca vesnic reinoitä a buruienilor de ruinkatunci acest sträbun al siragului Voevozilor mai noise preface din slavoneasca moarta a epitafuluidin biserica de la Campulung Inteun viu Nicoara,Voevod i gos podar pentru Sarbii i Bulgarii din

AstAzi, multAmità arhitectului Cerchez, strAlucita bisericA edeplin salvatA, spre admiratia celor de acasA si a ,stritinilor. Sid. Virgil DrAghiceanu a scos la ivealA Insusi trupul lui Basarabctitorul (1939).

i. - ARGE$UL 131

6nCelaria lui, dar pentru ai sái, dreghtorii §i arca§ii§i Warta, Domnul Nicoarl, Nicoará-Vodá.

O osea práfuitá, intre mici asute urite. In fundse vede un .qoperi§ ce se incovoaie in arcade sprepatru stálpi albi, iar mai departe, In dreapta, ni§teturnuri ce par galbene §i nu se deosebesc prin ni-mic. Aratá a fi ale unei biserici destul de mari.

Dar iatá cá priveli§tea se deschide. Trásura seopre§te Inaintea unei bariere de lemn alb. 111rt cobor,inaintez putin, §i inainte-mi se desface supt cerulalbastru, Intre Inalte dealuri acoperite de páduri,printre care curge apa Arge§ului, mánástirea de laArge§ (nu de la Curtea-de-Arge§, cum se zice gre§itastázi).

Patru turnuri: douà drepte, mai mari, urmându-seIn lungime, pe and In lat se apleacá unul sprealtul Incá douá, strâmbe Impártitä. In patru registre,osebite prin brauri sculptate, biserica, spre Infra-rea areia duce o scarä. Ingustä, e de un desávar§itechilibru al frumusetii. A§a au croit-o pentru Neagoe-Vodá §i Doamna sa Despina, vlAstarea de Crai sdr-be§ti, me§teri de tail §i staini la Inceputul veaculuial XVI-lea, toath din frumoasá marmurä. albá.

Astázi, dupá restaurarea d-lui Lecomte du Noily,spre luminile §i gustul aruia s'a dus stangácia noas-trà barbará §i ve§nicul despret de noi in§ine, sevád pretutindeni fonduri de azur §i flori de aur,pasári care ar fi sá sune din clopotei cá.'nd 'batevintul (dar nu sunä.), coperi§uri verzii deasupraturnurilor. La lumina soarelui, cládirea pare a sesalda Inteun aur, care, când norii apesc razele,se aratá pe multe locuri negriu; pe alocuri §irloa-iele ploii au luat cu ele albastru §i aur, lásánd dungiIntunecate páná §i In inscriptia aurità-aurità a luiNeagoe-Vodd.

AstAzi rAmA§itile lor sant acolo, ale amindurora,ate recunosator de bunul pamint al Prii care e mai multfrAmintat cu oasele strIbunilor no§tri (1916). Si aläturi dormregele Ferdinand §i acea mintme de frumuseta §i inteligentl.regina Maria (1939.)

132 MUisiTESTIA

Armonia deplina stapane§te §i Inlauntrul clddirii.Stalpi Inalti se ridica, sprijinind bolta; In fata, cata-pitema Inchide Intrarea sfantà a allarului. Chi-puri de sfinti se Inalta sus, In aurul fondurilor; josse In§ira ctitorii, ale caror pietre de mormant santacoperite, dupà nu §liu ce obiceiu, cu perdele decatifea ro§ie cusuta cu aur, In elichete a caror slovanu e, adese ori, nici latinä, nici cirilicá, ci 'un felde gotica apuseana. De o parte §i de alta se vad:Regele Carol, care nu samana de loe §i n'are atitu-dinea smerila a unui ctitor aducandu-§i darul inain-tea lui Dumnezeu, §i Regina, al carii talent poetice simbolisat printr'o atitudine de extas care nu Infra,iara§i, In normele, bine statornicite, ale picturii bi-zantine sau bizantino-romane 1. Un Inger sta. langaRegele; langa Regina o madona catolicd, purtandpe Isus In brate, pe cand jos se vad crini. Noniincunjura pe cele douà fiinti cere§ti; non i cari, dreptspuind, nu samänä a nimic.

Si cu aceasta once cunoscator al vechii noastrearte, once iubitor al frumosului §i adevarului isto-ric, vine de la sine la aprecierea putin admirativaa restaureirii. E deosebire intre un lucru care seInvata, care se studiaza §i altul care se depune peincetul In minte prin vederea necontenita a ace-lora§i obiecte. Intiparirea in casul d'intaiu poate fimai con§tienta, dar In celalt e mult mai adanca,mai trainica. Pentru a reface o biserica de la carevremuri rele au rapit mult In desfa§urarea lor, ire-buie familiarisarea deplina cu biserici de acest fel,§i mai trebuie o legatura intima de amintiri, ce,merg

I. - ARGE$UL 133

pAnä In fundul copilAriei, Cu sufletul care locuie§teIn aceste clädiri de smerenie §i de Inchinare. 'Si,fiinda o artä adevAratà se adapteazti pretutindeni,se traduce In limba sufleteascà a fiecArii rase, secere iarà§i ca arhitectul InvAtat §i meter care In-drkne§te s4 invie din einfa'§iti §i potriviri o fru-museta veslejitä, sä fie unul din copiii cei mai plinide iubire fiasc6 ai pàmantului pe care se va ridicaa doua (pail minunea.

Cred di la noi In tar:A se gAsiau, §i alunci candam adus pe arhitectul frances, oameni cari,strangand cu totii cuno§tintile lor Inleun mänun-chin, puteau sa ni dea Ind6ral, cu Wald priceperea§i cucernicia, vechea mtinAstire a lui Neagoe-Vodà.In locul Caselor din Franta, Caselor din Viena, seputeau afla me§leri de-ai no§tri cari mai incet (darnu mai scump) ar fi dat podoabele d'in5untru, deli-catele lucrAri de zugravealil, de slIpiitura §i chiar deturnAtorie. In acest cas, n'ar mai fi nici catapiteazmAde metal, cu flori, nici vulturi heraldici apuseni, nicislove care nu sant buchi §i nu sant Mere; n'armai fi, mai ales, acea boatie cam salbatecA, a§zice: oriented, de aur §i de colori puternice. Ai no§triar fi Risat, ca ni§te duioase amintiri dinleun trecutcare a fost numai odatà §i nu se poate 'comanda,cu once sacrificii budgelare, In facAtoarea de mi-nuni strAinhtate, acele stangace icoane §i sculpturivechi, al chror graiu de cinci sute de ani, .veninddin del:Arai-He credincioase §i eroice, ni spune cucat mai mult deck jargonul international al mo-mentului. Si ar fi fost mai bine.

Acestea nu sant, de almintrelea, singurele prive-li§ti triste ce se pot culege aici, In umbra mAnAstiriimodernisate §i InstrAinate. Mai sant §i altele, tota§a de triste: acei stalpi crApati, mergand spre

CuFUiflá toatd tinereta lor, acei stalpi de ca'r:1-Blida acoPeria cu moluz cari Incunjura nevrednic

134 MUNTENIA

biserich de marmurd; acel palat episcopal, prefäcutacum In palat regal, clddire monumentalk asprh sigoalh In fatada-i de chrhmizi rosii, cu totul In anstil decat al bisericii, si ale chrui odhi par Inchpustii, nesfarsite, In chutarea une destinatii defi-nitive'. In biserica veche, la restaurarea atat dedistrughtor radicalh, s'au ghsit chipuri de sfinti, Incari me§terii altor timpuri §i-au zugrAvit adevärata,nemärgenita evlavie, s'au ghsit colane de argint greucu stangace säpdturi de slove iesite din Intrebuin-tare, s'au gäsit potire §i odAjdii pe care au iscanteiatpietrele In care se adunh 'n cel mai mic spatiu ceamai mare luminà si cea mai mare boghtie; s'aughsit apoi si sfinte stofe care au Invhlit oase ces'au fAcut cenush. Unele din aceste comori de arthau fost aduse la Bucuresti pentru a face parte din-tr'un Museu abia oranduit §i abia deschis a. Celelaltese trec la catastif acuma, cand noua Cash a,Bisericiitrebuie sh §tie ce sthpaneste; apoi ele vor rhmaneauitate In dulapuri, Inchise In Uzi. i te gandestiatunci la acele fabriche care se gäsesc In apropiereamariior, frumoaselor biserici ale Italiei: ateliere simusee, In care se phstreazh ceia ce a dat jos ve-chimea de pe clAdirea mhiastrà, iar, alAturi, me§teriilucreazà, In mhsurà ce se simte nevoia, la deshvar-sirea, la tinerea In bunh stare a monumentului. Da,Insà acolo nu se Incredinteazh grija lucrurilor In-treit respectabile, fiindch sant vechi, sant frumoasesi sant scumpe, unor mani strhine, ci arhitectul detalent si de stiintd, ca si umilul lucrAtor ce-i Inde-plineste gandul, simt ch lucreaza la ceia ce facemandria i cinstea thrii lor. Si Ant acolo si alti

1 0 clipa, tristela unei regine singuratece s'a odibnit aici,apoi pustiul a revenit, oate pentru totdeauna (1916).

2 Astazi obiectele nepretuite sant gazduite In palatul boieresccare e Museul de art4 religioasa din Bucuresti (1939).

I. - ARGESUL 135

factori, cari la noi se cred nedreptdtiti de lurnealaicd, 1§i lasä ogorul nelucrat §1 rdtdcesc pe undenu e chemarea lor, läsand subalterni fàrä directie§i o turmä. fàrà 'Astor. Unde ni sant oamenii deravnl, oamenii de jertfd, binefä.d.torii §i gospodarii,aceia cari pot fi sarea pdmantului", dacd jutelegce trebuie sd fie?

Episcopului de Arge§, Intre atdtea dregeri §i Inoiri,i s'a fAcut loc In dosul palatului regal, unde seridicd o clädire ciudatd, care poate fi asdmduatd§i cu o casd de porumbei, §i cu un :turn de foc,§i. cu multe alte edificii practice. Sfintia Sa e Inmunti, la Turnu, o mAnästire al cdrii ctitor este.In palatul regal locuie§te un bun bätran, pdrintelearhimandrit, care stà aproape singur In aceste i-mense incdperi, supt paza lui Dumnezeu, cdci a oa-menilor lipse§te cu totul. Protoiereul, un td.när cult,preotii, cei cativa cAlugdri stau unul ici, altul colo,de amdndoud laturile §oselei; paza lor e aceia§i.Spre Curtea-de-Arge§, uncle nu sant soldati §i facstrajd numai patru gardi§ti, duce §oseaua pustie carese InvAle§te pared de groazd la cdderea noptii. Candmä. Intorc, Intovdrd§it de bunii miei oaspeti, e undesdvdr§it Intunerec, §i din stelele care sclipesc de-parte-departe pare cà picurd frig. Un singur sAteantrece, fArä a face loe §i fdrà a saluta pe cei doiclerici, dintre cari unul cere sà fie respectat §1 pen-tru veasta sa inaintatd. E poate vre unul dintre Tiganiiai cdror strAmo§i au robit odinioarä. mAndstirii §icari alcdtuiesc o oarecare parte din poporatia foartesdracd a offt'§elului, La otel", un biet han primitivInteun targ neobi§nuit hied a primi, stdpane§te ace-la§i aier de singurdtate murdard §i tristd, care semantuie, pe langd case dArdpänate §i biserici spri-jinite In paiante, la acel aur de risipá din fundul§oselei.

1 Cercetgrile d-lui Virgil Dr5ghiceanu nu i-au putut descoperiramasitile (1939).

136 MUNTENIA

2. Pe drumul Voevozilor.

Intr'una din ultimele mele calatorii la Curtea-de-Arge§ (sau Curtea Arge§ului, capitala din Arge§,fiindca aceasta Inseamna cuvantul) am dorit sa refac,calauzit de amintirile eroicei vremi a Inceputurilorpolitice romane§ti, drumul pe care acum peste §asesute de ani 1-au facut Voevozii Intemeietori, aceiacari, de pe Poienari, unde era Cetatea de Arge§",s'au coborlt la aceasta Curte" pentru a se Indreptaapoi catre Campulungul colonilor catolici de pestemunti, opera romaneasca substituindu-se a§ezariistraine, mare §i capital fapt in istoria neamului nos-tru, drumul lui Basaraba-cel-Mare, cad a§a i-arfi zis batranului Basarab, care se odihne§te Inctitoria sa din Biserica Donmeasca, drumul lui Ni-colae Alexandru, fiul lui, care sta, neatins Incá decercetarile noastre, supt lespedea simpla din bise-rica de cetate campulungeana. 1.

Printre zidul bisericii lui Neagoe, de care s'a alipitbarbar cimitirul, cu infati§are turceasca, al Germa-nilor navalirii §1 profanarii, §i Ingustul incunjur albolnitii, cu mormantul, pecetluit de marmura nea-gra §i napadit de buruieni, al lui Lecomte de Nofiy,se Incepe calea care duce la Albe§ti §i la acea Valea lui Dan, care pomene§le poate, numele altuia din-tre Domnii cei mai vechi. Apoi apucam la dreapta,ca sa. Weill pe rand muncelele, care Indata vorda numele lor judetului Invecinat cu acest istoricArge§.

Rar am facut o calatorie mai singurateca. Parecà numai amintirile tree la adanci ceasuri de noapteIn sunetul zalelor pline de mucegaiul mormintelor,

,,,,Pasp,i¡m,,.?..7:,!::.

It.,

Poerta din judetul Argeq.

I. - ARGESUL 137

§i singurul sunet care rupe t6cerea sacrà e al arhai-celor chiote de bä'talie ce se Intorc din stanca Incare s'au oprit acum peste o jumkate de mileniu.Mula vreme nici mdcar drumeti tarani, din acei Ro-mani al tinutului de intemeiere, uscati, oache§i, cu onegreata roietecA, de aramä, cari au fulgerari ciu-date din ochii foarte negri, cu cAutatura crunta,neam de neinduplecati osta§i, dintre aceia cari c15.-desc o tara §i o tin Impotriva tuturor primejdfilor.S5.-i vezi calAri pe caii märunti cu traista merindelorla coapsà, ai cAuta arcul §i mdciuca de care aufost cople§iti §i striviti osta§ii lui Carol-Robert, In-cereand, la 1330, O. facä. din Tara-Romaneasca oprovincie de hotar a Ungariei regale. Cand, la poaleleunuia din dealurile care se urea greu prin lune--cu§uri de ploi IndArknice, din pletele codrilor ilea-tin§i, am Intalnit insä un automobil care se ino-molise, Imi venia sA Intreb pe acest intrus cu Im-brAcAmintea ciudatà ce cauta In dreapta Domnie astdpfinitorului nostru Vodä-Basarab, care nu suf ereIn oblkluirea sa deck voinici viieji §i femei fru-moase.

SinguratecA §i täcuta cale. De-asupra, sprijinit pecoama pädurilor, neclintitul coviltir de non. Nu sedesface §i nu picurä. Inca: e Inveli§ul trist al mdri-rilor care s'au dus cänd tara s'a mutat la vale,lAsand In urinA pe ctitorii §i apärätorii cei d'inlAiu..Numai la capät, In ampulung, §ivoiul se va rApezldin nou drept In apele spumegate, vuind a räsbunare§i nimicire.

3. Pitettii.

Pang la Coste§ti, drumul strAbate Inca §esul. Deaici Inainte, se inalta muncelele acoperite cu §iruride arbori suptirateci, ce Incunjurà une ori Intreagavedere. LângA sate apar livezile de pruni. In josul

138 MUNTENIA

dealurilor ti§nesc verzuile izvoare ca in munte. Schim-barea portului oamenilor corespunde schimbärii deinfati§are a naturii. In locul hainelor greoaie, urite,ale locuitorilor §esului, apar acum albele vesmintestranse pe trup ale Munteanului".

O gramädire de frumoase case de tara, cu aco-perembite de §indila Inca nou'a, vestesc, dupä unceas de cale printre muncele, Pite§tii.

Pite§tii , un ora § pe care 1-ar fi putut Idori cineni-ar fi voit mai bine. O regiune de dealuri bineImpadurite Incunjura capitala Arge§ului. Stradedrepte, case frumoase, cat se poate de bine futre-tinute, desavar§ita lipsa de pral. Lumea nu stil In-chisa In casa ca la Ramnic, ea circula pretutindeni,gatita, dar nu prea mult; vioaie, vesela. CladirileStatului: liceul, §coli primare, sant deosebit de fru-moase. In mijloc, o gradina publica, cu arboritrani, avand din toate pärtile cladiri mari §i unotel foarte frumos, vrednic de a fi Inteo capital&/ncotro te uiti, vezi harnicie §i pricepere, Insu§irinedeslipite de rasa noastre, acolo unde e curatd §in'o Impiededi nimeni in desvoltarea ei.

Cativa Evrei se afla §i aici: unul a zugrävit peparetele tainitii sale de panda un mare anunciuca la el e mai ieften decat oriunde. Da, fiindca, debuna sama, e §i mai prost.

Pite§tii, spre cari Incep a veni asifel de oaspeti,nu sant o creatiune nouà a ultimului avânt roma-nesc, care a creat Regatul. Inca din vremuri Inde-pä.'rtate, Sa§ii Sibiiului 1§i trimeteau marfurile prinpasul Turnului-Ro§u, care ducea de-a dreptul la Ram-nic, dar putea sa hräneasca prin bogatia adusa dedansul §i un ta'rgu§or de drumul mare, In ealealspreBucure§ti, ca Pite§tii ace§tia, Odat'a, viind de la Bu-cure§tii lui tefan-Vodä Cantacuzino §i mergand spre

I. - ARGESUL 139

Cainenii din pasul Oltului, a trecut printre casutelePitectilor un oaspete aca de mare ci de neobicnuitca regele viteaz ci nebun al Suediei eroice, Carol alXII-lea, Invins ci fugar.

Pe de altd parte, Tinutul de plaiuri al Argeculuiavea nevoie, In isolarea sa, de o piata, i aceastapiata trebuia sa fie spre margenea cesului cu alteproduse ci alte trebuinti. Pitectii primira astfel lazilele de bdlciu ci de tdrguri de saptamanà caläretii,carale ci drumetii cu traiste i toiege din toate cot-loanele vailor Impadurite; ei at:On:Lard comoiagul depaie lnaintea carciumelor primitoare, durará

tarabe. Dar boieri nu prea se acezará aicimai de mult. Boierul In Arge§ e un satean cu maimulta stare, un stapan de munti, un Ingrijitor delivezi, mai ales aceasta: un fuicar.

Din toate aceste Imprejurari, ce nu se allá toc-mai aca nicairi, se alcatui chipul frumosului ord-

gramadit intre muncele. Nici sardcie ci nici ri-sipl, ci o fericita stare de mijloc, harnicd ci 'eco-noaml. Si astazi Inca, daca laci la o parte ce a In-temeiat Statul, pentru mobila capitala de judet,ai ca basa tot casuta curata, cu copericul de cin-

umbrind cu stracina, a sateanului cu stare,cel mai trainic stalp pe care se poate razima4-cladireacomplicata a Romdniei moderne.

Afara de gradina din centru, Pitectii au una dintrecele mai frumoase primbldri din tara. Pe o coseabine Intretinuta te ridici printre chioccuri cochete,dintre care unul, o laptarie, Imbraca formaunui schit, spre schitul real Trivale, ctitoria unuiMitropolit mazil din veacul al XVVII-lea, al caruinume se pomenecte inteo inscriptie pe piatrd, caree astazi razimata de zidul din afara al cladirii..Fun-datia Vla'dicdi Varlaam, Mitropolit de partid, pasto-

1 Observatii de acestea am fAcut anul trecut, i vai, Inmarea 1nflorire rgzboinica a lumii de acuma, trebuie sA fac

azi (1916). Regilor Ferdinand §i Carol al II-lea li se data-r{VC 11011a InfaV.1.are, mibidra, a o§tirii 1939),

140 AIUNTENIA

rind In timpuri de lupth, mi InfiLti§eazà, de altmin-trelea, nimic deosebit prin proportii sau prin ele-ganth.

Trenul pleacä. Inteo dimincap. Inghetath, pe candluminil cenu§ie cuprinde Inch dealurile In mare

parte goale, care-§i arath lutul prin lipsurile verdetei,ca o piele murdarh prin coate §1 genunchi rupte.Spre vagoanele ro§ii de clasa a III-a se Indreapthni§te cer§itori In halaturi zdrentuite, avand pe cap

bucatá de postav murdarh cu cusäturi ro§ii. Ti-gani slabi, thrani shraci, cari par tot a§a de desgus-tati §1 merg tot a§a de stramb, de MUM.. lar bu-cata de fier ce atarnä la coapsa aceslor oameni,

arma cu care se apäril Romania, chci ace§li tich-lo§i, once alt cuvant nu §i-ar ajunge scopulsant... osta§ii patriei. Pentru Dunmezeu, ce s'o fiInvhtand In chsärmi, ce ganduri se vor fi coborindIn mintea acestor oameni, Tigani cum santpentru ca ei sh aibh aceastä. Infäti§are, care e 'Ina§a de stransh leghturà cu un sufleL adanc Injosit!Ori oamenii nu vhd In aceasth tarh, nu prevdd, §1nu-i doare Mima cum mil doare pe mine, care, to-tu§i, n'am rhspunderi §1 plang numai nenorocul nos-,tru, nedestoinicia noastrAki

4. Gole§tii.

Trei ceasuri de a§teptare la Go'WI. Un sat destulde Insthrit, multdmith §i vecinäthtii ghrii, care dáde lucru la multi dintre locuitorii lui §i li ajuthshli mal Inalte §1 rotunjeasch gospodhriile.

i. - ARGVSUL 141

strada laterala ce porne§te din marea artera a ase-zarilor, descopar §coala, spre care se Indreapta uncard de baieta§i §i de fetite, foarte draguti In por-tul lor de tara. $i iata vine §i dorimul Invatator, unom mai mult batran, care ma conduce la biserica4la parcul de la Curte, In care dorm Gole§tii de la '48§i .cei d'inaintea lor, revolutionarii visatori §i bo-ierii doritori §i rä'spanditori de lumina, supt arboriiinalti a cAror radacina se cufundà adanc In pruntint§i. adanc In trecut §i. dintre cari unul, acel decolo, de langa gardul parcului, ar fi vAzut, spunepoporul, pe Domnul Tudor" cAzand In marine duq-manilor cari-i voiau moartea, §i i-o dadura.

Domnul Inviitator §1 atatia domni Invalatori cadansul, §i mai batrani §i mai tineri, samara In largultarii, de la munte la Dunare §i la Mare, umila sa-manta a luminii, umila, dar adevärata, din care ra-sare apoi noroc, putere §i mandrie. La batranetaacum 1-au prins §i pe el reformele pe care 'le intro-duce cel mai bun ministru de Instructie ce 1-am avut§i-1 putem avea, d. Haret; §i s'a dus deci .1a CAmpu-lung ca sa Invete tesutul paielor, In care va 'deprindeacum §1 pe micutii säi ucenici §i ucenice. In cer-curile de lectura ale inviltalorilor, In bibliotecile sa-telor el crede, §i se va folosi de dansele. Vorbe§teIncet §i a§ezat, HI% sfiala §i fárá mandrie, dar maiales fail nicio nemultamire cu soarta sa, de faptulnou ca §coala prinde, ca sateanul o cauta cu ochiiIn planurile sale de viitor, ca. Invatatorul, ajuns folo-sitor, se face In sfar§it o putere. O putere binefacil-toare, pe langa atalea care fac §i vor face Inca mull:Avreme raul. Si, In mareata pace a acestei gradini,In care se odihnesc oasele unor oameni buni, cari§i-au iubit neamul, mi se pare ca aud crescand totmai puternic, mai sus, ca o senina musica de Ingeri,acoperind toate zgomotele de du§mOnie ale adan-

Mtn1/41TtisitA

curilor blastamate, glasurile curate ale zecilor demii de copii cari, dintr'un capa pana la altul alPhi, Invata In aceasta diva carte, sfanta carte carerupc lanturile, risipeste negura mintii si Intemeiazapopoarele. $1 din sufletul mieu multamit se ridicaun aleluia de recunostinta tuturor acelora, mari simici, cari lucreaza la cea mai rodnica, mai hunafapta a zilei de astazi.

Mai bucura ceva la Golesti. De jur ImprejurulCurtii nu &ese ziduri de trufie pe care sa le batàcu lnviersunare ura celor saraci si nedreptatiti. Sprevechea casa boiereasca au drum deschis si durerea,si boala, si nevoia satenilor. Aici &ese ca sa.-i sfa-tuiascd, sa-i aline si sa-i mangaie pe o coborItoarea boierilor cari timp de ve tcuri au inflorit alce. D-raFelicia Racovita, care a vazut timpurile fericite aleidealistilor ce Indrazniau sa se uite mai sus decatnoi, la o parte de zgomotul zadarniciei, dar ascultândcu o patrunzatoare luare aminte, din singuratatea-i,glasurile timpului, se Incunjurá de recunostilita bi-nefacerilor sale 1

Acum In sus, spre Campulung. lata, In dreapta,pe malul frumos", un sir de case ce se ridica spreo Inanime, unde o biserica nota se vede pe unMinan desverzit si arbori Inalti Incunjura o casade tara. E Florica, de unde a pornit, vesnic Incre-zator In sine, In partidul, In tara sa, omul staruitorsi practic, care, In unsprezece ani de carmuire cunoroc, conducand avantul vremii, a vazut prefacan-du-se supt numele lui Romania: Ion Bratianu.

Livezi de pruni, case curate acoperite cu sindila,un Tinut de idila dulce.

1 Ea s'a dus de mult la ai sli cari au fost (1914).

Í. AMEstIL 14A

Din loc In loe, apar pe margenea drumului ridi-*cat eroii pictorului-poet Grigorescu: ciobAneii i cio-banitele, In haine albe-albe, cu ochii de lumindstand In mandra lor simplicitate ca niste fii de I En-pdrati schimbati de haine, pierduti In codri de ur-gia unei vrAjitoare care va peri Insä mane de unbrat rdsbunätor, al nevinovAtiei, i atunci ei, cio-bAneii i ciobänitele, cu toiege si fuioare, se vorardta cu adevdrat, In bucuria multimii, drept Voe-vozi oachesi si baldioare Domnite.

O apd mid., dar MI% astampdr, pripitä, spume-gatd: femei îi inmoaie ruf ele In undele reci ifclare.E Raul Targului, si iatd Campulungul.

5. Mänästirea Vierowl.

De la Campulung In jos, calea feratd trece printeolargd vale, lntre muncele verzi. Cate un palc de pd-dure se coboard pAnd In margenea sinelor. Dupdvre-o cloud ceasuri ai ajuns la Gropeni, pe hotaruldintre muncele i campia bogatd In shmAnäturi.

CdlAtorii lasd aici trenul pentru a merge la Pi-testi fdrd Incunjur si asteptare, mai rdpede, cusura. Cei trei birjari cari cer doi lei pentru undrum de vre-un sfert de ceas sant luati fireste Cuasalt; al nostru are o trdsurd slAbitd din toate bala-malele, la care sant Inhdmati doi cai slabi. Un indi-vid nepoftit, 'gros i rosu, cunostintd a birjarului,s'a aburcat pe caprd, spre nenorocirea si mai marea dobitoacelor. Dar biciul ndprasnic al stdpanului,gräbit sà gdseascd alti musterii, dd aripi gloabelordesnAddjduite. $i, astfel, Inteo licdrire fulgerdtoare trecpe Fang noi urite cdsute sdrace, carciume chioare,cu drumeti ce se Ilia chiondoras, card' de departe,tdrani In portul fdra frumusetd al sesului, Tiganitdmanjiti prin pral. Tu urmd. Intri In frumosul Pi-testi prin unte strAdite de mahala i ulicioare de

ta MUNTtl1/4TIA

tárg, Cu &Ate un Evreu pocit de pare cA nu crezicA e viu sau o bAtrang. EvreicA cu fata uscatd peoasele ascutite de te Inteapà numai cand te uitila ele...

Seara, urmAm Bulevardul Ferdinand si aleja careduce la Trivalea, printre biete case de mahalá, dintrecare unele Incà netencuite, cu cárAmida goalA, darIndatA, printre desisurile de arbori frumosi, sAm6.-nate cu chioscuri i alte podoabe. Abia cativa Plies-teni se primb1á prin acest minunat decor; douA-treibirje asteaptà la bufetul abia luminat; musicatarA-si chntä. marsul de plecare. Sus, Trivalea-siIna45. turnurile, Incunjuratà de o tainicA tAcere; asu-pra vechii biserici de peste douä sute de ani picurAlumina slabA din stele si din cornul nou al lunii.

PAnh tdrziu noaptea rAsunA, trezind pe somno-rosi, trâmbitile si tobele musicii militare, cAci IngrAdina publicá se clA, cu un scop pios, o serbareartisticA i literarA dansantr, din care cei ce nuplAtesc aud numai armonia rAzboinicA.

In dimineata rece, phlatà de non i suri, scalciatipeste tot cerul, un birjar bAtran, gárbov, cu fatasmolità ne duce incet-incet spre mAnAstirea, foarteveche aceasta , a Vierosului, creia i se mai zicesi VierAs, pe cánd astki localnicii nu Ohl decát deVierAs, Gieres.

Acelasi drum ca la sosire, aceiasi grAdinA uni-versalA", aceiasi stradA Eliade RAdulescu, In portilecAreia se iveste, din când in cánd, statueta de bronza unui Tigdnu§ gol ca napul. Iarài trecem ArgesulrAsfirat, a cArui apA ajunge abia la butucul rotiicarAlor oprite In mijlocul lui. Lunca se desfAsurAbogatA In tufisuri i grupe de copaci. Pe soseauaprAfoasä acum tree In sir Olteni, cu panerele plinede prune si struguri, i femei cu cosuri pe cap,

I. - ARGESUL 145

aducând ora§ului legume §i fructe. Unele shut Ti-gance murdare, altele sant Imbracate cu rochii decit; putine poarta cele doua fote ro§ii, prinse de brill,care deosebesc tarancele din acest judeetal Arge§ului.Se \Tad putin fete frumoase.4-Iat5. acum atelierul tardnesc al lui Domenico Er-

tegovit", un Hertegovinean italianisat, jata halta ro§ie§tgalbena a Gropenilor, cu cele trei birje ce a§teaptacalatori pentru PAWL Pe cand dunga larga a dru-mului mare trece spre stanga, ducand la Campu-lung, apucam la dreapta prin lunca. 0 vale larga,samanata cu arbori, cari se In§iruiesc in perdele,se chircesc In tufi§uri §i suie coastele In paclurici.Trasura taie cursul lat, desavar§it de limpede, alRaului Doamnei, In care caii se Infunda cu sfiala.Apoi un sui§ dulce spre satul Viero§ului.

E o Tiganie urlta §i saraca. Din vergi, din lemne§i lut, din caramizi smulse zidurilor §.1 cladirilormanastirii, robii ei de odinioara §i-au durat coteterail hivelite cu stuf, mai arare ori cu §indila; fere§-tile marimtele au mai dese ori hartie murdark scan-duri sau astupatori de caramida in locul geamurilor,care, §i cand le vezi, sant crapate sau cu lipsuri.Fete smolite rasar din toate partile. Si copiii maz-galiti, trentero§i, buho§i canta de rasuna satul intreg.

Manastirea, parasita la secularisare 'de calugariigreci, e Inteun hal jalnic. Lang fantana satului sevede o frantura din vechea ci§mea. Aceasta, pe coastadealului, poarta. Intre sculpturi elegante chipuri degrifoni §i o neobi§nuita sterna. a tarii In care corbulnu tine crucea In plisc, ci-1 apleaca plin de hranacatre doi pui§ori ce se intind lacomi spre dansa:E, pe o veche tema de folklore, ca o gluma draga-1a§5. a vechiului meter din veacul al XVII-lea.

Iai sus; ziduri de caramida cu ferestuici de piatra,

10

146 MUNTEgik

astAzi In deplinA risipk qi bolti, 0 alte bolti, suptfrftnturi de pAreti 0 de-asupra unor beciuri Infun-date de dArAmAturi. Chiar In Arad, e o bisericutAcare a pAstrat, cu coloanele sculptate la bask ceo despart In lAtime, toatA vechea ei simplicitate. Incuprinsul lmprejmuirii dArApAnate se aflA Ina 1A-ca§ul de cApetenie.

El a fost ridicat Incà din veacul al XVI-lea, .darIn starea de astAzi, cu fronton ascutit §i stAlpi sculp-tali jos, In adâncituri, biserica de la Viero§ aratAnumai gustul Sfintiei Sale arhimandritului nAstav-nic" Samuil TArtA§escu, care a durat la 1834 o nouAclAdire In locul celei vechi ce se ruinase aproapecu totul. In cuprinsul bisericii moderne dorm Inciimortii cei de demult supt lespezile lor sApate:copiii lui Stroe Leurdeanu §i cei 0 mai depArtatide noi: Logof Atul Udrea al lui Alexandru-VodA Mir-cea, Irina, fiica lui Milo§, fratele acestui Voevod,Albu Clucerul Golescu, care a crutat de peire, perindel Insu§i, pe Alexandru, In lupta cu stra§nicul loan-VodA ce! Gumplit. Pe marmurA e InfAti§at viteazulcAlare, cu coiful pe cap, buzduganul In maul 0mantia fluturand In bAtaia vAhtului, ca In acea ziAngeroasA din anul 1574, eAnd, murind, el a scApatcinslea Invin§ilor.

It.

OL TUL=-

Slatina.

La Slatina ajung noaptea. E grozav de urlt §i des5lbatec. Un lung drum printre felinare strftmbe,chioare, stinse, rupte. In dreapta §i In stanga, ni-mic: pAmant gol, ars pe ni§te muncele. Dupä o lung5orbecAire In praful birjilor ce-mi merg lnainte, iatà,ce ciudat mi se pare! , un glob de ilampà electrickapoi altul. Se vkl ceva case pe laturile drumului.Apoi iar straja obosita a vechilor felinare garbove.

Abia Inteun tArziu, lumina electricá apare dinnou, destAinuind cu cruzime locurt virane, case Inruinl, uluci rupte, §i toate acestea s6mAnate dinloe In loe, la distante mari, pe strade care, !de sigur,dac:1 pAmantuf nu va da aur §i pietre scumpe pentruvagabonzii civilisatiei, nu se vor umplea niciodatA.VAd o piatà convenabild, cu un palat frumos, careadlposte§te administratia: In fatà se rotunze§te ogadinitA, care ziva apare plin5. §i ea de praf §1 deo §i mai tristti podoab5.: burghesimea din partealocului, care, In loe sà coase cojoace, ca putinii cariau rMnas In Lipscanii" Slatinei, casc5. gura In hainenemte§ti murdare §i face politicA. Pentru asemeneaoaspeti a§ Inchide once grAdina, cici nu omerità!

Otelul e mare, destul de bun §i curat: inlesnirecare, cum se §tie, nu se gAse§te In partea, -§i mainenorocità, a Moldovei.

Vizut5. ziva, Slatina, vechiul tArg oltean, care ad5,-

143 MuNTÈMA

postia adunarile de rasvratire ale boierilor munteni,patria lui Vintila-Vodd, feciorul lui Braga, ce afost judet la Slatina", In acelasi veac al XVI-lea,apare deplorabil. Se matura In strada din mijloc,dar asezarile sant asa de multe, de raspandite, desarace, Incat, nestabilindu-se o raza potrivita a ora-sului, nu se poate face aproape nimic pentru cura-tirea, lmpodobirea, modernisarea lui. Pe langa celedoua strade paralele, dintre care una se terminaprintr'o Tiganie, vrednica de numele si de locuitoriiei, lar cealalta Insira pravaliile, se deschid altele:unele din ele au buna perspectiva, dar nu cuprindalta decal maidane, livezi cu totul neingrijite, micicase umile si triste.

Daca prin aceste strade ar -trece tarani curati,daca s'ar lnalta fum albastru printre arborii batrfini,daca, In locul canilor ce ratacesc flamanzi dupahrana laturilor, ai vedea caii, vitele si cobaile dinpartile harnice si bogate, te-ai multami oarecumcu privelistea unui Intins sat. Dar taranii ce treesant numai oaspeti veniti la targ. $i ei, aproape toti,contribuie la Intiparirea neplacuta pe care o culegipretutindeni. Se mai Arad la unele satence lote te-sute cu gust, dar altele se Infatiseaza numai In alb,cu un val aruncat peste un conciu ce samanä laforma cu comanacul calugaritelor, iar la coloare cufesul balcanic. La cei mai multi tarani, vezi Imbra-camintea dunareana, deosebit de urlta: caciulä fiírätuguiu, un camasoiu lung, itari ca niste izmene largi.Tipul, mai regulat decal In Valcea, mai bine croitIn ceia ce priveste trupul, e vulgar, greoiu; lipsescla cei mai multi fetele suptiri ce se afla aiurea (magandesc la Gorj, la Tinutul Sibiiului, la muntii Neam-tului), lipseste statul Inalt si mladios, agerimea Inmiscari.

Se vad douà biserici de a-11nd drese: una pe

- OLTUL 149

o Ináltare a terenului, cealaltá, mai mare, Inteodink care aratà Ingrijire. In biserici, Slatin.a intreceCaracAlul, precum 11 Intrece, cu mult, In trecut. Pácatnumai cà acest trecut a ie§it Inc6 putin la ivealá.Un institutor local, de la vechea §coalà Iona§cu,a adunat ceva, tipArind §i o micá monografie. Dela rávna lui ar fi ceva de a§teptat, dar :snádejdile-misá.nt putine pentru acest ora § unde viata bate Ince-tinel Inteun trup amortit de multá vreme.

TEL EOR M ANUL

1. In Teleormanul yes.

Un tren care pleaca din Pite§ti urmeazä unjaprincipala panà la statia Coste§ti, §i de aici aredrumul salt deosebit spre Dunare. ti strabat intr'odimineata de toamna morocanoasä, In ploaia din.neguri a careia se ascunde parca, totu§i, pentrumai tarziu, o fagaduiala de lumina calduta, de pu-tin senin mangaietor. Se vad pana In restransa zarealburie nemargenite lanuri de aratura proaspata, ne-gre In bura de ploaie care le strope§te; movilelepe care le taie drumul, i§i destainuiesc cuprinsul.de pamant negru §i ro§ietec, darnic de hrana. Paw-nile pe care se rasfira grupe de oi, cai mdrunti §ivite greoaie, Cu coarnele larg arcuite, sânt mai pu-tine. Päduri abia daca se gasesc arare ori, In mar-genea vederii. Teleormanul, desi§ul salbatec de salcii§i fagi al vremilor barbare, Dell-Orman , n'apastrat nici data frunzi§ cat Ilfovul: cultura mare,pentru hrana popoarelor departate, i-a cerut toatatarana de biel§ug.

Nu e pretutindene un §es, dar nu se poate vorbide dealuri, nici In partea mai ridicata, ce vine dupaRo§ii-de-Vede, de unde o alta linie pleacà sprelalt targ al Teleormanului, Alexandria lui AlexandruGhica-Voda. Fata pamantului se cufunda §i se ridica,se lncovoaie §i se gà'rbove§te, Intr'un ocean Increme-nit, cu valurile blande. In locurile mai priincioase, s' audesf4urat sate, cu livezi pline i cgsute bune, supt

152 MUNTENIA

copereminte de §indila sou de tablä. ro§ie, care aratilo agonisitd tardneascd precum nu se gase§te pretu-tindeni. Mane e hram mare: Sfintii Arhanghai, §ipe cdrdrile de langd sate merg In §ir Tig an i, milhillo§i§i Indesati, Cu Tigdnci Infd§urate lute° manta cu-sutd tocmai ca o plapomd, tdrani In scurteici albas-tre, brune, cu maneci verzi, In §alvari greoi, çutrtrancele lor, Imbrobodite ca Turcoaicele In lungivaluri albe §i tiind une ori In mand, ca !pe vremeapatriarhilor, toiege de cale. Pe margenea drumului,se vdd cherestele, o moard de lemn cu trei randuria unui bogdta§ evreu. La gall se deosebesc §i tipurivddit bulgAre§ti, §i In vagon un domn foarte grasvorbe§te cu unul foarte slab in limba arenda§ilor:greceasca.

2. Pe Dunärea teleormineani.

Indltimile balcanice cotigesc u§or §i se InfundaIn lduntrul tdrii, unde dispar liniile lor rotunzite.In fatd, un alt §ir de muncele face margene apei.Pe malul nostru, dintre paduri, rdsare un pontoncu un steag rupt, ce flutura In vantul putin maipotolit; pe aproape a§teaptd §lepuri strdine. Zim-nicea, la care ne oprim, e, ca §i Piva Petrei, ca§i CAlara§ii §i Giurgiul, departe de term, la ascun-zdtoare §i addpost, unde n'o descopAr privirile .

Din potrivd, pe culmile goale din fatd, pandescdrept peste rat' ramd§ite de cetate veche, din careau strdjuit odinioard, pentru IncAlcari §i pradd, Turciisi§toveni, cari au 15.sat ca urma§i de legea lor peacei hamali cu picioarele goale, pe acei sdteni Inhaine rupte, cari Inro§esc cu fesurile lor debarca-derul. Si§tovul de astazi, care e §i acel de ieri, aldecdderii turce§ti, rdsfird multe case mici, albe, falllivezi, pe cand livezile IntovArd§esc neapdrat onceveche a§ezare romaneasca , pe trei dealuri §i pe

III. TELEORMANUL 153

adâncilurile prdpdstuile dintre ele. Pare un zborIncremenit de porumbei albi. Cateva cládiri maibune: vama, un otel, careli dd firma §i In romilne§te,se in§ird pe cheiu: Inaintea lor trec, patru cate patru,Inteo alergAturil de oi gonite din urmd, reservi§tiibulgari cu bietele lor haine fArd. coloare §i saciialbi pe umdr, umili represintanti ai stdpaniriide astdzi. Geamii ale Turcilor nu se aralä, dar uiteo bisericutd cu turnul ascutit, probabil a catolicilor,iar altele doud, mai In sus, pentru pravoslavnici.Mult timp Incd frumoasa priveli§te te urmäre§te prie-tenos de pe coastele galbene ale termului, pe candvaporul lunecd Intre termuri joase.

Si§tovul sé fdle§te cu lntinderea sa, mica Zimnicese sfie§te sà se arate. Temeiuri adalid se afld suptaceste deosebiri ale malurilor, care deosebiri nu seIntampind numai aici. Termul bulgdresc nu se temede Dundre, care poate numai sd-i radd jos luye-li§ul de verdeará ori sá sape scorburi in lut, sà deala iveald stanca. El prive§te de s115 raul. In termulromânesc, din potrivd, stapana, tonoasä. §i rdurdcd-toare, e apa, care §uguie§te Inecand §i ditramà lamânie. Pdmantul, slab, e venit din Dunäre §i sesupune chemdrilor ei, coborandu-se iard§i ca mal Inadancurile rdului. Dar ce nu pot face nisipul, lutul,terna, singure, poate lndeplini acela§i material cande tinut In adanci rAddcini impleticite. Aici copacul eprietenul, apArdtorul, §i este sfant pentru omul pecare-1 ajutd. Dincolo, n'au nevoie de dansul, §i-1 taiede pe pdmantul tare In care n'a putut sd-§i infundemult ghiarele cdutd..toare de hrand..

Pe urmA, malul drept a fost, din vremea Romani-lor pdnd acum, un mal de cetdti, chemate sä domine§esurile supuse din fatd. Dupà strecurarea barba-rilor cari au inecat de pe termul nostru, el 0-4

154 MUNTENIA

luat iarasi rolul de domingle, supt Turci: noi, caripierdusem putinele noastre Intarituri, ne pitiam Ina-intea stapanului, tiranului, hräpitorului, cautam sane facem uitati de dansul, cu ce bogatie putuserarnstrange, pe cand el ne cauta necontenit cu ochiicrunti, nesatiosi, din toate turnurile marii sale cetatidunarene. Astazi Insä, vantul de la Miazanoapte i-a//Murat departe fle,nduritul steag de jaf, i urma-sul tanar al batranului urias scos din Scaun punetotusi, printr'un sir de mici acte de dusmanie, Inca°data vechea intrebare: de pe ce mal va veni stapa-nirea, daca nu asupra apei, peste care au drepturiatatia, asupra pamanturilor sträbatute de dansa?

3. Turnul-Mägurele.

Turnul-Magurele i Nicopol. Orasul romanesc semanifesta In noapte numai prin luminile pontonu-lui si ale slepurilor Ingramadite la acest punct dela gura Oltului: veche cetate, veche chele, dar ase-zare oraseneasca dintre cele lntemeiate la 1829. Ia-rasi o resedinta oarecum Infloritoare, care se pareca nu vrea sa Inainteze prea mult &are raul pesteapele caruia i-au venit In 1877 ghiulelele de aprindere

omor ale vecinilor din Nicopol. Abia un colt dinoras apare ceva mai departe, Inteo regiune undedin toate partile se framanta coräbii.

Aici Insà i vechea cetate de stapanire osmanlaiese pituleaza In cuibul ei de pe munte pentru avedea mai bine si a lovi mai sigur. Nicairi gramadade piaträ, strânsa ca o fiará ce se pregateste de osal-Aura ucigasa, nu e mai mareata. Tocmai In varf,tremura lumini depärtate, pe cand de-a lungul ter-mului abia cateva felinare risipite arunca In Intu-nerec o raza care Inseamna locurile mai mult decallumineaz1 In adevar. Apoi Inaltimile se potolesc,fugand tot lnainte.

III. - TELEORMANUL 155

Peste un ceas lush Samovitul, de unde porne§teunja bulgAreasch spre Sofia (cealalth duce de laRusciuc la Varna), se allá bite° regiune mai mult§eash.

Turnul-MAgurele a fost o strAveche strajá rgz-boinich, a Romanitor latini, a Romanilor greci, abarbarilor, a Turcilor la sfár§it, cari, din acestNicop,olis-cel-mic", aveau In mAna lor, phnh foartedeparte, satele dijmuite sau aduse in robie. Acum,turnul temut athta vreme nu mai e nichiri, nicimhcar ca o podoabh de grAdinh, cum e celalt turn,de la Severin. Orh§elul nou, cres-cut de pe la 11830Incoace, contemporan In modernitate cu Brhila, CA-lhra§ii, Giurgiul §i Severinul, se ascunde vederii intrearborii shi Inch verzi.

De la gara Intri Inteo stradd bine pietruith,dreapth, §i acest caracter al retelei de drumuri dinTurnu rhmAne pän5. la sfar§it. Arath SI fie §i bineluminat. DesfA§urarea stradei mari dà la ivealà In-Mu o minunath catedralh nouh, din piatra, cu aco-peri§ul turnurilor de aramh ro§ie, cu thietura gene-ralà §i podoabele säpate ale Curtii-de-Arge§: niciocapital/ de judet n'are un a§a de impunAtor monu-ment religios, care O. fi fost numai in timpurilenouh. Pe urmh, Inteo piath largh, se rotunze§te ogrAdind, frumos croith §i nu se poate mai bine in-grijith. Ai acum, In dreapta §i In stânga, un .Palatadministrativ foarte cupos, un Tribunal ce se mhn-tuie de clhdit acuma, scoli. Prhvhline, mai mullscunde, poarth firme româ.ne§ti, care ascund de multeori o provenienth bulgarà a proprietarului; numeevreie§ti nu lipsesc nici ele, §i mi se spune 'eh multidintre grAnari se tin de neamul pe care Iehova ,l-abinecuvintat spre Inmultire §1 Imboghtire, §i pe ph-mantul nostru.

156 MUNTENIA

§osea duce spre port, intre sälcii cu trunchiulborchinos, bolfos, sparcuit de ramuri strambe, cese ra§chira fàrä frumuseta. Jos, malul dunarean eacoperit de buruieni de apa, pe care le-a sangeral,ucizandu-le, toamna, de porumbi§ti brune, de pa-§uni penLru vitele Imbiel§ugat cornorate. Linia tre-nului, aproape paraleld cu §oseaua, se deapana Ina-inte, pe podi§ca ei ple§uva. !rare drumul de fiercel de piatra, cardri se strecoard prin ierburile us-cate: dungi negre, umede, pe care luneca mai u§orrotile micilor carute ce se Intorc goale dupa des-carcat. Pe cand altele pline, carute cu cai §i caracu bol, inainteaza Incet pe osea, In fungi §iruri,ducand, supt acoperi§ul de coceni care-i fere§le deploaie, sacii umflati de boabe. Maná mahalagii dinTurnu, Bulgari romanisati ca limbà, ori mäcar caport, cad au pal-Asa tiehia §i scurteica de aba ca-fenie pentru vesta neagra sau albastra, de poslav, §icaciula patratä.. Bulgari de peste Dunare, fuel-Morice se Intorc cu simbrie romaneasch in buzunar, dupace au prins carne din bor§ul gol cu care se multa-mese, sau hamali de la port, trec In hainele lor deacasa prin valma§agul de roti. $i, pe langà mersullor stangaciu, pe langa fata lor bugeda, Cu Maemari, se desf ace ager §i aristocratic ciobanelul cuovalul alb, bland, supt marea cu§mä mitoasa, cuzeghea zvarlita Imparate§te pe umeri, Mocanul pri-beag, fudul ca un pileatus, vechiul caciular" alDacilor sirábuni, dorobantul cu ochii isteti supt co-cheta-i boneta de serviciu.

Jos, se Intinde acuma portul: vama, magazii, pon-toane, parghii, cara ce se framanta: pänä' in aceastatarzie toamna friguroasa dam lumii aurul holdelornoastre. Slepuri a§teapla pe Dunä'rea de ardesie.

In lard, slanca Nicopo!ei 'Isar; iaräi, panditoare

ili. t ELtORMANCIL i53

din valuri. Largi tdieturi prin verdeata uscatd li aratdmdruntaiele de piaträ albicioasd. Intr'o adanciturd,casele tárgusorului sdrAcdcios si sAlbatec se Infig Inrâpd, risipite ca o turind de oi, pe când fa[adalor de clddiri mai mari, oarecum europene, se °presteIn margenea lermului. De acolo vin Turcii sup[i-rateci, In haine albastre, rosii, galbene, cari aparIn portul §i pe soseaua Turnului, ca o amintirea altor timpuri §i a altei lumi. Deosebità ca loe,precum e §i In timp si In rost deosebità, cetatea deodinioard a Nicopolei, supt zidurile cdreia a cdzutpentru crestindtate, pe la anul patru sute", In mor-mAntul mdceldritilor sau In robia asiaticd, floareaIndrAzne[ilor din cavalerii Apusului, Inal[d tângui-toare, In singurátatea-i, ruinele si monumentul fu-nerar al minaretului.

La intors, orasul nostru se vddeste in sfdrsit, cuce are mai fraged §i mai frumos, cu livezile, cubiserica splendidd, cu casele albe, cu intinsele cd-sdrmi acoperite cu table rosii. O nevastd In portardelenesc std lnaintea unei cdsu[e. Aldturi se pleacilincet cumpdna unei fanlani de [ara. Iar din curteacdsdrmilor te salutd armonios si m'andru sunetulreunit al tuturor goarnelor care deprind cdntece delupa.

4. Zimnicea.

De la Rusii-de-Vede In jos, prin mijlocul satelormari ca orasele, cu case dese, acoperite cu tablarosie, printre lanuri de grau si rapitd, intinse Inlargul sesultd, se ajunge, de la o gard luxoasd laalta, la Zimnicea.

Vechiul sat de pescan i dundreni s'a prefAcut cutotul In epoca ReguLamentului Organic. S'a desemnato piatä centrald, s'a Imprejmuit si plantat o grAdindpublica, In care se ddrapdnd monumentul ridicat

MUNTEklA

In amintirea trecerii Dunarii de catre Rusi i ratilndIn parasire un cochet casino, s'au tras razele drepteale strazilor. Sperantele puse In aceasta chela nouànu s'au prea Indeplinit negotul n'a Inflorit deajuns pentru a da Zimnicii bogati In numar maimare, iar satenii au ramas cu intinsele lor -6urti nelu-crate si fail o singura floare, cine va pune otaxa pe pamântul nelucrat? cu casele lor depamant batut care crapá si se darama lesne suptcoperisul de stuh, Mug constructii mai trainice aco-perite cu olane in albie, de o coloare rosietecaslearsa, pierzându-se In galben-suriu. Säli lntregi dinscoala primará sant goale; rari copii ai mahala-lelor se pot Infrupta del cultura elementara; fru-moasele fete umbla Dumineca i serbatorile cu pa-rul ascuns In broboada l cu picioarele goale; sus,pe malul Dunarii vechea casarma ce pandia asupraapei s'a prefacut In caramizi de constructie cares'au furat ori s'au risipit. Numai acum In urmas'a legat cu un prea-frumos pod tArgusorul cu por-tul ce! nou, In care se ridica albe cladiri In stilromftnesc, pentru a adaposti organele*administra-live, rang ponton. Si, prin silintile unor batraniveniti din vremuri mai bune i unor tineri de viitor,Liga Culturala." ridicat steagul de Invataturade-asupra unei modeste biblioteci poporale.

Drumurile la port ori la vechea cetate romana Inruine sant de toata frumuseta. Unul duce sus, Intresalciile Invoalte, a caror floare galbena Inbalsameazadelicat In serile de primavara umeda. Celalt taielanuri de rapita ori de grail, skmanate In ternafarainicioask surie ca o cenusa. Dintr'un loc si dinaltul, Dunarea se vede larga, bine stransa In maluri,cu adancuri primejdigase cand vantul aspru lucre-teste valuri din apa-i de ardesie ca licaririle deplumb proaspat.

fa tELEoitiviA.Ntii, 159

Dincolo, malul e si mai prgpästuit. Pe povärni-suri rotunzite spre apg. se Insirä multe case märunte,peste care se ridia. marea clädire a gimnasiului,catedrala cu proportiile impunätoare, Wcá doul bi-serici, un suptirel minaret de moscheie pentru Turci-mea nevoia§ä, pe când la mal e gara de curândzidità.

Iar sus de tot, din cetaLea pe care de atätea oriau prelins-o focurile si. au ciuruit-o gloantele noas-tele noastre, se vAd bucki murdare de zid galben,din care nimic nu amenintä si care n'ar mai puteaplzi nimic in acest istov nou, plin de oaste cuscopuri pe care le putem bänui.

w.

MUSCELUL---=

1. Spre Cimpulung.

Nu bagi de .ama, In necontenita Incalecare aináltimilor rotunde cu prapastuite povarni§uri, dinmargenea rasariteana a Arge§ului, când treci dela un judet la altul. Aici, §i cu un adaus laApus al VAlcii pline de manastiri, dar fará lo-curi de lupta, e In adevar o tara, o singuratara. La Rasarit este Dâmbovita plana, cu drumurioable, netede, regiune de adevarata descalecare"spre odihna: la Nord, dincolo de toatá aceastd in-calcitura de pdduri, sta paretele de stänca al 1-75.0-ra§ului, semet, pustiu, inabordabil. Acolo e cuibulvulturului; aici el 1§i deslinde aripile.

In valea cu bisericuta, unde se grábete iulea apade munte, se lucreaza la fierastraie, §i trunchiuri maricalatoresc, negre, mucede, ca ni§te capete de ipo-potami ie§ite sa soarba racoarea. Apoi, iara§i, pelänga casele durate din lemn, cu pivnita supt cear-dacul cu stalpi §i Inaltul coperi§ de §indila de-asu-pra, peste podetele zgudaite, ori de-a dreptul prinapa rauletului, spre sui§ul altei culmi, intre pruniiogoarelor cu biel§ugul de roada ca ni§te mari florialbastre.

Ce-or fi a§teptänd fetele cu fota de ro§u §i aur,care stau lnaintea u§ilor de stejar vechiu? Nu s'aIntors Inca solul de biruinta al M5.riei Sale ca saspuie 4 s'a isprävit i ca In groapa de la Posada,supt lespezi pe care nu pot sa le ridice acei ce le-au

11

162 MUNTEMA

prdbu§it, zac, sfdramate, oasele episcopului latinlangá ale celui din urind Secuiu de la hotarel

i de-odatd Campulungul, de pe vdrful ultimeiculmi, ni-a rdsdrit neted §i alb, prins de termulapei Thrgului, alèrgAnd iute cdtre acel rau al Doam-nei, care nu vrea sl spuie vechea poveste romanticda numelui sdu.

Dar, ca sd treci la Ddmboviceni, mai e drum.El Incunjurd Indltimi rotunde, dincolo de care se

ascund strAvechi a§ezdri rurale cu. nume scurte,rude, ca al Mdtdului. Se Invdrte, se strecoard, §idincolo de frumosul sat de mo§neni unde pdstore§tecu glas dulce §i cu glumd isteatd pdrintele Cotenescu.Ne-am lnfundat Inteun aspru §i mdret defileu demunte: o cheie de descuiat cu sabie tare se pune Incalea Intregitorilor de tara.

Ddmbovita, venind din sus, de la MAtie§ul sum-bru, trece tulbure In albie de piatrd. Durerile celevechi pe care le alintä fft§ditul trist al undelor einu mai skit ale acelor boieri §i tdrani ie§iti Incalea ndvAlitorilor medievali, ci noi In§ine am fostmarturi Indelungatei jertfe MI% noroc de pe coas-tele MAtie§ului, unde am Ingropat un print strain,venit pentru pradd. Mortii cari Incunjurd aici i-amvazut §i ne-au vdzut, li-am vorbit §i ni-au vorbit;In ImpArtd§irea sufletului nostru am cuminecat.

Sus, In fatd, pe cdrare de cdprioare, s'au suitschivnicii la schitul care nu se vede mai mare deckun cuib de pasdre. Jos, un archeolog sapd la teme-hile unei mal vechi biserici Ingropate. De la uncre§tet la altul pare cd. se Intinde acea punte uddde lacrimi §i cruntd de sdnge care e viata acestuineam de luptä §i de suferinte.

Departe, In acest ceas spre amurgit, la mormântul,din Dealul Tdrgovi§tii, al lui Mihai Viteazul sundclopotele de pomenire.

- MUSCELUL 163

La capat, bisericuta din Gole§ti, satul lui Gole,al urmaOlor lui, boieri osta§i, buni cavaleri §i car-turari buni, de la Iva§cu i Albu la Radu §i Di-nicu, marunt laca de mari amintiri, la care seadauge aceia a tradarii Olteanului Tudor, Domnulpoporulni in arme.

Judet arhaic, cu colturi tainuite, f5.cute parcianume pentru a nu se rasbate la dansele, cu dru-muri inguste §i lntortochiate, tinzdnd spre munte,cälarind dealurile spre Campulung, strângandu-selanga §uviti de torente mancatoare spre RdmniculVdlcii, In cealaltá tara, care, o bucata de vreme adominat Arge§ul.

Pe aceste drumuri, printre frumoasele lnaltimitotu§i lmbracate Inca, In ciuda hotilor de paduri,totdeauna privilegiati, ajunge cineva la manastirilecele mai putin cercetate:

Cotmeana, croita de Mircea cel Vechiu", refdcutaadausa supt Bran.coveanu, apoi supt Fanarioti, fara

a i se fura banutii de smalt de supt coperi§, mit-nastioara domneasca din vremi eroice, de la caren'a ramas decht aceasta bisericull;

Valea Danului, impunatoare cu adaosul de supti-oard, cu catapeteasma care a venit de la Insa§i bise-rica episcopall din Arge§;

Tutana, cu mareata biserica, pradata In launtrn,dar ramasa In zidurile-i puternice, Intre acei pu-tintei oameni saraci, a§a cum au facut-o, din po-runca tinerelului Domn Mihnea, care era sa fie Turc,Insu§i Mihai, care, el, trebuia sa ajung5. Domnul celviteaz;

Bascovul, la capatul unui sat saracut, caruia ise fura fetele cele mai frumoase i mai de§teptede catre mandstirea secolului al XVII-lea, cu mo-destul 15.ca§ de Inchinare i casutele de addpost, uncle?

MUNTENIA

supt buna supraveghere din vremea mai noul, selucreaza harnic la covoare.

Sus, pe d'Alma prapdstuita sta cetatea Poenarilor,adevarata cetate a Arge§ului",, de care se leaga cruntelegende In legatura. cu Tepe.

Numai In jos spre Pite§ti timpurile apropiate audeschis larga cale domneasca.

Si oamenii se potrivesc cu aceasta natura carenu e aspra, dar cuprinde In ea o melancolie detrecut §i de parasire. Parca ar fi'cu totii odraslede Voevozi ace§ti barbati §i femei, cu prelunga fatasmolita, cu ochii negri adalid In cari se zbat, pestelipsurile de astazi, flacarile eroice. Din fiinta aicia Domniei au ramas stralucitele ve§minte femeie§ti,numai din purpurä §i aur.

2. Cimpulungul.

E cela ce-i spune §i numele: un câmp lung", ovale prelungita intre dealurile din dreapta §i celedin stanga, o vale pe care §i-a gasa drumul Intaiuo apa, sufletul satelor §i al ora§elor, §i pe lurmaei s'au luat, inganati de bolborosirea cantaretului demunte, oameni: straini, calugari viteji, Cu crucea pehaina §i spada In mana, Teutonii, cand, In zorilenoastre, anii erau abia o mie doua sute; apoi oas-peti cu negot §i me§te§ug, Sa§i mai ales; In sfar§it,din vai de munte, din §chele de hotar, din 'guri aleCarpatilor, taranii no§tri, cari atunci ca §i acumstrabateau drumurile In traganarea carelor ce las('sufletu'n voia gandurilor §i viselor, ori In mersulsprinten al cailor. De-a lungul câmpului s'au inte-meiat atunci cdsutele albe, Incunjurate de roadeleharniciei; morile vorbarete, bisericutele cu cruceaInfratiloare. Apoi §i Domnii §i-au durat aici Curti§i manastire, manastire pravoslavnica, lnaintea tur-nului maret al careia s'a prabu§it Cloa§terul (Klos-

IV. - MUSCELUL 165

ter) catolicilor, strginilor. i azi se vede acest turn,temeinic ca un descglecat de tara': el domingascunde biserica, nu tocmai mare, si de el se leaggun sir de case cu doug randuri, strabgtute de ferestiinguste, care saingna cu cele de la Cozia.casele vor fi fiind din timpurile intemeierii, Inaintede o mie patru sute", dar turnul e de sigur unvechiu strgjer. Cáci nu Matei-Vodg Basarab, restau-rator aici unde lucrase din temelie alt Basarab poate,dintre Domnii veacului al XIV-lea, ar fi strans,timpurile sale de intindere a tärii si de supunerea ei catre Turci, aceste puternice randuri de piatra,ce alcatuiesc turla mareatg, pe care se rotunzesc unulde-asupra altuia sirurile de -ocnite, pe cand, sus,incununeazg totul acoperisul rotunzit. Nu, aici nusant urme de decgdere; din acest masiv turn sedesface acelasi spirit de mandrie tanärg ca si dinpiatra care, supt jiltul fin sculptat al Vlgdicgi, poartgsgpatg In slove adanci, drepte, fàrä legaturi de co-chetgrie tgrzie, amintirea mormanta1à a lui NicolaeAlexandru Voevod, fiul marelui Basarab Voevod,

care O. se pomeneasca In veci" acel NicoargAlexandru care pripi fuga Ungurilor prin trecatorisangerate i adormi linitit, in siguranta pazei bune,acum sase sute patruzeci de ani, deschizand caleavremilor.

Astgzi, cu desavarsita Ingrijire a caselor sale in-forte, a stradelor sale bine pietruite, a primblgriisale, cu adgosagul nou al scolilor vesele (nu voiuzice si cu statuia, putin apocrifg, a unui erou, RaduNegru, cu totul apocrif), cu miscarea din zilele detArg a unei targnimi harnice i vioaie, Campulungule vrednic de a se numgra intre cele d'intgiu orase aleRomaniei: vile cochete, instalatiile de Mi ale EforieiCretulescu aduc vara haine elegante, pe persoane

166 MUNTENIA

care apartin Cosmopolei franco-romane; dar, dacAnu-i auzi, poti sä admiri une ori fetele rAmase de ofrumusetà romftneascl, cu toat5. InstrAinarea sufle-teasa a fericitelor ce le au. Iar, drumul de schimbcu Ardealul, care odatl trecea prin Ruc6r §i Dra-goslavele, deci pe aici, mergand acum prin valeaPrahovei, §i liniile cAii ferate locale oprindu-se laCfimpulung, ora§ul, putin cercetat de negustori, vailmfinea, mult timp IncA, crutat de capitalurile sill-ine de la Azuga sau din Lotru §i de votopul de no-roiu ucigAtor al Evreimii flAmande §i barbare. Inel toti aceia ce au nenorocul de a vedea "sadereaneamului lor fata de cavalerii aurului sau de mi-crobii gologanului de aramà vor gdsi mângaietoareapriveli§te a unui mare, ideal sat românesc, a celeimai bune gospodArii de grani ce se afl5. In cuprin-sul Romfinimii.

3. Rucirul. Dragoslavele. Gura Dambovicioarei.

Una lknigA alta, pe laturile §oselei, care e prAfoasà,cateva zile abia dupà ploile cele mari, case cu douàrfinduri, avftnd cincilase on", cerdace cu stalpi §ifoarte adese ori §iruri de oale cu ma§cat inflorit pepolite. Multii copii voinici privesc din umbra por-tilor de lemn sApate, asemenea cu ale Romanilordin chei. In curti, sus In cerdace ori pe margeniledrumului 'Isar femei al cAror port tesut In arnici,In fluturi, In flori de fir de argint §i de mAtasà pefota ro§ie de aur nu-§i poate afla pArechea In catTinut locuie§te RomAnimea.

Aici e§ti Ina In Câmpulung, dar, cand ai trecutde hotarul ora§ului §i te afli acum, nu pe o stradg.,ci pe drumul mare, care se chiam5. aici Vale. Mare",vei Intalni, Ong. la §chelele de odinioark vechile vAmide munte, pAnà la granig, acela§i fel de case, tesutedin vergele de lemn, pe care le acopere lutul nisipos

IV. - MUSCELUL 167

al muncelelor, acelea§i curti pline de toate cele denevoie unei bune gospoddrii tdrdne§ti, acelea§i feteoacher, frumoase, cu ochii negri, mari, acelea§i ve§-minte cu toate florile cdmpului i stelele boltii. Late-legi cum din acest Tinut de mandri oameni voinici,harnici, cuminti a putut sd plece acum cinci sutede ani descAlecatul, Inceputul unei

Drumul ce! Mare" e o osea foarte frumoasä.,netedd ca §oselele Dobrogei; parmaclficuri de fier,elegante, apdrà pe alocurea trdsurile sau drumetiiinoptati de primejdia prApdstiilor sau ale adancu-rilor mld§tinoase.

Ele se strecurä. Intdiu ca o panglicd albá pe coastamuncelelor. Moddlcile, umflAturile, cazanele rdstur-nate Injghiabd la un loc acelea§i corovituri uriarale scoartei de lut, nisip §i pietricele albe. Deocam-datà ele nu se deosebesc bine In testuri garbove, cise InvAluie necontenit cat cuprinzi cu ochiul. Darve§mântul lor de catifea verde e mai sdrac; ici §icolo iese la iveald luturile §i nisipurile galbene, ro§ie-teca piatrd de var, ba chiar colturi de stalled, unelemdrunte, abia rdsdrite, altele puternice, tirind susIn colti de piatrá surd. In locul gardurilor ce hotä.-resc bine mo§ia, care e scumpd din multele jertfece a cerut, In locul livezilor cu crengile vinete deprune Ingramddite, se vdd rdmä§ite Incá bogate dinvechea pddure seculard §i tufirri dese. Departe pepovarnirri se desfac case albe, mici, ca ni§te florisdmänate pe paji§te. MAndstirea Nämdie§ti se zd-re§te, dupd vre-o jumdtate de ceas de cAldtorie, 'trite()InfundAturd, Imbielrgatd In copaci, din mijlocul cd-rora se MOfá copereminte ro§ii §i trei turnuletenoud.

Dd'mbovita lunecá printre sdlcii In fund, supt mun-cele strAnse Impre-und, care abia lasá a trece arceastd c414toare tan4r6. §i zglobie. Indata mergem pe

168 MUNTENIA

malul ei. Une ori raul e sparcuit In §fichiuri desbi-nate, alte ori el alearga prins In jghiaburi de lemn;In sfar§it, el se scurge la vale fail piedeci §i unitcu sine, galgainduli apele limpezi, care rasfrang Incolori de ardesie cerul u§or acoperit de non. Rotiincarcate de cutii li fulá necontenit apele ca sa leverse In treucuta de unde ele se arunca In canalulcare hrane§te samanaturi. Mai departe, un fierastrautraie§te din puterea ei, facand sa se mi§te fail intre-rupere, in sus §i In jos, panza de fier.cu coltii lacomi.

Supt Piatra Dragoslavelor, caci acum movilelepietroase au inaltimea muntilor, §i poporul li zicePietre , Infloritorul sat Intinde de-a lungul drumu-lui casele-i albe; o biserica, zidita de cel d'intaiuGrigore Ghica, In veacul al XVII-lea, are Inainteazidurilor modeste ale naosului un turn strivitor, caree facut In mult mai mic dupa acela al mänästiriiCampulungului, pe atunci de curand dreasa de Matei-Vodà Basarab..r- Pe aici era ()data trecerea märfurilor bra§ovene§ti,In carä. dusa Incet §i greu, pe drumuri rele, spreatatea ora§e ale tdrii §i spre locurile de peste Du-flare. Drumul de astazi nu e Intocmai cel vechiu, ,caremerge prin vale; dar §i acesta se Inramure§te Intrecalea Targovi§tii §i a Campulungului. Cea d'intaiuse desfa§ura la vale, de-a lungul Dambovitei.

Inca trei chilometri, §i santem In §chela cealaltä.,Rucarul, ale carui turnuri §i case albe se ivesc In-data, la locul unde se Intalnesc trei Pietre mari,dintre care una poarta brazi pe coastele ei.

Rucarul adapostia ()data pe vame§ii Domnuluimuntean, oameni siguri §i cu mull& trecere. Astazi,el are o §coall, o primarie foarte mare, un otelcum nu mai poate arata alt .sat din Romania, o

Mlastirea Tutana.

IV. - MUSCELUL 169

frumoasd §i lungd primblare pe langä rduletul prinsIn maluri Indreptate §i pietruite §i foarte multe casede o gospodärie aleasd. Noua bisericd se Inaltd. inân-drd. Inteun colt, pe and cea veche se ascundetInteuncimitir lntins, unde o cruce se ajunge cu alta. Doime§teri din COmpulung, plätiti de un negustor grecdin pdrille Castoriei, ginere de boierina§ muscelean,au clddit acest idea§ foarte cuvincios, cu pridvorulrdzimat pe stdlpi de cArdmidd. Zugravi cu imagina-tie au Infdti§at In acest pridvor judecata cea de peurmd, cu multi draci negri ca Tiganii §i cornoratica boii, cari au nume pline de Inteles: Zorild, Ne-grild, TrAgild, Coco§ild §i Zghidarcea. Frumo§ii copiidin sat Insd li-au spart fruntile, li-au scos ochii §ili-au deschis burtile cu pietre, §i grozdviile Iaduluinu par potrivite cu o a§a de blândd tara, avandatata putere In oameni, atdta mandretà In Imbed-cdminte, atAta senindtate nevinovatd In cuget. Cruceaunui mormânt proaspdt e Ina. Impodobità cu bradulInfd§urat In flori §i In motocei care a fost rdus Inain-tea tfinärului adormit, §i paji§tea e stropitä imprejurde flori cdzute ce nu s'au vestejit încà precum ve§tede acela care a fost coborit jos.

Dupd câteva vdpsdi ro§ii, treed:Ware, pe culmeaCdpitanului, noaptea cade aproape dinteodatd.lipsa strdinilor, cari nu mai vin In Rucdr, de câtvatimp, strada se face Indatd pustie: luminile, abiaaprinse, se stang la toate fere§tile; §i hanul se In-chide ceva mai tdrziu. Mad §i §uierdturile carauleicontenesc, §i tAcerea noptii negre e sfd§iatä numaide hArldgoasele 15.trAturi ale cânilor paznici, caripandesc zgomotele tainice din singurdiatea mun-toasd.

Dimineata a cobo] It neguri ware pe coasteleinuncelelor, pe care numai ici §i colo le strdbate o

170 MUNTENIA

sagetare rosieteca de raze. Sant opt ceasuri acuma,si racoarea noptii stapaneste Inca vazduhul limpede.De pe toate cararile si potecile izvorilsc In stradaalba taranii cu sumane negrii si cojocèle cusute,tarance a caror bogatie de fluturi si podoabe e aco-perita In parte de mantali cafenii; unele dintre dan-sele poarta strengareste pe albul fin al valului ce liInfasura fata oachesä o palariuta barbateasca. Caiitrasurii ce ne va duce la granita, Inhamati In lung.doi cate doi, scutura capetele coplesite de musti side vespi veninoase, facand sa bodoganeasca taliingilegreoaie. Domnul Avram", prin aceste parti oa-menii se chiama Avram, Moise, Salavastru, Ghedean,Aron, Izichil, asteapta pe capra, facand sa flu-ture In saga largul biciu care pocneste indemnator.

Strada pe care o urmam se chiamá pe o placade lemn Strada Frontierei", si ea urmeaza panaIn granita, legandu-se si cu soseaua ce vine de ,laPitesti. Acest minunat drum a fost mantuit In 1891supt conducerea a doi ingineri romani, antrepre-norii fiind Italieni. El se razimá adesea pe puter-nice Intarituri de piatra, strabate poduri desavarsitesi e aparat prin vergele de fier unde se deschidrape. Nu e o linie care sa se Infunde drept InainteIntre firele telegrafului, care aici are alta cale, ci,Incolatacindu-se ca o biciusca rapezila, el infasuradeal si munte cu panglica-i alba. In urmä nu-1 mairecunosti In suvita zburdalnica care se joaca prinfunduri de vai si se prinde de gatul asprual stanch;Inainte, cand I' vezi alergand nebunatec in vesnicerotocoale, nu-ti vine a crede ca In curand vei ficolo sus pe Inaltime. Aici, prin chefurile-i neastep-tate, drumul Insusi e o mare placere.

