ROMÂNIACele mai frumoase locuri

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiOVIDIU MORARRomânia / Ovidiu Morar; graf.: Adrian Sorin Georgescu; foto: Ovidiu Morar, Dan Ioan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu; - Bucure[ti: ed.: NOI Media Print, 2007

ISBN 973-7959-55-8

I. Daniel Foc[a / Dana Voiculescu (text)II. Georgescu, Adrian Sorin (graf)III. Morar, Ovidiu (foto)IV. Dinescu, Dan Ioan (foto)V. Savu, Mircea (foto)VI. ßtefan Petrescu (foto)

SSeemmnneellee ccrreeddiinn]]eeii4488

AAmmpprreenntteellee iissttoorriieeii44

CUPRINS

PPeeiissaajjee cciittaaddiinnee9944

SSppeeccttaaccoolluull nnaattuurriiii115566

AAmmpprreenntteellee iissttoorriieeii

6

Vestigiile de la Histria

Histria, al c`rei nume deriv` din denumirea greac` a Dun`rii

(Istros), a fost întemeiat` pe ]`rmul vestic al M`rii Negre la mijlocul

secolului al VII-lea î.Hr. (anul 657 î.Hr. dup` istoricul Eusebius) de

c`tre coloni[tii greci veni]i din Milet. Este cea mai veche colonie

greac` din vestul Pontului Euxin [i în acela[i timp cel mai vechi ora[

atestat de pe teritoriul României. Nu în ultimul rând Histria este unul

dintre cele mai mari situri arheologice ale ]`rii.

Cetatea a prosperat timp de un mileniu, începând din perioada

greac` [i pân` în epoca romano-bizantin`. Dezvoltarea economic`

a Histriei a intrat în declin atunci când golful în care se g`sea a

început s` se închid` cu nisip. Transformat` în ruine în anul 242 de

c`tre n`v`litori, cetatea a fost p`r`sit` definitiv în secolul al VII-lea.

S`p`turile arheologice începute în 1914 sub conducerea marelui

istoric [i arheolog Vasile Pârvan ofer` un bogat material

arheologic, o mare parte din acesta fiind expus în muzeul

amenajat în apropierea cet`]ii.

Ruinele termelor romane

7

8

Pe culmea mun]ilor Or`[tie se afla în urm` cu peste 2000 de ani

un complex de fortifica]ii dacice (Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra

Ro[ie, Coste[ti, C`pâlna) dintre care Sarmizegetusa Regia a fost

cel mai important centru militar, religios [i politic al Daciei.

În jurul anului 107 d.Hr., dup` înfrângerea dacilor de c`tre

romani, capitala noii provincii romane s-a mutat la 40 km. de

ruinele cet`]ii Sarmizegetusa Regia [i a fost denumit` dup`

vechea capital` – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica

Sarmizegetusa. Ora[ul s-a dezvoltat pân` în anul 271 d.Hr. când

autorit`]ile romane s-au retras din Dacia. S-au p`strat pân` ast`zi

ruine ale amfiteatrului, forului, termelor, edificiilor publice [i

particulare, de un mare interes arheologic [i istoric.

Forumul roman, fragment de capitel

de pilastru [i de corni[` sculptat`

Ulpia Traiana Samizegetusa:

amfiteatrul circular

Vestigiile daco-romane de la Sarmizegetusa

9

10

Aba]ia cistercian` de la Câr]a

Biserica evanghelic` de la Câr]a apar]ine unei foste aba]ii

cisterciene – ordin c`lug`resc catolic, originar din Fran]a.

M`n`stirea a fost fondat` în anul 1202, [i ref`cut` între anii

1242 – 1250, dup` distrugerile cauzate de marea invazie t`tar`.

În 1474, regele Ungariei, Matei Corvin, o desfiin]eaz` ca

m`n`stire, edificiul trecând în administrarea bisericii catolice din

Sibiu. Ulterior, devine parohie evanghelic`. Este un monument

reprezentativ al goticului timpuriu din Transilvania, influen]ând

arhitectura medieval` din întreg sud-estul acestei provincii.

Aba]ia cistercian` Câr]a a de]inut un rol major în istoria politic`,

economic` [i cultural` a Transilvaniei medievale, pe tot parcursul

existen]ei sale.

Din vechiul edificiu se mai

p`streaz` doar corul în care

func]ioneaz` actuala biseric`

evanghelic`

12

Cetatea ]`r`neasc` de la Râ[nov

Construit` în secolul al XIV-lea, cetatea a fost extins`, consolidat`

[i ref`cut` pân` în secolul al XVIII-lea. Situat` pe o stânc` înalt`

de 150 m, lâng` drumul comercial ce lega Transilvania de ¥ara

Româneasc`, cetatea a f`cut fa]` multor asedii, având rol de

ap`rare [i refugiu pentru locuitorii din zon`. În acest scop au fost

construite în incinta cet`]ii case mici care s` ad`posteasc`

popula]ia [i bunurile acestora, o [coal`, o capel`, un loc pentru

turme. Lipsa apei limita timpul de rezisten]` al cet`]ii în caz de

asediu; de aceea, în 1625 s-a început s`parea unei fântâni în

stânca din interiorul cet`]ii. Ast`zi este una dintre cele mai bine

conservate cet`]i din Transilvania. În ultimii ani, aceasta a fost

preluat` de un investitor privat care a restaurat-o, devenind un

obiectiv turistic foarte atractiv.

dreapta:

Vedere de ansamblu

stânga:

Zidurile exterioare

paginile 14-15

Detalii din interior

14

15

16

Cetatea de la Slimnic

Pe drumul dintre Sibiu [i Media[, de la în`l]imea dealului satului

Slimnic, ruinele cet`]ii domin` localitatea, constituind un element

pitoresc în peisajul natural al locului. Construc]ia ei a început în

secolul al XIV-lea [i a fost amplificat` pân` în secolul al XVI-lea.

Ini]ial fortifica]ia ad`postea o capel` gotic` în zona de nord, care

a fost transformat` într-un turn de ap`rare. Un edificiu trinavat

(biserica gotic` compus` din nav`, cor [i absid`) desparte

cetatea în dou` incinte distincte. O dat` cu ridicarea bazilicii,

fortifica]ia interioar` este reparat`, amplificat` [i prev`zut` cu

metereze [i turnuri de ap`rare pentru a rezista atacurilor. Cetatea

a f`cut fa]` mai multor asedii. În 1706, în timpul r`zboiului

curu]ilor, cetatea a fost incendiat` [i l`sat` în p`r`sire.

Ruinele cet`]ii

19

Biserica fortificat` de la Prejmer

Biserica evanghelic` din Prejmer (Tartlau în limba german`),

realizat` într-un stil gotic cu influen]e cisterciene, a fost construit`

în secolul al XIII-lea. Din pictura ini]ial` ce acoperea întreaga

biseric` s-au mai p`strat doar dou` p`r]i de fresc`. Altarul gotic

triptic, pictat pe ambele p`r]i, dateaz` din anul 1450.

Edificiul este înconjurat de un zid fortificat înalt de 12 metri [i cu

o grosime de 3-4 metri. Acesta ad`poste[te 272 de camere

a[ezate ca ni[te faguri pe patru niveluri. Înc`perile serveau ca loc

de p`strare a proviziilor pe timp de pace, iar pe timp de asediu

deveneau [i locuin]e.

În interiorul ceta]ii se g`se[te un muzeu etnografic s`sesc cu

obiecte de cult, ve[minte, mobilier pictat, ceramic`.

Turnul cu ceas al bisericii

Vedere de ansamblu

20

Vedere de interior. Bolt` cu

nervuri de teracot` [i orga în

fundal

Vedere de interior.

Decora]iuni gotice

Locuin]e tip fagure adosate la zidul de incint`.

În timpul asediilor serveau ca ad`post pentru

întreaga comunitate, iar în timp de pace erau

utilizate ca spa]ii de depozitare

22

Cetatea de la Hunedoara

Castelul a fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unei fortifica]ii

de piatr`. În 1409 regele Sigismund al Ungariei a d`ruit cetatea

nobilului Voicu. Fiul acestuia, Iancu de Hunedoara, a f`cut

schimb`ri radicale transformând cetatea într-un castel cu rol nu

numai de punct strategic înt`rit ci [i de locuin]` fastuoas`. Matei

Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, a reconstruit aripa nordic` a

castelului, iar în secolul al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a

adus modific`ri inspirate de Rena[terea târzie.

Edificiul, cunoscut [i sub denumirea de Castelul Huniazilor sau al

Corvine[tilor, este o construc]ie impun`toare, cu acoperi[uri

înalte [i divers colorate, cu turnuri [i turnule]e, ferestre [i

balcoane dantelate. Din punct de vedere arhitectural, castelul de

la Hunedoara îmbin` elemente specifice stilului renascentist, cu

caracteristici gotice [i baroce.