Soborul de uriasi se tine si mai departe. In fata,In urma, la dreapta, la stanga, unde privesti, farao singura spartura, cad drumul se strecurä. si

IV. - MUSCELUL 171

nu cuteaza sa taie, iar bietele rauri sant multamite&Ali pot cauta de cale, vezi ceaunele rasturnate,caciulile Cu tuguiu, tablele intinse, zimtii, spinarileciolanoase. Sant movile de nisip curat, In care scan-teie puncte de mica, mari movile umflate, pe carenu se prind deck fire de iarba sarack sant mor-mane de piatra, acoperite cu arbori rari. Dar piatrarasbate pretutindeni; une ori numai, ea e acope-rita de cranguri §i paduri de brad, de mesteacanmorocanos, cu frunzele pleo§tite, de fag, care-§i ra§-chill Onà departe ramurile cu frunze lucioase; co-drii adânci §i negri, st'äpani peste toate, nu se vadnicairi; panà departe catre hotar, unde sant varfu-rile mai Inalte, padurea e numai o räma§itil a tre-cutului ei falnic, caci nevoia de bani a mo§neanuluia pus-o la biruri grele §i a schilodit-o pentru totdea-una, fail s'o rada Insa cu totul ca In tara de muncele ruinate a Sovejei. Prin coviltirul u§or al ierbii,printre trunchiuri §i mai presus de ele, ti§ne§te Ins5piatra stapanitoare: ici, ea se risipe§te in faramialbe, galbene, ro§cate, care fac mo§inoaie in mar-genea §oselei curate, dincolo, ea samana coasta sauadancul cu franturi §1 lostopane; aiurea, ea stra-juie§te drumul cu placi Inegrite, murdare, lucioase,sau cu lespezi cladite In bunà randuiald ca de manadibace a unui meter uria§; de multe ori, In sfar§it,ea Incununa toate cu cate o mandra creasta suräsau lea In stapanire intreg muntele. Langa Papu§averde, cl'adita ca o movila, sta In fata, p-este valeaDambovitei, lungul parete sur, adanc, scrijelat, gol,sterp, trist, al Pietrei lui Craiu, numith a§a dupaunul din falo§ii regi cari se lntorceau cu fuga acasala dan§ii, lasand In urma steaguri rupte, arme frante§i voinici morti, cazuti In mormane sangeroase sausamanati pe coaste §i prin vaile Inguste Ca frunze.ro§ii, ve§tede, de toamna.

172 MUNTENIA

lata, cam la jumatatea drumului, cazanul Posadei,care aminteste o zi ca aceia, de stralucità biruintaciobaneasca asupra boierilor mari ai strainatatii co-tropitoare. O groapa se rupe supt munti; colo Infund, unde stralucesc case albe, e Dambovita, caretrece wail, limpede pe prundul curat; mai In fatärapa goala, pustie, ca. arbori i maracini. Odinioaraprapastia era Impadurita, §i, numai ca o Ingusta cres-taturà rdsbalea calea negustorilor pasnici, pe careacum, spre sfarsitul veacului al XIV-lea, ajunseseraa trece aspri ostasi cu siguranta ca au biruitsupus. Si, de-odata, dintre trunchiuri napiidira sa-geti fulgeratoare, i aceasta furtuna de ucidere Im-pinse oameni i cai mai In adanc, tot mai In adancla stanga, unde sant cheile Dâmbovicioarei, stras-nica stramtoare prin care fuge sfios rauletul, cao soparla ce luneca pe coiful uriasului adormit. Dinparetii Inalti de pare ca ajung cerul, cazu atuncistrivitoarea ploaie a bolovanilor maniei i rasbunäriiunui neam prea multà vreme calcat in picioare.Maciucile strivirà testele fudule. Cei ce se Invred-nicira de aceasta primire abia mai gäsird,

acoperiti de rani, drumul de mântuire alBrasovului. Marire tie, Posada cu adancurile rä's-platitoare, care ne-ai ajutat sá pilstram pand as-tazi viata frumoasa, alba, buna care Infloreste de-alungul veacurilor pe muntii i campiile noastre;rire tie, mormant de dusmani pecetluit ca rosia pe-

icete a biruintii noastre!Urmam calea de stanca înaltà, Ingusta, Intune-

cata In care, apoi, taranii lui Vlad-Voda, Musceleniiacestia cu fata roturida, ochii negri i trupul vanjos,au toropit pe Ungurii Mariei Sale puternicului CrainSigismund, care a fost apoi i Imparat. Un val deaier rece ne loveste In fata. E sufletul aspru alstramtorii, precum Dambovicioara grabitä e seninul

IV. - MUSCELUL 173

bucuria ei. De o parte si de alta a cararusii pie-troase, aparata cu parmaclacuri de lemn, paretii ne-mdrgenit de inalti ai stancii pustii sprijina o suvitade cer albastru-sters. Brazi detunati a-aria de-a lun-gul scoartei sure, cu jalnicele lor crengi uscate. IarIn cate un loc ca prin minune un mandru fag hranitde apa limpede îi deschide bratele verzi, rastignitpe stânca dreapa. Ca o amintire a pajistilor miro-sitoare, a câmpiilor inflorite din locuri senine, cateun clopot vanat se itieste din smocul frunzelor ma-rmite.

Mareata temnita se deschide acum: e un ochiu delumina, de verdeata. Dambovicioara se Incalzeute lasoare, inainte de a patrunde In grozavia stramtorii;apoi Inca °data aceasta cuprinde In bratele ei zdren-toase de aspra stanca cenusie. Acuma santem liberi.

De la casuta alba de colo, la capat, se deschide undrum inverzit, care suie pe nesimtite la pesterii.Waned batrana, adusa de spate si sfrijitd pe oaseleei tapene, a adus lumanari; si pe langa dânsa seaduna, vazandu-ne oameni de omenie, caci altfelse tem de Nemtii, de Ungurii cu vorba neratoleasa

aspra, cari se sprijina In ciomege cu varfuri defier , o droaie de copii. Inainte pazeste un bdietelCu genunchile goale prin itarii rupti, cu o cama-suica Inflorita de arnici negre: si ce mai cäciuloiutuguiat pe parul lui Man, tuns scurtl Apoi vin doudfetiscane care marturisesc ca sant In clasa a patra;cu cozile pe spate, o cainasuica infloritä. mult In ar-nici negre i fota rosie; si mai la urna alta fetitatot asa, cu ochii negri i parul balan, zburlitdarz, pe care celelalte o pumnesc pe ascuns fiindcaprea se amesteca In toate rosturile. Tocmai la capat,unde, de-asupra scarisoarelor deflemn, se deschide!liana poartà ce pare sapata de mani de om, seadauge o all./ batrana, grasa, rosie i vorbaretil, care

114 MUNTENIA

porne§te a spune ca aici sant oameni buni, carise cearta, adevarat, pentru vacuta dumitale carea Intrat In curtea mea", dar se Impaca a doua zichiar, caci nu pot sta doar a§a prea multa vreme.

Acum In petera! Babuta sfrijita §i garbovita, caretace, scoate bucati de lumanari albe, de faclioaregalbene, §i le Intinde fiecaruia: Tine!".

Intaiu, Intunerecul din fund 10 cam iea ochii.Vezi atk, ca te infunzi Inteun negru beciu salbatec,cu paretii coroviti, bubo§i. In dreapta §i. In gaupsant alte adancituri, inchise, pe cand, Inainte, luminadescopere Inteuna gurguie grosolane, crengi groase,strambe, chipuri grosolan cioplite, Impartite In cloud,lungi guri de iad, de pe care pleura, asudel prelin-geri lene§e de apa. Acestea sant "inchipuiri, ca ber-becele, ca mielul, ca cerbul, ca boul. Jucarii alelui Dumnezeu. Da", zice batrana oftand, el el facetoate, §i pe noi. $1, uite, aici e altarul, cum. 11 vedeti,cu mas5., cu scaune: aici a statut pustnicul, de mult,dar de atunci au mai stricat oamenii".

Ne Intoarcem: pasul luneca pe bolovanii umezi,luminile zboara ro§ii pe paretii Imbrobonati. $i de-o-data In fund navale§te un sul de alba lumina rece,care vapse§te crud colturi de piatra; pare faptul uneizile de iarna. $i la cativa pa§i mai departe poartase Infati§eaza Inchizand In patratul ei ca o tablade argint luciu, care e lumina cea Mina a zilei.

*

$i iara§i sui§ul erpuitor, ocolirea necurmata apietrelor", a muntilor din ce In ce mai acoperitide paduri. Case nu sant, deck numai Inteun punctsinguratec o yilá zimbitoare pe care o cladise unmo§ier pentru fiul saa bolnav, care s'a stins deoftica la douazeci de ani §i de atunci zavoarele aucazut la up de Intrare. Valea Dambovitei, cazanulPosadei au perit de mult In urma, §i nu se mai

iv. MusctLuL 05

vacl alte val, alte adancituri, alte locuinte. Papu§a,1ncunjurata de neguri care vestesc ploaie

Papu§a are neguri; mane cu siguran ploua",spune dorrmul Avram ,

luciul scrijelat al Pietrei lui Craiu se ivesc, apoipier, §i iar se arata din nou, In§eland, cum In§eallonce 1ndepartare, asupra locurilor §i depärtarilor.Muntele Giuvala se ascute§te cu cre§tetul pe caredaunäzi au ars padurile, lasand terna sura §i frun-zi§uri ruginite de flacari. Jos, e vama romaneascacu acoperemântul de tabla to§ie, iar dupa Meya1nvartituri de roata, la un lumini§ Intre muncele,langa cra§ma lui Aron Romanul, cu bere de Fel-dioara §i chelnerita cu fra. ro§ie, stalpul cu celetrei colori ale Ungariei, care inseamna stapanireastraina.

Intorsul se face rapede, In abia dota ceasuri;priveli§tile ce se desfa§urasera In ragaz la sui§ seamested. In goana cobora§ului. Abia ai plecat de laPodul Dambovitei §i e§ti In Ruar, a carui fru-moasa biserica noua 11 veste§te de departe prin turnu-rile ei.

$i acum, cu toate prevederile de furtuna, se lasao minunatá seara calda, cu cerul senin, a carui cati-fea negrie e tintuita cu stele tremuratoare. Cand seInchide hanul cu douà randuri §i carciumele-§i stingluminile §i trasurile se duc In drumurile lor §i lumeas'a culcat prin casele albe, nu se mai aude decatclocotul apelor raului rara astampar, limpede acumIn gata lini§te.

A doua zi drumul spre Campulung e plin de carute§i cara. Pe o 1naltime scociorata de cazmale, femeiduc pietrele cu vagonete; la acest lucru, la claditulcaselor §i la atatea munci grele, ele sant prin aceste

176 MUNTENIA

parti tovara§ul neobosit al muncitorului, tatal saubarbatul lor.

Iatà acum iarà§i Narnaie§tii (de la Nemoiu), cari,vazuti In fatd, sat §i manastire Impreuna, dau o Mil-parire mai puternica §i mai bogata. Pe o airare pie-trulla te urci spre o hiserica al cara pridvor singur,prefacut ditunAzi, e de zid, In afard, pe eand stranele,catapiteasma §i altarul se afla In stand.. O peteramica a fost scobita. §i mai bine §i netezitá pentrua primi zilnic rugaciunile maicilor, care sânt astazivre-o treizeci §i nu vor fi Intrecut niciodatà acestnumdr. De-asupra cre§te iarba, infloresc florile §ise Inalta arbori, §i pretutindeni In acest dulce coltde pustietate aromitA, pe margenea drumului, de-alungul Ingrdditurii, pe cerdace §i pe politi, la fe-re§ti, In tot lungul arhondaricului traiesc, an de an,bucurand privirile maicilor §i ale drumetilor, ma§-catele ro§ii §i trandafirii, garofele catifelate, sfio§iitopora§i cu Mima de aur, ochiul-boului deschis sprelumina, condura§ii de cearà, gura leului cu potirulInchis §i Invoaltele nalbe cu trunchiurile Inalte. iele fac rugliciunile lor, care nu skit mai rele deckaltele.

4. Generalititi muscelene

Muscelul, un judet mic §i putin cercetat de altiideck de bolnavii cari vin sà-§i ceara insanato§ireade boli molipsitoare la Câmpulung §i Rucdr, tre-cAndu-le In sama skenilor §i mahalagiilor de acolo,n'are numai o Insemnatate istoricá prin aceia ca Inel se allá acea veche vaina a Dragoslavelor §i Ruca-rului, cu biserici mari, dintre care cea din Dragos-lavele e ctitorie domneasca, a lui Grigora§cu Ghica ,apoi prin aceia ca In ampulung dainuie§te inca, de§i Intr'o forma schimbata, cloa§terul" catolicilor, bi-serica-mAndstire latina Mcuta pentru cei d'intaiu ora-

12

IV. - 1111ISCELM Irt

seni, Nemti si Unguri, de legea Apusului si In carese mai poate vedea cea mai batrana piatra de mor-mant din toata tara, a sirainului care era judet deCampulung la 1300; prin acea biserica domneasca,prefacuta cu totu1 In veacul al XIX-lea, dar careinfatiseaza mormantul lui Nicolae Alexandru Voevod,mort In 1364, cea mai straveche lespede de mormantdin loata Romania, si care e Incunjurata Inca, macarIn parte, de un zid si un turn stravechiu; In sfarsitprintr'un numar de biserici si manastiri care-si nu-mail anii cu sutele. Muscelul nu se deosebeste nu-mai prin frumuseta adancilor vai serpuitoare, rotun-delor muscele blande, de la care-si iea nurnele, a bo-gatelor fan* smaltate cu flori, a drumurilor intor-tochiate, care alearga albe la picioarele lor. Acest judeta pastrat mai bine cleat oricare altul mandria nevi-novata, demnitatea morala a omului de pe vremuri;In el trebuie sa vii ca sa vezi pe taranul cu stralucitport de aur, rosu si alb, pe taranul cu mosia 15.-sata din vremea celor d'intaiu Domni, pentru carineamul lui a luptat si a biruit, pe taranul cu ogradabine Ingradita, cu curtea Ora de cosere si de vite,cu trainica locuinta Inalta supt coperisul ascutit desindila, cu pridvorul pe stalpi, cu adanca pivnitadedesupt, care indeamna la pastrare, case cu douàranduri, cu multe incaperi, in care camarile de oas-peti asteapta cu plocatele si tesaturile lor pe oaspe-tele primit In prag de taranca nobila, cu parulbogat si frumosii ochi negri, bine deschisi.

Cata vreme literatura noastra dildea numai chi-puri de tarani falsi sau de grani ideali, cari eraudin toate Tinuturile si din niciunul, taranii lui Alec-sandri scaldati In fericire si infloriti de un dulcezimbet ca pe pachelele de ciocolata sau pe tablalelezugravite anume, ori taranii altora mai noi, oamenide patimi, rai, de avanturi salbatece, vanjosi, crunti

178 MUis/TE/1/4/IA.

§i apucati, mu§candu-se In dragoste §i dumidn-du-se la o ilsbunare, intocmai ca fiarele muntilor,t5.ranul muscelean, o mandrie a neamului, z5.cea uitatIn acele frumoase c15.diri albe din curtile de biel§ug,supt mu§uroiul despoiat de pkture al muncelelorocrotitoare. AstAzi, el iese la*ivealà, uimind prinnoutatea, ca §i prin frumuseta lui.

Dacá ar fi vrut s5.-1 descopere pentru public unscriitor din altá parte, i-ar fi trebuit multe §i grele

Pranul romAn de oriunde se desv5luiegreu acelui pe care nu-1 cunoa§te, chiar aceluia care,vorbind limba lui §i purtand portul lui, vine din altsat. Dar cel din Muscel, chiar dacá ar voi s5. se Im-pArtd§eascà unui drumet literar, ar trebui s5.4 deaatâtea 14muriri nouà despre atAtea lucruri deosebite,

dci datinile i rosturile lui, vechi ca lumea, nuse mai pot mântui de aratat Incht acesta nus'ar fi simtit niciodatà cum se cuvine In subiec-tul sAu.

Trebuia un fiu al Muscelului, un fiu de la [arkdin marile sate luminoase, cu aierul tare, care rididIn obraji acel sange mult §i. pune acea flachr6 tare,pentru a vorbi dupà cuviint5. despre casa din Mus-cel". Dupà cuviint5., aceasta Inseamn5. §i cu adev5r,§i Cu nevinovAtie, cu naivitatea caracteristid aces-tor oameni §i cu o curätie fàrä pareche, cu o inA-sur5. t6r5.'neasd precum o afli, de alminterea, Intoate Tinuturile noastre.

El s'a gäsit. Un flAdu din Boteni, unul din multiiIone§ti ai Muscelului, Miat de monean, niel preabogat, nici prea arac. S'a n5scut §i a copil6rit Insat, s'a intors acolo de la §colile inane din ora§elemarl, a iubit §i el trup frumos, slobod, In dma§aalbà cu flori, a tinut ca o cinste cä e de acolo §i acinstit pe oamenii s51 p6n5". §i In ve§mântul lor, pecare la once prilej a fost bucuros s5.-1 poarte. Astazi

MUSCELt1L 170

i§i are diploma de licentiat In litere, e profesor deliceu,§i a cdutat sä fie acolo In.Muscel, la dansulacasd ; el va fi printre frunta§ii vietii Tinutuluide unde a plecat ca sd se Intoarcd mai luminat §imai mare. lar, cand simtul adevdratului scriitorIndeamnd sá puje ceva pe hdrtie, de ce ar puteael vorbi decdt de Muscelul sail, de tot ce-§i amin-te§te, de tot ce-§i Inchipuie potrivit cu realitatea,de tot ce §tie despre el §i simte pentru dânsul?

Un timp, au apdrut prin SAmAnsátorul" schitecare se deosebiau printeo cumpätare §i precisie mi-nunate in fixarea unei vieti patriarhale cu totul noud.Astdzi, jertfind, fArd cuvant, acele pagini frumoase,d. Ionescu-Boteni, de ce §i-o fi zicdnd acum IonBoteni? , apare cu un volum, acest Casa din Mus-cel", tipdrit, fire§te, tot la Cdmpulung, §i nu undevaprin strdindtate".

Cu el facem o alatorie In Muscel. De-odatä, dela cei d'intdiu pa§i, aierul se schimbl: e§ti In alb15murit §i albastru tare; un vdnt de Inviorare vinede la pAdurile granitii, culegand miresme din mul-tele flori pe care le atinge pe coasta muscelelorsupuse. Vite albe pasc iarba mirositoare; oile Mo-canilor trec In sunet de clopot. Apele curgInguste, rdpezi, de-a lungul câmpurilor lungi"; copiise zbeguiesc pe mal: cdte unul samAnd cu scriitorul,cu cAlduzul. Coasele scânteie In soare, prin locurileunde se lucreazd cu multdmirea celui ce are suptopinci pdmantul sdu. La unele garduri, femei fru-moase se apleacd spre drumul pe care a plecat sauvine gospodarul une ori, alte ori dragostea. Se audvorbe, sigure, putine, prin care ca printr'o stedful-gerare vezi In adâncul unor suflete foarte serioase,cu un adânc simt al datoriei §i chemärii vietii. As-cultd vorbele, §.1 vei Intele.ge un popor intreg;

Tatl o petire:

180 11/41UNTEN1A

A d-tale fata, neica. Nicolae?A mea Ghicuta, a mea. (5i atat.)Un dor: .

Ti-e dor de-acasa, ma bliete?De ce sa-mi fie? Nu mi-e. (Si, §Liti, toata Mima

plange In el.)0 tara" de curte:Da' cine e aici pe locul mieu?Apoi:Buna ziva, fata mare.

Multamim d-tale, nene 5tefane. Vile noi eram;InaUm panzele astea.

Bine, bine. Numai ca o sa va puiu la dare, §inu §liu zau de-ti avea cu ce plati. (Fata e bogata.)

Acit...5i cate cuvinte ca acestea nu iese din suflete de-a-

dreptul pentru cine e cuminte, §i printre carturari,ca sa le Inteleagal

De ce le-a§ mai in§ira In zadar? Doar cartea,calea sta deschisa.

Poftiti cu Boteni la drum, §i, celi vedea, milispune. Dar rau n'o sá vä pail ca ati plecat cudansul.

V.

D A M BO VI T A

1. Thrgovistea.

De la Titu, asezat la vre-o cloud ceasuri de Pi-testi, In sesul dunärean acum, o linie de drum defier se desface spre Nord, paraleld cu unja SIdni-cului i cu celalt drum, marele drum internationaldin valea Prahovei. Dar aceastd cale din valea Ialo-mitei nu urmdreste nicio legAturd cu strdindtatea,care e si aici Brasovul, ce se atinge prin Predeal.Ea nu poartd, ca linia Siànic, bogAtii din addnculpämântului României. E o linie localä, care unestecu centrul capitala judetului Ddmbovita, o linie defolos militar, fiindcà atinge, mai departe, fabricade pulbere de la LAculete i, vara, o linie pentrubolnavii cari se duc la Mile Pucioasei.

In sus, stritbati tot sesul, un ses fdrd darurideosebite ale naturii, asa 11161 satele ce-si Implântdcasele In pomii livezilor pdstreazd mai toate vecheacdciuld de sdrAcie a stuhului i cocenilor. Icicolo se vdd risipite poteci de pddure sau Intinderide desisuri Incalcite.

De odatd o linie albastrd se Inaltd la stdnga suptcerul nehotdrit al sfârsitului de toamnd, o linie din-tata de vArfuri. Undeva In fund vor fi Carpatii, pecari aierul nu e destul de limpede ca sd-i 'ardte.In fatd skit insd muncelele, a cdror Impdriitie devii i livezi incepe aici. Din ce In ce, ele se deslusesc,goale, scrijelate de dungi, sau pästrând Incá franturirosii i galbene din velinta lor, pdnd däundzi verdede o puternicd viatd,

183 MUN TENI A

Iara§i o varca de arbori In jurul Inaltimilor. Eanu piere Insa Inaintea ved erii, pripita de mersultrenului. Dupl micile casute, vine un turn de bise-ricä mare, apoi altul §1 altul.Tle se gramädesc Insfar§it, Impreuna, la un loe cu cladiri ora§ene§tiInvalma§ite. E Targovi§tea, basta capitala pe care

acopere giulgiul de aur lnvechit al amintirilor, eSuceava Tarii-Romane§ti, dormind In umbra bise-ricilor sale, care-i sant stralucite monumente fune-rare.

Cand te cobori insa de la gall, In mijlocul multorcalatori, Intre cari cu deosebire tarani, pe cari-iaduce trenul de dimineata, n'ai crede cá te afli pepragul mausoleului. Un bulevard lung, drept, binepavat, peste care atarna, Intre stalpi, lampi mo-derne, iar, de o parte §i de alta, vaste locuri goale,gradini, livezi bine lmprejmuite, vile foarte cochete.S'ar parea ca aceasta strada curätica inaugureazaun ora § nou al viitorului.

Strada duce mai departe, Intre clAdiri cu douäranduri, unele noua, altele refacute: cateva case araialimpede un trecut care e Insa cel de alaltilieri abia.Aici sant pravalii, aproape numai romane§ti, catevaberarii. Mai Incolo, pe langa o mare §coala ajungiInteun cartier de oameni bogati, cu case care au

Mina Infati§are: intocmai precum Calea Victoriei,comerciala In cea mai mare parte, se mantuie cuvuele boiere§ti dintre Calea Grivitei §i osea.

Acosta e Insa numai salonul de primire actual,locul de primblare, sediul autoritatilor: o Primarie,

Prefectura. §i un Tribunal care ar §edea bine 'ori-unde, §i taraba negustorilor de astazi. Oriundete-ai uita Insa, In dreapta ori In stanga, vezi '-rama-§itile, umile sau glorioase, Intregi sau ruinate, alevechii cetati.

V. - DAMBOVITA 183

In dreapta, urmele sant mai rare si mai putinInsemnate. Ai totusi biserici din al XVII-lea veac,cu turnuri de zid, ale caror feresti Inguste, tivite cubrane sapate, arata o lnrudire cu minunea de laCurtea-de-Arge§ sau cu aceia, mai putin scumpa,dar nu mai putin frumoasa, care se afla aici, 'invecinatate. Casele parohienilor de altà data ai aces-tor biserici au ramas pe alocurea In picioare. Cope-remintele tuguiate, de veche sindila ng'agra, se razimaPC stalpii suptirateci ai pridvoarelor umbroase, pecand o prelungire ca un sfarsit de coif ocrotestecam.ara §i. bucataria.

In dreapta, Inca din vecinatatea gärii, rasare, Inhaina strMucitoare a unei reparatii, trandafirie si

Mitropolia Targovistii, total prefacuth, cu prid-vorul ei asezat pe sase stalpi, cu turnul unic,prea suptire, ridicat pe o temelie Inalta. In fata,e un turnulet stricat, si o poartá de lemn, pe-cetluita cu numarul unui ordin al Ministeriului,inchide Intrarea prin vechiul zid de cardmida.Un arsenal e In coasta bisericii, a carii repara tie eoprita In loc de lipsa de bani si de ilipsa, mai putinscusabila, de socoteala. In fall se desfasurd, mar-genita de mici pravalii urite, o plata nespus demurdara.

lata, Inteo strädita transversal, armonia simpläIn proportii vaste a bisericii Stelea, pe care VasileLupu a inaltat-o In ceasul Impacarii, pe pilmântulCapitalei muntene, unde nadajduise atâta vreme saIntre ca dusman biruilor. Pe acest loe trebuie sà filost Insa Inainte o cladire mai veche, caci la opoartá langa zidul turnului masiv, strabatut de douäferesti de 'ma., vad o piatra ce pare sà fie desupt Radu-Voda Serban (1601-11), si ruinele decase ce se ridica din pajistea cimitirului sant, dupatraditie, rAmasita locuintii celor mai vechi

Azi, d. Virgil DrAghiceanu a gäsit In adinc palatul delui Mircea Intdiul (1939).

184 MUNTENIA

targovi§teni. Dar biserica de astdzi e Intreagd a luiVasile-Vodd §i a istetilor lui me§teri moldoveni, cariau fAcut stalpii, liniile §erpuitoare §i IndrAznete alebrdielor de podoab'ä din fatadd, cari au Incunjuratturnurile de cingAtoarea cu boabe de smarald a fru-mosului smalt verde.

Mai departe, dupd desfd§urarea Stradei Domne§ti,curatd §i cu casele cuviincioase, apare Biserica Dom-neascd, o clddire adese ori arsd §i prefAcutd, putinschimbatd pe din dará, In aceastd ultimd Infilti§area ei, §i Incununotd cu trei turnuri mari ce se Indeasd.unul In altul. Apoi, chiar lângd dânsa, cuprinsd parteIn curteetbisericii, parte In a noului spital, CurteaVeche.

Acum se vdd, din acest rar monument al arhitec-turii noastre laice, Incdpdtoare, trainice §i modeste,

dupd Insd§i firea poporului nostru numai piv-niti adAnci, unde, In puterea unui contract cu Pri-mdria, bragagii sArbi §i-au fAcut ghetdriile, oddi mari§i mici, care n'au niciodatd mai mult decAt treipdreti §i en-0ra li s'a spulberat de multd vremeacoperi§ul §i li s'a ndruit fruntea pdretilor; apoi oculme prin care se crapd cloud fere§ti moarte. Unmare turn rotund, al Chindiei, de unde se pAnde§tefocul, aratd In mijloc zidurile-i prefAcute In veacultrecut. Iar, In dreapta §i In stdnga, despdrtind curti,Intrdnd In case mai noud, cu sau fdril spoiala va-rului, boltindu-se peste strade urite, strdmte, noro-ioase sou plangând In singurdtatea pustie, acele ziduride cdrdmidd trainica, pusd In lung §i In lat,Ilmbinatdcu bolovani, Inaintea cdrora Seimenii turbati de biel-§ug au oprit pe bdtranul patriarh Matei, stäpanullor §i Domnul tdrii 1.

V. - DAMBOVITA 185

De atunci Inainte, de la uciderea sfetnicilor decgpetenie ai Domnului care zgbovise prea mult Intreai si, de la Inchiderea portilor cetàtii inaintea celuice se cuvenia aibi cheile, de la moartea luiMatei In mijlocul pirerilor de räu, ca un blistimapasà asupra vechiului Scaun de Domnie. In 1655,la Bucuresti, Seimenii secerà ea griul copt capetelecelor mai multi dintre fruntasii tgrii: lgcomia lordespoaie casele i pingireste bisericile, care Amincu pgretii goi. Peste trei ani, Preda Brincoveanu eMat aici, In casele domnesti", de armasul pggâ-nului Mihnea-Vodg. Peste cfiteva luni, be1iii turcestiai aceluiasi tiran aruncg pe ferestile care s'au fgcuttgrng pe urmg, trupurile zugrumate ale multora din-tre cei rgmasi in viatà, i dorobantii le calcilIn pi-ciare, pe chid odgile rgsung de cântecele de triumfascutite alee musicii turcesti.

Apoi calgii se duseri i ei, spre pribegie i -neno-rocire. Strijile pgrisird locurile lor de pazi.Curtea mägelurilor se Wu Sindilaputrezi, i cdrimizile cgzurd in silbateca Impleticirea buruienilor, crescute din pgmântul frimintat cusinge.

Dar iatà ci soseste Domnia de bielsug i strAlucirea lui Constantin Brincoveanu. Pompa stgpinirii seIntoarce iargsi In odgile ca totul preficute. Sint dinnou sfaturi, serbitori, musici; cu toate cg, In vre-mea de Injosire i supunere, zidurile, ajunse zgdar-nice, nu se mai apirg. In toamna anului 1713 vinInca la Targoviste, In vremea culesului viilor dindeal, bitrinul Voevod, Doamna, coconii, nurorilemicii nepotei, Impreunä cu obisnuitul alaiu. Dar,la Pasti, aceiasi oaspeti veseli pornesc, cu cenusape cap, spre temnitile i pietele de ucidere ale Cons-tantinopolei.

Curtile domnesti se Inmormantarg iargsi, si an de

1 O reparatie idioat5. a InlAturat tot acest sacru ,treeut, s'i eaeste o rusine pentru ignorantii cari au tolerat-o (1916).

2 Azi e acoperitA de Comisiunea Monumentelor Istorice (1939).

186 AIUNTENIA

an Incheieturile lor de piatrd se desfAcurd. Spiritulplecase de pretutindeni, si nu mai era nicio mildpentru amintiri. Poeti romantici venird numai, laInceputul regeneratiei noastre, sà cheme umbre princantecele lor si, pentru dânsii, glasuri tainice, rdsu-netele durerilor si bucuriilor, soptird prin spatiilegoale. Bibescu-Vodd, cdruia-i plAcea sd se lmbraceca Mihai Viteazul, durd din nou Chindia, intru po-menirea trecutului si pentru locuinta pompierilor.$i apoi iardsi geniul distrugerii se puse la lucru,Ingropand, rdbddtor, casele celor ce s'au Ingropat.

In cutare unghiu apoi, SI. Nicolae din oras seInaltil Inca' bolti Inegrite de focul lui Sinan-Pasa 1.

La SI. Constantin, care e altfel Intreagri, solidd sifrumoasd, cad ploile si se IngrAmddesc zdpezile ierniiprin coperisul sfdramat, pentru punerea la loe acdruia lipsesc de o potrivd banii tuturora si ai fie-cdruia 2.

Langà bisericile mari, altele mal mdrunte, cu tur-nuri de lemn si tablA, si cimitire lnflorite cu cruciproaspete. O nota.' bisericd a catolicilor, Intr'un un-gher de mahala putin locuitä, o bisericd fArà veni-turi, pentru credinciosii cari au fost ala datá maimult decat pentru sdracii ce sant acuma.

Din stradele ce merg aldturi cu cea mare, unastrabate printre doud siruri de cdsute mici si seridicd pe platoul unde stau cdsdrmile de la Teius.De jur imprejur privirea se opreste In pdretele al-bastru al Ináltimilor roditoare, al muncelelor impd-

V. - DAMBOVITA 187

durite. TrAsuri, breakuri, carä. se urrneazá necon-tenit pe pietrele §oselei; companii trec In sunetulgoarnelor, grupe de tdrani cu fata rotundA, aspru

amintind chipul caracteristic al lui EliadeRAdulescu, cAruia i s'a Indltat un monument langàgard sau de uriti Tigani din säla§ele de robi alemdndstirilor de odinioard, vin din bate pártile sause odihnesc pe* margenea drumului ori ldngd careledesjugate.

Apuc In dreapLa, pe lángd unja càii ferate. Jos,hateo luncà de arbori dei, trece Ialomita, 'lipa In§uviti ce scânteie albicios supt cerul nehotdrIt aldiminetii de toamná.. De-o parte mdrgene§te o rftpdInaltd, de alta, patul de pietri§ rAscolit se InfundAIn tufi§uri uscate. Vite rdtAcesc printre mo§unoaielenaalurilor, §i chiotele pAstorilor cautá sd le adunede pe ch'ird.rile lor de rAtácire. Cátiva muncitorifac de lucru prin porumbi§tile care se InfAti§eazilbrune ca sumanele acelor ce In prinadvard o s'A liaibd. grija.

De la un mare pod de fier prin care se mäntuiestrada ce vine de la Curte, o osea se desface In sus,spre dealul de vii, In fruntea cáruia se ivesc dincea mai mare depArtare frontoanele galbene ale ca-selor mdnAstirii Dealul. De amandoud laturile dru-mului bine pietruit bátrâni copaci 1§i apleacá ramu-rile spre o InfrAtire dAtAtoare de umbrd binecuván-tatd In lunile de argità. Cáte un canton, cdte o be-rdrie pArdsitá acum In toamng, o casarmá pentrucdlAra§i cu schimbul. Apoi §oseaua prinde a §erpuiIn linii largi printre viile despArtite de garduri denuiele §i spini, sAmänate de cásute. Acestea sänt1!viile" boierilor mari §i mici de allá datA, §i bise-rica de pe culme e Sfántul Nicolae din vii".

De odatä-i vezi numai vdrful turnului celui mare,precum §i o bund parte din cel de lntrare, fAcut

1 Acum e, In loc, un Colegiu de exercitii fisice ca InAnglia s't de disciplinA militará. Cládirile sint Insá incontes-tabil mite §.1 masa lor, Incunjurfind prea de aproape biserica,o cople§e§te. Ca de obiceiu, zidim WA orientare In tnediulnatural ori In acela al edificiilor antcrioare (1916),

188 MUNTENIA

din nou, in forma apuseana de la Tismana, pevremea Domnilor Regulamentului Organic. Cladiriledin fata, foarte bine Ingrijite, cuprind §coala copiilorde trupa, viitorilor sergenti, §i micii soldati se adunatocmai pentru a primi mancarea de amiazi In vechichilii de unde au plecat calugdrii, cu hrana §i ban-tura lor Imbiel§ugata. Sunete de triimbite se rils-frang, lovindu-se de zidurile galbene 1.

In mijlocul curtii interioare vezi In sfar§il bise-rica de ingropare a Domnilor vechimii.

Lespezi mari de piatra prinse Cu scoabe de fieralcatuiesc pareti de o putere neobi§nuita In grosime§i 'n injghebarea lor de stanca. Douà turnulele octo-gonale In fata, unul mai mare la mijloc. Cele maidelicate §i mai felurite horbole de piatra Incunjurápisania impartita la dreapta §1 la stanga u§ii deIntrare sau Impodobesc basa, tivesc fere§tile turnu-rilor. Gustul cel mai ales s'ar opri fermecat lnainteaacestei armonii durate pentru o mie de ani.t Radu-Voda, mare prin credinta sa §i prin felulregal cum 1§i Intelese Domnia, voise sa faca dinaceasta minune a artei orientale locul de ve§nicaodihna, domnescul sepulcru al sail §i al familieisale. Dar norocul nu aduse implinirea visurilor luide trainicie Inlemeiata. Rä'zboiul hotari asupra mo§-tenirii lui, §i urma§ii pe cari i-i dadura luptele, sestansera Intre straini sau de moarte silnich. Altiitinura, ca Neagoe, noul Basarab, sa-§i aiba morman-tul in ctitoria lor. Doi singuri coboritori ai lui ,Radu,doi tineri Voevozi nenorociti, sant ascun§i supt les-pezile de la Dealu, pe cand capul, desgropat, al

MormAntul cel nou, de marmurA, In stil arhaic, e gata.L-a fAcut Ministeriul de IlAzboiu. El asteaptA InsA gol ceasuland vom fi vrednici sA coborhn In el, pentru odihna decare e vrednic, In giulgiul de glorie ce-i trebuie, pe strAmoq(1916). S'a fAcut Cu toatA cinstea cuvenitA, regele FerdinandcoborAnd In mormant crucea, desfAcutA de la glitul säa, Ordi-nului numit dupA viteazul inainta§ (1939).

V. bAMBOVITA 189

intemeietorului chiar, un craniu fin, de forma lun-gareatd, sta astiizi pentru priveliste, Impodobit" cuslove lamuritoare, intr'o meschina cutiuta de sticla.

Langa el, purtdnd pe luciul sau de fildes aceia§inaiva batjocurd, se vede o alta Urea. Fruntea fugeputin spre crestet, cladind o InaHA bolta pen tru gan-duri neobi§nuite, al caror zbor s'a curmat de treisute de ani. Gropile ochilor skit largi. Radilcinanasului porne§te intr'un unghiu mic. Oasele obra-zului rasar Inspaimantätor de iesite. Barbia e micainsa, blandä. Acest cap a fost desfacut cu sabia 'depe un trup hacuit cu barda. El a stat aruncat pecamp Inteo zi ticaloasa. Sus inima! E singuraramasita ce se poate vedea din Mihai Viteazul, sineamul romanesc n'are deshile bogäii pentru a ras-plati printr'un strälucit mormant cinstea ce i-a fa-cut-o acest om 1.

De pe terasa înalth. de piatr5., supt care se zicecá ar trece un maret drum boltil supt Omani, sevede, In lumina blanch' a amiezii de toamna, largul§es, strabatut de dunga sclipitoare a Ialomitii, casele,turnurile albe ale Targovistii si, mai aproape, var.-furile, rdpile dealurilor acoperite cu verdeata uscatadin care 'Isar arborii golasi ai livezilor ce incepa-§i dormi iarna.

Orasele noastre vechi se alcatuiesc toate dinteocetate pe o culme de deal §i dinteun targ care sedesfasura In vale. Se cauta mai ales astfel de dealuricare se ridica de-odata In mijlocul unei campii ne-

140 MUNTENIA

tede. Apa care curge de-a lungul acestei câmpiiprivitd ca un neapdrat adaus, de sigurantd, In ace-la§i timp, §i de frumusetd. Astfel, längä. apa Suce-vei, care se desfd§urd larg printr'un §es mdnos, se1naltd alma de lut galben; care poartd Suceava,cetate. Pe malul jos al rauletului Bahluiu, pe care-1soarbe de atätea ori cdldura verii, se ridia movilarotundd a Cetdtuii, supt paza cdreia s'a sträns la unloc, In cursul veacurilor, ora§ul Ia§ului, Scaun deDomnie. Nu au altd infäli§are nici Bucure§tii: jos,1ntinderea de pdmânt bun de pd§une §i de ardlurä;Dâmbovita-§i poartd incet apele Ingreuiate de mo-cirla locurilor joase; pe dealul de la Mihai-Vodd,unde a fost odatd. Palatal domnesc, 1noit 0. In tim-puri mai nouä, s'a pus, prin cetatea Bucure§tilor,temelia marelui ora § care era sà se dureze cu timpul.Craiova olteanä are Jiiul In vale; pe indltimile cepoartd astAzi case sdrace, vor fi fost cele mai vechiclädiri de al:di-are; satul de supt ele a strain ne-gustori, tdrani mArgina§i, slujitori, slugi, robi de laCurtile boierilor, de la deosebitele läca§uri biseri-ce§ti, §i a putut ajunge ora. Dintre Scaunele d'intdiuale Domniei muntene, Arge§ul poartd §i astdzi peo culme fdramile bisericii SI. Nicoard, care era pa-raclisul Curtii In veacul al XIV-lea; casele se In§i-ruiesc de-vale §i, dincolo de unja copacilor, treceintre termuri rupte, destul de 1nalte, Arge§ul, caree aici incá o apd micd. La RamnIcul-Valcii, undese Intämpla sá poposeascd Domnii de peste Olt,unul a fost §i omorat aice , o bisericutá paze§tepe un värf de deal, ardtänd unde au stat odatdstrAjerii domne§ti; casele, livezile se sträng apoi Injurul Episcopiei, clddire mult mai tdrzie; ceva maideparte lima Oltului se taie addnc. Dacd. la Câmpu-lung e altfel, aceasta se lamure§te prin faptulgici Voevodul a fost numai un oaspete Inteun ora

- 15AMBOVITA 191

mult mai vechiu, facut pentru negustori la un capde tara, In gura unei trecatori a Carpatilor.

Deci i Targovi§tea a trebuit sá Inceapa de peacel frumos deal, Imbräcat astazi ca §i acum patru-cinci sute de ani In veselul ve§mant al viilor §iincununat cu ctitoria lui Radu-cel-Mare, cu odihnalui Mihai Viteazul, Dealul prin excelenta. Desprevechea biserica, de lemn Intaiu, apoi de piatra,poate chiar dintru Inceput de piatra , care a fostacolo, n'avem, fire§te, nicio §tiinta Cand, la 1500,Radu-cel-Mare, om de o evlavie deosebita., se hotaria face In Targovi§te o biserica asemenea cu care sanu se mai afle una In tot cuprinsul tarii, el trebuisa darame aici, Inainte de a zidi §i a Inoi §i a ridicadin temelie". Din cladirea umilà i fara frumusetade la Inceput, vine mormantul lui Vladislav Voevoddin veacul al XV-lea, mort deci i lngropat In Tar-govi§te, caruia-i ridicara un ciudat monument Informa de sicriu Craiove§tii, Barbu §i Parvu, Impreunacu fratii lor, pentru cà Vladislav Meuse din tatallor, Neagoe din satul Craiovei, un boier al tarii.

Aceasta biserica a Radului-Voda e de o frumu-seta deosebita §i nu stá mult mai pre jos decatcea de la Arge§. Clädita de me§teri rasariteni, dupanorme bizantine, totu§i, In proportii §i In podoabe,cu un pronuntat amestec de Inraurire a Rena§terii(de sigur ca Venetieni au sapat frumoasa inscriptiecare se desfa§urà de amandouà partile u§ii), ea tre-buie sa fi avut Insa alta Infati§are In cele d'intaiutimpuri. Astazi, ea sufere de Inaltarea prea mare,de captu§irea cu prea multe cladiri a zidulú i deImprejmuire, unde e acea §coalà a copiilor de trupa,cladita In vremea Domnilor Regulamentului Organic,§i, pe Ian& aceasta, ea a fost cu totul despoiata §iprefacuta In launtru? scotandu-se qi oasele

192 MUNTENIA

capetele lui Radu-Voda §i lui Mihai Viteazul, din mor-minte.

Necropola aceasta a fost Inlocuita Insa Indata princea din Arge§, facuta de Neagoe, urma§ul lui Radu,pentru neamul domnesc cel nou. Dar Patra§cu-cel-Bun, din neamul lui Radu, se Ingropa aici, ad'usde la Ramnicul-Valcii, unde murise, §i tot aici s'aadus capul lui Mihai, fiul Patra§cului. In sfar§it, untinerel Domn dintre Movile§ti, Mihaila§ Movila, gi-nerele lui Radu Serban, se odihni §i el la Dealu.

Pe la sfar§itul veacului al XVI-lea Insemnatatealrece de la cetatea de sus la ora§ul din jos, uncle.Mircea cel d'intaiu Meuse biserica Ingrijita, ale cariilnsemnate urme s'au descoperit de d. Virgil Dra-ghiceanu.

Aici, Inca din departate vremuri, stateau ameste-cati Unguri, Sa§i §i Romani, poate, Inca din vea-cul al XV-lea, Ragusani chiar, din departatul ora§de la Marea Adriatich. Toti ace§tia erau In targuladaus pe langa domneasca cetate, in targovi§tea"acestuia. Aveau In fruntea lor pe obi§nuitii pargari0 judet, cari lucrau §i scriau In numele tArgove-tilor". Romanii Incepura de la o vreme, prin vea-cul al XVI-lea, a birui 0 cu numarul §i cu bogatia0 cu Insemnatatea: judet era pe la 1530-40 un Mi-trea, care seria Bra§ovenilor, aratand ca Targovi§-tenii sant gata sa lase vechile legaturi de negot cuSibiiul §i sil vie In acestalalt ora § de margene, dacali se va invoi a duce mai departe la clientii lor de'Ana atunci marfa care nu s'ar putea vinde la Bra§ovIn curs de doua saptamâni.

Biserica Ungaro-Sa§ilor, a§ezata In margene, Sf.Francisc, precum §i o alta biserica, tot catolica, aveaude la o bucata de vreme numai foarte putini cre-dincio§i, de §i Mihnea-Voda, din anii 1577-91, Intil-re§te vechile privilegii de scutire §i stapanirea asu-

0 ill I I 11111

!Thl

,

111

Biserica Dornneasca din Targoviste.

14

V. - DAMBOVITA 193

pra unor mo§ii din acest Tinut, precum era Sotánga.In schimb, r5.sar In deosebite locuri biserici de pia-trá ori numai de lemn ale Románilor de lege rásá-riteand. Se numárá multe, p11a la patruzeci chiar:din cele fácute de negnstori sau de boieri (cAciDomnii de la Mircea Ciobanul incoace lásaserá Tfir-govi§tea, trecând la Bucure§ti, unde puteau fi maiu§or apárati §i rásbunati de Turcii giurgiuveni). 'Dinele, cunoa§tem numai Sf. Nicolae de jos, care Os-treazá toatá vechea ei Infáti§are.

Unul din Domnii acestui veac al XVI-lea careavea aplecári fatá de cre§tini, din Apusul cdroravenia, tocmai din Italia, a cárii limbá o vorbiain -tersuri, §i din Franta, unde fusese un curteanpretuit la Curtea lui Henric al III-lea Petru Cer-cel, 1§i facu pentru In.tAia oará case de slocuinta Inora § §i pentru el, pentru Curtea sa cládi lângá eleo biseria. Aceasta trebuia sA fie a§a-numita Bise-riel DomneascA".

Din case ca §i din biseria n'a rámas nimic.La 1595 ráscoala lui Mihai Viteazul aduse dupá

sine 'Aya:Urea Vizirului Sinan §i cucerirea Tárgovi§ti,de Turci. Ace§tia voiau s5. rámAie. Deci ei prefácurábisericile In moschei. In acela§i timp vechiul Scaunde Domnie fu Intärit puternic. In locul vechiigrádituri de pari bátuti In pAmAnt, felul obi§nuitde a se Imprejmui ora§ele noastre câtevasAptámáni se Ináltard, prin mânile atátor osta§i, celed'intliu ziduri. Ele furá Mente dupl traditia tur-ceascá, a§a cum se poate urmári in Constantinopol,prin atItea locuri, din bolovani Inecati In ciment §iIncadrali cu cárámidl. Dou5. porti, cAptu§ite Cu fier,ap'á'rau Intrarea. Apa Ialomitei fusese adusá In treifántáni pentru vreme de asediu.

Cind Mihai se lntoarse din munti cu SigismundBáthory, principele ardelean, el incunjurá noua

Se vedea. O reparatie stupidl a distrus i aceastit urmita until tragic trecut.

194 MuNrrtMA

govi§te turceasca §i-i bAtu zidurile timp de trei zilecu tunurile sale. 0 cuceri la urn* dar In ce stare!Focul arsese atAtea din biserici, i azi se vedefumul la biserica Sf. Nicolae. In niciun 15.ca§ dum-nezeiesc nu se mai putea face slujbA: cand trebuis5. jure credintd, In 1598, trime§ilor Implratului cre§-tin, Mihai Ii duse la Dealu, dar poate cA. o facupentru a sta In biserica familiei, Inaintea mormin-telor tatAlui §i bunicului.

Ca un Invietor al Targovi§tii trebuie privit Matei*Basarab. De sigur c5. el a prefAcut biserica luiCercel, de 0 inscriptia mai tärzie nu spune aceasta.Aici s'a Ingropat el intliu, pdn5, i se duser5..oasele laArnota, aici, unde-§i coborise oasele singurului sducopil, ce purta acela§i nume, i unde dormia un somnde veci, care n'a fost tulburat decat de mânile hoti-lor de morminte, cumintea lui Doamn.5. Elina. Totatunci Vasile Lupu, Implcandu-se cu Matei, dAduTargovi§tii biserica, a§a de deosebità, moldoveneascA

cu podoabe gotice, a Stelei.Constantin Basarabul, urma§ al lui Matei, arata

aceia§i iubire vechil re§edinte. Doamna lui, Map,fAcu din temelie biserica SI. Vineri. Aici se petre-curA rAscoalei celei de-a doua a Seimenilor,care nu jertfi numai o sum6. de boieri, Intre caribunicul lui Constantin Brancoveanu, ci desgoli depodoabe toate bisericile, 15.sAndu-li numai piatra zi-durilor, cum se plânge un contemporan.

Biserica SI. Nicolae, zis6. Simuleasa, are drept cti-tor pe un Vel CApitan de SArbi al lui Constantin-Vodà,pe când biserica, azi dArâmatà, a Buziucai purta nu-mele unui Sluger, apoi Clucer al lui Matei-Voda.

y. - DAMBOVITA 196

tn zilele acestuia se astrucau morti In Biserica Tar-gului. Mai veche e biserica din Mahalà, uncle zacboierii din CornAteni, neamul vestitului Socol Clu-cerul din 1ntAia jumAtate a veacului al XVII-lea.

CAnd nu se tinea de rAzboaiele sale IndrAznete sinesocotite, Grecul care-si zicea Mihail §i pe carelumea l-a poreclit pentru totdeauna: Mihnea-cel-RAu,locuia aici In bunele case ale lui Cercel, dreseadause de Matei ce! gospodar. Din porunca lui,se mAcelArirA alti boieri fruntasi, in sunetele de RM.-batecA bucurie ale tabulhanalei turcesti, care zise",Infibusind tipetele de moarte, isprAvi pe ton".Apoi, In 1658, Turcii, Tatarii, veniti sl pedepseascApe vinovat, nu crutaserA Thrgovistea nevinovatA, §iei rAscolirA 1pAnA si cenusa omeneascA din fundid gro-pilor. Ceva din aceste stricAciuni s'a dres de Grigo-rascu Ghica, Domn grec de neam, care nu locuiInsà mai ales In Thrgoviste. El a pus A. se lnve-teasel biserica §i casele domnesti.

Prin BrAncovean.u, nepotul lui Matei, TArgovisteaIsi avu ultimele zile glorioase. Biserica domneasclfu fAcutà din nou, dupA regulele arhitecturii defini-tive din acest timp, la 1698-9. Tot asa,, la Mitropolieacelasi bogat si binefAcAtor ctitor ridicA din nouziduri mai largi. Casel0 domnesti, de la care au rAmasnumai mine neIngrijite, beciuri adAnci, feresti goale,negre, lângä turnul chindiei, al strAjii si cAntecelorde searA, pAstrat din multe reparatii, pentru nevoiapompierilor, aceste case domnesti au fost clAditetot de el, BrAncoveanul, care-si ImpArtia vremea mireBucuresti, Thrgoviste si mosiile unde-si clAdise pa-late ce mai trkiesc luck.

Pe vremea lui Constantin Mavrocordat, un focpustii orasul Orbit de CArmuire. FArk bunAtatealui Grigore Ghica al II-lea biserica domneascA s'ar

dAritnat. FArA Mihai Sutu din 1785 §i sotia sa;

196 MUNTESTIA

Sevastia Callimachi, Romana dupd mamd §i. dupdtatd. , ploaia care curgea prin coperemant ar fi dis-trus din nou biserica: Ienachi Vdcdrescu, poetul,sfatui pe cele doud persoane domne§ti sd. cheltuiascdpentru o reparatie noud.

E ultima oarä cand un Domn vrea bine Targo-vi§tii. Un alt Sutu, Alexandru, cel din preajma revo-lutiei de la 1821, voi sd. lea ora§ului mo§ia §i Indarjipe locuitori lmpotriva lui.

Vremurile noud n'au dat Capitalei pArdsite yen-tru totdea-una. decat §oseaua lui Bibescu, de la mar-genea ora§ului la Dealu. De la dansele, Targov4teaa§teapta Incd pietatea §1 Ingrijirea ce i se cuvine.

2. De la Targovise la Cimpulung.Ie§ire din Targovi§te prin lungi mahalale curate.

Spre Campulung porne§te o largd osea, care va fidese ori Intreruptd de drumuri desfund ate §i grun-zuroase, de poduri pe care le-au luat apele de munte.Deocamdatd insd linia albd se desfd§urd. dreaptd §inetedd, strAbdtutä de card ce se Intorc de la targ cude§ertul, §i. merg Incet-incet In pasul legdnat al bou-lenilor mdrunti cu ochii mari supu§i. De-o parte§i. de alta, paji§te noud, sdindnatá une ori cu cicoare§i flori galbene desfd§urate In raze, ca ni§te stele.Porumburile sant Inalte, vii. In dreapta, valurile al-bastre ale muncelelor; apoi pAdurile se apropie, cucopacii In front des, prin care nu pot rdsbate .pri-virile. Dar sant numai palcuri tinere, putin Inalte,care nu se pot asdrnana cu vechii codri moldoveni,cu desi§urile de brad ale Prahovei sau cu adanci-mile de stejar ale Buzdului.

Mici sate rare, In care locuintile nu sant de opotrivd. Crdse§ti §i coperi§uri de stuh cu ochiurilesalbatece de geamuri mdrunte ce se potrivesc cuclansul. Dar de obiceiu lindila cldditd tuguiat aco-

V. - DAMBOVITA 197

pere pareti de gard §i lut cenu§iu, bine neteziti.Mai pretutindeni sant imprejmuiri. Si aici ro§ul flo-rilor de ma§cat straluce§te de departe pe polita din-tre stalpii cerdacului. Nu e ca In satele de mo§nenidin Buzau, dar e bine, mai bine decat in aceleadintre satele Prahovei care sant departe de valeamuncitóare a raului.

Locuitorii au cel mai frumos port din tara. Dacataranii din Neamt se infati§eaza asemenea cu pia-ie§ii timpurilor eroice, in cojoacele lor ca o plato§a§i supt palariile lor cat o roata de car, ace§lia dinDambovita, purtatori de ve§minte albe de panza,bine stranse pe trup, §i de palkriute rotunde, santicoana cea mai deplina a Romanului din munte,sprinten, vioiu §i istet. Unele cama§i sant ea deborangic, §i au dungi galbene in lung. Femeile seacopar pe cap §i se infa§ura supt barbie cu valuride panza sau mätasa suptire; cama§a, vrastata curo§u la umär, e inegrita de arnici §i luminata denenumaratele puncte de aur ale fluturilor. Fota,incheiata inainte, e de o bogiitie §i de o felurime delinii In lung §i de podoabe, toate In colori vesele:ro§u, galben-deschis, cum nu mai poti gasiSi simtul firesc pentru arta se simte §i In uneleInflorituri In relief ale caselor, care acopar paretiiintregi §i dau forme pe care noua arta secesionistaa Apusului se cazne.$te a le descoperi astazi.

Ca §i In Neamt §i Suceava, sateanul e §i aici de ocuviinta prieteneasca. care Inseamna pretutindeni nea-mul nostru cand e curat de amestecuri §i n'a foslschimbat in suflet de destrabalarea ora§elor: Inbuna-ziva" pe care ei o dau calatorilor nu e insasfiala, umilinta fricoasa a satenilor din §es, deprin§isa aiba stapani, carora li sant cu totul supu§i. Cucat Inaintezi mai mult §i te bucuri la vederea aces-tor alese însuiri, cu gala Tinutul s'a imparta§it

198 MUNTENIA

mai Intins d?, viata cinstita, timp de mai multe vea-curi, de suflctul mandru §i razboinic, foarte simtitorpentru drepi ate, al mo§neanului.

Ca §i In partile Buzaului, ant aici multe crucide piatra pe margenea drumurilor. Nime nu se atingede ele, pentru sfintenia semnului Indeplinit In ele §i,tot a§a de mult aproape, pentru evlavia ce se cu-vine fag de stramo§i, al caror end §i ale caror numesant sapate acolo In slovele lor batrane pecarenimeni nu le mai Intelege, dar pe care tinerii tre-cuti prin §coli le §tiu ca sant cele din cartile biseri-ce§ti. Se pomenesc In buchi Intemeietorii, aceia cariau ridicat" piatra, sotiile lor, rude, parinti, Domnuldin Scaun. Unele sant foarte vechi, §i, langa fantanade la Gemenea, am &it o InaHA piatra, desavar§itpastrata, care a fost pusa acum trei sute de ani, In1597, de fratii Buze§ti, cari amintesc In pisanie deMihai-Vocla cel viteaz, de Doamna Stanca §.1 de tana-rul fiu de Voevoil Petra§cu, care a domnit peste doiani §i el supt numele de Nicolae-Voda. Daca teopre§ti §i Incepi a ceti, e§ti sigur sa vezi 'apropiln-du-se stapanul lc unde sta crucea, vre-un Inaltmonean, bine cladit, cu fata triumfatoare de sa-natate, de putere §i de blandeta, care-ti va da lobuna-ziva" sigura §i nobila §i te va Intreba cuinteres despre Intelesul sldvelor pe care nu i le-adeslu§it Inca nimeui: el va Intelege perfect cele ce-ivei spune §1 va li adanc stapanit de maretia ve-chimii. Une ori va veni patriarhul In mijlocul fa-millei sale, rumenii baieti zdraveni cari au facutOcoala §i albele fete In haine bogate, care rad Oren-gare§te de vechile (late §1 de Voevozii de demult. Darastf el de pietre nu se mai ridica aici ca pe la Buzau,unde mai ales calugarii urmeaza vechiul obiceiu altrainicelor pomelniee sculptate. Ca In Prahova, Dam-bovicenii §i Muscelenii dureaza pentru sufletele lor

V. - DAMBOVITA 199

vi ale raposatilor lor mici paraclise de lemn, foartevapsite vi pe din afargt; se mai vad aici, supt micicopereminte de vindild, cruci cu cate doua aripi,tot de lemn, care se ridica din pamant °data culemnul din mijloc, de care se tot departeaza: toatetrei scandurile sant acoperite de icoane grosolane,

jos sta Adam facatorul de ram, Incepatorul pa-catului vi de nume care se Inadesc necontenit.

Ne oprim pentru amiazi la carciuma unui sat unde,dintr'o casa Insemnata cu inscriptia Proprietar Po-pescu", ni vin necontenit sunete de clavir putin avtep-tate Intr'un colt ava de departat.

Se culeg prunele din marile livezi care sant aici,mai mult decat pavunile i lanurile i pädurile, carac-terul deosebitor al Tinutului. Crengile, Incarcate cior-china, ale prunilor cu frunze aspre, fArà stralucire,sant uvurate de podoaba rodului lor. Sateanul, ne-vasta i toata casa sant prinvi la lucru. Covurile serastoarna In carul ce avteapta dincolo de gardul denuiele sau de ostrete foarte bine randuite vi prinseIn cuie. Si e o bucurie pe vespile de aur, care, betede zeama dulce, zbarnaie i Inteapa, vi e o bucuriepentru copiii numai In camava cari-vi umplu burti-cica de prune!

Unii, cari au strans mai de cu vreme, au vi Intinsprunele pe uscatoare. Altii, tot ava de harnici, auvarsat covurile In butile Incapatoare i Inane, undefructele fierb i ridica de-asupra spinna rovieteca.Iar altii, cei mai Inaintati, au vi gustat din tuicanouà vi-ti dau lamuriri de-ti poti rupe gatul cu ele,ca acel movneag care descria ca un drum boboc"o coasta pe care putini cal ar fi In stare A_ urceo trasura plina.

Dine°lo de Geamana treci Dambovita. Vechea noas-tra cunovtinta bucurevteana, slaba, galbagioasa, Impo-dobita cu poduri meschine i scumpe cheiuri pe

200 MUNTENIA

paretii carora cresc Insa buruiene samanate cu hartiimurdare, e cu totul altfel aici, unde ea este Incataranca vioaie, iute, cu sufletul curat. Nu o apa.rupta In §uviti ca Ialomita, ca Prahova; intr'un sin-gur curs ea se azvarle peste prund si bolovani, Im-pistrindu-se de spuma, sare peste piedeci alba defurie, mica mori jucandu-se si aminteste, prin neas-tamparul din vara lini§tita, turbarea ce o cuprindeIn primavara cu toane, child carA pietroaie Intregi,Ineaca toata albia, sare de naruie soselele si vuie§teamenintatoare la pragul caselor cladite Inalt. De-oparte, spre Muscel, o stapane§te un munte de piatracu stratele albe, galbene, rosietece, sure, asezate asade drept ca §i cum o maul de4-om dibaciu, de uria§cu buna randuiall, ar fi fost la mijloc. lar, dincolo,o tampla de deal verde, Impadurit, sta. ca o senti-nela In fata celei din oastea dusmanä. Satul Ldicai(urma§ii lui Laico sau Laicau) arata case gospo-daresti, foarte trainic cladite: ele au mai toate catedouà randuri, amandouà pentru locuinta, cerdaceInane, trepte de piatra. De la frumosul sat pornescdoi calarasi, pe cai focosi earl zburda, trezind sagal-nici non i de praf: and si cand, la raspintii, lamargenea lanurilor, la Intretaierea drumurilor, 'Anala ceasurile de noapte, cand calatore§ti cu mana perevolver, vom avea acesti tovarasi de cale, pe langacari s'a adaus un brigadier Imbracat taraneste, careface pe jos drumul de la Valeni la Campulung, Ingri-jind de calul sau bolnav.

Acum santem In Muscel, si Indata Intelegi numeleacestui tinut. Muscelul Inseamna acelasi lucru camuncel", adeca munticel, munte mic, deci deal Inalt,pietros. Si asa §i este de aici pana la Campulung,un singur muscel. Nu sant dealuri de lut ca aiurea,ci treci pe parnant negru framântat cu pietricele.

V. - D1MBOVITA 201

Nu se vad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, caIn acele parti, ci pretutindeni upara plisa verde-deschis acopere totul, afara de Ingusta linie jupuitaa §oselei. Nu pop deosebi deal §i vale, §iruri limpezide InaItimi; toata Intinderea e necontenit botita, co§-covita, in cocoa§e mari, care au nume §i sant numaicateva, §i In cucuie mici, care sant fara numar, carerasar la tot pasul §i n'au niciun nume, fire§te. Decele mai multe ori sant numai umflaturi rotunde,dar pe alocurea vezi §i dungi, drepte ori strambe,muchi ascutite ca o spinare de vita; In de ob§teInsh', pare ca-ti sta inainte o mare inchegata In toa-nele framantate ale clocotului. Paduri nu se aflAnicairi, livezile sant numai In sate sau In raza lor,dar copaci razleti, grupe, perdele se Malta pretu-tindeni, and viata frumosului Tinut.

Sate mari nu se strang, ci casele sant presarateIn toate partile, stropite pe verdele dealurilor. Dinvreme in vreme, tree call incete, dar adevarata po-doaba romaneasca a Muscelului sant calaretii, bar-ball §i femei, cari rasar pe o creasta §i se pierdindata Inteo groapa, din care se ivesc iara§i Inclipa urmatoare; In ei pare cd invie priveli§ti dinvechile vremi ale luptelor pentru Domnie, purtateIn mare parte cu ace§ti Omni. Turme de oi, catevavite .albe sant samanate pe priporul drumului mare,§i bautura o da rauletul ce fuge nebunatec, In adan-citura din stanga §oselei.

Se face seara In singuratate. Soarele a scapataldupa non i vineti. Inca °data, toate se aprind de otrecatoare lumina ro§ieteca, de o f antastica tristeta.Apoi din cerul rece Intunerecul cade ca o ploaie decenu§a. De pe varful unui deal se vede Inca oinaltime verde, §i, mai sus de alma, muntii de hotar,In linie vanata. Intre dealul cel din urma §i ,Carpatie deschis Campul cel lung", care nu se zare§te Inca.

202 MUNTENIA

Uram dealul In noapte, pe jos, pe cftnd caii, -Inurm.1, aburcà din greu trAsura, sunftnd incet dintAlangi. Tutunerecul crelazà pkluri p prklastii de-alungul urcusului care nu se mai mautuie, cu ser-puirile soselei pustii. Arare ori, un ear InegresteInaintea noastrà, venind din sus, p trece mai lavale MI-A nichin zgomot, ea o fantasmA. Un singurgreier laraie de douà ori, ca de spaim6, In .iarbaslracA. Secerea lui Craiu-Nou e Inghitità IndatA denorii vineti pe eari-i aduce de la munte vfintul .iute,rece.

$i iatà cl de sus Cftmpulungul apare cu sirurile-ide lumini, lute° Ingustà linie dreapta scanteietcare.Mult de-a supra, pe lialtimea de dincolo, pkeste osingurd himin5 de 'Astor, rosie.

Si spre orasul care asigurà acum, de asa de de-parte, coborlm drumul albicios printre livezi negre,printre case rar luminate si drumeti ce se strecoarllAcuti. $i treatorii de pe podul de-asupra RauluiTargului, soldati, femei, par umbre rele, care pan-desc p asteaptg. Numai lumina IntreagA a centruluiImprAstie norul de nellimurità tristetà care a Inv&lullpe Incetul sufletele.

3. Viforka. Ministirea din Deal.

Seara spre Viforftta, o mdiastire din vale, carenu se vede, pe cand zidurile galbene ale DealuluistApanesc peste toatà Intinderea; ti s'ar pärea c5.mortul de aici si-a ales singur acest 16cas ptntrua cuprinde p mai departe cu ochii, domneste, pii-miintul pe care 1-a aparat cu sabia cruntà.

Drumul se Infundà pe langà dealul cu viile pmAn5stirea Sfantalui Nicolae, printre casele de tar6ale satului Viforita, mArgenit de copacii bogati ailivezilor de pruni. Noaptea se coboarà Incet In linaInvaluire a Intunerecului rAcoros, care InsenineazAsufletul.

V. - DAMBOVITA 203

Incunjurata de Inaltimile verzi, Infa§urata de li-vezi, vii §i padure, manastirea-§i gramade§te Inteoadancitura patratul de ziduri, biserica noua-noutdIn reparatia ei de daunazi §i casutele razlete. E oveche ctitorie a lui Vlad-Voda din 1530, dar dinzidirea de atunci n'a ranas altceva decat zidulfoarte gros, a carui forma Inca a fost adesea oriprefacuta. Un cutremur aduse cladirea din nou depe la 1830, §i acesteia i s'a dat acum cativa ani, cucheltuiala Casei Bisericii, spoiala din urma. IcoanaDoamnei lui Leon-Voda, Inainta§ul lui Matei Basarab,Imbracata In argint suflat cu aur, destul de slablucrata tusk aceasta lucrare din 1631 nu se potri-ve§te, cu toata gateala lima ce s'a uscat abia.

Mara de aceasta icoana, Viforata are cel mai bunarhondaric din tara, Intemeiat dê Banul GrigoreBrancoveanu, cu multe odai de dormit, un larg salon§i o interesanta odaie turceasca.

Petrecusem seara In acest cadru de veche ele-gang a boierilor no§tri, pe cand stareta, Inspai-mantata de singuratatea-i Mel aparare, istorise§tepatanii de talhari, lungul §ir de pradaciuni §i calcaridin partea locuitorilor fall frica lui Dumnezeu aisatului vecin. Uite, domnule, nici bietii cani nu nii-au-lasat In pace: unul umbla In trei picioare, altulharcaie de tusa, pe al mieu 1-au Impu§cat ca sa-§irasbune".

E privighere In ajunul Taierii Capului SI. loan.Policandrele cele mari sant stinse In biserica; nu-mai Inaintea catorva icoane chemate mai des Inajutor ard lumanarile de ceara galbena; altele lu-mineaza pupitrele unde maicile canta rasfoind car-tile de rugaciuni. Chipurile ve§nic cernite sant man-cate de umbra. Troparele se ridica mai mult nesi-gure, false, obosite, Inteun lung cantec fornait caresfarma toata frumuseta treruurAtoare sau miscata

204 MUNTENIA

a glasului de femeie. Zidurile groase pared izvorAscIntunerec §i o apAsAtoare jale, din care se desfacnumai acele putine lumini sfioase §i plAnsul acelamonoton al glasurilor obosite, §terse, ce vin ca desupt pAmAnt.

A doua zi, cAutlin prin pAduricea nouà, prin viiletArAne§ti, pe poteci §i potecute, pe care dimineata

bAtut cu firele de mArgAritar fàrä num'Ar alerouAi, calea la mAnAstirea din Deal. Vederea se des-chide, cAnd In stAnga, asupra strugurelui de clAdirial mAnAstirii, cAnd in dreapta, asupra turnurilormulte ale TArgovi§tii, ale cAror copereminte de ta-b16 nevApsitA scAnteie la soare, intr'o ve§nicà tre-murAturA de argint. SAlcii dese ascund cu totul cursulIalomitei. lar clAdirile galbene care cuprind acelemoa§te tragice, capul tAiat, desgropat al lui Mihaise InfAti§eazA tot mai aproape, in sunetul de che-rnare al vechilor clopote, care vestesc astäzi tAiereacapului marelui mucenic pe care Biserica-1 nume§teInainte-MergAtorul, cum numim §i noi, cAndsAm mai mAndru, pe mucenicul nostru, care a foslIn ceasurile sale de mArire Domn al TArii-RomAne§li§i Ardealului §i Moldovei".

4. Potiogii. Giisenii. Cascioarele.

CAnd trenul se opre§te mai mult timp la garaTitu, InzestratA cu vestite plAcinte §i crafle, cAnd,mergAnd la rkleata TArgovi§te sau IntorcAndu-te deacolo, rAmái sA-ti IngAni urltul a§teplArii cu acesltitlu de glorie al localitAtii, fi Inchipui cA nu-mele de Titu, care, pe lAngA toate, sunA i roman,acopere cine §tie ce tArgu§or curAtel, cu strada lungA§i dreaptA a prAvAliilor IncunjuratA de tufoasa ver-deatA a copacilor bAtrAni In cari se ascund ochiurilealbe ale asutelor de tal-6.

bAMi3OVITA iot

Ci lasä aceste ganduri de poesie romana i romankc5.15.torule, care, dupà gustarea neapiiratei plAcinte,nu te Intorci pe peronul cunoscut de toatà lumea,ci ie§i pe u§a ce se deschide asupra campului neteddin aceastá margene argewaná a judetului Dam-bovita.

0 alee de copaci vanjo§i duce la o fantan5. cucumpAnd, §i de aici Incep s5. se In§iruiascri bietele §iputinele clsute care alcdtuiesc targul. Tot clddiristrambe de prin anii 1850-60, cand satul lncepeasá prindá aripi care n'au mai crescut de atuncea.Rare ori cate o grAdinitá de flori sau allá podoabriaratà lngrijire, gust de gospodArie bun5.. De almin-terea, numArul caselor In care locuiesc particularie foarte mic. In cele mai multe din aceste cocioabecu coperiwl de§elat sant autoritAti" sau a§ezaminte:woala, banca ruralk plutonul jandarmeriei", cumovili de fan In curte §i mawat row la fereastrkfarmacia, judealoria, o primArie cum nu se poatemai dArApanat5.. PrAvAlii cu tilluri mdrete se spri-jin5. In fatä pe patru. pari ca un moweag cer§itorpe carjä; fire§te cá nu li se zice altfel decal, ca laoraw, In limba cea nouä, suptire: manufacturri defier", magazin de coloniale"; prhvälia brirbieruluise recomandá mu§teriilor ei tàrani ca salon de ras,tuns 0 frezat".

In fiecare Duminectl e la Titu zi de targ pentrutärdnimea din`4-Imprejurimi. A§a e, deci, §i astazi.Slujba In biserica, ziditä la 1863-4, cu un coperi§de lemn care se nAruie, s'a isprAvit rApede §i degrabA;lacAtul e pus la curtea buruienoasá cu modalci demorminte, cruci ieftene §i cate un frumos monu-ment" adus de la Bucure§ti pentru vre-un mort defamilie bogatà. Tot a§a de bine läcätuite trebuie sAfie la acest ceas, putin Inaintat, de dimineat5.

206 MUNTMA

celelalte patru biserici, din satele ce sant alipite laaceasta comuna.

0 parte din satenii de acolo au navalit pe sin-gura strada, cu patru pravalii moderne", de la Titu.In margenea drumului, langa ni§te arii de grail, s'aIntins, supt §oproane §i In cruda lumina a soareluide August, marele targ de pepeni, cari zac pe lavi-cere, a§teptand cumparatorii, alti tarani, cari-i dra-maluiesc In maul §i-i ciocanesc cu luare aminte.Astfel s'a strans o lume intreaga In albul port .sprin-ten al Muntenilor, In camd§ile batute cu fluturi scan-teietori §i foarte Imbiel§ugat cusute cu arniciu ro§u,In fotele tarcate §i stricate de moda ale femeilor §ifetelor. Altfel, nu e bucurie §i multamire, de locmandrie §i foarte rare ori frumuset5.. Despicand mul-timea oamenilor slabi §i pepenilor rotunzi, inain-teaza, Intrecandu-se biruitor cu ace§tia, trei frun-ta§i ai vietii politice locale, rostogolindu-se mandruprintre supu§ii lor. Imbracamintea femeiasca a ora-§elor e Infati§ata numai de o fetitä care tupaie ele-gant pe margenea §oselei, inteo rochie scumpa. larca un semn al randuielii ar fi, nu jandarmul plinde osanza care trece pe un cal ce se .Indoaie, sama-nand §i prin aceasta, ca §i prin mersul säu potolitIn marea caldura, a camila, ci prin posta§ul curat§i vioiu care gase§te ca e de folos sa se grabeascapentru a imparti corespondenta, aruncata de acce-lerat, a acestei urbe" Titu.

De fapt, avem aici icoana unui sat caruia i s'astricat rostul. Satul cel vechiu, numit Titul dupistramo§ul Ce s'a asezat aici in lunca Argesului, puteafi sarac i mic fArà sail vie a rade dedansul; latarg nu te poti uita fara sä zimbesti. E adevrtratcA nu-ti e scarba de el ca de targusoarele din Mol-dova, unde Jidovimea umple cu murdaria sihatul ei golurile vieçii noastre.

V. DAM130VITk 207

Dupi ce am vazut toate maririle Titului §i chiarcupeaua prafuita care a§teapta Inaintea unui ma-gazin de coloniale" made se vinde v:n acru §i salamdeochiat, taranul de pe capra vechii trasuri de ora§care ne duce arata ea s'a terminat".

Ciudata vorba aceasta straina In gura birjaruluide tara! Ai zice ca a venit de la Bucure§ti cu tre-nul, prin vestita gara. Dar omul are un fiu careInv* acolo, la Bucure§ti, §i, zice tatal, se indeletni-ce§te acum cu tesa de licentd". De alminterea §i cel-alt vizitiu, care duce pe tovara§ii no§tri, §tie sa vor-beasca dui:a moda noua §i, odata, el spline suspi-nand ca lumea nu mai e cum a fost °data, ci s'amodificat". Deci, nu se strica numai, In acest timpde navaliri §i de amestecuri, portul, ci §i limba:vechea limba curata se Impestriteaza prin vorbelecare sosesc de-o potriva din §coala, din oaste, de latoate dregatoriile, de la toate afacerile §i de la curteaproprietarului sau arenda§ului. Si, precnm polcuta,fusta, bari§ul nu sant mai frumoase deck carna§aInflorita, fota sprintena §i maramele, tot astfel acestjargon al civilisatiei, care incepe a patrunde pe In-cetul §i In sate, nu se poate asamana cu hotarita§i mladioasa limba, plina de sunet f;i de Inteles,a veacurilor trecute.