În prezent, în s`lile castelului se organizeaz` expozi]ii [i

spectacole de muzic` preclasic` [i de muzic` veche. Fragment din galeria neogotic`

Vedere par]ial`: podul de

acces, sus]inut de patru

piloni masivi de piatr`;

se remarc` Turnul Por]ii [i

Turnul Buzdugan

24

Cetatea Neam]

Cetatea Neam] a fost ridicat` în timpul domniei lui Petru I

Mu[at, fiind una dintre cele mai bine înt`rite cet`]i

medievale moldovene[ti. Locul amplas`rii cet`]ii asigura

mari posibilit`]i de ap`rare. Planul cet`]ii are aspect de

patrulater cu laturi inegale, construc]ia adaptându-se dup`

teren. Turnurile de ap`rare au fost încadrate direct în ziduri

[i nu plasate în exteriorul lor ca la celelalte cet`]i. În timpul

domniei lui ßtefan cel Mare zidurile au fost supraîn`l]ate, s-a

s`pat un nou [an] de ap`rare, mai adânc, flancat de patru

bastioane prev`zute cu creneluri [i ferestre înguste. Accesul

în cetate se face pe un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de

piatr`, a c`rui ultim` por]iune este mobil`.

Dup` 1717 cetatea î[i pierde importan]a defensiv`, iar în

1718 turcii ordon` d`râmarea ei.

Detalii de interior

Vedere aerian`

26

Cetatea Sucevei

Cetatea a fost construit` la sfâr[itul secolului al XIV-lea, în timpul

domniei lui Petru I Mu[at care mut` re[edin]a domneasc`,

pentru aproape dou` secole (1388 – 1566) de la Siret la

Suceava. Cunoa[te o mare înflorire în timpul lui ßtefan cel Mare

care m`re[te incinta cet`]ii de piatr`, o înt`re[te cu ziduri înalte [i

groase, cu bastioane semicirculare [i l`rge[te [an]urile de

ap`rare, apoi restaureaz` înc`perile din interior (dormitoare,

paraclis, depozite de muni]ii [i de alimente), pentru solda]i [i

familia sa.

În anul 1675 din ordinul Por]ii otomane se dispune distrugerea

cet`]ii. Câ]iva ani mai târziu un puternic cutremur duce la

ruperea întregii laturi de nord. Ast`zi cetatea Sucevei, par]ial

restaurat`, este transformat` într-un mare muzeu în aer liber,

atrac]ie turistic` de prim` importan]` pentru cei interesa]i de

istoria medieval` a Moldovei.

Detalii de interior

Vedere de ansamblu a

cet`]ii de scaun a Moldovei

27

28

Castelul Bran

Cetatea Bran, ridicat` în jurul anului 1212 din lemn (probabil de c`tre

cavalerii teutoni) [i înlocuit` de sa[i în anul 1377 cu una din piatr`,

îndeplinea atât func]ii militare cât [i vamale. Între anii 1498 – 1877

cetatea a apar]inut Bra[ovului, având func]ii comerciale [i

administrative. În semn de recuno[tin]` pentru contribu]ia adus` la

realizarea Marii Uniri de la 1918, consiliul or`[enesc al Bra[ovului

doneaz` cetatea la 1 decembrie 1920, reginei Maria a României.

Între anii 1920 – 1927 Branul a devenit re[edin]a de var` a Familiei

Regale, cu alei de promenad`, lac, fântâni, terase. În 1938 Regina

Maria a l`sat prin testament castelul Bran cu întreg domeniul fiicei

sale, principesa Ileana.

În 1948 dup` expulzarea din ]ar` a Familiei Regale, castelul a fost

confiscat de regimul comunist. În 1956 a devinit Muzeu de Istorie [i

Art` medieval`, g`zduind colec]ii de mobilier de epoc` [i arme vechi.

dreapta:

Vedere de ansamblu

stânga:

Detalii exterioare

paginile 30-31:

Detalii de interior

30

32

Curtea Domneasc` de la Târgovi[te

Curtea Domneasc`: ruinele palatului

[i Biserica Domneasc` mare

Turnul Chindiei (27m),

situat în partea de nord-vest

a Cur]ii Domne[ti

Curtea Domneasc` de la Târgovi[te este cel mai bine conservat

ansamblu aulic medieval din România. Realizat în etape între anii

1396 – 1698 a fost re[edin]` [i scaun domnesc pentru 33 de

domni ai ¥`rii Române[ti. Ansamblul cuprinde: Palatul Domnesc

construit între secolele XV – XVII (ast`zi în ruine), Biserica

Domneasc` mare (1584) cu pictur` interioar` datând din anul

1697 (realizat` în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu,

con]ine cea mai ampl` galerie de portrete de domnitori români),

Biserica Domneasc` mic` sau Sf.Vineri (din secolul al XV-lea,

p`strat` pân` în prezent f`r` modific`ri), Turnul Chindiei (din

anul 1460, construit de Vlad ¥epe[), Casa B`la[a (1656) zidit` ca

azil pentru s`raci [i cas` de oaspe]i.

Palatul Domnesc era format din dou` corpuri de cl`diri, unul din

timpul lui Mircea cel B`trân, iar cel de-al doilea, mai mare, din

timpul lui Petru Cercel, cel care mut` în 1584 capitala ¥`rii

Române[ti la Târgovi[te.

34

Cula de la M`ld`re[ti

Cula este un termen de origine turc` (kule înseamn` turn de

ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc` fortificat`, cu unul

sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie.

Aceste mici cet`]i au fost construite înc` din primii ani ai secolului al

XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, ca protec]ie în fa]a

bandelor turce[ti.

Cula Greceanu face parte al`turi de cula Duca din complexul

muzeal M`ld`re[ti, fiind una dintre cele mai vechi construc]ii de

acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la

etajul superior. Acesta are elegante arcade trilobate sprijinite pe

coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii

brâncovene[ti. Zidul casei sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere.

Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul

central pe care se sprijin` tavanul boltit.

Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un

simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit` clas` social`.

Vedere de ansamblu

Vedere de interior

35

36

Cetatea F`g`ra[

Cetatea F`g`ra[ a fost construit` pe un teren ml`[tinos, în anul

1310, din ordinul voievodului Ladislau Apor, ini]ial din lemn,

apoi în 1538 din piatr`. În secolul al XV-lea cetatea prezenta o

geometrie de tip patrulater neregulat, ap`rat` de un turn de tip

barbacan`. În secolul al XVI-lea cetatea s-a transformat în castel

voievodal cu o puternic` fortifica]ie exterioar`.

Secolul al XVII-lea a reprezintat momentul de maxim` evolu]ie a

cet`]ii, când aceasta ajunge aproape la forma actual`. Atunci

s-au construit bastioane, s-au f`cut etaj`ri, s-a umplut cu ap`

[an]ul din jurul fortifica]iei (prin legarea acestuia printr-un canal

secret de râul Olt), [i au avut loc transform`ri stilistice (încadrarea

castelului în estetica renascentist`).

În secolul al XVIII-lea austriecii preiau cetatea [i o transform`

în garnizoan`. Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat`

în muzeu.

Vedere de ansamblu

Curtea interioar` [i unul din bastioane

39

Palatul Mogo[oaia

Palatul Mogo[oaia se afl` într-un frumos parc, la câ]iva kilometri

de Bucure[ti, pe malul lacului Mogo[oaia. Constantin

Brâncoveanu construie[te cl`direa în 1702 pentru fiul s`u ßtefan,

dup` modelul palatului de la Potlogi. Considerat o bijuterie

arhitectonic`, palatul îmbin` caracteristicile decorative

muntene[ti cu cele bizantine [i cu cele ale rena[terii italiene. Are

un plan regulat, rectangular [i trei niveluri: pivni]a (beciuri boltite,

cu calote semisferice), parterul [i etajul. Accesul la nivelul de

locuire se face din curtea de onoare prin intermediul unui foi[or

plasat în mijlocul fa]adei principale, care se sprijin` pe opt

coloane de piatr` [i are o balustrad` bogat decorat`. Atât

balconul cât [i camerele de la etaj au fost ini]ial decorate cu

stucaturi orientale [i picturi murale ce reprezentau membrii

familiei princiare [i scene istorice. Cel mai rafinat element de

arhitectur` al palatului este loggia, de inspira]ie vene]ian`, cu

Palatul Brâncoveanu, fa]ada de vest

Cuhnia sau buc`t`ria

domneasc`

40

Arhondaria [i loggia

Detalii arhitectonice arcade trilobate sprijinite pe coloane [i situat` pe fa]ada dinspre lac.

În perimetrul cur]ii interioare se afl` cuhnia [i ghe]`ria.

În 1912 palatul devine proprietate a principesei Martha Bibescu.

Aceasta reface palatul cu me[teri adu[i din Italia ce imprim`

cl`dirii un aspect vene]ian, placând fa]adele cu c`r`mid`

aparent`. Martha Bibescu reu[e[te în 1945 s` includ` palatul pe

lista monumentelor istorice, sc`pându-l astfel de confiscarea

regimului comunist.

În 1993, Ministerul Culturii a înfiin]at Centrul Na]ional Cultural de

la Mogo[oaia. Centrul g`zduie[te spectacole de teatru

(commedia dell’arte), concerte [i expozi]ii.

Arhond`ria sau Vila Elchingen (secolul al XIX-lea),

vedere general`

41

43

Complexul Pele[

În anul 1873 într-un loc s`lbatic [i pitoresc, în apropierea

M`n`stirii Sinaia se încep lucr`rile pentru re[edin]a de var` a

principelui Carol I al României, pe un teren aflat în proprietatea

privat` a suveranului. Zece ani mai târziu are loc inaugurarea

oficial` a castelului, îns` lucr`rile de extindere [i transformare a

re[edin]ei regale continu` pân` în 1914. Sunt construite, al`turi

de Pele[, castelele Peli[or [i Foi[or, corpul de gard`, Economatul,

grajdurile regale, centrala electric`. Crea]ie a arhitec]ilor Wilhelm

Doderer, Johannes Schultz, Karel Liman [i a unor decoratori

prestigio[i ca J.D.Heymann din Hamburg, A.Bembé din Mainz,

Berhard Ludwig din Viena, castelul a jucat un rol important atât

din punct de vedere politic cât [i cultural, Familia Regal`

g`zduind aici mari arti[ti români.

Castelul este vizitabil înc` de pe vremea Regelui Carol I, putând

fi admirate: s`lile de arme, sala de consiliu, sala veche de muzic`,

sala maur`, salonul turcesc, sala de teatru, sufrageriile, sala

florentin`.

Vedere general`

Statuia regelui Carol I (1866-1914)

44

Statui de la corpul de gard` [i turnul

cu ceas al castelului

46

Alba Iulia – ora[ul Unirii

Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial, la

Vechiul Regat au fost alipite provinciile locuite majoritar de

români din Imperiile Austro-Ungar [i Rus. Regele Ferdinand I [i

regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia, la 15 octombrie

1922, ca suverani ai României Mari. Alba-Iulia a fost aleas` pentru

caracterul ei simbolic, de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul.

Catedrala Încoron`rii, numit` [i Catedrala Reîntregirii, de rit

ortodox, purtând hramul Sfintei Treimi, a fost construit` între anii

1921 – 1922, în stilul vechilor biserici din ¥ara Româneasc`, în

apropierea vechii catedrale romano-catolice. Are o turl` central`

flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de 58 metri

în`l]ime. Planurile apar]in arhitectului Victor Gh. Ieremia. Pictura

interioar` este semnat` de cunoscutul pictor Costin Petrescu.

Catedrala este, al`turi de Sala Unirii, un adev`rat simbol al

Marii Uniri.

Muzeul Unirii, Sala Unirii

Catedrala Încoron`rii

47

SSeemmnneellee ccrreeddiinn]]eeii

Biserica de la Densu[

Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, aflat` în apropierea vestigiilor

capitalei Daciei romane, este una din cele mai vechi biserici de rit

ortodox din România. A fost ridicat` în secolul al XIII-lea cu piatr`,

marmur` [i coloane apar]inând ruinelor Ulpiei Traiana

Sarmizegetusa. Piatra roman` a fost folosit` atât ca element de

rezisten]` cât [i în scop ornamental. Pictura mural` din interiorul

bisericii decoreaz` absida altarului, pere]ii de r`s`rit ai naosului,

p`r]i ale stâlpilor centrali. În jurul anului 1443 biserica a fost

pictat` de ßtefan Zugravul, semn`tura lui p`strându-se pân`

ast`zi sub fereastra sud-estic` a absidei.

Unicat arhitectonic, biserica are un aspect straniu, forma sa

atipic` n`scând controverse printre istorici. Unii sunt de p`rere

c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat,

adaptat cultului cre[tin, iar al]ii sus]in c` ar fi un mausoleu roman

transformat în biseric`.

50

stânga:

Interiorul navei. Lespede cu

inscrip]ie roman`

dreapta:

Curtea interioar`

Biserica Sf. Nicolae,

vedere dinspre est

53

M`n`stirea Cozia

M`n`stirea Cozia, unul dintre cele mai vechi a[ez`minte monahale

române[ti, este ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân din anii

1387 – 1388. Vechiul s`u nume era Nucet. A[ezat` pe malul

Oltului, ceva mai în aval de defileul acestuia, Cozia a fost reparat`,

m`rit` [i înfrumuse]at` de domnitorul Neagoe Basarab (1517) [i de

paharnicul ßerban Cantacuzino (1706 – 1707). Corpurile de cl`dire

ale chiliilor închid incinta principal` pe trei laturi.

Biserica mare, în stil bizantin, este construit` din piatr` care

alterneaz` cu c`r`mida, fiind împodobit` la exterior cu sculpturi în

piatr`. Pridvorul, în stil brâncovenesc, a fost ad`ugat bisericii în anul

1707. L`ca[ul ad`poste[te osemintele lui Mircea cel B`trân [i pe

cele ale monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul.

Biserica bolni]ei, remarcabil` prin frumuse]ea arhitecturii sale, a fost

construit` de Radu Paisie în anii 1542 – 1543. În interior s-a

conservat bine pictura original` de secol XVI.M`n`stirea Cozia, vedere de ansamblu

Biserica m`n`stirii Cozia, vedere

dinspre sud-est

54

Curtea interioar` [i biserica bolni]ei

57

M`n`stirea Putna

Una dintre cele mai importante ctitorii ale voievodului ßtefan cel

Mare, M`n`stirea Putna ad`poste[te [i mormântul acestuia, fiind

gândit` de la început ca necropol` domneasc`. A[ezat` la 72 de

kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica m`n`stirii Putna

a fost ridicat` între 1466 [i 1469. S-au construit apoi Casa

Domneasc` (1473), chiliile, zidul de ap`rare cu turnurile aferente

[i Turnul Tezaurului, lucr`rile finalizându-se în anul 1481.

Biserica poart` hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost

recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii

1654 [i 1662. Singura construc]ie din vremea lui ßtefan, p`strat`

integral, este Turnul Tezaurului.

În biserica m`n`stirii se afl` mormintele lui ßtefan cel Mare,

Petru Rare[, precum [i cele ale altor domnitori [i doamne din

dinastia Mu[atinilor.

Biserica m`n`stirii Putna,

v`zut` dinspre sud-est

Vedere aerian` dinspre nord-est

59

Ancadramente de ferestre. Detalii

60

Biserica din P`tr`u]i

Cea mai mic` dintre ctitoriile lui ßtefan cel Mare este biserica

P`tr`u]i, zidit` în anul 1487. Având hramul În`l]area Sfintei

Cruci, biserica este în acela[i timp [i cea mai veche ctitorie a

voievodului p`strat` în forma ini]ial` [i singura destinat` a fi

m`n`stire de maici.

Arhitectura bisericii îmbin` elemente gotice, bizantine [i

renascentiste. Pictura interioar` a fost realizat` imediat dup`

ridicarea bisericii. Remarcabile sunt tabloul votiv din naos, ce-l

reprezint` pe voievod cu familia sa, [i ampla fresc` din pronaos

intitulat` Cavalcada sfin]ilor militari. Pictura exterioar` a fost

realizat` dup` anul 1550. Se p`streaz` fragmente din fresca ce

red` Judecata de Apoi.

Clopotni]a bisericii a fost construit` în secolul al XVIII-lea, având

puternice influen]e maramure[ene.

Biserica din P`tr`u]i

(1487), vedere dinspre

sud-vest

Cavalcada Sfintei Cruci.Detaliu de pictur` mural` interioar`

63

M`n`stirea Vorone]

A fost zidit` de ßtefan cel Mare în anul 1488. Biserica are hramul Sf.

Gheorghe [i este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`,

executat` ulterior, în anii 1534 – 1535, în timpul lui Petru Rare[.

Frescele, monumentale, sunt realizate pe un fond albastru deschis

(vestitul albastru de Vorone]). Fresca de pe fa]ada apusean` a

bisericii (1534 – 1535) prezint` Judecata de Apoi. Compozi]ia

acoper` tot peretele de vest al pridvorului. La realizarea pridvorului

s-a adoptat o solu]ie nemaiîntâlnit` pân` atunci, arhitectura sa fiind

vizibil subordonat` decorului pictat: peretele de vest este un perete

plin, nestr`puns de nici o deschidere.

În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor

închis, cu picturi exterioare executate de me[terul Marcu.

Pronaosul a fost pictat în 1550.

Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup`

1989, fiind în prezent monument UNESCO.

Biserica m`n`stirii, v`zut`

dinspre sud-est

Arborele lui Iesei, fresc` pe peretele sudic

Tabloul Judecata de Apoi, fresc` pe peretele vestic;

intrarea în biseric`

66

M`n`stirea Moldovi]a

Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre

Alexandru cel Bun, Petru Rare[ a ridicat actuala m`n`stire,

compus` din biserica cu hramul Buna Vestire, chilii [i casa

domneasc` în 1532. Întregul ansamblu este înconjurat de ziduri

puternice, prev`zute cu turnuri de ap`rare.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica p`streaz` tradi]ionalul

plan triconc, cu cinci înc`peri desp`r]ite prin pere]i plini, str`pun[i

cu u[i pe mijloc [i cu sistem de boltire separat` la fiecare înc`pere.