Cum ie§i din hardughiile targului In largul campde miri§ti §i de Inalte porumburi, de-asupra caruiase ridica arbori, razleti sau In uria§e manunche,pana la padurile ce vin din jos care lunca Arge-§ului, te afli Intre oameni §i mai saraci, Intre lo-cuinte §i mai umile. Cel mai apropiat catun, Corne-tul, are numai casute strambe, cu Orel ele din fatapr5.valit ca fruntea unui cap tuguiat, cu fere§tilefail niciun fel de forma, taiate in doui, in patru,de lemne Inegrite sau de bucati de hartie, care seWind une ori InteatAta, incit abia daca rAmine nea-

20g IttifstrtNtA

coperit un coltisor de sticld; fan, paie, panglici descoartA scorojità fac un yid frdmantat si mitos pecare te miri cum nu-1 spulberd vantul cand trecepeste aceastd subredd calicie. In astfel de Impreju-rdri, ar fi In zddar sd astepti o podoabd, o grill afrumusetii. Pe vdruiall, care lipseste si ea une ori,se desfac doar numai unte pdtrate de margeni, M.-manjite rosu §i albastru. Imprejmuirea lipseste decele mai multe ori. Casele sant numai niste Injghe-bdturi tigAnesti de vergi si de lut. Cate o vdcutärdtdceste, un porc urIt scurmd. Cu toatà Dumineca,abia gdsesti clindsi curate, si putind lume va fi ple-cand din cdtune de acestea, fAcute cu pribegii ,sinenorocitii de pe aiurea, spre marile sate vecineunde e hord si dragoste si zburddciune.

i Inca sAntem acum In vremea bielsugului celuifrumos al naturii, cand frunzele fail numdr alemuntilor, copacii WI roadd acopAr suferinta si tied-losia. Ce trebuie sd. fie MO. In goliciunea marsavil azilelor de toamnd, ori In revArsarea de ape a des-ghetului!

Modernitatea" e Insd si aici represintatd. In ca-pul cAtunului, nu pentru el, ci pentru drumul mare,se rdsfatd un numdr de zidiri trainice si frumoaseale negustorului roman din partea locului, carechiamd lumea la rachiu japones", mai scump, deciMai suptire decat cel obisnuit, si la salonul dedans", care e o surd cu ferestile sparte.

Cu satul ce urmeazd, Odobestii, Incep Insd casele,mai bine clddite si mult mai bine Ingrijite, ale ve-chilor locuitori, stransi In sate mai mari; coperi-surile sant de sindill mdruntd neagra; pdretii drepti,mai Inalti, sant still:At-up de adevArate feresti lu-minoase; Intre stalpii pridvorului de lemn se prindeid si colo o polità pe care se rdsfata mascatul cuflorae Imbujorate, de un rosu catifelat, luniinos, vesel,

V. DAM13OVITA 200

Tencuiala e prinsl In forme de un gust ales §i foartefelurit, care amintesc apAturile din piatra vechiloru§ori de bisericA. Foarte dese ori vezi co§are Inane,Inckatoare, clAdite, In acela§i timp, practic §i elegant.

Odobe§tii se numesc a§a dup5. strAmo§ul Odoab5.(numele, de §i rar, se mai IntAlne§te In hArtii vechisau se poate descoperi In nomenclatura unor sate deastAzi). De aici mai curAnd decat din Odobe§tii mol-doveni ai Putnei §i ai BacAului va fi pornit acelIoan Constantin Odobescu, gealep, vAnzAtor de vite,care cAlAtoria dese ori la Bra§ov pe la Inceputulveacului trecut. El a fost tatAl generalului loan Odo-bescu, din care s'a nAscut Alexandru Odobescu, scrii-torul.

La cAtAva depArtare de acest sat intins, cu multelivezi, trAsurile noastre se opresc amAndouà la unstejar uria§, cu trunchiul borchinos, pe care mainu-1 poti cuprinde, cu bratele rànite, rupte, drese,din care Ina tot mai tft§ne§te In fiecare an ver-deata noul a frunzelor multe.

Asta, zice vizitiul nostru, e stejarul lui Bran-coveanu. De aici Incepe mo§ia satului au de pevremuri, Potlogii.

mo§ul de pe capra trAsurii celeilalte Incepe,In graiul au cam IngAimat, o lungA poveste IncurcatA,In care Voevodul mucenic, de a cArui moarte IndepArtare §tie ceva, e pus In vremea Ru§ilor de la1830 §i de la 1850, cari au lAsat pAra aici urmede groaa. BrAncoveanu, crede el, era foarte bogat§i. a lAsat acolo, in Curtle sale de la Potlogi, multàavere ascuna in pAmrnt. Era §i un om cuminte§.1 pAtrunzAtor, care-§i Meuse supt tot pAmantulacesta un lung gang de fug5. §i adApostire, care nul-a scApat totu§i de peire.

Pe-atunci, Incheie el, erau oamenii mai putiniqi era mai bine; trAiau mai larg.

14

to MURTtNIA

Iar vizitiul nostru, grAbind sffir§itul pove§tilor to-vara§ului ski, incheie rázAnd:

El de astea §tie el destule. Pare c6 ar fi unvraciu.

Un vraciu, adecà un medic §i un gásitor de averifurate §i un desgropiltor de comori, un om cu multecuno§tinti In lumea lucrurilor ascunse.

Satul care vine In capàtul gardului copacilor Inaltinu e Insg. Potlogii, ci Inainta§ul mo§iei brâncovene,tidin timpuri, VilcAre§tii, arora li se zice, pentru apacare curge In margene, brAzdand cu §uvita ei neo-randuità §esul gras de pAmant moale, VAcAre§tii otFtAstoaca, VAcIre§tii dup6 115.stoacA sau, In limbade astAzi, VAcAre§tii de RAstoacA.

Casele sant ca §i cele din Odobe§ti, decât careacest6lalt sat mi s'a pàrut mai mic. aire apa, unvechiu zid de cArAmidl dAr5pAnatà IncunjurA o fru-moasá biseria, al cArii turn ro§u e, neapArat, delemn lnvelit cu tab16. De §i pArAsità, pentru stri-carea coperi§ului, ea nu e atinsA, nici in zidurile,nici In zestrea ei de cArti. Pisania de de-asupra u§iiaratà ca intemeietor al ei pe un boier evlavios §ibun din timpuri, harnic gospodar al mo§iei pe careo cAuta singur §i crutAtor cu simtire cre§tineascAal oamenilor cari-i fuseserA Incredintati prin vointaIntamplArii. Il cherna Constantin Nenciulescu §i aveaboierie de Mare-Pitar, pentru care §i satuiui i sezicea mai de demult Pitarul". El a durat cltidireade piatrà In 1784, dar §i Inainte de aceasta era aicio biseria, §1, lila din 1764, cu douAzeci de ani InurmA, aruia acestei biserici de lemn o Evangheliedin 1760 acela§i Nenciulescu, pe vremea cfind, Intineretà, el era numai un fost Logofät al treilea.

Fiu al lui Constantin Nenciulescu va fi fostAlexandru sau Alecu, un cunoscut boier, care fkl

V. - DAMBOVITA 211

pe rand, pAnA dup5. 1830, Vistier, Vornic de political Bucure§tilor si, la urmA, Caimacam al Craiovei.Se pare cA acest nou stApAn al mosiei a fost celbare a trecut-o unui tovarAs de Divan, lui FilipLen, foarte bogatul credincios al lui VodA-Caragekclruia ti plAceau oamenii cari stiu sä aflerpe oncecale, banul, pentru Domnie i pentru ei Insist. Astfelsatul, fericit supt Nenciulesti, boieri de vitA mainouà, ridicati din mijlocul sArAcimii, IncApu in ascu-titele ghiare ale omului rAparet, care nu stia Intoatá tara mai bogati deck el, gall de bAtranulBrAncoveanu si de bancherul Hagi-Moscu, cei cupungile multe. De si avea la 1828 titlul de Postelnic,Len § nu se uita atAta la cinste, cat la folos, siaverea-i crescu Inc/ prin mestesuguri ca arenda§ alpostelor si Ocnelor si ca Mare CAmAras al celuid'intAiu Domn pAmAntean.

La 1813, spun InsemnArile de pe chrti, Len, unom care stia si el sA gospodAreascA, fAcea la Vdarestivie si livadA de pruni. La 1819, zic aceleasi notite,el adause viei o cramA si IncunjurA cu gard acelecurti ale Nenciulestilor, care se ridicá si astAzi Incoasta bisericii, adApostind pe SArbul Tvetco, care tinelocul arendasului Panait Iacov, si el un SArb, carepetrece InsA pe aiurea. Tot atunci, In 1819, el me-remitisi sfAnta bisericA" si o acopen i din nou cubunA sindilA de lemn de brad". Astf el si Len s aveatragere de iniml pentru biseria, si pe una din foilecArtilor vechi Isi scrie numele, ca unul dintre ce-titori, la 1825, fratele lui Lens, frate dup5. mamá,Odivoianca mi se pare, cununatA sau necununatAcu Len s bAtrAnul Mihalache Teodorache, pe caretrecerea lui Filip il fAcuse epistat al Agiei.

SAtenDs'au adunat pe Incetul, si biserica e plinl,devesmintele lar albe. Se uit5. la strAinii cari au venit//Are ei1 i ascultA cu multA luare aminte ce li se

11 MUisITENtA

cete0e 0 ce li se spune, amestecandu-se 0 ei hñvorbd cu pldngeri Inganate, pe care le opre§te rd-pede o uitAturd de mustrare a vecinului sat' oap-tele, tistuiturile de fried, care 'Isar din toate pArtile,ba poate 0 vederea unui tandr Wean care poartitlant de argint la ceas, vorbe0e de modd noud" 0pare O. aibl un rost mai mare.

Printre bdtrani mai ales, se starne§te Induio§are0 se Inaltà cuvinte de pomenire, cand ei aud cu-vintele lui Popa Preda din 1830, care §tia bine cddegetele sale vor putrezi" 0, de aceia, se ruga afi pomenit de cine-i va Intalni numele pe cartea deslujbd.

Popa Preda? Eu am apucat pe popa Preda,zice unul.

Si tine morti§ la siguranta lui, de §i cdte nuulmai tank- lncepe a-1 lua, cu porecle, la vale.

Acuma, urmapl popei Preda nu se vede u§or§i nu-i mai vine gandul sá ceard de la nimeni cuvintede pomenire.

Sarbii de la Curtea cu ziduri Inane, cu cani rdi0 stramice contracte de muncd, nu se mai uitddire biserica robilor romani din aceastd Tard-Romi-neascd a lor. Buna Intelegere, avantul spre lute-meieri §i addugiri s'au pierdut Intre sAteni. Tre-buie ca Statul sá vie cu planurile 0 devisurile sale,pe care sAtenii se grAbesc a ni le ardte,'bucuro0 a.,Inteun viitor oarecare, cdci lucrurile acestea dela Carmuire vin tdrziu 0 merg Incet, vor avea0 ei unde sá se inchine lui Dumnezeu milostivul.

Indatd dupd ie0rea din Vdcdre§ti, se atinge Pot-logii. Multe case, cu livezile bogate, acopAr o mareIntindere. De-asupra lor cu mult se ridicd cloudturnuri vdpsite In albastru 0 uria§ele ruine ale pa-1atului brancovenesc, privind bielqugul holdelorcln-

V. - DAMBOV1TA 213

ciipute pe alte mâni acuma, Cu Intunecatii ochi aifere§tilor goale.

Nu mai poti privi nimic, nici buna clAdire a case-lor curate, nici zidirile mai mari, foarte bine tinute,in care se allá spitalul, primdria, mai departe celedoul §coli, pAnA nu te afli In trecutul domnesc,foarte fericit IntAiu §i prabu§it la urmA Intr'o neno-rocire flrá samAn de grozavg..

Biserica e vAdit dreasA. Totu§i recuno§ti semneleme§te§ugului de zidArie din aceste vremuri. Iatà prid-vorul pe §ase stalpi, cari au fost numai legati Intreei cu zid, la reparatia modernl. Iatà cele douà ran-duri de firide, care se urmeazA pe toatA IntindereapAretilor, §i iatA frumoasa panglia. Impletia a zidu-lui: cei cart-au dres, s'au mult5mit a a§terne v5psealàgalbenA peste o nouA tencuialA §i a vArga cu dungiro§ii ciubucul IncunjurAtor. Iat6 altarul In cincimuchi. Iatà, In jurul tuturor fere§tilor inguste, ca-drele de piatrà sApatà in flori §i dungute, ca InImprumuturile de Impodobire goticA din Mold ova.$i turnurile de lemn §i tinichea, ridicate pe un te-meiu de zid, par destul de potrivite, cu toate càunul din ele e adaus, iar celalt a fost InAltat cucitva. InAuntru Insd, nu te mai simti de loc 'Inarhitectura brâncoveneascl: stalpii cari despArtiaupronaosul de naos au fost InlAturati, §i astfel s'adeschis un mare loc gol; In locul vechilor chi-puri, care mi se spune cá ar fi fost cu totul Inlà-turate pAng. In vremea reparArii, se vAd icoanelelargi §i rare pe care cu mult5. bunAvoing le-a a§ter-nut cum l-a -Mat mintea pictorul italian Marchetti,care a lucrat §i In Bucure§ti, la biserica Amzei. 0catapeteasmA nouà pare sAracA, joasg. §1 §ubredà.Iar editiile Sfântului Sinod au inlocuit cArtile celevechi ie§ite de supt teascurile unui meter ca nein-trecutul Antim Ivireanul,

214 MUNTENIA

Gre§elile se iarta Insa, §i in locul lor vezi numaio mare vrednicie necunoscuta §i nerasplatita candafli ca preotul mai tanar din Potlogi, N. Mihailescu,ajutat de primarul-notar, care e primar supt conser-vatori §i notariu supt liberali, au cules pretutin-deni, cu panahida, banii ce trebuiau pentru a ridicadin darapanare, murdarie §1 parasire frumoasadire a lui Constantin-Voda Brancoveanu. Si, dacaramane o vinovatie, ea nu e de partea acestor har-nici oameni simpli, cari nu s'au gandit ch mo§tenireamortilor se poate pastra numai, iar nu adaugi §ipreface, ci a Carmuirii neghioabe, totdeauna ne-ghioabe, care s'a deprins de muIt a nu mai Intelegetrecutul, de unde pleaca viata de astazi, a nu-1 mairespecta §i a nu se osteni catu§i de putin pas-treze; e vina Carmuirii de Instrainati cu sufletulsmuls din pamantul acestei .ri.

Brancoveanu era numai Spatarul-cel-Mare al Tarii-Romane§ti leanul 1684, cand, fiind Inca Domn un-chiul sau Serban Cantacuzino, el Ina'lta pe mo§ia saPotlogii aceasth biserica, Inchinând-o, ca o capeteniea osta§ilor ce era, izvoratorului de mir Sfantul Dimi-trie osta§ul. Tot atunci §i-a facut el, de sigur, §istralucitul palat din preajma laca§ului de Inchinare.

Un palat-cetate, din care se poate duce un ade-varat razboiu lmpotriva slujitorilor domne§ti sau anavalitorilor straini. Cea mai buna caramida deasaa fost Intrebuintata, In randuri a§ternute §i prinsecu ciment tare, pentru a face un zid de o putereneobi§nuita. El se vede In fata bisericii, aproapeneatins, strabatut In aceasta lature a sa de o portitaprin care treceau, In diminetile de toamna, childSpatarul, apoi Logofatul, Domnul petreceau serba-tori Intregi la Potlogi, de culesul viilor, treceau, evla-vio§i In stralucitele lor vesminte de matasa §i cati-fea, stapanul, sotia lui, Marica, nepoata lui Antonie-

V. - DAMBOVITA 215

Vodd, §i copiii cei multi cu cari fusese binecuvantatdcdsdtoria lor, bdietii tuspatru: Constantin, Stefan,Radu, Matei, fetele cele §apte: Stanca, Maria, Ilinca,Salta, Ancuta, Map, Smaragda, precum §i tot ala-iul obi§nuit sd meargd pe urmele unui puternic caacesta; treceau §i se Infundau In biserica plind demirezme §i de cantdri.

In coltul dintre acest zid de ctitre bisericd §i celde fatadd se In Alta 'And acum vre-o zece ani unputernic turn de strajd, caruia localnicii Ii ziceautemnita" §i despre care §tiu Incd sA spuie cd. erastra§nic, Intunecos, cu totul lipsit de fere§ti. Nimeninu s'a gandit sd-1 tie §i mai departe, a§a Incat astazimari lostopane de cdrdmidd desprinse din el zacde-asupra gunoaielor cu care vacile §i porcii deose-bitilor arenda§i ai familiei BAleanu (cel de ieri eraMacedoneanul Goga, cel de astdzi e tot un Sarb) auacoperit locul, toatd intinsa curte d'inaintea caselor,care trebuie sd fi fost pe vremuri un raiu de grd-dind, ca In depártatele tdri ale Rdshritului.

Un turnulet boltit std de-asupra Intrdrii; cdmdripentru slujitori sant potrivite IntrInsul. Zidul dinstanga duce prin cateva portite intr'o altd curte maimicd, unde vor fi fost grajdurile, §urile, locuintileargatilor. De-o parte §i de alta a curtii, case marierau rdzimate de Inalta at-Amid:A a zidurilor.AstAziele zac In ternd sau au perit fdrd. urmd.

Cum intri, ai In fatd märeata clddire de locuintda stapanilor. E alcdtuità din cloud randuri; trei fe-re§ti sant deschise In cel de jos, supt care se sco-biau adanci pivnite §i ganguri lungi duceau pAnddeparte, tocmai pänd la viile de odinioard, se crede.De-asupra sant trei fere§ti de mijloc §i cate cloudpe lAturi. Randuiala oddilor se deosebe§te foartebine. PAnd §i podoabele se pot Intelege deplin. Pepdretele din Tata chiar, se vdd zugrilveli de foi fdcute

216 MUN fENIA

cu negru, apoi altele a§ternute pe tencuiala goallalba cu un fel de migma negrie. Inauntru, de-asuprau0lor i aproape pretutindeni Intampini frumoaseleridicaturi In relief ale aceleia0 tencuieli, prin carese Inchipuiesc trandafiri, frunze cu toate vini§oarelelor 0 tot felul de ramuri alergand In voie. E acela0fel de lucru care se vede pe paretii bisericii de laFundeni, In margelpea Bucure0i1or, cladire a yarn-lui brancovenesc Mihai Spa'tarul Cantacuzino, dardincoace, la Potlogi, podoaba e facutd cu un gustmal ales. Sus, In fatada, se pastreaza desavar0t celedoua bucati de stalpi cu frumoasele capitèle, caresprijine un balcon de priveli§te.

Astfel avem Inaintea ochilor casa stralucita In care,acum douà sute de ani, Ii petrecea zilele cele mailini0ite i pline de multamire unul dintre cei maiInsemnati stapanitori ai tarilor noastre: pana §i dula-purile din parete, cotloanele pentru pastrarea hartii-lor i sculelor stau neatinse. Pare cà a fost un marecutremur care a gonit pe stapânii domne0i, poateadapostiti undeva pe aproape, de unde se vor in-toarce sigur pentru a vedea ce a ramas In picioaredin bunul adapost al sfintelor bucurii casnice cucare se hrania sufletul lor, al tuturora. Pare caabia a trecut acel cules al viilor din 1713 'care astrans pentru cea din urma oara pe copii In jurulbatranului parinte, pe care tot In mijlocul acestorfii 11 a0epta moartea pe departate termuri straine.

totu0 cine se abate pe aici? Doar cate o fami-lie care cauta. vilegiatura leftina. Un arhitect price-put 0 de gust, d. Clavel, a fotografiat acum In urmaCurtile brancovene0i. Despre ele Insa nu s'a tiparitmai nimic. Ca 0 pentru biserica, Statul n'a aratatniciun interes pentru palatul care nu vrea sa se (IA-rame ca sa. se fad. din caramida lui cotete nouapentru porcii arenda§ilor,

V. - DAMBOVITA 217

Si altfel Potlogii sant un sat ca nealtele. TCat destrade drepte, bine soseluite, alcatuit din bune cfisutealbe supt stresini negre lipite strans una de alta,tinut, in sfarsit, foarte curat de la un capat pana laaltul, luminat de felinare bune si pazit de sergenticu palarii de vanatori, el lasa cea mai huna amin-tire. Cu parere de rail 11 vezi In urma, luand acumadrumul spre Graiseni.

Si Carpenisul, care vine Intaiu in cale, e un satbun. Biserica veche, de prin 1830, cladita de unpolcovnic Orescul, e astazi o daramatura cu cope-risul cazut si cu insemnarea din frunte In partesfaramata. Icoanele atarla Inca pe pareti si se maideosebesc chipurile ctitorului, sotiei lui si al uneifete, Smaranda, care, fiind menite peirii, ar fi, Inaltà tara, copiate de tineri pictori cu Intelegere pen-tru rosturile tarii lor.

Satul are, In casa cea frumoasa din margeneadrumului, un proprietar roman, ridicat din straturileadanci ale poporului, si povestea, foarte raspandita,spune cà la obarsia bogatiei lui ar fi descoperireaunor chiupuri cu bani, cu bucati de aur de cate treilire", pe care d. D... ar fi avut norocul A le aflein pamántul Curtii brancovenesti de la Potlog,i.

La Gaiseni, ai in fata ziduri de manastire, incun-jurate de o intinsa livada cu pruni, cu aluni turcestisi aluni de tara, cu vie acum Inchircita si cazuta Insalbatacie, cu Inane suliti de floarea soarelui, ce-si1ntorc spre lumina rotocoalele de seminte intre ra-zele de aur ale florilor mari. Pe aici lucrau odini-°arà calugarii schitului cu salasele lor de robi; caris'au amestecat astazi 1ntre satenii din casele curatesau traiesc de o parte, In locuinti mai tot asa deingrijite. De cand Insa ultimul calugar s'a stans Opreotul a ramas singur In cuprinsul vechilor ziduri,

218 MUNTENIA

gospodaria care a fost aice s'a stricat §i irosit fail samai fie nadejde cd se vor Intoarce vremile celebune de munca Infratita cu rugdciunea.

Biserica de astazi are cu totul alta Infati§are deckaceia pe care au Inaltat-o, pe vremea lui NeagoeBasarab. jupfinul Vintila §i jupaneasa lui Anca, alecaror mici morminte, fru nos stipate, dar cam §tersede picioarele ce le calca de patru sute de ani, sevad unul langd altul In partea dreapta a pronao-sului. Despartirea prin stalpi Intre Linda. §i naoss'a InMurat cine §tie la ce reparatie; zidurile chiarau fost prefdcute. Si, in sfar§it, Eforia SpitalelorCivile, de care atarna biserica, de oare ce ea aremo§ia, a facut neghiobia §i pacatul de a da zugra-veala cea nouà In sama unui meter jidov, care,pe langa toate, nu se pricepea de loe, a§a 'hick poateel In toata lumea cretina nu se aria un al doilealucru a§a de had. Cat mai iute ar trebui suprimaiacest scandal fara pareche.

Mara de mormintele Intemeietorilor se allá, de oparte §i de alta a pronaosului, ale urma§ilor lor,raposati In acela§i veac §i In cel urmator, pana laS troe Mare-Ban de Craiova supt Matei Basarab. UnGrec dinteo epocil mai nouà se allá ratacit langadan§ii.

Ca mai toate bisericile muntene, ca o mare partedin cele cuprinse Intre hotarele Romaniei, §i aceastae lipsita de odoare mai vechi. A avut Insa noroc deegumeni buni In timpurile din urma, a§a hick poatesa arate cAteva lucruri scumpe: un policandru, oEvanghelie care vin de la dan§ii. Prin anii 1820-30se afla In fruntea schitului un Climent arhiman-dritul, din Pantelimon, care se lauda ca a facutmulte lucruri vrednice de pomenire": el a fost apoiepiscop de Arge§. Unul din urma§ii lui a fost calu-gArul Iosif Naniescu, un tot a§a de bun gospodari

V. - DAMBOVITA 219

el ajunse Mitropolit al Moldovei: bunul, cucernicul,iubitorul de cetire Mitropolit Iosif care s'a stâns,Imp-ovarat de ani, de binefaceri si de datorii, In aniidin urmA, lasfind amintirea curatà a unui om sfant.

Acum chiliile dlugArilor sftnt goale: o parte dinele, ma'ncate de umezeal6 la temelie, se aplead spreruinA; In altele stà preotul tânAr; una din odAi cu-prinde o arhivA care incepe cu registrele bine ald-tulle si cusute de Climent; scoala are, In sfArsit,si ea o Inapere: pe tabla, cu totul roasd, se vAdultimele socoteli trase cu multà greutate de scolarisi scolArite pe sdndura albA de mult ce a fost scrisPisi stearsà.

Satul GAisenii are oameni voinici si frumosi, cariau pAstrat si In ImbrAdmintea femeiasd o partedin vechiul port. El s'ar Infkisa de sigur si maibine dad blAstAmul stoarcerii prin arendasii strAinin'ar fi dzut de multà vreme s'i aici. Cel care tineastki In chirie brazda si pe robii ei e un Grec,care nu-i mai bun deck ceilalti; pentru administratieInsg, fireste di e Romfin macedonean si om foartecum se cade. Dad Eforia n'ar cere doukeci de miide lei pe an pentru o asa de Ingustà masie, astfelde stoarceri ar avea si mai putinA Indreptkire.

Argesul desparte vatra satului de a satului vecin,CAscioarele, una din aseeirile ce-si ieau numele dup5.dscioarele", dsutele ce se vedeau la inceputu-rile lor.

CAlltorii cu tr6suri merg, cale Indelunli, pkià lapod. Dar Oranii trec necontenit de pe un mal pecelalt cu usoarele lor drute, cele mai multe Injghe-bate numai din lemn. Alegem si noi aceastà cale,Cu mult mai scurtà.

-Ei Intre ei, oamenii se duc unii pe altii pentru diteun gologan.Nouk ca strAini, nu ni se cerd nimic, 14-

220 MUNTENIA

maind sá däni cat vom crede de cuviintA.DupA multAalegerre, cAci trecerea nu e ward, ne oprim In sfar§itasupra unei cArute sprintene pe care o trag doicAluti de rasA romaneascA, mici, IncAlati i nespusde rAbdAtori. Pe drumuri moi, la o parte de prundul§oselei care scuturA, santem IndatA langA Arge§.

Apa a crescut mult prin ploile din urmA, dars'a Intors simtitor In albie, lAsand mari Intinderi denisip umed, In care incep a se prinde rotile. Lin, suptcrengile copacilor bAtrani, foarte frumo§i, de pe ma-lul celalt, unde totul e ascuns de perdeaua lor Intu-necatA, raul cAlAtore§te prin ware Incretituri peluciul sAu de argint. Abia ajunge pAnà la genunche,dar, IndatA ce ne prindem In el, putem pretui pu-terea lui, care face aproape sA se poticneascA picioa-rele calor ce luptA i cu adancimea cleioasA a stra-tului de ma]. In care ei i cAruta se prind IndatA.

Doi dintre ai no§tri trebuie sA sarA In altA cArutA,care vine tocmai la timp, IncArcata. cu o familiede sAteni: bArbatul, om tanAr i IndrAznet, femeia,Male, zdravAnA i frumoasA, §i un bAieta§ cu cl-ciula lungA, cAruia nu-i pas& de nimic pe lume. Astfelcredem cA am ImpArtit bine greutAtile.

Dar e o gre§ealA: tovard§ii trag prea mult. Pecând, dupA multe pocnete de bice crude §1 multeopintiri desnAdAjduite cAlutii no§tri au urcat malulVla§tei, In lunca de copaci Inalti, cealaltà cArutA stAInomolità In link de o bat Incet apele. Atunci,zAbava. §i fàrà sfialA, iatA cà femeia frumoasii secoboarA In rau, sumete cAma§a InfloritA de Dumi-necA §i duce caii de cApAstru, cAlcand sigur cu mu§chide fier. Ce Mel poate sA-i fie §i de ce i-ar fi ru-§ine? Pare cAli trece inaintea ochilor, in aceastàstrAbatere de vad singuratecA, luminatA de razelero§ii ale soarelui ce apune, o priveli§te din celemai vechi timpuri ale acestui pAmant, cand marileinsu§iri biruitoare erau vitejia §i frumuseta.

it. - ÒAMBOVITA

Pe mal se Intorc la noi prietenii, §i. caruta cealaltapleaca iute fär5. sa ceara nicio plata. Era vorbasa m'ai vie la trecerea Indarat a vadului, msA n'ammai vazut-o nitiodata.

Dar nu s'a mfintuit Inca desbaterea cu apa. SanteraIntr'un ostrov numai, care e al copacilor uria§i dinlini§tita hi-ncä de poesie. Un alt brat, acesta Ingust,ne a§teapta In curand. Si iata-ne acum Inaintea alteivechi manastiri, In care iara§i n'a mai ramas nici-unul singur dintre calugari.

$i aici este o livada, §i mai salbatacita §i maiparásita decat dincolo. O Ingrijia §i o Imbogatia°data profesorul Cordescu din Bucure§ti, care, Invremea lipsei celei mari a §colilor de sate, Meuseaici un a§ezamant de Invatatura pentru copiii detarani, un fe! de PornAria munteana, cu §coala pri-mara §i doi ani de gimnasiu. El I§i avezase blietiiIn chilii, pe care le prefacuse dup5. nevoile de,astazi,dar atat de §ubred §i de proaspat, Inat ele skitcu totul pierdute astazi.

In citeva odli s'a oplo§it Insa arenda§ul, care eun Bulgar, de alminterea om politicos §i §iret, care,mi se spune, face plecaciune adânc5. §i inaintea pl-durarului §i are §ampanie gata pentru once oas-pete de cinste §i de folos. FArá nicio socoteall. §inicio dreptate, i s'd lasat In samä. toata curtea ma-nastirii, unde tocmai o potaie de cani de vanat luasela goana un bou cu narav de lmpuns. Salbatacia dela Gaiseni cu sfintii jidove§ti are o pareche In salba-tacia de la Cascioare, unde dulaii se zbeguiesc pepietrele de morminte.

Una din acestea, lânga zidul din dreapta, poartao Insemnare In versuri care pomene§te pe ultimulstapan care a stat la mo§ie, Intre fiii pamftntului, Gri-gore Zadariceanu, mort la 1838. Inainte de dânsul,la 1722, statuse aici, pe liinga calugari, un Balotescu?

MUNTERIA

Clucerul Mu§at, care e Ingropat de cealalta parte,a bisericii, Impreuna cu Dumitra, sotia lui. Iar inpridvorul deschis se odihnesc, supt stralucite lespezilucrate cu lnflorituri In cel mai bun stil, NeagoeStolnicul, mort la 1505, 0 jupanul Radu, al caruisfar§it a fost ceva mai tarziu, la 1545,

Ei trebuie sa fi fost ctitorii. Biserica vechea fost Irisa simpor schimbata la 1753, cand egume-nul grec Partenie a facut, din veniturile bisericii,un meremet". Acesta va fi fiind acel calugar foartebogat despre care povestea spune c5. a fost °mornde hoti, cari ar fi aflat la el multi galbeni ce-iagonisise, turnati la un loe In chip de om. Domnulde atunci, unul dintre feciorii lui Grigore Ghica,precum §i un ajutator, boierina§ul Iva§cu, sant zu-graviti In locul ctitorilor celor de la Inceput. Sevas-tos, unul dintre cei din urma egumeni greci, e In-mormantat In biserica, supt o piatra ce poarta anul1829.

Trecem, Intorcandu-ne prin satul Bulgarului, unde,langa monumentul cu inscriptie mazgalita din badanaa satenilor cazuti la 1877 pentru liberarea tariinului de la Curte, un Evreu tine carciuma 01mM-un-ti§uri, manufactura", cum se zice pe alce.nim iaräi, In sal-Ada Incruntata i doritoare de ase rasbuna, oameni vanjo§i cu foarte frumoase fete.Inteamurg, luptand iara0 cu malul adanc §i de-ios, trecem Arge§ul Inapoi.

Pe la Romane§ti, veche mo§ie a lui Barbulocuita acum numai de Tigani, i printeun intreg§ir de sate frumoase, se poate ajunge In vre-o doll&ceasuri la Ghergani. E static de tren, care arata cala-torului castelul lui Ion Ghica, parcul bogat ce cu-prinde mormantul lui §i, la garA, cea mai jalnicapriveli§te de chipuri tarane§ti §terse i stoarse,

V. 1AMBO11TA 2tA

Dar vizitiii nostri vreau sa se Intoarc5. la Titu, siastfel strAbatem iarAsi, In noaptea ce se lasà, dru-mul de campie linl ce 1-am facut 0115. aici. In cale,Potlogii strálucesc Incl de lumini, si la han, undes'a Inceput jocul tArAnesc Indatà dupä plecarea noas-trà, In amiazi, se invfirt Inc5., la sunetul arcuselor,parechi In haine de targ, In vesminte albe, In fusteinvoalte, foarte batAtoare la ochi, si In cAmAsi cufluturi, tArgoveti, calfe, negustori si oameni ai cftr-muirii, cari, acestia, n'au sA se scoale Inainte deziuà pentru a lndeplini munca sfântà a cardpuluispre hrAnirea pacatelor aproapelui pe care 1-a facutbogat si stapan norocul.

Vi.

VLW A..=

1. Pe Dunärea-de-jos spre Giurgiu.

La pontonul Cernavodei, supt horbota de fier auria§ului pod, a§teapta vaporul austriac, Incunjuratde spuma furioasa a Dunarii, care rasfrange In apeleei de le§ie murdara cerul patat de non i negri. E maimic decat vaporul de reclama al Ungurilor §i n'are,ca acesta, doua co§uri. Vine din Galati §i serve§te maiales la ducerea calatorilor bulgari, cari n'au la inda-mana o linie ferata. Une ori pe podul §i prin cori-doarele lui 1§i afta locul peste o mie de lucratoride camp §i hamali, cari vin, dup5. ce §i-au Incheiatmunca la noi, Inapoi spre tara lor saraca.

Trecem supt linia podului, de la care atarna, In-dreptand Inainte corabiile, felinarele ce se vad de-parte ca doul stele calduze, pe cand dunga de luminaa trenului e Inghititá mai iute de largul spatiu In-tunecos. Abia se mai zare§te Inca, In aceasta clipàa InoptArii, careia-i lipse§te farmecul apusului Inro-§it de soarele disparut, dunga joasa, margenita dearbori, a Munteniei, linia mai Inalta, goala a Do-brogei. Printre micile insule de non i suptiati, craiu-nou trece sfios cateva clipe, §i In urma lui ifulgereorbitoare lumineazá naprasnic de la o zare panala alta sau I§i raspund, departate, slabite, de la luncol t al boltii la cellalt. Carmaeiul, asupra cabineicrtruia se rapad §ivoaiele pentru care se deschideIndata cerul, deplin acoperit acuma, pipaie cu greupu privirile In noapte, §i In tremuraturile moi ale

O

MuNtENIA

vasului se simte lupta necontenitd cu valurilemd§ite ale raului.

Malul muntean rdmane nepdtruns, mut, cel inte-resant e tot al Dobrogii. Rasova-§i rdspande§te lumi-nile pe o coasid de deal, pe cand din 'casele-i Im-prii§tiate rdsbate ldtratul de pazd, de fricá neldmu-ritd, al caution Peste vre-un. ceas-doud am trecutde Ostrov (de unde merge vaporul la Cdldra§i), §ipe malul bulgar avem Silistra, care aratti numaicateva vechi case luminate, In intunerecul brAzdatde ploaia zgomotoasd.

lard* cateva ceasuri de Intunerec §i potop. Peo Indltime, luminile chiorco§ate ale Oltenitei aratd omare schelà care trece rdpede, ldsand vaporului doidrumeti romani, cari comenteazd cu gust articole glu-mete din Veselia". Geva mai departe, TutracanulBulgarilor, Turtucaia noastra E o Har§ovâ mai mare,care scanteie pAnd foarte departe cu nenumdratiiei ochi de lumina Se aud cantece de triumf, carese mantuie In noapte i 'bleep iard§i, cu toate cdvaporul s'a depArtat de mult de term. Pe copertis'au suit aice cloud sute de reservi§ti din Rusciuc,adunati odatà pentru rdzboiul amenintdtor cu Turcii§i licentiati acum, dupd Incheiarea invoielii de desar-mare mutuald treptatd cu ace§tia. ti vdd uitandu-seuimiti la mi§carea minunath' a bratelor de otel alema§inii: oameni mari, gro§i, cu fata spariatd, Imbrd-cati In sarici de tdrani, cu cdciula pe cap sau Inhalaturi de postav ()data cenu§iu, iar acum de ungalbiu §ters, myrdar, cu §apca ruseascd trantità peceafd. Aratd puternici §i ascultatori §i, a§a uriti cumAnt, la un rdzboiu s'ar bate bine. Printre dan§ii sant§i Romani de pe malul drept, §i a doua zi un cercal nostru se formeazd, din care fac parte un arti-lerist roman cu opinci, un sergent de linie, binecilit, cativa tdrani §i un vandtor bulgar, care po-

Vt. - VLASCA 221

veste§te In limba lui de acasa, care nu e a Bulgariei,pataniile lui de osta§ al strainului.

Ceva mai Incolo, ploaia Invinge, ì vaporul, carenu-§i mai poate gasi calea, cu toata experienta §ienergia carmaciului, arunca ancora pentru a§tepta-rea pana In ziva.

s. Abia se suptiaza noaptea, la §ase ceasuri din zivaurmatoare, and helicele Incepe a se Invarti dinnou. Arare ori cele doua maluri, care Incep a se deo-sebi, se asamana. Podoaba de paduri o pastreaza§i de aici Inainte mai mult al nostru, pe cand In-tinderi lungi de term bulgaresc sant goale, inegrite,spalate de apa. E §es de o parte §i de alta, §espustiu.

2. Giurgiul.

De-odata, din partea noastra, incep a se vedearemorchere cu steagul §lepuri purtand numeromane§ti §i initialele N. F.. R. (Navigatia FluvialäRomana). Pe mal, gramezi de marfuri, vagoane, mo-vile de carbuni. lar Incolo, campie goala, brate deDunare ratacind prin nisipuri, balti.

E Giurgiul.Agentia austriaca §i-a stramutat pontonul aici, a-

proape, dar numai aproape, peste ceva haiti imocirle, de o osea buni§oara, ce vine de laora§ul care, de la ponton, e invisibil. O legaturaacest punct nu trebuie sà se faca, de oare ce, dupgstarea apelor raului, pontonul va rataci aiurea. Dru-mul nostru merge spre alt loc, unde se lucreaza decatva limp, cu lovituri de milioane, portul In canaluldunarean de langa ora, dar apa, a§a cum e fluviulastazi, färà Indreptari acute anume, nu vrea totu§isa vie. Se vorbe§te, insa, pentru timpuri apropiate,de brate de apa ce vor fi tgiate, de poduri ce vorfi Intinse i vor lnvinge la sfar§it natura, aducand

228 MUNTENIA

cortibiile drept supt Inaltimea de argila a ora§ului.O birja duce Intr'acolo, prin nisipuri §i §lioalme,

iar apoi peste §oseaua larga, care despica terenurijoase, In care, una dupá alta, ga§tele albe vaslescCu pieptul, leganandu-se de placere. De la o vreme,e§ti In fata unui damb drept, paralel Cu malul, §i.pe capatul de catre noi al .dambului o biserica.Incununatá cu douà turnuri semnaleaza ora§ul.

El incepe cu stradite ce se ridicá la deal, Cu pietremari albe risipite, Intre casute de mahala bucure-teana. Apoi, pe masura ce se 1=4a casele, pavagiulse adauge Cu clemente mai egale, mai putin zgudui-toare. Pana ce, In sfar§it, sus de tot, te afli inteuncomplex de strade cu desavár§ire drepte, ca unele ceau fost croite In acela§i timp pe daramaturile vechiicetati turce§ti care a tinut piept cre§tinilor panala 1828: un granit desavar§it le acopere de o potriva,margenit cu elegante trotoare de basalt. Cladirilesant une ori frumoase, In cele mai multe casuricurate. Prefectura e un impwiator monument. Santcase particulare ce apar destul de Ingrijite §i dearmonioase In seninatatea lor, incat sa poata amintiparti din Strada Domneasca a Galatilor. In mijloc,un turn de observatie, ca un minaret uitat, rasaredinteo gradina publicä pe care o Incunjura zidu-rile pietii centrale. Ora§ul s'a pregatit, de sigur, bineIn a§teptarea mi§carii comerciale ce se va desfa§uraIn curand la picioarele lui. Caci granee noastremuntene nu ieau toate de-a dreptul drumul Brailei,cleci al strainatatii cumparatoare, ci gasesc mai jet-ten drumul mixt: pe uscat pana aici, la Giurgiu, §ide la Giurgiu Inainte pe §lepuri catre marele limanal exportului nostru.

Giurgiul are In Jata o insula; unde au fost Inta-

VI. - VLASCA 229

rituri, pe care le acopere astazi Insa, ca pe o ternaobi§nuita, care n'ar fi stropita cu sangele luptelorpentru lege §1 putere, invalmaseala salciilor hogateIn frunzi§. Cand vaporul atinge capatul ostrovului,Dunkrea, Imputernicita, li cere silinti mai mari pen-tru a taia valurile ce se zbat In voie pe Intinderealarga. lata acum cateva case albe cu coperemintelero§ii, care pateaza singuratatea malului drept, pecand, pe. cel stang, Giurgiul se infati§eaza acumIntreg, cu luntrile care lucreaza dedesupt la bogatiaviitorului. Si pe termul strain se vad acum §lepuriale serviciului nostru de navigape, un vapor roma-nesc prin care comunica malurile, linii de drum defier pe care sânt in§irate vagoane pentru transportulcalatorilor, fragmente de cheiu intarind malul §.1 oparghie de ridicat marfurile din vapoarele ce vinspre ponton. Mai departe ai o foarte frumoasa ell-dire care e un spital §i altele mai mici, acoperite cuOki de tinichea ro§ie. E statia" marelui ora. bul-garesc Ruse, Rusciucul Turcilor §i al nostru, al doileaora § poate dupa capitala: Sofia.

Din adevaratul ora§ se ivesc: o frumoasà biserica.a catolicilor, mai departe, cateva case mari in stilulobi§nuit la noi §i, printre ele chiar, strade inguste.Pe coasta de lut, carute; hamali turci §i bulgari1§i trag cu greu opincile din noroiul indaratnic. Laponton, cativa soldati in uniforme §terse de soare,un vanator,§i el in =nth de aceasta murdar-cenu§ie,cu fundul caciulii §i lampasurile verzi, cu sabia in-cirligatd, un ofiter §i lume amestecata. lar pe ur-marea liniei de dealuri se gaibara MA oranduialavechiul Rusciuc al Turcilor, strabatut de minarete.Douà corabii bulgare§ti de razboiu stau in port.

Apoi iara§i Dunarea curge intre malul carpaticjos §i verde §i Inaltul mal balcanic, cu muncele gar-bove, pe care le acopere o plisa moale de verdeatave§teda.

230 MUNTENIA

De-o parte §1 de alta a vaporului trec §lepurigrece§ti, ungure§ti, In ir. lar In sala cea mare, pelanga Evrei ce vorbesc In romane§te §i Ungurii Na-vigatiei austriece, Bulgari slavi, Bulgari greci §1 Bul-gari semiti, deosebiti dupA lungimea §i forma nasu-lui lor, vorbesc unui Roman ce nu poate zice fdespre ieftinatatea otelurilor din principat, unde doioameni pot sta cu doi lei pe zi, despre bunatateaparjoalelor §i. mititeilor" din Bucure§ti, despre in-trigile ruse§ti din care ar porni maceluri ca aceleadin Belgrad §i despre meritele lui Stambulov, cAruiai se spurcA §i strica necontenit mormantul fiindcaa trimes pe lumea cealalta un numar de compatriotiprea mic...

3. Comana. Dobrenii. Fier4tii.

Trenul strabate pArti din Bucure§ti, câmpii drepte,modalci de lut, iara§i case risipite, se opre§te laCofroceni, In Dealul Spirii, face un popas mai lungIn gara Intinsa, modern alcatuita, a Filaretului §i Insfar§it I§i iea avantul de-a lungul §esului, larg, farade margeni, care duce In jos, prin Vlara, spre Du-nAre, la Giurgiu. Araturi oache§e despart lanurilepe care graul tanar, bine rasarit acuma, dupa. ploi,In Octombre, se Intinde ca un moale covor fraged,luminos §i vesel. Cerul cenu§iu, bland, cu norii Inalti,se bolte§te lini§tit §i trist.

Cele cateva statii sant Intesate de tarani: preotiispun ca, de and cu trenul, ei lasa bucuros slujbapentru a se grAmadi Inaintea vagoanelor zorite careaduc chipuri noua. Vezi multe croieli de trup §i defata foarte straine: pe langa linii fine, ochi buni 1 cutaietura aleasA, mustAti rare §i suptiri, un stat mla-dios, par §i mai neplacute fapturile scurte, Indesate,cu picioarele arcuite, cu fata botita, fruntea mica,ochii Infundatio neintelegatori sau crunti, falcile ie§ite,

De atunei bine reparate (1939).

VI. VLASCA 231

mustatile groase. In port se vede la toti Inraurireabulgareasca: caciula !liana, de-o potriva sus si jos,ca un stiubeiu, se Infunda pe ochi, un mintean albas-tru de ldna Invesmanta cosul trupului; braul rosu,lasat In voie, lmpodobeste mai mult decat Incinge,salvaii mai mult bruni se strang In falduri grei siuriti, atarnand In jos ca o traista: ciorapi, albi saucolorati, se ridica peste salvari; podoabele skit Incusaturi si gaitane, rosii si verzi. Toate femeile auhaine de oras, In care nu se amesteca nimic dinvechea Imbracaminte taraneasca, parasita de multavreme aici, pe cand ea mai traieste Inca In Teleor-man, Olt §i In sesul Romanatilor si Doljului.

Pe o Inaltime stapanitoare, un puternic castel nou,din caramin, aparenta, se desfasura nemantuitel aminteste risipa nechibzuita a unui coboritortr'un vechiu neam, care s'a ruinat, s'a pangarit, afugit si a capatat In urma osanda tribunalelor. Incaputintel, si, pe o alta culme din acest ses de prive-listi neasteptate, zidurile ruinate ale Comanei, cusparcuiri rosii ca sangele, se oglindesc In apa, maicu totul neteda, a Neajlovului. Douà turnuri cu nistecupole grele 'Asar din cadrul, zimtuit si spart denegre feresti moarte, al daramaturilor spreraul lat, alb ca de argint, Inainteaza sus, la catul aldoilea, un balcon, cu patru stalpi de piatra lucratila basa si la crestet.

Zidurile aceste erau, In vremuri, de o mare pu-tere, si lucrul lor e foarte Ingrijit, din caramizi bunesi din putina tencuiala tare. Turnuri boltite paziaudin lee In loc asupra marii Intinderi usor Invaluite,samanata odinioara cu paduri dese , acolo undeacum sant de multe ori copaci razleti. Radu-Voda

erban, urmasul lui Mihai Viteazul, facut O. se

232 MUNTENIA

Waite, si tot el e si ctitorul bisericii. Egumenii greci,cari au prefacut Inteo casa de locuit, si ea daramata.astazi, o parte din zidurile acestea cu turnuri boltite,arcade si chilii, au schimbat Insa cu totul biserica,supusa. Intaiu unei Inoiri din partea lui Serban, fiullui Draghici Cantacuzino si stranepot al lui Radu-Voda, Inca din 1699-700. Astazi mormantul care cu-prinde ramasitile celui d'intain Intemeietor, ale luiDraghici, apoi, si In sfarsit, ale unui fiu al acestuia.Infatiseaza singurul frumos lucru vechiu In cladireameremetisita asa de mult, 'Mat nu se mai poate recu-noaste nimic. Radu-Voda a fost adus aici din strai-'Mate, unde murise ca fugar, fiind Ingropat Intaiu,cu voie de la Imparatul, In catedrala vienesa a (Sfan-tului Stefan, apoi s'i fiul Viteazului", Patrascu.

Cobortm dealul manastirii, care se Infatiseaza alt-fel, dar totdeauna impunator de romantica, atuncicand o privesti din locuAi departari deosebite. Satule mare si foarte bine tinut: casele cu caciuli de trestiefrumos cladita, cu fatade de stalpi suptiri, albastriti,cu feresti multe si mari, sant din cele mai bunece se pot gasi in yes. Mule de vergi, date cu lutIn partea de ¿os, Imprejmuiri ingrijite. 0 scoala nouil,mare, si un monument al soldatilor din 1877 pe opiaä cu doua carciume, dintre care una se Intitu-leaza restaurant". Taranii pierd timpul Dumineciistransi In mijlocul drumului, mai sfatuind, mai cer-tandu-se. Putini beau la Grecii carciumari, dintrecari unul vinde friptura de pore si un tulburel acrucare te da In boala a doua zi. Vazandu-ma cercetatorde lucruri vechi, el Imi °fell cu multa gravitate, pen-tru suma de saizeci de lei, acea carte veche" care e»Les Misérables" de Victor Hugo, si se arata foartejignit cand o refus. Cineva, spune el, a vrut sa-i deapatruzeci de lei pe dansa si n'a prima..? asteptan-du-ma pe mine!

Wiiii10%%111410,11004114110P,"NrAlisisper/,;;.+T*......f; 001

Pridvorul foastei minastiri Comana.

1 Ce imensA jertfl a noastrA mai asteptau aceste locurifatale (1939)t

VI. VLASCA 233

In cdrute Cu paie, care zguduie amarnic, mergemspre satul Coeni, mide mi s'a spus el e o bisericaveche si ale carii vechi stapane, jupanesele Ana siMaria, au fost mama si bunica Domnului care seodihneste la Comana.

Indata ne coborlm ca pe niste trepte uriw prinpadurea Comanei, vestita printeo lupta de acumun veac si jumatate. Rusii, in fruntea carora se gasiabogatul, ambitiosul boier muntean Parvu Cantacu-zino, au fost prinsi aici de cetele Turcilor si pra-paditi cu desavarsire.

Pe locul vechilor stejari cari fura strapunsi atuncide gloante si stropiti de sangel, sant astazi copaditineri. Numai In unele adancuri, In care soseauatrece printre data pravalisuri adanci, trunchiurilefug mladioase pana la Indltimi mari, rasarind desedin terna grasa pe care mucezeste aurul sters alfrunIelor moarte.

Santem apoi iarasi In ses, si dezodatà un dulcetablou de vioriu si albastru, departat se deschideintre coastele a douà dealuri joase, la stanga. Apoine apropiem de margenea rapei, si de aici se des-face o stralucita priveliste.

Acolo la stanga sant tot dealuri de acelea blandeIn liniile si In coloarea lor. Drumuri albe. Inguste,se strecoara la picioarele lor, si ochiul deosebesteprin acest vazduh limpede de toamna punctele al-bastre, negre ale femeilor ce merg la hora sprealte sate, precum e, colo jos, Gostinarii. Printr'olarga albie moale, lipsit de maluri si aproape fart(straja obisnuita. de salcii a termurilor noastre, Arge-sul se rasfata In ochiuri mari, care ke par lacuri delumina alba. In locurile unde adancimea e mai mica,se vad pete viorii foarte delicate, si, In de habste, rani

234 MUNTENIA

e ap de scazut, Cu toate ploile de dAunazi, Iliaddrumetii de Dumineca 11 tree cu piciorul fail sa-§iprimejduiasca hainele cele bune. Nu se poate o mailini§tita, mai veselà desfa§urare de ape.

Pe mal chiar, stapana peste minunata vedere, sta-tea din vechiu Curtea celor douà Doamne. Astaziau rAmas din ea trei randuri de pAreti sau stAlpi Inruina, dintre cari cel din fund, foarte lnalt, casca,In al doilea cat, douà mari fere§ti goale. Pana §ibeciurile, unde, mai daunazi luck se pastra vin, s'auastupat pentru totdeauna.

Amintinduli de zimbitorul Tinut In care-§i trAisezilele tinere, Radu erban facu §i o biserica, pe careo drese dupa vre-o jumdtate de veac fiica-sa cea mica,Elena, sotia lui Constantin Postelnicul Cantacuzino,§i copiii ei mai tineri. E o lunga clAdire Idestul deInaHA, cu pridvor ogival, cu un singur turn, failstrane ie§ite In afara, §i cu un altar poligonal. Fe-re§tile §i up au frumoase cadre de piatra sapata,§i de jur lmprejur alearga braie de zimti, ciubuce,firide prinse cate douà.b InlAuntru, din nenorocire, totul e varuit §i dis-trus. Ne luptam cu ctitorul", un taran beat, care,Incunjurat de o droaie de alti betivi, tipa la noi §ini explica, lovindu-ne necontenil cu podul mfinii,a tatal lui, Petcu, a fAcut biserica, ca. e 'a lui, a efrumoasa §i ea' trebuie sa i se dea lui mo§iile bite-meietorului. Fata ca §i purtarea 11 arata Bulgar, ceiace nu-1 Impiedeca sa spuie ca In sat nu sant decatRomani: numai Rumâni, domnule", aici o lovi-tura de afirmatie cu podul manii , nici Sarbi,nici Tigani" , nici Tigani, mai", striga el catreun consAtean care pretindea cà tot e §i cate unulnegricios , numai Rumani!". Cat prive§te limba,fire§te ca da.

De la Vidra, o statie pierdutà In mijlocul cfimpuluil

VI. - VLA$CA 235

pe calea catre Giurgiu, o camtà cu fan pe cares'a prins cu cercuri de fier o bancuta luata dinvre-o trasura sfiäramata, ne duce prin valea Saba-rului. Rauletul nu se vede decat o singura data, Indreapta, ca un petec de iaz alb sparcuit. Dincolo dedansul, sant cladite lungi dealuri drepte, care marge-nesc cursul Arge§ului departat.

Drumul strabate un lung sat, Bragadiru, apoi al-tele, mai scurte: Dobrenii i Vara§tii. Ce! d'intaiuIn§ira case foarte bune i deosebit de ingrijite, cumse mai all numai prin partile Buzaului; copere-mintele de stuf sant frumos cladite, §i printre elese afla i cate unele de tabla. Cerdacele se razimape suptirateci stalpi alba§tri; pe prispa, In jurulfere§tilor i u§ilor, braie de aceia§i coloare, care e§i a mintenelor purtate de tarani (acelea§i ca laComana i Coeni); desemnurile facute cu tiparelepuse peste tencuiala cuprind flori §i eke odata douàgaini sau rate caraghioase care stau una In fataceleilalte. Si aceste podoabe sant date une ori cualbastru. Curtile sant mari, bine imprejmuite, pe alo-curea cu ostrete de lemn care pot sluji de model;patulele aratA aceia§i gospodfirie aleasa.

Dobrenii e destul de aproape, cad. In aceasta valenumai mici petece de campie dreapta, acoperita cu ca-tifeaua tanara a lanurilor noua, despart curtile lipiteuna de alta. $i aici la porti, la carciuma, de-a lungul§oselei vezi satenii gatiti de Dumineca: barbatii foartecurati In hainele lor urlte, femeile Imbräcate cochetIn rochii i polcute ca la mahala, In toate colorilebatatoare la ochi. Betivi nu se \Tad nici In acest sat,niel In cele din apropiere. La capatul Dobrenilorse Intinde hora: deocamdata, barbatii singuri 1§i des-tind picioarele tropaind §i chiuind, supt ochii ray-nitori ai fetelor gatite, cu cate o floare ro§ie pusade dupa urechi.

236 MUNTENIA

Dintr'un desi§ de arbori suptirateci si lnalti, avandla picioarele lor vechi crucilite albe de piatra, des-partite prin ruginii frunze moarte, se malta biserica,mare, puternica, frumoasa. Turnuletul de lemn sitabla, pridvorul de zid prost sant adause In vremicu totul noua. Vechea clddire cu ocnite si fail ,ab-side, Impodobita Inca la usa de Intrare, pe candpodoabele de la feresti, cadrele lor de piatra cio-plita, au cazut, e zidita de zamislitul din flori alneastamparatului copil din flori de la Comana, Domnisi unul §i altul. Numai c'a't lui Serban, care- si-a zisRadu-Vodd, drepturile de stapanire li veniau de lamama, de la bunica, si nu de la tatal necunoscut, pecand Constantin Carnul, odrasla salbatecá a acestuiRadu-Voda, era nascut numai din aceia care a fostpoate preuteasa de pe la 1600 a acestui sat al Do-brenilor.

Constantin Serban facu biserica pe cand era nu-mai Serdar al lui Matei Basarab. Locul era al lui,care stapania toata mosia din prejur si-si durasesi niste case de toata frumuseta, cu turnuri, icoanede sfinti si Infatisari de lupte". De jur Imprejurulacestei asezari trainice a lui se Intindea, ca o po-doaba, ca un ajutor pentru masa si ca un minunatmijloc de aparare, marele helesteu de care vorbesccaldtorii. Aici se zice ca Domnul fugar si-ar fi cu-fundat comorile, viind apoi In navalirea primavara-tea- din 1660 ca O. si le iea inapoi. Un foisor sevedea pe un mic ostrov In mijlocul luciului de ar-gint al apelor adanci.

Acum biserica e despoiata de vechile odoare siprefacuta cu totul pe dinauntru, unde singurul lu-cru neschimbat e marea piatra de mormant, camgrosolana, care acopere ramasitile maicii" Dom-nului Intemeietor, preuteasa ibovnica de Domn, caremuri fall sa vada coroana lui Radu Serban cobo-randu-se asupra parului carunt al lui Constantin-

iii. VLAstA 2stt

Voda, feciorul ei. Helesteul Intinde numai o fatitde noroiu pe jumatate secat, si-1 Incunjura bordeiesalbatece facute din Impleticiri de vergi unse cu lutAici, In aceste ciudate coscovituri galbene-verzi, lo-cuiesc Tiganii turcesti asezati mai daunazi. FostulMitropolit Ghenadie i-a botezat In acest lielesteu,care fusese °data vistierie de aur si pietre scumpe,s'i amintirea acestui fapt e pastrata si Intr'un witpetec de 'Artie mazgalita cu iscalituri fudule, careMarna, Incadrat saracacios, pe paretii bisericii.

Un alt grup de sate, Varastii, Valea Dragului, Fie-rastii, au In parte, pe jumatate sau In mare parte,locuitori bulgari. Odata statea aici Logofatul Radudin vremea lui Mihai Viteazul, care avea un fiuInvatat In strainatate, pretentiosul pedant Udriste,Uriil, Orest sau Iorest, Isi zicea in toate limbilei In toate felurile , Nasturel si doua fete. Ilina

fu sotie Mina si cucernica lui Matei Basarab, pa-rintele tarii; cealalta avea la Varasti o casa de piatra,Cu trei caturi, de care nu se puteau minuna deajuns calatorii, chiar cei ce veniau din Rasaritulbogat in cladiri. Elena si Udriste zidisera la Fierastisi una din cele mai falnice biserici ale sesului.

Nasturelii sau Fierdstii avura si mai departe satulde obarsie, pe cand In Varästi, ca si In Dobreni,stateau Ilinca si Constantin Postelnicul Cantacuzino,mostenitorii lui Radu Serban. Mai tarziu, acum vre-osaptezeci-optzeci de ani, printul sarbesc fugar Milos,fostul porcar liberator al tarii sale, lua de la Banul sigeneralul Herescu si de la altii cele trei mosii cares'au pomenit mai sus. Pe atunci granitile noastre sedeschideau pentru exportul de grau si campiile roma-nesti se acoperiau de holde menite strainatatii. Pro-prietarii aveau nevoie de multe brate si, pe andcei din Moldova Impanau Dorohoiul, Botosanii, Su-ceava cu sate ruseti, Milos punea sa i se 'aduca

238 IVIUSI'TENIA

Bulgari dintre acei cari rabdau, peste Dunare, pri-gonirea turceasca. La Fierasti, unde erau, zicebatranul preot , numai vre-o douazeci si trei defamilii romanesti si taica-mieu prindea iepuri cufierul, aici MILO casa, din mijlocul padurii", se ri-dicarti cu gramada case pentru cei de alt neam.Romanii se pastrara Insa deosebit, si astazi Bulgariiincep a deprinde bine limba tarii pe care batraniiajung abia sa o mai poceasca. In aceasta opera.scoala-si are datoria ei, si harnicul Invatator, ginerede nepoata al preotului batran, un Invatatof caresal:a In lemn si creste albine dui:A sistemele celenoua , o Indeplineste dupa cuviinta. inaintea pur-tatorilor de poturi, cari se Intorceau de la o nuntaserbata. dupa alte datine, boscorodind bulgareste, unbaietel vesel si destept Imi ceteste Ma greseala dinjurnalul pe care i-1 Intind. Altfel, si asa cum santastazi, locuitorii par oarneni de omenie, strangatori,curati si feriti de patima betiei. Ei se vor Indemnapoate cu timpul dupa. bunele exemple ale munchaducatoare de bogatie, ale prosperitatii patriarhalece se vede In casa preotului, care e si a Invatatorului.

Apusul soarelui inghiata vazduhul limpede, umedde ploaia zilei trecute. Pare o seara de Novembre,si luna zvacneste de-odata In cerul siniliu, galbena,fail stralucire, avand langá ea luceafarul pazitor.

4. Intre ruinele Giurgiului (1920).

Voiti sa. resimtiti 'Ana In adancul sufletului ceia cene Indeamna pe cativa sa nu putem ierta anumeumiliri si suferinte ce ni le-a adus un razboiu pecare, daca nu 1-am voit noi, trebuia sa.-1 facem pen-tru izbandirea drepturilor noastre?

Poftiti numai la Giurgiu. E asa de aproape deBucurestii fari memorie, daca nu fara demnitate,qi poate da atatea Invittitmintel

VI. LACA 219

In locul strazilor centrale margenite odinioarti deInalte cladiri cochete, In care se cuprindea atAtabogatie de marfu.ri i acel complet confort al locu-intii care constituie la natia noastra o dovada stra-lucitoare a simtului pentru civilisatie, nu skit decitziduri frante pe care focul vi-a lasat urmele, foculpus anume dupa jafuirea vandalica a Bulgarilor,ori Injghebari provisorii, in care coperemântul detabla e la jumatatea nivelului atins de cladirea (WA-mat& Noile cladiri par O. se stringa de ruvine vi desfiala fag de ce au fost odinioara. Numai icicolo silinti desperate au izbutit, pe aceste vremuride scumpete, sh refaca Intreaga zidârie, vi albele caserasar ca nivte sprinteni ghiocei de primavara Inmijlocul ruinelor unei ierni Indelungate i grele.

Mi se asigura ca, pe c&nd Rusciucul triumf a cuprada lui de rgzboiu (de la particulari !), vcolile In-sevi mandrindu-se cu material didactic furat, vi factot ce poate minciuna vi perfidia ca sa refuse resti-tuirea, aici mobilarea e redusa la cele mai simpleelemente. Sant oameni odata Indestulati cari n'auIn casa lor mai mult decat doll& camavi, atat decumplita a fost urgia.

Numai vcoala de pe la 1860, care pastreaza infruntea ei vechea stem& a Tarii, Inlocuitá astaziprintr'o ava de slracá imitatie a nu vtiu carii pajurijumulite, prusiene, sarbevti sau polone, a fost cru-tag., nu Inteleg cum, vi de ghiulelele bateriei neobo-site de pe malul din fa. vi de tortele nimicitoareale taciunarilor bulgari. Pala vi câte una din bisericia primit expresia elocventa a recunovtintii bunilornovtri vecini. Si uritul turn central, ark de turcescIn rasarirea lui stinghera, s'a pastrat neatins.

Ling& edificiul, cam curios, care s'a ridicat maide curind pentru ca sà adaposteasca pe platforma

4c) itUNTEkiA

lui, peste stálpii striviti, serbárile orásenesti, o asprácruce de piatrá pomene§te trecerea liberatoare asoldatilor francesi. E un exemplu de simplicitate side discretie, de la care am putea Inváta mult. Side sigur cá §i inscriptia trebuie sA aibá aceia§iconcisie militará. Din veac In veac se va amintiastfel pátrunderea In Muntenia torturatA doi ani §i.jumAtate de executia" návAlitorului, a máruntilorsoldati In mantAli albastre, cari fárá un NapoleonIn fruntea lor dAduserá lumii cea mai greu cástigatási de aceia cea mai onorabilá din victoriile pe carele cunoaste istoria.

Pentru IntAia °ail vád rArn4itile cetAtii turcesticare a dáinuit patru sute de ani Ora la cucerirearuseascA din 1828 si alipirea teritoriului demilita-risat la pámántul Tárii RomAnesti, de care atatavreme fusese desfácut pentru a fi adApostul pazni-cilor si jáfuitorilor no§tri.

Zidul véchiu se urmáre§te foarte bine, si de-alungul lui s'ar putea face sApáturi care ar dainteresante fragmente din trecut. Constructia de pia-trá surá In lespezi mari, ca In veacul al XVIII-lea,cAnd Incunjurul palancei a trebuit sA fie refAcut, sa-mánA cu sistemul de zidire pe care 1-am vázut Incetatea turceascá a Hotinului. Inteun punct, call.-mida ro§ie alterneazá cu acest material sumbru: s'arcrede o frAnturá de zid romanesc, dupá normelenoastre deosebite, luate din arhitectura bizantinA.Mi se dA 'MA asigurarea el ar fi vorbaide o simplAcarpeall fácutá mai aproape de noi.v Biserica Sfantului Nicolae, numitá astfel dupá Ta-

rul biruitor In 1828-9, e moscheia apárátorilor IA.-gini ai cetátii. SolidA constructie, In care lespezilepátrate, de un lucru foarte ingrijit, se sprijiná Instraturi simetrice. Inscriptii rusesti si románelti

16

VI. - VLA$CA 241

prinse In amb ele ziduri, la dreapta si la stanga,comemoreaza succesul armelor rusesti. Cand au In-trat, aici, avangardà demna de a conduce barbariace se Ingramadia pe urmele ei, Turcii ca s6 stra-punga cu varful baionetelor chipurile de sfinti, ra-mase asa pana astazi, marmura Rusilor a fost res-pectata de Bulgari, asociatii lor, dar cealalta, cutran.spunerea sensului In romaneste, a fost zdrobita,ca si cum devastatorii ar fi hranit speranta nebunaa s'a ispravit pentru totdeauna cu dominatia ro-maneasca.

Si, de fapt, dupa tratatul din Bucuresti, aici tre-buia sá fie domeniul de exploatatie germana.

La Ramadan, alaturi, vremurile au adus schim-bari. De o parte se ridica garbova spinare imensaa santierului pe care Germana voiau sa-1 aseze casemn al stapanirii lor pe Dunarea-de-jos, In ciudainstalarii tovarasilor lor Austriecii la Severin. Amajuns noi stApanii acestei constructii impun6toare,si de sigur am avea altceva de facut decat s'o pazimbine Mil a o putea intrebuinta. Ni se spune el ma-terialul de masini asteapta In nu stiu ce fabricidin Germania. Sper ca nu asteapta Intoarcerea ace-lora cari si astf el voiau s'A se impuie aici. Ar fi,daca nu putem noi insine , un mijloc de a a trageaici capitaluri mai putin primejdioase pentru Insasiviata Statului roman.

La dreapta se gramadesc vasele, gata de a fi in-trebuintate, ale Lloydului bavares, care se judecaImpotriva confiscarii cu Statul roman si se pareca instantele noastre judecatoresti au dat dreptatedusmanilor de ieri. Dreptul, evident, n'are nimic aface cu insasi grija conservarii si desvoltarii na-tionale... lar unii oameni Isi Inchipuie ca, onceam fi iscalit cu privire la regimul Dunarii, ar mai

242 MUNTENIA

putea flutura In b5laia vantului dunArean stedgulcare e picurat de sangele poporului nostru.

In fat6., insula de pe vreinuri, legatá azi de tymprintr'un istm, dupä ce cursul Dun5.rii a fost rgs-pins mai departe, acel curs care °data in-nplea deapà §anturile de Incunjur ale cetAtii.

Aici întàiu, In acest ostrov lngust, coco§at i r1t5.-cAnos, din adá'ncul cäruia se scoate piatra de var§i pe cei cativa inetri pätrati de pustiu rAtAcescpaznicului, am Infipt noi sulita vechilor ostai mun-teni In termul dunArean. De aici au privit ochii In-temeietorilor de tarA' asupra Dun6rii largi ca o Mare,Incingand i apardnd teritoriul, de strAveche mo-§ie, pe care ei se ridicaserà domni §i. pe care nuIntelegeau sà-1 Impartä cu nimeni. Pe acest punctde Inaintare IndrAzneatá am afirmat cá n'avem nu-mai muntele nostru înalt, ci i rAul nostru cel mare,duand la intinderea Märii, unde niciun drept nupoate sá InlAture pe acela, firesc, al nostru.

Cand, la 1445, cruciatii supt steag papal §i suptflamurá burgunc1á veniau pe Dunrtre sti IntAlneascrt,In sus, pe Iancu Hunyadi cu cetele lui de luptatori,ca sa caute ori sá rasbune pe regele Vladislav, bAtutla Varna §i disparut In vAlmA§agul Infrangerii, eiau dat de Vlad Dracul, feciorul lui Mircea caresapAnise §i Silistra i toatà Dobrogea pAng. In zarcaacelei Varne, fatalà pentru cre§tini, §i, Intre aspriilui lupatori, chiuind a bucurie §i a moarte In des-arcarea asurzitoare a bombardelor apusene, Vod5.Romanul a spus neobi§nuitilor oaspeti eke pietrede sare 1-a costat pe tat6.1 slu clAdirea cetAtii dinGiurgiu.

Din aceastà cetate, care a durat multà vreme, §ipAnA. In zilele lui Mihai Viteazul, cAnd, cu ajutorardelean §i cu iscusinta inginerilor militari venitidin Toscana ca sA ajute la aphrarea crucii, el scotea

- VLASCA 248

din Giurgiu rama§itile otirii Invinse a Vizirului Si-nan, abia au mai ramas cateva ziduri rupte. Am pemasa mea cand scriu franturi din ele: bucatile decaramida tare, dé o deasä alcauire ce pare a fiantica, sant prinse Intr'un ciment ca piatra, carecuprinde In incle§tarea lui prunduri dunarene. Pdnaacuma nimeni n'a sapat alce pentru a vedea ce nipastreaza pamantul, §i nu s'a Incercat macar a sedesIui resturile de constructie. Pe aceste locuri destraveche amintire pioasa canii latra In margeneagropilor de var.

Supt vantul de iarna aspru, care taie, Dunarea seodihne§te Incheganduli pe alocurea undele biciuitede §fichiul crivatului. In fund Rusciucul, pasare deprada satula, 1§i mistuie In neatinse roa-dele crimei lmpotriva vecinilor buni i ajutatori tot-deauna. Dinioarea chiar treceau spre casa, cu expan-sive semne de prietenie catre ai no§tri, oamenii deacolo, cari pareau veniti sa-§i mangaie la privirearuinelor facute de dan§ii suferinta patriotica" afacatorului de rele Inlantuit de dreptatea imanentaa istoriei.

VII.

PR A HOV A

1. Plowii.Ploe§tii i-am vdzut Intdiu Intrand Inteo multime

de studenti, la un congres al acestei bresle, In sunetulmusicii §i supt ochii Indreptati asupra noastrd aicurio§ilor §i frumoaselor curioase de la feyestele ca-selor de o curiitenie care pe noi, Moldovenii, ,,Jido-vitii", cum ni se zicea, ne umplea de o iuimire admi-rativd. Otelul Victoria", falnic nume! , ni oferio ospitalitate care ni se Om, cu somnul nostruadânc de adolescr.nti, splendidä. Am vdzut statuiaLibertätii, o cocoand micd de bronz, intr'un coltde piatd, §i, pe cänd unul sau altul se aprindeala taifas revolutionar, noi, cari ,tiam ce rol a avutin desvoltarea noastrd drama de operetà ce s'a jucataici la 1870, am ras din toatd inima supt inasulgrecesc al zeitei. Am vdzut case drdgute, curti pie-truite, strade pe care frumuseta locall nu se Incu-meta sá calce decAt prea rar pentru sociabilitateanoastrd expansivii, burghesi foarte cuminti §i prac-tici, cari nu se credeau de loe indatoriti a cuprindepe câteva zile in cercul familiei lor pe vre-un re-presintant al celor mai necoapte clase din inteli-genta" nationald. ti.0 iar cd. Intel) stradd oarbd, Ina-intea unei cdsute abia luminate, am fAcut ovatii,nu mai §tiu cine ne pusese §i. cine se lupta sd neimpiedece, bätranului politician Grigorescu, careini se pare a nu s'a. ivit §i nu ni-a vorbit nimic,

246 MUNTENIA

Dupa multi ani, am vdzut cu alti ochieu singur i f ärà ca orasul sa aiba decorul festivde atunci. De la gara larga, cu aripi intinse, o ade-varata avenue Intre plantatii, apoi intre 12isericicladiri administrative. 0 piad, de unde porniaustrade spre mahalale, In care casele aveau i gea-muri murdare, trotoarele erau prea ascutite pen-tru picioarele mele i totul 'área prea vulgar, ho-tArît vulgar.

Un targ statea Inca acoperit de panusi de porumbalte ramasite ale miscarii de card din timpul

dimineatii. Mi s'a parut un oras urlt care Incepefrumos.

Poate cA acum, In comparatie cu alte resedintide judete, Ploetii, cu marimea i miscarea lor, mi-ar'área altfel, dar atunci asa 1-am vazut.

$i cred sa nu-1 fi vazut rau, nedrept. Ploestii e,In adevar, un oras nou: Inainte de Mihai Viteazul5care 1-a facut targ, nu era aici decat un sat, alurmasilor lui Ploe. Pc atunci chiar, el n'a insemnatnimic. Pana mai daunazi, analele trecutului nostrunu-1 stiu. Amintiri istorice nu se leaga de el.

Pe urma, Ploestii nu s'au alcatuit din prisosulunor mari sate vecine. El nu s'a ridicat iarài prinaplecarea boierilor dire el. E un oras de colónisare,cel d'intaiu dintre ele. Orasenimea lui, adusa de ma-rele Voevod Intemeietor, imbogatitä, mai tarziu prinimigrari, Ii da acest caracter de colonisare, ca, oare-cwn, In Alexandria, In Turnul-Magurele, In Giurgiusi Braila. Iubirea pentru zgomot, Indaratnicia fatade guvernele de once coloare, oarecare brutalitateIn apucaturi amintesc si ele aceastä origine. Celace nu Inseamna a e Indreptatit cineva sa despre-tuiasca un mare oras, cu poporatia astazi mai peIntregul romaneasca si care prin munca ei practicaImbogateste i In.tareste tara.

Arbitectul Toma Socolescu a avut, mai de curtind, nobilaambitie de a da orasului ski un Palat de Justitie si Hale decaracter monumental, precum si o noull catedra14

VII. PRAHOVA 247

(1909:)

De fapt, e un oras mare ea poporatie, ea bogdtie,ca miscare. El nu si-a gdsit Insd pAnd acum nicihotarele, nici caracterul. Se pierde In mahalale cu-rate i Inflorite, pe alocurea, In TiOnii flamande sitälhdresti, prin alte pdrti, In livezi Inchise, In mai-dane, In strdzi pe care ploaia le preface In canaleori bAltoace noroioase, pe când, aiurea, fabrici noud,atellanse" i ateliere ale Gärii uriase, fabrica depetroliu Vega, noua Gard de Nord sprefac margenea. GrAdini publice, parcuri, piete lip-sesc prea mult. Are un mdret Liceu si o Prefeeturä.In casd Inchiriatd, o Primdrie amestecatä' printrepi-A/1H, cdsdrmi miserabile, niciun Teatru i abiao sald de conferinte i ntruniri 1.

Putea sà fie, cu putind supraveghere i ajutoral Guvernelor de pe vremuri, un mare centru degospoddrie romäneascd, Ardeleni veniserä de luaserdloe In piad cu prdväliile lor.