În 1612, mitropolitul Efrem a ref`cut incinta, ad`ugând alte

corpuri de cl`diri. Biserica, având toate caracterele arhitecturale

statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare, plus un

pridvor deschis, are picturi murale în fresc` realizate în anul

1537. Decora]iunile apar]in, ca stil, goticului târziu [i Rena[terii.

Face parte din patrimoniul UNESCO. Vedere dinspre sud:

pridvorul deschis al bisericii

[i muzeul m`n`stirii

sus:

Detaliu din portal cu scena

Maica Domnului cu Pruncul

jos:

Ni[ele ferestrelor cu scene

din Menologiu

67

70

M`n`stirea Sucevi]a

M`n`stirea Sucevi]a este ctitorie a Movile[tilor - familie ce va da

Moldovei doi domni: Ieremia [i Simion - din anii 1581 – 1601.

Prima ctitorie a familiei, care a precedat actualului complex

m`n`stiresc, a fost o biseric` mai modest`, datând din preajma

anului 1581. Ulterior s-a construit l`ca[ul pe care îl vedem [i ast`zi.

M`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de

patrulater, înconjurat` cu ziduri înalte, înt`rite cu masive turnuri

de col] [i cu turnul por]ii. Bog`]ia frescelor care împodobesc atât

interiorul cât [i exteriorul bisericii este remarcabil`.

Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie,

înainte de 1596.

M`n`stirea face parte din patrimoniul UNESCO.

Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-vest

Incinta m`n`stirii

paginile 72-73:

Portalul în stil gotic cu scena

Sfânta Treime, Scara Virtu]ilor(Scara Sf.Ioan Climax), scene din

Genez`, reprezentate în registrul

superior al fa]adei nordice

73

74

M`n`stirea Curtea de Arge[

Biserica m`n`stirii a fost construit` între anii 1514 – 1517 de

Neagoe Basarab, pe locul uneia mai vechi, iar pictura mural` a

fost des`vâr[it` de c`tre Radu de la Afuma]i, între 1522 [i 1526,

pisania din 10 septembrie 1526 men]ionând numele lui

Dobromir zugravul.

În l`ca[ se afl` mormintele celor doi domni care l-au ctitorit.

Biserica Episcopal` are o mare valoare arhitectonic`, având o

ornamenta]ie bogat`, cu decora]iuni în piatr` sculptat`. Cele dou`

turle r`sucite sunt o caracteristic` a acestui monument.

La sfâr[itul secolului al XIX-lea, din ini]iativa Regelui Carol I, biserica

a fost ref`cut` de arhitectul Lecomte du Noüy cu unele modific`ri.

Necropol` regal`, biserica ad`poste[te mormintele regilor Carol I

[i Ferdinand I [i pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria.

Decora]iuni de piatr` sculptat`

Biserica m`n`stirii, vedere

dinspre sud-est

76

Pronaosul bisericii

Vedere de interior;

Iconostasul

79

M`n`stirea Trei Ierarhi

Biserica Trei Ierarhi din Ia[i (ini]ial biseric` de m`n`stire),

adev`rat` bijuterie arhitectural`, a fost zidit` între anii 1635 [i

1639. Ctitorul acestui monument singular este voievodul

Moldovei, Vasile Lupu, una dintre figurile cele mai importante ale

istoriei acestui principat, binef`c`tor [i ap`r`tor recunoscut al

Bisericii Ortodoxe din întreaga Peninsul` Balcanic`.

Ornamentele sculptate în piatr` acoper` în întregime

exteriorul bisericii, la început, sculpturile fine ale fa]adelor fiind

acoperite cu foi]` de aur. În secolul al XIX-lea, i se aduc o serie

de modific`ri cu ocazia restaur`rii întreprinse de arhitectul

francez Lecomte du Noüy.

În interior se g`sesc piatra funerar` a domnitorului Dimitrie

Cantemir (1710 – 1711) precum [i cea a lui Alexandru Ioan

Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866).

Biserica m`n`stirii Sf.Trei Ierarhi,vedere general` dinspre sud

Broderie de piatr` sculptat`. Detalii

80

M`n`stirea Agapia

A[ez`mântul a fost ctitorit în anii 1642 – 1644, de hatmanul

Gavriil, fratele domnitorului Vasile Lupu [i î[i trage numele de la

schitul sihastrului Agapie, din secolul al XIV-lea. Lucr`rile au fost

conduse de arhitectul Enache Ctisi, din Constantinopol. Mai

aproape de zilele noastre, în anii 1859 – 1862 s-au ad`ugat

proscomidiarul, diaconiconul [i un nou pridvor, cel vechi fiind

integrat pronaosului. De[i nu are o arhitectur` cu un stil specific,

biserica este valoroas` prin pictura ei, executat` de Nicolae

Grigorescu între 1858 [i 1861.

A[ez`mântul a fost restaurat de mai multe ori: între 1848 [i 1858,

când biserica a suferit mai multe transform`ri, în 1882 [i în 1903,

când s-a reînnoit toat` incinta [i s-au construit cl`diri anexe.

M`n`stirea are o valoroas` colec]ie de art` veche bisericeasc` [i

obiecte de cult [i reprezint` un obiectiv turistic important al

nordului Moldovei.

Bolta naosului, Iisus HristosPantocrator. Naosul bisericii,

Sf. Ecaterina. Picturi murale

de Nicolae Grigorescu.

Curtea interioar`, corpul de chilii

8282

Biserica satului maramure[ean Bude[ti (Bude[ti-Josani) a fost

construit` din lemn de stejar în anul 1643, potrivit inscrip]iei

votive de la intrare, [i a fost restaurat` în cursul secolului al XVIII-lea,

dându-i-se hramul Sf. Nicolae. Are o arhitectur` specific`

bisericilor din Maramure[: plan rectangular, absid` poligonal`, o

turl` înalt`, cu acoperi[ ascu]it, deasupra naosului. Zidurile

interioare sunt decorate cu fresce în stil popular, naiv. Pictura

dateaz` din anul 1762.

De un interes arhitectural ceva mai redus este biserica din

Bude[ti-Susani, construit` în 1760, dar care a suferit modific`ri în

secolul al XIX-lea. În schimb, pictura interioar`, executat` de

cunoscutul me[ter zugrav Alexandru Ponehalski într-un stil rustic,

popular, constituie o valoare artistic` de patrimoniu.

Bisericile de lemn din Bude[ti

Scen` din repertoriul

Patimilor lui Iisus - DrumulCrucii, pictur` mural` din

interiorul bisericii

Vedere de ansamblu

dinspre sud-vest

85

M`n`stirea Hurezi

Fondat` la sfâr[itul veacului al XVII-lea de domnitorul Constantin

Brâncoveanu, M`n`stirea Hurezi este una dintre cele mai

importante ctitorii ale sale [i un exemplu str`lucit de arhitectur` [i

art` brâncoveneasc`. Biserica mare poart` hramul Sfin]ilor

Împ`ra]i Constantin [i Elena. Construit` între 1691 – 1694,

aceasta con]ine cenotaful principelui, înmormântat la Bucure[ti,

în mare tain`, în biserica Sf. Gheorghe. Catapeteasma este din

lemn de tei. Policandrul a fost comandat la Viena. Frescele

prezint` o întreag` suit` de personaje istorice din epoc`, din

familiile Brâncovenilor, Cantacuzinilor [i Basarabilor. U[a de la

intrare are un chenar de marmur` sculptat`.

Incinta m`n`stirii cuprinde [i casa domneasc`, biblioteca,

corpurile chiliilor etc. Foi[orul lui Dionisie, cu coloane din piatr`,

este un element ad`ugat mai târziu (1753).

Paraclisul m`n`stirii v`zut

din partea vestic`

Curtea interioar`, corpul de chilii

86

Iisus Pantocrator, pictur` mural` din calota turlei

Judecata de Apoi, fresc` din pridvorul bisericii mari

87

Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc

88

89

Catedrala romano-catolic` din Alba-Iulia

Catedrala romano-catolic` cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail

din Alba Iulia este construit` în a doua jum`tate a secolului al XIII-lea,

pe locul unei vechi biserici romanice distruse de invazia t`tar` din

1241. Ea a cunoscut mai multe modific`ri [i restaur`ri de-a

lungul secolelor. În absida principal` poate fi v`zut Sf. Arhanghel

Mihail, patronul bisericii, redat în dou` basoreliefuri de secol XIII,

pe ambii pere]i.

Interiorul ad`poste[te un sarcofag din piatr` sculptat` în care se

afl` osemintele lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei

[i vestit lupt`tor antiotoman.

Preluat` de protestan]i între anii 1550 – 1700, ea a redevenit

ulterior catolic`. În secolul al XX-lea s-au efectuat importante

restaur`ri.

Orga bisericii, din 1877, are nu mai pu]in de 2209 tuburi.