Au venit, au luptat, In mare parte au chzut, eide ei, cum li-a fost norocul. Clasa politicd avea altdgrijd: îi fAcea palatele de pe bulevard, Inzestraie cutoate rafinamentele civilisatiei parisiene. Din Bucu-resti, de o parte, din Moldova, de alta, s'au abiltutEvreii: negustori si samsari. Au luat o parte dinpiad si lupa s'o iea si pe cealaltd. Afacerile 'depetrol, ridicând In sus o clasä de advocati care am-simerità bogätia si nu stie ce sd facd dintrInsa, cAzandrdpede In imoralitatea luxului de Imbräcdminte, fe-meiesc si chiar blrbätesc, si al sporturilor de pa-radd, a umplut vAile de strdini de toate neamurile,cari au stricat i preturile i rnoravurile. Ei muncesc,

248 MUNTENIA

speculeazà, ci§tigA §i se duc; de viala socialà a Ro-mfinilor, pe care o despretuiesc, se tin departe. E-vreul, care se furi§eazA §i pe langl tAranul cu po-goane petrolifere §i pe langA Englesul, Americanul,Olandesul, Germanul care nu ni §tie tara, oamenii,limba, §i pe lângá advocat, clruia-i man6 clientii,el rámâne, ocupà, anexeazá, dominA. Toatà socie-tatea ploe§teanA f§i presinta omagiile arhibogatuluiMax apira, §i'foitele locale se Impodobesc cu chi-purile §i biografiile Evreilor triumfálori.

Mihai Viteazul era in Ploe§ti, In Curtea so dinPloe§ti", la 7 Iunie, apoi la 6, la 23 Iulie 1598, acumceva mai mult de trei sute de ani. titre 23 §i 25Octombre 1599, tocmai trei sute §aptesprezece anide atunci, au plecat de aici cele trei cete ale o§tiriilui, de multe mii de oameni, spre pasul Branului§i spre pasul Buzáului, aceastà din urmA ceatácu el Insu§i In frunte, ca A. iea Ardealul.

Pe locul unde a stat marele viteaz, Matei 13asarab,unul dintre tovarä.§ii sAi de luptA de atunci, a fAcutsfantl §1 dumnezeiascà bisericá, din temelie", a SI.Apostoli, pe care apoi, la 1742, o zugrAviau me§teriiplltiti de un Bra§ovean, mare negustor, Avram, aarui sotie Ilinca 1§i zicea panit6", jupAnità. Bise-rica Domneascr, rAu prefAcutá, trdie§te §i pánáastAzi.

Negustori §i me§te§ugari pAmAnteni ca §i tova-rA§ii lor veniti din Ardeal au ridicat apoi In epocaromdneascd, de targ cu ca§tig §i economie a§ezatá,cu dragoste de bisericA §i §coalà, care tine pe la 1800pAnA dup5. 1850, bisericile SI. Pantelimon, SI. Nico-lae cel Vechiu, SI. Dumitru, Buna-Vestire, Sf. Voe-vozi, SI. Gheorghe, cu frumo§ii stalpi de lemn dinpronaos, la care timpul nostru pretentios §i fAràgust a adaus cateva contrafaceri dupA biserica de

VII. - PRAHOVA 249

la Arges, tip, consacrat de ocrotirea oficiald, al bise-ricii românesti de lux, pentru oficialitate i lumeabogatä.

Langd Ploesti, de unde te duce o bund sosea, seallá pe sesul bogat, In vederea muncelelor

schitul Ghighiu, cdruia i se zice i mdndstire,si ca drept cuvant. Frumoasa bisericd e Incunju-,

ratd de pasnice cládiri gospoddresti, cu copereman-tul de sindilà suptire, bine asezatd. In f atá e ocurte de Intrare, cu arbori bátrani, Inalti. In fund,unde curge limpede un izvor al tdmilduirii", se In-irá pomi roditori si via se mlddie pe haragi. Un

gard trainic, dincolo de case numai pe o micá.Intindere mai sant ogoare mandstiresti, Incunjurdcolonia de bdtrani: unul dintre cei mai vechi de,zile,infäsurat In petece de saiac, ca o scoarld de'trunchiusecular, dd drumul, ca portar veghetor ce este, rari-lor visitatori.

Ghighiul, a cärui bisericá e prefAcuta In timpuride tot noud, n'are un trecut insemnat. N'a fost aicivre-un ctitor vestit; In cdmdrutele caselorn'a lucrat niciun cArturar cunoseut; de aici n'a por-nit nicio opera. 'iterará, niel un manuscript frumos.Dar cercetatorii culturii monacale din secolul alXVIII-lea stiu cd a existat un schimb literar necon-tenit intre deosebitele mándsliri, &A a fost o circulatievioaie a manuscriptelor 111\74:Atoare i moralisatoare.Activitatea desfAsuratd la Neamt a indemnat astfella lucru pe pdrintii din Cernica, si am gdsit chiarmanuscripte nemtene In aceastd din urmd mdndstire.Tot asa alugdri veniti din centre milndstiresti maimari, mai luminate si mai harnice, au adus la Ghi-ghiu arti, tipdrite i serse cu m'Ana, une ori de oInsemndtate deosebitd. Cele mai multe au fost dd-

250 MUNTENIA

ruite pe la 1830; celelalte au venit In deosebite tim-puri de la persoane deosebite 1.

2. Märginenii. Drumul

De la Ploe§ti o largl osea, foarte bine inutd,duce spre MArgineni §i Targovi§te, -Mind §esul pecare ploile 1-au acoperit de cd'teva zile cu veselacatifea verde a primdverii tinere. Porumburi se maipdstreazd hick lnviorate §i ele de tarzia binecu-vantare Imbiel§ugatd. Prin miri§tile de grau se Inaltdierburi fragede. In fund, la stanga, muncelele se ur-meazd catva timp, albastre-Inchis In aierul limpede.

Frumoasa osea e cu totul pustie. Numai langdPloe§ti tree, In neoranduiala oboselii, soldati carise Intorc de la exercitii: ei sant urma§ii acelor va-natori cari s'au ardtat vrednici prin vitejia lor demonumental de bronz ridicat din partea ora§uluiPloe§ti bunilor luptAtori din rilzboiul pentru liber-tatea, pentru numele cel bun §i viitorul tuturor. Blu-sele sant pdtate i rupte, mersul lu voie n'are pu-terea de a impune a mar§urilor de paradd, fldcdiinu cautd sä ca§tige pretuirea nimilruia. Dar din uitd-tura lor fArà sfiald, din alcatuirea mu§chioasd a tru-purilor deprinse cu munca se poate gaci cd ei n'arrdmanea mai prejos deck Inainta§ii lor, ve§niciliIn bronzul recuno§tintii.

Prahova se trece pe un lung pod de fier cu verge-lele albe. Nu e un rail strans in maluri, un bungospodar cu socoteald, ci un risipitor nebunatec,care-§i Imprd§tie la Intamplare bogdtia; §uvite largide apd ada'ncii aleargd un timp aläturi, apoi se con-topesc, desfacandu-se mai departe, pentru a gdsi altitovard§i de .serpuire neastamparatd, brdzdand ast-

1 Numele se serie i Ghighen. E luat dupä al targului bulgarcu acest nume vechiul Oescus, 0taxo0a Dunare).

PRAHOVA 251

fel In bate chipurile larga albie de prunduri u§oare.Un pastor oprit oile pe termul cu iarba proas-pata, qi el mana prin valuri, Iiind-o de dupa gat,o oaie, careia i se curata lana Imbiehugata.

Satele s'ara putine. De la cel d'intäiu se vad nurnaicateva case din care nu alegi nimic: e Tar§orulcel mic, pe cand ce! mare, In care astazi cladireade capetenie e inchisoarea militar:a, se vade§te Instanga prin copereminte §i turnuri de tabla ro§ie.Peste catva timp, vine Insli un sat deplin, un satmare: sânt In el §i copereminte destul de posomo-rate, ca parul buhos al unui copil ce a plans, santcase a caror curte n'are niciun hotar, dar vezi des-hile cladiri de caramida, din cäramidäriile ce seIntampla une ori In margenea drumului; paretii santImpodobiti cu forme de tencuiala, care lnlocuiesc,cu mai mult gust, stucul de la orne; fere.,tile santbune curtea, Imprejmuita cu gard de nuiele sau§ieu uluci, cuprinde §uri, grajduri, patule, bine cla-dite din párnant sau caramida i lemn. Crucilelemn ale cimitirului se grämadesc Inteo mica In-graditura.

Acum o padure margene§te §oseaua, o padure fru-moasa, !nafta, deasa i muta. Arborii se catara ladreapta pe povarni§ul unor muncele joase. Ei parsa se Intinda pana departe In zare, dar In curando poianä se deschide In mijlocul lor, la Margirieni.

°data slujitorii unui Domn rau calariau gräbitprin potecile acestei paduri, inchisil Inca drumeti-lor, pentru a cauta §i a da mortii pe un bun boierbatran, Postelnicul Constantin Cantacuzino. El af15'basa i trecu muntli In siguranta Ardealului, careadapostia i lasa pe fugan i O. se Intoarcä. Precuma facut mai tarziu, In ImprejurOii tot ca acestea,fiul su erban, Postelnicul multami lui Dumnezeu

252 MUNTENIA

Wand o manastire In mijlocul pklurii prielnice;dar el nu clkli din nou, ci fnfrumusefd numai Ne-chiul schit al lui Udri§te din veacul al XV-lea.,Langädansa erau curtile Incapatoare ale bogatului urma§Imparatesc §i ginere de Domn.

Inzestrata cu multe mo§li, mkastirea a dus oviata asigurata, Ora ce un cutremur ii darama zi-durile la inceputul veacului al XIX-lea. Ea se ridicädin nou altfel de cum a fog; egumenii greci lidAdurii, atunci §i mai tärziu, pana dupa 1840, colo-nete de tencuiald, o vapseala bdatoare la ochi, icoanenouà §i scumpa catapiteasma de marmurä nesculp-tatà. Dar ei nu-i putura intregi liniile armonioasede la Inceput, §i din ceia ce au fost atunci 11argi-nenii nu se mai vede dealt frantura de inscriptiecu vulturul Imparatesc, ce zace Inteun colt, dupace s'a prabu§it prin cutremur din fatada daramaa,o tava de la Radu Paisie §i cutare potir care in§irä,In bun lucru ardelenesc din veacul al XVII-lea, proo-rocii §i slintii säi de argint suflat cu aur.

In locul calugarilor, hotii locuiesc astki Incape-rile nanastire§ti, ei lucreaza pretutindeni In grklini§i lanuri supt paza baionetelor tintite spre dan§ii;ha unul dintre ei pastreázrt, §i nu färà credinta,scumpele odoare ale bisericii. Convoiurile desgus-tatoare se infundä pe drumul ce Incunjura zidurileputernice ale penitenciarului, §i In tot locul vederea§i lucrul Ili sant tulburate de u§orul sunet metalical lanturilor suptiri care stavilesc setea de avfmturia osanditilor ce se Intrebuinteaza la servicii mailesnicioase In launtrul temnitii. Dar ei s'au deprins,§i de sigur nu li mai aud sunetul.

Iara§i pklure deasa §i singura. Apoi munceleleapar foarte aproape In dreapta, Inaintand In dreptelinii §erpuitoare, verzi pe acest timp, de arbori raz-

VII. PPAHOVA 53

leti, de tufisuri, de iarb.l. luminoasd. Un nesfarsitlan de porumb se Intinde ca o mare panä la poa-lelelor. De cealaltä parte, sant zavoaiele dinlunca Ialomitei, un nesfarsit pravalis de Well schi-loade, care ascund In cea mai mare parte cursulrapede al apei crescute. Satul pe care-1 strabatem eInca mai bine Intemeiat decal cele din Prahova, si unhangiu romftn face sg. se zideasca In margenea dru-mului o casa de oaspeti care poate sluji de model.

In fund räsare acum dealul care poarta In fruntemangstirea Sfá'ntului Nicolae, unde se aratg oricui,Roman sau strain, caraghios sau om de omenie, cao jucarie interesanta, desantata, capul lui Mihai Vi-teazu11. Un alt drum alearga pe campie spre o bise-rica ascunsii Intre arbori, lasand sa i se vada nu-mai cele douà turnuri albe. Cotim spre Apus, undesoarele sageteaza ultimele-i raze far/ caldura cucare aprinde rugul de lumina' al senior de vara.Trasura taie pe rand suvitele adanci ale Ialomitei,improscand stropi fall de numar, ce scanteie. Princufundari de mal se ajunge la un sat cu caselerisipite i indosite de veden, din care au izvoritcopii foarte Mani, cu ochii albastri-deschis, limpezica o picatura de roua: ei nu alearga dupá trasurizbierand Ca puii de Evrei din Calea Vacarestilor, ciprivesc cu sfialg, márindu-si ochii frumosi, sau zbuc-nesc de-odata Inteun ras de argint, care e cea maibuna salutare ce poate don i calatorul.

Pgrintii lor sant la lucru lute() gradinà lunga demai multe pogoane; toti satenii par sá fie gradinari,Inlocuind aslfel pe Sarbii din alte parti. Aierul mi-roasti a marar si a ceapil, si In verdeata câmpieise stravad punctele de rosu infocat ale ardeilor,langa care varza cu frunza carnoasa da colori de

1 Acum cuprius Intr'un miret sarc9fag (1939).

mulsrrtiqtA

verde laptos, de albastru vanat, catifelate ea aceleade pe gua porumbeilor.

Din acest sat care hrane§te ora§ul vecin stra-bati In bunele mahalale targovi§tene, neschimb atedin trecutul lor departat. Langa pravalia vre-unuicirezar de vite", 'Ong casula moderna a unui advo-cat popular care se intituleaza aparator", vezi, abiaprefacute prin cate o spoiald, casele vechi ale boie-rilor, cu fere§tile sus de tot §i coperamantul de §in-dila, livezile multe, §i vantul serii trece slobod asupraamestecului pestrit de casute, de case boiere§ti, dearbori, de biserici carpite cu tabla moderna. Pesteputin ai trecut de cingatoarea de odinioara a zidu-rilor §i te afli In lumea de mari biserici, de ruine §ide clddiri noud, foarte Ingrijite, a Targovi§tii adeva-rate, Targovi§tea Domnilor §i Mitropolitilor trecutu-lui, a boierimii noua de functionari.

3. Tirqorul.

La vre-un ceas departare de Ploe§ti e un vechiutargu§or", care a fost °data §i re§edinta a Domni-lor caldtori pentru judecati si razboaie: acelui loei se mai zice Inca Targu§orul, Targ§orul, Tarprul.

In§iri intaiu casutele joase §i strambe, acoperite Cupaie, scanduri, §indill fina rotunjita §i une ori §itabla colorata, ale mahalalei ploe§tene Sf. Tanase,cu o bisericuta de sat, noud. Apoi tot Inainte prin-tre graiele Inalte cu spicele de bronz §i adancurilede aur ro§ietec, straveziu. Snopi zac pe alocuri Inmiri§tea galbuie. Departe, In dreapta, Invaluiti denegurile ploilor de dimineata, se gOcesc totu§i muntii.

Doi stalpi arata Inainte drumul la Tar§orul Nou§i la stanga acela care duce la V echiul Tar§or.Amandoud se Infundl In bogatia lanurilor coapte,cu liniile de prajini ale telegrafului.

DacA-1 iei pe acesta din urmA, te vei gasi de la

- PRAII0V1 255

o vreme In lunca foarte larga a Prahovei, care epana acuma de un verde foarte tank.; copaci

rotunzi, singurateci si In mici tovarasii dese It 1m-pestriteaza. Mai mult salcii moi, blande. Printre clan-sele se strecoara, ranindu-le, ramuri din Prahovaiute, care se risipesc aici, stropind ierburile celemulte si Inganand viata satelor rare.

Pe un tapan uscat, cladit din vechi daramaturide piateä i cAramidä, se vede Inca de departe obiserica alba, care se pare noua. In 'fund, la dreapta,alta mai mare, mai trista, venind din timpurimai Indepartate. Mai Incolo sant copaci de livezi,cateva copereminte roii. Gasesti, inaintand pe dru-mul de tara, casulii coperite Cu stuf i curti Imprej-muite cu rachita, pe care se razima copil nacajiti

femei cu rochii de targ, rosii. Nu vad carciuma,niel semne de hora, de petrecere a Duminecii.biata biserica urIta, la ulucele careia se Imbulzescporci flAmangiosi, e numai de daunazi, de pe vre-mea Mitrotsolitului Calinic Miclestcu.

Toate la un loe fac Tarsorul cel vechiu de astazi,qn mic sat fara de noroc, pe o mosie a Eforiei,arendata la exploatatori; abia e un sat, si odinioaraa fost un targ, care a avut cinstea de a gazdui peDomnii tarii din vremurile luptelor celor mai man-dre. Aceasta o spun cele douà biserici parasite, siiatt ce se af1ä de la dansele.

Cea din vale, de la care s'a smuls o frumoasainscriptie din vremea lui Vlad Tepes, aratd printesatura ei de caramizi care formeaza desemnuriin ciment, prin braiele de alta caramidä rotundasi de caramida In colturi, prin frumuseta abside-lor exagonale, ca a fost Inaltata, asa cum se vede,in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, candnorme moldovenesti stapaniau arhitectura munteani.Pe atunci, In epoca Mircestilor si a lui Mihai Vitea-

25d MUNTENIA

zul, Tftr§orul nu mai era de mult ceia ce fusese:Domnii nu mai stAteau aici, tintuiti fiind In Bu,cure0i de bAnuielile Turcilor. Izvorul de bogAtieal negotului secase 0 el. Dar TAr§orul era Incldestul de insemnat pentru ca stt se simtA nevoiade a ridica din non, In altit formA, biserica orA-§elului de lAngA Prahova.

IndatA InsA venirl furlurile sAlbatece ale Tata-rilor pornip lmpotriva lui Mihal Viteazul, §i TAr§o-rul fu mAturat de pe fata pAmAntului.

Biserica din vale, care arsese, rAmase pustie pAnAIn ziva de astAzi, iar pe dalmA mucezia cetatea Dom-nilor luptAtori.

Peste vre-o §aizeci de ani Insl ajunse Domn mun-tean un boier din aceste pArti. Antonie-VodA din Po-pe0i era fiul unui cApitan Neagoe, care shiji§è prinaceste pArti lui Matei Basarab. Era un bun bAtrAncucernic, trAind In sArAcie i fricA, supt privighe-rea fiului sAu numit tot Neagoe. Ti Indura Domnia

a0epta moartea. Spre a i se pomeni numele§i cArmuirea, spre a rAmAnea totdeauna In amintireaacelora din cari pornise spre culmi primejdioase,el acopen i cu o bisericA maldArul vechilor dArAmA-turi de cetate.

Dar nu till s5.-0 vadA gata ctitoria. Biserica fumAntuitA numai dupa vre-o doulzeci de ani de acelbogat §i rivnitor Constantin BrAncoveanu Voevod,care tinea pe Maria, fata lui Neagoe i nepoata defiu a lui VodA-Antonie.

Nu trecu mult Ins5. 0 ruina cuprinse i aceastAclAdire. Ea a mai fost dreasA dupl 1800, precumdovedesc ieftenele podoabe de tencuialA vdruitA cese vAd Ina pe din afarA. Dar ele nu .ImpiedecarArisipa. AstAzi turnul e clzut, coperemAntul spart;

Aproape totul a dispArut azi (1939).

PRAHOVA 257

pe Iticetul se terg de ploi chipurile lui Antonie, cucaciula osta§ului In cap, lui Neagoe, care poartaun calpac de apilan cu surguciul luan, pe candbrocardul ca flori de aur 11 Infa§ura In falduri, alsotiei lui, al copiilor, al fiului Pana, care a fost boiermare, al fiicei Maria, Doamnil, §i, langa u§a, alConstantin-Vodá Brancoveanu Insu§i, purtind Incao frumoasa barba neagra, rotunda.

Jos In vale pasc vitele lntre rachiti §i un ciobana§orfan, sálbatacit de singuratate, le chiuie §i le flu-iera, pe când, cocotat pe o fereastra sparta §i des-poiata, el urmare§te de aproape isprava de cetirece facem.

Un Bulgar de la o grklinarie ni spune, cu un glasce-i iese greu din gatlej, pe unde se merge la Tdr-§orul-cel-nou. E pe drumul cel nou, foarte pietros,de prund proaspat, care alearga In margenea pa-duricii.

Drumulet pustiu, cu prundul Inalt §i neoranduit;pklurice marunta, muta; de o parte i de alta, la-nuri vesele de meiu pasaresc sau prighie". Cel maiminunat biel§ug de flori Inane de toate colorile, In-valma.§ite In uria§e manunchiuri salbatece. Numaia§a un an de indurare poate Imbraca ata de dar-nic câmpul supt umbra copacilor tineri.

Dincolo de várful pklurii incepe satul cel noual Tar§orului. E mult mai mare detat celalt, are§i gospodarii bune; dar §i aici serbatoarea nu tre-ze§te nicio bucurie.

In fund, vechiul zid, pastrat in Intregime, de ca-ramida tare §i deasa, incunjura o biserica facutadin temelie pe la 1860, In forme ieftene §1 slute,pe locul unei clddiri a lui Matei Basarab.Mai de-parte, Muga o poarta, se vede o grupa de soldati§i un ofiter, care se dovede§te cel mai indatoritorcalluz.

17

258 SitTNTENIA.

Aici, spune birjarul, e Inchisoarea militara pen-,tru soldati din toata... Europa!

Vedem aceasta noul manastire pentru Infranarea,'Ana la doi ani, a soldatilor nedisciplinati, a de-sertorilor, a Tiganilor cari nu-§i pot päzi, pentru mo-tive straine de dan§ii, nici gura, nici picioarele. 0curte e plina de dan§ii, cari par oameni cum secade In cea mai mare parte, blieti fail minte §ifall noroc. De jur Imprejurul unei mari curti cuburuieni se deschid portile atelierelor de fierarie,pielarie, cioraparie", mide ei lucreazd pentru a-§itrece vremea §i pentru a folosi soldatilor celoramarati.

Drept Inainte, prin satul strajnicilor", ceia ce paresa Insemne aici al paznicilor, trecem spre Ploe§ti incaldura ce prinde sa se de§tepte la amiazi. De lanobila capitala moarta trecem la marele centru denegot putin cam vulgar.

4. La leagänul Filipesilor.

Pe marea Intindere neteda din margenea Ploe§-tilor un drum de tara 'ingust fuge, alb, printre po-rumbi§tile Insemnate In margene cu var ca sa sperieciorile flamande. Ora§ul s'a pierdut rapede In urma,cu turnurile de biserici §i uria§ele co§uri de rafinarii.In dreapta, In stanga, nici urma de sat. Rar, 'cate unom In cale. Apoi cateva case §i o carciuma 'In mar-genea Prahovei: e Nedelea. Apa curge pe largul patpietros, mai larga §i albastra decat toate cele careuda aceste povarni§uri §i line §esuri care se numescdupa dansa.

Pe celalt mal Incepe a sui un targ de tara, ase-menea cu Valenii-de-Munte, prin Infati§area sa pa-triarhala, prin buna lini§te, pacea cretina §i roma-neasca din el. In margenea lui Insa, o uria§ä ruinade carAmidl merge pana In rapa. Se intelege bine

VII. - PRAHOVA 29

randuiala celor doua caturi, Impartirea 'Jailor, ran-duirea celor doul aripi pe laturile cladirii de cape-tenie care Inainteaza asupra drumului din targ. Vezichiar de-asupra ferestii noi din fata cateva liniirfimase din vechiul cadru de tencuiala tare.

Adunatura de pravalii, dintre care se ivesc si caseboieresti cu douà randuri, se chiama Filipestii-de-targ, in deosebire de alti Filipesti, cari, aflandu-sesupt codrul ce mergea pana la muntele hotarului,bun pentru pribegirea iute si sigurd a boierilor mari,unnariti de avanii Domni straini, lacomi si sange-rosi , se zic: Filipestii-de-padure. Cat priveste ma-reata ruina, n'ai decat sa lntrebi pe oarecare dinjupanii" ce stau la tejghea, si el 10 va spune ra.s-pleat si Cu mandrie:

E casa Filipestilor.Daca vrei, acum, sa intelegi si mai bine, lasa

strada mare", si, Incunjurand conacul ascuns Inpomi, In iarba, In flori, al arendasului, doar n'ofi cine stie ce fost slugoiu boieresc, patimas, bAdAransi crud! , Infra pe drumul ce se strecoara Intrenoul spital jubilar", Inca In constructie, si biserica.

Aceasta pare noua. dintru 'ntai.u. Nimic In stil sauIn podoabe nu spune vechimea. Dar trei cruci Im-prejmuite cu grilaj de fier arata cum s'a mutataltarul. lar, daca Intri in biserica, afli carti de laRaducanu Slatineanu de prin 1780, care se mandriaca. vine, prin Cantacuzini, din Domnita Elina, fiicalui Radu Serban; afli un exemplar din stralucitaEvanghelie greco-romaneasca de la Snagov din 1693,pe care mana mestera a Invatatului boier si scriito-rului original Constantin Stolnicul Cantacuzino a in-semnat leatul cand a facut acest dar. In sfarsit des-copeH inteun colt din .pridvor o piatra, cu sapaturide evanghelisti si sfinti, care spime povestea c16.dirii.

Deci, IntAiu ctitor aici a fost bdtreinul Cantacu-

muNlgritiA

zino, Postelnicul, sotul acelei Domnite a vechiuluiDomn viteaz:11 lui a fost de sigur §i acel palat pecare nu-I daramau ar§itile, ploile, ninsorile. Tovarh§ila clddirea lhca§ului de inchinare i-au fost veciniide mo§ie: cei d'inthiu Filipe§ti mandri, bogati §iputernici, cari prin jocul banilor se oplo§iserh laBucov ca §i la Comarnic, ca §i, In sfar§it, aice InFilipe§ti, de la care §i-a luat numele Dumitra§cu§i fiul shu, Panä.. Acesta tinea atunci, In 1632, ,pe oPreda, dar peste putin el lul pe fiica atot puterni-cului Cantacuzino, pe Marica. i cronicarul Capitana fost fiul lor.

La doi pa§i se ascunde In verdeata multilorpomi bdtrani, in aromitoarea ntivall a florilor,In pacea umedà §i cam tristli; casa In care a statomonimul acestuia, Vistierul Constantin Filipescu,boierul lui Constantin Ipsilanti, mana dreapth aRu§ilor ocupatiei, prigonitul, surgunitul, deposeda-tul lui Vodh-Carageh. Paraclisul, mai vechiu dec'aAdansul , In care se Inchina acest boier cu multeleghturi, rosturi §i uncle phcate, e phstrat Inch WAnicio schimbare, §i pe altar sth o alta Evangheliedin 1693 a lui Antim, Evanghelie strälucit legatkpe care se infrAtesc pecetea cu leul a strdbunuluiInsemnarea push de maim strAnepotului.

Supt Inch unul cu acesi nume, mo§ia s'a, pierdut.Casa e lachtuith: doarme cu storurile trase. Slu-gile neplittite se indeasá in odhile din curte. Pecetilesechestrului se vad pretutindeni. i cei de acolo seIntreabh pentru cine s'a strans §i se va strangeboghtia recoltelor anului.

La ie§irea din sat, se vhd In dreapta co§urile defier §i reservoriile din Briicoiul, cu o bisericuta maiveche pe mo§ia Ghicule§tikT, ci gara In margene;

1 De la mo§ul Baicu, Blicoiu.

1 Am gAsit-o IncuiatA. Parohul era la Ploe§ti. Fusese In§tiintatIn zAdar. Alte lAmuriri n'am putut deci sA ieau, §i nici ceeste In lluntrul interesantei biserici nu pot sA qtiu, Voiu fipoate mai fericit ala datA.

VII. PRAHOVA 261

In stAnga, se deosebesc bine Filipestii-de-pddure, culdcasul pe al cdrui pdrete interior se Insird Incea mai bund zugrdveald chipurile membrilor fami-liei. In fátd, zdresti peste putin casele, foarte bune,ale Cdlinestilor.

Biserica de aici dateazd din vremea lui Matei Ba-sarab, cum spune, de-asupra usii, o stearsd inscriptie-pomelnic, care dd nume fdrd Insemndtate.

Peste putin si acest pdmânt ajunse cantacuzinesc,ca si o parte din Filipesti, ca si Florestii apropiati.In cimitir, neInteles de pdrásitd si- lipsitd de Ingri-jire, se vede piatra de mormânt a unei copile dinacest neam, moartd. In 1857.

S'au adus reparatii esentiale clddirii, care s'a fdcutmare, Inaltd, cu trei turnuri de fatadd. Dar o minunea flcut ca arhitectul reparalor, de prin 1840,sd fi Inteles cd In aceastd tard este o artd, ale cdriiInvdtdturi trebuie urmate si datinile ei respectate. Jo-curi de cdrdmidd aparenta, discuri de smalt verde,de o formd particulard, fac din biserica de la Cdli-nesti, de si prefAcutd, o clddire frumoasd1.

5. In impärätia petrolullui : Tintea. 13iicoiul Floreotii.

De la Lipdnesti, pe valea Teleajenului, drumuricotite duc la soseaua cea mare a Predealului.

Apa se trece Inteunul din cele mai frumoase puncteale cursului ei. Sdlcii bdtrAne Isi misch In freamátpletele de argint de-asupra rAului care curge lim-pede, Inteun mers lin. Fänd departe se Infunda,In dreapta si In stAnga, zarea pustie.

Apoi dincolo de Plopeni, cu case sdrAcute, putine,rdsbati prin pddurea de inalti stejari drepti, In um-

262 'MUNTENIA

bra cArora flori de cArup se IndeasA supt cerul desecetà care aici, In rAcoarea codrului, §i-a pierdutputerea istovitoare. In revArsAri de aph se scaldAsAlcii tinere §1 multime de flori ro§ii. Toporul Nem-tilor" a rArit desi§ul, §i vor trebui multi ani Ong.O. se InlocuiascA uria§ii cAzuti. Taina adAncurilors'a luminat, dar §i dupA risipa rAzboiului stejAri§ulpAstreazA InfAti§area lui de templu imens al puteri-lor nevAzute §1 nenumite.

La capAt 'Asar vArfurile de §chele din Tintea, pà-dure seacA §i puturoas6 a industriei moderne, lacomAde cA§tig iute, chiar §1 cu distrugerea naturii. Acoloomul se ImbogAte§te prin lefi mari, se cultivA" cuImbrAcAminte de tArg §i cu idei socialiste, de careIn fond n'are habar, fiinda aceia e metafisicA nem-teascA grea §i pentru capete de cArturari, dar ajunge,§i prin aceeste teorii, supus unor stApAni strAini.

E de mirare cum la atata spor al productiei isatul,care se ImpArtA§e§te de lumina electricA transmisAprin Inaltele e§afodaje de fier de-a lungul §oselei,n'a folosit mai mult. Ici §i colo case noi, cu numeleproprietarului sApat In lemnul portii frumoase. Incolovechea alcAtuire In paiantA, pe care o Infrumuse-teazA §i aici, ca in tot tinutul dintre Teleajen, Dof-tana §i Prahova, IntipAririle pe tencuialA: linii Im-pleticite supt coperi§, privazuri la fere§ti, frunzi§urirAsfirate intre dAnsele. Une ori gospodinele au avutideia nenorocitA de a vApsi toatA aceastA ImpodobireIn colori tari: albastru, verde, ro§u.

Dar n'ara vAzut nici bisericA frumoasA, nici §coallmare, IngrijitA, nici casA de sfAtuire §1 petrecerepentru oamenii prin cari strAng atAtia bani exploa-tatorii cu firme romfine§ti §i francese, cari, adeseaiubitli no§tri Nemti d'inaintea rbboiului, cart §iacuma nu §tiu romAne§te" calck IntrAnd In ex-ploatAri? cu pasul sigur al alantorului" alnerican

VII. - PRAHOVA 263

de odinioara, domn peste negrii lui. De Santa-MariaMare nimic care sa arate serbatoarea decat un grupde codane Cu fetele pe care s'a a§ternut gros suli-manul.tCe lucruri mari §i bune s'ar putea face aici,cu iubire pentru acest popor bun §i rabdator!

La Baicoiu urmeaza terenul de ocupatie economicastrainä, cu toate consecintile lui. Din vechea curteunde a stat Alexandru-Voda Ghica §i care a trecutpe urmä asupra princesei Trubetcoi, o Ghiculeasaprin na§tere, nu s'a pastrat decal puternica, impuna-toarea lncunjurime de ziduri. Locuintile de astazisant ni§te §ubrede constructii moderne, In care lo-cuiesc functionari de la societatile de petrol. Stradaa taiat In douà parcul frumos de pe vremuri: oparte a ramas legata de biserica.

Aceasta biserica. Insa§i a fost refacuta In stil...gotic. Piatra de de-asupra u§ii trentuita de vremuri,e prinsa In zidul din stanga: se deslu§e§te cá pelocul cladirii primitive, din 1787, s'a ridicat o altala 1828. Astazi, dupa trecerea civilisatiei germane,nu e tlecat o biata ruina, pe care proprictaruliactual,d. D. Sfetescu, n'a avut vremea s'o repare. Icoanelestau zvarlite pe jos, §i zid&ria se desface. Mara, cai,boj pasc din plantatiile gradinii domne§ti. Se pare caIn localitate, unde este §coala, nu se afla nimeni caresa. se Ingrijeasca de lucruri atat de putin Insemnate.'Am relevat doua inscriptii de mustrare ale unorvisitatori simpli: unul aminte§te proprietarului da-toria lui, celalt spune ca., §i in ruina, tot casa Dom-nului este aici.

Mai departe, prin dumbrava de sonde care vajaie§i pufnesc, se trece In curmezi§ pand la o paduricede stejari Infipta In pamantul ro§cat, sfaramicios.lar tocmai la cal:at, unde Flore_§1ii desfa§ura unfront de fabrici §i cazane de petrol In fata liveziibogatilor proprietarl aici se Infige societatea Sos-

264 MUNTENIA

piro langd Columbia" de dincoace , pe campulcel ars de soare se intinde, dupd o datind care eprobabil 1ncd din veacul al XV-lea, cand §i Dornniiveniau pe aici i fAceau scrisori datate Flore§ti, zbo-rul, balciul de Santd-Mdrie.

Din toate pArtile aleargd fetele gdtite ca de petre-cere, mai toate dupd moda noul" (sant unele carese laudd cd au acasd §i cate cinsprezece asemeneaproduse ale croitoriei rurale elegante"). Pe o mareintindere de loc neted se grämddesc cdrutele cu calmdrunti, ici §i colo eke un car cu bol, pe langdmdgdru§ii Tiganului Inhdmati la vehicule informe,pline de borfe murdare §i de copii mai nespdlati§i de cat dânsele. Etalaje improvisate infAti§eazd pepreturi mari ceia ce au mai prost prAvAliile dinCAmpina, §i in jurul lor se adund fetele noastre cuobrazul pudrat, cu coafurd i cu rochiile trandafirii,albastre, rang negrele cArturdrese cu fetele tuciurii,cu cAltii incarliontati ci Cu fotele ro§ii. Supt frun-zare ve§tede s'au instalat carciume provisorii, undevAnzAtori, cumparAtori, punga§i i cer§itori suspind,icnesc §i chiuie In sunetul vioarelor unor ldutaridin speta cea mai flAmandd. Industria rurald e re-presintatd prin huiere strambe ori prin panere ne-pieptInate. Iar spectacolul 11 dau panorame injghe-bate din nimic §i bojdeuca unde se olerá admiratieipublice boul cu cloud guri", legat supt fdlci ca sdpoatd manca, §i calul care dd bonjur".

Din vechiul zbor" pitoresc, cu numele slay mile-nar, cercetat de sAteni §i sAtence In porturile Indd-tinate §i chiar de patriarhalii boieri din Imprejurimia rAmas, supt paza vre unui jandarm ple§car sauidiot, aceastd tigdnime

Nu se poate zice cd educatia poporului nu inain-teazd. Dovadd ci tineretul din Cdmpina cu floarearo§ie a socialisrnului la chiotoare §i publicul bur-

VII. PRAHOVA 265

ghes" international §i interlop care, cu sApci, oche-lari, voaluri, mutre si boturi, vajie cu automobileleturbate pe osea, mergand sA faa la Casinoul dinSinaia, resedintä regalà, un pontaj la jocurile" pecare ni le-a trimes Apusul....

6. Cimpina.

Câmpina nu se vede, ca si cele mai multe dinvechile asezAri romAnesti,-- i aceasta e foarte veche,trecutul ei se coboaa pdnA In stavechile vre-muri ale Slavilor, cACI, cu toatà aparenta, numele deCâmpina" n'are nimic a face cu cdmpul. De la garko osea bolovAnoasA, punA de prund adânc, duce Insus; spre o culme de lut goalk pe lângii. Inceputuris5.a.acioase de fabrici, pe când la dreapta malulse rupe papAstuit, làsând privirea sA stiiibatà Inadâncul din care 'Asar &Aurae negre ale sondeloruriase, ca turnuri cernite ale unei strasnice capistia diavolilor rAi. Din sus, vin siruri de ,care Inar-cate, i din jos, de la tren, suie allele, duand maricocioabe de lemn Cu un rost nellmurit. Rar,un drumet pe jos face sl scrâsneasa boabele mariale pietrei de rAu., care nu se va preface lesne Indrum usor si tare.

Un mare si frumos pod se ridia. la InAltime asu-pra cursului sfasiat In saviti de otel albAstriu alPrahovei, ce se zbeguie in pietris, curatil pare anu s'ar revArsa In preajma ei duhorile negre alepkurii care pAteaz5. total, In margenea liniei, Cumurd6ria ei grasà, Indgatnia. Si aici, afaa de clAdi-rile prundului pe drumul cel nou, trecutul a amasst6pan pe drepturile sale, si stApanesc Ina. vremilepatriarhale, limpezi si line. De si e o zi de lucru,sltenii cari-si manà boli domoli au portul nealinsde Inrfiuririle altei munci si altor scopuri deal alelor: fluturii santeie in soarele puternic pe bAtAtura

266 MUNTENIA

albli a camasii Invoalte, In care e prins mladiosultrup al fetelor.

Aici e Inca lumea im Dumnezeu si, pe pamantulnostru, lumea lui Grigorescu. Undeva, este o casulacu douà randuri, cu cerdac de-asupra pivnitii, cucoperisul de sindila tuguiat, cu ferestile mici, vechisi cu gardul de Imprejmuire darapanat; e o casknu o vila. Acolo sade singurul nostru pictor in ade-\Tar mare. De cfite ori se salasluieste el In cama-ruta batraneasck ea li aduce, cum e deprinsäde mult si cum va face totdeauna, cat timp va fiaici un ochiu stralucitor, care vede, si un (-aid ,su-flet, care simte, ii aduce din bielsug albastrulbland al cerurilor, fumuriul zarilor prafuite, ver-dele amestecat cu mult albastru si cu stropi de sangeal pajistilor, veghea singuratecilor copad, alaiul ca-relor calatoare, cu ochii sticlosi si pasnici ai boi-lor albi si tot cardul de feti-frumosi sprinteni sitrandafirli, tineri ca floarea, al ciobanilor si ciobil-nitelor, cari sant copiii de casa pe langa acest Tin-'Arai batran al celei mai mari si mai simple fru-museti.

i la Intrarea In orasel nu vezi semnele timpurilorde astazi. De pe culmea cu povarnisurile prdpastuite,intri In lungi strade de sat mare, cu multe casutimarunte, atipite supt cusmele sure de veche sindilkCu cerdacele scoase Inainte de-asupra ferestuicilordin fata, care par niste ochi mici de mosneag suptsprincene stufoase; In curie vad pomi razleti delivada lasata In voia Domnului; clä'dirile gospoda-riei sant aceleasi ca ale unui taran mai cu chiag;legaturi de ardeiu si de patlagele atarna din stresinaIn salbe rosii si vinete. Abia vezi cate un Weanmergand inimos catre piata.

Dar din sus vin oameni Cu pete unsuroase urItepe araasa Infoiata; In cate-o casula s'a oplosit inus-

VII. - PRATIONA 267

teriul strdin, care se anuntd, prin tabla prinsd desuptiratecii stalpi de lemn, ca fierar i lucrAtor deonce fel de unelte pentru sondaj; ba cate unui dinoaspetii adusi de bogdtia ascunsd a pdcurii duratpentru acest mestesug, cu cat mai presus de vecheabAtaie din ciocan a Tiganului faur, o lungd magaziede scanduri, pe care, iardsi, o Impodobeste inscriptiaromaneascd nouà-noutd.

Strada centrald poate fi privilà Insd ca un daral petrolului". i tot asa prAvOliile de haine gata pecare bleep a le deschide Evrei moldoveni cu numelenemtesti. Fabrica de bere Bragadiru arel'aici o sucur-said, Intr'o casä pe sjumAtate ca de oras, pe jumdtateca de sat, care trebuie sd fie plind de 'um-Mori dintoate neamurile In zilele zgomotoase i sAlbatece deDuminecd si de serbdtoare, cand cutare rege al rafi-ndriilor zvarle sute de lei In mana Tiganiilor ldutari,Inebuniti de bucurie.

StOpanirea acestor cuceritori prin ban cuprinde uncolt Intreg din Campina modernA, care se ridicddin curdtirea de bogAtii a adancurilar pitmântuluinostru. Treci pe langd. IncApiltoarea, chiar luxoasaclddire pe care e scris numai In nemteste, ca InOrientul turcesc sau asiatic, unde nu se sine samàde tara gdzduitoare: $coala germand". Un drumcare era Oa ddunilzi o cdrdrusd printre livezi, sedeschide acum, si pe o lature a lui se Ina116 un sirdin cele mai frumoase vile, clddite de un Germanfoarte bogat, vile care se adaugd la contrastele cele-lalte.

CAd totul e alcdtuit aici din contraste. La ditivapasi de la acesti pAreti In toate colorile, pe cari-iInfdsurä iedera bogatd si-i Inctmjurd gradina scumpà,se lucreazd la o bisericd a cultului catolic, pentruatatia credinciosi pe cari i-a adus aduce totyAntul aventurii. Dar din acest loe se Nr4d cele patru

268 MUNTENIA

turnuri ale bisericilor noastre, dintre care una, cuun stil frumos, se arata a fi veche, pe and cealaltaar fi, mi se spune, numai un dar al unui localniccare a vrut O. multameasca astfel lui Dumnezeupentru binele venit pe neasteptate asupra lui. Unaltul din acesti alesi ai norocului ' i-a fäcut numaio resedinta de print, care si ea se Inalta sus de totpeste umilele locuinti ale largusorului trezit din li-nistea lui seculara de suierul masinelor si de izbi-tura ciocanelor greoaie, de frigurile scormonirii pa-mantului dupa zama neagra ce se preface In aur,In placeri, In risipa si In stricaciune, In strigatoarenedreptate pentru munca grea a säracului.

Cine ar crede a un astfel de loe e, nu numaiadapostul unui pictor mare, care a descoperit aicialtfel de bogatii, din acelea ce aduc vesnica bucuriea oamenilor prin Inaltarea sufletelor lor, dar siodihna a doi oameni de stiintä, dintre cari unul enumai harnicul si inimosul doctor Istrati, iar celaltInsusi B. P. Hasdeul

Acestelalte vile, care vin dupá ale petrolistilor dinstrainatate si din tara, se descopär mai greu. Abatrânului istoric, cugetator si poet e pe o culme,la capatul unui sir de casute, locuite de strdini :Inhaine de lucratori, cari s'au euibarit In locul vechi-lor gospodarii de tarani. Dupil grilajul de fier cusimboluri mistice, vezi o gradinita eu copaci Inall.i sifatada casei de o forma neobisnuita, pornita dinmangaietoarea credintd a unei luini mai senine, maicurate, mai depline decal a noastra, unde albele fan-tasme ale monilor traiesc o viata de ganduri lim-pezi si bune, din care trimet solie de cuvinte Inte-lese acelor ce plang pe urma lor si nu-si aria odihnaIn salbateca parasire desavarsità a iubitilor lor. Candse lasa, racoroasa, suflarea sfanta a serii peste dea-

- PRAtIOVA 269

lurile de lut, infiorand verdeata ce mai trdie§te IncdIn ImpArdtia otelului §i fumului, cdnd glasurile sedesfac de tot limpezi in aierul invdluit de tainä, cdndpe cärdri sund clopotele celor din urmit turme dinaceastd Jume a Iadului, can(' se potolesc In valeuriasele turnuri ale celei mai moderne rafindrii depetrol din lume, poti vedea In pridvorul casei carevorbeste Increzdtor de nemurire §i de frdlie intrelumea celor ce vor muri si a celor ce au murit, cumbdtranul, curtitit acuma de patimile ce l-au zguduitIn viatd, priveste cu ochi obositi asupra podoabelorace,stui pdmant despre care a zis mai mult decatodatá cd el nu-1 atinge deat cu piciorul".

Sinaia.

La Ploesti Incd, te afli In margenea muncelelorde pruni §i de vii, §i 'n zarea din sus se stravedeInteun albastru neldmurit zidurtde spre Dundre alcetdtii Carpatilor.

Una din cele mai sträbdtute linii de drum de fierduce pe aici c'dtre dan§ii: de la capitala sesului bogatIn oameni si In roadd la cea mai InaliCintruchiparea muntelui pustiu, de la Bucuresti la Bucegi.

intdiu apar, In dreapta, spre Buzdu, Indltimile maibldnde pe care le strdbat rálacinile pomilortori. Livezi, case albe, bine clddite: o Infdtisare deArcade Imbiel§ugatd si multämità. Linia e cuprinsdlndatá pe amAndoud partile de aceste culmi supusehdrniciei omului, deprinse a fi dijmuite In fiecaretoamnd.

Dar de la Bdicoiu Inainte pdmdntul Isi pierdeveselia de verdeatd puternicd. El apare rdscolit, pan-gdrit de pete negre. In locul sirurilor disciplinateale pomilor, se Infig parghii din care se scurg pi-caturi Intunecate; tevi de fier aruncl pripit Impu§-cAturi de fum alb. Piramide de scan.duri se inaltd.

270 isit.NTENIA.

Case de piatri si de lemn se string In aduniri carenu erau ieri mai nimic si care se poate si nu maifie mine nimic decal ruine: acum insi, tirani de-ainostri si chipuri striine, blonde si roseate, In uni-forma civilisatiei, se poarti gribiti"in stoarcerea unuicistig pe care pimintul nu voia si.-1 destrtinuiascAping. diunizi. Pe catalige de lemn se strecoari ca-nalul conducitor al pretiosului lichid pe care-I dti,de mai diunizi abia, valea Prahovei.

Din nemirgenitele piduri care au putrezit In adin-cimi apoase, atunci eind nu apiruse Inci inteligentaneastimpiratà care era si stipineasci lumea, dinputregaiul vietilor stinse s'a revirsat, In basine binetiinuite, zama neagrá care poate da lnapoi luminacuprinsi odati in izvoarele ei. Ici si colo tiraniigisiseri taina si sipau puturi de picuri pentru a-siumplea poloboacele de aceastä risiná a pimintului,care li era intru citva folositoare in viata lor simplisi siraci. Dar industria moderni vrea hrani pentrumasinile ei, si tot petrolului i se cere lumina de pemasa tuturora. Productia noastri, mult pretuiti sibine plititi, a cipitat un imbold puternic. Pimintule Incercat pretutindeni, si vagoanele de petrol apucitot mai multe drumul granitei.

Dar, dupi ce ai lisat In urmi Cimpina, prefi-cuti aproape Inteun oras prin noua bogitie nea-gri, poesia, siracà si curati, reintri In drepturileei. \Wit se inalti pimintul. Pidurile ieau locul live-zilor, dar nu ele stipinesc vederea. Cat cuprinzicu ochiul, se amesteci intre ele inaltimi caprici-oase, ale ciror modilci nenumarate se simt suptverdeata sau aurul ierbii ce ascunde foarte putinalcituirea lor ciolinoasi. Litre dinsele se rotunjesteune ori un larg camp de prund, pe care l-a lisatIn urmi ca pe o jucirie parisitá acelasi riulet %al-bastrui limpede, care fuge acum In jos spumegand

VII. - PRAHOVA VI

pripit peste piedeca bolovanilor, atunci cand el eraun manios sivoiu, care ineca vane, rupea malurile

legana bolovani smulsi de valurile sale tulburi Inmania fecunda a primaverii. Cate o tdietura dinvechi lovituri de secure ale naturii arata. suprafeteverzui, rosietece sau negrii, samanate de pietricele.Mai departe Insa, aceleasi deschideri In trupul mun-telui nu mai vadesc decat randurile de piatra, Ingr5.-madite In nemargenita scurgere a veacurilor moarte,pe cand de-asupra triumfä. In voie padurile dese.

lata, Intre ceilalti arbori, pe cari-i desbraca van-turile reci ale toamnei, vá'njosul, impasibilul brad,atat de suptiratec si Mat de trainic. Alte Inaltimi,si mai mari, ridica mai presus de cingatoarea luitotdeauna verde tufisuri de copaci încliirciti, carorabia daca li Ingaduie stanca aceasta Viata saraca.In fund stau unul langa altul, ca o manifestare 'acelui mai adanc trecut, a celei mai neinvinse puteri0 a celei mai Inalte Intrupari a maretiei, Bucegii:Varful cu Dor, Jepii, Caraimanul. Zapada unei lm-paratesti batranete li acopere culmile ascutite, cres-tetele de stanca.

Jos, vile se pravalesc pe o Inältime mai mica,supt ziduri acoperite de brazi, Intunecate ca o ves-nica amenintare, chiar atunci cand razele soareluise joacà pe ascutisurile mai Indraznete. E Sinaia:manastire, castel regal, statie de aier pentru lurneacea mai bogata, asezare industriala 0 sat.

Manastirea e cea mai veche. Sfintenia pustietani,pazità de vulturii stancilor, de ursii greoi ai 134-terilor, nu era strabatuta decal de pasul prevazatoral haiducului ce-si canta cantecul de libertaterasbunare intre brazi, cand un mare boier mun-tean, plin de evlavie §i Impovarat de prisosulnei sale, Mihai Spatarul Cantacuzino, nepot 0 un-chiu de Domni, cladi aici un laca, intru marirea

1 DupA onanAstirea Sinaii".2 Azi e un Museu public, orainduit de Cornisiunea Monutnen-

telor Istorice (1939).

272 AiUNTttstiA

numelui lui Dumnezeu, intru iertarea pacatelor salepentru ajutorul drumetului. Se Intorcea de la ma-

nastirea muntelui sfant al Arabiei, unde se daduseratablele vechii legi, si el numi deci ctitoria Sinai, iarlumea *minor din imprejurimi Ii zise romanesteSinaia Douà secole, armonioasa cladire de piatrácu turnuri frumoase rasuna de cantari si se patrunsede sfinte miresme, pe cand zidul gros al chiliilorsi turnurile din unghiuri supt capita lor de sindilaneagra asigurau de dusmanii din pustiul maret: do-bitoace i oameni.

In jurul manastirii s'a strans Cu vremea un sat,satul Tiganilor Sinaii, satul taranilor adunati dinvecinatate, sau dintre Romanii chiar al Sinaii, din-lre sufletele romanesti daruite °data cu mosiile.Satulacesta e originea asezarii de oameni saraci care segaseste mai sus de stradele cu vile si de parcul.padurea regala.

La sosirea In tall a principelui Carol, noi i-amoferit, pe langa palatul din Bucuresti, o casa boie-reasca prefacuta i maritd, chilii de marastire, pen-tru a petrece In ele timpurile de nemilostiva arsitaale veril din sesul dun'a'rean. La Cotroceni mai sta-tuse+Voda-Cuza, Sinaia nu primise Insa niciodataun oaspele stralucit, si nici n'avea unde sa-1 pH-measca. Chiliile erau putine i darapdnate, In c15.-dirile care se chiama astazi biblioteca si In careharnicul i inimosul arhimandrit Nifon si-afrumoasa colectie de carti, monede, odajdii, icoane,inscriptii 2, douà odaite primira pe principe si peprincipesa Elisabeta, care a lasat ca amintire a zile-lor petrecute aici acele schitari cu creimiul ale nota-bilit5.tilor timpului, ce so pastreaza cu pietate. Inaun-

PltediOVA 271

tru poate sd fi fost umezeald §i Intunerec; de afardInsd se vede cea mai frumoasd priveli§te din Ro-mania §i una din cele mai frumoase ale lumii.

Apoi vremile se schimbarA. In codrul ce suia mun-tele, Incepu sd se clddeascd, pe malul spumegAtoruluiPele, un castel care pe pdmant romanesc aminte§tetara de unde a venit acela care-1 stdpane§te. Dupdcativa ani se vAzu, supt paza codrului pAstrat Intoate drepturile lui stravechi, o clAdire de poesieIndrAzneatd §i capricioasd, ascunzandu-§i märimea§i bogAtia supt InfAti§area une simple case de va-ndtoare. Mai tdrziu, cdrdri noud se Indreptard sprealte locuri de odihnd princiard, §i, astAzi, In lunile deyard pAdurea care a ocrotit atatea zile grele dintrecutul nostru cuprinde multdmitd Intre brazii sdi,peste cari fluturd steagul neatarndrii noastre, o di-nastie regald care une§te Intelepciunea senind a bd.tranetii, cultul religios al Frumosului cu bucuria dea trdi a tinerilor §i cu neastampdrul drägdla§ alcopillor din preajma tronului.

Regele Carol §i Regina Elisabeta au cAutat aicila Sinaia mdretia isolatd a naturii, care li-ar filajuns.Dar regii nu se pot isola. StrAlucirea Curtii §i legd-turile neapdrate ale Curtii au adus'in Sinaia vie alunilor de yard mini§tri, diplomati §i cati se socotprin numele sau bogdtia lor a sta In fruntea popo-rului nostru. Langd un otel care e, de sigur, cel maifrumos din tara, rdsdrird una dupd alta vilele co-chete ale puternicilor, alcdtuind strade de lux, careierneazd In ph/sire dupd ce strdlucesc de lumini§1 rdsund de zgomot vesel vara.

In acela§i timp, marele curent de viatil economicd,pornit de la granita apropiatd a Ardealului, de oparte, lar de la Bucure§ti, de alta, acel curent Invie-tor care a creat Azuga ceva mai sus, atinse §i Sinaia.Ea fAcu parte din lantul de a§ezAri harnice §i In-

18

MuNTENIA

floritoare, muncind de-a valma in jurul co§urilor defabrici, care mArgene§te vioaia vale a Prahovei §iLinde a o preface Intr'un singur roiu de muncd adu-catoare de bogdtie §i civilisatie. Sdtenii de pe munteglsirà §i aici de Went, satul lor crescu §i dinacest motiv.

Dar Sinaia, frumoasa, läudata Sinaie nu este §inu poate fi un ora. ROcoarea chiamA la dansa §ifrigul timpuriu o pustie§te. Oaspetii ei vin la Bucu-re§li cand nu trec granita.

CAci se Arad §i aici marile neajunsuri ale claseibogate de la noi. Fiecare trdie§te pentru sine §ipentru clipa prin care trece. Atatea vile n'au creatnimic comun pentru locuitorii lor. Niciun loc deintalnire culturalà, niciun teatru, nicio bibliotec5.1,nici mAcar un §ir cuviincios de prOvAlii pentru totibogAta§ii ace§tia, cari vin cu muntii lor de cufere.$i astfel durabil, logic, normal e aici numai ce nuporne§te de la dan§ii: milnAstirea eu biserica noud.,destul de frumos2 reparatà de dd. Mandrea §i Pom-pilian §i a§a de luxos Impenobita. e §i luminAelectricA! , apoi clAdiri1e4-Curtii regale, fabricile §i,pentru ele §i pe langà ele, casutele satului tAranese.Ei, elegantii Sinaii, sant spuma care nu folose§te§i se Imprà§tie.

Peste vre-un ceas e§ti la Predeal, trecând prinasutele de yard. ale Bu§lenilor, alt adäpost de Bu-cure§teni, §i prin fabricile Azugdi. Granita e lalatilprin codrul muntelui Inalt, granità grea de trecut§i asprà....

1 Nici azi, afarl de Teatrul legat de o casl de joc 1939).2 Dar cu totul lmpotriva stilului local si cu odioase chipuri

pe turnul de lntrare (1939).

- PRAHOVA. os

8. Doftana, Brebul.

Un tren incetinel, cu vagoanele pitice, foarte In-guste, duce, printre rupturi ale coastei lutoase, Incateva minute la Doftana, alt loc al dohotului", alpacurii, dupà care s'ar putea cherna, ca alt sat dinaceia§i Prahova, i Pacuretii".

Aici a fost ()data o vestita ocnä, unde osandi[ii secoborau pentru a desface lespezi din stanca desare. Apa a navalit cu timpul, galeriile, §i farade aceasta saracite, s'au inchis. In prapastia ceaveche a Intrat parnantul, astupand-o In parte, pe°and cea nouà se poate vedea Inca. In parasirea eidesavar§ita. Iar ocna§ii" sant ast'azi numai munci-torii In deosebite ramuri, cari lucreaza supt pu§tisus pe mal colo, unde, din bogätia copacilorse desfac marile acopereminte de tabla rosie.

Altfel, Doftana are numai ulicioare ce suie greupe dealul sfardmicios, casute de tarani saraci, aicaror copii ratacesc dupa cate un gologan pentruonce fel de slujba unul, neputand face alta,¡mi mangaia, särmanelul, ghetele neprafuite , Inpreajma garii. Undeva, de vale, departe, e o bisericadin vremuri. Si, daca este o mi§care In aceastá gara,daca linia nu e parasità ca ocnele pustii, aceasta vinenumai din faptul ca la Doftana sosesc carele ceaduc 'Acura din alt imens reservoriu al ei, Bu§te-narii, odinioara taietorii bu§tenilor din munte,unde, peste casute i colibe, peste holde §i livezi,peste nevinovatia curata §i multdmita napustitacelasi avant de lacomie care a prefacut Campina.

In sus, pe langa apa r4chirata a Doftanei, care sestrecoara In vite pe Intinsa albie de prund, se ajungelute° jurnalate de ceas de mers iute la marele s' atde munte al Brebului, Intemeiat candva nu de unsträmo.5 Brebul, care n'ar fi gre§it alegAndu-0 aice,pentru el §i tot neamul säu, locul de sala§luire, ci

276 MUNTgisili

dupa un breb", un castor, rar animal spre peire,vrednic sa fie pomenit astfel. 0 mare bogatie delivezi 11 Incunjura, §i lunga strada curata 11 taièprin mijloc.

Biserica Brebanilor e o veche manastire. La mar-genea satului se ridicá un stralucit turn batran, carese poate asamana doar cu al Campulungului. Razi-mandu-se pe franturi din zidurile care, scazute, in-cunjura totu§i lntreg cuprinsul manastiresc cu per-deaua lor, strapunsa de fere§tile menite pu§ca§ilorde odinioara, el desfa§ura cu avant liniile caramiziitari, lmpodobite cu §iruri de firide. Si astazi sunade sus clopotele din arama pe care au daruil-oDomnii evlavio§i; clopotarul taran mai suie trepteletremuratoare, speriind §oparlele marunte care dauo viata ve§nic Inoita ruinelor sarutate de ar§ita soa-relui de vara.

Biserica a fost Vacua de Insu§i MaLei Basarab, In1650. Se pare ca batranul Domn cucernic voia sáfaca loe aice vre unor rude moarte mai de Inuit,cad zidirea are Inca o incapere, pe langa pridvorulde stalpi, pe langa pronaosul ce sprijina prin fru-moase boltiri douà turnulete §i pe langa intinsul§i luminosul cuprins al naosului: e cámara de In-gropare, unde astazi nu se mai vede Insa niciunmormânt de ctilori.

Altfel, numai aceasta forma generala a bisericiia ramas ca pe vremea Intemeietorului; pe afará chiar,i s'au adus unele schimbari. Zugraveala e noud, de§i foarte Mina, lucrata In linii mari, cu un deosebitbiel§ug de aur. Toata zestrea de odajdii §i odoares'a risipit §i a fost Inlocuita. N'avem astazi nicimacar aceleawcare au fost datte In loc la reparatiadin 1834 sau la cea mare, din 1843. Cea d'intaiu afost facuta de un harnic egumen, Isihie, care a claditturla cea noua, destul de buna; la cea de-a doua,savar§ita supt Voda-Bibescu, In vremea secularisarii

Biserica s'a reparat de Comisiunea Monumentelor Istorice.

VIL PRAHOVA 277

averilor acestei manästiri de tara, s'a ostenit un arhi-mandrit Teodor, care venia din scoala de credintasi munch de la Cernica, a obstejitenilor, calugarilortraind impreuna, ca ostasi ai rugäciunii, ai cetitului

scrisului.Tot la 1843 eau dres si casele domnesti", cladi-

rile cele mari prinse Intre chilii, acele Incaperi deumbra In margenea grädinii largi, unde se odihnia,In mersul sari prin tara, dupti cercetäri, judecativanatori, caruntul Voda-Matei. Astazi, ca i la turn, lazidul de Imprejmuire, i aici roade necurrnat ruina l.Prin randuielile secularisarii, pamfultul, cu mosiecu tot, a trecut la Eforie, care arendeaza, cui .damai mult, lanurile, iar aici a fäcut, pentru nimenea,o gradiná de pomi si de flori pe care o lngrijeste

stapaneste un Neamt singuratec. El e urmasulBasarabului In casa ctitorilor, din ferestile careia serevarsà prisosul florilor din glastre.

Locuitorii ar voi sa puie aici scoala; li s'ar puteada pivnitile uriase pentru tinea butoaiele; gra-dina Intinsa ar putea sa fie cea mai frumoasa gra-diná scolara din Romania.

Dar cum poate ajunge panà la cel mandruputernic dorinta celui umil i supus? Un ultim pro-iect al Eforiei prevede daramarea unei pärti dinvechile chilii, de si prin nimic ele nu chiama aceastamasura, fiind mai tari decat o zidire nota de astazi.Dar veacul care nu mai poate Intemeia simte bucu-ria dracului sá dea la pamant!

9. Ocna Veche din Slänic.

Slanicul de de-asupra ascunde bogatiile de sareale adancului.

Ocna veche, pustie, e una din minunile nestiuteale acestei tari, ce nu se cunoaste pe sine si cautaaiurea cu maruntis ce are acasa din bielsug.

278 MUN TENIA

Multi ani, robii au sdpat putul de sare, ldrgindu-1In mAsura In care el se cobora printre straturiletari, strAlucitoare, In adAncuri ce nu se puteau md-sura, nici prevedea. Me§te§ugul inginerilor nu veniseIncA pe la noi, i fiecare chibzuia dupd mintea lui,dupd experienta ce adunase. Odatd socotelile acesteasimple au dat gre§. Apele au nAvAlit, §i de atunciele sAnt stdpAne.

Apele de jos, care-§i sapd tot mai adAnc, printopirea Inceatd, rAbdAtoare, cazanul uria§, par ador-mite, moarte. Fata lor verde, fArd un tremur schitat,acolo unde nu rAsbat mirdrile vAzduhului liber, osimti grea. Dobitoace, crengi, gunoaie o pdteazd fArdsA se poatd cufunda.

Sus, ploaia a fost un meter neIntrecut. Dupd cea mAturat rdpede lutul galben, ea a Inceput lucrulsArii ginga§e, ici tdind dAri adAnci, dincolo scrijelAndu§or, prefAcAnd de la o vreme muntele intreg InteofantasticA i minunatd cetate, cu vArfuri, turnuri,pe§teri, care cA'ndva, prin pdtrunderi trAddtoare, sepoate ndrui In clipa vre-unui cutremur, lAsAnd numailacul verde, cu apa grea §i rAspingAtoare, care sa-mdnd cu acele suflete bldstdrnate, ce nu pot sd cu-funde, ascunzAndu-le In uitare, nimic din ceia ceImprejurdrile uciga§e, ruindtoare ale vietii aruncdasupra lor.

10 Un vechiu tfirg stins : Bucovul.

Dacd la§i, la marele sat al LipAne§tilor, drumulde la Vdleni la Ploe§ti, te lnfunzi Intre mari lanuride grAu, pe o mo§ie foarte Intinsd. Tocmai se tre-ierd: patru locomobile lucreazd de zor la Inghititulsnopilor, din cari desfac hrana bund, paiul zAdarnic§iipleava, praful ce zboard In vAnt. Proprietarul celnou al marii nmii e un Evreu, care a cumpArat-ode la un Inainla romAn ruinat In parte prin

279

Dar graul ce se alege In maOni nu e al lui, ci alatenilor. Ei s'au Inteles intre sine pentru aduceNemtii cu me§te§ugul lor. Fiecare Ii are Inteo micáarie produsul muncii sale, dar 'nitre ei se vede ceamai bund Intelegere, §i niciunul nu Incearcd a treceInaintea celuilalt sau a-i IncAlca, oricum, drepturile.

Lida-a se ajunge In strAditele intortochiate ale unuisat mare. Dora curti boiere§ti intinse, cea din dreaptafoarte frumoasd, amintind prin potrivirea aleasd §imodestia, discretia ei, vechile timpuri de gospodd-rie netrufa§d, mdrgenesc drumul, care se deschideapoi, cuprinzand In mijlocul sdu biserica.

Frumoasd Incunjurime trainicd de ardmizi, zidde strajd §i de luptd. Clddirea Insti§i se ridicd dinteunmare cimitir plin. Dintre toate mormintele iese ladrum cateva, cu cripta lor supt sticlä, cu rnarmuralor, cu fotografiile lor §terse. Te apropii, §i aflicà acolo se odihne§te Procopie Filitis, näscut InTurcia", §i urma§ii lui, cari locuiesc In casele aceleasolide pe care le-a läsat vechimea.

PAretii sant de cdramidd Inegrità; forma, cealinatd. O inscriptie de la Inceputul veacului trecutnu spune niciun cuvant despre vre-un Filitis: eapomene§te o intdie zidite de Insu§i cronicarul mun-tean Constantin Cdpitanul Filipescu, care a fostdeci §i. intemeietorul caselor proprietdtii, §i defratele acestuia, Aga Matei; tace asupra temeiniceireparatii Indeplinite de nepotul de fiu al lui Cons-tantin, Par* de la care s'au pdstrat o sumd 'deInsemndri, pe cArti §i pe odoare; In sfar§it ea .amin-te§te cd un nou Constantin Filipescu, acesta MareVistier, a Moll ctitoria Inainta§ilor sdi.

Acum se ldmure§te schimbarea de stdpanire. AcestConstantin 'Vistierul a fost om bogat, pulernic, cumultä Inraurire In zilele sale, acum o sutä de ani.Sup( Constantin-Vodd Ipsilanti, el se bucura de o

280 WUNTENIA

trecere deosebita la Curte, lar, cand Ru§ii luara Instapanire Principatul, pe timpul razboaielor napoleo-niene, toate atArnara de la dansul. La 1812, Tara-Romaneasca se Intoarse Insa supt Turci, i noulDomn, loan Caragea, socoti cà fostul ajutätor alllu§ilor e un om primejdios, care trebuie prigonit.ti trimese dar In surgun la tara, surgun dincare se lntoarse batranul cu totul zdrobit, numaica sa moara §i tot odata puse maim pe mo§iilelui. Aceasta fu data lui Costandie Filitis, episcop deBuzau, pe care-1 adusese ruda sa Mitropolitul Do-softei, §i, la randul sau, ci Costandie chema dinTurcia" pe un al treilea Filitis, pe Procopie, acelaal cdrui chip se §i rasfata singur pe paretele cti-toricesc de unde au fost izgonite chipurile Filipe§ti-lor vechi ci noi.

Pe ace§tia Ii pomene§te numai pisania, astä.'zi nein-teleasa, Insemnarile de pe cartile ce au daruit,una poarta suptirile slove delicate ale Cdpitanuluiscriitor §i o icoana, pe jumatate putreda, pe bogatfond de aur, supt care vezi rugaciunea scrisa curo§u pentru mantuirea unui Constantin-Voda caree Brâncoveanu.

Bucovul (era odata re§edinta ispravnicului, same-gului i lo-Fofetilor cari carmuiau judetul Sacuieni-lor; ei, ca ci boierii de la Curte, tocmiau §i dascalpentru targoveti. Dar, In veacul trecut, judetul, sudSaac" al documentelor, a fost desfiintat. Casele debarne se ruinara, ulitile se acoperira cu terna deogoare. Satul de astazi e facut ceva mai tarziu.

El e al proprietarilor, Orientali prin salve, Apu-seni prin cultura lor parisiana. Mai sant c GreciIn Bucov. O fabrica a adaus Evrei, cari shut multi,,tari §i robraznici. Ba chiar un Italian §i-a facutsala§ul printre tarani, ci donna lui umbla In portullelitelor din partea locului. printre ai

Biserica Galbenk cu vechi fresce, scoase la lumina desupt pictura In uleiu a lui TatArescu, a fost complet repargade Cmnisiunea Monumentelor Istorice (1939).

VII. PRAHOVA 2,91

obi§nuita saracie, obi§nuitul Intunerec; Incercarea dea le schimba, pe care o face preotul, trece, fire§te,drept instigatie.

11. Urlatii

Un scurt drum pe §oseaua ce se Intinde dincolo,de pustietatea pietroasa a Cricovului face sa se vadape dealul din stanga ciudata cula" cu clopotnitade biserica 1§i livezi intinse a familiei Belu, gre-ce§te Bellios, cu titlul austriac de baronie, cdpatatdupa. ce Vistierul cu acest nume al lui Vod5.-CarageaIntemeiase, pe o cale care a ramas In amintireapoporului, §i o vistierie proprie. Acest colt de biel§ugboieresc §i de mandrie stapanitoare face parte dinUrlatii, cu numeIe-porecla indescifrabil.

Aici, in gura Urlatilor, In locul unde Cricovulscapa din stransoarea dealurilor §i prinde a se zbe-gui pe Intinderi §ese, aici a stat la 1711, In vara,Constantin-Vodä Brancoveanu, cu cea din urma o§-tire a Tarii-Române§ti, mii de boieri, boierina§i, os-ta§i de Curte §i slujitori" tarani; a stat el a§teptandsä vadà cum hotad§te norocul dzboaielor la Prut,ca sa §tie dacá rarnane cu Turcii ori merge sa se In-chine imparatului celui nou al Muscalilor. AcumaInsa, pe malul drept al Cricovului, se rasfid casede tara, din care se ivesc cloud sfioase bisericute dinveacul al XVIII-lea, cu copereminte §i turnulete detinichea vapsite, urlt, In ro§u inchis 1. lar doua, treistrazi alcatuiesc targul Urlatilor.

N'are a face cu Valenii, de §i locurile sant foartefrumoase. Aici n'a fost nici boierime locainicà ve-che, nici popas de negustori §1 carau§i din Bra§ov.

Targul s'a facut In vremi mai noua, rapede §i rau.

282 MIJNTENIA

0 stradA ingustà indeas6 hanuri primitive, bAcAnii,farmacie, oficiile administrative. Tot trecutul s'a dus;noul stil hAd domne§te In voie. Biserica mare, inteopiatà, a fost ticAlo§ità, In stil nou, pretentios, cu unpridvor clzut §1 cu zugrAveli proaste, care se terg.

0 cocoan4 in multe zorzoane inainteazil maiestos,se intoarce In urmä nentru a constata impresia,§i trece mai departe.

E complementul civilisatiei" urlAtene.

12. La Mänästirea Zamfira

Triste §i vulgare imprejurimile Ploe,tilor in aceastázi de sfdr§it al iernii, cu soarele cAlAtorind pe jum5.-tale ascuns prin deasa negurä. rece. In capAtul ma-halalei cu casele rare §i murdarele strade inguste,'Isar cazanele uria§e ale distiläriei de petrol Vega,cu lungul minaret fumeghtor al co§ului. 0 imprej-muire de lemn urItà, pripitil, pare cá vrea sA tAinu-iascA toate cele ce se petrec inlä.untru §i din care nurAshate nimic prin portita datà in Mari, de §i chiarIn zi de Dumineca viata nu va fi incetat cu¡ totulIn acest izvor de bogAtie pentru neamuri.

Mai Incolo, o prelungire de casute de lard cu inal-tul coperi§ de §indill miiruntä, rotunjitd. randuitàca solzii unei zale, a§a cum se obi§nuie§te numaiprin aceste pArti prahovene. E mahalaua mahala-lei, prelungirea prelungirilor din urmA ale ora§ului.Ploe§tii cel mic, al tAranilor de odinioarä, al lucr6.-torilor de fabricà de astAzi, incil murdari §i vii.io§i,"-T

In Ploe§tiori, ranga o bisericup, din care 'amde§ghiocat frescele de un palid galben §i roz, casaputernicA din veacul al XVII-lea, cu cotloane ascunse§i pivnite adAnci, d6inuie§te.

$i, mai Inc°lo, la ScAieni,mari clädiri vechi, Inegrite§i dArApAnate, intr'o livadà pustie, unde printre co-pacii räzleti se Lill-We o cIudatà apil de lelie:

In margenea satului cote§ti pe dreapta, si te coboririlpA penlru i trecv Teleajenul. StIs aleargA injOe-

VII. PRAHOVA 283

fabrica de härtie, de 'Artie ordinard. , a unuiEvreu. Aceastä temnita a muncii e pecetluita deodihna Duminecii, si numai unda cenusie care hra-ne§te masinile se prelinge peste pajistea Inghetata,cotropita de avail

Acuma iata un sat prahovean adevarat. In mar-genea drumului, foarte cercetat, dar foarte ràu tinut,multe cArciume parasite, moarte, cu fere§tile goale,soproanele puslii §.1 obloanele cIzute de mult. Bise-ricuta, dreasa, sclivisita i varuitd, are In páreteledin dreapta o piatra, sapata cu multd rabdare inIntortocherea, suprapunerea, Ingramadirea slovelor,care spun ca zidirea e numai din anii 1830, de suptMitropolitul Grigorie cel bun §i harnic. Dar zidulcare Incunjura o curte larga, zid facut din bolovanisuri pusi In cadru ro§u de cdrämidä, cum se vedeIn zidurile targovi§tene §i In atatea Imprejmuiri demoschei din Constantinopol, vorbesle de o vrememai veche, când biserica era de lemn.

Se sluje§te: oamenii abia Incap Inlituntru; femeilepoarta imbracaminte de tärg, curata, cu colorile vii;portul bärbatilor e cel obisnuit la munte. Un cantä-ret, foarte aprins, da atata glas de zbarmlie ferestile.

Cânta tare psaltul!Un tänär In haine ora§ene§ti, care s'a luat dupd

noi, de cum ne-a väzut In usa bisericii, zimbestede vorba noastra, §i nu se poate tinea a nu spune:

Cel care cânta, e psaltul din strana stänga, ma-car cà azi e In dreapta.

Stà apoi un timp, se cugeta §i Inlregeste.CA In dreapta-s eu. Dar azi nu pot: sänt ragusit.?!Da, rägusit; a§a-s eu totdeauna când beau.

284 MUNTENIA

barea, prea uvoar5. In aparenta pentru a fi marea.,a unui pod nou pentru unja, Inca nestrabatuta delocomotive, ce duce de la Ploevti In sus §i ale arilcantoane, ce imita case de tara, lnlocuind greoiucu tigle coperivul de vindila revarsat slobod In jos,se Arad raspandite pe campie.*-Apa vi-a rupt de catevazile prinsoarea de ghiata, 'band din ea false termuristicloase; e ava de mica, Inca cursul ei limpede nuacopere mdcar roata trasurilor noastre.

Un al doilea sat are o pavane a careia firmaureaza In versuri tot raul aceluia ce ar don i raustapanului ei. La carciuma se face popasul tuiceicalde. Carciumarul tine vi odai de oaspeti lute°casutd nou5., alaturata, pe care a zidit-o ca pentrudomnii din ora. 0 mare primärie Incilp5toare iesecu toata siguranta la drum. lar, In stanga, o carareinghetata fuge, prin ogoarele Inzapezite, catre bise-rica facut5. In vremea cand boierii stäteau la taravi aveau acelavi Dumnezeu cu taranii lor. Crucilede morminte, foarte dese, au margenile scrijelateIn tot chipul de aspri mevteri satevti; cate una tinepe piept o cutiuta de lemn pentru candela, In lipsacareia pasarile cerului ivi fac toate rosturile In ea.Ulcelele sparte langa carbunii risipiti aratà grija cu-ratirii de pacate, prin miresme, a sufletelor zburate.

De-acolo Incep Lipanevtii: cel din jos mai In vale,vi prin el trecem cel din sus mai departe, catre

munte. Multi dintre locuitori sant movneni, cu pa-manturile lor vechi: aceasta se cunoavte vi dupamarimea vi buna randuiall a caselor bine vindilite,alcatuite din mai multe Incaperi, cu pridvorul delemn pe stalpi, cu tot felul de lucruri scoase la aier,Intre care foarte frumoase scoarte. Nu mai rasarIn porti pruncii golavi vi desculti de prin atateaalte sate, ci omuleti bine aparati de frig, cari au

1 AstAzi e una din qchelele cele mai bogate (1939).

VII. PRAHOVA 285

fata unor copii deprin§i.sa manance. Satenii privescIn fata §i nu se caciulesc a buna-ziva dupa datinele§erbilor §i claca§ilor de pe vremuri.

Ziva de astazi li stria. Insa prin frigurile petro-lului. Adulmea.torii de ca§tig au rasbatut §i Inaceasta vale a Teleajenului, §1, daca nu se ridicapana acum sondele, daca brazda nu e spurcata cuzeama neagra a pamantului adanc, toate masurilesant luate pentru a lncepe, poate chiar In primavara,scormonirile de lncercare 1-. Cei mai multi dintre oa-meni s'au lacomit sa-§i vanda ogoarele, ba unii §i-auInstrainat chiar, prin lungi arende, vatra casei, dincare nici a§a nu se pricepeau ce sa faca.

Un drum Ingust, printre Ingraditurile de nuieleale unui sat sarac, duce la manastirea Zamfira. Apro-pierea laca§ului de adapost al maicelor se simte prinivirea cate unui culion de calugarita In curtea uneigospodarii de tara cu copii multi. Satul a fost °dataal schitului, §i oamenii se arata smeriti la datulbinetelor, pe cand copilaretul scoate chiote lungi§i striga glume pentru Nemtii" cu petrol din trasura.

In mijlocul unei mari livezi se pierd cladirile ma-nastire§ti, din care se descopar mai departe numaiturnurile de lemn §i tinichea vapsita ale bisericiicelei mari §i noua. Cum ai trecut poarta, se vedeInsá vechea ctitorie a jupanesei Zamfira, sotia luiMano Apostolu, omul de incredere al Brancovea-nului, pazitorul juvaierelor lui din strainatate, §ia nurorii sale, Smaranda Balaceanca, urma§a luiConstantin Aga, cel mort la Zarne§ti, luptand, pen-tru Cre§tinatate §i pentru ambitia sa, In randurileNemtilor, §i, prin bunica sa, mladita a lui Serban-Voda Cantacuzino. Indata, pe stradite Intortochiate,

286 MUNTtNIA

rasar casutele maicelor sarace, de la margene. Aristo-cratia celor optzeci de fiinti despartite de lume, careli se pare zgomotoasa. i Incurcata, sta, in LA Incercul de case bune, minunat de sarguitor lngrijite,care Incunjura biserica de cilpetenie, unde zi i noaptesant Indatorite a merge pentru Inchinaciune. In ceamai frumoasa locuinta §ade o calugarita care a scris§i carticele de cantäri §i ar fi avand o bibliolecamotenita de la douà din Inainta§ele ei. E prea bol-navà lush' ca sa ni fie lngaduit a vedea vechilecarti ce se afla in pastrarea ei.

Biserica din mijloc e un dar al MitropolituluiNifon, care era Ploe§tean. A fost ziditá In stilulde Incapatoare halà ce se obi§nuia prin anii 1850.E bine mobilata §i Incalzità cu sobe de teracota;pastreaza picturile, de o minunata seninatate curata,ale lui Grigorescu tanar, pe catapeteasma. Interesantdiaconul, un teolog tartar, care e de parere ca §oa-recii au drepturi ce nu se pot atinge, asupra cartilorvechil.

Vrednica de toga luarea aminte e Insä. ctitoriaZamfirei, de la care am gasit Insemnari §i inteoveche carte din anii 1730, In biserica cea mare.Me§terii platiti de dansa, supraveghiati de un preot,au lucrat dupá planul Indatinat al crucii; frumoasesapaturi Inflorite Incunjura ua i fere§tile. Urmede zugraveala buna se vad pe unde s'a cojit brutalamuruialä de var. Icoana Intinsá credincio§ilor sesprijina pe un pupitru maiestru lucrat In lemn, §ialte doua, cu Incrustari de sidef, tin cartile dinstrane. trite° Inaditura e bolnita, §i multe capatinigalbene se In§ira pe rafturi sau se amesteca In si-cria§e cu alte franturi de oase, din care se ridica

De atunci a venit In locul lui un diacon InvAlat, pArinteleN. Popescu, cereetAtor priceput al vechii musici bisericesti.El a suil apoi toate treptele carierei de preot i cArturar,

1 Frumoase biseriei mai nouil, in aceastà Poiana (1939),

VII. PRAIIOVA 27

de obiceiu o cArdmidd pe care e scrijelat In cirilice,care nu s'au pArdsit Incd. In acest rost n numele rd.-posatei.

Biserica sluje§te acuma satului sdrac. Ndsdlia deiemn negru e rdzimatd de pridvor. Crucile sdpateaspru cuprind tot micul cimitir In care se coboarddin cdnd In and §i trupul maicilor adormite. Unmormânt e de tot proaspdt, o fetità din sat carea fost adusd deundzi; cdrbunii rugäciunilor pentruiertarea sufletelor nu s'au Imprd§tiat Indi de \rant,§1 bradul cununiei cu Ingerul mortii e incd verde;panglicile, florile de hdrtie, semne de bucurie zddar-nick se elatiná trist la fiecare suflare.

13 Välenii-de-Munte

De la Ploe§ti o linie apucd spre Sldnic lute° valeIngustä, printre gospodärii tdrdneti bune, cu livezibogate. Mari InMtimi cu liniile bldnde, acoperite de.verdeata grAdinilor, a viilor, a pAdurii tinere In-chid de aproape vederea.

Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de tail,unde In afundäturile pämäntului dintre frumoaselemuncele prieteno ase trebuie sá fie un sat 1. Trdsuridin Valenii-de-Munte a§teaptd. Cu una din ele facemscurtul drum de vre-un ceas, pand la marele sat devechi boieri ai Teleajenului.

In urmà rämâne amestecul de culmi rotunzite,din care cele mai depärtate InfAti§eazd un albastrudulce ca §i al cerului. Inteacolo e Valea Sldnicului§i tärgul de munte cu ocnele §i osänditii lui, cu pld-cerea u§uratecd a oaspetilor de yard, printre cariskit multi, tot mai multi Evrei, §i. mai bogati §i maisdrdcuti chiar. Mergem pe un drum inalt Intre mi-

283 MUNTENIA

ri0i de grail des si ogoare de porumb tarttnescInchircit ì ramas In urma.

Bune case de barne, frumos varuite i acoperitecu un lnalt coperiq de §indila marunta, foarte stransprinsa; unele au douà randuri, dintre care cel dejos cuprinde pivnita, ca In Muscel, In Arge§. Vechearaze0e se simte, i dupa ea, dupá buna ei oranduirecurata i vrednica s'au luat i clacqii de odinioara.Imprejmuiri bine facute i ingrijit tinute cuprind'liniile prunilor, pe cari Insa In anul acesta navalaomizilor i-a lasat färà road&

Soseaua prafoasa pe care o urmam de la untimp, Soseaua de la Ploe0i, merge acum alaturi cu

linie ferata nou5., cam slabutd, la care se lu-creaza Inca. Vagoane de Incercare sant oprite langa

gara, care, pentru ca e acoperita cu greoaie, darcocheta tigla trandafirie, pentru ca are turnulete§i cerdace i stalpi de lemn, pretinde sa fie In stilnational", cela ce desmint airmonio as ele cladiri de'Arne cu netezii pareti albi, cu fere0i1e mid. 0 rare,cu trainicul coif negru al coperi§ului de §indilli.

Intram In urbe", caci Vdlenii sant comuna ur-bana, cu judecatorie, spital, trecut i ambitie. Pr5.-valiile n'au nimic modern", dichisit i pretentios,pe de o parte, neserios pe de alta. Datina veche aramas neschimbat5., i, uitând gara sura-ro0e, unden'a Inceput Incà viata cea noua, ti se pare ca te-aistramutat de-odata In vremile de acum cincizeci sau

suta de ani, cand pasul Predealului era strabatutnumai de cativa pastori mocani cu oitele barsane,and la Sinaia, dupà un lung drum de mareatasalbalacie, numai clopotul de utrenie i vecernie alcalugara0lor rupea, dimineata i seara, pacea mun-telui ascuns, iar pe dincolo, pe la Bratocea, necurmatveniau, pornite din Sacelele romane01, carale ce du-ceau marfa de Brapv pe drumuri mai lesnicioase,

19

VII. PRAHOVA 289

pe suisuri si povarnisuri mai dulci, pana la acbstpopas d'intaiu, dupa cloud, trei ceasuri, al VMenilor,unde asteptau hangii si negustorii greci, veniti deprin Macedonia si Albania, unde targovetii erau gatade un ajutor care li pria gospodariei si unde boieriicari cari nu se duceau bucuros aiurea priviau desus din cerdace la venirea chervanelor cu bogatieevropeneasca".

Acuma bogatia s'a dus, de si poate nu pentru tot-deauna, caci acest pamant de sare si de pleurafagaduieste mult pentru viitor si pamanturile nea-tinse ale Statului si Eforiei mai pot Intoli o samáde oameni, pe cari-i dorim O. fie Romani.

Dar ceia ce-a ramas, e omogeneitatea poporatieiromânesti, este, dupa plecarea a doi conationali ne-gustori, un singur Adana§ pripasit 1, care vinde ti-nichele lntre patru pareti umili din stradecea mare,numita Principesa Maria" pentru ca sà aminteascao visit4 din fuga automobilului, pe care locuitoriin'au uitat-o.

A ramas iubirea, respectul pentru datina, care sepastreaza In bolta joasa a negustorului, in casutafrumoasa a targovetului, In marea curte, cu douàcaturi, cu imprejmuire de zid, cu paza de salbatecizavozi inaintea acareturilor batrane care nu cuprindmai nimic. E o datorie ca viata de miscare ce sepregateste sà nu se atinga de aceste scumpe scule,care dau farmecul acestui coltisor de lume. A ramasbuna viata taraneasca, de oarecare bielsug, a satelorvecine, de mide vin la balciuri, mai ales la cel deSanta-Marie, dantuitori din sapte sate In sapte por-turi, a caror potrivire ar fi In adevar stralucitoare 2.

1 De mult a mers la cimitirul jidovesc din Ploeqti veselul§i sfricatul la joc de cArti Moise de la Burdujeni, awe se juracA a vAzut pe Cuza-VodA qi care-0 numise MAndruta unadin fetele cele mici.1 2 Obioeiu dispArut. Din bAlciu a rAmas mai ales un prilej

de belie popularA, cu pepeni verzi aruncati pe, stradA, okermessA.

1 Acuma grAdina Fundatiei Cuvântul" pentru cArti populare,iar grAdina e frumosul parc pe locul maidanului murdar alpietei sAptAmAnale.

2 In timpul rAzboiului s'a stins ca 0 bunul mare proprietarCeresanu, si septuagenara doamng ZInescu.

3 S'a spAlat pictura In uleiu si au reapArut pAturile succe-sive ale frescei.

gc. MtNTtistiA

intr'un centru" sAnt prAvaliile, lnsirate pe o sin-gull stradd, grAdina publicd plind' de colturi deumbrl, unde se pot aduce Mutari si bere bun61,cateva din curtile cele mai vechi, prin multele IncA-peri ale cArora rAtAcesc umbre de boieroaice sAra-cite 2 Si acolo e si mAnAstirea VAlenilor, de unde aplecat targul tot, asa precum din m6n6stirea Sinaiia plecat târgul, resedinta regalà si locul de vilegia-turà al Sinaii de astAzi.

MunAzi, cliidirea, de la sfArsitul veacului alXVII-lea, era In decklere, dacA nu In ruin5.. Fuseseddramatri Intàiu de cutremurul cel strasnic de la1802, apoi o InAltase din nou, ImpreunA cu clopot-nita si chiliile, cu ajutorul unui polcovnic dintretArgoveti, egumenul grec de atunci, din 1802-9, careocdrmuia acest mitoc al Cotrocenilor. Apoi si dupàaceastil reparatie biserica a Inceput A.-0 piarda pu-terea. Dupà multe stAruinti ale unui preot cu in-tentii bune, primarul conservator", un harnic 'Aran,care a putut s5. ajung5. In rândul si chiar In frunteacelor d'intgiu gospodari ai tArgului, Pis6u, s'a Indu-plecat sA dreagA cele stricate si s5. Inoiasca si undenu era nevoie 8.

S'au sters inscriptii, aceia a lucrArilor de dupil1802 , s'au fAcut din nou, fArä a le fotografiamkar In intregime, chipurile ctitorilor, s'au vlpsitcu uleiuri, Inteo urItl coloare cafenie, cei doi stalpirgmasi din obisnuita colonadl care despArtia tinda

VII. PIIAIIOVA

femeilor de biserica propriu-zisk s'au fAcut sfintinoi in genul mociern". Totu§i, cu Malta clopotnitä,care poartä Ina, sus de tot, o insemnare greceascktämänjità cu cenu§iu, cu larga curte plinä de mor-minte intre zidurile de piaträ, cu armonia liniilorarhitectonice, cu inscriptia cea veche säpatä de-asu-pra u§ii, cu ua i stranele lucrate frumos de unmaistru care §i-a Insemnat numele, cu multe artimai vechi, mänästirea, a§ezatä pe un täman, carese vede bine din toate prirtile, face Incá impresie,de §i una mai 'Ma deat In vechile vremuri, andIn jurul ei se aduna toatá viata din aceste pärti.

Ceva mai departe, dupá un numär de case albe§i mari livezi de pomi, un pod de piaträ Malt' treceapa ce se asfia u§or pe un larg pat de prundpeste care atarnä crä'cile sälciilor.

Peste ap5. sau vale", i se zice VAleanca , ecasa apelor, un chio§c dupá moda turceasa, undegalgaie izvoarele la care vin loçuitorii cu sticlele §icofitele lor. Dui:a obiceiul stavechiu, modl de Cons-tantinopol, o cafenea simplä e Injghebat5. In jurullocului de unde pleacá undele rdcoritoare §i, täcuti,stau pe bAnci ceasuri intregi, cu ce§cuta goalä Ina-inte, oameni cari nu §tiu ce-i lucrul §i timpul §1 celume se mi§c5. In jurul lini§tii lor de atipire2. Apoi,tot mai In sus, aceia§i stradä mare" trece Intrecládiri publice, Intre bärbierii mai mult goale §iIntre prävälli de cateva feluri, In care, agale, ne-gustori §i me§teri români 1§i fac, foarte curat, rostulde *fig.

Stradc Inguste, printre uluci §i ziduri, duc la ma-halale, pe längä acelea§i bune case pa§nice supt co-peri§urile tuguiate de §indill neagrk ce pare a nupoate putrezi. O biseria se aflä In mijlocul flea-

LArgit frumos astdzi.Acest col de Orient a dispArut.

Jti2 MIINTt NIA

reja. Colo, biserica Bercenilor, o imitatie, de la In-ceputul veacului trecut, a manästirii, eu o ciudatainscriptie In care slovele sapate au ductul celor ar-haice Intrebuintate de Turci; apoi biserica lui Filip,bunul treti Logofat Filip, care era privit ca un bine-facator In toate privintile al Tinutului §i pe care1-a pomenit Intr'o frumoasa cuvantare simpla pro-fesorul Gorjan, traducatozul Halimalei (dupà el auvenit tot dascäli distin§i, ca David Alma§anu,tul din Bra§ov, §i viitorul arhimandrit Ilarion Pura-riu, alt Ardelean). Mai departe, Intr'un Tinut ca detara, biserieuta Berivoie§tilor, pe care mahalagiii ocred veche de trei sute de ani, se repara cu chel-tuiala lor; In apropierea ei se ridica o cruce depomenire din veacul al XVIII-lea. Supt batrânul pomde ocrotire, vrednic de pomenire ca §i atAtia nucicentenari, Sf. loan, mai aproape de centru, pe dru-mul ce scoate din Valeni spre Nord, e prefacuta cutotul, fiind chiar In Inceputurile sale foarte nou5..Si, In sf5r§it, tocmai la capat, In Tabaci, o bisericade prin anii 1830, cu bune zugraveli ce par Incaproaspete, lAnga gradina unde se face o singura datape an, la Pa§ti, hora pentru popor 1.

14. Drajnele.De la biserica, aproape catolica, a Curtii din

Drajna-de-jos, data aceasta vac' chipurile, zugra-vite mai ieri, ale ctitorilor, cu mandrul AlexandruNicolae, mort In 1852, a§ezat, maruntel, cu toupetcochet §i lungi mustati drepte, Intre maretia i§li-

1 Toate biserieile vechi, la care s'a adaus cel mai bogatmuseu de folklore bisericesc, au fost refAcute de ComisiuneaMonumentelor Istorice.

2 Intm Drajna" i dranita" de coperemant este de siguro leoAturtL

'Lj1.!c't w'101 .s.. :7-=::".=1=7::::=----'4 ::4:4ks..

BIsericFIIip din Munte.

VII. - PRAHOVA 293

celor, giubelelor, bArbilor de protipendadg: a lui Ni-colae, tell, a lui Pang, bunicul, si vgd si marelemormAnt de marmurg sgpatà care cuprinde pe ulti-mul boier de mosie din acest loe , de la aceastgbisericg, al cArii zid de Imprejmuire si a cgrii do-potnitg sftnt mai interesante decgt arhitectura, suimprintre cgsutele satului. Rânduiala cea mai bung,curgtenia cea mai desgvarsità Iti zimbesc de pretu-tindeni. Fericit colt de lume!

Cotim la stfinga, ltisfind drumul cel mare ce ducela Chioajde, sate cu numele foarte vechiu, si apu-cgm calea mai Ingustg prin care se ajunge la altgDrajng, cea de sus, pe care, intre sdingnAturi cuogoare mici, cgci, dac5. pgmântul Filipestilor mergepe dincolo Ong In hotar, aici ne aflgm pe locurimosnenesti", ale mostenitorilor , o atingem Invre-o jumglate de ceas.

Mosnenii au biruit pe clgcasii din vale, de carivorbesc cu despret, In felul de a-si clAdi si tincalocuintile. Curtile agnt pietruite frumos, stà'lpii sftntluctati ici si colo ca o horbotg; pe politile dintredilnsii zbucneste din frunzele de catifea floarea, deun rosu aprins, dar manggios, a mascatului, mus-catei", cu mirosul fraged; pe lemnele incovoiate aleboltilor sau pe*.pridvoarele acestor mandre case cudoug. rânduri se zgreaptgnd cArceii de vitg. 0 firmgproclamg minunea- bgncii bogate, cu un capital dedoug sute de mii de lei. E meritul InvAlgtorului, pecare-1 si zgrim In treacgt, un linislit om In vrgstg.

Biserica e mai mult noug. De si e departe Indimineatd, se face Ind. slujba. Prin Intunerecul sg-mgnat de lumina rosie a fgcliilor se poartg multàlume. Spre biserica mai veche din vale ne duceunul din ctitori, pe prgvglisuri de bolovani si pesteramuri albastre de Tel eajen.

0 clàdire cu firide pentru sfinti, cu o Incercare

294 MUNTENIA

saracacioasa de ciubuc InfAsurAnd paretii josi. Siaici e slujba. AfarA, femei merg pe la morminte siaprind candelele, si curta florile, si fumega cu ta-mAie de-asupra movilei, aruncAnd carbuni stânsi caIst viata de desupt, In bielsugul ierbei. De departea venit parintele s'o faca; murgul maruntel, Cu seauape dAnsul, paste evlavios buruiana cimitirului.

Rapede, mi se aduc cartile cele naai vechi, care,In lipsa unei pisanii, deslusesc rostul intreg al bise-ricii si rostul mai nou al satului. Zidurile s'au Inältatla sfArsitul veacului al XVIII-lea, si cel d'intaiu preota fost popa Stanciul, care ajunse pe urma si proies-tos si a carui iscalitura, maiestru Incondeiata, °datapusa si In criptograma, se vede pe toate vechiletomuri chirilice. SAtenii cari s'au strAns, sAnt, la oparte, si femei, dar fara port romfinesc; lAnga cen-tru" am vazut chiar o grupa de fete in rochii deoras, trandafirii si albastre, asculta cu multa luareaminte si recunosc: pe popa Stanciul, pe vechii cli-tori, strabuni ai celor de fata, pe cutare Mocanidin Ardeal cari si-au trimes cartile de danie. E odesteptaciune, o siguranta, o prietenie vesell carete Incalzesc la inima. Unul a stiut sa afle rostulcriptogramei, pe care n'o putearn deslusi.

$i iata vine de se amestecA la mica sedintA deistorie locala, pe temeiul documentelor, si parintele.SA aiba vre-o saptezeci de ani; barba alba curgeIn valuri, parul se revarsa In plete inca sure; sprin-cenele negre fac umbra deasa de-asupra ochilor buni.Aude si vede ca oricare din tineri. $i parc'a vreasa-1 vad calare pe murg, pornind spre casa sau apu-cAnd, In aceasta zi de Dumineca, drumul Valenilor,ca unul din popii razboinici de pe vremuri, caribiruiau pe Satana si cu ascutisul sabiei, cu glon-tele flintei.

VII. - PRAHOVA 295

15. Mirastirea Verbila.

Ie§im din Valenii-de-Munte pe langä'. §oseaua pie-troasá care duce la Ploe§ti, ici §i colo, alaturi cu 1Miaferata noua, la care lucreaza de zor tärani din impre-jurimi §i uriti speciali§ti" srbi§i bulgari. Cel d'intaiusat bine randuit pe margenile drumului are o bise-ricá la poarta e atarnata o cutiuta pentrusarmani; am zärit pe preotul tanär In foarte fru-moase odä.jdii, care-§i facea prin sat zi 'ntaia" deAugust; la o mare distanta se tara un dascM amor-tit de vrasta.

Ceva mai departe rasare dintre copaci frumoasacasa de tara a unuia dintre proprietarii mari ai Ti-nutului; langa Ploe§ti un Evreu i-a luat locul, peurma datoriilor. Aici el se mai tine deocamdata.

Pe malul stang al Teleajenului rasfirat In limpeziparaie albastre pe un pietros camp de prund grä-untat se Intinde, cu case mai slabe decat cele de lamunle, dar in mari livezi de pruni, satul Magurelele,numit a§a dui:4 paduri care s'au prapadit de atunci.Are doua biserici: una din anii '30, iar cealalta dela sfar§itul veacului al XVIII-lea, cladita de sotiaunui boierina§, mama a unui copil care nu punanumele sotului ei, dar mo§tenitoare a Cantacuzinilor,cum spune insd§i, cu mandrie. Preotul e §i Inva-tator, §i are §i un han: face politica' §i, pe langainteresele lui, se zice ca apara §i pe ale "täranilor,cari au de lucru cu proprietarul de vita nou'äcasa cea frumoasa incunjuratà de un parc des.Aici lasam drumul Ploe§tilor, care duce indata

la satul Filipe§tilor §i cotim pe langa un curat hanromanesc, cladit In stil vechiu, la stanga. Mutt timpratacim pe campul 'Aria de soare, unde porumbulInchircit ridicá strujeni slabanogi. La girezile de grau,§i aice a inceput treierul cu ma§ina pentru boieri,pe cand oamenii lucreaza prin curtile lor, dupa ve-

296 MUNTENIA

chea datina, calcfind graul cu caii manati In jur desfarcul biciului, sau strivind spicul supt picioareleIncete ale boilor; prin unele ograzi, gospodarii auInceput a-1 vi 'vantura. Toata casa are de lucru; fe-meia e acum de valoare mare, pe cand, spunevizitiul, un Oran din Valeni, iarna nu e bine sa oai In casa, caci hrana e putina vi lemnul scump.

Paduri se vad pe coastele din stanga vi satele albec'uteaza pe-aici sa se rasfire In vileag, pe povarni-vurile lor sau chiar pe culmea liniei de dealuri.

Un han deschide satul Mehedinta, caruia i se zicevi Podenii-de-jos. Hangiul batran, Roman sau Grec,vinde masline, vin prost vi bere rece, din paharecarora murdaria Ingramadita li da o coloare spe-ciall. Ceva mai departe, o bisericuta de 'Arne tepoftevte sa Intri prin versuri naive, serse pe stalpiide lemn ai pridvorului. Inscriptia zugravita aratä.ca Inoitor pe un Grec arenda§ de ddunazi, al cäruichip se vi vede zugravit In portul lui rasaritean. Unbiet copila§ straveziu de slab vi cu ochii adanciti Incearcane negre, bolnav de friguri rele. ratacevte prin-tre mormintele cu cruciliti de lemn, cautan.d para.locul In care curand el Insuvi va merge sa se odih-neasca de nedreptatea acestei lumi.

Satul se mantuie cu case tiganevti, abia Injghebate:movili de lut murdar Intre porumburi Inalte. Copiiigoi Ivi arata pielea ca arama vi pâsla creata a pa-rului stufos. Nu iese la drum, nu fac tumbe, nucer de la boieri" gologanul". E un Inceput deavezare, de plugarie, cu alte moravuri. Satenii, cariau pepeni verzi pe4eogoru1 lor vi-i scot In van.zarepe mesele de lemn din mijlocul campului, adeseanepazite de nimeni, nu par sa aiba ca muvterii peparlitii haramini.

Drumul mai Invira un sat, apoi, pe langA rapaCricovului cu apa saracd pe obivnuita albie larga

VII. - PRAHOVA 297

de torent, sAmd.natä Cu pietri§ul de ieri §i cel desute de ani, din malul !nail de lut nisipos iese, Inoblojeala lor de scAnduri, conductele de fier, tevilepline de petrol ale Americanilor carili au sdla§ulla Apostolache. Cdrdri ascunse prin porumburileInalte suie ace1a0 deal, pe culmea cdruia se rdsfirdcArdrile drepte ale viilor nouä. Pe ele vin alenedinteun sat, ascuns pdnd Intri In el, Tigancele tu-ciurii, cu puzderia copiilor pe langil poale. Este deciIn apropiere un sat mändstiresc ai cdrui locuitori deastdzi, urma0 ai vechilor robi, Intrebuinteazd maibine sau mai rdu, oricum, nu pentru o adevdratdgospoddrie statornicd, libertatea, sfanta" liber-tate ce s'a dat pdrintilor i bunicilor lor.

Abia se vede, foarte de aproape, mändstirea decare, sute de ani, a fost legat neamul lor. Dintr'opiad larga, ca de sat ardelenesc, vezi o intrare da-rdpänatd, prinsä. Inteun zid ca de cetate tare. De 0,cum spune o fdramd de piatrd zvdrlitä. In curte, acestbrfiu de piatrd a fost Inoit cu totul pe vremea luiVodd-Caraged, acuma un veac numai, de un egu-tmen grec care avea interes sd locuiasch bine 0doria sá nu fie pi-Mat, dar §tia sd-0 economiseascäbanul, vezi inalte clddiri de cArdmidd tare 0 depiatrd prin care se crapd ferestuici pentru Impu§catIn du§manul ce ar veni de undeva din luncd, dinvii, din pAduricile vecine. Buruiana sdlbatecd ndvd-le§te curtea; nici preotul, pe care nu §tiu cine ziceacà l-a gAsit dormind In altar Smite() zi de foc caaceasta, nici dafscdlul, care a trimes cheile printeunMeta Man In cdma§ä neagrd, care nu §tie2icd decal un hd" de Intrebare 0 un hdhA" derdspuns, nu-0 dau osteneala sä. facd, In acest bielsugde putere vegetal, macar o cosire de Um Stäpdnepeste tot locsul Intins sänt numai albinile i poateqerpii de ruind, cari 0-ar avea bune culcu§uri Intre

298 MUNTENIA

barnele dislocate ale locuintilor calugaresti parasite.Intaiu s'ar parea cá biserica are o forma ciudata.

Te lämuresti Insa Indatd dacà cetesli pisania ceaveche, In clouà bucati de piatra aruncate de-asupralespezilor scarii, apoi cea noua, stangaciu scrijelatade un rail cunoscator al limbii noastre si al meste-sugului sau, daca-ti opresti ochii pentru ca sa ad-miri usa batrana, care a scapat neatinsa de tragediilenaturii si de prostia de comedie a oamenilor, clackIncunjurand prin balariile ce-ti vin 'Ana la brau,mânand lnainte un adevarat roiu de gaze Indarjite,privesti acelea din feresti care au ramas 'In fiinta.

A fost un Was frumos si trainic, mic, dar plinde armonie, ridicat pe vremea lui Radu Calugarul,Radu fost Paisie, odinioara fecior de Domn adapostitla manastirea Argesului, de catre boieri cari pe vre-mea lui nu mai aveau trecerea, puterea, boieria defapt de care se bucuraserá supt alt Radu, care,daca n'a avut niciodatd calla In mand, a stiut sä.Invarta bine buzduganul: Radu de la Afumati. Unadin pietrele, frumos si original Sapate, In linii ro-tunde italiene, In dibace legaturi de slove, numestepe ctitori: Dragomir Spatarul, Toma Banul si pemai micul lor tovaras care poarta numele vechiude Caraciu (Carapciu). Alta va fi venind de la vre-unschit sau de la o bisericuta adausd, prinos al celuid'intaiu egumen, Antonie.

Biserica de capetenie a fost Inaltatd duph datinilemoldovenesti, lasandu-se la o parle incercarea, unicaIn felul ei, a M Radu-cel-Mare, la Dealu, si aramas Inca, Inala si Ingustä.: ferestile samana printaietura liniilor cu acelea din Moldova, dar, sus,aceste linii se mlädie Incovoindu-se, iar jos cadrulse opreste lnainte de sfarsitul deschizalurii, printr'oIntrerupere cocheta. Usa e Insa fail pareche: douallnii curbe care se taie In ogiva strabat o intretesare

Riserica s'a reparat de Comisiunea Monumentelor Istorice.

VII. PRAHOVA 299

de linii drepte care formeaza patrate marunte: pen-tru varietate s'a fAcut cate o scobitura In fiecare dinpatratele acestea.

Sotia lui Dragomir, Caplea, îi pregatia, Inca fiindIn viata, piatra de mormant, pe care n'a Intregit-onimeni la data lasata In alb. Ea a ratacit,moartea sotului, multa vreme In Ardeal, dar totaici a venit sà moard, tot supt piatra ei s'a lntinstrupul pentru odihna nimicirii. Langa acest mor-mant, foarte bine pastrat, e altul mai sters, maineingrijit sapat. Supt el se adäpostesc ramasitileunui mare boier cazut In luptd lmpotriva Domnuluisau, in oastea unui Domnisor tanar i voinic, venitde peste munte. Stanciul, Marele-Vistier, vre-o rudaa lui Dragomir si a Caplei, a perit In Octombre1544, la cea d'intaiu ciocnire Intre credinciosii luiRadu Paiie i tovardsii lui Basarab, zis Laiotd, dreptmostenitor" de tara i capetenie de navalitori.

Cutremurul din 1802 a gasit biserica din Verbilaräu ostenita de veacuri, caci niciunul dintre dom-nestii Inoitori ai vremilor mai tarzii nu s'a fostgandit la dansa. Zidul cu usa i ferestile frumoasea ramas In picioare, dar coperisul, fruntea au cazut,In acelasi timp cand franturi din cetatea de Imprej-muire se desfaceau In zgaltairea grozavá a scoarteide lut. Un egumen grec a dres cum 1-a taiat capul,zvarlind pietrele de ctitorie pe o scara noua, blankpotrivind un pridvor de zidarie proasta, peste carese catara un cerdac de priveall pentru Sfintia Sa,puindu-si apoi numele pe acea lespede grosolan taigacare sa cocotat de-asupra uii i acoperind paretiicu o zugraveala noua, In care Radu Paisie i Sta.-nila Filipescu", alt ctitor, sau o fandacsie" gre-ceasca , au inscriptii In noua limba sfanta i pri-mesc ca vecin pe egumenul reparator si pe colegulsau de la manastirea Marginenilorl.

300 MUNTENIA

16. Ogretinul, Starichiojdul, Posesii, Cfirbunetlii.

De la Drajna In sus, Ogretinul, cu amintirea lupteilui Radu-Vodd erban lmpotriva Tatarilor, undeal zis al Domnului" se vede In dreapta , Os-treaz5. bisericuta fAcutà sau refAcutd la Inceputulveacului al XIX-lea, cu frescele populare de afard,scApatà de ruina pArAsirii In mijlocul IngrAmàdituluicimitir sAtesc, si cu casa bdtrAnA de pe moddlca depdmant Incunjuratà si astAzi cu zidul cel vechiu.Mai departe, Rfincezii, atinsi de molima adventis-mului, amintesc coborirea oamenilor din munte intreacesti Cojani" mai din jos, cari nu si-au dorit astfelde tovarAsi. De aici Inainte, ai de ales intre drumulChiojdului si acela care coteste la dreapta cdtrePosesti si CArbunesti, cuiburi de veche mosnenie.

Era odatd, pe Intdiul drum, din muchea dealului,o priveliste fArA pAreche In toatà tara peste pajis-tea cu toate florile, ca un covor al Raiului, care sezicea, cu un sunet de silabe dulci ca o mireazmddin potirele lor de tain5.: a Zeletinului. Acuma ImpAr-tirea pknanturilor a tdiat ogoare mdrunte, In carenu mai are ce sà caute acea nesfarsità floare.

Dupd cArarea din dreapta, ductInd la un sat deplugari InstAriti, Chiojdul. Lângä curti boieresticare-si pAstreazd aroma de trecut, In stdpanirea ur-masilor neamului Macovei, bisericuta de lemn carebiruie Intrecerea cu cea de cArAmidd mai de vale. 0zugrilvealà arhaicà e plinA de pricepere si de poesienaiv5..

La Posesti, satul lui Posea, tocmai sus pe o culmebogatd In pomi, altd bisericd de lemn cliiinuieste lang5.Tudula ei urmastl, ascunand supt tavanul ei joslespedea de mormant a ctitorului; mosnenii nu s'auclintit de pe cinstita lor agonisità si ei lti aducInainte hartii de-ale bAtranilor cari stiau si In celdin urmd sat slova frumoasd si stilul ales, Insufletit

VII. PRAHOVA 3O1

de simtire. i, dacA birui prApAstiile bolovAnoase,Watt de §ivoaie, ajungi la odihnd-gospodAreascA dincasele inalte, curate ale urma§ilor mo§ului CArbune,CArbune§tii.

17. Pe valea Anei spre Piatra Corbului.

De la Starichiojd (Starchiojd zic localniciii), dru-mul apucA In stAnga pe langA vechea cruce de po-menire de pe la 1730 obiceiul crucilor e pretu-tindeni, ca In BuzAu; una, rAsturnatA, e din vremealuí BrAncoveanu , ispre Valea Anei.

Valea Anei e rAul, gArla. SprentarA, ea aleargáprin nisipuri, peste bolovanii pe cari tot dansa i-acArat In zilele ei mari, cAnd se zbate, torent, lntremaluri lArgálate. De-asupra, pAdurea spartA de lo-cuintile rAzlete, perdelele singuratece de anini. Cutipete de prunc pArAsit pAsArèle sure-albe se joacAdin zbor de-asupra pietrelor sAmAnate de potopulprimAverii. Li zic prundari, iar, cAnd joacA a glumAdin coditile suptiri ca ni§te surguciuri de domnite:codobAte, in loc de codobature.

A§tept In lumini§ dupA descoperitorul lespezii cuinscriptie de pe Dealul Corbului, unde se pomenescTatarii". Deplinà tAcere, una a§a de mare, IncAt IVpierzi simtul cA e§ti o Muta deosebitA de copaculcare fA§Aie la vAnt, de floarea care soarbe soarele,de iarba care mereu cre§te. Redevii o parte anonimAa naturii.

Sunet de clopotei. Peste gArlA trece §i se pierdeIn depArtAri nunta.

Pomul cu panglicá. §i zorzoane de hArtie se scu-turà la hopuri, steagul se zbate In a doua trAsurA,

1 Mun¡ii au nume ciudate: Roma, Zimbrarul, Benia, Macrea,1mi spune d. Tache Macovei = Macabeu; v. numele biblice dinBu:A(1 si din Secuime.

ki2 MtINTESTIA

cositele unse ale dru§telor se coc la soare In cele-lalte, Ora la gaturile de cobzA care iese obraznicdin carAta Tiganilor.

Satul rAzlet, o sutA de case, samAnA pe margeneaapei, pe povarni§ul dealurilor vechile sAla§uri, cupridvor §i WA, cu inaltul coperi§ tuguiat, cu ames-tecul de §uri §i de hambare; poverni se ridicA peIngrAmAdirea pietrelor culese din valea" de de-desupt.

0 lume sprinten6 §i frumoasA. Vrednice femei careau crescut cate zece copii, Dumnezeu §tie cati aurlzbit! Prunculeti Cu plrul de aur §i negrii ochiatenti. SAteni earl, cu patru clase primare, scriurAva§e capabile de a avea o notA de trecere labacalaureat. FlAcAi pe cari nevoia de bani i-a opritla capAtul gimnasiului. 0 nesfar§ità dorintA de a1nvAta, dar §i setea de lean... Au adus cu truda lorun InvAtAtor intermitent. DorintA de a §ti §i mintedeschisA. Femeia de cinzeci de ani, care a ridicato IntreagA familie, poveste§te ce a pAtit pe vremeaNemtilor, cand, din dou6 cazane, pe unul 11 dase,iar pe celalt U. agcunsese late() groapA, sAdind qiun copac de-asupra. Lumea a parit-o. CA a§a elumea acum, numai coarne n'are; dar i-or cre§te §icoarnele." Au venit cu topuzul; cazan sau: pu§cA".$i al ei s'a ImbolnAvit §i a cAzut mort a treia zi.De aceia nu-i bun rAzboiul. Acum e vorba sA fie1ntre Franta §i Italia. PAcat! $i de s'or mai adAugi§i altii...

Mergem, cu un grup lntreg de sAteni de toatevrastele, spre Piatra Corbului, unde un copil rAtAcita gAsit Inteo adanciturrt, fatd In fatA, douh pietrecu litere pe ele. $i o flacArA verde ta§nia din pà-mant. SA nu fie acolo comoara Tatarilor? FiindcApovestea §tie cA a fost un sat de Tatari, oamenicumpliti, cari, de la o vreme, s'au tot dus pe Valea

VII. PRAHOVA 301

l3a§tii de nu s'au mai intors. Si au ramas Chioajdeleastea slobode. N'o fi amintirea Ungurilor cari audat numele aces-ta de Kiivesd, Tinutului?

Pe pripoare inguste, särind peste deschizillurilede-asupra apei unde se hârjonesc copiii goi, ajun-gem la locul misterului.

De o parte si de alta lanuri sArace, grupe depruni. In fund un ciudat deal vAnAt, plin de 'Alluredeask cu un varf ca un deget spre cer. Acolo eCetAtuica.

Si iarà."§i un colt de istorie învàluit in brum6 seridicá inainte. Cetiltuica" e, ca §i CetAtuia, totdea-una vechea a§ezare preistoricA.

Lang6 noi, Piatra Corbului. E o imens6 claariede pietre sure care ar 'área anume §lefuite §i a§e-zate. Suprafete plane, mu§cate i pi§cate de ploi, cucrilpäturi simelrice, cu sàpäluri naturale i unghiuri.Asa e §i In adâncitura unde ploaia singurA a silpatcapricioasele zigzaguri. Gol, uscat, ars, Mil unmu§chiu, monstrul cenusiu prive§te spre verdete viual Cethtuicei...

Ne intoarcem. E vorba de lipsa de grijA, de in-curcAturile OHL La acesti domni ai sufragiului uni-versal e un nesfar§it desgust pentru alegerile careIftin douà luni pe tArani numai intr'o betie".

Asemenea convingeri fac cAt como ara visatà pePiatra Corbului, unde Ta[aril n'au scris nimica.

18 La schitul prahovean al Crasnei.De la Izvoare, in Prahova, apa Crasnei apucA la

stânga, strânsà din ce in ce mai mult intre dealuripietroase, care par despicate numai pentru a 'Asasg. se strecoare aceastà §uvità de argint viu. Dru-mul inalt duce printre fânete ce se cosesc de oa-meni cari au venit pentru aceasta de departe §i seaclapostesc noaplea in preajma caselor mari risi-

atit MURTÉNtA

pite pe paji§tea desgolita. De foarte departe se vadturnuri de biserica, dar padurea In mijlocul careiase el, pare O. le Inghita.

In sfar§it, iatä ca intr'o adanciturá un vechiu gardde nuiele Imprejmuie§te o mare livada salbatdcita:e padurea care ispitia din departari. O poarta dejitar Inchide drumul. O dai In laturi singur, cacinicairi nu se vede nicio viata. Ba da: rasete veselede copii rasunä din dosul altui gard de rachitd, darcei ce rad se ascund bine. Acuma e un mare locdeschis, samanat cu copaci batrani. O clopotnita pu-ternica se vAde§te In stanga: Intrarea pe supt (Musae astupata de crengi Ingramadite.

Sdrind parleazul, ceia ce, se vede, fac §i sfintiiparinti de la schitul Crasnei, unde santem acuma,te afli Intr'o frumoasa poiana. De jur Imprejur,case de tara, cu Inaltele coperi§uri de §indilA, care,lucrate marunt §i Ingrijit, au, la soarele de seat*rasfrangeri mdtasoase. In mijloc e biserica, fara fru-museta §i insemnatate In stil, dar desfa§urandu-seminunat din fondul de verdeata al padurii pe carese razima. In fata, apa galgaie. inteun basin depiatra, §i un limit copac, din vremea Intemeierii, In-linde o mare umbra trista asupra acestui colt careaminte§te Rilsaritul bucuros de apa.

Un biet calugar Willi, orb, pipaie cu manile nodu-oase pentru a gasi Intrarea la casuta lui napustita

de toate borheiele; tanar, care vede bine §i mà-uâncà §1 nu petrece rau, trimes de la mänas-Urea Sinaia pentru pocainta , ni ¡ese somnorosInainte, dupà ce i-am cercat In toate felurile up. Eca un fel de staret, avand supt el pe orb, pe altmo§neag §i, poate, femeile satelor vecine.

Cu dansul Intram In biserica, unde nu e macar ocandela aprinsa. Insemnari pe carti §i pe odoarearata ca avem a face numai cu un schit facut de

vil. _ ptiAtiovA 34A

boierii Izvoreni (i se zice §i: Izvoranu") pe la 1828.Staretul" asigurg cg. numai vântul riltdcit prin

cutare geam spart a stâns candela, cà in fiecareDuminecg §i serbgtoare se face slujbg. Iar, candajungem la poarta de spre drum, auzim clopotulcare suná la schit. Sânt cinci ceasuri trecute, darcine vrea, poate crede cii acum se fac ruggciunilede vecernie. $i pgrintele dore§te ca domnii din Bu-cure§ti sà creadg. aceasta.4. CAlugarie, aluggriel

E Inca de vreme cand ie§im din Izvoare, §i, deci,In loc sg apucgm prin HornorAciu, spre VAlent, co-tim la stAnga spre Drajna.

Unul dup6 altul se tree, intr'o lume de albastru§i auriu, idilicg. §i albatecg, ramuri din Teleajen,care incunjurg, supuse, bolovanii pe cari tot maniaIlui i-a cgrat aice. Apusul infocat aruna luciri desange pe apele albastre, intre dealurile pietroase.

Un urcu4 lin, lAngl paji§ti mgrunte, foarte verzi,duce pe drumul satului. II incepi cu acea bisericàfoarte bine Ingrijitg, dar ciao:111d din nou in cel maibun stil catolic. Am spus cg. ea cuprinde mormântulunor Filipe§ti mai vechi, cari au stgpanit aici §i. alcgror ir s'a stAns, lgsand numai o mo§tenitoare.

Curtea spre care, de partea cealaltg, Intri suptun arc cu inscriptie chirilicg, e adAncità In copaciiunui strAlucit pare, cu gradinar frances. Arenda§iisau vechilii locuiesc in6untru. $i acesta e un satpArgsit de aceia cari-i au folosul I.

In mijlocul lui e biserica, mai putin latinisata, aSfintului Nioolae. E numill astfel dupA Nicolae Fi-lipescu, care era stApan alce la sfAr§itul veaculuial XVIII-lea. Peste o jumAtate de veac de la inte-meiare, un Frances, Colson, rudg. cu scriitorul. atarnA

1 Acuma Curtea e locui(i de urmapd Filipe§tilor, d. Var-liade Ç1939).

20

Biserica a fost träsnitä i. se reface de Comisiunea Monu-mentelor Istorice (1939).

ao6 MUN TENIA

In pareti tablouri religioase In genul su. Era ince-putul; astazi se poate vedea sfar§itul 1

Si e o frumuseta In aceasta noapte cu luna NinaIn straditile curate ale satului de munte, prin caretrec tacute gospodinele ce se Intorc la vatra ce fu-mega; e o poesie In strecuratul neobosit al apei careprinde luciri din aurul lunii; o nelamurire tainicaIn trecerea pe drumul de tara a calatorilor cari sevac:1 §i totu§i nu se vad bine; e o binecuvantare §io sfintenie In toate...

Si cum pot fi sufletele care nu Inteleg, §i nu selasa robite, §i nu se fac mai bune!

19. La mänästirile Susana si Chela.

Din Valeni, spre §oseaua din spre Miazanoapte,catre manastirile de la munte §i catre vechea vamaa Bra§ovenilor.

IntAiu, cale u§oara §i frumoasa printre samana-turi ca acelea de la camp. Sant boieri pe alce: astfel,Cere§enii, cari au mo§ie In celalt capat §i au Inoiträu vechea lor casa din Valeni, iar, mai In sus, live-zile cu margenea lor de spre drum sprijinita pezid §i placutele case de tara In stil vechiu sant alebatranului domn Stefan Grecianu. Treci printre ca-sele unui bun sat, Homoraciul, de la homor, ca§i Homorodul ardelean (§i hlmul balcanic, muscel),In care 'n zadar ai cauta o gospodarie mai ranIngrijita, o livada mai prost tinutko casa mai raucladita §1 Invelita. Biserica, foarte marunticä. §i Vlindde umbra rece, are in frunte o inscriptie din veaculal XVIII-lea, care-i pomene§te ctitorii, boierina§i demunte, insurati cu bogate fete de negustori greci deprin targurile vecine. In curand ai ajuns la patul

la Poseti e tot aya.

VII. PRAHOVA 307

pietros al Crasnei, care se rasfata in §uviti pe unpat de pietri§ imens, supt maluri rapoase pe carecresc salbatec copacii: drumul se tot catara, se Invarte,stapanind necontenit lntortocherile ingustei ape vii pelarga Intindere de primant mort supt prund, supt bul-gAri pietroaie din timpul revarsarilor. Acesta e satulIzvoarelor. Casele sant cu acievarat minunate. Fatadecurate, umbroase, cerdace de lemn, largi gradini,In rap; In fund, frumoase livezi. Cei mai bogatiinoveaza nenorocit prin galerii de sticla stropite cuflori vapsite.

Femei cu stralucitoare cama§i albe, samanate cucusaturi negre bogate, dar fara alta urmà a portului,Inlocuit cu o fusta de targ;'-frumo§i barbati In por-tal sprinten al muntelui. Merg, vara, departe, lacamp sau la MO., bucuro§i ca pot capata doi leipe zi la secere, i-am vazut Intorcandu-se de acolo,Lames* §i slabi, catre bunele lor sate de munte;altfel, se tin din lucrul livezilor §i din carau§ie.strange Insa §i Ingriji bine. Pe straini, de once fel,chiar pe Romanul din alte parti, cu alta Infati§are§i alte obiceiuri, nu-1 sufar. Civilisatia" a dat doarcateva rochii de ora, a caror vedere nu face, desigur, cat de pupa. placere. Alte sate, numai laManeciu, un La Manche romanesc, pentru pasulmuntelui ca o maned." Impartit In Maneciu-Pimanteni, vechi locuitori din Tara", i Maneciu-Ungureni, Mocani trecuti de peste graniti 1. Caseleun.ora §i altora, fara nicio deosebire Intre ele, sedeapana cale lunga pana In margenea padurii, alaril rand a venit In sfar§it.

In modalci de pamant nisipos, care se desface Inpalcuri albe, se Infig batrani copaci de dealuri, stran§iunul In. altul. Numai la Oratii, padurarii Eforiei In-cearca o pepiniera de brazi, cari, deocamdata, In

308 Niuk JINJA

tufe marunte, 1§i strang frunzele dese. Priipastii marise deschid In dreapta, §i. dincolo de dansele altedealuri rotunde se ridicá supt alt ve§mant de pa-duri 'Ana la culinile din zari, care zimbesc, albastre.Jos, Teleajenul tulbure vuie§te manios de vale.

Turnuri rasar din des4, §i Indala te afli Inainteaboltii de Intrare a manastirii Susana Un cerc debune case curate ca paharul Incunjura o biseri-cup gatita. De mult Inca, din veacul al XVIII-lea,erau maice calugarite", de aici §i de dincolo", Incodrul din valea Teleajenului. Numai In veacul nos-tru, biserica s'a facut de piatra, la 1840, lar pestepatruzeci de ani s'a Moll cu ajutorul a trei Bra§oveni.Starita insa§i era Bra§oveanca, precum este §i ceade astazi; o buna parte din make, care lucreaza ladulceti de zmeura, la scoarte §i la desul mohairnegru, sant fete In Ardeal, dar nu din taranimechiar, ci din ceia ce s'ar putea numi aristocratia"Sacelelor.

Dupa ce s'a ispravit padurea, drumul duce totprintre minunate paji§ti Inflorite, de care Inca nus'a atins coasa la acest sfar§it de Iulie. Drept Ina-inte, el tinte§te, printre casutele unui sat mai mic§i sarac, la pasul, taiat In lutul dealurilor Impadurite,al Bratocii 1. La dreapta, o cal-are erpuie§te prin-tre flori pana la manastirea Cheii.

Te-ai a§tepta la una din tainitile de murdarie §ineIngrijire care sant astazi, prea adesea, manastirilecalugarilor. indata ai Insa o placuta surprindere.Totul e In buna stare §i arata un spirit de randuialadesavar§ita. De-asupra u§ii, o inscriptie cu slovelefrumoase, bine sapate, arata cum s'a ridicat cladireape mo§ia Banului Mihalachi Ghica, frate a doi Domni

i E un nume de om. Cf. Obrocea.

1- Uuul tTebtlie sa" se afle ileum In biblioteca lui I. G. Duca.

VIL PRAHOVA 309

si stapá'n pe acest pamant de hotar, lnsusi tatalfemeii, de o cultura universala, care a fost scrii-toarea In mai multe limbi Dora d'Istria. Se pare cala 14ceput se pusese numele Banului intre ctitori, desi el nu se indurase a da pamantul fail plata: unrand a fost, In adevar, sters si Inlocuit cu altul, carevorbeste de cumparatura.

Cei d'intaiu calugari de aici, cari au venit cu carp,multe, cu unele manuscripte bune1, Cu icoane si por-lrete de Invätatori ai lor, au pornit de la Caldaru-*aui, unde, ca si la Cernica, patrunsese spiritul de re-forme, de harnicie disciplinata, de iubire pentru carte,de buna Intelegere frateased al Paisienilor din Mol-dova. In arhondaric se InOra chipul de batraneta alelui Paisie, acela al luí Calinic de Cernica, ajuns apoiepiscop de Ramnic, si ale altor clerici din aceiasidirectie. Calinic e Infatipt si mort, Invesmantat Inscumpele-i odajdii arhieresti. Se vede si un -portret alMitropolitului Dionisie Lupu, ocrotitorul lui Lazarsi partasul la intemeierea celei d'intaiu scoli inalleromanesti In Capitala principatului muntean.

Azi paisianismul, sarguincioasa vi rodnica obste-jitie s'a dus. Dar li vezi Inca urmele In cuvioasaInfälisare a lucrurilor si oamenilor: batrânul staretvoinic, eclesiarhul cu lunga barba neagra, priceputIn ale zugräviei bisericesti. Nu s'ar putea Invia oaredin asemenea urme vechiul curent folositor Bise-ricii si culturii?

VIII.

ILF OVUL

1. Bucureoii.

CAldtorul venit dintr'un ora § de provincie, undeBucure§tii sant ldudati peste mAsurg, batjocuriti dindespretul pe care-I avem pentru tot ce se tine`de noi§i porne§te de la noi, sau invidiati pentru rApedealor inflorire pompoasà, drumetul plin de evlavie, caresose§te, cu mintea luminatà de un ideal, dintr'uncolti§or ardelean sau b5n6tean, ori din Bucovina,unde totu§i e mai putinA lncredere In silintile noas-tre , e lovit IntAiu de meschingria gArii. VecheaclAdire nelncApätoare §i f6r6 fatà era s6 fie Inlo-cuità, cat de Apede, printr'un mAret edificiu, al clruiproiect a fost Ins5. Inl6turat prin vremile rele dedeunki, a§a Inc& am rAmas cu ceia ce era maiInainte 1.

Nu numai gara a fost lnältatà M.A. gust, dar loculei chiar a fost ales flrà nicio socotealA alta decat ainteresului practic, care nu merità totdeauna locul

cand e vorba de o Capitalà. Ploe§tii, Pi-

tetii, mai ales Galatii, impun de la Inceput prinlarga, frumoasa, moderna stradA care se deschideIn fata celui ce plräse§te gara. Aici te afli rInainteaunui trunchiu de alee I,ncunjuratá de plantan, dincare se ive§te monumentul inginerului Duca. Apoilntorci In dreapta §i, mai putin cotità decat In alte

vezi Calea Grivitei.

garit nouit, moderni, luminoasl i aeratI, dar flrAcaracter monumental, s'a riclicat pe urn4 (1939).

312 MUNTENIA

Odatd era aici, Inainte de zidirea gdrii i strfinge-rea In acest punct a firelor de fier ce mijlocesc trans-portul, o mahald-sat, o'rulità de tdrg dundrean, Cuhanuri ale cdror curti rdu IngrAdite addpostiau, In-tr'un amestec de pdnusi i bdligar, card si cdruti,cu crdsme de drumul mare ispitind la turburel bote-zat i la mititei dati prin cenusa de supt gratarullor de frigere, cu maidanuri pentru cfini färä stdpan

pentru murddriile vecindtAtii. De atunci s'a fAcutaliniarea, s'a Intins unul din cele mai bune pavagiide granit, s'au Infipt felinare a cilror lumind Auerscanteie pdnd departe, s'au pus sine pentru trarnvaie.Noaptea, sirul lung de birje minunate, ce mdrgenestetrotoarul cat vezi In zare, strecurarea grabita a mul-timii In toate pdrtile, multime care stie sd meargil

stie sl se Imbrace, lunecarea luminoasd a va-goanelor de tramvaiu, defilarea rdpede a trdsurilor,printre care se amestecd echipagii boieresti cuvrèle i rotile Invelite Cu cauciucl, strigAtele, care sfintunul din cele mai sigure semne de recunoastere aleBucurestilor, gardistii cu Infdlisarea militard, cariIndreaptd sivoiul ce se tot revarsd, acestea toateieau ochii i auzul, i cuceresc.

Altfel e Insd ziva. Cu toatd lArgimea ì circulatiaei Imbielsugan, Calea Grivitei nu e de loc monu-mentald si n'are niciun caracter lämurit. Taraba po-pulard, bond orientall, Invelità cu tinichea, pretindesà stea In rand cu casa ce are cloud, trei etaje, cu vila,Cu palatul; i anumite consideratii, foarte omenesti

foarte politice, crutd aceastd rdmdsitä de bar-barie sdracd, pe care se poate Msà tintui o 'earnde alegAtor In Colegiul Intdiu. Statul a ddruit acestei

ce rdsund Wan ziva de huruitul trfisurilor,Scoala de Poduri, a cdrii fatadd polihromil rdsaremai frumos vara din mijlocul verdetii arborilor, dar

DispArute In epoca tracliunii mecanice (1939).

VIII. - ILFOVUL 313

frumoasa, lntinsa Scoala de Meserii, din apropiere,se ascunde In ramura laterala din stanga, StradaPolizu. Tot de la Stat vine, mai incolo, Scoala deAplicatie, cu fatada severa, goala, o cladire de pela 1860, dinkera casarmilor lui Cuza, mult- infe-rioara Scolii Militare din Iasi, Ineunjurata de atataaier si de atata luminà. Curtea de Conturi, care sevede ceva mai departe, tot In stanga, e noua, darface o impresie impovaratoare prin greoiul cope-rAmant de tablil care o strivesle, si e lipsita deonce frumusell Numai la capat, se vad parte dinmarile ziduri galbene, batranesti ale Ministeriului deFinante, care patrunde stramb in Intretaiarea CaliGrivita cu Calea Victoriei.

Comuna, din partea ei, a gasit cri aici e locul saaseze o hall si, pe cand Calea Buzestilor, dreapta,larga, dar Intunecoasa, fuge In stanga, In dreapta eInvalmaseala precupetilor, scaunelor de carne si ca-rutelor, care strica Inceputul curatei strade a Berzei.

Pan/ aici Calea Grivitei parea sri se desvolle ea .ostrada comerciala, progresand de la cocioabele curestaurante ieftene la inaltele cladiri care adapos-tesc mai departe pravalii moderne. Dar de la aceastalncrucisare urmeaza mai departe un amestec de casede locuit, ca In toata Romania o casti pentru ofamilie, de bacanii, de Mil, de magazine, de ate-liere. Casele sant mai toate curate, dar numai icicolo se poate vorbi de frumuseta. Un tip sarbad .deconstructii de specula se repeta mai des, ca si 'Inalte parti ale orasului. Lauda s'ar cuveni numaiacelor ce au reparat cu toata cuviinta biserica Sfin-tilor Voevozi, la o noua IntretAiare de strade late-rale, Wand din aceasta clAdire cocheta si din scoalacomunall de langa dansa un colt pe care oehiulcauta cu multamire, sau gustului care a condus era-direa Casei Lahovary de Mina Curtea de Conturi.

314 MUNTENIA

In total vorbind, Calea Grivitei, care e totu§i o partea§a de importanta a Bucure§tilor, se terminasa-§i fi gasit rostul.

In jurul ei se grupeaza Ina un Intreg cartier, larddistinctia sau luxul boieresc, care nu da munca §inu face schimb, dar care Infati§eaza partea cea maisanatoasa §i mai cuviincioail a cartierelor de casede Inchiriat pentru functionari: o curte Ingustä, douafere§ti In coasta la strada, §i apoi un §ir mai lungsau mai scurt de Mai ce se prelungesc In 'aceia§idirectie, lncheindu-se prin bucatärii cu tavanul maijos. Tramvaiul circula pretutindeni prin stradele,drepte une ori, dar mai adesea Incolacite, sau maibine formand necontenit unghiuri cu o noul liniede aliniare. Unele, cele mai mari , au o aleede bulevard, iar cele mai mici cuprind aceia§i ar-bori In mica livada cu care se mantuie curtile Infund. Lumina e nelndestulatoare, dar pavagiul sementine bun. Aceasta parte din Capitalä a f6st creatilprin nevoia de functionari ai Statului Intemeiat pe obasa centralisata §i de raspandirea profesiilor libere.A prefacut astfel pe cat era cu putintä vechea ma-hala de§iratd, deslanata, stramba, samanata la In-tamplare prin §esul cel fara de hotar, bogat In arborifàrä Intrebuintare, In praf de yard, in noroiu deprimavara §i toamna, In zapada murdara de iarna.

In Calea Grivitei, care a fost strada idea a fi fostnu se Intalnesc .amintiri ale unui trecut boie-

resc sau domnesc. Din potrivä, marea arter'ä de lux,de stralucire, de primblare, de cofetarii §i cafenele,de comert suptire: mode, mobile, carti §i delicate-suri" de bacan, a avut o Indelunga §i Insemnataviata Inaintea botezului ei cu cele douà neologisme,care n'au gonit Insa din Intrebuintarea poporuluivechiul nume secular de Podul Mogovaiil adea al;

VIII. - ILFOVUL 315

nevestei boierului Mogo, care §i-a ca§tigat fata deaceasta parte a Bucure§tilor drepturi de recuno§-tinta de mult uitate.

Podul" de scanduri era margenit °data Intre pa-dure, una din padurile rasarite din pamantul grasal mla§tinilor secate In jurul ora§ului, §i Intre rapalutoasa a Dambovitei, care, ca un Bahluiu ceva maimare, parea cä are apa numai pentru a narui pri-mavara, In saptamanile ei de §ivoiu umflat, uritelemaluri, pentru a da umezeala ve§nica tuturor case-lor risipite de-o parte §1 de alta a ei §i pentru aIneca din cand In cand pe cele mai apropiate ?dedama. In fata lungului pod", mai §erpuitor §i maiIngust decat oricare altul din tara poate, se Inalta,pe una din movilele malului drept, Curtea Dom-neasca, dreasa din piatra, poate de Matei Basarab,de sigur de Brancoveanu, Vasile Lupul muntean Inceia ce prive§te iubirea pentru cladiri, lux §1 stra-lucire, §i de Alexandru Ipsilanti. De la o vreme,IncA din a doua jumatate a veacului al XVII-lea,boierii In lungi haine orientale se deprinsesera anu mai sta pe la mo§iile §i viile lor, 'ci se lngra-madiau cat mai aproape de ocrotitoarea strea§ina alui Voda. Podul Mogo§oaii capata astfel viga: casede piatra pentru stapan §i pentru numeroasa tagmá.a robilor cari fáceau toate me§te§ugurile casnice, se

.durara In mijlocul curtilor noroioase, gradinilor bo-gate In flori, livezilor carora nu li se mai dadea decapat, pierzandu-se tocmai In saracia umild a ma-halalelor. Arcu§urile fermecate ale Tiganilor me§teriprinserl sa se auda In cerdacele de priveli§te §i desfaturi. Si butcele vechi, cale§tile mai nouà duruirape scandurile §i birnele de care era acoperia ceamai mandra din stradele Scaunului Domniei.

O mare schimbare suferi podul", cand Chiseiev,Muscalul filosof" §i filantrop, care fácu §i puse

S'a adaus frumuseta Soselei Jianu si noul cartier creat suptprimarii din urmA, de la d. Donescu la generalul Dombrovschi(1939).

316 MUNTENIA

In aplicare Regulamentul Organic si care ne iubiapentru primitivitatea noastra patriarhala, cat §i pen-tru anexarea de care ne credea vrednici, facu Inpadure $oseaua, ca drum, prelungit apoi deDomnii ce urmarä. dupa el, pang. la Ploe§ti, §i cuboschete de arbori. Inainte se mergea dupa aier,care era §i In livada fiecaruia, pe malul Dambo-vitei, pana la ostrovul Sfantului Elefterie, panil la He-rastrau, puncte de racoare umeda si de bogata vege-tatie baltoasa, a§ezate la tail", departe de margenearisipita a orasului.Lucrul de capetenie eraitInsa lega-natul molatec pe pernele calestei. 0 placere pe careau gasit-o si In noua primblare, care n'a fost,vreme, cercetata decal de oamenii purtati pe sus, §iastazi Inca nu e gustata pe cat se cuvine.Inixe noua§osea" §1 ora § se Intindea pana daunazi un caPtit demahala, facut pentru a primi tarani drumeti Cu ca-rale. Dar, cu toata pastrarea vremelnicti a acesluiostrov din trecut, Bucure§tii erau Incheiati In aceastaparte care era sä vada, mult mai tarziu, bizarulamestec de mari case luxoase de toate stilurile, con-fundate une ori In aceiai cladire, dar in mediu veselde verdeata, al noului cartier Filipescu

Peste o Intreaga jumatate de veac de la Chiselevsi Imbunatatirile lui, Dâmbovita, dulcea" apa cuchefuri rele, Infrà in sfar§it supt stapanirea ome-neasca. I se pusera stavile de inaluri adânci, sapateIn gropile rapei, dar fall alta verdeata decal a bu.-ruienilor rapanoase samanate cu inatreata hartiilormurdare §i a imunditiilor, §i poduri de piaträ. Inlo-cuira de-asupra raului canalisat vechile podeturi delemn, cum sant acelea care se pot vedea si astäziIn Moldova, peste urita garla a Barladului.

S'a adaus marile cladiri din fund (1939).2 Acum Pensionul Moteanu, Cä1ugärii1e, prin grija noastrii

de a ni creste strIin copiii, au un palat aiurea (1906).3 A putut fi salvatl si e un Museu al orasului (1939).4 Si-au schiratat proprietarii (1939). V. i cartea mea, lstoria

Bucurestilor, 1939.

¡fill. ILFOVUt 31/

Acum Incepu gloria Podului Mogowaii, peste caretrecand, In 1878, o§tiri romane§ti Invingatoare, ele-ischimbara numele In Calea Victorici. Boierii 'Mee-purà ali preface casele, In§irale mai ales de catreSosea, uncle arborii schimbau mai mull aierul. Caseteunora dintre dânfl, vandute Guvernului sau parti-cularilor, devenira Academia Romana, alcatuita camstangaciu din doua gospodarii boiere§ti, dintre careuna e §i ceva mai Malta deck cealaltal;kMinisteriulJustitiei, proprietate a Academiei, pensionatul calu-garitelor francese, unde e §coala de multa vreme2,Legatia germana, Liceul SI. Gheorghe. Putine vechilocuinte pastrarà curtea lor de igrasie, copereman-tul lor tuguiat, fere§tile lor märunte, a§a cum se'vadla Casa Moruzi, pe ruinele careia, mane, va fi a§ter-nut pavagiul unei strade noua. 3. Gheorghe VernescuIncepu cu Inaltarea de odniirabile palate, pentru bo-ierimea vechc sau r °WA, §i dupä dansul cartierulintreg se Impodobi cu cladiri marete, potrivite cubogat'a, cu mandria proprietarilor i cu aspiratiilemoderne ale României i capitalei sale: casete Grit-di§teanu, Olanescu, Cerchez4, enorma cladire, facutadin toate materialele, In toate colorile §i cu toatestilurile, masiva coroana de suveran oriental, princare beizadea Grigore Sturdza aduse cel putin ma-rele serviciu de a distruge un Intreg ungher de ma-ghernite; In sfar§it noua casa Cantacuzino. Pe loculunde, In 189.1, se vedea un vechiu arc de triumfuitat, cu stalpii lui de lemn de pe cari se cojiahartia poleita, Intre mici bárbierii i carciurne desat turcesc, se rotunze§te o piatä mare, singura In

MuNTENIÀ.

Bucure§tii fara perspectiva §i frä aier. De o partedomina, isolat In trufia sa, acel palat Sturdza, aziMinisteriul de Externei, Cu auriturile §i emblemelesale; In fata, o alta frumoasa cladire, a FunctionarilorPublici, In stil vechiu romanesc, cu coperemant tu-guiat, ocnite, Mlle de smalt §i lemnarii sapate, sco-be§te cele trei randuri ale sale, cuprinzand berarii,spiterii, sanatorii §i cochete apartamente.

oseaua porne§te In fag, cu multimea nesfar§ita detrasuri luxoase ce se Infundä. In verdeata, In amurgulzilelor de serbatoare, supt paza splendizilor jandarmicalari, ca ni§te statui de bronz, pe cand mahalalele-§irasfira pe alei cocoanele pretentioase, In hainetatoare la ochi pr,in coloarea §i croiala lor, §i !lumina!mina a soarelui darnic aur §terge neegalitatile§i gre§elile de gust, curatind §i infratind toate Intr'ofrumuset5. felurita §i vioaie. Vechile §osele In care, depe la 1870, se Incingea ora§ul, $oseaua Bonaparte,Soseaua Basarab, Soseaua Filantropiei, Indreptate In-tru catva In ceia ce prive§te umilinta cladirilor scunde,se desfac pierzandu-se In zare. lar, ca strade noua, deo parte Strada Buze§tilor, aliniata, impodobita cu ar-bori de bulevard, strabatuta des de tramvaie ce vinde la gara, din Strada Berzei, iar, de alta, noul bu-levard al Coltei, inceput pe vremea de mari cladiri§i deschideri de strade, in clipa celui mare avant deInoire, prin anii nouazeci. Cea mai larga din stra-dele Capitalei, despärtita In douà printr'un §ir decastani tineri, tinte§te drept inainte spre Strada Ro-mana, Intre minunate vile cu doua randuri §i Intrelocuri Inca goale, care a§teaptä cladiri asamanatoare.Iar Strada Romand, care scade In frumuseta Inain-Lind, duce, la capatul ei, spre fundul de mahalalecare s'a pastrat Inca mai Indaratnic, In partea opusa

t Menit peirii, ridicindu-se In loe alta clAdire (1939).

iLPovtIL

ghrii civilisatoare: mahalaua Teilor si a Icoanei, care,Incepand prin zidiri nou5., se mAntuie Intre asute135.trdnesti cu zaplazuri putrede, cu stresina pesteochi mArunti de geamuri, cu gospodari In papuci,gospodine legate la cap si puzderia canilor rAi cariapärá de pungasii aruncati pe strade In pripa civi-lisatiei avutul unor oameni cari nu pun usor Inmiscare banii strânsi cu greutate si bine täinuiti.

'Mena Dambovitei n'a gäsit destule puteri si des-tulä. initiativa pentru ca râpile, pren.cute In stradedestul de largi, In splaiuri", cum li se zice peunte table albastre pAtate, sä. ajungá a fi stradelocuite, strade strAbAtute, strade bine pietruite. Insus, spre garà, malul stâng n'are alte podoabe decalo nouä. casarmk In mijlocul unui maidan pe carepanä. ieri vuiau minavetele panoramelor, dulapuri-lor i menageriilor, i spatioasa clAdire Otratl, rosie-galbensä, a Imprimeriei Statului1. Malul se duce apoi,pe lang5. unele case particulare frumoase, cAtre oregiune de cAsArmi, de spitale militare, de mici stril-dite inguste, unde nu e mäcar o mahala cu buneobiceiuri vechi, ci o tigänie präfoasA i noroioasa,din carete strecori ea mai iute ca sA poti räsuflaIn largl.

In jos, privirile IntAlnesc pavilionul de fier alHalei celei mari, cu pivnitele ei adânci, crusite desange pe trepte, cu imprejmuirea de deposite deml.rfuri ce nu mai Incap In cuprinsul de metal.Apoi, pe lingà cäsute, suite une ori pitoresc pe InAl-time, splaiul" merge sä. se piardä. In regiunea demahalale pe care am Intalnit-o si Inainte: fundurijoase cu cAsulii urâte, peste care se näpusteste, la

Frumos refAcutà de directorul Bunescu (1939).3 Noile prefaceri au Inläturat-o In sfarqit (1939),

1 Inlocuit de mAretele constructii noi, dupi focul care-icuprinsese partea principala (1939).

2 Si aici, In fata Palatului, betonul armat §i-a ridicat unmonument, de aceia§i lipa de stil §i de gust: Palatul Tele-.frafului §i Telefoanelor (1916.)

to AtUNTLNIA

anumite timpuri ce se prevad, dar nu se inlfitura,§ivoiul ploilor manioase.

Dar, dincolo de acest zid de case ale malului,pe care-1 dariná ie§irea spre Dambovita a Caii Vic-toriei, se intinde ceia ce nu e, In Bucure§ti, nicimahalà, nici Sfat boieresc, nu are nici petrecerilesmerite ale mitocanilor, nici risipa, In gust fran-tuzesc, a claselor stapanitoare. De la Calea Grivi-tei pana la Hôtel de France, de la care panala rau se lntind maretele cladiri ale Casei de Depu-neri §i Po§tei §i masivul casei Prager, domneteviata de negot, puternica viata de bazar a Bucu-re§tilor.

Calea Victoriei Inainteaza, ducandu-se necontenit,fail unghiuri de Intrerupere, de carnire, dar aproapefara perspectiva ce i-ar Inzeci frumuseta, Mire maricladiri, mai ales cu doua randuri, dar lnaltandu-sede atatea ori mult mai sus decat atata. Aici, dupacasele boierilor, sant magazinele, sant o parte dinmarile oteluri. Stradele Inguste ce se desfac nucuprind, afara de singura Strada Regala, foartescurta, decat vile §i case de locuit, printre care sevad unele §coli §i ciao:1M oficiale. Viata política §iculturala e represintata prin Ateneul cu linii antice,strivit azi de un mare otel In beton armat carevamuie§te pretentiile indigenilor §i strainilor In lu-xul situ trufa, prin Palatul Regal, de caramizi, yap-sit galben, simpla cladire fail valoare, dar §i farapretentii arhitectonicel, prin Fundatia Universitara aRegelui Carol In fata,iar mai jos prin Teatrul, dadacu vre-o jumatate de veac In urma,dar crescut multprin Inadirea In anii ultimi a unor spatioase anexe 2.

21

VIII. -- ILFOVUL 321

Uratele biserici cu turle de lemn, cäzi Bucure§tiisant aproape lipsiti de biserici vrednice de acestnume , care patau partea boiereasca a stradei, nuse intampina aici. Una ceva mai cuviincioasit, SA-rindarul. a fost Inlocuità printr'un parc, care eraIna cat se poate de rau Ingrijit, pentru ca apoisit se inalte pe el liniile simple, dar marete, ale Pa-latului Ofiterilor, a anti frumoasa fatada a foststricata Insá de facerea unor trepte exterioare inutile.

Aici o noua §i larga strada, plantatá cu arbori,luminata cu globuri de lumina electrica, strabatutade masive vagoane de tramvaiu tot electric, tale ve-chea cale a noii Victorii. Sant bulevardele.