Detalii din zidul exterior

Vederi din interior [i din exterior

90

Biserica fortificat` de la Biertan

Prima atestare a numelui localit`]ii dateaz` din 1283, într-un

document privind impozitele cerute de capitulul romano-catolic

din Alba Iulia preo]ilor catolici din comunit`]ile s`se[ti.

Zidit` între anii 1492 – 1515, biserica s`seasc` fortificat` de la

Biertan (cu hramul Sf. Maria) se caracterizeaz` printr-o îmbinare

reu[it` a goticului târziu cu unele elemente renascentiste.

Valoroase sunt, în primul rând, altarul poliptic, u[a sacristiei [i

ornamenta]ia sculptat` în piatr`. Altarul are 28 de panouri cu

scene biblice, executate rafinat, [i dateaz` din anul 1515. Tot

atunci a fost realizat` [i u[a sacristiei.

Biserica de la Biertan este una dintre cele mai valoroase biserici

fortificate s`se[ti din ]ara noastr`, inclus` în patrimoniul de art` [i

arhitectur` medieval` a Transilvaniei.

Vedere din interior, altarul

poliptic [i bolta bisericii decorat`

cu nervuri din teracot`

Vedere de ansamblu dinspre est

93

Biserica fortificat` de la Viscri

Turnuri de ap`rare [i turnul

por]ii cu intrarea boltit`

Vedere din curtea interioar`

Aflat` într-o zon` retras`, rupt` de lume, biserica-cetate Viscri

(Deutsch-Weisskirch) a fost ini]ial o bazilic` romanic`,

transformat` ulterior în biseric`-hal`. Construc]ia acesteia a

început în secolul al XIII-lea, pe locul micii capele romanice

construit` de secui în anul 1100.

Fortificarea bisericii este realizat` în special pentru ap`rarea în

fa]a atacurilor turce[ti. Zidurile interioare sunt înt`rite cu trei

turnuri [i dou` bastioane. Cele dou` turnuri, cel de nord cu trei

niveluri, construit în 1630 [i cel de vest, cu patru niveluri,

construit în 1649, au coridoare de ap`rare cu parapet de

paiant` ce a fost apoi îmbr`cat în scânduri.

95

PPeeiissaajjee cciittaaddiinnee

96

Bucure[ti - Ateneul Român

Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Construit prin

contribu]ie public` (Da]i un leu pentru Ateneu!), dup`

planurile arhitectului francez Albert Galleron [i ale arhitectului

român C. B`icoianu. Cl`direa are un stil neoclasic, cu fronton [i

coloane ionice. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului

german Schwalbach. Sala mare de concerte este decorat` cu o

fresc` circular`, cu scene din istoria românilor, semnat` de

Costin Petrescu.

În interiorul cl`dirii, sunt expuse partiturile compozi]iilor lui

Enescu, viorile [i pianele sale, mobilierul original, biblioteca,

tablourile, gravuri, scrisori, programe, cronici, fotografii [i

documente legate de activitatea muzicianului.

În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. În prezent

cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat George Enescu. Vedere de interior. Rotonda

Ateneului, un mare vestibul

circular, dublat de un inel

format din 12 coloane

Vedere general`.

Statuia de bronz a poetului

Mihai Eminescu, lucrare a

sculptorului Gh. Anghel

98

Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab,

regele Carol I [i domnul Matei Basarab); fronton [i coloane în stil ionic

100

Bucure[ti - Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos, aflat` în centrul istoric, chiar în spatele

Palatului Po[telor (actualul Muzeu Na]ional de Istorie) reprezint` o

adev`rat` bijuterie arhitectural`. A fost ctitorit` în 1724 de

ieromonahul grec Ioanichie, mitropolit al Stavropolei. Interven]iile

ulterioare, realizate în diferite etape au ad`ugat pridvorul, absidele

laterale [i turla de pe naos. Incinta cuprinde o clopotni]` [i o cl`dire

pe mai multe niveluri, fiind ridicat` la începutul secolului al XX-lea

dup` planurile arhitectului Ion Mincu. Are un frumos portic ce

ad`poste[te lespezi de mormânt [i cruci vechi.

Frumuse]ea [i armonia l`ca[ului sunt date [i de sculpturile în piatr`

care îi decoreaz` exteriorul, de frescele [i iconostasul originale,

precum [i de propor]iile sale, un exemplu des`vâr[it al arhitecturii

post-brâncovene[ti.

Curtea interioar`

Biserica v`zut` dinspre

curtea interioar`

102

Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc

105

Bucure[ti - Casa de Economii [i Consemna]iuni

Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`, CEC-ul (Casa de

Economii [i Consemna]iuni, denumit` în trecut Casa de

Depuneri, Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu

pe Calea Victoriei, pe locul unei vechi biserici (Sf. Ioan cel Mare)

din 1875. Devenit neînc`p`tor, acesta a fost demolat pentru a se

face loc actualului palat, construit între 1896 – 1900. Planurile

apar]in arhitectului francez Paul Gottereau. Palatul poart`

amprenta academismului francez [i a devenit un adev`rat simbol

al C`ii Victoriei din perioada ei de str`lucire. Holul central al

palatului este acoperit de o mare cupol` din sticl`. Din 1900

cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele f`r` a suferi

modific`ri.

Vedere general`. În planul

secund, cl`direa modern` a

Bucharest Financial Plazza

Frontonul semicircular, detaliu

107

Bucure[ti - Palatul Cantacuzino

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei (azi, Muzeul Muzicii),

este cunoscut [i sub numele de Casa cu Lei, deoarece intrarea

este str`juit` de doi lei din piatr`. A fost construit la începutul

secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul

barocului francez, cu elemente rococo. Deasupra intr`rii se

g`se[te blazonul familiei Cantacuzino cu vulturul bicefal bizantin.

Palatul a apar]inut prin]ului Gheorghe Grigore Cantacuzino-

Nababul, fost prim ministru [i primar al Bucure[tiului, unul dintre

cei mai boga]i oameni ai vremii sale. Imobilul a r`mas fiului s`u

Mihail (Mi[u), fost ministru al Justi]iei, [i so]iei acestuia, Maruca

Cantacuzino, rec`s`torit` mai târziu cu marele compozitor

George Enescu. Palatul Cantacuzino a fost o vreme, în perioada

interbelic`, sediul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri (Guvernul).

Intrarea în palat îmbin` elemente

arhitecturale specifice

academismului francez cu influen]e

târzii rococo [i accente decorative

de Art Nouveau

Fragment din fa]ada palatului

cu decora]iuni din fier forjat

108

Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art NouveauMuza cu harp`, detaliu din frontonul semicircular

110

Bucure[ti - Palatul Parlamentului

Lucr`rile pentru construc]ia Casei Poporului s-au f`cut între 1984

[i 1989, pe un teren ob]inut din demolarea unei p`r]i a vechiului

Bucure[ti (inclusiv monumente de arhitectur` româneasc`

veche). La construirea ei au lucrat zi [i noapte circa 20 000 de

muncitori. A rezultat un edificiu imens, primul ca m`rime

(330 000 mp suprafa]` construit`) din Europa [i al doilea din

lume, dup` Pentagon. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje, fiind

în prezent sediul celor dou` Camere ale Parlamentului, al

Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al Muzeului Na]ional de

Art` Contemporan`.

Vedere dinspre cartierul Eroilor

Vedere nocturn`

pagina: 113

Fa]ada Muzeului Na]ional de Art`

Contemporan` situat în aripa dinspre

Calea 13 septembrie

112

114

Bucure[ti - Palatul Cotroceni

La sfâr[itul secolului al XVII-lea, domnitorul ßerban Cantacuzino

ctitore[te M`n`stirea Cotroceni, a c`rei biseric` s-a p`strat pân` în

timpul lui Ceau[escu, care a demolat-o. În incint` au fost construite

casele domne[ti, folosite temporar în secolul al XIX-lea de Barbu

ßtirbey [i de Cuza Vod`.

Palatul Cotroceni a fost construit de Regele Carol I în 1893, devenind

re[edin]` permanent` a Regelui Ferdinand [i a Reginei Maria. Aceasta

din urm` a locuit aici pân` la moartea ei în 1938. Partea veche este

opera arhitectului francez Paul Gottereau. Aripa nordic` a fost

ref`cut`, dup` 1900, de c`tre arhitectul român Grigore Cerkez.

Azi, o parte a palatului este transformat` în Muzeul Na]ional

Cotroceni, iar o alta a redevenit, dup` 1990, re[edin]` a [efului

statului. Muzeul ad`poste[te valoroase colec]ii [i o parte din vechiul

mobilier al palatului, recuperat din locurile unde fusese dispersat

dup` plecarea Familiei Regale în exil.

Vedere exterioar` cu elemente

în stil brâncovenesc

Vedere interioar`: trapeza

116

Bucure[ti - Muzeul Satului

Muzeul Satului din Bucure[ti, cu un amplasament cât se poate

de pitoresc, pe malul lacului Her`str`u, este unul dintre cele mai

mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`. El

reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti, creat` [i

animat` de profesorul Dimitrie Gusti în perioada interbelic`.

Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936, prin aducerea a 30 de case

]`r`ne[ti din zona lor de origine [i amplasarea lor pe terenul de

lâng` lacul Her`str`u. În acest perimetru se g`sesc nu doar case,

ci chiar [i gospod`rii complete, cu construc]ii anexe, instala]ii

tehnice din lemn [i trei mori de vânt. Exist`, de asemenea, trei

biserici vechi.

În prezent muzeul de]ine numeroase case tradi]ionale, fiind cel

mai mare muzeu în aer liber din Europa.

Construc]ii rurale autentice din

toate regiunile ]`rii

118

119

121

Bucure[ti - Muzeul ¥`ranului Român

În anul 1912, pe locul fostei Monet`rii a Statului [i al Palatului

Mavrogheni de la cap`tul Podului Mogo[oaiei (Pia]a Victoriei) s-a

pus piatra de temelie a Muzeului de Art` Na]ional`, actualul

Muzeu al ¥`ranului Român. Arhitectul N. Ghika-Bude[ti a de]inut

conducerea proiectului [i a execut`rii lucr`rilor.

Cl`direa reprezint` o ilustrare admirabil` a stilului neoromânesc.

Ca form`, aminte[te de incintele monastice, cu arcade, foi[or [i

c`r`mid` aparent`. Turnul central, înalt [i masiv, devenit un

punct de reper al C`ii Victoriei, duce cu gândul la vechile

clopotni]e de m`n`stire. În interior spa]iile sunt largi,

monumentale, punând în valoare colec]iile etnografice,

amenajate într-un stil original de fostul director al muzeului,

pictorul Horia Bernea. Pentru valoarea expunerii muzeistice,

institu]ia a primit în 1996 titlul EMYA (European Museum of the

Year Award).Vedere de interior

Cl`direa Muzeului ¥`ranului

Român, realizat` în stil neo-

românesc

122

Bra[ov - Pia]a Sfatului

Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa

Sfatului. Apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. Cl`dirii

i s-au adaugat noi construc]ii în 1573. Alte lucr`ri au fost impuse

dup` pr`bu[irea turnului la 1662. Marele incendiu din 1689 a

provocat de asemenea distrugeri însemnate.

De-a lungul timpului a suferit diverse modific`ri, mai ales între

1770 [i 1774, când i s-a imprimat un stil baroc. Turnul, cu rol de

supraveghere a ora[ului, a fost construit între anii 1525 – 1528.

Are o în`l]ime de 58 de metri. La început cl`direa apar]inea

breslei cojocarilor, pentru ca mai târziu s` devin` sediul Sfatului

ora[ului Bra[ov. În prezent, aici s-a amenajat Muzeul Jude]ean

de Istorie.

Casa Sfatului, Biserica AdormireaMaicii Domnului [i Biserica Neagr`

Casa Sfatului.

Detaliu de fa]ad`: stema ora[ului

123

125

Bra[ov - Biserica Neagr`

Biserica Neagr` din Bra[ov este cea mai r`s`ritean` catedral`

gotic` a Europei, fiind una dintre cele mai mari. A fost construit`

în secolele XIV – XV. Construc]ia bisericii în stil gotic a început în

anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, pe locul unei

str`vechi biserici în stil romanic din prima jum`tate a secolului al

XIII-lea. Ea poart` hramul Sf. Maria, dar este cunoscut` mai ales

sub numele de Biserica Neagr` dup` incendiul din 1689, care i-a

înnegrit zidurile. Ferestrele, înalte [i înguste, au ancadramente

gotice din piatr`, iar contraforturile exterioare sunt împodobite cu

statui. În interior se g`se[te o org` de mari dimensiuni [i o valoroas`

colec]ie de covoare orientale vechi din secolele XV – XVIII. Clopotul

de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone.

Vedere panoramic`.

În centru, Biserica Neagr`

Statuia c`rturarului [i tipografului

Johaness Honterus (1489-1549),

realizat` de scuptorul berlinez

Haro Magnussen în 1898.

127

Cluj – Pia]a Unirii

Catedrala romano-catolic` Sf. Mihail (secolele XIV – XV), în stil

gotic, este un adev`rat simbol al Clujului. Este o biseric` tip

hal` c`reia i s-a adosat în 1860 un turn neogotic. În 1902, în

fa]a catedralei a fost amplasat grupul statuar din bronz al

regelui Ungariei, Matei Corvin. El apar]ine sculptorului clujean

Iános Fadrusz.

Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Ca burg

medieval, Clujul (Klausenburg, Kolozsvár) este atestat

documentar din secolele XII – XIII. Dup` 1241, aici s-au a[ezat

sa[ii, care au devenit majoritari. Mai târziu, ca ora[ al Imperiului

Austriac, Clujul va de]ine un loc important, fiind capitala

Transilvaniei. Din decembrie 1918, acesta într` în hotarele

României Mari.

Detalii din grupul statuar Matei Corvin

Catedrala romano-catolic`

Sfântul Mihail.Vedere de ansamblu

128

Constan]a - Cazinoul

Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis, colonie

greceasc` – a cunoscut, de-a lungul istoriei, st`pânirea bizantin`,

genovez` [i otoman`, iar din 1878 este cel mai însemnat port

românesc la Marea Neagr`. Ca obiective, re]in aten]ia Marea

Moschee Carol I, Geamia Hunchiar, Muzeul de Istorie [i

Arheologie, statuia poetului roman Ovidiu, exilat aici de

împ`ratul Augustus, edificiul roman cu mozaic.

Un alt obiectiv turistic al Constan]ei este Muzeul Marinei Române,

de]in`tor al unor exponate de mare valoare istoric` [i

documentar`. Atrag aten]ia de asemenea Muzeul de Art`

Popular`, aflat în cl`direa veche a Po[tei [i Acvariul, situat vis-à-vis

de Cazino.

Cazinoul de pe faleza ora[ului a fost construit în 1909, dup`

planurile arhitectului francez Daniel Renard, în stil Art Nouveau,

fiind o adev`rat` emblem` a Constan]ei.

Cazinoul.

Detalii de arhitectur`

exterioar` [i interioar`

Cazinoul.

Vedere general`

129

130

Ia[i - Palatul Culturii

Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar din secolul al XIV-lea când

era doar un târg. În secolul al XVI-lea devine capital` a Moldovei

pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc` în 1859. Ia[iul

redevine capital` – a României – între 1916 [i 1918, când

Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale.

În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii, simbol

al Ia[iului la începutul secolului al XX-lea. Construc]ia a fost

executat` între anii 1905 [i 1907, în stil neogotic, pe locul

vechiului palat domnesc. Aici se g`sesc câteva muzee ale Ia[iului:

Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel de ßiin]ele Naturii,

Muzeul Tehnic.

Ora[ul este bogat în case memoriale, incluse în circuitul

muzeistic: casa Vasile Pogor, bojdeuca Ion Creang`, casele

memoriale George Topârceanu, N. Gane, Mihai Codreanu,

Mihail Sadoveanu, casa Dosoftei [i altele.

Statuia ecvestr` a lui ßtefan cel Mare;

în plan secund, Palatul Culturii

Palatul Culturii

132

Media[ - Biserica evaghelic`

Burgul medieval a fost fondat în secolul al XIII-lea. Puternic

fortificat de regele Matei Corvin, ora[ul cade în mâinile lui Petru

Rare[, pentru scurt` vreme, în anul 1529. Din vechea cetate s-au

p`strat par]ial câteva fortifica]ii: por]iuni de ziduri [i turnurile

pietrarilor, fierarilor [i aurarilor.

Un monument important este biserica evanghelic` fortificat`

Sf. Margareta. Aceasta a fost zidit` în secolele XV – XVI. Turnul cu

ceas (Turnul Trompe]ilor), de peste 70 de metri în`l]ime, dateaz` de

la mijlocul secolului al XV-lea. În interiorul bisericii se g`se[te o veche

cristelni]` de bronz, datând din secolul al XIV-lea.

Un alt obiectiv interesant al Media[ului este Muzeul Municipal, cu

expozi]ii permanente – expozi]ia de arheologie [i istorie, precum

[i cea din casa memorial` St. L. Roth. Exist` [i expozi]ii temporare,

cu caracter tematic.

Centrul vechi din Media[.

În plan secund biserica

Sf. Margareta cu Turnul

Trompe]ilor

Turnul cu ceas (Turnul

Trompe]ilor), detaliu

134

Oradea - Centrul istoric

Ora[ul era un important centru militar [i administrativ înc` din

secolele XIII–XIV. Ora[ul este bogat în monumente de

arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea

mai mare biseric` în stil baroc din ]ara noastr`), Palatul episcopal

cu 365 de ferestre (în stil baroc, de secol XVIII), Biserica cu lun`

(catedral` ortodox`, de secol XVIII), muzeele memoriale Ady

Endre [i Iosif Vulcan, cetatea medieval`.

Pasajul Vulturul Negru dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i:

Jakob Dezsö [i Komor Marcell). Atrag aten]ia frumoasele vitralii în

stil Jugendstil.