Amintirea bulevardelor parisiene, pe care le-a des-chis baronul Hausmann. §i care In cel mai scurttimp s'au acoperit de cladirile cele mai stralucite aleParisului, dorinta respectuoasa de a da Suveranuluio legatura dreapta, larga Intre re§edinta sa de iarnddin Bucure§ti §i cea de vara, care era atunci la Co-troceni, mai sus de Dambovita, §i, In sfar§it, convin-gerea ca noul Bucure§ti trebuie dada pe ruinelemahalalelor, a facut, pe vremea razboiului de Inde-pendenta, sa se dischida, prin exproprieri costisitoare,Bulevardul Elisabeta. S'a uitat Insa un lucru: a ostrada nu e nimic fall case §i fira locuitori §i caace§tia nu vin decat atunci cand strada se despica In-tre regiuni care cautau neaparat §i de multa vreme olegatura. Insa viata Bucure§tilor nu se desvolta inspre Cotroceni §i nicio aglomeratie mare nu se facuseacolo, trebuind a fi unita cu centrul. Deci particulariin'au cladit, §i piing. astazi se Arad de-a lungul bule-vardului, chiar In pArtile lui mai apropiate de CaleaVictoriei, locuri virane, de multe ori neingradite,vechi ditramitturi, cladiri nelocuite. Aceasta nep5.-sare a Bucure§tenilor pentru frumosul drum nou

1 Senatul a fost mutat pe Bulevardul Elisabeta (1939).

322 U N TEMA.

putea fi compensaa de Stat, care avea atatea edificiide haltat Incà. Ceva s'a f Acut. Pe când Eforia Spi-talelor Civile 1§i clAdia palatul bAilor §i Otelul Bule-yard se ridica In coastà, Cârmuirea zidia, In fatagrAdinii pe care Bibescu o dAruise ora§ului pe loculde bAltoace al Ci§megiului (sau F5ntAnarului), Im-primeria Statului, apoi Ministeriul de Lucr5.ri Pu-blice (In stil românesc cu coloane egiptene). Eravorba de alte clAdiri mari, dar crisa ultimilor aniopri lucrArile §i, gre§eala pe care Statul a flcut-ola noi numai §i continua a o face ,, atatea edificiigrandioase, In loc s5. fie grupate pe aleile de. cApetenieale circulatiei, furä aruncate In unghiuri nepriel-nice, unde abia dacA le zAre§te cAlAtorul sau chiarBucure§teanul.

Un alt primar, Pache Protopopescu, om cu celemai bune intentii, pentru care i s'a §i ridicat ostatuie de bronz, cum n'o aeun Eminescu) un Ale-csandri, socoti cà un bulevard al Nordului cere dup5.dansul §i un bulevard al Sudului. Acesta fu adusla Indeplinire frumos §i r5pede. De la c15.direa se-verá§i lini§tit5. a UniversitAtii, In care Ins5. Sena-tul §i Museul ghemuiesc salde de curs Inteun singurcolt1, linia noii strade strAb5.tu vAlmA§agul maha-lalelor, t&ind case In douà, prefAcAnd dosuri In fa-tade, läsand grädini spArcuite pe margenea trotoa-relor de basalt artificial. Aceastà stare era un pro-visorat, care trebuia Inlocuit In cel mai scurt timp.Bulevardul mergea spre Calea Mo§ilor, cu oborulei a§a de cercetat, cu tArgul anual din timpul ,verii,

care s'a desvoltat In ultimii ani pAná la un marébfilciu, pAná la o Expositie populark cu maha-lalele ei Intesate de locuitori slraci, grani §i

1 DArAmatA de atunci, dar nu Inlocuità. Un loe viran deschisbinevoitor privirilor publicului se riisfatd In locul ei (1916).p Intrebuintat pentru raid expositii (1939).

VIII. ILPOVUL 323

tori de la fabricile din vecinglate. Dar regulamentulprevedea clädiri mari, scumpe, proprietarii tineaula preturi neauzite, §i pänd atunci se respecta co-cioaba lor sälbatecä, In loe de a o arunca la piimänt§i de a Imprejmui locul gol, ca aiurea, cu ulucelnalte, ce s'ar, fi acoperit de afi§e. Se zidi aici,In fata casei cu chirie pe care o ocupa Ministeriulde RAzboiu, un costisitor §i baroc Ministeriu de Do-menii. Ici §i colo, cativa particulari strä.nserä. I,npustietate palatele lor, arätând In acele locuri cear putea sá fie acest bulevard. Unele colturi zdren-toase furá curätite, rotunjite, lAsand sà se vadà micistrade laterale plä.cute. La Intretdierea cu StradaColtei, unde se ve§nice§te cea mai pAcAtoas5. din Pri-märii 1, iar, de cealaltà parte, marele spital modernintinde fatada-i dungatä, un masiv grup de bronz§i piaträ, cu alegorii francese greoaie, fu a§ezat Intruamintirea muncii roditoare a lui Ion BrAtianu.altà piatá rotuna, mai sus, se facu loc unui RosettiIn jilt, pe când o a treia cuprinde comemoratia Inbronz a lui Pache Protopopescu insu§i. Dar, cutoatá existenta acestor oaze, bulevardul rdmânea oalee de triumf printre cäsute de tärgu§or.

Intre acest bulevard §i Dâmbovitä. se Intinde ade-väratul cartier de comert. Strada Coltei duce In largapiatä a Sfântului Gheorghe, cu o mare biseria. Inmijloc. Aceasta poate fi privitä ca sarnburele Bucu-re§tilor ce vänd. Insula zgomotoasà, cu märfuri atar-nate pe päreti sau expuse In vitrinele Inaltelor case,lipite, ca In Apusul zgArcit de spatiu, una de alta,e strAbälutä de trei lungi strade: Strada Doamnei,Strada Lipscanilor, unde vindeau Grecii §i Bulgariice-§i aduceau marfa din Lipsca, de la vestitul iarma-

324 MUNTENIA

roc; Strada Carol, cu piata Sfantului Anton, undese valid florile. In lat, se coboara spre DambovitaStrada elarilor §i Strada Baratiei. lar In fund CaleaMo§ilor, Calea Calara§ilor, cu aceia§i Infati§are desuburbie vienesa, merg spre mahalalele din msrgene.Tot pe acolo e Calea Vacdre§ti, §i stradele, ulicioa-rele vecine adapostesc, pe langá cafenelele, halelelor de lucruri vechi, sinagogele lor, Evreimea saraca,care se Iniprgt§tie din acest mare negot variat cumarunti§uri. In Orient, pana la Constantinopol numai e un bazar ca acesta.

In fata cu acest Bucure§ti e un altul, vechiu, sarac§i mort. Inceputul ora§ului de astazi e cetatuia pecare Mircea-Voda o Intemeiè In secolul al XIV-leape locul unde sant astazi Archivele Statului, de sigurpentru a supraveghia ce se petrece In largul §esbaltos ce merge pana la Dundre. Celelalte Curti dom-ne§ti, dintre care cea din urma, a lui Alexandru Ipsi-lanti, a dat temelii §i fragmente de ziduri §i pala-tului, ce se ridica astazi, al Archivelor, dupa ceruinele din secolul al XVIII-lea adapostiserg. Incade la crearea institutiei rAma§itile documentare aletrecutului, se vor fi urmat pe acela§i pamant, cumera obiceiul. In acest cas, biserica lui Mihai-Vodava fi Inlocuit o alta mai veche, mergand pana latimpurile departate ale Intemeierii.

Acest vechiu sambure al Bucure§tilor se desvoltaIntliu catre Sud. Alexandru-Voda ridica In al XVI-leaveac Inca o not& biserica, pe un al doilea deal,acea biserica ce primi, la restaurarea ei de nepotul defiu al lntemeietorului, numele de Radu-Voda", duptiacest Radu Mihnea, un bun cre§tin §i un om cuapucaturi mari. Apoi, In Im.prejurimi, alti Domniai aceluia§i veac dadura lupte §i Infipsera in pa-mint mari cruci, de amintire. Pe and ora§ul trecea

- ILFOVUL 325

Dâmbovita, el Infloria pAna departe In lungul apei,aruncdnd tot ramuri nouà de mahalale. Prin anii.1650, Constantin Serban cladi pe vdrful dealuluicelui mai frian, dar celui mai departat de rdu, Mitro-polla, care putea fi socotitä pe acea vreme ca ocladire frumoasa. In ultimul §fert al acestui secolal XVII-lea, erban-Voda, care, ca prigonit al Dom-niei, cautase mantuirea In coltul de vechiu codruce ramasese la Cotroceni, 1§i facu mica, dar armo-nioasa manastire, socotita pe atunci ca o minune aartei, Inteo curatitura de padure. El Insu§i, andmoartea-1 smuse Inainte de vreme, §i ai lui gasiraodihna lor aici. Cu mandstirea Cotrocenilor §i cumahalalele tabacarilor din capatul opus, vechiulBucure§ti I§i ajunsese hotarele la Miazanoapte §iMiazazi. La Rasarit, el n'a fost niciodatd foarte In-tins, ci s'a pierdut indata In §esul sdmanat Cu chute.

Viata s'a departat astazi de acest term al caruirost samana, oarecum, cu al Ia§ilor. Incepand de lacreatiunea lui erban-Vodd. Cantacuzino, §oseaua carese lidicá de la Dâmbovita, despicdnd un teren mla§-tinos, pe care l-au curatit aici canalele de scurgere,are la dreapta Intinderile cu boschete, straturi, sere§i pavilioane, vastul parc stiintific al Gradinii Bota-nice, cu Indltarile si scufundarile lui. De cealaltaparte, se Indesesc arborii batrani'Pai parcului prin-ciar, cari duc la frumosul castel nou, cu fatadaprimitoare. Pe Mugä el, biserica, dreasa In ultimeleluni, a Cantacuzinilor, apare ca o capera de Curte,lar turnul de Intrare, pe care se amesteca stemadomneasca veche §i cea noua, sta ca o curiositateistorica marunta, crutata Inca. Caci In chiliile calu-garilor §i-a facut loe Intaiu re§edinta princiara devara a lui Voda-Cuza si Voda-Carol, care a avutde urma§i In cladirea, astazi a§a de deplin prefa-

326 MUNTENIA

cuta, pe Principii Mo§tenitori, §i In toate se simteeleganta aleasa, iubirea de arta §i de natura, simtulpentru originalitate, pentru coloarea locala §i coba-rea istorica, care deosebesc pe Principesa Maria.

In fata castelului e o mica garä, care-1 deserve§te.Apoi mai In sus, §oseaua desparte casarmi §i stabi-limente militare mai ales, cu care sant In legatura§i casele de locuit din mica mahala, inaintea careiase opre§te, langa râu, unja tramvaiului electric.

Stiinta e vecina cu arta din palatul §i parcul )prin-ciar. Pe un nou bulevard, Inca aproape gol de c1-din, care duce de la Dambovitä la poarta sudicaa parcului, ea a cladit Facultatea de Medicina, Ina-intea careia se ridica acum statuia initiatorului Inva-tamantului medical roman, doctorul Davila. Si apoipe mal se In§ira: Scoala de Veterinarie, cu fatadaluata dupa a Imprimeriei Statului, marele InstitutBacteriologic, unic In Europa, al d-rului Babe, Ins-titutul de Chimie al d-rului Istrati. La doi pa§i deFacultatea noud, cladirea mai veche, din vremea luiCuza, a Asilului Elena Doamna, astazi §coala reallde fete §i internat, desfa§urà fatada-i severa.

Intea doua linie vin acum casärmile: casarmilelui Cuza, ce, se vad de la Dâmbovita, pazind singu-ratece In campie, casärmile nouà din Dealul Spirii,care se Incheie jos cu zidurile Arsenalului Armatei,dupa ce Infati§eazà eleganta siluetä' a monumentu-lui de bronz pentru pompierii cazuti la 1848, luptand,fàrä scop §i mai mult Inteun nacaz, contra Turcilorveniti ca suzerani §i priéteni.

De la acest cartier militar lnainte, porne§te altul,care cuprinde mai mult rail-144e istorice, dintre caremulte sant adaptate nevoilor vremii noua. Langapalatul lui Ipsilanti, pe deal, stau acum ArchiveleStatului, cladire masiva, puternica §i sigura, al cariicoperi§ de tigle ro§ii se vede de departe, de pe

1 Vechile cAmArute umbroase, cu putina lor solemnitatestingaciu improvisatl, au fost drtrimate dlunAzi pentru a faceloc unei enorme clAdiri de piatrA care pornqte de jos dinvale prin substructii de risipg. pentru ali odihni frontul, somp-tuos §i banal, In fa t.1 cu pAretii elegantei Mitropolii vechi.Inlluntru asfixia fisicA e In proportie Cu asfixia morall (1916).

Aici s'a lArgit §i. Impodobit, la 1932, aleja ce duce laMitropolie §i. la Camera Deputatilor (1932). Palatul metropolitana fost adaus, f4r1 Limit gust (1939).

VIII. ILFOVUL 327

malul celalalt. Biserica lui Mihai-Voda Isi are siastazi slujba In curtea Archivelor. Biserica DoamneiMap, In minunata ei gradina, Spitalul Brancove-nesc au ca interminabil vecin Palatul Justitiei, Inmaretia caruia lipseste numai masura. Prin singurastrada larga a Bucurestilor vechi, Calea Rahovei, seajunge la cea mai mare biserica. din Bucuresti, lnaltulSí. Spiridon al Ghiculestilor. Mitropolia lui Cons-tantin Basarab e Inca Mitropolia noastra, pe atat destralucitoare, pe cat de fail strälucire se InfatiseazaIn afara. 0 ciao:lire nouà langà dansa adapostesteCamera Deputatilor, si o aleje de stalpi cu vulturide stuc (nu de piatra, nici de marmura) duce, nu atatla Mitropolie, cat la locul unde se face galagia careintovardseste munca de toate zilele a Statului 1 Cea-lalta coasta a dealului, pe unde nu vin trasurile mi-nistrilor si deputatilor 2, e, prin urmare, cu totulparasita, napustita de arbori, la cari se pierde miculpalat metropolitan. Din vechea biserica a Radului-Voda a scapat de o reparatie fall socoteala, facuta,totusi, In vremea marilor, Invatatelor restaurari stiin-tifice, numai splendidul turn greoiu, care amenintasa. se (Meanie; biserica Insasi a fost nevrednic deprefacuta, si cine-o stie Cu cativa ani In urma n'omai recunoaste astazi; vederea ei de la Dambovittie ascunsa printeo mare cladire fax% stil, care eInternatul Facultatii de Teologie. La doi pasi deaceste prefaceri regretabile, bisericuta din veacul al

reparatie a fost tnceput i lAsatA In drum, aici eaaiurea (1916). A fost terminatA apoi de Comisiunea Monu-

mentelor Istorice. Pentru toate v. lucrarea recentA: N.Iorga, lstoria Bucurotilor, 1939.

Azi curAtite si legate lntre ele (1939).3 S'a fAcut si se face din initiativa regelui Carol al II-lea

(1939).

328 MUN TENIA

XVIII-lea a lui Bucur, In care multi au vAzut pepresupusul cioban ce ar fi Intemeiat Bucure§tii (nu-mele InsA vine de la un Bucur strlimof de sat), senAruie In ImprejurAri de pArAsire §i murdArie orien-tale. Din pietate §i din simt pentru frumos, vechiulora § merita o soartA mai bunA pentru monumen-tele luil.

Ace§tia sAnt Bucure§tii, mari ca Intindere, ca popu-latie, ca silinti zilnice, ca bogAtie a edificiilor publice§i a locuintilor particulare privilegiate, ca rost poli-tic §1 cultural, dar amestecAnd mArimea lor cu rues-chinArie la fiecare pas, §i IncA mai mult cu o lipsAde gust care e din partea Statului un adevArat sislem.Natura nu li-a dat niel o apA mare, nici adevArateInAltimi, nici Imprejurimi In totul frumoase, cAciune ori §1 prin sate de Tigani §i Bulgari (trebuie slrAsbati ca sA ajungi, In §esul pAtat de bAlti2 §ipAduri, la mAnAstiri, care mai aproape ar fi o falA(ca, pentru Ia§i, mInAstirile din margenea lui).

$i, pe lAngA acestea, norocul n'a dat IncA orapluiun om care sA aibl tot odatA §i gust, 1i putere demuncA, §i entusiasrn, §i rAgaz, pentru a stArpi locurilevirane, pentru a nimici cocioabele, pentru a distrugenecurAtenia, pentru a restrAnge raza ora§ului, a-1complecta In cuprinsul ei capabil de o Mina gospo-dArie, a masca neajunsurile §i a scoate la ivea15Insu§irile, care existà, §1 a da astfel RomAniei oCapita1à de care sA poatà fi mandrl, cu totulmAndrA 8

VIII. - ILFOVUL 329

2. Plumbuita.

oseaua Colentinei, care duce la mo§ia ce a fosta lui Grigore Ghica, Domnul de la 1822, Ingropat.chiar In biserica de sat, se desface din §oseaua te-fan-cel-Mare, cu fabricile ei puternice, uria§i de elrämidä goalà Inegrità de fum. .Aceastdlaltà osea 'MAnu-i samlnA. E un depärtat colt de Bucure§ti, Incare trecerea timpurilor a adus numai schimbAride tot mici. Pe malul de lut pe care-1 taie drumul,se vdd, cand mai sus, când mai jos, cAsute strambe,arace, pe care chiar cea mai harnicà bidinea degospodina nu le poate Indrepta, nici Inveseli. Toatesant foarte urlte, dar miciunea uneia mi e de ace-la§i fel cu uriciunea celeilalte, ci fiecare se poatelAuda cu o nepotrivire, Cu o lipsl, Cu un cusur pecare nu-1 Imparte cu nimeni. Aici nu se mai clAde§te,ci numai rAmA§itile obosite ale trecutului, de satoriental, pirotesc de clldura soarelui sau se poso-morlsc la ploaie, ca ni§te gAini bltrâne, cu penelec5.zute.

Dar multirne §i zarvl. §i mi§care i lucru, aces-tea sint de ajuns. Femei stau pe pamiintul golcosand din degete si din limbl; copiii se amestecl.prin toate; simple rOzboaie de tesut se Invare peprispà, porcii guià cu furie Impotriva unor du§-mani nevlzuti, sacagii man:1 la deal cai sfar§iti dezile, a cAror spinare ciolAnoasà sangerd supt biciulsdlbatec, rotari Incheie clrute In mijlocul drumului,cani se rApAd Invier§unati asupra trAsurilor, Tiganibat fierul In colibe; supt frunzare, In prOvklii cupAretii de coceni uscati, mustarii \rand ghiuden uscat§i rodul cel nou, dulce §i ametitor, al viilor.

La dreapta §i la stânga, vederea aleargä slobodäpeste tlp§ane Invälurate, pe care le acopere de opotrivA noua catifea verde rAsArità din dArnicia ploi-lor. Nu e un §es §i nu sant dealuri: pare ea toate

1 Fundamentale reparatli se fac azi (1939).

330 MUNTENIA

aceste case departate, aceste Imprejmuiri de zid, a-ceste desi§uri de copaci au fost anume desfa§uratespre vedere, ca de mana unui copil ce se joaca.In trei parti se vad biserici: una, mare §i nouàarata unde avea de gaud un proprietar sa faca unora § de vile care nu s'a putut lnjgheba; dincolode apa de parau a Colentinei, alcatuita ieri-alattlieridin §ivoaiele norilor, se vede de-o parte bisericadin Tei, iar de alta Plumbuita.

De departe, pe muchea unei Inaltimi din cele maimodeste, se descopere un mare turn de clopotnita§i o bisericuta patrata cu coperemântul ro§u §i cuun turnulet scund, ascuns ca un capu§or fricos debroasca testoasa. De aproape se deo,sebe§te Infa-ti§area, vadit noul, a turnului de la poartä §i fru-museta, puterea zidului imprejmuitor, care a crapatIn zdrente ro§ii de caramida. In timpuri, el alcatuiaInsa o puternica celatuie de aparare, cu stratele-idespartite prin var tare, cu creasta-i acoperita, nucu oale, ca la Marcuta, ci cu caramizi culcate piezi§.Din casele §i cladirile calugarilor greci s'au pastratIn trei colturi trei ruine. De la una se vede o camarasprijinita pe stâlpi rotunzi de caramida, cealalta In-Ora un rand de alti stalpi frumo§i, cari sprijina boltide-asupra beciurilor adanci. In fund, trapezaria emai brne pastrata: o lncheie un turnulet jos, aco-pen t cu tichie de tigle1.

Biserica Insa§i, foarte trentaroasa, se deosebe§temult, In unele lucruri, de cladirile religioase obi§nuitedin aceste OIL Pe fatada, ocnite se arcuiesc Intredol.& braie de triunghiuri scobite: doul ferestuicise crapa la dreapta §i la stanga u§ii impodobitecu un sistem simplu de ciubuce de piatra. Incolo, eo cladire oarecare, §i aceasta vine din multele pre-faceri ce a suferit biserica: din vechea zidire a lui

Poarta greoaie se deschide, §i Inaintezi prin mari

VIII. - ILFOVUL 331

))Petru Voevod" (Radu Paisie) n'a rAmas ca orna-mente decAt cutare urma de piatrà pe care am maisemnalat-o; de la reparatia lui Alexandru-Vodg. Mir-cea se va fi pastrat cadrul cu ciubuce al 'u§ii, de lainoirea lui Matei Basarab ocnitele §i braiele de triun-ghturi (care, amandoug, samilnà cu podoaba bisericii,de formA munteank de la Ca§in), iar toate celelalteelemente vin de la reparatia fAcutg, In urma cutre-murului celui mare, In cei d'intgiu ani ai veaculuial XIX-lea.

prin InvAlmg.§eala §oselei cu cAsutele bg.-trAne. La tdierea §oselei tefan-cel-Mare, se N'Ad chio§-curile pgrAsite ale Mo§ilor. Apoi Oborul In§irà

joase, din care ng.vAlesc asupra stradei do-nite, lucruri de fier, cgciuli, sumane §i §alvari, Inteancuri §i movile. Dgmbovita apare lang6Intinse ale Turngtoriei Lemaltre. De acum InainteCalea VAcAre§tilor se tftrg§te spre barierg.: tipurievreie§ti se strecoarà pe stradk pAnditoare sau tru-fa§e, pe cAnd copii murdari alearg6 dupg träsurkstrigand §i arAland cu degetul; o dgramg..turg.' inmijlocul unei curti Impovgrate cu tot ce se poatearunca de altfel de oameni poartà firma, româneascg.§i evreiasck de casà de rugticiune" §i argtarea cAacolo locuie§te un haham. O bucatà de vreme vinla rând case mai bune, unde se sà1d§luiesc, de sigur,cre§tini. Apoi nu mai vezi decá't cArciume de celemai proaste, prgvglii pargsite, maidane, case Milniciun fel de imprejmuire §i copii lAsati In voia lor.

Pe nea§teptate, dupg o u§oarg. coborlre, a§aIncit aceastà jalnia prelungire a Bucure§tilor sepoate cuprinde de-odatà cu o privire care zAre§te maimult verdele viu al arborilor ai zidurile albe alecetgtii puternice care e temnita Vgcgre§tilor.

332 MUNTENIA

curti pustii, dincolo de zidurile carora se aud co-mande scurte, pa§ii apasati ai trupei §i, pe langaaceasta, un necontenit urlet prelung, In care se ames-tea strigatele §i rasetele celor cinci sute de Intern-nitati, cari se Inchid In sank §i chiliile lor pentruodihna, pentru somnul dobitocesc, pentru gandurilerele §i mu§caturile dte cainta ale noptii.

In acest cadru de ticalo§ie, pedeapsa §i nenoro-cire, totu§i curat, oranduit, senin In cladiri, ca o§coala de fete , rasare Inalta biserica a lui NicolaeMavrocordat, a aril fatada puternica Iti cucere§tesufletul.

Supt triunghiul de piatra de sus, un rand de oc-nite lungarete, tivit jos Cu un brau Impletit; zecesuptiri coloane Inchid un luminos pridvor. Niciodatadin vremile lui Neagoe Basarab nu s'a cheltuit unastfel de material §i atatea silinte pentru a Impo-dobi o biserica: stalpii sant canelati, Impodobiti labasa cu flori §1 Incununati sus cu stralucite capitèlecorintice, alti stalpi corintici Impodobesc fatada pa-raclisului din fund, facut de Constantin, fiul lui Ni-colae-Voda, altii se Arad ceva mai departe, In frunteaunui cerdac din cladirea Incunjuratoare, ale carlichilli de pace s'au prefacut In celule de blastam.Dar aceia cari nu-§i afla pareche In tara §i cari,pentru vremea cand au fost sapati, skit o minune,se Old In pronaos, unde, ca la Cotroceni, ei sprijinAarcuirea boltilor §i despart de naos: de sus panajos, numai o sculptura Infloritd, un bill' de fru-museta Imbiel§ugata, care se Impletice§te urcandpe piatra greoaie. U§a e lucrata §i ea dupa modelulcelei de la Cotroceni, pe care o intrece Insa ca bo-gatie §i marime: altfel, sant aceia§i lei, acelea§i flori,aceia§i serafimi In zbor; sus de tot, de-asupra pisa-niei, coroana plute§te peste steme Indoita a vultu-rului §i a zimbrului. Si fere§tile au acela§i cadru

Vid. ILFOVUL 2§3

de sculpturi. In planul de cladire, In felul zugra-velii, care aici e pastrata a§a cum a fost la In-ceput 0 impune tot atat de mult ca la Slatina InSuceava, se vede Inraurirea bisericii care a slujitde Indreptar. Tusk precum toate sant aici mai mari§i mai scumpe, nu un singur turn, ci patru: dourtIn fata, doul mai In fund spre altar, se ridica de-asupra cladirii, pentru care sant Insa prea mici,daca nu prea ware.

Inlauntru, 0 tot astfel In paraclis, se vadsupt coroane sau i§lice de blana neagrà parintiilui Nicolae-Voda, sotia, cei patru fii: Scarlat, Ale-xandru, Iancu, Constantin §i nora; ii acopar caftaneblanite de matasa sau catifea obi§nuita fara florilede am. ale vechilor brocarde venetiene. Ctitoruldoarme supt inalta placa de marmurä din dreapta,cu slovele sapate 0 acoperite apoi cu un ciment ro§u,care alcatuiesc versuri eroice, In vechi metre cla-sice, Intru pomenirea dreptatii 0 Invataturii Voevo-dului mort.

Trasura nu se Intoarce prin ticaloasele casute desat, ci trece Inainte prin intunerecul pazit de stelelimpezi. E o osea cu totul pa§nica, In care te afunzi,lasand In urma stralucirea electrica a imensei tem-nite. Abia cate o casuta cu lumina chioara, latrat decani, taraitul clopotelului de la o bicicleta militarace luneca spre ora. In dreapta, zidurile moarte alemarelui cimitir Belu, unde oaspetii stau dedesupt 0n'au nevoie de nicio luminà dupa ce au parasilsfanta luminà de soare a zilei. Apoi prin lungaaleje neteda, cu lnalti copaci negri, care pare caplange acum toate durerile ce a vazut trecand pedrumul mortilor, spre stralucirea clara §i zgomo-tul vesel al Bucure0ilor de seara.

De curtmd (Warne färä autorisatia Comisiunii Monumen-telor Istorice.

J34 ituNTErtiA

3. Palatul lui Vodi-Bibescul.

Domnia de §ase ani a lui Voda-Bibescu, nesigud,tulburata. §i, In multe privinti, nehotarita pana astaziinaintea cercetatorilor, a lasat In preajma Bucure§ti-lor un mare palat neispravit, In maretia planurilorcaruia, ca §1 In darapanarea lui de ast5.zi, se poatevedea un simbol.

Pentru ca sa ajungi la dansul, trebuie sa sled-bati marele valmä§ag de strälucitoare desertaciune

Soselei. Trasura de drum se strecoad printre tra-surile de plimbare, smaltate cu toate coloriile §i toatescumpeturile lumii. Pe Incetul, lunga alee printrecopacii batrani se face o osea ca oricare, §i apro-pierea Bucure§tilor se simte numai prin cite unvelocipedist care trece cu gatul Intins, zanganinduliclopotelul, sau prin vre-o lini§tita ceata de Nemti,cari se duc tacticos la dcoare §i la Natur".

latà Baneasa. Inteacoace vin §colile care fac mar-§uri de Dumined, §colile cele nouä cu apucaturimilitare§ti §i mandrie In exercitiile gimnastice. Princrangul acela se Infunda din cand In cand domniofensati cari vin sa-§i cerce pielea, caci santern petcrenul clasic al duelurilor prin care se carpe§te1)onoarea", chiar dad obraznicul §i ticalosul ieseInvingator mai adauge un penaj la trufie.

Numele vine de la o vaduva de Ban, vaduva'Bran-coveanului adeca, lui Grigore Brancoveanu,cred. Maide mult Inca decat adapostirea ei la aceasta mo§iedin margenea Scaunului de Domnie, Vacare§tii ar fistapanit aice §i peste pamant §i peste oameni, Inteuntimp dud ei nu erau despartiti de dan§ii. Biseri-cuta curata ce se vede Ind aproape de drum, cladire

1 Acum inginerii romani, cad au ridicat de-asupra apelorfrumoasa bisericä de la Rebegesti, a Cretulestilor, au fgeutBucurestilor o cinggtoare albasträ de ape line.

Vitt ILPOVUL 335

bunk' de pe la sfar§itul veaculuir al XVII-lea, atunciand Ienachi VAcArescu cel d'intAiu era o rudA deaproape a lui Brancoveanu, care domnia, se puneIn sama lor. A§a spune, dupA amintirile altor preoti,preotul de astAzi, care sluje§te pentru un sat mic§i sArac. Inscriptia nu se va fi pus poate niciodatA;acuma nu se mai vede nici locul ei.

Langl bisericA sant case pentru lucrul mo§iei,o ghetArie mare acoperitA cu stuf; se vede cA stA-panul nu locuie§te aici §i cA once viatà mare, man-drA, s'a dus. Frumosul lac cu apele rAsfirate pAnAdeparte nu e Incunjurat ca In alte vremuri de inaltaverdeatA a copacilor bAtrani, cari-i dAdeau farmec§i poesie. De jur imprejur, Mara pe care le sfarmA§i le vestejesc umbletele vagabonzilor de cari destuise InAdesc aici, din marele ora § vecin, pentra ca sAse rAcoreascA In apele prAfuitel.

Si In aceastA pArAsire murdarA, in aceastA Injo-sire practicA, un palat uria§ Intinde douà randurilargi de cArAmidl stransA, cu multe fere§ti mandre,Incadrate In piatrA lustruitA, care se deschide de-asu-pra norilor §i a seninului. Ani de lucru ar fi trebuitaice pinA ce clAdirea ar fi fost gata In toate amA-nuntele ei §i s'ar fi arAtat vrednicA de a fi ceia ceo menise IncepAtorul ei: leagAnul unei dinastii. Darvantul revolutiei europene a anului 1848 bAtu §iaici, §i lucrArile me§terilor se oprirA pentru totdea-una. Castelul de trufie rAmase Incremenit, mortfArA sA fi avut, o clipA mAcar, viatA.

Din pivnitile adanci se ridicA duhori grele; unzarzavagiu 1§i Ingrije§te de marfa lui ascunsA prinIncAperile lor §i un mare cane sAlbatec adulmecAdupl hrana murdAriilor.

36 UUNTÉNIA

4 Cotrocenii. Ciorogarla.

Cotrocenii, la cari ajungi dupä un scurt sui§ dela Dimbovita, printre arciume joase tarane§ti §imici gospodärii, e o mänästire care nu s'a vilzutniciodatl. Era odinioarä o nestimatä. ascunsä. In i-nima codrului, a codrului aceluia de Inalti arborisuptiri, de baltd, intre cari §i-a gdsit aaposlul fu-garul Logofdt Serban Cantacuzino, care era sá fiepeste putin Serban-Vodä cel nou al Tärii-Romilne§ti.Codrul mergea pinA. In maul apei, Intinzand In ea§fichiurile sälciilor sale, el urca mai departe dealul§i se rAsfira larg In dreapta §i In stä.nga, ImprA§-tiind miasmele mla§tinilor In timpurile de alduri §isufland adieri rAcoroase asupra ampiei Inalzite.Frumoasa cladire de multImitä pe care Serban odurase Inteo poianA, rImânea supt straja codruluicare ocrotise a§a de bine §i pe ctitor In ceasurilede mare primejdie. Drumetul ce va fi trecut pepoteci, aici ca §i la Ciolanu, In muncelele Buzaului,nici nu se va fi gAndit une ori a§a de aproapeadäpostul cel bun al alugArilor, In chiliile lor pri-mitoare. Numai cand, la cele patru slujbe din fiecarezi, undele de sunete porniau din turnul cu clopotelela poartà, se simtia In deal §i in vale a rugAciu-nea orAnduitä., munca gospoareasca In munele luiDumnezeu s'a sA15.§luit In adâncul codrului. Apoisunetele se rariau, sldbiau din putere, §i, la ultimalovitua de clopot ràzleatà, pädurea se inv6luia dinnou In vechea ei tainL Bucure§tii se aflau Inadeparte, supt dealurile celelalte, al Spirii, al Mitro-poliei, al lui Radu-Vodä. §i al lui Mihai-Vod5.; el nutrecuse încá Dâmbovita, a§a Inca nu era pentruCotroceni deat un ora § vecin.

Vremurile nouà revärsarl marele ora § In cre§-tere §i peste granita de pace a manAstirii. Miratimp ea pttrea menitá sl iasà la iveala, ajungand

1 A fost reparata cuminte i a cuprins mormAntul fiuluicelui mai mic al reginei María (1939).

22

ILFOVUL 337

ins& numai una din multele biserici ale capitaleimuntene, apoi capitald a României unite. Dar celd'intdiu Domn dup. Unire, Alexandru Joan Cuza,ceru pentru odihna sa de yard cateva chilii cAlugd-rilor greci, pe cari-i goni Indatd, §i de aici, §i dinalte stdpaniri ale lor, pa§aldcuri adevdrate pentruegumenii sträini. Cotrocenii furd §i supt Cuza §isupt principele Carol o rwdintá inainte de toate.In umbra copacilor bhlrani, supt covorul u§or §idulce al florilor, veni sd se odihneasca mica Domnitä.Maria, pe care pdclurea o primise cu gala dra-goste, Incepand a-i §opti, in lini§tea primbldrilor sin-guratece, vechi pove§ti din trecut, care apropiau denoi, de lard §i de neamul nostru pe fiica, näscutd peacest pdmant, a noilor Domni romdni. Apoi, dupdun lung §ir de allí, noul palat al principilor mo§te-nitori se ridicd iute in preajma mändstirii, caremucezia cam uitatd päná la reparatiile de daunäzi,care i-au dat mAcar linfAti§area cuviincioasà, dacä nustrdlucirea, viata, mdndria din veacurile incheiate.

Astdzi tumid de la poarld tine pe pieptul sdu marcatdrii; ea se Infdti§eazd Intdiu celor ce pdtrund Incurtea stdpanitd de päretii cocheti ai palatului mo-dern, §i numai d'induntru se vdd cuvintele de In-demn pe care $erban-Vodd le indrepta cdtre aceiace veniau sà cerceteze mändstirea lui: slovele aucdzut pe alocurea §i intelesul vechilor invdtdmintese Intunecd prin lipsuri. Biserica, pe timpurile eio clddire falnicd, pare sfioasd, cam umilitd, fatd desträlucirea vietii mirene de langd (lama 1

Dar cine nu s'ar opri inaintea ei ar dovedi pu-tind pricepere pentru frumuseta simplá i trainicda clddirilor din trecutul nostru. Cu adevdrat, $erban-Vodd a Indltat aici o zidire mdiastrà.

Un pridvor luminos, u§or, se razimä. pe §ase stalpi

338 MUNTÉNti

de platra octogonali, sculptati la basa. In funcl, usase deschide In mijlocul unui cadru Inca mai frumossapat, In flori ce pornesc de la leii dejos si se Im-pleticesc bogat pana la aripile desfasurate sus aleheruvimilor de straja. Paretii laterali se Infunda

Inainte de a se rotunzi In absidA: feresti.marunte,cu frumoase rame de ciubuce Mate In piatra,strApung. Un turnulet de zid Incununa coperemantul.

InAuntru, bolti se razima unele pe altele; doispre-zece stalpi sculptati Inchid In pronaos un patratmai restrans si despart acest pronaos de inaltul,limpedele naos, pe paretii cAruia se vad Inca ve-chile zugraveli ingrijite care sant macar din veaculal XVIII-lea; In fund, fata de sapaturi aurite a'cata-peteasmei e de o bogatie neobisnuitä. Inaintea eiatarla Inca, dupA atatea prAdaciuni pagane, can-delele cele mari de argint care poarta stema Can-tacuzinilor: vulturul Implratesc Cu cele doul capete.Mormintele au fost si ele scormonite, descoperite

pangarite In cursul vremilor fárá putere i apa-rare, dar marile lespezi de marmurA sapate In floriImpodobite si In slove clare arata Inca locurile undes'au coborlt In pamant trupurile lui Matei, lui Ior-dachi, lui Raducanu Cantacuzino si ale altora dintreai lor. erban-VodA, ctitorul, se odihneste pe inaltulpostament de supt candela nestinsd, acolo unde po-meneste marmura pecetluita cu pajurea ImparAtieiRasaritului.

oseaua care duce Inainte strabate un adevAratoras militar: casármi, magazine de echipament, de-posite de arme, ateliere, Pirotehnia, mari cladiri bineIngrijite i foarte tacute la acest ceas de dimineatd,cu toata munca Incordata ce fierbe dincolo de fe-restuicile Inchise; garduri de lemn vapsite cu negru,gherete, sentinele care pazesc cu ochii In zari, Bul-gari cari dau tArcoale cu covrigii i placintele lorwurdare.

Vm. ILVovuL 339

Apoi satul Militari, Intemeiat abia de cateva zecide ani: casele, unele buni§oare, altele mai rele, santrAspandite cam In toate phrtile. Právàlii mari cumititei renumiti" §1 bhuturi Imbiel§ugate se atinla drumul pe care-1 privesc lacom din fere§tile lorcu gratii. Chci drumul acesta e bun, cu atatea,ctishrmiaproape, cu atatia muncitori pe cari de-i adunh, cuatatia drumeti de zi i de searh. Necontenit trecchrute cu fel de fel de lume, mai ales chrute cupui, pe cari Bucure§tii Zi cere pentru hrana bole-rilor" shi.

Ploaia a fhcut sh rhsara pretutindeni vesela iarbhnouh. Ea e preshrath ici §i colo de mid lanuri demeiu cu frunza deash, bogath, de palcurile galbeneale porumburilor uscate. Copacii rhsar singuratecisau In grupe, in panze, acoperind fortificatii ale ace-luia§i Bucure§ti, care nu se mai vede acum de mult,dar se simte prin atatea din nevoile sale.

IntrAm In satul Ciorogarlei. Ca toate a§ezdrileräne§ti din Imprejurimile Bucure§tilor, el arath tai-nite tighne§ti, chsute phchtoase §i cateva gospodhriimai bune, mide sapanul a tesut o Impletiturà devergi In jurul curtii (pe care cei mai multi locuitorio lash vrai§te, cu toath calicia i mandria rdsfhtatetighne§te In mijlocul drumului), iar nevasta a fdcutdin vapseli §1 din potrivirea lutului In forme ieftenesculpturi sau zugrAveli In colori tari. Cele mai ade-sea ori, florile ce se desfh§urà pe phreti sant lucratecu gust, §i fiecare meterá eau% sh dea alte podoabe

alte leghturi.MAnhstirea o vezi numai cand ai ajuns la poarth.

E o ciao:lire din 1808, de douä ori prefAcuth pänhacum. Mai lath cleat lungh, avand cate douà ran-duri de strAni, sprijinith pe stalpi de lemn cari odespart In trei, ea nu samAna de loe cu tipicul!i e simtitor mai urità dec&t acelea care-1 urmeaza,

340 MUNTENIA

Oarecare frumusea. se poate gAsi numai In s6pAturi1esalpilor §i catapetesmei §i mai ales In cadrul deverdeatd care Incunjurà biserica. In fund, e, iarti§i,un mic cimitir pentru Bucure§teni.

La intors, drumul dintre cAsArmi e ca un balciu.Oltenii, aranii desfac In graba struguri §i prune;carciumele de pe margene sant pline de oaspeti,cari beau, nanancà iute, se frrunana, vorbesc, pecand alte roiuri izvorAsc din toate portile atelierelor§i fabricilor militare, §i codane care au familie mergincetinel spre cask razand Intre ele, §i. mai ales Indreapta §i In stanga. E ceasul de odihna, de invio-rare §i de zgomot al amiezii, care libereazA o clipdmultimile muncitoare.

5. Mogo§oaia Brincoveanului.

Bucure§tenii cunosc Mogowaia, care e mai aproapede dan§ii decat alte locuri de primblare. Mergi prinaleja de morti sAraci ai Cali Grivita, care trece pelang6 urita poara funebrà a cimitirului SI. Vineri:mai totdeauna vei intampina carul had cu cununile,birjile ce §chioalaa pe caldaramul rAu, femeile carepang In acere sau zbucnesc In chiote, pe cand pelaturile stradei slau fete de mahala cu cocuri inalte§i. flori §i barbieri iefteni cu §ortul alb inainte; oas-peti de carciumk cu ochiii tulburi se uita nepasätorila priveli§tea durerilor. Floran, pietrari pentru mor-minte, buchete grele, cruci albe cu slovele aurite...

Un camp Intins, care, cand se duc Inaltele sAmA-nkturi ale primiiverii, are Infilti§area unui maidan.Mai departe, linia fortificatiilor trece pe langà per-delele de copaci dei cari o ascund: cAsArmi se sapilIn pkmant, cupole, care ascund tunuri gAtite, 1§i

Inalzesc lini§tit p6lariile de tinichea ro§ie-§tearsd,grupe de asute albe, papice, cuprind soldati. Multi

VIII. - ILFOVUL 341

Tigani foarte curati, adecd foarte negri, pe cari cAl-dura i-a lustruit, i-a spoit. Cate un umbrar undezdriingdnesc cobzele §i In zilele de serbdtoare se vddpdrechi cuprinse de brau.

O linie de tramvaiu cu aburi duce la o bisericdmare, nesfar§ità, la un parc frumos, la cloud grd-dini de bere, unde servesc Tigani foarte naturali"§i unde lumea venità pentru rdcoare se IncAlze§teIn serbdri populare", la care se zgaie§te toatd Im-prejurimea oache§d, Imbdlatd de musici §i de zgo-mot. Un glas tigdnesc rältr§it, trebuie sd te uitica sd vezi cá e o femeie, i Incá nici atunci nu e§tisigur, lntinde silabele idioate ale unui cantec delume" din ziva de astdzi, unui cantec de ha-mo-o-o-or". Pe §oseaua prdfoasd stau brecuri des-hAmate, din care s'au coborit Nemti cari cautd be-rea, indiferent de imprejurdrile In care se bea. Ne-contenit vin vagoanele greoaie, care Inainteazd maies-tos pAnd Inaintea Tiganului Tigancei care cantädespre hamo-o-or". La dreapta, la stanga cate ovilá goald, cu slugi rdsfdtate pe nobilele terase, cubäldrii In grddini. Cate o carciumd cu obloaneleinchise §i bäncile mucezite. Cate o casd gospodd-reascd, dar Mil gospodari. 0 mare fabried de bere,cu co§ul Malt. Toate acestea se chiamd Bucure§tii-Noi §i represina proprietatea unui profesor de laUniversitate, de la Facultatea de drept. Noroc bun,collega! Berea d-tale e bung..

hicá pe aka pand la Mogo§oaia. Aici e un satadevärat, cu multi Romani §i destui Tigani. Cdsutealbe, neIngrddite; carciumd, In care astdzi, de Rusalii,zdupdie hora, cu u§oara mi§care de falfaire, In caresteclesc toti fluturii §i tremurd toate panglicile §i flo-rile, mi§care pe care, °rick ai vedea-o, ti separe mai frumoasd deck Invartirea nefireascd a Mr-batilor care tin femeile In brate ca ni§te perini;

1 Azi cu gust relntregit de sotii George Valentin si. MartaBibescu (1939).

342 MUNTENIA

valtul ora§elor. Un mare pare, o lungl padure no-bilk Inchisk astupatk lacatuita. Urma§i ai lui Voda-Bibescu locuiesc In aceasta insula aristocratickdespre care geografii ar putea spune numai cu greuca este In comuna Podoleni, In satul ,Mogo§oaia, dinjudetul Ilfov al Romaniei.

Ne oprim Inaintea portii castelului 1, §i prin crä-paturile ei putem Ali cate o fereastra arcuita, bu.call de ziduri ro§ii, un cerdac pe stalpi. Imi !pareciudat gandul ca aceasta cladire ar fi pornit candvade la Constantin Basarab'Brancoveanu, Domn a toataUngro-Vlahia §i cel mai darnic ziditor de biserici§1 manastiri, cel mai maret bogata§ domnesc ce-afost vre-odata prin aceste locuri, cel mai bun in-chinator al lui Dumnezeu §i binefacator al oame-nilor de pe pamantul sau. Ce bucurie de oaspetiva fi fost In vremuri pe aice...

Chiar langa Inaltele ziduri care isoleaza castelul,Intre nuci batrani §i un biel§ug salbatec de buruieni,se vede o biserick bund biserica smerita, drept-credincioask din timpurile vechi. Un mare acoperi§de §indill se mladie, ca in vechile laca§uri hucovi-nene, dui:a liniile zidirii, §i din el rasare un -turnuletde lemn. El e pus la o parte, de-asupra unei -um-flaturi a zidului, In stanga pridvorului pe stalpi.E o oranduiala noug., care, n'a prea fost urmataaiurea. Altarul e In cinci muchi, stranele nu se desfacIn abside rotunde. Un bran Imparte paretii In dot&jos sant patrate ca ni§te cadre, sus linii de Inflori-tura se Impleticesc original In forma nouk ca var-gutele prin care se Imprejmuiesc straturile In ve-chea mea Moldova.

Ting-ting, ting-ting face clopotelul din turnul delemn, tras de o mana de copil, de Tiganu§. In prid-

VIII. - 1LFOVUL 343

vor e rAzimatl o nAsálie acoperia cu postav curat.Se aude cAntAndu-se vesnica pome,nire. Si prin usitajoasä apare preotul In odAjdii, paracliserul smolit,o femeie cu pomenile prinse Intr'o legAturA i cAtivatArani cari poartà pe umeri In sicriul lui de lemnun bAtrAn Cu aciula IndesatA pe linistita fatä decearA.

Ting-ting, ting-tingNici jale, nici pripA, nici fricà. Mosul merge Ina-

inte, pe sus, cu ochii închii supt aciula mare, Cugura mut5. supt mustata albA, suptire.

De ce a murit bAtrAnul?A zAcut trei zile murit... Asa i-a fost lAsat

lui. E de bAtrAnetà...Ting-ting, ting-ting... Dumnezeu s5. te ierte, mo-

sulel

LogofAtul Constantin BrAncoveanu a isprAvit aceastAbisericA In luna lui Septembre 1688, In Domnia un-chiului slu Serban Cantacuzino, cu cAteva sApt5.-mAni Inainte de a fi Domn el lnsusi. ZugrAveala s'afAcut cAnd ctitorul era acum Constantin-Von, i Inpronaos se vede el, Voevodul, ca patru fii, Doamnacu sase fete, neam binecuvAntat ca In vremeapatriarhilor. Se mai aflà jiltul cu prag de piatrásApatA, unde stAteau sotii domnesti, Incunjurati debogata lor odras15..

$i acum? PAreti smoliti de fum, strane de lemnprost, feresti de pe care au cAzut pe alocurea ca-drele de piatrá. InfloritA, icoane nouA supt frumoasacatapiteasmA veche, un biet paracliser tigan, popo-reni sAraci. Poate cA mâni se va nrAma 15.casulsi de pe pArete va cAdea chipul Domnului, RomAnu-lui, mosneagului de odiniorà, care va muri astfelIncA odatA.

Dumnezeu sA te ierte si pe MAria Ta, mosulel

1 V. mai jos desexierea lor.

344 MUNTENIA

6. Cernica.

Spre Mo§i, unde totdeauna sdnt rämd§ite din ser-barea cea mare a lunii lui Maiu, cdnd balciul sedesfd§urd §i chiamA la el lumea de pretulindeni.Strdzile Intortochiate, cu case vdpsite ciudat, duespre intinderile, acum goale, ale zgomotoasei petre-ceri populare. Apoi mahalaua se desfä§urd mai de-parte, pAnd ce ea se restrAnge la cdsutele ce mArge-nesc §oseaua. Tot cuprinsul omenesc al micilor lo-cuinte smerite s'a revArsat asldzi pe margenea dru-mului mare. De o parte §i de alta a acestuia, muce-zesc apele ploii din urmd, §i copii slabi, palizi, carise uitd sfio§i, cu ochi de bolnavi, mArturisese §i aicedespre faptele rele ale apelor moarte.

Am trecut acum In stäpdnirea grdului primdvä-ratec §i a pd§unilor ce aromesc, stropite cu florilegalbene ale lui April, care fac lacrimi de soare Inmijlocul bogAtiei ve§nic noi a pdmAntului. In fundse ridied non i albi, cAlAtorind In bdtaia vdnticeluluisuptire, rdcoros.

IntAiu 'Isar In cale cloud mAndstiri, de-o parte§i de alta a drumului, MArcuta §i Pantelimonul, cundcazurile §i aiurArile 1,91.1.

Dincolo de oazele suferintii, incepe iard§i Impärd-tia srantului biel§ug al cAmpului.

Pe o micA Inältime, frunzi§ul des al sAlciilor deargint cuprinde ca pe o floare ziduri albe ce serazimd pe un fond verde-ciar de päduri. Drumulcote§te; et trece acum de-asupra tufi§urilor de papurdlnfipte lute° mocirld, din care se ivesc potirele au-rite ale nuferilor, apArate de noroiurile addnci. 0poartd de mAndstire, pdzitd de un omulet In zdrente,care, neputdndu-§i scoate comdnacul cAlugdresc, facemulte temeneli §i pleaciuni, bolborosind binecuvAn-tdri. Un pridvor de livadd pustie se deschide acum.In stAnga, lacul, strAbAtut de podete, se vdde§te In

VIII. - ILFOVUL

pete neregulate, iar mai departe o biserica mai noua.Chiliile se afla Inteo cladire aproape cu totul stri-catä i ftLra nicio frumusetà; arhondaricul e foarte'saracacios, cu paretii goi i paturile de scanduriacoperite cu cit. 0 pitarie veche are de-asupra obiblioteca', de unde cele mai bune carti i manu-scripte au plecat la Academie, unde ele pot fi .1n-trebuintate. Case alugaresti deosebite abia se vadprin drumurile Inguste care rätäcesc aici mai multdecat la once alta man'ästire. Parintii sant oamenisaraci, si In frumoasa biserica, Inältatä de Cernica$tirbei, pe la anul 1600, dar adese ori prefacuta, se\Tad aproape numai chipuri de tärani balrani, cutotul indobitociti. Un calugar carunt, cu mersul preasprinten alvoamenilor cam ticniti, tine afara o micapravalie de lucrisoare de lemn sapat pe care si elle-a cumparat de la Bucuresti: e un om Invatat, sprecare ceilalti se uita èu respect. Cad el a fost la Atospe o corabie care merge fail vasle, tot: &au-burn, bum-burnt §i e cat o casa; la Intrebgri, ellilmureste ca tara noastra nu mai da embatic Turci-lor i cä asa zic domnii cari vin de la Bucuresti caar fi neatarnata: cu toate astea nu se poate sti bine.

Ce cimitir de minti moarte, dintre care unele n'autrait niciodata! $i totusi cimitirul a fost odataloc de munca si de lumina. Cälugarii de la Cernicaau lntrat In marea miscare paisiana de indreptarespre lucrul cu gandul al calugärimii; ei au scrisau talmacit, Imbogatind literatura noastra din vea-cul al XVIII-lea. Intre dansii a trait Macarie gra-maticul, care avea o mare faima de Invätat si aIndreptatit-o prin lucrari multe si felurite. Pana Inveacul ce s'a lnchis abia daunazi, Cernica, pazindcu scumpatate o mare biblioteca, a dat Inca pri-nosul ei literaturii romanesti: aici petrecut ulti-mii ani dintr'o viata Intrebuintata pentru a Inv4a pe

AstAzi e tipografie i gimnasiu monahal (1939).2 Si ele mai pArAsite acum (1916).

Opera de refacere s'a Indus i aici (1939).

346 MUNTENIA

altii Naum Ramniceanu, cronicarul cel din urmaal TArii-Romane§ti.

Astazi, Cernica prime§te morti din ora§ul vecin,de luminile caruia nu se Imparta§e§te de loc. Dinjos de biserica, e un lung §1 Incurcat cimitir, Inbogatia florilor sdlbatece, supt seninatatea ceruluialbastru, care Inlatura once gdnd de moarte, oncesemn de jale. Monumentele fara gust, fotografiile§terse, cununile de margele negre §i de flori deco-lorate, inscriptiile, stangace sau trufa§e, nu atingmima. *i te primbli pe aceastd terna care apasade-asupra celor ce au fost oameni cum te-ai prim-bla prin cine §tie ce colt fericit, uitat de lume, alunei mari gradini salbatece 1.

7. imprejurimile Bucureodor.

Imprejurimile Bucure§tilor n'au fost cercetate peatfita pe cat se spune de rdu de ansele. DuminecaBucure§tenilor din popor §i burghesie, lumeaLama" se In.cuie In casà sau strabate vulgul In trasuribogate , se Incheie pe stradd, In gradini, la bell-rifle de afard: Luther, Oppler 2, prin crA§me §i cafe-nele; Soseaua chiama pand tärziu noaptea, In timpulfrunzelor, adeca al racorii §1 tainei, drumeti singura-teci, parechi bucuroase de umbra aleilor §i zgo-motoase familii In haine ce nu se poarta 'n toatezilele. Herastrd'ul a murit aproape cu totul, §i eladaposte§te numai aventuri, betii §i, Intamplator, ba-tai §i sinucideri: mai daund.zi otravile unei fabricigolisera iazul de pe§tii cari formau una din iefte-nele atractii gastronomice ale localitätii 2.

Aiurea nu se merge. Manastirile, care erau, In altetimpuri, §i tinte de primblare pentru butce §i ca-

VIII. - 1LFOVUL 347

le§te, au acum alti locuitori decat calugarii, §i por-tile lor se deschid nenorocirii omene§ti de tot felul,lar nu dorintii vesele de a pierde cateva ceasuri suptalbastru, In mijlocul verdetii. La Vacare§tii lui Ni-colae-Voda Mavrocordat, o minune de artä In vre-mea ei, sant both; la Marcuta nebunii, la Panteli-monul lui Grigore al II-lea Ghica, un simulacru decastel vechiu apusean Inaltat In acest Ilasarit pela jumatatea veacului al XVIII-lea, sant incurabilii.Hotii au stat mai de mult §i In frumosul ostrovdin lac, In care vre-un Domn de la inceputul seco-lului al XV-lea a InIltat juvaierul de manastire alSnagovului §i, In urma facatorilor de rele, Indrep-tati spre alte temniti, ruina §i-a intins mrejele deradacini salbateee §i Ocala a curs, pana la reparatiade daunazi, prit sparturile mortale ale acoperi§uri-lor prabu§ite. Cernica Stirbeilor, veche de patru sutede ani §i ea, Inca o mänastire In baltd", cu toateca. aici iazul, navalit de rogoz, e fail frumusetacelui de la Snagov, s'a facut un cimitir, pentruinalti clerici §.1 pentru familii care iubesc pompacavourilor, dar nu pot eheltui mult. Raman Caldaru-§anii, cam dositi, §i miinastirile de maici: Pasarea,Tigane§tii, unde putinii oaspeti sant cele mai deseori tot a§a de sceptici In materie de cuviinta ' ca§i In materie de religic.

Dar aceasta regiure easa, In care se opresc apeleraurilor de care nu mai simte nevoie.Dunarea apro-piata, nu e nici monotona, nici fdra caracter §ipoesie. Vara, §oselele §i drumurile §erpuiesc prinlanuri manoase §1 inalte pa§uni, §i pe ele se stre-coara, In raza de viata puternica a marelui ora,trasuri, cara §i caruti, dintre care unele, Incarcatecu scanduri §i lemne luerate, se coboara tocmaide la munte, gasind ntai resnicioasa aceasta cale ief-tena. ndurici 'Asar din to ate pArtile, crutate de

348 MUNTENIA

civilisatia care n'ar trebui O. se ating'ä nici de acuminainte de ace§ti arbori frumosi §i binefacatori, alecaror frunze, paturite an de an In mla§tina, au.facutpamant bun de hrana §i In stare sa tie sate §iora§e. Satele sant dese §i mari.

Niciodata Insa aceste imprejurimi ale Bucure§ti-lor nu sant mai frumoase cleat In delicateta tristäa zilelor de toamna. Tufi§urile, bälariile nu maiascund vederea cu verdele lor prea exclusiv In sta-panire. Se vä'd locuintile risipite, turmele rätacitoareprin aurul §ters al ima§elor moarte, pe care-1 pa-Iteaza, ici §i colo, de un verde Indräznet, vioiu, oburuiana mai Indaratnica sau un colt de raph feritde ar§ita §1 de ve§tejirea pa§ilor. Langd miri§ti, langaporumbi§tile presälrate de cioturile frante ale stru-jenilor, aratura noua, vanilla de maruntele ploi dese,arunca varfuri fragede de verdeatá din samanilturileanului ce va sä. vie. Iar padurile cu brate negre sauInfa§urate Inca In stralucite zdrentegalbene, cuprinse de frigul iernii ce se apropie, parca se apara prin negurile In care se Infa§ura.

8. Märcuta, Pantelimonul. Pasärea.

Marcuta se allá tocmai In fundul aleilor §i curti-lor inchise ale case¡ de nebuni. Cum vii de la Bucu-re§ti, ti se Infati§eaza daramaturile de ruginá alezidurilor §i varfurile turnurilor fárá frumuseta.

Paná la bisericuta de caramida strabati Insa,Cu o Sale care nu te poate Impiedeca totu§i de arade une ori, a§a de ciudate sant unele vorbe, a§a denea§teptate anumite mi§cari, multimea toideaunanelini§tita §i mai plinä de noutate, de originalitate,decal once alta adunatura de oameni, a nebunilor.Oaspetii Marcutei, bolnavii", cum spun gardienii, cariarata oameni blanzi §i milo§i, samaná numai printrista haind pe care o poarta; Inc°lo, fiecare se

VIII. - ILFOVUL 349

depárteazá In alt fel de omul care taieste In tov5.-räsie liberá cu semenii shi. 0 invátátoare tupAie cao vrabie, mládiindu-se pe solduri; un ofiter palidcomenteazá cu glas puternic §i rar stirile desprerázboiul ruso-iapones pe care le culege din gazetadeschisä In bátaia vántului; e mándru pare a arfi fost §i el pe acolo. Chipuri pasnice, umile, 'zgribu-lite, fricoase tree soptindu-ti cà au nevoie, o nea-Oratà nevoie de cinci bani: ha unul cere doudzecif i cinci (mai putin, nu). Un biet biliat merge langàpArintii lui bätrani, garboviti de vrasta si de neno-rocirea lor, cari impart ate un gologan fiecáruitovaas de boalii al copilului lor (ofiterul refusà,ridicându-se elegant: sárut mâna, Doamná; eu pri-mesc bani de acash"). Un flAcAu care s'a smintitfiinda; i s'a cerut de ai lui s5. Invete'mai mult deatIl tale capul subred, merge neobosit, autând cu ochiilui aprinsi de mánie pe acela care 1-a nenorocit.Ce falnic trece Ung,urul care e incredintat a taiesteIn India si cà váneazá lei si tigri: el `Infrunt5. Intreaat pe supraveghetor pentru a obisnuieste afierbe oamenii (el Insá nu va lása, o nu!). Unom cult, un scriitor se uità cu ochii Indobitociti,Intreabá unde se allá Regele §i Regina si se plângedi In vacanta aceasta n'a putut merge niairi. Depeste un zid asunà antecul de o patimá strasnia,sálbatec, ascutit, care pare desprins cu silinti uriasedintr'un gatlej sAngerat, al unei femei care se In-toarce necontenit asupra aceluiasi sir de sunete. laro bátrand, dinteo famine de mosieri, stá Inteuncolt, adâncità In ganduri negre; apoi se ceartä,batjocureste, se lace a lovi, a arunca pietre; seridid. In sfarsit ca o fiará ce stá sá se rápad5, sipeste o clipá joaa zimbind cancanul inaintea ofi-terului, care o priveste despretuitor; Incä o cilia sipAru-i, despletit In suvite albe, flutur5. Inteo curte

356 mt.INTEklA

Intre nebuni ce fug speriati, pe cand pumnii ei stran§ibat pieptul ei galben, desgolit.

Abia se deschide poarta din zidul Inalt de dill-mid5. tare, §i ajungi In curtea bisericii. ClAdirea eveche, fiind facut5. Intaiu cu cativa ani lnainte deMihai Viteazul, din evlavia acelui Logofat Dan, Incasa caruia au fost uci§i, la 1594, Turcii din Bucu-re§ti, de c6tre o§tile rlsbunAtoare ale Voevodului rils-coalei. Pe atunci ea era num:ti mAnAstirea Logofà-tului Dan; In vremea liii Brancoveanu, la vre-o suade ani de la Intemeiere, o coborltoare a ctitorului,fata Arma§ului Marcu (sau Mitrcutà), Vi§ana, a chel-tuit pentru Inoirea zidirii. Dar, dacà de atunci vincele douä randuri de ocnite, stalpu§orii rotunzi dec6r5midà cari Intrà In fiiptura lor §i tot planul Cuabside octogonale, pridvorul cu doi stâlpi, zugrà-veala, Inthia clopotnitii, cadrele frumos sculptate aleu§ilor §i fere§tilor pornesc de la altà bloke, suptGrigore Matei Ghica, un mare ziditor de clIdiri sfinte,ctitorul Frumoasei i al Pantelimonului, lângd celedou6. Capitale. Chipul Domnului, al Doamnei Zoita,ale celor cinci copii se vAd facute In bisericl, ladreapta, de un foarte bun meter, care a dat oInfAti§are dulce fetelor cumirtti ale beizadelelor. Pestevre-o patruzeci de ani, Alexandru Ipsilanti, alt Domnbun din vremurile rele, Inaltà §i mai sus turnul§i durà zidul din. l'Auntru, paralel cu zidul de Imprej-muire, §i pentru aceasta p5retele din stanga al bi-sericii poartl chipul lui §1 al Doamnei Ecaterina.Din timpuri niai nouà vine tencuiala groask spoialatrandafirie care s'a a§ternut peste vechea clrAmidà,precum §i turnuletul de lemn de pe coperi§. Iardin vremea noastrgt este ruina care jupoaie §i nAruieacuma toate.

ittovuL

Pantelimonul a fost totdeauna o clAdire de gospo-dArie bunk de milostivA aunare a suferintilor; sfAn-tul tutelar, harnicul §i b1A-adul doftor Mil de arginti,a ocrotit bine zidirile ce i s'au Inchinat de un Domnevlavios.

°data fusese aici numai o umflAturA a pAmAntuluidin marele §es bAltos cu drumuri mocirloase sau prA-fuile. Grigore Matei Ghica fAcu sA se iveascl toatAfrumuseta de astAzi, ca printr'o nAprasnicA minune.

De la el vine parcul ca o pAdurice, care urcA dealul,strAbAtut de alei §i de c'ärAri, de drum pentru trAsuri§1 sAmAnat cu foi§oare vechi §i nouk Cu semne amin-titoare §i cruci. De-asupra, oglindindu-se In hele§teulcare nu lipse§te mai de la niciuna din mAnAstirileacestui Tinut, zidurile de vechiu castel, multe, Inalie,impunAtoare, In care e a§ezat astAzi unul din celemai curate, mai luxoase spitale din milostiva Ro-mAnie. Treci printr'un mare turn InaIt §1 impodobit,In gustul, cam fi§tichiu,, al veacului al XVIII-lea,§i acum vez! biserica. Reparatiile nu-i vor fi schim-bat mult IntAia InfAti§are, care e foarte simplA: prt-reti putin inalti, cari se taie In unghiuri drepte.Frumuseta o gAse§ti Insk pe de o parte, In minuna-tul pridvor boltit In toate pArtile, printre stälpii sup-tiri cu capitèle sApate, lAsAnd lumina sA batA asuprastrAlucitei u§i de piatrA, frumos lucratA, care nu-§iare pärechea. U§a de lemn sculptat, cu bourul Mol-dovei §i vulturul ImpArAtesc, e vrednicA de acestcadru. InAuntru, douà morminte domne§ti pironescluarea-aminte: o lespede de marmurà ImpodobitA,pe un Walt postament, cuprinde laudele In stihuriale lui Grigore Ghica, ale cArui rAmA§ite se odih-nesc aici, ImpreunA cu ale Doamnei lui, Zoita,moartà nouà ani dupA niubitul" ei sot. lar un urma§al lui, Alexandru-Vodä, Domnul de pe vremea Re-gulamentului Organic? Caimacamul d'inaintea

352 MUNTENtA

e astrucat In fatd, In sicriul rdzimat pe vulturi cuaripile desfdsurate, de-asupra cdruia std, ca pecete,coroana, i manlia donmegscd cade In faldurii greiai marmurei de Carrara.

De la Cernica o largd osea (soseaua Brdilei),printre ardturi proaspete i pajisti pe care ploilede o sAptdmand Intreagd au trezit, dupd seceta In-delungatd, un verde nou, tandr i vesel ca acela dinApril ce se trezeste. Tn zarea vandtd se zäresc co-paci rdzleti.

Apoi allá osea, mai ingustd, de desf ace ,.la maici",adecd spre mändstirea Paserea. Tu curand, esti prinsde pddure, Inaltá, deasd, cu trunchiurile tin erestranse unul langà altul, ca trestiile bdltilor. La ca-pat, un sittulet cu casele foarte pActitoase, strambe,joase, goale; o el-4mA unde benchetuiesc niste cd-rdusi foarte dal-A pe cari-i asteaptd card Cu scan-duri. Apoi mAndstirea se vede rdsdrind din pildureanoud, cu turnurile ei roii, verzi, albAstrii-sure.

E o zidire de tot noud, Intemeiath de evlaviosichlugdri de la Cernica, in zilele de str'älucire alemarii mdndstiri vecine. Nu e nimic frumos In stil,dar cuprinsul e larg supt boltirile inalle, i icoanestrdlucitoare de argint nou, sdmAnate cu pietrescumpe, se vdd In toate pArtile. Un cimitir curat cu-prinde cateva monumente costisitoare ale mortilorbogati adusi din Bucuresti, de unde vine, zilnicaproape, atata lume pentru a petrece Cu mai multdsau mai putinä cuviintä ceia ce maicile aratdcd nu pot Impiedeca,kiasa fiind datina.

Ce intors de strAlucitd taindl Soarele a cdzut pestehotarele zàrii, lasand In urmd capetele mantiei salede trandafiri, viorele i aur sters care atarnd Inclmultd vreme In vAzduhul umezit de ploi i mdturatde vantul furtunos. Ardturile sant negre ca miezulnoptii, i imasurile de un verde untdelemniu se In-

Vitt iLroVut, 353

tunecA treptat, Cu drumeti ca umbrele, Cu turme cetree acute, cu mi§cdri line ca ale spicelor supt adiere.Crengile arborilor taie cerul cu aspre dungi cernite.

Si, pe §oseaua care nu se lini§te§te, tree spre Bu-cure§ti Olteni cu co§urile pline de struguri, bdietaniobositi, mo§negi ce pipdie calea cu toiegele, cdrutede macelari care duc porci zvarliti pe scanduri §i viteale cdror gâturi gam* harabale cu vitei, velocipe-di§ti cari se opresc la restaurantele cu cate cloud ran-duri din margenea §oselei, trdsuri de piad Intor-candu-se grdbit, cu oarecare frick, printre toataaceastd multime de Tigani, de Sarbi (adecd Bulgari)§i de ord§eni rdu ndraviti. Frumoasele sate cu co-pereminte ro§ii nu se mai deosebesc, dar Pantelimo-nul negru e incins de braul luminilor electrice. Maideparte, prin drumul fár5. felinare al §oselei, prinstradele bune §i cele rele, prin nesfar§ita piata aOborului, cu rdm.d§itile de paie ale ultimului targ§i scheletele de chio§curi ale Mo§ilor, ajungi In Bucu-re§tii de lumind §i zgomot al centrului european.

9. Un adapost de Domn: Pa§canii.Pe cine nu-1 vei auzi vorbind cu despret de impre-

jurimile Bucure§tilor, care ar fi lipsite de felurime,de noutate, de poesie, de once frumusetd! Si toticari zic a§a, nu le cunosc fárá Indoiald. Cad altfeln'ar spune, n'ar putea sá spuie a§a. MAU bogatiea pdmantului darnic trebuie sd fie §i frumoasd, §.1

nu In zddar In toate colturile sant rdspandite,aici unde au alcat prietene§i. du§mani, unde s'auincle§tat lupte mari §i mici, unde s'au strecurat zil-nic pompa, munca §i nenorocirea, amintirile is-torice. Chiar dacá n'ar fi nimic alta, pretutindenine-ar Intovdrd§i amintirile acestea, cele de bucurie§i cele, cu mult mai multe, care sant duioase.

O invitatie a lui Nicolae Filipescu m'a fAcut sa

354 MUNTENtit

descopAr, pentru mine si pentru cine obisnuieste s5.má ceteascA, un nou cal:at de drum pentru cei cevreau s5. cAlAtoreasc5. In jurul Bucurestilor: Pascanii.

Inteacolo duce un drum paralel cu Soseaua, carese gAseste la st'd'nga. Abia ai iesit din amestecul h'5.dal mahalalelor marelui ora § neoranduit i nemAr-genit, o dArâmAturA de veche bisericA se iveste,frumoasá si cu totul p5rAsità, osAnditä, dintre stra-turile i jghiaburile unui zarzavagiu. Un turn cuferestile lungArete, sprincenate, un singur turn, cicialtul care era Inaintea lui a cAzut. 0 clAdire In cruce,Cu brau i cu firide, care se mAntuie sus cu Inflo-rituri colturate. Strane si altar In unghiuri. Din ar-cul rupt al pridvorului privirea se cufundd printrealte arce ca acestea, oprindu-se numai In zugrAve-lile ce mijesc Incá In fundul altarului. Frumoase siIngrijite chipuri de sfinti, cu inscriptii românesti,din veacul al XVII-lea, cam de pe timpul Brânco-veanului. Se mai v5k1 patru ctitori, dintre cari doicu islice boieresti. CrApAturi adânci prevestesc ruina,si fire de buruianá se clatin5. sus In varful turnuluidescoperit. Lovituri de pietre au nimicit fetele In-temeietorilor.

Aici se zice: la Floreasca". Odatà era de sigurun sat, ai arui locuitori s'au ridicat cu timpul maisus, spre Bucuresti, lAsándu-si In urmA mortiibiserica, menitá sá moará si ea. Acum lumea stie deFloreasca" pentru frumosul lac larg, pe care tre-murà de musità stropite cu flori galbenede nufAr, pe când pescarii grani Isi lnfig pr5.jinilevoloacelor si cutreierA, In'luntri usoare, pe urmajigAniilor de ape. 0 gràdinuti de bAlArii, cu scauneschioape, si o biatà t5rabà de carciumä sAracA selaud5. cu pestii vii" si racii ce pot da oaspetilorveniti din Bucurestii asa de apropiati. Cu apa In-

Vitt - nizovuL a5s

tinsa lnainte, Cu mirosul nufarului In floare, cu de-partarile verzi ale Colintinei, e un loc potrivit pentrufacatorii de chefuri ieftene, cari au cetit i carti des-pre frumusetile naturii. Poduri de lemn trec pesterapele umede, pe care le miluiesc ploile. In stanga,o mare cladire de caramida, ro§ie, e fabrica deglucosa a unor Belgieni. Glucosa §i zarzavatul, maimull deal doritorii saraci ai pe§tilor vii", au man-cat biserica.

Uria§e grane, In care se pierde omul, un ocean despice grele, din care copacii zarilor rasar lnjuma-MOO; o nesfar§ita garbovire verde a lanurilor. Cebiel§ug de binecuvá'ntarel Familii razlete sau ceteIntregi In ve§minte albe, ca o departata samanarede flori, pra§esc rabdatori porumbul, care-§i ras-rata cele d'intaiu frunze lungi §i fragede. De mults'au dus cele d'intaiu flori ale primaverii §i ramaneIn locul lor, invingatoare, boamba ghimpoasa a spi-nului, stropita cu o pata de sange, supt frunzele maricu tepu§e; sfioase flori de mu§atel se strang In m5.-nunchiuri bogale.

De la ora § vin mitocani cu docare, mo§uleti cufavorite sure, caruti supt covergile carora se scutura.un Intreg neam de oameni; palcuri de Tigani. LaBucure§ti sant Mo§ii, §.1 ce de oale §i ulcioare §i ul-cele §i donite, In maul, In spate, sus In cal-up, seduc spre satele §esuluil

Mai departe, numai cara incete se tarasc In ar-cu tarani. adormiti. Copilandri smoliti pazesc

negre randuri de bivoli rapano§i §.1 spurcati de tina.O sama dintre uritele dobitoace zac Intr'un baltoc,unde se bucurA. In voie, ca pasarile Intr'un cuib saupolilicianii trite° comisie budgetara.

Unde se vede In fund acea cununa de arbori pe-cetluita pe albastru, e Pascanii.

Un sat undeva, din care nu intâmpini deck o

386 murt.rhkiA

primarie. Biserica, dreasa daunazi, cu podoabe delemn §i zugraveli catolice, de pictori" din zilele noas-tre, n'are nicio Insemnatate. De la Voda'.-AlexandruGhica, Domn de la 1834 la 1841 §i Caimacam inain-tea Unirii, i-a ramas numai o evanghelie cu icoanede smalt, lucru rusesc.

Aleja cea frumoasa, In fundul careia se vede casahulla, alba, palatul", a facut-o acela§i domnesc lo-cuitor de acum cinzeci de ani. Copacii batrani, Inalti,stau ca o garda veche" a Domnului lor. In fundtot el a pus sà se taie prin padurea necercetatalungi alei, cu veden i minunate, cu scobora§uri §iascunzatori, o stralucire de parc princiar! Unlac rade In lumina, §i pe argintul lui mi§cat de untremur ve§nic trece o luntre cu vaslele domoale,manate de un taran tarar.

Casa a primit mari §i scumpe impodobiri, pana§i In lunile din urma. Dar In durarea ei harnica,In zidul ei ca pentru vecie, ca §i in luxul ales,ca o amintke din elegantul veac al XVIII-lea, sevede Intiparirea fiintii acelui ce a cladit-o. Pretu-tindeni el e pomenit, in chipuri, lucruri §i scrise.Colo, de-asupra u§ii biuroului, se vad portretele Inacvarela ale Ghicule§tilor din aceasta ramura: sus,Banul Dumitrachi batranul §i fratele sau, GrigoreAlexandru-Voda, pe care 1-a injunghiat la Ia§i tri-mesul Sultan.ului. Apoi trei frati In i1ice, cu barbaro§cata, foarte Inalbità la doi dintre dan§ii; cel dinmijloc are fund alb la i§lic §i a fost Domn, va sazica. Sant: Grigore Dimitrie-Voda de la 1822, ombun, ocrotitor, pa§nic §i cu multa evlavie, i fratiisai, Scarlat §i generalul Constantin, mort In Ardeal.Acum In alt ránd vine un om frumos, distins, cu ochiifoarte mari, negri, mustata rasucita cu o §trengariede ve§nic tânàr, cu alba fata prelunga, mica, Intrecarliontii §i tupeul romantic. Acela e Insu§i stapanul,

VIII. - ILFOVUL 357

ve§nicul stapan al casei, oricine ar veni In urma lui.Lânga dansul, Spatarul Constantin, §i el In uniformamoderna, ruseascd, foarte stralucitoare de aurarii§i decoratii, §i, In frac civil, alt frate, Mihai, care afost arheolog, numismat §i a avut de fiica pe fru-moasa scriitoare Dora d'Istria, scriitoare de ganduri,§i nu de poesie. Se mai vad doul femei, douà surori,In rochii de moda uitata.