Sub Pasajul Vulturul Negru, o trup` de arti[ti p`pu[ari îi încânt`

pe micii spectatori cu pove[tile lor puse în scen`.

Cl`diri din centrul vechi

Palatul Prim`riei, construit

dup` planurile arhitectului

Rimonoczy Kalman, în

perioada 1902-1903, cu

puternice elemente

Jugendstil

136

Palatul Vulturul Negru; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil

139

Sibiu - Catedrala evanghelic`

Sibiul (Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru

prima dat` în secolul al XII-lea, ca ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate

succesiv, au cuprins ora[ul de sus [i ora[ul de jos, în jurul

nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet.

Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al

XV-lea, burgul a rezistat gra]ie fortifica]iilor sale.

Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public

(prima [coal` deschis` în 1330, gimnaziul iezuit în 1692 –

ulterior gimnaziu maghiar [i actualmente Colegiul Gh. Laz`r),

colec]ii [i biblioteci bogate. Muzeul Brukenthal dispune de

colec]ii de art`, art` popular`, istorie, [tiin]ele naturii [i de o

valoroas` bibliotec`.

Lucr`rile unor arti[ti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann,

Johann Martin Stock [i Frans Neuhauser se mai pot vedea [i

ast`zi vizitând diferite locuri din ora[.

Catedrala Evanghelic`

dominat` de turnul-clopotni]`

pe [apte niveluri, cu o în`l]ime

de peste 70 m.

Interiorul bisericii. Vedere spre altar

În Pia]a Mare era centrul burgului medieval, loc de adun`ri [i centru

negustoresc. Adev`rat simbol al ora[ului, Turnul Sfatului a fost în`l]at în 1588 pe

locul unuia mai vechi, din secolele XIII –XIV, pr`bu[it la un cutremur. În anul

1550, în Pia]a Mare a fost instalat stâlpul infamiei, un monument gotic ce avea

Sibiu - Pia]a Mare

în vârf statuia lui Roland, realizat` de sculptorul Onoforius. Tot în Pia]a Mare se

g`sesc [i alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` Sf. Treime (secolul al

XVIII-lea), Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa Reussner (secolele XV – XVIII),

Palatul Brukenthal (secolul al XVIII-lea).

142

Sibiu - Pia]a Mic`

Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de

Circulus parvus) este înconjurat` de valoroase monumente de

arhitectur`: vechea farmacie La Ursul Negru – prima din ]ara

noastr` (ast`zi Muzeul Farmaciei – cl`dire din secolele XV – XVI),

Casa Artelor (fosta Hal` a M`celarilor – secolul al XV-lea),

restaurantul La Turn (secolele XV – XVI), Turnul Sc`rii Aurarilor

(secolele XV – XVI, pe sub care se trece în Pasajul Aurarilor – în

trepte – spre Pia]a Aurarilor), Casa Hannes (în care s-a amenajat

Muzeul de Etnografie Universal` Franz Binder – cl`dire din

1867). În apropiere, o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul de

Etnografie S`seasc` Emil Sigerus.

Al`turi de Pia]a Mare [i Pia]a Huet, Pia]a Mic` constituie inima

ora[ului vechi, conservând un adev`rat tezaur de arhitectur`

medieval` transilv`nean`.

Turnul Sfatului (1370)

Cl`dirile medievale p`strate

în forma original`. În

partea dreapt` se remarc`

Casa Luxemburg

145

Sighi[oara - Cetatea

Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` în secolul al XIII-lea, de

c`tre coloni[tii sa[i. Prima cetate – men]ionat` la 1280 – a fost

ridicat` pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru

locuitorii unei a[ez`ri de la poalele dealului. Dispunea de

fortifica]ii, din care s-au mai p`strat por]iuni de ziduri [i turnuri

de ap`rare.

Turnul cu ceas, adev`rat` emblem` a ora[ului, dateaz` din

secolul al XIV-lea. Cu o în`l]ime de 64 m, el poart` pecetea

stilului baroc, fiind ref`cut dup` marele incendiu din 1676.

Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate dinainte de marele

incendiu este Casa Vlad Dracul, în care se presupune c` ar fi

locuit principele valah cu acest nume.

Turnul cu ceas, vedere dinspre

Ora[ul de Jos

Turnul cu ceas, detalii

148

Târgu Jiu - Ansamblul monumental

Ora[ul re]ine aten]ia vizitatorului în primul rând printr-o original`

colec]ie de sculpturi. Este vorba de lucr`ri semnate de Constantin

Brâncu[i, cel mai cunoscut sculptor român (1876 – 1957),

n`scut în satul Hobi]a în apropiere de Târgu Jiu. Mai multe

grupuri de sculpturi au fost realizate de el aici, spre sfâr[itul

anilor ‘30, în memoria osta[ilor români c`zu]i în primul r`zboi

mondial: Masa T`cerii, Aleea scaunelor, Poarta s`rutului,

Coloana f`r` sfâr[it [i Masa festiv` (variant` la scar` redus` a

Mesei T`cerii).

Monumentele au fost dispuse pe axa ora[ului, într-o succesiune

care nu este întâmpl`toare, ci simbolizeaz` momentele esen]iale

ale vie]ii.

Coloana f`r` sfâr[it aminte[te de ciopliturile masive din lemn cu

motive romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor ]`r`ne[ti

gorjene.

Ansamblul sculptural Brâncu[i:

Masa T`cerii, lucrat` în calcar,

cu cele dou`sprezece scaune,

Coloana f`r` sfâr[it, un

adev`rat axis mundi [i PoartaS`rutului construit` din

traventin de Banpotoc

151

Târgu Mure[ - Palatul Prefecturii [i Palatul Culturii

Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii

1905 – 1907, ca sediu al vechii Prim`rii. Poart` amprenta stilului

Jugendstil. Turnul ei, înalt de 60 de metri, a îndeplinit la început

rolul de foi[or de foc al ora[ului.

Palatul Culturii a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc`

prin decora]iile sale deosebite: fresce, basoreliefuri, acoperi[ din

majolic` bleu-alb-roz, mozaic monumental. Holul este decorat cu

oglinzi vene]iene. Sala Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare

artistic`. Cl`direa are trei etaje, iar fa]ada se face remarcat` prin

decora]iunile sale deosebite, în special mozaicul realizat dup`

desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch.

Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului

Târgu Mure[.

Palatul Prefecturii, vedere

general`

Palatul Culturii, detalii exterioare

cu elemente arhitecturale

specifice Jugendstil

152

Timi[oara - Centrul istoric

Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la 1212.

Dup` cucerirea Belgradului în 1521, Timi[oara a fost fortificat`

rapid de arhitec]i italieni. Se [tie c` cel pu]in 3 turnuri de poart`

au fost transformate în acel timp.

În 1716, Timi[oara a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu

de Savoya. Turcii au fost alunga]i [i ora[ul a intrat în componen]a

Imperiului habsburgic pentru dou` secole, fiind colonizat masiv

cu germani catolici ([vabi). Tot de la începutul secolului al XVIII-

lea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale Timi[oarei, care i-au

imprimat acesteia un aspect baroc.

Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946, de

c`tre regele Mihai I, în prezen]a primului ministru.

Pia]a Unirii [i statuia Sf.Treimi

Pia]a Unirii, Catedrala

romano-catolic` [i statuia

Sf.Treimi

Pia]a Victoriei, detalii exterioare ale cl`dirilor,

Palatul Dauerbach, fa]ada dinspre parc Catedrala mitropolitan`, cu hramul Trei Ierarhi

SSppeeccttaaccoolluull nnaattuurriiii

158

Bucovina

Bisericile [i m`n`stirile bucovinene dateaz` din vremea primilor

Mu[atini, cunoscând o epoc` de mare str`lucire artistic` în

timpul voievozilor ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Din epoca lui

Rare[ d`inuiesc multe dintre frescele exterioare ale celor mai

cunoscute biserici [i m`n`stiri din nordul Moldovei.

¥ara Fagilor, Bucovina are un relief diversificat în care predomin`

în`l]imile blânde [i v`ile ad`postite, în care sunt amplasate de

obicei localit`]ile. Me[te[ugurile tradi]ionale, în special ol`ritul [i

prelucrarea lemnului, au fost practicate pân` azi. Ou`le

încondeiate de Pa[ti sunt vestite în întreaga ]ar`, dar [i peste

hotare, pentru valoarea lor artistic`.

Frumuse]ea natural` a regiunii [i numeroasele obiective istorice,

cu valoare universal` (în special m`n`stirile), fac din Bucovina o

destina]ie turistic` de prim` importan]`.

Peisaj din zona

m`n`stirii Sucevi]a

Case tradi]ionale din

Bucovina

160

Culoarul Ruc`r-Bran

Culoarul Ruc`r-Bran str`bate Carpa]ii Meridionali, legând

Muntenia de Transilvania. Se întinde între localit`]ile Bran – cu

celebrul castel de aici – [i Ruc`r – aceasta din urm` vestit` pentru

tradi]iile sale populare p`strate intacte. Portul popular de Ruc`r s-a

p`strat de secole aproape neschimbat, iar obiceiurile de aici sunt

vii [i autentice. Natura este generoas`, iar peisajele, excep]ionale.