$i dincoace §i dincolo apar In portrete marl Banulbatran §i cei trei frati mai tineri, cu uniforme §ifrac. Ceasornicul acela de cristal de roca lntre douàsfe§nice din aceia§i materie limpede arata prin In-vartitura neobi§nuita a stalpilor gro§i §i prin semi-lunele aurite din varf ca e un dar al Padi§ahului.Supt el e Intinsa stralucitoarea sabie, care nu s'aluptat niciodata §i n'avea voie sa se lupte. La masaaceia scria In timpuri Maria Sa, §i In saltarele ei seamestecau viedomofti, rapoarte , ofisuri pre-&lie §i scrisori de dragoste In frantuze§te, cacifrumosul Domn fara doamnà a iubit 'Ana tarziu.!ilea un dar turcesc, lighianul cu ibric de cristal§i aur, colo. Cusaturi cu vulturul muntean, cu cru-cea In gura §i cu cununa domneasca pe cap, ifelde fel de lucruri de masa, cum nu se mai fac astazi.In aceste douà odai largi, lumino ase, care sant unmuseu locuit, se vad chipuri regale §i Imparate§ti,daruite de aceia chiar pe cari-i Infati§eaza. Ba jata§i un tablou turcesc, lucru nou pe la 1830: SultanulMahmud, foarte caraghios, stingaciu §i tarcat, trecefudul pe d'inaintea nizamilor säi, creati In locul ieni-cerilor macelariti, §i ce cuminte e §irul acestor os-ta§i europeni, cari-§i arata Insu§irea lor de civili-satie stand ca ni§te scobitori Inaintea papu§ii Impa-rate§ti, calare pe un cal de lemn!

Bibliotecile aduna cele mai bune carti franceseclasice, multe opere donate, scrieri romane§ti de

358 MUNTENIA

ale timpului, pecetluite cu stema pe care o tin doi lei.Si, daca te duci In cutare sopron, vei gasi, Intre

multa lemnarie veche i fierarie ruginita, marea ca-Ala de gala, cu rotile uriase, hamurile batute custema aurita, aurarii sculptate de-asupra, cu Imbra-caminte de matasa rosie tesuta cu coroane si initiale.Astazi Insa asa de sfarmata, crapata, stearsa, uitata,ca si cum n'ar mai fi fost vremea alaiurilor dealta data, cand acel om suptiratec i mladios, cuochii mari adanci, parul negru buclat i mustata decavaler, era Domnul tarii: Io Alexandru DimitrieGhica Voevod i Domn"!

uite par'ca.4 vad prin cararea ce se furiseazaIntre vechii arbori cari-1 cunosc si-1 ascund de altii,cari n'au grija mortilor. A lasat casa puna de oas-pep, ale caror aurarii i pietre scumpe sticlesc lalumina policandrelor grele, si a plecat In umbra.Ce mareata priveliste de noapte, ce stralucita des-fasurare de alei, ce maretie a lacului, ce dulce rd-sunet de musica; ostasii militiei pasesc apasat dejur Imprejurul resedintii. Alexandru-Voda se simtemandru, vesel, Mar: e Domn!

Dar de-odatä un gand 11 Intunecd, brazdand fru-moasa frunte Inailk alba: e gandul cutaruia care eacum In salon acolo, mai Incunjurat decat dansul,mai magulit, mai curtenit de toti, si care e Exce-lenta Sa consulul Rusiei. Si, ajungand la capatul aleii,Domnul priveste asupra lacului Intins In departareaneagra, ca viitorul lui, ca viitorul nostru... Ma-zilie, batjocura, robie... Va fi o dimineata macarpentru aceasta tara, daca nu pentru Domnul ei Im-b atranit ?

Si, Inainte de a merge sa doarma in mormântulimens de marmura la Pantelimon, el a vazut aceazi, si carul funebru 1-a dus prin stradele BucurestilorRomaniei unite supt alt Alexandru-Voda, Cuza. PoateInsa a el ar fi dorit: supt dansul....

VIII. - ILFOVUL 359

10 Plumbuita. Cildäru§anii. Tigäne§tii.

Bucure§tii se mântuie prin drumuri bune Intre caserele. Sant mahalalele-§osele, care In§irä locuintirace, sprijinite strâmb In stdlpi garbovi, bojdeucece se chiorco§eazd la soare prin ferestuici turburi,ca ni§te pisici bdtrane. Astf el e §i §oseaua Colintinei.

Ea aleargd drept Inainte, tdind un §es cu mo-dalci de movile, asupra cdruia April a zvdrlit acummantia-i de rege td.ndr, n.umai In catifea verde §iIn flori albe. Apoi §iragul de chute e alcdtuit tot mairar, pAnd ce singurd dunga cenu§ie a drumului des-parte nemdrgenirea campiei Invdlurate.

In stânga se vdd acum doud grupe de arbori i declddiri In jurul a doul biserici. Biserica d'intdiu eveche §i o imprejmuie§te un zid de cArdmidd ce serisipe§te pe Incetul. E Plumbuita, care in§irdtoatd Imprejmuirea de acum trei sute de ani, pecdnd biserica, pdstrand la jetul domnesc rämd§ite .inpiatrd de la Inceputul veacului al XVI-lea, stele cumulte ramuri, lei sdpati grosolan, se acopere cuzdrentele unei reparatii ieftene. Aici, de o parte §ide alta a §oselei, pämdntul e mai främantat decAtaiurea. El pare facut pentru ascunzálori viclene,pentru rdpeziri prdpdstuite asupra du§manului.cu adevdrat o luptd s'a desfd§urat acum aproapepatru sute de ani, In Octombre 1632. Matei Basarab,Domn nou ridicat pe scutul unei rdscoale, era IntreDude§ti i mAndstirea lui MArcutd sau a Mdrcutei.Du§manul lui, Radu-Vodd, Domn legiuit, cu tuiuride la Impdratul turcesc, 1§i avezase tabdra IntreObile§ti §1 aceastd Mdrcutd, cdreia i se zicea atuncimAndstirea lui Dan, Vistierul lui Mihai Viteazul.Lupta s'a dat lângd Plumbuita. Matei, pe care-1 doriatara, Invinse pe aceste locuri, a cdror verdeatd pa-nda de toamnd a fost smáltatd cu floarea neagrd asangelui.

360 MUNTENIA

Astazi clopotnitile scanteie vesel supt focul vioiual soarehii de dimineata, cirezi strabat In fund pa-§unea grasa §i din adancul crengilor care adapostescpe cantareti se Inalta cantece pentru lupta de iubireprin care se tine lumea. Ce putin e pentru atotpu-ternicia naturii o varsare de sange ca aceasta, caretine douà zile §i se incheie, lasand nurnai gropileproaspete pana la cea d'intaiu ta§nire de iarba §ihoituri uitate pentru corbii unei singure jeme!

Am ie§it de mult din Bucure§ti, dar amintirile luise vad Inca. ici §1 colo. In mijlocul campului, o foartefrumoasà biserica tanje§te singura färà preoti,poporeni. Un cutezator din timpurile de betie a goa-nei dupa ca§tig a socotit cà pana aici va patrundeCapitala In revarsarile ei de mla§tina neoranduita.A pus deci pe un arhitect priceput sà inalte o cladireca aceasta, care ar Impodobi once colt bucure§tean.Dar veni clipa de saracie i timpurile de Infranare,

biserica ramase singura. Vizitiul mai vorbe§te deun meter evreu care ar fi cazut de pe coperemant§i ar fi murit pe lespezile cladirii sfinte, profftnand-o.De aceia s'ar fi oprit slujba pe nu §tiu cati ani. Eivor trece Insa, §i viata nu se va de§tepta In aceastaruinA noua-nouta, sentinela pierduta catre Bucu-re§tii unui viitor care nu va sosi poate niciodata.

In dreapta §i In stanga se malta paduri, tivindmargenea, sprijinind In varfurile lor Invalma§ite ma-rea Intindere de albastru zimbitor.

Douà sate In cale: Vara§tii i Moara-Saraca; ca-sutele gospodare§ti se In§ird albe In mijlocul curtiiIncunjurate cu garduri de nuiele. Pe un ogor, mul-timea se strange In jurul prapurilor ce se ridica Incerul albastru al diminetii. E slujba pentru roadacampului: binecuvantarea ogoarelor.

inteun loe, padurile par a se atinge, Imprejmuind

VIII. - ILFOVUL 361

Cu totul zarile. Campia se pravale la dreapta Intr'ocaldare", o calddru§a", In care izvoare puterniceau Intins o panza de apa ce se Inoie§te, sorbitade-asupra de soare. Lacul se Infunda in malurileInane, infige In ele mici golf un ascutite: din locIn loc, ostroave maruntele 1§i arata tepii de rogoz§i ierburi Inane: li se zice cociocuri, In desi§urilelor se prind pe§tii cari fac ici §i colo vartejuri lumi-noase cand se zbat de bucurie In apa calduta. Lun-tra§i Cu comanace §i haine de §aiac cafeniu vaslescIn vechi bard dintr'un singur lemn, Inguste, scoro-jite §i brazdate de adanci taieturi de batraneta.

Parintii pescan, cari urmeaza pilda lui Petru Apos-tolul In luntri care nu sant mai bune decat ale uce-nicului credincios al Mantuitorului, vin de la fru-moasa manastire care se desfa§ura mandra In fata.Pe fondul de paduri dese §i Inalte, pe care le-a crutatpana acum vremea noastra de specula fara mustraride cuget, se desfac zidurile Inaltate de Matei Basarab§i turnurile de lemn de la trei biserici.

Intri prin livada catifelatd, sämanata cu flori gal-bene ra§chirate In raze, cu maciulii de puf Instelatcare zboar4 la fiecare pas §i atarna scanteietor Inaier, cu petale carnoase ce se desfac albe din meriiIn floare. O turma pa§te, intr'o necontenita clati-naturá moale a blanilor sure §i negre, pe &and ma-garii cari o Intovara§esc In rataciri, magari gro§i,buho§i, foarte netesalati, smulg lacomi iarba van-joasa. Un cioban cu comanac, Inchircit §i cu mutraIndobitocita, se lasa In genunchi, facand cruci §i ma-tanii lnaintea egumenului de la Caldaru§ani, care niaratà Ingustul pAmAnt pe care-1 stapane§te astazidui:A secularisare manastirea lui Radu Mihnea §i alui Matei Basarab, care s'a hranit odinioara dinrodul a patruzeci de mo§ii".

Diserica de la Cocioc i biserica din cimitir sant

362 MUNTENIA

noua. Biserica manastirii e prefacuta de iznoava, In1838, cu geamlacuri In fata §i sfinti simandico§i, cumnu-i §tia vechea zugraveala religioas5.1. Dreasa dupagustul timpurilor noastre §i bolnita, din care rasareeke un mo§ batran care-§i mica abila picioareleIn mijlocul bucuriei primaverei ce se vadee Inlumina §i cantece. Din vremile Regulamentului Or-ganic sant, a§a cum se vad astazi, §1 casa staretului§i casa de oaspeti §i atatea case particulare, ale calu-garilor Instariti. In aceia din margene sta., cand nu-§imangaie, calatorind, ambitia ranitä fall de leac, ves-titul fost Mitropolit Primat Ghenadie. MitropolitulIosif a fost la staretie In timpul cand Ghenadie seafla In Scaunul pastoresc din Dealul Mitropoliei.Unalt Mitropolit a locuit aici, atunci cand el era numaismeritul diacon Grigorie, fiind totu§i una din lumi-nile Bisericii romane§ti, §i la Cocioc se arata clä-direa ruinatà unde prin ostenelile lui se tipariaucarti prin anii 1820. 0 amintire Inca, pe care o lasavremea noastra, §i aceasta e o iminhire frumoasa,este, supt coperi§ul de tabla al unei fantani, o panzade Nicolae Grigorescu. Atunci cand el era un tinerelzugrav de icoane de §aptesprezece ani, mana lui, pecare n'o calauOse nici Invatatura, nici sfaturile, ainfati§at cu o deplina siguranta, In preajma sfintilorstale* ai bizantinismului corcit de daunazi, scenaIzvorului Tamäduirii: Maica Domnului de sus, sfintiide langa alma, cutare chip de imparat batran saude femeie prezic un maestru 2

Vechimea traie§te In zidurile de aparare §i delocuinta care ascundeau biserica de la Inceput. Un

Si acuma s'a a§ternut o nouà reparatie odioasA, cu picturlIn uleiu i adaus barbar la InsA§i cinstita pisanie artistia alui Matei-VodA (1916).

Acuma, In micul Museu, Grigorescu e represintat prinmai multe icoane (1939).

Se zice cA o reformA ar fi intervenit (1916). AstAzi bunadisciplinA a rrArintelui egumen Atanasie Dincä, om tanAr, deInaltA culturA §*1 nobile scopuri, tinde a da altA viatA mAnAstirii.

2 Mitropolitul Ghe,nadie a refAcut-o in totul (1939).

VIII. ILFOVUL 363

mare turn ca acela de la biserica din CAmpulungpAze§te spre Bucure§ti: In el vor fi fostaLde atAteaori strAjeri la apropierea Turcilor sau In timpuricAnd se mi§cau Ilota In aceste phduri care sfintcele, vestite, ale VlAsiei. De la el porne§te clAdirea,cu doul caturi: cel de jos are arcade delpiatrA, celde sus 1§i sprijinä arcurile pe beti§oare inegrite caIn cerdacele de demult.

Erau odatA cinci sute de cAlugäri aici, §i dincolode gratiile de fier ale fere§tilor trAia o viatl deadevAratA creding, de adevAratá mustrare a cuge-tului §i une ori de adevAratA muncä a mintii, cAciaice, de pe la 1780 Inainte, cAnd CAldAru§anii s'auindreptat dupá povetele lui Paisie Rusul, reforma-torulf d'in Moldova, s'au scris §i s'au tAlmAcit, deMacarie §i de altii, multe cArti, In limbi felurite.Acum vre-o patruzeci de bieti cAlugAri nevolnici, §iunii dintre dAn§ii desgustAtor de murdari, rAtAcescprin Intunerecul IncAperilor goale, avAnd de tova-rd§i cAni flAmânzi, Tigani vagabonzi §i pisici sAlba-tece1. Ei merg §i ucum la slujba de zi §i cea denoapte, dar gandul lor fuge la gazetele din Bucure§timai mult decAt la ceasloave. Marea clAdire care cu-prindea pe frati la masa lor ImpreunA, e pustie.Adevárata viatá e aceia a rAndunelelor negre care-§iau cuiburile supt arcade §i taie vAzduhul, neprecur-mat, cu trupurile lor suptiratece §i cu strigAtele lorascutite.

Drumul spre rigdnefti trece prin marea comunlLipia-Bojdani, vestal prin räzvrAtiri. Locuitorii, Im-prA§tiati prin mai multe sate, sAnt atAtia cAti arface cinste cutArui ora § de provincie; numArul lor

364 MUNTENIA

n'ar fi mai mic decat 10.000. Intre gospodArii, multeInfAti§eazA o cAsutà In mipocul buruienii care cre§tean de an de la sine §i nu folose$te nimAnui. Ici§i colo InsA, plmantul e lucrat pentru sAmAnAturi.Mai pretutindene e o buná oranduialA curatl. Lo-cuitorii cari stau In cerdacul primAriei aratà, a§acum li-a mers vestea, hotArIti §i darji.

Ceva mai departe, un pod peste o garlitA ducela un adevArat colt de raiu: flori, pomi roditori, stupi§i o casA de tara acoperitA cu §ovar, peste rpAretii depAmant ai cAreia, mai Inalti decat de obiceiu §i maiIncApAtori, se catará sfarcurile verzi ale zorelelor.Din dumbrAvile apropiate rAsunA cantAri, calde casoarele de amiazi, §i zborul harnic al albinelor erisipit pretutindene. Un functionar bucure§tean lapensie a Intemeiat aceastA ()ash' de civilisape foarteInaintatA, de care se depArteazA Inca prea mult ca-sele satului vecin. Prin locuri ca acestea se facebogAtia care InfrumuseteazA §i duce Inainte tara.

11. In margenea Snagovului

Satul Turbati, a§ezat aproape de Snagov, era altàdatA pe mo§ia, foarte Intinsà, a vechii mAnAstiri, careIncepuse a strange pAmanturi IncA din veacul alXIV-lea. Atunci, cu bogAtia sa mare, cu zidurile saleputernice, cu multimea de cAlugAri ce roiau In chilii,cu arturAria §i tipografia mAnAstireascA, Snagovulera puternic fatA de sAtuceanul ce-i era supus. AstAzilucrurile s'au schimbat. Satele locului, de la Izvo-rani, unde sant izvoarele, pAnA la Coadä. §ila Fuud, abia se tin dintr'o zi pe alta, din plataarenda§ului bAltii §i din vanzarea pe§telui prin pAr-tile vecine; In case neingrAdite stau laolaltA Romani§i urma§i ai TigAnimii egumenului. Iar Turbatii santun sat mare §i InstArit, unul din cele mai buneale

RiNT.700,ktrn, .. r:!.rus',1,1t .

Biserica MSnistirii Snagov.

VIII. ILFOVUL 365

La Intrare chiar, ai o mare bisericá noa, fAcutACu banii satenilor de bhtrânul preot, fiu i tatá depreoti, care, cu barba-i alb5. i pArul Cu totul negru,e o Inf5.1i§are original5.. Apotin.cep gospodAriile, carenu iese la stradA, ci s'ant despärtite de dansa prin-tr'o curte, care e i aici pArAginità. Locuintile aulacar dou5. Inaperi, frumoase cerdace de lemn,§i prin ua deschisà se vede marele horn bine v5.-ruit. Pe alocurea, sant livezi mari, cu multi salcamivechi ce se amestec5. Intre pomi. Si drumurile antpline de copacii cu lemnul tare i crengile presà-rate cu ghimpi eorno§i. Intre gardurile de lemn,foarle bune, cAr5.ri §erpuiesc Inteun Tinut de Ha.idi15..

La §coa1ä se face alegerea, In folosul unui om deafaceri Imbog5.tit, care Invarte lucrurile supt parti-dul sAu. La una din carciume se desf4ur5. hora,In care stau prin§i de m5.a. flAcAi In haine albastrecu gAitane i pantaloni largi, vechiul port orà§e-nesc, §i fete pieptilnate §i Imbilcate Intocmai cala ora. Supt adApostul salcâmilor, s'a oprit o cArutilde Tigani: barbatul, rAzimat de casa-i cAlltoare, tragedin ciubuc, femeia direticl, iar fata, In fustà ro§ie,leagla Incet anciucul iaruntel, care e prins Inteoplapomä veche i at'arná printr'o funie de doi copacibätr

La capht e vechiul schit al Turbatilor, prefAcutastAzi Inteo bisericutá de cimitir, sau, cum se zicepe aici: chimitir. Din mijlocul crucilor de lemn ine-grite, cu forme noduroase i schiloade, din mijloculmormintelor proaspete, pe care mai frealatà cren-gile Inarcate cu hartiute §i. panglici, se ridicá zidurijoase, Mute, vadit, dup5. modelul Snagovului, deegumenul Rafail de prin 1780 §i de stareta maicilorde aici, care avea p6ná atunci numai o bisericutàde lemn, clAditä" de oarecari Voevozi ai vremilor bune,

Md titTfitkstA.

Si aid sant chenare de caramizi cu varful scosIn gall, sant firide, sus, dar nu si jos , santciubuce. A fost si un pridvor, care se stricase, siIn locul caruia preotul a facut o oblojeall urIta descanduri, care strica toata fatada. Pentru a da maiieften impresia pe care o dau la Snagov caramizileamestecate cu tencuiala 1m pietrita, s'au zugravit aicipe tencuialla linii rosii In legaturi armonioase.

inlauntru, e Intunerec si goliciune. Abia se zarescuratele chipuri lncoronate, cu ochii bulbucap, carear lnchipui pe cei d'intaiu Intemeietori domnesti.Pentru parintele ca si pentru altii, mosneagul barbosar fi Mihai Viteazul, iar femeia din partea stanga,Doamna Stanca. Fireste, Inchipuiri.

Mai gasesc unele cal* de la Rafail. Mai vechi nusant, nu puteau fi. Minunata Evanghelie legata cuplaci de argint aurit, pe care iese In relief sfinti siflori, Evanghelie pästratA la biserica noua, e mutatade la Snagov, careia i-o daruise, pe la 1750, mareleboier cu pofte de Domnie Constantin Dudescu.

Si Inteaceasta deci satul mic a mostenit manas-tirea cea mare, culegand odoarele care se desfaceaudin sal-Ada acesteia.

12. Snagovul.

Nu trece multa vreme, si vederea se deschide asu-pra unui lac, pe care paduri vechi 11 margenesc deo parte. Apele de otel albastriu se infioara de vint,prelingand malul buruienos al unui ostrov rotund.Din el se ridica, printre caramizi si pietre risipitede maim vremii, care se joaca ironic cu cladiriletrecatoare ale oamenilor, un turn puternic, pe careanii 1-au scrijelat adanc cu dungi de ruina. Dintreaceleasi daramaturi se iveste armonioasa si clarao biserica. E mica, precum sant mici toate cladirilesfinte ale vechimii noastre, menite sa stranga la un

Vitt. 361

loc pe credinciosii unui sat sau ai unei singure ma-halale putin locuite. $iruri de stalpi Impart In treispatiul ce! Ingust al llca§ului. Minunate picturi dincea d'intaiu jumdtate a veacului al XVI-lea acopArzidurile: pe langà marile icoane ale Adormirii Vove-deniei. Intrarea In biserica., de si se spune cá afost cel d'intaiu hram , ni InfAtiseazá de douà ori,la dreapta pronaosului §i pe fata de cAtre altar avechiului parete despärtitor, pe Mircea Ciobanulfamilia lui, In care deosebesti pe Chiajna, nufemeia strasnich din'nuvela lui Odobescu, ci o fatàrotundà, tanArà, cu pär balan, sAmanand cu tef an-cel-Mare, bunicul.

Aceasta a fost bisericä de mä.'nOstire, §i alugAriivor fi IncOput numai bine in cuprinsul ei intunecat,care miroase acum a muced §i mort, a tAranO si amormant. Mai de mult, forma era o cruce, al cdriimaner 11 alchtuia un pridvor cu stalpi rotunzi; un,singur turn se ridica inaintea punctului unde seumfla. In dreapta §i In stanga absidele cAptu§ite custrane. Podoaba o fAceau douà randuri de ocnite:cele de jos, lunguiete, Intregi, cele de sus In arcuri;In turn, ele mergeau de sus paná jos, coprinzand Inboltirea lor ferestuicele inguste, ca niste mari sprin-cene Incondeiate de-asupra unor ochi mOruntei.

Cine a fost ctitorul d'intAiu al celei mai vechi dincele trei biserici de alce nu se poate spune, dar desigur ch un om din veacul al XIV-lea, care In Tara-Romaneasca., ca i In Moldova, a dat operele de arhi-tecturä religioase cele mai frumoase in spatiul celmai mic, si färä Indoialà i lucrurile cele mai ori-ginale ale me§tesugului clAdirii la Romani. Piatrade pomenire a intemeietorului a clzut, s'a distrus,dacá nu va fi zidità undeva in Incurcaturile repara-tillor de mai Cronica tOrii scrie Insa

S'a glsit o piatril; ea trebuie sl fi fost pusit In amintireareparatiei de BrAncoveanu.

k)8 MUI4TERIA

Vlad-Voda Tepe, Acesta au facut cetatea de laPoienari §i au fricut sfanta manastire de la Snagov".Tepes a putut fi ctitor aici ca §i Matei Basarab laCaldaru§ani, ducand mai departe ceia ce altul in-cepuse; caci manästirea cal:4U daruri Inca de laIna:lita§ul sail Dan fiul lui Mircea. Ziditorul cel vechiupare a fi un boier sau Domnul Insu§i, Inca suptMircea. Locul era bun §i pentru aparare, and seridicau podurile §i navalitorii fail luntri, dupa fugapescarilor mänastirii, se gasiau inaintea zidurilorInalte §i groase pe piatraC-arora se linciuriau apeleline, cu funduri adanci §i maloase. Poate ca aici .s'auadapostit boieroaicele §i copiii cänd Sultanul Mo-hammed al II-lea Insu§i a venit sa vada ce vitejicresc pe acest pamant salbatec.

Daca Tepe § a stat aici, §i sangele a trebuit sacurga, sangele care era pentru sufletul acesta tiranca un vechiu vin ce Incalze§te mima §i iute§te mer-sul gändurilor. A§ezata länga Bucure§ti, manastireaa primit din and In cand trupuri de boieri mari,fiind socotita ca un loe de Ingropare ales. Astfelse odihnira aici pe rand, längd vechii boieri dinvremea lui Neagoe: Parvul din Craiova, Marele-Vor-nic, §i Logofatul Ioan, ajuns prin pocainta un sme-rit monah, cu ajutorul caläilor lui Mircea Ciobanul§i lui Alexandru, fiul acestuia, toti fiii lui DragomirPostelnicul §i ai sotiei lui, Marga. Dupg. ucidereacelui d'intaiu, mama cuprinsa de durere parasi pia-cerile zadarnice ale lumii §i Imbraca ve§nicul doliual calugariei, numindu-se de-acum Inainte monahiaEufrosina. Ea se lngriji ca .fiecare dintre copiii eiiubiti sa fie acoperit dupa. datinä cu o piatra fru-mos sdpata, In care i se pomenia fail niciun felde plangere chipul mortii. Apoi candva, cad pegroapa ei n'a lasat O. i se Insemne clipa plecariicatre ai sai, pe cari-i doria de mult , batrana Wu-

La o reparatie care a inzestrat ostrovul i cu o ridiculAqi. nelocuitil casd de preot, cArgrnida care rostia atata dureres'a distrus ori s'a furatl (1916.)

24

VIII. ILFOVUL 369

garita muri zimbind, caci i se va fi parut cá za-reste prin negurile sfdrsitului omenesc stralucireaîntâlnirii voioase cu fiii cositi In tinereta lor plina. deIndrazneala. Ea se culca la picioarele celor patrumorti tineri, ca o sluga care e gata sa se destepte

sa ajute pe acel ce sufere, i lespedea ei suptire,Ingusta pomeneste numai ca. acolo se odihneste Insfarsit o mama plina de durere 'Ana la moarte",o mama ai aril patru fii au fost tdiati, si o calu-01.45. I.

Câteva zile dupa uciderea Turcilor din Bucuresli,Mihai Viteazul Imbogati si el cu un trup descapa-tinat gropnita Snagovului. Oamenii domnesti adu-sera la manastire ramasitile sangerande ale lui Dima,fost Stolnic supt Stefan-Voda Surdul i tradator Ltdde Donmul cel nou.

Apoi liniste se facu In tara, i manastirea nu maiprimi astfel de daruri domnesti. Ea Imbatranise pu-tin, din timpurile lui Mircea pana. In acelea ale luiMatei Basarab, care-i dada o rivala In Caldarusani,care fusese pana atunci numai un schit In mijloculsesului. Cladirea tragic/ a lui Tepes si a lui MirceaCiobanul, mdndra manastire domneasca, pentru carese culesese dijma pe atdtea mosii si se pusese de oparte banii vamii de la Rrahova i vamii din Braila,vazu trecdnd aiurea norocul ocrotirii si al daniilor.

Veni Mg o zi cand Snagovul, care primise pemortii ce ckusera aiurea de urgia domneasca, fuinsasi locul unui omor din porunca stapdnitorului.Grigore-Voda Ghica banuia pe Postelnicul Constan-tin Canlacuzino, om batrfin de vre-o saptezeci deani, vestit de bogat, de Invatat si de bun, ca-i sapaDomnia. Darabantii venirà noaptea de-1 ridicara din

1 Dar vezi, mai sus, observatiile despre picturA. MArturiae a lui Pavel din Alep, la jumAtatea veacului al XVI-lea. Opiatrà adusa de aiurea in biserica de acum, aratA el la 1588Mitropolitul Serafim a fAcut biserica Bunei Vestiri. Dar piatralui de morm&nt se aria acum dincoace.

370 MUNTENIA

a§ternut, Inteo S'ambAt5. spre Duminecl. Un radvallduse pe prins lntre arme la Snagov, unde luntreamAnAstirii II primi pentru a-1 trece spre moarle.Mo§neagul ascultà a doua zi liturghia azut In ge-nunchi, ca unul care §tia pe ce drum se allá i ceaproape-i este sosirea. El 1§i mArturisi pAcatele §iprimi ImpArt5.§ania Inaintea altarului care nu maipAstreazA nimic din comorile de artà din vremuri.Acolo unde astAzi florile galbene bogate In raze sebucurá de fericirea primAverii calde, se ridicau zi-durile In care cAlugArii I§i aveau chiliile, iar oaspetiiod51 de primire de care-§i aduceau aminte cu recu-no§tintà. Ele inchideau o curte pietruitA, In care seaflau cele douà bisericute ale Bunei Vestiri §i Ador-mirii Maicii Domnului I, precum §i trapezAria. Candse fAcu sara, In apropierea cinei, la care el nu maiera s5. lea parte, Marele-Postelnic fu zugrumat deun stalp, la 20 Decembre 1662; §treangul se stranse§i albul cap cAzu pe piept, pe când clopotele dinturnuri sunau rugAciunea mortilor.

Sicriul fu a§ezat In bisericá supt lespezile c5reiase odihniau jertfele Domnilor celor vechi, trAdAtoriidin alte tiropuri §i cei ce muriserA de jalea moniilor. O fatà de Domn, Ilinca, sotia batranA a bAtrâ-nului Postelnic, §i toti fiii ei, §ase la numar, cApà-tar5. voia sà-§i lea mortul. In acest loc ingust austat ei cate§i §ase, langA tatAl culcat pe pernasomnului fAr5. tulburare §i 15110 maica plecatàIn genunche. Ii vezi parcA, pe lespezi, de-asupraoaselor fArá capete: DrAghici, menit mortii de ciuma,erban, care era s5. fie Domn §i sl moar5.

- ÌLVOVUL 371

cu banuieli de otravire, Constantin, care era sa fieel zugrumat, la cele Sapte Turnuri din Constan-

tantinopol, Mihai, al carui cap u§uratec va a:lea InAdrianopol, de aceia§i urgie turceasca, Matei §1 Ior-dachi, cari fura cule§i Inca In floare, de o moartebuna, care zimbqte tinerilor ca o iubita. Si luntritree apoi pe lac, ducand spre malul de sus, catrePloe§ti, catre manästirea Margineni, sicriul acoperitcu stofe scumpe §i alaiul de lngropare.

Cate nu se schimba Inaintea zidurilor neintelega.-toare! Inca treizeci de ani, i Snagovul cernit deatatea amintiri e acum un roiu de harnice albine.Un strain a venit de departe, de foarte departe, undestanci spinteca pämantul §i se azvarl izvoare des-pletite, cu tandari de piatra In apa lor nebunii, undenu sant zari Intinse, de verde dulce §i aur curatsupt cerul albastru, unde lacul nu se zbate de multa-mire intre trestiile Waite. Antim din IviAra un me-ter de predica, un meter de scrisoare, un meterde tipar, un meter de zugraveala, un suflet curat §io vointa neobosita. Constantin Brancoveanu, acelDomn stralucit prin binefacerile sale, l-a primit cape un trimes ceresc §i i-a dat pe mani Snagovul.Totul se schimba In cuprinsul i Intre hotarele ma-nastirii: pamantul dadu mai mult, oamenii I§i facuramai deplin datoria, iar, mai bine decat toti, AntimInsu§i. In chiliile sale, buchile frumoase, zugravite

turnate de dansul, se a§ezara in tipare i Insem-nail pe hartie cä4i pentru slujba, carti pentru in-dreptarea vietii. Uite acolo unde se sore§te oparlaverde peste cäramizile calde, va fi stat adese oriIntetm jet caruia tot el va fi adaus sapaturi alese,parintele, privind apusul rasfrant In apaCina s'a mantuit, calugarii Inchi§i In chilli se pre-gatesc de odihna care va fi prea rapede Intreruptii;le slujba tainica a miezului noptii; argatii mana

312 MUNTENIA

pe malul din fall vitele care se intorc la adapost, cuun prefung ragat de chemare; chiuiturile lorrdspund de la o carare la alta. Printre salcii se ridicafumul albastru al mamaligii de sail, §i un cavalrasuna de la stana. Soarele a trecut de pragul carepentru noi e noaptea, §i. razele lui din urma, ro§iiIn cer, se Indulcesc trandafirii In apa lacului pa§nic.Antim prive§te cu ochi umezi aceasta frumusetacare-i prinde sufletul Intreg, sufletul lui de poet,cu multe rasunete; el se ridica. §1 face semnul cruciispre multdmire §i binecuvantare.

Antim ajunse Mitropolit i luà cu dansul zilelecele bune ale Snagovului. Si aceasta straveche ma-nastire ajunse pe mana calugarilor greci. Locuitoriiei se Imputinara, fiindca hrana lor nu trebuia sascan veniturile Locurilor Sfinte; chiliile se ruinara,biserica tot a§a, pana ce se repara Inteun chip careparea nepotrivit inainte de ultimele descopeririconstatari.

Acea fiica buna a stoarcerii prin calugarii grecicare a fost secularisarea, duse lucrul mai departe.In locul hotului In mantie de arhiereu, venit ca sasimtd placerile pa.ntecelui i multamirea gramezilorde aur, veni acum hotul in uniforma de puraria§,inchis ca sa-§i ispa§eascà pacatele printr'un traiu depedeapsa. Un pod mirator uni malurile pentru ne-voile lnchisorii: odata el lasá in adancuri un convoiuintreg din ei, pe care lanturile-1 trasera la fund:crucea de lemn de pe malul din fata arata unde stau,iertati aciun, cei pe cari oamenii, cari nu pot ierta,Ii pedepsira. Biserica mai cuprindea odoarele vechi:ele au fost luate Insa cand ruina ameninta A. sesurpe asupra preotului §i credincio§ilor. Zidurile dinprejur avura o soarta i mai rea: lnchisoarea sestramuta aiurea, i cladirea pe care, ea o pangarise sedacha la pamant. Beparatia Snagovului s'a facut dau-

1 De mult, scursorile fabricilor vecine nu otrAvit apa, devenitAstearpl. Nu §tiu ce urmari va avea In aceasta privintl asa-narea" la care se lucreaza astAzi (1939).

VIII. ILFOVUL, 373

nazi de a§ezamantul nou al Casei Bisericii: Inlaun-tru §i pe laturi Insa pustietatea, care mo§tene§te petoti, n'a fost Inca scoasa din drepturile ei.

Satul Snagovului facea parte odinioara din stapa-nirile intinse ale manastirii: astazi locuitorii lui sehranesc greu din munca pescuitului, la care li s'aualipit catva timp §i Lipoveni, adu§i de la gurileDunarii, oaspeti nu tocmai iubiti pentru acei ce dinneam In neam au vanat balta aici. Ca §i lacul dinCaldaru§ani, §i acesta ascunde pe§ti de mai multefeluri §i raci foarte gusto§i, cari, In partea locului,se mananca, nu numai fierti, ci §i fripti, puindu-li-sespinarea pe grata'. 1 Lacul e, ca toata vechea mo§iesnagoveanä, a Statului §i e cäutat In antreprisa.

Indata e§ti in §oseaua ce duce la Tigane§ti. Satul,foarte mare §i risipit, se vede dupa putina vremepe largul §es verde, In care graiele acum, In April,Incep a undula matasos.

Inaintea noastra vine alergand, ca la un atac, oceata de soldati In haine de vara, fail arme §i cubidoanele de tinichea In mana: ei se indreapta spreputul cu cumpana, de al carui lant de fier atarnadonita ce se scoboarg. In adanc. Alte grupuri osta-§e§ti sant risipite pe §osea. In curti se vad piramidede arme. Cate un teat pa§nic sta pe prispa intremo§negii casei, cari-i erau straini pana acum zeceminute, §i vorbe§te cu ei cum li-ar vorbi lui taica-sau§i maica-sa de acasä. Altii ajutd la focurile care pal-paie In groapa, supt cazanul In care fierbe m5ma-liga pentru unul mai mult, un Roman, un frate§i, zic cei de-acasá cu milk un soldat. Langà un gardde nuiele, un chipe§ ofiter blond inoada un sfat cu

374 MUNTENIA

fetita din sat In haine albe ca zapada: fata stadreapta ca o statuie §i urmare§te cu luare aminte,dar WA neplacere, cu un zimbet poate In coltulgurii, complimentele de la ora, care se asculta, darnu se cred.

indata Intri In padure, o veche 134:lure de ma-nastirea pe care a crutat-o secularisarea. Soarele se!Asa spre asfintit, §i In desi§ul de trunchiuri Inalie

o tacere... Huruitul roatelor, cate un cuvânt schim-bat rasuna ciar §i prelung. In dreapta §i In stangaprivirea se opre§te In panza stravezie, Insufletita delumina, a verdelui tanar, pe unde strabate numai ici§i colo cate o sageata de raza ro§ie; pe care ve§nicularca § o arunca In urma, plecand.

De la o vreme, padurea se preface Inteun pareneasamanat: se vad alei prunduite, banci. Catevacasute In stil elvetian, foarte cochete, se malta Instanga: ele formeazä administratia unui ocol silvic.Putine Invartituri de roata Inca, §i drumul mergeacum Intre casute gospodare§ti, acoperite cu solzilnegriti de §indila, avand fere§ti mari, cerdace §ik)ridvoare de sticla, iar, In fata, meri Infloriti §isumedenie de flori, In straturi §i In tufi§uri Inane,care toate slujesc In aceasta clipá liturghia de aromea sera Cunosc acest fel de case §1 astfel.de gradini-In ele §i Intre ele am copilarit In Moldova mea ra-masa In urma. Dar acolo, la acest ceas de vorbapotolita, ca Inaintea cuiva foaite mare, de care tesfie§ti sà ti se auda glasul, sant In cerdace §i Ingradini stapane de case, §i fete mari, §i copii. Aicinu se vede nimeni, de §i perdelele sant date In laturica sa nu se piarda nimic din ceia ce poate aducedrumul. Numai un biet copil rahitic, sucit In toateIncheieturile oaselor sale, prive§te catre desfa§urareatrasurilor.

Santem In fata mänilstirii Tigà'ne§ti, §i In asu-

VIII. - ILFOVUL 375

tele acelea, asa de pasnice la InMtisare, dar In carede atatea ori fierb si intrigi si pAreri de .rAn sichiar, se spune, une ori, moravuri care cer indrep-tarea, stau maice.

Pentru dansele nu sant ca pentru alug6ri ziduriInane, roiul de piatrà strAbAtut de nenumArate chilii.Fiecare gospodinA tine s5.-si aib5. gospoaria ei, siIn largul arc ce Incunjuril biserica noua, si Inoitàine6, se orfinduiesc, In curti nArunte, cu grAdinitaIn fatd, asezAri cAlugAresti. curate ca floarea ce leIncunjurà. Altele sant de sigur sAmAnate pe de IA-turi. In fund, se vede campul cu desAvarsire ses,Mrá modálcile de movile prin care trece drumulUlddrusanilor si al Colintinei. Si lacul lipse§te aici,si numai o mlastinA näpAdità de rogoz taie drumulla spatele cäsutelor: o podisa de scanduri Ingusteduce drumetii de lard, cari se strecurl unul dupàaltul, pe cand unditi Incearch sArhcia apei noroioase.

TigAnestii nu povestesc nimic: frumoasa clAdirecu doua randuri care primeste oaspetii e ridicatlabia pe vremea, priincioasà pentru mAnAstirile nein-chinate, a Regulamentului Organic. Biserica nu sedeosebeste prin nimic de atatea altele: e foarte binetinutà de femeile Inchinate lui Dumnezeu, si turnulde lemn, cAci boltile s'ant prea rAu Mcute casá poani primi altà Incoronare, e vApsit cu In-grijire.

Intru la slujba de dimineatà a Duminecii. Bisericase InfAtiseaza vesell, cu atata aur pe catapiteasmA,pe icoan'è, pe greoaiele cadre de stuc in care ele santasezate, pe odkjdii, cu atata aur viu care nIvAlestepe ferestuice si se joacà une ori pe fruntea sau pebArbia albA a unei maice ingenunchiate. Stranele silespezile de jos Want acoperite de chipuri ImbodoliteIn postav negru, Cu faldurii nellmuriti. Mai multchipuri puhave sau costelive de bAtrane cu ochii

376 MUNTENIA

morti, Inlacramati; maicile mai tinere par sa fi pa.-rasa lumea fiindca ea nu putea sa li dea fericireaunei gospodarii, si In anume ochi adalid de fatásaraca si Mil noroc se si vede o parere de rail.Chipurile linistite de madona fara vrasta, obisnuiteIn manastirile Apusului, lipsesc aproape cu totul aici:eu am vazut una singura, care avea obrajii tranda-firii supt bruma celor patruzeci de ani, vorba foartealeasa, ca a unei Inalte doamne, i glasul ca deargint. Corurile sant rele, si In nepotrivirea glasu-rilor domneste acela, obosit i ragusit, al batranelor.

Pe sosea, Intre grane tinere, pe un ses ca o apil,cu fata de un verde fraged, umed, luminos, sprePeris. Satul se vede Indata, si-i strabatem lungastrada, bine aliniata. Perisul e mosie a Coroanei,

urmele unei bune administratii se liad In toate.Casele sant Imprejmuite i impodobite. In aceastäzi de Dumineca rasar din usi, In cerdacele um-broase, fernei si fete ca acelea din mahalalele unuioras In desvoltare. 'ata acum hora, pe care o In-deamna doi Tigani, cu vioara i dibla, care strigapàtima i bazaie, ca un bas de albine. In lumina,hora loveste pamantul, si dintr'un nou avant usorse duce mai departe: cosite balaie se amesteca Inmultimea cositelor negre i fotele scânteie de bu-curie din toti fluturii lor de aur; femei cu copii demana, fara nicio gateall si cu capu'mbrobodit,se uita cu jind de departe la ispita prin care ua-menii se aduc spre implinirea nevoilor mari ale vietii,pe cand cate o codana careia nu i-a venit ceasulsá se prinda In dant arunea pe furis o cautatura.se strecoara iute cu piciorusele goale, ducandu-sicofa la fantana.

Perisul e gara, si peste putin esti iarasi la Bucu-re§ti.

VIII. - ILFOVOL 377

13. Spre' Gherghita.

De la Peri§ prin graiele catifelate, prin lanurileInalte cat omul, de secard tepoasd, de orzuri aplecatesupt greutatea spicelor pletoase, de rapità albdstrie,scuturatd de podoaba aurului §ters al florilor,la hanul de la Tigäne§ti. In stanga, e pkturea mare,deasd, cuib al sutelor de privighetori, care nu mai§tiu acuma ce e ziud. §i ce e noapte §i In umbraadancd a frunzelor, In aroma ImbAtAtoare a salca-milor dulci, a teilor cu sufldri de smirnd, cânta opatimd ce parcá se avantd nesdtioasd spre moarte§i urmdre§te totu§i ve§nica strecurare mai departea vietilor. Albastru limpede 0 soare potolit, carese ive§te mai mult ca sd strAluceascd, ca sd de§tepteputerile de viatd de pretutindeni, pe care nu le to-pete §i nu le seacd. Un soare de zimbet Inteun cerde nevinovkie nesfar§itd.

La Bucure§ti se vor fi gramddind astdzi sa." vaddcare cal scump fuge mai iute deck altul, la Bucure§tise vor fi gAtind de parada cea mare a visitelor §ia Soselei adecd rochia mea e mai frumoasddeck rochia ta" , la Bucure§ti se vor fi cetindLa umbrd cArti proaste In limbi strdine, despre iu-biri bolnave §i p'äcdtoase.

Pe oamenii de acolo nu-i poate cherna aceastämare strAlucire curatd, care-ti premene§te sufletulpentru sdptdmani lntregi. Multi nici n'or fi §tiindcd. este. Nicio trdsurà de acelea corecte, neagrd, lus-truità, cu oameni bko§i §i pe caprd §i Inlduntru.Prin desimile sälbatec de frumoase in care luptd sdse intreacd toate, dar toate florile primdverii, busuio-celul yank, albastra miere a ursului, strugureii deaur, aglicele, clopoteii §i cate altele, flori mari trium-fale, flori mici care par un strop de sange intu-necat, prin bu§tenii de macie§i albi, trandafirli, ro§iica focul, prinidaceasta dumnezeiascà sAmAndturd de

378 MUNTENIA

colori §i mirosuri, asupra carora se zbat fluturiialbi, cei d'intaiu ai ianului ranar, nu se joaca nicairifrumo§ii copii §ubrezi, tinuti la o parte de atinge-rile cu oamenii §i de atingerile cu aceasta lumemare, nemargenita.

Sant aceste randuri o plangere In felul acelorape care le Inaltau scriitorii unui vechiu veac u§uratec,veacul al XVIII-lea, cand blastamau ora§ele §i che-mau lumea la tara, la tara... unde nu fusesera nicicantaretii cari o proslaviau? Nu, nu aceasta, ci nu-mai Inca ()data constatarea unei Instrainari fail leac,Instrainarea fata de neam §i fata de tara, adancanecunoa§tere, desavar§itd neIntelegere a acelor multelucruri frumoase §i bune care se gasesc §i In unul§i In cealalta.

Noi unii, cei cari stain In trasurica veche, darfoarte curata, a mo§negutului slab, taran din Peri§,cu caciula mare, plete sure §i port alb de vara, noicei cari Maintain Incetinel, potrivit cu silintile atrei calu§ei rail hraniti §i prin§i cu funii In loe dehamuri, noi ace§tia cari n'avem niciun gand de so-cietate", ci trecem numai printre marile carute Cucovergi, trase de boj pitici §.1 In care e cladit unneam Intreg mergand la lucru", noi ne simtim foartefericiti.

De §i e Dumineck §i ieri a fost marea serbatoarea tuturor Linelor §i Ilenelor, hanul din rascruce, pecare-1 §tiu bine acum, nu prea are oaspeti. Acestanu e un tinut de betivi §i nu sant" pe aici pierde-vara". Stau numai supt umbrar cativa baieta§i, doiTigani foarte frumo§i §i un Roman Indraznet, carenu ma lasa sa-i ieau chipul deck cu tigara In gura,pe cand Tiganii, sfio§i de caraituri, dui:4 ce se ascundprin toate ungherele, se Invoiesc a sta pe loe pentrucinci bani. Si atunci stau drepti, serio§i In ochii loradanci supt genele lungi arcate, serio§i In trupurile

VIII. - ILFOVUL 39

lor slabe, Invelite cu zdrente, care sant ava de multep de felurite, Incat Par o horbota ciudata alcaluitapentru hainade triumra unui Imparat al calicilor.

Drept inainte mergi spre lacul cel lung vi minunatde albastru, spre lacul trestiilor mari vi racilor gus-to§i ai manastirii rasarite din apa ca o minune cenu poate sà tie decal o singura noapte de farmec.Pe acolo te duci la Snagov.

In stanga, e Ialomita, larga, cufundatä In adanc,galbuie de maluri lutoase, apa nestatornica, verpuindIn cercuri mari peste nesfarvita campie de roada.O trecem pe un mare pod vechiu, langa care selucreaza la altul de o lume Intreaga de fierari pde muncitori, adapostiti prin Incaperile dinteo curteIntinsa, puna cu tot felul de drugi de vine. Santemvi mai departe pe voseaua neteda care duce la Ploepi.

O urmam pana la un alt han de drumul mare,care-vi razima coperivul de labia rope pe tot felulde pari §i de sprijinitori, infativá'ndu-se de departeca o namila de vechi ramuri carligate. Langa dan-sul biserica nouà din Gorgota îi desfavoara turnu-letele de lemn pe margenea unui pale de padure.

Cotim la dreapta prin pamanturile Coroanei, cupaduri bine tinute p de aproape Ingrijile, cu nesfar-vite alei de salcami, ale caror crengi Impovaratelasa sA cada ca un omat lenev florile albe, laptoase,de care sant pline drumurile cu care se amestecaalbul fluturilor stranvi pe margenea neagra a lacu-letelor de ploaie. Si aici p aici tot Coroana", zicebadea, care e, ca un Perivan ce este, cunoscatoral maririlor vi a vazut p pe regele cel batran"pe regele cel mic" P pe regina" vi se va fi minunatvi el, ca i cutare preot, care-mi vorbia de petrece-rile acestui colt de parnant, cand minivtri vi cei maistravnici oameni de la ora v au prins a vorbi Inbimba dumnealor" (aici era vorba de frantuzevte,

480 MUNTENIA

dar limba dumnealor" existd §i atunci cand credcd vorbesc romane§te).

Iatd, de la cutare fantand din drum, Mire copaci,fantand Incunjuratd cu crdci §i In care se coboardell o mi§care ginga§d u§oara ciuturd de lemnvechiu, iatd acum un sat de toatd frumuseta. Emancat tot de verdeatd, de verdeata salcamilor §1 amarilor nuci vanjo§i §i a altor pomi §i a bdldriilortrufa§e §i a grddinitilor, ce se vdd ici §i colo. Toatecurtile sant Incline cu garduri bune de rdchitd. Caseleau supt stuhul bine pdturit, supt tabla ro§ie, pAretialbi, pe cari mana gospodinei a fAcut din tencuialdtot felul de roate, de chipuri, de cadre. Cate una adat pe de-asupra cu var albAstriu, pe cand cele maimulte au §i zugrAvit In colori tari, bine potrivite.Sant astfel stele albastre cu cate un colt ro§u, santoarneni §i pguni vineti, la zugrdvirea dirora s'a inld-turat tot ce e amAnunt, ldsandu-se numai §erpuialaliniilor decorative.

In fiecare curte, pe prispe, In fan, In card ce seincarcd, In cuptoare Imprejmuite cu I-Achill, se vddoale. Unele sant smAltuite, peste tot sau numai Inparte, in picdturi. Sant oale obi§nuite, care se vandcu cinci parale", cand sant de cele mijlocii, §i cuun ban", cand sant mai Incdpdtoare; dar alte oaleau fost croite dupd frumoase tipare vechi, cu liniide amfore antice, pe care ochiul le urmeazd cuplAcere. Fiecare-§i are numele, §i aici s'ar puteacerceta cu folbs despre vechiul me§te§ug al oldrieiromane§ti, cdci din mo§i §i strdmo§i In acest sal cu-prins §i vesel se lucreazd la pregdtirea pdmântuluipentru vase, la Invartirea lui pe roata olarului, lacoptul lutului pAnd se rumene§te, la acoperirea luicu coaja strAlucitoare a smaltului galben, vandt §iverde. De aceia se vor fi pricepand §i nevestele sAtragd dungile de Impodobire In tencuiald §i sil po-

VI ILFOVUL 881

triveascA vApseaua pe pArctii pregAtiti astfel. Deaceia in acest sat de me§teri 0 In cele vecine, carecearcA une ori 0 ele acest me0e§ug, e atata cu-viinta i omenie la fiecare: toti, Ong. §i frumo0ibAtrâni lnceti, spun bunA ziva" drumetului, pe caresant gata sà-1 ajute la once nevoie 0 la once dorintl,§i d'inaintea portilor, unde stau pe margenea van-turile inflorile, se ridicA femeile cu fete senine, O-llie de DuminecA In cAmA0 ca laptele 0 In catrinteca florile.

Cum se chiamd satul Asta?I se zice la Potigraf.La ... Potigraf?Da, a§a.

A§a-i, inteadevdr, Potigraf. Toale satele de prinprejur §tiu de Potigraf. DacA ai nevoie de oalA, destrachinA, apoi ti se spune cá ai gre0t locul,band la dAn0i: De astea, domnule, sant la Potigraf.Aici nu e la Potigraf". Si se §tie care anume dinme§terii Potigrafului face cutare fel de oale.

Sant §i nume unte prin aceste pArti. Chiar 1CingaSnagov se imirA, cu o bisericA din vremea lui MihaiViteazul, Turbatii. Mai incoace, pe uncle santem noi,se ascund Ciumatii. Dar drept In calea noastrA spreGherghita sant tot nume frumoase sau istorice pentrusatele care au fost sAmAnate odatA In mijlocul hucea-gurilor din lunca Ialomitei. Din Curcubeu dAm inBalta Doamnei, unde pescan i domne§ti vanau pe-tele pentru gospojda"1, Balta Turcului, cumpAratAcine §tie cand de vre unul din cei cativa Turcia§ezati In tail.

Duph ce am ie§it 0 din casele putine ale acestuisat, iarA0 campia ialomiteanA, judetul insh e alPrahovei, se desfA§urA cu mAnunchiurile ei deflori i cu bogAtia de roadA inaltà. In aceastA zi de

Acolo, o biserieutA de lema, interesanta.

$2 MUNTENIA.

serbatoare nu e ca pe §oseaua care duce necon-tenit de la munte lucratori pentru biel§ugul §esului.Nici carutele cu covergi, nici drumeti razleti. Fiecaresat se odihne§te acum pentru dansul §i, curand dupaImbucatura de la amiazi, vor Incepe petrecerile, totnumai pentru dansul, dupa vechea datina. Nu e alta-mi§care deck a norilor ce se strang pe margenipentru trasnetele §i §ivoaiele obi§nuite In spre seara,deck valul de matasa argintie ce trece peste cre§-tetele holdelor la u§oara atingere a vantului, deckzburatdcirea fluturilor albi, insetati de drumuri lungi,§i picurarea florii de salcâm ce moare. Departe, sevad §oproane pentru adäpostirea plugarilor. Vite pascIn cate un colt ce se adance§te Intre samanaturi.Tocmai In fund Inainte se vad iara§i, albastrind slab,muntii.

Acum santem la ferma Gherghita": §iruri de he-meiu catarat sus pe prkjini groase, laptarie, ham-bare, o insula de copereminte ro§ii In oceanul verde.Apoi prin Intinderile stralucite ale acestuia ne In-dreptam spre sat, care e colo, unde arborii stufo§iIntind supt albastru o dunga Intunecata In curme-zi§ul drumului. -

Domni au stat aici, coborá'ndu-se din Targovi§te,In veacul al XV-lea. Era §i un loe potrivit pentruprivigherea o§tilor, pentru apararea WE La Gher-ghita, In acest punct de supt muncele, se Intalne§tevalea Dambovitei cu valea Ialomitei, din care venim.Mai sus ceva e Cricovul. De la Targovi§te chiar, dela Buzau, din Moldova pe aici trecea calea veche catreBucurWi, cea mai noua dintre capitale. Deci sepecetluira hrisoave ce purtau Insemnarea: din Scau-nul Domniei noastre din Gherghita". Ro§i de tara,granicerii cei de demult, §i-au avut aici cetele. Multiprintre capeteniile lor erau boieri.. $i pe urma Doni-

VIII. ILFÒVUL 381

nului venira, §i statura apoi pana tarziu In vea-cul al XVIII-lea, dar tot mai putini, mai saraci, totmai tarani, negustorii de la casele de cäramida cutarabe de lemn: Greci, Sarbi, Sa§i.

Acuma Coroana" I§i are cladiri de administratie§i de primire §i tot ce mai trebuie unei mari gos-podarii moderne (§i chiar ce nu trebuie, caci amvazut pe o mask imi permit a part d-lui I. Kalin-deru acest abus , o murdara revista. bucure§teana,pe care niciun om cinstit n'o poate tinea In casa.).Locuitorii, vre-o opt sute, cu toate catunele: §i Veli-cioaia §i Ungurenii, cuprind cateva stradite cu caselerari §i färà multa ingrijire. Targul de odinioara nue astazi macar un sat mare, un sat de frunte.

Dar amintirea trecutului n'a perit cu totul dinmintile acestor oameni saraci cari n'au niciun me§-te§ug, cari-§i arendeaza la carciumari §i alti slit-pani ai cametei bucatelele de pämant §i trajese numaide pe urma Coroanei", de la care primesc i a§-teapta. totul. Intram bite° curte, unde a fost a§ezatao cruce gäsita In ogor, pe care au cioplit-o pe vremealui Matei Basarab Capitanul Lapadat §i fiul sauNeagul. Gospodarul a pus-o cu ingrijire la loe bun§i o paze§te cu scumpätate. El §i-a scris pe par-tea goala a crucii pomelnicul. Nevasta lui ne pri-me§te cu oarecare con§tiinta ca la dansa nu e ocasa de rand. $i dupa cateva cupe sotul ei aleargainaintea noastra ca sa ni arate o diploma de laBibescu-Vodd, In care se recunoa§te cA tatal sail afost monean sau, cum scrie acolo, spre marea bucu-rie a omului nostru: boier de neam".

In calea spre biserica din Ungureni, trecem pela una din carciume, unde se face hora. Foarte fru-moasa priveli§tea oamenilor frumo§i, sanato§i, se-nini, curati fara. osebire. Aici e rasa romaneasca,din cea mai Mina. §i mai sigura.

MUNTtNIA

Portul pare amestecat: nici tocmai ca la §es, nici'ca sus, In munte, dar nimeni printre cei ce auvenit la dant nu e nevrednic de dinsul. tinele ,fetepastreaza cite ceva din vechea datina de Imbraca-minte, dar cele inai multe §i-au pus rochii de ora,podoabe tot de acolo, ba s'au §i pudrat; despre ,aceiainsa tot sint frumoase, §i acelea care §tiu mai bineaceasta se desfac din rind §i privesc mindru trecereadrumetilor straini.

Asta e Insa hora cea In calalalt capatal satului s'a Inceput hora a doua, unde vin oameniceva mai saraci. Tiganii joaca de-o parte (§i se poatesa nu fie Tigani uncle a fost Domnul §i'boierii?). Dar§i Tiganii skit tot oameni din sat: ei fac hora 'atreia. lar cea de-a patra e facuta pentru cei maidespretuiti, adunäturile" venite din toata lumea.

Toate bisericile sint prefäcute, adeca stricate, §itotu§i sint vechi pe acest pamint istoric. Cea de linga.Administratie a fost sfintita Inteo luna de Maiu caaceasta, acum dot& sute de ani in capat; uh capitande Ro§i a Inaltat-o pe vremea Brincoveanului. Bise-rica lui Matei Basarab Insu§i a fost intaiu o ruina,apoi satenii au facut-o din nou, prin veacul alXVIII-lea, Ingustand-o cu mult i Inlaturandu-i ma-rele pridvor deschis, pe slilpi. Pisania ramasese 'WAde-asupra uii, i se mai vedea §i alta, pusa deispravnicul care a Ingrijit cladirea, fire§te totun capitan. Daunazi s'a facut Insa o reparatie pes-trita §i Impopotonata, Cu zugraveall noud: inscriptiacea mare a fost prinsa in zid, iar cea mica a cazutla pamint. Se zice ca de curind s'ar fi luat hota-rhea de a se ispä§i acest pacat printeo noua repa-ratie, care ar scoate la lumina ce ar mai fi ramasdin vechime.

In sfir§it, In fund, unde se a§ezasera fugarii dinArdeal, Ungurenii, batrinii tot i§i mai aduc aminte

Vat. ILVOVUL 385

de aceastá obarsie, s'a fäcut o bisericutä. de lemn,dupà chipul celor de chrOmidà de atunci, In anul1793. Si ea e rän Intretinuta.

PArintele din sat e un Gherghitean de bastin,neam de neamul lui tot din Gherghita. Bätrân, fru-mos, cu ochii albastri si barba alba, bogata. Tocmaise Intorcea de la congresul BAncilor rurale, ce s'atinut la Bacau, si nu mai poate de bucurie.

E adevdrat cd gAsit hanuri crestine deck undei s'a pus In man o lingurà de lemn, cum nu letin aici Md. Tiganii", e adevärat iarAsi cd a dat pesteatOta jidovime, speriatà de oaspetii români, lucks'a scarbit rdu. Mud i când n'a Inteles moldove-neste si s'a uimit dacà lu loc de nitel porumb" is'a spus o lecuth de popusoiu", dar bucuria tova-rAsilor, frumuseta caln a cuvântdrilor nu-i vordin minte. $i mai ales alaiul lui Stefant\ron si alui Tepes... Calul alb, frumos, el In haine scumpe,Man, cu plete lungi, mandru... Ce, Domnule, potsá zic cà am vazut i eu pe Stefan-lrodal"

Ne Intoarcem spre Crivina, statie mai apropiatä.deck Perisul. Cu un leu mai mult decAt ne Invoisem,mosul primeste sä ne duck' acolo.

In dreapta, In stänga, a plouat potop, din noriisurli, apäsAtori, cari se stranseserà Intfo clipà, rn-nati de vOnturi ale InAltimilor, pe care noi nu lesimtim.Aici n'au cAzut deck putine picaturi, care neInchiseserA In biserica lui Matei-Von.

N'o sä. pion, Domnule; aci la noi nu plon.Asa e blastAmatä. Gherghita. O sà spunem si Co-roanei", sä tie.

Si afläm ca, atunci cand s'a dat pAmánturi skenilor,ei n'au vrut sä le iea pe lunca Ialomitei, cum hot5.-rise egumenul de atunci. El s'a supus cererii lor,dar, la plecare, fiind In trAsurà, a legat cerurileçle-asupr a Gherghitei,

MUNTÉKIA

de atunci, aici nu mai pima.La Gherghita, nu, dar pe drumul nostru din cand

In cand se rtipède o burä. iute, care gonete fluturipasari si face sa fuga prin santuri ale un ariciu

Cu ghimpii ca sulitile.De unde läsitm drumul Perisului, aici suspina

mosul, care vede ca Intarzie i zice Incet: Uite peaici as merge eu la Peris"I; e o uimire ce satesi ce case sant, de la care ni vin Inainte pe drumullarg fetele imbujorate de dant , hora, dar si...Tarina" f Mali mergand solid, incet i cate unleat" scapat o clipa pe acasa. Nu se poate un satmai randuit, mai Ingradit, cu rachitd, dar si cufrumoase uluce de lemn sapate , un sat mai cu-prins si mai nxultamit deck Gorgota. Visul nostrual tuturor celor ce n'au inimà numai pentru ei,pentru asezamintele i orasele lor, e Indeplinit aice.Tocmai se mantuie petrecerea de Dumineca, tocmaise despart cunostintile, prieteniile i iubirile, usase deschide In päretele alb fail o pata; ocolul pri-meste vitele niari, frumoase, ce se intorc Incet dela pajistea Infloritä, aplecandu-si capetele cu coar-nele lungi ca ale cerbilor. E o nemargenita pacesenina.

Aproape tot asa i la Crivina, unde au trecut,sau au fost mai de demult, aceleasi datini bune.Cine dintre calatorii acceleratului care nu se oprestela casuta cu Insemnarea Crivina" stie ce comoarade buna viata romäneasca se ascunde aici?

La gall, baietasi curati, frumosi i cuminti vandsparanghel salbatec, cules de pe camp In aceastazi sloboda, si buchete de aglica si de soc alb cu.floricelele mici, asa tie puternic mirositoare. Trenulvine plin de escursionisti beti, cari nu se mai potracori si de femei usoare care zbiara cantece proaste,Cu accent evreiesc.

BU Z CIL

1. Buziul.

Buzaul e vecinul de stapdnire judeteana al Plo-estilor, de care e despartit printr'un scurt drum.In margenea muncelelor, ce trece pe langa vechiulloc de oprire al cailor de menzil", vechea statiede posta a Mizilului. Dar cele doua capitale nusamana. Buzau' e mai sarac, mult mai la o partede drumul bogatiilor, dar mai aristocratic si mai ro-manesc. Aceasta inferioritate i aceste lnsusiri i le-aVdat Imprejurimi deosebite si un alt trecut. Asezarisatesti mai Insemnate nu se afla aici, i pasul 'careduce spre Ardeal e cel mai putin cercetat din toate.E un tinut de mosneni, i unii dintre ei, urmasiai razboinicilor din vremile de necurmate lupte, au,pe lAngà aristocratia vechimii pamântului, si pe aceiaa Indelungatei manuiri a sabiei, dar bogatie multanu pare a se mai gasi In mânile acestor cavaleriCu caciule i sumane.

In schimb Insa, boierimea neastamparata a Bu-zaului, boieri de margene catre Moldova, cari stiauce li se cuvine, pentru ca Indepliniau greaua sar-cilia a apardrii micii patrii, se framânta Inainteanoastra, de cum putem strabate mai adânc In inti-mitatea trecutului nostru. Prin boierii de Buzau sefac si se rastoarna Domnii In anumite timpuri aleveacului de pretendenti la tron: al XVI-lea, dupaveacul Intemeierii i acela al apararii fata de Turci.

mai tarziu cAte ceva aminteste pe Buzoienii cetineau si fie Intrebati la premenirea Domnilor.

Peci Buzaul a fost din capul locului o resedinta

888 MUNTESIf A

treatoare a vultanilor feudali din Imprejurimi, pelángà cari era si targul, de'o Infiintare mai veche,probabil strdind, ca In atatea alte locuri 1. Si azise vede aceasta. Tu afard de stradele sale bune,Buzdul se poate mândri mai ales cu carliereleboieresti, lungile strade drepte, largi, de o parte side alta a cdrora se Insiruiesc vile incunjurate cuarbori i straturi de flori. Pdn'd foarte departe, acestlant de cochete addposturi ale unei vieti de familieInfloritoare se mentine.

Buzdul e, iardsi, o episcopie, o destul de vecheepiscopie, cu toate cd, filtre celelalte ale Tdrii-Ro-mánesti de odinioard, ea vine tocmai la urmd, dupdce TArgovistea avea o Mitropolie si Noul-Severinal R'dmnicului se putea mándri cu o pdstorie a su-fletelor. Episcopia e frumoasd, de si o reparatiedin veacul trecut face sá nu se poath recunoaste .pedeplin Infdtisarea ei de la Inceput ctitorie a luiMatei Basarab, arsä. de ndvAlirile varvaricesti"reflcutd de Vlddica din 1740 ; palatul episcopal,palatul oficiilor sAnt mari si curate. Episcopul, pecare de sigur c'd laudà nimeni prea mult2, stdtotdeauna In resedinta sa, si aceasta-si are foloasele.Se vdd i câteva biserici mai mari, dintre care unacu o icoand flcatoare de minuni, a Banului, cläditàde Andriana, vdduva lui Serban Cantacuzino Vor-nicul, dar si de noul ei bdrbat, In 1722, a primitacum de curánd un coperis de olane colorate siun pridvor de geamuri, care-i dau un caracter asaputin cam ciudat, de si, In mijlocul unui parc bogatInverzit, aceastd clddire noud-noutd face o Intipdriremodernd, apuseand.

1 De §*1 s'ar pArea a fi o pamela romineascl: buzA=BuzAu;ca In: coadA=CodAu, numele e vechiu slavon, ca la Bra§ov,Rfiqnov, etc.

2 Era Dionisie Climescu, arusal de cumpArarea Scaunuluide vAnzarea parohiilor Ç1939.

Constantiuescu.

IX. BUZAU', 389

Avand fericirea, atat de rail!, de a pdstraacela§i primar intr'un lung §ir de ani 1, Buzäul s'afolosit ca putine alte orme romane§ti de biel§ugulvremilor noud, de ploaia de aur a Imprumuturilor.O pAdure de stejari mArgina§d, un sIlbatecprdluit s'a prefAcut In pare frumos, cu multe alei§i largi perspective, cu chio§curi §i statui. In capdtse vede, alcdtuind astdzi mijlocul precis al ormului,noua Primdrie, cu un Inalt turn, o lungd fatadd Instilul tdrii, toate In piatrd, ici §i colo isculptatd.Cand clddirea va fi gata, ea va fi, neindoielnic, ceamai frumoasd primdrie din lard §i o podoabil demare pret pentru Buzdu.

Numai dacd Evreimea, ce se tot strecoard din pri-sosul Moldovei, n'ar pretui tot mai mult Insu§irileora§uluit Chiar astdzi librdriile olerá cumpdrAtorilorarti po§tale ilustrate cu salutäri In ebraid. §i expunCalendarul Israelitului", caracterisat pe copertd printipul national: un bdrbos cu anteriu §i §apcd. (a§aam fi pus noi In Calendarul nostru national unpilstor sau un pldia§ de munte). Chelneri creti §iblonzi te primesc pe la oteluri §i-ti Incretesc soco-teala potrivit cu aptitudinile acestui neam. Singurulrestaurant, la Moldavia" (evident!), dd publiculuisá aleagd, pe o admirabild listd, Intre friguroi" §irinic sotei", pe lângd care se adaugd, fire§te,fruhte", lntre care fersici". Hàinàriile, prdvdliile dea§a-immild galanterie" poartd In fruntea lor numecare chiamd In minte o imigratie Inceputd In taraCanaanului, unde dorim Evreimii liberate de jugulcre§tin toate fericirile din vremile de aur ale pa-triarhilor.

390 MUNTENIA

2. Ciolanul. Riteqrii.

Strabatusem cu trenul §esul Siretiului, margenitnecontenit In dreapta de culmile Vrancii §i dealurilede la picioarele lor, cotisem spre dreapta, In judetulRamnicul-Sarat, cel d'intaiu judet muntean, strabl-tusem pa§uni arse, trecusem printre lanuri de po-rumb moarte §i printre intinse miri§ti de gran, cupaiu§ul fail verdeata, Intalnisem Buzau' rupt Inmici §uvite pe albia-i larga §i prapastuita, §i, prinverzi gradini de zarzavat, bine udate, revenisem Inora§ul Buzau. Un otel evreiesc ni dase adapost pen-tru somnul tulburat de soneriile furioase ce anuntaaccidentul de trasurd Intamplat unui comisar carepetrecuse prea mult.

0 trasura dà podu", adeca o birja de piata, Inti-tulata astfel pe tablita, ne duce In faptul zilei spremanastirea Ciolanului. Mahalale cu case mici, pelaturile §oselei foarte prafoase: negustorii din acesteparti catre bariera sant une ori de acela§i neam cuaceia cari au pus stapanire pe piata mare: cetesc nu-mele, romanisate, cum se vede, ale doritorilor decetatenie Tinner, Buiumescu §i altii ca dan§ii.

Apoi §esul din margenea muntilor se Intinde,cu nesfar§ite miri§ti, uscate §i pustii, pe care seodihnesc cirezi de vite flamande. Porumbul urmeazaIn mici lanuri tarane§ti, nimicite de dogoare; bieliioameni secera buruiana mare ce fo§ne§te din frun-zele-i galbene §i cladesc triste maldare de allele,din ceia ce era sa li fie hrana §i bogatia.

Soseaua e plina de drumeti, cari nu samana Intre(lama Unii, cei mai multi In aceste parti, sant taranicu Infati§area de mahalagii ai ora§ului; ei poartapalarii mici sau caciuli scurte, aproape ca ni§te fe-suri, pantaloni largi din stofa de targ §i scurteicede postav: ro§ii, vinete, albastre, care sant In lcga-tura cu trecutul de luptatori caldri, de Ro§i ai lui

IX. - BUZAUL 391

Voda, pe care 1-au avut Inainta§ii acestor tarani.Alti! sant Tigani forte urIti §i zdrento§i, cu cate olunga caciula tuguiata, ca un simbol al nepasariiacestui ne,am pentru toate ale lumii. Hare ori cateun Muntean In cama§a §i itari de panel. all* Incinscu braul ro§u §i purtand o palariuta sprintena. Fe-meile, aproape fara deosebire, sants'Imbracate ca laora, cu polcute, fuste §i pestelci; un tulpan li aco-pere capul. Mai adesea vezi fete neplacuto, late, um-flate, cu ochii mici, care arata puternicul amestec custrainii din valea Dunarii.

Cel d'intäiu sat e boieresc, adeca locuitorii num-cesc boierului, luand o parte din roada, care nu enici cea mai mare, nici cea mai buna. In Simileascase vede cladirea bätätoare la ochi a unei Banci popu-lare, dar casele sant putine, urite, sarace. Indata InsilVerne§tii Infati§eaza alta priveli§te.

E un sat de mo§neni, cari din cele mai vechitimpuri, de cand stramo§ii lor erau boieri de Buzau,§i-au avut pamantul. Casele sant samanate In ceamai mare neoranduiall, Incunjurate de samitnaturiImprejmuite §i de Intinse livezi de pruni, din careseceta a dat jos cea mai mare parte din rod. Aicilocuinta nu se margene§te la cele douà oat clasiceale taranului roman. Dar cladirea, mult mai Inca-patoare, nu e totdeauna croita In acela§i chip. Ve-chimea §i gustul fiecaruia se oglindesc In alcatuireacasei. Cei mai multi §i-au durat-o dintr'o foarte deasatesatura de vergi, peste care a fost aruncat pamAntullutos care e temeiul terenului, §i une ori franturide caramida rotunde. Sindila veche a coperemân-tului, formele, ce nu se mai Intrebuinteaza, ale fe-re§tilor, arata cà timpul de Intemeiere e departat;unele case vin din vremea lui Bibescu sau $tirbei,altele, cerdace de zid de-asupra beciului, cu fere§tileitalic §i mici, de cula, sant §i mai vechi. Se gasesc

392 MUNTENIA

pe aici §1 unele zidiri de caramidä, impodobile ba-tator la ochi mai daunazi. Intiparirea generala e oveche buna stare, care nu lnainteaza deck la foarteputini, §i neprietenia unuia fata de celalt, nevoiahursuza §1 pizmatareta de a nu vedea pe vecini, dea nu sämana cu dânii, marele pacat al micilorproprietari de pamant din mo§i-stramo§i.

Indata am ajuns la o gurd. Guri se chiama InBuzau, In Prahova* deschizaturile präpastuite princare dau In ves vane adancite ale muncelelor de lutvi de nisip. Gura Nivcovului se nume§te a§a dupaapa de torent In care se strang primävara revars'ärileinaltimilor ce vi-au topit zäpada.

Satul acesta, ca vi cele urmatoare, Silivtenii vi Ha-le§ul, nu e nici mo§nenesc, niel taränesc: In el ca§i in cele mai multe din judet se amestecá vechiulproprietar §1 improprietaritul cu acel ce nu arepamant vi cu Tiganul de manastire. De aici mareadeosebire a locuintilor, care, de almintrelea, fiindcele mai multe noua, se oranduiesc, ca In Moldova,de-a lungul §oselei. Tiganul sta trantit Inteo rana peprispa de lut a unei case cu ferevtile goale, sau sparte,sau carpite cu lut, In care coperi§ul e de stuf rar vinepieptanat; imprejmuirea se§te; In vre-o paduredin apropiere, baba sau fata pazesc, pe jtunatategoale, o vitä. pipernicita. Taranul se multame§te .cudouà oddi, acoperite cu stuh vi Incunjurate cu unurit gard de spini prafuiti; dar curtea lui e împàr-titá socoteall dupa nevoile gospodariei; o a doualocuinta, darâmatura sau cocioaba, sluje§te pentruoplovirea vitelor, uneltelor; un covar, care nu e, caIn Moldova, impletit din yergele, ci alcatuit mai sta-tornic dinteo impletiturd deasä unsä cu pamPult vidinteun fel de ceardac de lemn, de-asupra, pästreaziigranele §i boabele. Cuptorul mare, larg boltit, foartecural tinut, e avezat in sala care desparte cele doua

IX. - BUZAUL 393

odAi sau el se aflà de-o parte In curte, ca o clddiredeosebitti. Partea slab6 a acestor case e coperi§ul,din stuh prost, vechiu, stricat, in a§ezarea druianu e acea pricepere de a psáturi randuri §i de aface o stre§inà deasd, trainid, pe care o vezi latäranul moldovean sau la acela din incunjurimea,bogatà In biliti, a Bucure§tilor; fere§tile stint apoimai proaste decat la casele nouil din Moldova: acoloele se cumpärà gata de la Evreu1 din targ sau dinora § §i clädirea se potrive§te dupá dânsele, pe cândaici, dad. se Inlamp vre-o strichciune, trebuie säse a§tepte sticlarul ardelean, care vine pigtail, alun-gaud cânii cu bätul, cu strigätul säu obosit: jamar,jamar", iar, pänà ce vine acest rar oaspete, cerce-velele se umplu cu hartie albà ori cu zdren[e deziar, de se intuned. In odditä.

Casele cele mai bune §i, aproape In toate acestesate, §i cele mai multe, au trei-patru oddi Inteoclädire care nu e totdeauna aceia§i. La fere§ti flu-turà perdele albe, In local §ervetelor cusute ce sevkl la tärani, craddrii de scoarte minunate se aie-risesc In cerdacul mAiestru säpat In lemn, cum n'ammai väzut aiurea; flori In oale se in§irà pe po-litile dintre stalpi, alcätuind, de altfel, singuradinä. Imprejmuirea e de scânduri, Insä numai uneori de buná ostrete drepte, fiind mai adesea o car-pealà din ce a gäsit omul la indämanä. Gustul dea impodobi e vàdit pretutindeni: colonete cu tencuialàsäpatà In flori se razimà de päretele din tata, bagda-dia coperemantului, care este de §indi15., cate odatäde oale , e §i ea lucratá ca o horbotà; cutare chiar§i-a infrumusetat u§orii portii cu cate o statuetàde ceramicd luatá de la ora. Dar nu se vAd acelemari porti de lemn lucrat, cu stre§inä. §i u§oriputernici, care fac frumuseta atator case din Putnamuntoasà, din Gorj, din Valcea sau din Ardeal.

394 MUNTENIA

Bisericile sant mici §i urite: peste o ergo:lire oare-care, fAcutà din clrlmia, se inalti unul sau douä'.turnuri de lemn acoperit cu tablA väpsitá albastru-vanAt sau ro§u ca sangele uscat. O turlä. de zid sepomene§te ca o minune. Bisericile cele bune dinMoldova le-au fAcut in cea mai mare parte proprie-tarii, §i micile mijloace ale mo§nenilor, stranse laun loc, n'au putut isprAvi dincoace cat bogätia risi-pitoare a unui singur om dincolo.

Dar cimitirele sant ca o florArie, bine ingrädite §isAmänate des cu cruci vApsite tare. Ingrijirea morti-lor e un semn deosebitor al locuitorilor din acestepArti, §i ca sufele 'Isar la räspantii, in margenea,mijlocul drumurilor, In poienile p5.durilor, pe var-ful inàltimilor, crucile mari, täiate In lespedea asp-A§i grAuntoasä a muntilor Buzäului. Unele negre, §tersede vreme, säpate cu vechi litere chirilice pe care nule mai intelege nimeni, altele Cu inscriptii latine, cuvApseli §i aurituri cate odatä.: ele amintesc o moarlenAprasnick sau sant pomelnice ale rdposatilor dintr'ofamilie, sau, In sfar§it, mArturisesc despre evlaviaunui cAlugär care urmAreste pe aceastà cale iertareapAcatelor sale, §tiute §i ne§tiute, cu voie sau färävoie.

Toate mAn6stirile din acest judet sant inoile catotul sau clädite chiar din nou: pe fondul gAlbiu aldealurilor, pe verdele pädurilor, ele zugrAvesc veselpete ro§ii §i albe, care se vAd foarte departe, f41.-duind drumetului de o stare mai bunà rAcoare, apärece §i o primire prieteneasck iar bietului Oleanobosit o canA cu apà la fantânä. §1 poate catevarAm5§ite din pranzul, ce se iea aici totdeaunapreunA, al cAlugrilor §i al cAlugdritilor.

Mänästirea Barbu, la care se ajunge printr'un micdrum invälurat, intre porumburi bune, e facutà pe

IX. - BUZAUL 395

temeliile unui vechiu schit, al carui ctitor d'inthiua fost un Vel Capitan de Margene. Din Intaia clädirea ramas numai pisania, pe o tare piaträ de Buzau,cu fata aspra.

Un drum In padure duce la manastirea Ciolanul.Muntele lutos e prins intreg de fagi suptirateci §ide stejari mareti, cu trunchiul scrijelat §i ramurilevanjoase, larg Intinse ca ale unui policandru. Secetaa nimicit paji§tea bogata de la picioarele uria§ilor, §inumai un luciu de aur palid, ca un mu§chiu, im-bracà parnantul inaintea stalpilor Inalti, negri, pecand adancurile sant pline de giulgiul ro§iilor frunzemoarte. Aici nu sant nici poiene, nici case, nici dru-meti singurateci: pacea desi§urilor e nemärgenita.

Am ajuns pe un tapan p'äzit de o cruce de piaträ.Inteo adansiturä nea§teptata, stä mänästirea.

Chilii de o exemplara Ingrijire, case-model pen-tru once viata Impreund a oamenilor incunjuracele douà biserici cu unte turnuri de lemn §i tabläro§ie. Cea mare e Inaltata din temelie" de episcopulde Buzau Chesarie, Intre 1822, anul intoarcerii Dom-niei pamantene, §i 1828, cand, spre marea bucuriea Sfintiei Sale, tara statea In mana armiei prea-puternicii Imparatii a toata Rosiia". Clädirea n'are,fire§te, nimic deosebit, dar un cleric care-§i aminliatraditiile de arta ale vremurilor bune a säpat cu omare maiestrie cadrele u§ii §i ale fere§tilor, In floricare samara, de te In§ealä, cu acelea ce se lucraudin daltä In veacul al XVII-lea.

O reparatie de mai daunazi, 1857, a stricatcu totul Infati§area micii biserici vechi, a carii ctitoraar fi Insa§i Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turci-tul, Inainta§ul lui Mihai Viteazul. Numai colonetelefine mi amintesc Intru eatva ce a fost aceastä

396 MUNTENIA

Prin poteci lunecoase ce se infundd In marea pd-dure pustie, ajungi la un inalt punct de privire. Unsingur cdlughr pdze§te noua bisericd din Cetdtuia,unde de sigur cd au stat odinioard ziduri, ca lute-meietor al cdrora e arätat Matei Basarab, unul dinDomnii cari au Malt danii Ciolanului. Biserica e In-cheiatd toatd din piatrá tare, care nu tine nici zugr5.-veala, a§a incdt a trebuit sä. se intrebuinteze prácide zinc.

Zugrdveala aceasta are §i ea o Insernndtate: afardde acea de pe catapiteasmd, ea e fAcutd de un &Mu-& al Ciolanului, pdrintele Eftimie Georgescu, carea Invdtat la Thdrescu §i la unchiul lui, daschlulNicolae, cel mai bun zugrav de biserici ce am avut",märturise§te §i astdzi ucenicul lui. Pdrintele Eftimie,om tândr cu ochii buni, vii, lungd barbd neagrd §imânile albe fine, trdie§te o adevaratil viata deartist In atelierul sdu, la care duce() alee de butucide vie, cu struguri ce atdrnd, ca In Italia, din bol-tile verzi. Judetul Buzau ii e foarte bine cunoscul,In toate lucrurile de artd ce cuprinde, §1 pe carele in§ird cu dragoste: mormântul de la Izvoranu alMitropolitului Luca, biserica de la Berca din deal,cea din Bradu, cea din Aluni§, pe care o crede foarteveche, mandstirea lui Mircea Ciobanul, u§ile de laCisMu...

De pe vdrful Ceatuii, Intreg Tinutul se desfd§urd,In ceata gAlbie a prafului ce plule§te pe alocurea.Muncelele dorm supt soare, ca niie fiare siltule.unele pdrti, verdele pddurilor acopere liniile blânde,ce se supliazd pe alocan i In piscuri ca gurguiele; decele mai multe ori Insd, lutul gol, Impistrit numaide dungile §i petele tufi§urilor §i copacilor märuntirazleti, are infati§area testului unei broa§te uria§ece se odihne§te. In vale, Buzdul se suce§te alb suptpdretii goi ai malului. Grupe de case albe, puncte

Btserica foastei manästirt Berca

tX. §91

de mAndstiri Cu coperemintele ro§ii sant sdindnateIn aceastd impdrechere de galben §ters, de verdepráfuit, care dd impresia muntilor chirciti ai unuipustiu.

PAdurea se prdvale acum Inteun coborI§ iute, §er-puitor pe care se Incearcd o osea. Doi bol albi,dintre cari unul se chiamd Tarzian, bun nume pen-tru acest rdbdätor drumet, trag incet la cale trd-sura, pe cand caii, du§i de frau, trec Inainte, um-pland desi§urile de sunelul Váläncilor. Apoi,cu caii, te Infunzi tot mai mult In povarni§, cu hur-ducdturi §i scuturdturi nästru§nice, cand lutul s'asurpat In gropi sau bolovani rup cdrarea. SchitulNifon, acum un spital, Incunjurat de pruni §i copacisdlbateci, Inseamnd un popas de lumind In codrulfárá poiene.

indatd. santera In §oseaua care Incunjurd apa Bu-zdului §i duce, pe langd un frumos han cu oleandri,pe langd casele rdsfirate ale unui sat sdrac, la 116-te§ti. Copii bdlani aleargd inaintea cailor, tdranifoarte blanzi scot päldriile Inaintea noasträ, adeciia trdsurii noastre cei ce n'au pdldriile pe cap,pun mana la frunte; femeile apleacä elegant capul.

Salcamii se In§iruiesc de-a lungul gardurilor devreascuri §i spini; marea nevoie de nutret a fácutpe locuitori sd li se ciocarteascd toate ramurile, §itrunchiul ciung se ridicd. jalnic In vAzduh ca o icoanda miseriei. O pädure cu trunchiurile rare ne In-cunjurd o clipd. In stanga, §i iatd schitul.

De §i are §aizeci de malee, de §i In cercul cdsu-telor-chilii strAluce§te frumoasa bisericd. noud, carea Implinit abia cincizeci de ani, pare cd te gdse§timai curand Inteo statie de aier. Oaspetii se vdd maimult decat maicele, §i unele din locuintile acestora

398 MUNTENTIA

sant mai mult ni§te vile In stil nou. E departe vre-mea cand, la 1784 lntaiu, Mihai-Voda Sutu hotariaca saracele calugarite stranse la Rate§ti In jurulschitului de. lemn sa albà un numar de §ase scu-telnici, scutirea de dijmarit §i vinariciu, precum 078 de lei, dintre cari 45 pentru 15 bucati aba nea-gra da Imbracamintea maicelor", iar alti 9 pentru12 perechi papuci cu me§r!

Intorsul In seara blanda, läsand In urm'a soarelero§u care se cufunda In dosul dealurilor goale. Car-lomane§tii, satul urma8ilor lui Carloman, sede§irá in margenea marii §oseli prafoase, care co-boara Incet la vale. Se ajunge la o vale de pietri§,unde fuge o apa. saraca. De-asupra, pornind de lacateva casute, care vin Inaintea satului, un mare'Arete de lut se lidia de-asupra vaii; pe varful luise vede o biserica veche, lana o lunga perdea dezid ruinat, cu fere§tile oarbe.

Satul se chiama Berca, un sat de munteni saracicari se colmará la camp sa. ca§tige, Meya luni dinan, patruzeci de bani pe zi. Niciodata el n'a pututO. aiba vre-o Insemnatate, dar un Domn, poate Ma-tei, patriarhul cu Domnie lunga, a filcut aici o ma-nastire; zidul de Incunjur e cladit dintr'un rand decaramizi puse In lat §i dinvalt rand de bolovani derau prin§i In caramizi puse In lung, sistem care sevede §i In zidurile Targovi§tii. Biserica avea un prid-vor razimat pe doi stalpi cu podoabe sapate de flori§i struguri; stalpi ca ace§tia despartiau pronaosulde naos. Cele dota fere§ti de pe laturi, fereasta maimicà a absidei pentagonale, fereasta altarului, altpentagon, fura cuprinse In cadre de sculpturi alese,deosebite de la o fereasta la alta.

Egumenii de mai tarziu au pus un zid grosolan Inlocul stalpilor pridvorului, cari au fost surguniti sa

13U2kUL 8(ig

sprijine un camin. Ei §i-au facut case IncapatoareInteo forma fara stil. Apoi, acum vre-o cincizeci deani, i ei se duserk §i ruina puse stapanirea pe zi-durile de locuinta §i de Incunjur: In anumite zile,un singur preot sluje§te In biserica frumoasa.

Se face noapte cand ne oprim la hanul mare alunui sat de mo§neni. Hangiul ni da oua proaspete§i ca § sarat, pe care-1 fierbe pentru a-1 muia; plata efoarte mica. In fata satului adormit i marilor Intin-deri doborite, din care se ridica o duhoare calda, elvorbe§te de anul rail, de bolle ce bantuie In mo-cirlele ce au fost balti, de lipsa de porumb §i denutret, de gre§eala ce crede el ca o face Statul im-puind bancilor populare garantia, mil-atoare pentruele, a imprumuturilor de bani ce vor face satenii,de zadärnicia Impiedecatoare a formelor ce se cerde la taranii cari au nevoie de frunzi§, de putinadeprindere ce au oamenii cu nenorocirea. Si cevor face acum? Vor strange de gat pe cei ce au.

Plecam cu aceste cuvinte cobitoare In urechi. Dincand In când, sate: la unele case, fere§tile sant 'incaluminate, de §i ne apropiem de oarele 10, la allelefocul mai palpaie In curte sau In cuptor. Cate ofemeie trece rapede, ca o pasare Inoptata, cate untaran tacut, cu copilul de mana. Buzäul lunecä Inrapa, supt un cer lnourat spre dreapta, senin Incolo:un pod nesfar§it huruie supt roate. Din non i pernescpicaturi mari, In urma carora se inchide iara§i nemi-

,losul cer de arma...lar In gradinile Buzaului, teatru de vara" cu berefemei u§oare; musica militara canta pana tarziu

In piata.Parca am vazut una dupa alta dula lumi du§mane.

x.

I AL O MIT A=--

1. Bärägan...

Trenul duce prin sesul Intins ca o apd, ca miristisamanate de mici tufe verzi, cu porumbisti Inca bune.TArani cu scurteici rosii mana cdrute Incarcate cusaci spre magaziile garilor.

Apoi la Faurei, de unde pleaca In jos o linie aIalomitei, tai un colt de Baragan, cu totul pustiu.GrAul rar s'a cules, miristea n'are nicio viatd; Inlocul imaselor e pAsla galbena a secetei. Nu vezi nicimacar ticaloasele case cu stuh si paretii de pamAntneváruit ce se pitiau ici si colo pana acum, lAngalocuinta nota, putin stralucita si ea, a proprietaruluis'i arendasului. Aici a ajuns exploatarea pamAntului,dar colonisarea e Inca abia la inceputurile ei.

Pe pamAntul Brailei, luat gol de la Turci, acumsaptezeci de ani, cresc cAteva Ianuri de porumb Incabune, apoi stArpiciunea se desfasura stapana. Dinsoseaua de Miga linia ferata praful gAlgdie ca unfum urias si cuprinde totul, pana sus la bolta deseo-lorata, In urAtu-i abur galbiu. Un vânt nebun, pornitdin fericitele tari unde a plouat, mana neobositpulberea secetei.

CAteva padurici pi-Milite, si Bráila se vesteste princasute netrebnice, cu paretii de terna mársava,urAt lnceput de mahalale pentru maretul port du-llaman.

In cite un colt rApos, arbori, case, samanaturi.Apoi pamAntul ars si norii de praf.

26

402 MuNTEMA

Cand Insá ai ajuns la 13Arbo0 §i la malul Sire-tiului, priveli§tea se schimbA. Insule de papurà Inaltà,verde, apoi larga apà lini§tit5., cu nisipuri ie§ite laivealà In mijloc. Pe urma, ca In pAmântul Tecuciu-lui, muncele de lut, §i mai Inalte aici, §i mai ruptede vechile puteri mari ale naturii. Lostopane hAdede tArnA gAlbuie se Infruntá, pe cand pe margenilepriipAstiilor sftnt IngrAdituri, vii, porumburi moarte,cfite o r5m5.§ità de paji§te: vitele urmAresc lacomeaceste slabe rAm5§ite de nutret. Inaintea unor ca-sArmi cu coperemantul ro§u, soldati pAzesc in 'A-vala colbului nemilos

Apoi trenul se Infund5. Inteun foarte Inalt defileude Ináltimi lutoase, pe care-1 urmeazá un tunel §ialte starntori fArà verdealA. Cateva bune cAsute demahalà, §i te opre§ti In Galati. DunArea e la doipa§i, §i, cu toatà seceta, valurile ei grele se rostogo-lesc, frAmantate de vfintul ce gonete norii, §i cudan§ii, roada.

Alt5 datd, spre CA15.ra§i, printr'o dimineatl de ne-gurk In Novembre. Din Inveli§ul alb rlsare numaimargenea drumului, cu tufi§uri uscate §i lunci perin-dandu-§i trunchiurile suptiratece.

De fapt, prin fecunditatea pAmantului, prin bo-gAtia pAdurilor, Statul a fAcut la BrAne§ti o §coalàde silvicultur5. , prin poesia luncilor bogate Inape, prin senhatatea lacurilor, prin buna Intretinerea §oselelor §i desimea satelor, aceasil regiune mAr-gina§5. a Bucure§tilor e una din cele mai frumoaseale t5.rii.

Dupà un timp numai, pAmantul se Inalt.5. In dea-luri de lut, se sapà In rApe unde dorm '13Alti sure§i verzii, unde §uviti de ap5. fArä scurgere hrgnesc,vara, desi§uri de buruieni, acum moarte.

Soarele care a rAsärit de mult7 isi tot zAboveste; .1

k. lAipMtTA 403

triumful. De-odatA, spre ceasurile 9, el soarbe ne-gurile, si Inteun larg zimbet rece aratA nemArge-nirea BArAganului.' E un pustiu, si nu e. In toate pArtile se desfA-surA, ca o mare linistitA ce s'ar fi inchegat pentrutoldeauna, sesul cu desAvArsire gol. Nimic mai rardeck, tocmai In fund, o perdea de arbori sAraci.Satele nu se vld deck doar câte unul In margeneadepArtgrii imense.A_ Adancul n'are apA, si nicio rAdAcind lacomA nupoate gAsi pentru vegetalele mari izvorul de viatA.Dar, Intr'un lung sir de veacuri, BArAganul pustiu afost patria bAlAriilor Inalte, dese, a micilor pAduricArora toamna distrugAtoare li nimiceste trunchiulsubred odatA cu frunza ImbielsugatA. Din rAmAsi-tile acestor rAnduri de ierburi putrezite s'a alcAtuitun covor hrAnitor de pAmAnt negru, In stare sAdea Inapoi viata cuprinsa In el, sA hrAneascA dinmormintul sAu de buruiene. PAsunile au rAmas, biel-sugul verde pentru turmele venite din alte locuri,dar alAturea de dAnsele plugul a deschis cAmpii deroadA pentru marii cumpArAtori de tarini Intinse.

Si astfel aici pAstorul mocan cu cAciula piltratAtrAieste ca vecin al tAranului cu cAciula tuguiatl. Perind se InfAtiseazA ochiului ImpArAtia unuia si aceluilalt. Oi mitoase unduleazA mergAnd prin mi-ristea galbuie, in care se contopesc aproape. Bidiviisperiati se opresc In margenea drumului, intrebindcu ochii lor mari umezi. Pluguri cu cai taie brazdanoua, pe and In ogorul vecin graul nou mije§te,des §i verde. Cara, carute, trasuri, transporturi defan se strecoara In preajma liniei ferate. Magaziilegarilor gem de sacii greoi, a§ez...ti In randuri pentruplecarea peste hotare. Accidentele campului sant a-riile, capitile de fan, cladariile de coceni, ma§intle,mete paznicilor aceste bogAtil strAnse. LIMO statii

404 MUNTgNIA

se vad frumoase case de proprietari. lar pe peroanese miltcá varietatea cea mai mare de caciuli ce , sepoate Inchipui, 'Allä si, la Ciulnita, micile tichiide blana alba ale Albanesilor. Haine cafenii, albas-tre, rosii,scurteici si pantaloni largi, se ames-teca filtre ele inteun tarcat tablou de Imbractimintepopulara.

De la Ciulnita o linie secundará se desface dinmarea artera, care, peste podul ce strabate insulaBorcea in cea mai stramta parte a ei, merge s'A cauteConstanta, adapostul corabiilor. Si In jos se urmeazaBaraganul, dunga fara apa din preajma raului mare.Panä la bratul Borcea, pe care sant asezati Calarasii,mai e un singur sat, cu cate jumatate de ceas depustiu Inainte si In' urma. Casele acestui sat, Silistea,care se Insirá mult timp In dreapta liniei, lipsitemai cu totul de perdeaua ocrotitoare a arborilor,n'au unele din ele nici usoara spoiala a varului.In lutul gol al paretilor lor, supt coperemântul decoceni inegriti de ploi, ele par una cu tarinile sipasunile de care sant incunjurate.

Alt sir de case dupa o lunga strabatere a deser-tului. Un cos de fabrica fumega. O grupa de casal-miIsi aratä coperisurile rosii de tabla. Cladiri mai ra-sarite vin acum la rand. Sant Calarasii.

2. Caäraifii.

Un vechiu sat, Licherestii, al lui Licherie, Gliche-rie, poate si un calugar, si chele neinsemnata, dincare Stirbei-Voda a voit sa facá un oras, un port, ocapitald de judet, Calarasii purtara intaiu numeleDomnului intemeietor, dar, dupa Incetarea Domnieiacestuia, se Intoarsera la vechea numire: Stirbei-Voda" se chiama astazi numai o strada principalsi gimnasiul.

Intrarea in Cillarali pare sa arate ca planurile

X. IALOMITA 405

lui Stirbei n'au fost tocmai bine atinse. O osease Intinde printre case mici, printre magazii de lemn,unde se dramaluiesc granele de tarani cari strigatare numarul banitilor pe care hambarul le pri-me§te sau le restituie. In dreapta, pleaca Inca oulicioarä de sat sarac.

Dar iata In sfar§it o cladire mare, pe fatada c'äreiasta scrisä o devisa de invatatura. E Gimnasiul. Apoiceva mai departe, Inteun parc, o alta, deosebit defrumoasa: Palatul Administrativ, care reproduce li-niile, mic§urate, ale unuia din marile spitale bucu-re§tene.

Pe cand In lat douà lungi strade înirà pi-Ayalamarunte, Strada Mare se desfa§urä larga, cu casedintre care multe au douà randuri §i o infati§areplacuta. Aici §i In alte pärti ale ora§elului zimbesctrecatorului vile gospodare§ti, despartite de stradaprinCochete gradini de flori.

E un ora § creat de curand: aceasta a arata sis-temul european al stradelor, Mate fArà crutare falade un trecut cu totul umil. Capitala de judet, ela primit podoabele de edificii publice ale acestora.Schele frecventata, cum se vede din §lepurile cea§teapta Inca §i la aceasta vreme, Calara§ii durarapravaliile multe §i intesate, care sant §i o podoaba.Alt centru al Baraganului, Slobozia ( lui lenache,cu puternica manastire-celate, aparand de spreTurci), Indepline§te mai mult menirea de targ inte-rior pentru mocani §i sateni. Urzicenii, sala§ul celorveniti de la urzici, e Inca un sat cu biserica maiveche, strada mare, han cu mute §i

La Piva Petrel (a lui Petre) care lucra In. acestTarg de Floci, odata cu doua biserici, din care unae o ruinä. In porumburi, dainuie§te mai mutt viatapescarilor. Cu toatà aceasta concurenta, balciul dinCälära§i null pierde multii mu§terii §i visitatori dintarä. sau de peste hotarul dunirean.

XI.

BR AIL A.--...----

1. Spre Braila.

Trenul ce merge la Braila se desface din Buzau,parasind aceasta regiune de muncele, strabate unses gol de frumuseti §i gol de locuinte, un Baragannou, asezat la Miazanoapte de celalt, pana ajungela podul dunarean.

Orasul, cu viata sa noua si puternica, cu amesteculsau de neamuri Infratite In lupta pentru banul sta-panitor, se oglindeste de'nainte In alcatuirea calato-rilor de cari sant Intesate vagoanele. Un arendasroman din valea Oltului, figura tanara, simpatica,blonda, un altul de loc din Ploesti, cu fata aramie,parul alb si liniile fetei Mate energic, amintind ori-ginea burghesiei din acest oras, si doi Braileni: undomn cu craniul tuguiat, nasul ascutit si barba scoasainainte, o doamna cu ochii mari si liniile fetei foartesuptiri, cari vorbesc grece§te. Ea e maritata cuun Roman, si, afara de o wall sisiala, cunoa§tedesavarsit limba noastra; el, nascut In Grecia, traindIntfun mediu curat grecesc, stalceste rau limba, Incare totusi, cum asigura pe tovarasa lui de drum,scrie mult mai bine. Din zumzatul de cuvinte grecestice li zboara de pe buze, raspandind, cu tot amesteculde rasa si decaderea de limba, ca un slab parfumde miere antica, deosebesc §tiri nen.umarate desprecasatorii, despartenii, zestri, boli, morti, copii cariInvata tot de o data gramatica francesa, gramaticaclink gramatica germana §i gramatica vlaha" §i

408 MUNTENIA

§tiu pe de rost, la vrasta lor frageda, pe toti zeiianticitatii: krima" §i kaimeni", adeca pacat" §i2)saraca", revin necontenit In graiul doamnei, ca olarga compatimire orientala, and e vorba de cinevacare sufere, §1 In special de cineva care a saracit,de o fata care, cu o zestre prea mare, a luat peun barbat prea u§or la can-MI.11. Cad §i sumelede bani suna necontenit In convorbire, chiar §i mi-lionul pe care cutare arenda§ grec, Indraznet §i cunoroc, l-a ca§tigat, puindu-1 de o parte, spre folosul,de sigur, al tarii sale indepartate, In ani de biel§ug,and Dumnezeu, In mijlocul secetei une ori, a ti-mes o ploaie de favoare numai pe lanurile lui fe-ricite.

0 gará spatioasa, buc§ita de lume bine imbracata,care se mica In toate partile, In duduitul nerabdatoral trenurilor de marfa ce a§teapta. 0 alee de bule-yard se deschide In noapte, luminata slab, supt apa-sarea unor bdlauri de nouri negri, de cateva feli-nare de petrol, care nu se prea potrivesc cu frumosulpavagiu, unic In Romania, pe care luneca lini§titrotile birjei mânate de un urIt birjar cu §apca peceaf A.

Ai crede ca la capatul acestei dumbravi Ingrijite,prin frunzi§ul rarit de toamna al careia se vadInane case cu fatada strabatuta de lumini, se deschidstrad ele largi, cu case Inane, egale In bogatie, pe i carele cuno§team de inainte, prin faima, ale Brailei co-merciale. i aici Insa satul, vechiul sat murdar desupt puternica cetate a Turcilor, pe terenul scur-mat de ghiulele §i stropi de sange al careia seridica acest port de capetenie al Dunarii romane§tisatul acestali reclama drepturile antice. Vezi micicasute, carciume dese, dar nu §1 frumoase, maidane,multe maidane, care sant, ce e dreptul, Ingradite,

XL - BRAILA

MA prinde de la o vreme teama cA aceasta ar puteasA fie toath BrAila: cAsute i cArciume pentru pare-cerea zgomotoasA a corAbierilor de toate neamurile,lar, undeva lAngh port, cAteva case, vaste §i scumpe,ale administratiei.

Insá iatà cà zidurile se indesesc, se Ina11à de amAn-douà pArtile stradelor largi. Tramvaie electrice lu-necA scApArând pe §ine. Apoi linia de palate se imAn-tuie Intr'o piatA, care e miezul BrAilei.

Niciun oras din Romania n'are o astfel de piatä,§i. ea 1§i aflA greu pArechea chiar In centrele maimici ale Apusului. In mijloc e un parc desAvAr§itintretinut, care se desface la acest ceas de noapte,supt cerul mAnios, In lumina felinarelor ce clipescslab, ca o mass5. IntunecatA. Drumuri o strAbat Intoate sensurile, §1 o Incunjurá strade neobi§nuit delargi, alcAtuind un dreptunghiu. ClAdiri Inane, uneledeosebit de monumentale, ca Teatrul Rani, OtelulFrances, formeazA zidurile care dominii, pe cAnd.strade lungi 1§i InfundA, In sus, In jos, In stAngaliniile de lumini; cafenelele, cofetAriile, tutungeriile,prAvAliile de stofe., de brAnzeturi, de haine, de pA-lArii, librAriile au Incá vitrinele lor luminate: cum-pfirAtorii i clier4ii sAnt Romani, Greci, Italieni, hachiar Olandesi din Rotterdam, cari cer In frantuze§te

engleze§te cArti po§tale cu veden i din BrAila §ilipesc pe ele, cu deosebitA plAcere, mArei po§talecu chipul Regelui Carol.

Ziva desfA§urA frumuseta orAnduitA a marelui portrominesc. Dupà ce, prin tratatul din Adrianotol, la1829, nu e nici o sutA de ani de atunci, §i BrAilamai are timp sA se desvolte Ora ce va iajungeserbeze centenariul locul pe care se ridicase ceta-tea, pentru totdeauna dArAmatA, a BrAilei, fu lucre-dintat TArii-RomAne0i, din care fusese deslipit,

410 MUNTENIA

buna gospoddrie a lui Alexandru-Vodd Ghica In-temea cu socoteald §i pricepere portul unde cord-biile Europei erau sà vie de acum Inainte In voiesa caute rodul muncii locuitorilor principatului. Sedesem.nd mdretul centru al pietii, se traserd liniilebine croite ale stradelor, se fixard hotare, care au fostInsd adesea ori Intrecute.

Cele d'intdiu case furd mici clddiri, In gen oriental,acoperite, ca In Balcanul turcesc sau In pdrtile Gre-ciei, cu olane ruginii. Astfel de case se mai vdd Incàdestule, unele culcate spre moarte In lAturi, prin ceiace aiurea ar fi mahalaua, dar aici formeazd numaiultima prelungire a stradei largi Inceputd cu palate.Si pe costi§ele ce coboard spre port §i pe unja dinfata Dundrii se vä'd magazii §i magazine, al cdrorcoperi§, ale cdror proportii §i fere§ti le aratd cdsant din vremea Infiintdrii, biete bdbu§te pe caremoda le-a Mat In urmd. cu Imbrdcdmintea lor rui-natd.

Statul n'a facut mult aice, §i o gazetà locakvorbe§te cu durere de banii luati din Brdila pentrua ajuta Inaintarea rivalei de la Marea-NeagrA, Cons-tanta de curand cucerità. Docurile tusk imensa cld-dire de la capdtul cheiului, au Inghitit multi bani,nu fdrá sa aducd totu§i un folos potrivit cu chel-tuiala. Dar, afard de docuri §i de cheiul Insu§i, pecare localnicii 1-ar don i mai mare, mai Incdpdtor,afard de liceu apoi, clddirile administratiei nu sedeosebesc prea mult. Vama, politia portului n'aunicio Inf Ati§are: cea din urinä e grämdditd. In vre-oclouà oddite murdare, cu geamuri sparte, lute° casaurltd oarecare (sergentii de ora § sant, de altmintrelea§i ei, dintre cei mai pdcdto§i ce se pot inchipui:Tigani murdari, bdtrani- obositi §i altii cu fel de felde metehne1). Prin, case §i prin oameni, Carmuirea

1 pe atunci s'a fAcut unificarea politiei (1916).

XI. BRAILA 411

nu se vede mai de loc, cu toate cä s'ar &lea sase vada mai mult decat aiurea la aceasta poarta largdeschisa a tarii.

Inca de la Inceput, Grecii Intelesera viitorul ceastepta noul port si-si oprira locurile cele mai bune.Printre cele mai vechi ziare ale noastre, e unultiparit aici, mai mult pentru dnii. Levantini delimba italiana se asezara si ei In Braila, i cead'intaiu publicatie a lui Arturo Graf, cunoscutul filo-log si finul poet italian, niste preludii In versuri,poarta pe coperta, ca loc de tiparire, Bráila noastra.De atunci numarul Grecilor, armatori, comisionan,negustori de grâne, n'a scazut, i langä acesti frun-tasi banesti si-au gasit locul altii mai saraci, negus-tori de tot felul, panà i vanzatori ai ziarelor noastre,functionari de comert, mesteri i marinan. La doua-trei firme se ceteste un nume grecesc, i aici Evreul,care n'a uitat Insà nici el Braila, nu joaca In negotrolul cel d'Intaiu. O minunata biserica In stil rococo

cu o cupola orientald, cladire puternica de piatra,cu stalpi de marmura In fa-tan, e biserica gre-ceasca: o vezi In curtea ei bine pietruita i lngrijitaca un salon, In fata sucursalei Bancii Nationale, Inunghiul de Sud al pietii. Langa port, un mare edi-ficiu, cu trei randuri bine alcatuite i cu totul tacut,e un institut elin" de baieti. Ziarele grecesti din

Patris", iar, din aceasta patrie însäi, amintitaIn titlul 2iarului bucurestean: Hestia", se \Tad petoate mesele cafenelelor, unde gasesti i ziarele vie-nese, Figaro §i Corriere della sera, pentru alti oas-peti. Greceste se aude vorbindu-se ici si colo peOrada., dar cele mai multe din cafenelele lntunecoase

murdare ale portului, ale caror firme suna Itha-ca", la Athena", la Panhellenion", sant tinute deGreci, In mare parte tot pentru Greci. In tramvaiulelectric te gasesti langa domni ale caror nasuri lungi

412 MUNTENIA

par a fi ni§te addugiri de carnaval. La cutare pape-terie, regele din fereastrd nu e Carol I-iu, ciiGheor-ghe I-iu. Pe pdretele unei brutdrii din Calea UM-ra§ilor e zugrAvill marca Eladei.

Multi dintre Greci participd, fiind naturalisati, laviata noastrd. politia. La viata noastrd culturald Insä,nu; §i aceasta Impiedecà mult o sincerd §i desâvâr-ità Sânt apoi at:A.0a cari stau In Bräila

numai pentru a face bani din binecuvântata Vla-hie" pentru Elada sdrack pentru ConstantinopolulPatriarhiei, unde sdnt rude, unde se cautd gineri,unde rdmane toatá inima se duce tot banul. $iaici se vede Insemnä'tatea, pe care n'o vdd politi-cianii miopi, a culturii nationale: o Inflorire puter-nia a acesteia ar impune, ar ca§tiga i ar desna-tionalisa, ceia ce nu se poate face prin alte mij-loace.

De un timp mult mai scurt, de pe cand s'au startsmai tare legdturile noastre cu Românii din Ardeal,o imigratie de muna., de hdrnicie, de spirit crutAtor§i Indrdznet ardelenesc s'a produs la Brillla. Pe andinainte venia numai Mocanul In sau din drumul sdnspre pd§unile Ialomitii sau ale Dobrogei, acum vezinumele Slceleanului, Bra§oveanului Imbogdtit desfd-andu-se In litere de aur de-asupra fere§tilor atâtormari prdvälii §1 case de comert: Perlea, Grozea,Pantu, spun ammele ce le-am cules mai Intdiu.Unii, ca d. Sasu, se amestea. In politica locald §i-§ifac influenta puternic simtità. Olelul frumos §1 res-taurantul foarte scump din mijlocul pietii sânt pejumdtate In arenda unui Ardelean. Mo§iile de prinprejur, care erau odinioard In cea mai mare partetinute de Greci, folosesc astdzi acestor oaspeti dinsAngele nostru, cari aduc energie româneasa. §i dauexemple de biruintd pe terenuri In care se 'áreaaltfel cà Romanul nu se gdse§te bine §i nu poate

1311AILA 41g

tinea piept strlinului. In tren auziiu de la un Greclauda Ardeleanului Ghità Glitan, a cArui agriculturkbine conclusA, e mai cu noroc decal a tuturor, dacase scoate doar la o parte gospodAria-model pe careo face d. Nicolae Filipescu pe mosia sa de aice.

Romani din Ord sant multi si sAraci, cOci boje-rime. brAileanA veche n'a fost, fireste, niciodatA.vezi, In cojoace sau In zdrente, unde e munca maigrea, mai grosolan6 si mai putin rOsplOtitA, biet sub-strat indigen, autohton al unei civilisatii economicepestrite. Pe cand armatorul, bancherul grec sau ita-lian îi iea mandru masa supt lumina electrick Insähe luxoase ale Otelului Frances sau Splendid, el,fiul pAmantului, plank spre port sau de la port,cOrucioara sa trasO de cOlutul Injugat ruseste, du-cand sacii de grau i sacii de Mina, cuceriti de altii cadansul ori cArand bogAtii de supt alte ceruri, carelui n'o sd-i fie de niciun folos.

Dar, In lungul sir de prOvOlii pentru cumpArätoricu bani pe fundul pungii, care sfarseste spre campfrumoasa, larga Cale Regan., vezi adese ori negusloriromani, cari, la mica lor tejghea, fac bani si seInaltà, spre binele lor si al nostru, cari avem atatde multà nevoie de mici burghesi" ca acestia.

Romanii localnici mai sant i pescan i la Dunareabogata In daruri. Ei au ins5. concurenti Intru aceasta,si hala pestelui e hrAnità si de pescarul lipovean cugâtul gros, coada ochiului ridicatà In sus, pArul lunguns i nasul pitic. Lipovenii au o stradd a ion, de-a-supra careia se vdd turnurile vApsite In galben, Inverde, In ros, ca niste pene de porumbel, ale bise-ricii lor shismatice.

Nu e stradl aproape care sA nu multameasclprin cate ceva privirea. SArAcAciosul Bulevard CarolCu casutele mici face sd se zAreascd Insd ici i colo

414 MUNTERIA

colturi de veche viat5. patriarhalk Cutare strfiditk cucase ie§ite dincolo de aliniere, cu prkvAlii evreie§tiIntunecoase §i murdare, cuprinde InsA malta, gre-oaia bisericA româneasck pe care putine In toatatara ar Intrece-o In dimensiuni. Aiurea vezi cu cu-riositate afi§e de teatru de varietati pe o clAdire cudou5. rAnduri (teatru de apetenie e Insl TeatrulRani, unde joacà foarte adese ori, In treacAt, truperomane§ti, §'I mai ales trupe strAine) Prin StradaBolintineanu, deosebit de bogat5. In solide case par-ticulare, ajungi In splendida gradiná publick de peterasa cAreia ochiul cuprinde coperi§urile ro§ii, deoale, ale magaziilor, catarturile pe care se tese funii§i gurile negre ale vapoarelor ce se odihnesc de drumpe Dui:area Ingustk allad ca argintul, apoi ostrovuldin fatà, cu verdeata-i deasl §i Ina veselk iar,tocmai la capAt, culmile albastru-Inchis ale dealu-rilor Dobrogii, aindu-§i unja §erpuitoare In cenu-§iul norilor greoi de ploaie.

Calea Regalk Strada Galatilor §i Strada CAllra-§ilor Amt. Insà liniile mari ale ora§ului, prin caref ulgerá vagoanele tramvaiului electric, instalat §i ex-ploatat de Casa Helios din Colonia. Pe cea din.urmàmergi hitAin printre case mari, apoi mai mici,arciume mai mult goale, In care cumetre stau lataifas §i cani se tolAnesc, 15.triind , In fine princampie, la Monument.

E un obelisc de arAmid5., cu slove ruse§ti debronz, ridicat, dup5. votul Divanului muntean, Inamintirea rAzboiului care a Intemeiat Brdila. 0 aleede toatá frumuseta duce la acest semn comemorativ§i urmeazá apoi mai departe, Intre arbori §i stra-turi stalucitoare de flori.

Apoi, prin acela§i §es cu iarba uscatá de razefierbinti §i, acum, de vftnturi reci (dincolo de irul

1. BRAILA 415

de arbori din stanga curge Dundrea, i Indltimiledobrogene, albdstrite de depdrtare, lnchid zarea),printeo pAdurice i iardsi prin sesul uscal, ajungila Lacul Sdrat.

Lacul, lungdret, lntinde pänd departe luciu-i deotel, cu ape atdt de grele, Meat vdntul cel tare abiale Increteste usor lute() parte. Aleja cea mare seIntinde Intre vile de bun gust, din care bolnavii deboli, bolnavii de urn i bolnavii de inimá s'au duscu totii, ldsdnd grija asezdrilor pustii unei carauleunui paznic, care prin graiu i märturisiri se dove-deste a fi un gran din Sas-Sebe, unde ar don i sd-si

Incheie bdtrânetele, ldsdnd cela ce a agonisit aici,copiilor. In dosul aid, parcul vechiu se Intinde panddeparte, cu Inguste cdfdri si desisuri pe care noptilede yard le vor fi umpldnd de o fermechtoare. taind,dar prin care acum se primbld vantul de moarte, su-fldnd frunze galbene si rosii, care tresaltd fugand.Paznicul s'a dus; ruinele unei vile de curAnd arselnaltd Incá miros de tdciune stins. Un Bulgar strt Inpragul cdrciurnei din fatd, pe cand un con ationalmai sdrac îi duce covrigii spre satele vecine.vial/ mai puternicd o aduce In aceastd singurdtate deopt luni pe an numai tramvaiul electric care huruie,rdpezindu-se pripit pe câmpia ce se gAteste de o-dihna albä a iernilor aspre pe malul Dundrii bd-trdne.

2. Din Braila spre Galati.Trenul duce prin sesul intins ca o apd, cu miristi

slmänate de mici tufe verzi, cu porumbisti Incá bune.Tdrani buzoleni cu scurteici rosii mând cdrute In-cdrcate cu saci spre magaziile gdrilor.

Apoi la nureii vechilor Murei" tigani, pentrupotcoave la drumul mare, din acest tArgusor, de-1,mde pleacii In jos o linie a Ialomitei, tai un colt

4id

de Magan, cu totul pustiu. Graul rar s'a cuieg,miri§tea n'are nido viga.; In locul ima§elor e 'Asiagalbena a secetei. Nu vezi nici macar ticaloaselecase cu stuh §i paretii de pamant nevaruit ce sepitiau ici §i colo pana acum, langa locuinta noul,putin stralucita §i ea, a proprietarului §i arenda§ului.Aici a ajuns lexploatarea pamantului, dar colonisareae Inc. abia la Inceputurile ei.

Pe pamântul Brailei, luat gol de la Turci, acum§aptezeci de ani, cresc cateva lanuri de porumb Incabune, apoi starpiciunea se desfa§ura stapana.. Dinsoseaua de ranga linfa ferata praful galgaie ca unfum uria§ §i cuprinde to tul, panà sus la bolta deseo-colorata, In urltu-i abur galbiu. Un Uní nebun,pornit din fericitele tari unde a plouat, mana neo-bosit pulberea secetei.

Cateva pàdurici praluite, §i Bräila se veste§te princasute netrebnice cu paretii de terna mar§ava,urlt Inceput de mahalale pentru mdretul port du-narean.

In c'á'te un colt rapos, arbori, case, samanaturi.Apoi pamantul ars §i norii de pral.

Cand ai ajuns Insa la Barbo§i §i la malul Sire-tiului, priveli§tea se schimba. Insule de papuraMalta, verde, apoi larga apa lini§tita, cu nisipuriie§ite la iveala In mijloc. Pe urma, ca In pamantulTecuciului, muncele de lut, §i mai inalte aici, §i mairupte de vechile puteri mari ale naturii. Lostopanehade de terna galbuiese infrunta, pe cand pe mar-genile prapastiilor sant Ingradituri, vii, porumburimoarte, cate o rama§ita de paji§te: vitele urmaresclacome aceste slabe rama.§ite de nutret. Inaintea unorcasarmi cu coperemantul ro§u, soldati pazesc In na-vala colbului nemilos.

Apoi trenul se Infunda Inteun foarte inalt defileude Inaltimi lutoase, pe care-1 urmeaza un tunel §i

27

it. - i3RAILA. 417

alte stramtori fara verdeata. Cateva bune casute demahala, §i te opresti In Galati. Dunarea e la doi pa§i,

cu toata seceta, valurile ei grele se rostogolesc,framântate de vantul ce gonete norii, §i, Cu dan§ii,roada.

3. La Lipovenii din marginea Briilei.

La doi pasi de Braila, legata de suburbia Billlita,cu frumoasa bisericuta noua, satul Piscul te intro-duce Inteo lume care se deosebe§te antic de totce e obi§nuit In viata noastra taraneasca, de tot ceam vazut pana acum In gruparile noastre rurale.

Se chiama. Piscul, de §i nu e nicio înJtime, i faceparte din Romania, de §i populatia de acolo e adancdeosebita de tot ce se poate Intalni In lumea noastra.

Case curatele, cu ferestile mari, lngrijit spalate,curti pline de cosare, de poieti, de tot felul de cu-rioase Injghebari de scanduri. Cani salbateci latraIn curtile cu Ingrijire Inchise. Vite nu se vad nicairi.

Pe strazile largi grupe de tarani neobisnuiti, cupantaloni Infoiati peste cizme §1, supt caciula, lungpar uns §i barbi negre, rosii, albe, de care nu s'aatins niciodata pieptenele; rare ori un cap tuns §i obarba rasa. Femeile, In haine largi, cu cozile suptbarizul negru, sant albe, grase §i In tinereta. Nu°datà apare un tip asamanator cu al Ostiacilor saual Vogulilor, ochi marunti, oblici, oasele obrazuluiie§ite tare In afara..

Vorbesc ruseste incet, moale, scuipand samburi dedovleac. Dar au con§tiin.ta unei lupte de doua secolepurtatä cu aceia pe cari-ii-numesc cu dusmanieRust". Sant Lipovenii nostri, staroviertii, ortodocsii)7credintii celei vechi".

Unii sant popovt.i., Cu popi, si marea lor biserica,Incununata cu doua turnuri, dintre care unul cutrepte de pagoda, domina cele cateva strazi acoperite

418 MUNTENIA

cu zapada §i ghiata. Celor fàrà popi", bezpopovti,li se zice §i barabulici".

Am prilejul de a patrunde In tainele acestor du§-mani Indaratnici ai statificarii Bisericii muscale§tisupt Petru-cel-Mare, visitandu-li, Cu un medic cu-noscut §i iubit In localitate §i cu un grup de prie-teni, casele §i 15.ca§urile de lnchinare.

La gospodarul Ivan Andreev, fost pescar, acumom de afaceri", e buna randuiala cu care s'ar puteamandri §i un taran german din cele mai bune tinu-turi. Trei odai mari §i un antret, largi, luminoase,o bucatarie, o baie de aburi, Inca o cladire la poarta.Mese, scaune, mari poduri pe care stau doldora ma-rile perne moi, dulapuri vechi, amintiri din Rusia,ca un baston admirabil lucrat In stil caucasian.

Dar ceia ce domina, ce Inghite totul, e ideia reli-gioasa, devenita o obsesie, o patima, o sacra maniesentimentala.

Cum Intri in odaia de culcare, ai icoanele In fata.Culese din toate partile ruse§ti §i apartinand la toateepocile. Originale din secolul al XVII-lea Panel còpiiale vestitelor modele din Chiev §i mai ales Moscova.In odaia de primire aceia§i catapiteasma straluci-toare. Pana §i in cel din urma colt se ascunde unchip lncunjurat de aceia§i nesfar§itä. adoratie.

Si ce Ingrijire iubitoare, ce nesfar§ita jertfa pentrua le acopen i §i Incarca, a le Incunjura de o luxu-rianta hnpodobire asiatical Plato§e de argint, ve§-minte de margaritare, adevarate sau false, pietrestralucitoare, cadre aurite. Pare ca tot ca§tigul, toataagonisitele merge la ace§ti idoli ai unei atot stapani-toare credinte..De-asupra u§ii, invocatii tiparite dire Hristos Mân-

tuitorul. Stampe cu sfinti In defilare, pe mai multeranduri.

La astea", spune Ivan Andreev, nu ne Inchi-

XI. - BRAILA 419

atm. Nu e voie: sant pe hartie. Dar le Iinem ca sa§tim la ce sfant avem s5. cerem."

Dulapul cuprinde o adevarata biblioteca de an-ticvar. Carti anterioare lui Petru-cel-Mare. Splenclidevechi legaturi de piele sculptata, incheietori de alamaInfloritä. Te-ai crede Intr'o camera din departamen-tul de manuscripte al unui deposit admirabil In-grijit. acelea§i carti zac §i pe toate mesele.

Nu lipsesc tablouri nationale, cu lungul §ir al Ta-rilor pa.na la Alexandru al III-lea, iar, In mijloc,Petru-cel-Mare §i Alexandru I-iu. Ori presintareaparatilor Bizantului. Fotografia lui Nicolae al II-leatartar cu tovara§a lui. Dar §i un Carol I-iu .§1 o lista,completa a mini§trilor national-tarani§ti.

Dumnealui are §i o biserica proprie, pe carea facut-o Impreuna cu tatal.

Deranjand un cane furios, care uita o clipa vilo-rul salbatec de care se zgribulia, deschidem ua Ilea-§ului a§a de modest pe din afar& Dar e In adevarbiserica, avand toate cele de nevoie, pana la cal-1ide slujba, de aceia§i vechime, §i la carticele de po-melnic. Am väzut acasa §i un manuscript mai nou,delicat Impodobit. Pretutindeni stralucirea argintuluide pe icoan.e care sant o mica avere.

Marea biserica e stampilata la lntrare cu cruceaveche, taiga de douà ramuri drepte §i una oblica.Trecand pragul lnghetat al puternicii zidiri, te aflilute° atmosfera de ev mediu solemn §i misterios.Marea catapiteasma de zinc e numai o lumina. Indos altarul e Ingrijit cu o iubire nespusä, de gospo-dina migaloasa, fanatic& Pe pareti un zugrav foartebun a observat cu cea mai con§tiincioasa strictetäRnodelele arhaice moscovite. Totalul e de o poli-cromie fantastic&

$i Inlanntru s'a strans o lume de Inchinatori cumnumai acele veacuri de credinta exclusiva i-au cu-

420 MUNTgfliA

noscut. Acoperiti cu halaturi negre ca anteriul tinA-rului preot abia sosit din mediul pur rusesc, ace§titArani par ni§te cAlugAri devotati ai sectei cAreia is'au Inchinat.

Au venit pentru vecernie. Femei nu vAd. Mi sespune InsA cl nu sAnt InlAturate de la multele slujbe.

In fata acestui zel religios Intreb pe gospodarulAndreev cum se poate ca tot neamul lor sA fi Induratce au fAcut cu legea cre§tinl bol§evicii.

Strlini, Evrei ... Si apoi oameni ignoranti, carinu §tiu sA ceteascl.

SA ceteascr, aceasta e norma vietii lor. Nicliricartea nu e mai scumpA tuturor sufletelor decAt aici.Once vechiu volum masiv Inchide adevArul eterncu care necontenit trebuie pAstrat contactul.

$i cartea tine sufletele blAnde §i bune. CAnd vreausl cumpAr douA pAsAri, din cele care pretutindeni,In aierul glacial, se zbat prin curtile fAcute cu unminutios me§te§ug, gospodarul Ivan rAspinge plata:

0, nu. Asta, nu!Si a§a, In veacul cinematografelor §i automobi-

lelor, mii §i mii de oameni trAiesc In preajma ora§elormari, de care se feresc Cu groazA, pAstrAnd neatinsAdatina comunicArii cu sfintii §i a unei iubiri de oa-meni desinteresate §i naive.

XII.

RAMNICUL-SAR AT

1. Rimnicul-Särat.

Rimnicul-SArat. 0 gall cochetA, prea mare pen-tru micul ora, I§i desface peronul ei larg. De ladinsa se deschide un fel de bulevard, care duce lanoul Palat Administrativ §i la vechea Casierie, amin-doui clAdiri impunitoare. Si ele §i drumul sint de-sAvir§it, model de curate. In dreapta gArii, rinduride plopi, sAditi pentru a apAra linia de troiene,formeazA o dumbravA a aril rAcoare chiarra, vara,amoresati cari au de ce sà se fereascA. Dar, pentruceilalti locuitori, Rimnicul are o grAdinA publicii,Imprejmuiti cu grilaj de fier, strAbAtuti de aleidrepte, bine prunduite, ImpodobitA cu arbori fru-mo§i, sAminati cu Mild comode, pe care le ocupAo lume hula Mai departe, iatA o §coalA primará fru-mu§icA, §i, lingA ea, gimnasiul, curat ca un pillar;e despArtit de stradi printr'o grAdinitA IngrijitA.

De o parte te lnfunzi apoi Inteo regiune de livezi,pa§nicA, pustie: ici §i colo cite o casA pierdutA Inlocul lntins care o Imprejmuiqte: nimeni la fere§ti§i nimeni In curte. Intr'un loc se vede o cAsuticAzutA In ruine. Sint §i case boiere§ti mai mAripare,dar nici In ele nu se descopere prin nimic presentaunor fiinte vii. Singuri arborii, larg InrAmuriti, sebucuri de darnica luminA a soarelui care pimaasupra nesfir§itelor livezi strAvechi. Nu se aude m5.-car un cine litrind. Numai cite un copil se IntoarceJe la qcoala eu ghiozdanul suppoara, indreptdndu-se

1 De atunci toatA strada a devenit evreiasca (1939).2 Comisiunea Monumentelor Istorice a readus la l'unja

admlrabilele fresce (1939).

422 MUN TENIA

aire una din cáscioarele mute, sau cai mânati laapá se smulg de supt pazá i aleargá in voie, cd-läuzindu-se dupá instinctul lor sigur catre ti.5a

De allá parte, e strada targului, care lasä si eao Intipárire deosebit de plácutá. Cele mai multe firmesánt romänesti, si n'am vázut decat o carciumg evre-iascá, o bátrânä. Ovreicä grasá pe scárile unui prid-vor §i un negustor de semintie biblicá rátácind Inteuncolt de mahalál.

In aceastä. stradl, In curtea Primáriei de astazi,se vede mánástirea Râmnicului. O clädire prefiicutápe vremea lui Brâncoveanu, cu stalpi frumosibune proportii. In ea a fost lngropat Suvorov tâng.-rul, Inecat In apa, acum secatà de soare si opritáde mori, a Râmnicului, Inteunul din marsurile ru-sesti asupra Tarigradului robit de pilgáni. O lespedeaminteste aceastá pästrare a oaselor Indräznetuluisoldat, Inainte ca ele sá fie strámutate, pentru oodihnl trainick In Rusia însài. Pe pAreti si-au zga-riat numele, peste zugrávelile de sfinti, In amintireaInaintasului mort, alti ostasi rusi, din noul zbor decucerire de la 18772.

In curte se pástreazä o mare si grosolanä. caria-tidd, Samsonul, care sprijinia odatá tavanul ospátá-riei In vechile chilii preflicute astázi In eancelariimunicipale restaurate.

invingAtor la Ramnic, Stefan-cel-Mare a durat aiciuna din bisericile sale amintitoare de biruintá. Emai sus, In aceiasi linie de cládiri. Dar simtul reli-gios, iubirea de oranduialá a Cetätenilor i-au smuls

XII. - RAMNICUL-SARAT 423

tot nimbul de vechime sfanta. Un arhitect oarecare aadaus, a dres, a vapsit, a unit gandul sàu cu gandulsträmo§ilor, ctitoria listelor de subscriptii cu ctito-ria maretului Voevod, §i. astazi numai franturile dezid vechiu langa noua cladire Impopotonata amin-tesc cu adevarat ceia ce s'a dus, In afara de urmede care numai un bun _c_unoscator §i un suflet piosau voie sá se atingá pentru a li asigura imai binepastrarea.

In Incaperile vechii gäri lncepe a functiona o §coaläde agricultura de gradul al doilea §i de gradinarie,careid i s'a cedat un intins teren. Elevii In haine deuniforma sau In haine de tara, feciori de tarani, me-niti sà conduca, apoi, ca vechili, vatavi, munca lacamp a täranilor, ard báiàriile, infig pentru Intaiaoara. sapile In paraginä. In grajd boli voinici a§teaptäploile de toamnä pentru a trage brazda Inceputului.$i samandturile ce se vor ridica de aice nu vor fisingure, ci vor trezi atatea altele, Matte cu soco-teala i tiinta, In lungul i latul Romaniei, care setreze§te la o noud viata economick la o noud civi-lisatie §1 putere.

2. Pk* rimnicene.Stie oare d-na Fintescu de la Valea Calugareasca

(Prahova) ce frumoasa zidire veche, de la batranulBelu, stapane§te la via ei ? Daca §tie, s'o pastrezea§a, neschimbata. Cu zidul lnalt care o Incunjura,cu stalpii de la poarta infati§ând balauri pazitori,Cu §irul ca.sutelor din dreapta care pastreaza pro-filuri delicate, cu partea mai veche a Incaperilor dinfund.

Mai departe In camp biserica paräsita, ruinataarde de soare i se umeze§te de ploi. Totu§i sepastreazd urme de pictura, insemnari de altar. Satul,plin de vile bogate, ar putea tolu§i s'o ocroleasca,

424 MUNTENIA

macar pentru cate vechi rugaciuni smerite s'au §optitacolo, §i Imprejur s'ar intinde o gradinita In loculscaietilor §i urzicilor.

Marea, masiva bisericá nouà ar fi, mi se spune,creatiunea marelui arhitect Mincu. E total nepolri-vita cu mediul tdranesc, alb, sprinten, u§or.afla locul Inteun ora § italian, cu puternica-i cupola,acoperind ca o clo§ca tot felul de umflaturi late-rale. Simplii me§teri de pe vremuri intelegeau maibine ca, daca este o frumuseta, nu este numai una,ci fiecare loe §i-o cere pe a lui.

Ce bine s'ar infati§a la Buzau, care se semnaleazade departe cu turnul alb al Primariei sale §i alcarui centru e curat §i vioiu, cartierul Episcopiei,cu toate reparatiile, modernisatoare, ale marilor Vlä-dici, din secolul al XIX-lea, dacá nu s'ar lasa nea-tinsa ruina razboiului §i daca nu i s'ar adaugi ha-zenii noua, cum e lmprejmuirea de scanduri, ca la,un han de drumul mare! Intrarea de catre podramane stricata §i parasita, fatadele cu fere§tile spartearatg. ca rautatii Nemtilor li se adauga lenea noas-tra. In nimic deal In aceasta caucA Imprejmuirenu se vede grija zilei de azi. Si totu§i .s'ar puteaIntelege ea acesta, numai acesta e coltul interesant,ca trecut §1 ca arta, al ora§ului.

Mi se vorbe§te de un preot din margenea cochetuluiora § Ingrijit care e Ramnicul-Sarat, de un preotcu idei originale §i cu vointg. In serviciul lor, care,la apropierea navalitorilor pe cari atatia buni Ro-mani" 1.1 a§teptau, a luat pu§ca §i a tras In ei panala ultimul cartu§ §i la ultima suflare. Dad. e .adeva-rat, i s'ar cuveni un monument §i anume persoanear trebui poftite la inaugurare

La Foc§ani, literalmente imbracat In steaguri pen-tru ca trece un ministru, oamenilor li se spunea trece Regina , o mina de biserica se Intaneste

3 lttt ti jut oil II (4. 1.11 1.11 !! .1111 1.1.11. si1 11.111,1111 444 .16111111.o 11. ttttt

'11 tt ....... '71% °"""""' 11.141.111121111.11. MEN/WM IL 1111.1.111LILMIWALIMMIALWAIVIAP

MIngstlrea din Ramnicul-Skat.


chiar la Intrare. Dad. la Valea CAlugdreascá se poateIngAdui o asemenea pArdsire, aici ea revoltd.

Dar mai rdu deck atata. ClAdiri particulare sfintldsate sa. se Indese pand In streasina unor aseme-nea läcasuri. Ba cate un preot la mai multe bisericicare, zice-se, cere el Insusi sd se ddrame, pen-tru vechime, una, ca s. aibd mai putin de lucru.Daca se mantuie de urgie cutare din ele, aceastase datoreste stdruintilor flcute de enoriasi.

Si totusi la vre-o cloud din ele, ar ajunge sd seinläture Ingustele turnulete de tinichea, care aici santnorma, sà se curdle unele adausuri nepotrivite, pen-tru ca trupul sandtos si elegant al ctitoriei primi-tive sà iasa la iveaId Intreg i curat, podoabd a unuioras cà'ruia arhitectura modernd, pe apucatele, nui-a adus de sigur niciun folos.

Bogata linie de case care duce, aproape fàrà In-trerupere, pänd la Odobesti, nu aratil azi niciourmá din grelele suferinti ale rdzboiului. Intre soli-dele case de tara eke una are stalpii de zid puter-nici cari In orasul vecin sprijind cerdacui. Curtilesânt pline de butoaie enorme si porurnbul desfacutIi clddeste aurul supt soproane.

La Odobesti, ale cdrui biserici, multe, ca dupdbogAtia secuiard a asezdrii lui Odoabd, au toate,ciuda turnuletelor suptiratece de tinichea, câte cevainteresant, In picturd, In sculpturile catapitesmei;evlavia gospodäreascd a d-lui Gheorghe Stratilatmantuie refacerea bisericutii cantacuzinesti din deal.Vederea se lntinde de aici asupra multelor case albeIngrdmildite asupra liniei intortochiate a Milcovului,asupra tamplei de dealuri ImpAdurite pe care ledominä acea cota o mie una" de pe care Wilhelm alII-lea s'a cam grail sd anur4e victoria sa definitivaasupra unei rude 'regale pe care o acoperia de toat,1jignirile.

426 MUNTENIA

Judetul mic al liamnicului-Sdrat e, din once parteI-ai privi, vrednic de toatd luarea aminte. Spre Nord,spre lidsdrit casele de zid, In mijlocul marilor livezi,cu piata la mijloc, au InfAti§are de targuri. Drumulcdtre Foc§ani §i cdtre Odobe§ti e mai putin pitorescca arhitecturd tdrdneascd deck altele. Panca a-ceasta, deosebità de a muntelui §i de a §esului 'la-ritean, este §i oarecum deslipità din judet prin legd-turile stranse cu Foc§anii, ai arid ord§eni li tinviile. Ici §i colo am glsit Insd case In stil vechiude toatd frumuseta.

De cdtre Buzdu, judetul e mai rar locuit decal inpiirille vecine cu Brdila §i cu Putna. Ne-am oprit oclipd la PlAine§ti, al cdrui nume vine de la familiaboiereascd, azi, mi se sspune, definitiv a§ezatd la Paris,Plain?), care se serie §i cete§te Plagino, de unde oficia-litatea Intrebuinteazd forma, nobild: Plagine§ti. Untargu§or nelnsemnat,dar la Intrarea lui bisericuta nue lipsitil de gratie §i sunetul de rugdciuni aprinse carevibreazd din Ingustu-i cuprins in aceastd zi de Santä-Mdria Mica ne atrage. In luptà cu adventismul Inrd-ddcinat prin vecinkate, ca la Tamboie§ti, satul luiTamboiu, preotul tank- cu temperament de apostoltine Scriptura la Indemana credincio§ilor §i callaimpreund cu dan§ii, adecd numai cu parte din ei,§i din cei cari nu skit intelectuali cu haine §i päldriide ora. Vederea grupului nemi,cat care In fata ca-tapitesmei se impresioneazd pe sine cantand, cu oddj-diile santeietoare In mijlocul scurteicelor de postavsimple, e emotionantd.

Dincolo de unía prdvilliilor, In bogata verdeatä'a dealurilor, bisericutile rdsar cu o deosebitd gin-gd§ie, ca floarea fireascd a acestei verdeti dese, sum-bre. Undeva pe acolo, la Dragosloveni, era cdsutalui Alexandru Vlahutd, addpostul, mangá'ierea §i bu-curia lui. Locuri potolite i de o discreta frumusetà


intimd ca insuvi sufletul lui: mai jos ar fi fost ba-nal, mai sus ar fi fost salbatec.

Cotim spre Urechevti, satul lui Ureche. Pe drumcorturi tigdnevti oprite. Stravnice Milli omene§ti maimult sau mai putin goale, zdreanta ea Insdvi fiindun fel de goliciune §i acceptatd ca atare, vi totuviavand la gat mArgele, ghiocuri, mari medalii vi mo-nede de argint, unse vi vterse. Dupd.' aproape miade ani ele duc din generatie In generatie pe caldafag al-Arnie §1 In ochii de jdratec rdsfrangerea soa-relui focos al Indiei. Sant din tara.", vi In fiecareiarnä aiurea li se Intinde cortul. Nu fac serviciulmilitar, fiinded n'au avezare". Pentru Stat ei nupoartd niciun nume, dar au nume pentru Statullor de juzi vi voevozi cu sanctiuni teribile. Sant crev-tini, §i se mandresc cu aceasta, dar cine i-ofi botezat &and nu li se scrie numele la Primdrii,cand se Ingroapd une ori la margene de drum, Inlocuri care trebuie sä rämaie ne§tiute, cand chsgtoriase lace dupd vechi legi care nu sdnt ale noastre!Se pdstreazd bine: bArbatii cu lungile plete falfai-toare, femeile cu coditele mdrunt Impletite, grelede panglici §i de argint, arath mdcar zece ani .suptvrasta lor. Vorbesc tiganevte §i romanevte, o roma-neascd vrednicd de a fi studiatd, cu gre§eli de acord,cu forme dialectale: Tiganca de la Ureche§ti, carearatd tolba farmecelor de dragoste, la care, spuneea, se uitd lumea mai mult deck la fata ei, spune,bdnAtenevte, trace In loc de frate.

Urechevtii, satul lui Ureche, e un adevdrat ordvel.Buna stare se aratä. In toate amdnuntele caselor,perfect Ingrijite, In curtea cdrora se lucreazd la re-colta Indoità, a porumbului vi a viilor. Ur-4a cucai duce pe voseaua Ingustd butoaiele pline de vinnou. E multdmire, dar Mil betia care In pdrtilevi,1 pruni intovArà§eqte fabricarea tuicii,

428 MUNTENIA

Biserica din 1837, refAcuth §i adhugith phnh duph1860, are o clopotnith de cetate, ziduri tari, contra-forturi voinice §i urme afumate ale unei zugrAvelicare, oricum, tot e mai bunh decht sfintii de doicoti cari se samAnh. ici §i colo de actualii pictori"de biserich. Legenda spune ch Intemeietorul, un cru-cer" sau clucer, (lac& vreti chruia i se dato-rete §i bisericuta din margene, cu crucile de lemnale soldatilor noOri puse de Nemti §i cu InsemnArinemte§ti, pe care nu le-am lnlocuit, ar fi plAtit cuInhltarea de §apte 15.ca§uri uciderea IntamplAtoarea unui Tigan phlmuit. Era vremea când, fath deDumnezeu mhcar, phcatele se plAtiau.

De la Ureche§ti, unde prietenii ne IntAmpina cuo musich, o adevArath musich permanenth a satului,apuchm spre dealul care cuprinde, In phdure, schi-tul VArzhre§tilor.

Chrarea se strecoara prin desi§ul acut al copaci-lor bAtrAni, buni pentru veverite §i vulpi §i haiducimoderni de felul aceluia care mai ieri a fost vanatpe aici, catre Odobe§ti. De trosnituLunei crengi chi-cate se Infioarà OM. In fund toath adâncimea; prinfrunza inro§ith §i aurith de toamnh se joach razefuri§ate.

Intovhrh§itorii no§tri, preati, InvatAtori, shteni, achror prietenie nu volu uita-o, 1mi vorbesc de amin-tiri istorice pe care bucuros le-ar fixa §i phstra aici,unde Palanca, MAgura ar numi locul biruintii luiStefan-eel-Mare asupra frumosului Radu. Riimna cecurge pe alAturi, Infh§urhild, de fapt, o asemeneainAltime, era bunh pentru rhzboiu. Atka numaiputeai lua, pe aiurea, drumul larg prin §esul Thrii-Romane§ti.

Schitul e cufundat Intre phretii de lut strApun§ide rhdlcinile stejarilor. Phrerea rhspfindith 11 puneIn sama lui Radu Vilrzarul, boierul lui Malei Basarab,care, Radii; cu toatà faima lui proastk a mai flcut

....-,.........,...........,,,,

iiI. RAMIsliCUL-SXRAT 424

o bisericA la TArgovi§te. De la VArzaru la VArzAre§tiInsl e oarecare deosebire §i sfetnicului domnesc nu-iva fi plAcut a i se zicA dup. Indeletnicirea lui pri-mitivA de grAdinar, venit de peste DunAre.

Micul lAca§ mai vechiu e inMA cu o ve§mântArie,cu un pridvor de lemn §i incununat Cu un turnuletde tinichea, cu altarul pentagonal, o formA ca ace-lea, simplificate, ale veacului al XVIII-lea. Trebuiesg. fi fost ridicat la Inceputul acelui veac, cAci aici§i-a aflat IntAiul adApost Ucraineanul Paisie, marelecreator, mai tArziu, la Dragomirna, la Neamt, laSecul, al vietii celei nouA, de cAlugAri mAncand §icetind impreunl. Poate a doua bisericA sl fie cti-toria lui. Nici una, nici alta nu pAstreazA nimic dintrecutul total risipit. Doar fArâme de vechi cArti,slavone §i române§ti, pe una din care se face men-tiunea satului Holteni", care e Olteni (ca Meedinti§i Mehedinti, Anaaradia §i Hamaradia).

In jurul celor douà paraclise, ckeva case cAlu-gAre§ti foarte modeste. Un hele§teu cu apele gal-bene se rAsfatà in margenea pAdurii.

Dar nici cea mai frumoasA clAdire n'ar puteada gala farmec sufletului ca vederea ce se desfacede aici, In largi linii de albastru palid, de alb nou-ra§ cu strApungeri de soare. Se cuprinde un judetintreg, douà pAn5. la margenea DunAril. In Apus,cand soarele-0 retrage stApAnirea rAsar, In fund detot, sure, dealurile MAcinului.

Si, pe cand pArintele Ghimnasie staretul ni pregA-te§te, ospitalier, masa, pArintele din Ureche§ti aducevorba despre aceia ai cAror ochi neobositi, cAutà-tori de frumusetl, au stat aici In odihnl prieteneascA,vorbind de cele scumpe ale lor: Vlahutà, Delavran-cea. Si in negura auritA care acopere Intinderileimense pare cA simti plutirea inseninatà a sufle-telor lor.

TABLA DE MATERII

TABLA DE MAtERII

OLTENIAL MEHEDINTL Pag.

Din josul Durarii spre Severin 3De la Severin spre hotarul vechiu 7Turnul-Severin 9Cernetul. Topolnita . . 11

Spre Virciorova. Ruinele Voditei 14

Ministirea Strehaia 17

Pe Durare spre granita sirbeasci 23

GORJUL.

Tirgul-Jiiului 27Tismana 30Pe valea Jiiului spre hotar 36intre Tirgul-Jiiului i Severin: dota drumun 40Privelisti gorjene 45

III. DOLJUL.

Craiova 53Bucovitul. Calafatul 57Drumuri doljene : Bralogtita. Filia' 631mprejurimi craiovene : Cretestii. Viritii 65Isalnita. Alrragiul. Cotofenii. Bridestii 71

IV. VALCEA.

Rimnicul-Vilcii 77

lnotegtii 83Lunca Oltului. Serbinestii-Dobruga. Stinestii. Mamul. Stri-jegtiL Drigiganii 85

Cozia 90Riurenii. Govora, Ministirea dinteun lemn. Surpatele 96

Hurezii, Bistrita, Arnota . . . 100

7, Pe Olt Cornetul 167

432 TABLA DE MATERII

V. ROMANATI. Pag.

L. Spre Canal . 1152. Ministirea Brincovenilor 118

MUNTENIAI. ARGE§UL.

Curtea-de-Arge§ . . . 129Pe drumul Voevozilor. . . 136Pitestii 137Golestii 190Ministirea Vierosul 143

IL OLTUL.

Slatina 147

III TELEORVANUL.

1. In Teleormanul ses 1512 Pe Dunirea teleormineani 152

Turnul-Migurele . 154Zimnicea . 157

IV. MU§CELUL.

1. Spre Cimpulung . 1612 Câmpulungul 164

Rucirul Dragoslavele. Gura Dimbovicioarei . 166Generalititi muscelene 176

V. DMABOVITA.

Tirgovistea 181De la Tirgoviste la Cimpulung . 196Viforita. Mánistirea din Deal . . 202Potlogii. Gäisenii. ascioarele . 204

VI. VLA§CA.

/. Pe Dunirea-de-jos spre Giurgiu . 2252. Giurgiul 2273. Comana. Dobrenii. Fierätií 2304. tntre ruinele Giurgiului (1920) , 238

Birigan . 401

Cilarasii . 404

TABLA DE MATERII 433

VII. PRAHOVA. Pag.

Ploestii 245Mirginenii. Drumul Tirgovistii , . 250Tirsorul 254La leaginul Filipestilor 258

5 In impáritia petrolului g Tintea. Baicoiul. Florestii . 261Cimpina 265Sinaia 269Doftana, Brebul . . 275Ocna Veche din Slänic 277Un vechiu tirg stins : Bucovul . 278Urlatii 281La Ministirea Zamfira 282Vilenii-de-Munte 287Drajnele . . . . 292Ministirea Verbila 295Ogretinul. Starichiojdul. Posestii Carbunestii . .. 300Pe valea Anei spre Piatra Corbului 301La schitul prahovean al Crasnei 303La ministirile Susana si l heia 306

VIII. ILFOVUL.

Bucurestii 311Plumbuita. Vicirestii 329Palatul lui Vodi-Bibescu 334Cotrocemi. Ciorogirla . 335Mogosoaia Brincoveanului . 340Cernica 344imprejurimile Bucurestilor 346Mircuta. Pantelimonul. Pasirea . 348Un adipost de Domn : Pascanii 353Plumbuita. Cildirusanii. Tiginestii 359in margenea Snagovului . . 364Snagovul 366

18. Spre Gherghita 377

IX. BUZAUL.

Buziul 387Ciolanul. Ritestii 390

X. IALOMITA.

434 TABLA DE MATERII

XI. BRAILA.

Spre Brida 407

Din Briila spre Galati . 415

La Lipovenii din marginea Brailei 417

XII. RAMNICUL-SARAT.

1, Rimnicul-Sirat 421

2. Pirti rimnicene 423

Pag.

1,',...7-'.1---te

TABLA ILUSTRATIILOR

TABLA ILUSTRATIMOR

OLTENIA Pagina

Biserica Sf. Treime din Cernet 12Ministirea Tismana 32Biserica din Bridesti-Bitrini 56Bolnita Coziei 198Biserica ministirii Ciluiu. ....... ne

MUNTENIABiserica Sf. Voevozi-Fliminzesti din Curtea-de-Arges . 128Poarti din judetul Arges 136Ministirea Tutana 168Biserica Domneasci din Tirgoviste. 192

Pridvorul foastei minästiri Comana 232Biserica Filip din Vilenii-de-Munte . . 292Biserica ministirii Snagov 364Biserica foastei ministiri Berca 396Ministirea din Rimnicul-Sirat 424

Aqezatntintul tipografic,Datina Romaneasca"

Vaienii-de-Munte(Prahova)

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

ROMANIA - upload.wikimedia.org · de limba in care spun; in el nu se intampind inte-lectuali fini,...

Documents