Agroturismul a cunoscut o dezvoltare puternic` în zon`, în

localit`]i precum Fundata, ßirnea sau Moeciu. Aceste localit`]i

ofer` locuri de cazare pe tot timpul anului, în pensiuni pl`cute,

iar posibilit`]ile de drume]ie sunt nenum`rate. Ocupa]ia

tradi]ional` a locuitorilor este p`storitul, motiv pentru care

delicioasele brânzeturi produse pe aceste meleaguri reprezint` o

adev`rat` atrac]ie culinar` pentru turi[ti.

Fundata, Mun]ii Bucegi

Vederi din zona Ruc`r-Bran

161

162

Mun]ii Piatra Craiului

Parcul Na]ional Piatra Craiului, situat în Carpa]ii Meridionali, în

jude]ele Arge[ [i Bra[ov, cuprinde Masivul Piatra Craiului [i aria

Cheilor Dâmbovi]ei [i a Cheilor Dâmbovicioarei. De un pitoresc

deosebit, parcul ad`poste[te o multitudine de specii floristice [i

faunistice valoroase.

Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu mun]ii din jur (F`g`ra[,

Iezer, Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`, remarcându-se prin

a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin

altitudinea sa maxim` de 2238 metri. Piatra Craiului

impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast`

calcaroas` din România, care îi confer` o alur` spectaculoas`.

Versan]ii abrup]i reprezint` o destina]ie frecvent` pentru alpini[ti,

iar ascensiunea este din plin r`spl`tit` prin priveli[tea mirific` ce

se descoper` privirilor de pe creast`.

Iarna în rezerva]ia natural`

Mun]ii Piatra Craiului

163

164

Emil Racovi]`, om de stiin]` multilateral, a creat in 1907 o

disciplina nou`, biospeologia, iar în 1920 a fondat la Cluj primul

Institut de Speologie din lume. Anima]i de spiritul iscoditor al

mentorului lor, urma[ii lui Racovi]` au trecut la explorarea

intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor, num`rul

de pe[teri descoperite a crescut de la cca. 500, cât a fost

mo[tenirea lui Racovi]`, la peste 12.000 în prezent, cifr` care ne

plaseaz` în plutonul de top al Europei. Multe dintre aceste

pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri, adânci de câteva sute de

metri, ascund s`li uria[e, râuri [i lacuri subterane, minerale rare,

fosilele unor specii de mult disp`rute, urme ale vie]uirii oamenilor

începând din paleolitic pân` în evul mediu. O adev`rat`

dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune, cu un

mare poten]ial [tiin]ific, turistic [i explorativ.

Miracolul din adâncuri

Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara,

Madone, sfin]i [i altare de ghea]`

cresc sub cupola arcuit` a s`lii

paginile: 166-167

Bazinele Cadânelor, sistemul

Topolni]a-Epuran, Podi[ul Mehedin]i.

Apele au inundat o p`dure de

stalagmite, formând o delt` mineral`

subp`mântean`

Pe[tera Rece, Mun]ii Apuseni.

Stalactite fistulare de 2,5 metri de

extrem` fragilitate

168

ßoseaua Transf`g`r`[anului

ßoseaua Transf`g`r`[anului, construit` între anii 1970 – 1974,

traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali, pornind din

Transilvania (localitatea Câr]i[oara) c`tre sud, spre Muntenia,

înspre Curtea de Arge[. Drumul, pres`rat de tuneluri [i viaducte,

este închis de la sfâr[itul lunii octombrie pân` în luna iunie din

cauza z`pezii care acoper` drumul.

ßoseaua merge la început paralel cu râul Câr]i[oara, trece pe

lâng` cascada Bâlea (40 m în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea, cel

mai înalt lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. În zon` se mai g`sesc

lacurile glaciare: Capra, C`pri]a [i C`l]un. Pe versantul sudic al

F`g`ra[ilor, cascada Capra impreun` cu lacul [i barajul Vidraru

sunt alte obiective spectaculoase. Lacul Vidraru ofer` multe

posibilit`]i de agrement [i de cazare confortabil` în cabanele de

pe mal (Casa Arge[an`, Valea cu Pe[ti, Cump`na [i altele).

Vederea sec]iunii dintre lacul

Bâlea [i cascada Bâlea de pe

versantul nordic al

mun]ilor F`g`ra[

Cascada Capra de pe versantul

sudic al F`g`ra[ilor

169

170

171

Defileul Dun`rii

Defileul Dun`rii, numit [i Cazane (circa 45 km lungime în total),

formeaz` o unitate geomorfologic` bine individualizat`,

împ`r]it` în dou` por]iuni distincte: Cazanele Mari [i Cazanele

Mici, cu un peisaj natural spectaculos.

Cazanele Mari au o lungime de 3,8 km [i sunt formate din Dealul

Ciucaru Mare, ai c`rui pere]i abrup]i m`rginesc latura stâng` a

fluviului, [i din Dealul ßtirbatul Mare, situat pe teritoriul Serbiei. De

pe platoul Ciucarului Mare se deschide o ampl` [i spectaculoas`

perspectiv` asupra Cazanelor Mari.

Între bazinetul Dubovei [i Ogradena se g`sesc Cazanele Mici.

Flora din zona Cazanelor cuprinde multe elemente

submediteraneene în amestec cu cele central-europene, precum [i

specii ocrotite, cum ar fi tisa (Taxus baccata), monument al naturii.

Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafa]`

cât [i de adâncime (au fost identificate 7 pe[teri, dintre care cea

mai important` este pe[tera Ponicova).

Dun`rea la Cazane, chipul lui

Decebal sculptat în munte [i

ruinele ceta]ii Tri-Kule

172

Mun]ii Apuseni

Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali) situa]i între v`ile Some[ului [i

Mure[ului, nu dep`[esc altitudinea de 1849 m (Vf. Cucurbata

Mare). Forma]i din roci calcaroase, Apusenii ofer`, gra]ie acestei

structuri geologice, o varietate de peisaje [i de forma]iuni naturale

inedite: pe[teri (Sc`ri[oara, Pe[tera Ur[ilor etc), izvoare subterane

[i defilee spectaculoase. În`l]imile blânde [i pantele domoale sunt

o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni.

Regiunea, preponderent rural` [i cu a[ez`ri rare, este locuit` de

mo]i, munteni cu obiceiuri ancestrale, ale c`ror ocupa]ii

tradi]ionale sunt p`storitul, prelucrarea lemnului [i mineritul.

Unele mine de aici, de unde se extrage aur [i alte metale

neferoase, au început s` fie exploatate sistematic înc` de pe

vremea romanilor, aceast` ocupa]ie cu îndelung` tradi]ie

continuând [i ast`zi.

Peisaje din mun]ii Apuseni

174

Maramure[

Maramure[ul are un relief variat, dominat de în`l]imile mun]ilor

Gutâi, ¥ible[, Maramure[ului [i Rodnei. Între ace[tia,

Depresiunea Maramure[ului este traversat` de v`ile Izei, Vi[eului

[i Marei. De-a lungul lor, o civiliza]ie veche [i înfloritoare s-a

dezvoltat organic, cu o crea]ie material` dominat` de un spirit

profund religios. Folosind cu prec`dere lemnul în construc]ia

bisericilor înalte [i zvelte, acoperite cu [indril` [i pictate în interior,

maramure[enii [i-au p`strat, în mijlocul influen]elor str`ine,

nealterat` credin]a cre[tin-ortodox`, obiceiurile str`vechi [i

frumoasele lor costume populare, pe care le poart` [i ast`zi

la s`rb`tori.

Maramure[ul se poate mândri [i cu resurse minerale foarte

bogate (aur, argint, cupru, plumb). Din punct de vedere istoric,

etnografic [i turistic, regiunea este împ`r]it` în patru zone: ¥ara

Maramure[ului, ¥ara L`pu[ului, ¥ara Chioarului [i Baia Mare.

Muzeul Satului din

Sighetul Marma]iei,

arhitectur` ]`r`neasc`

specific` regiunii

175

176

Delta Dun`rii

Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`,

Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei [i faunei,

cu peisaje nealterate de interven]ia omului. Întins` între bra]ele

Dun`rii – Chilia, Sulina [i Sf. Gheorghe – pe aproximativ

5000 kmp, Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere

geologic, format de aluviunile depuse de fluviu la v`rsarea sa

în Marea Neagr`.

Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o

multitudine de specii vegetale (cele mai r`spândite sunt trestia,

salcia alb` [i rogozul) [i animale. Prim`vara [i toamna pot fi

întâlnite nu mai pu]in de 300 de specii de p`s`ri, multe

migratoare, care poposesc în Delt`. Nu în ultimul rând, Delta

este un adev`rat paradis pentru pescari, num`rul speciilor de

pe[ti fiind foarte mare. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dun`rii,

cea mai nou` form` de relief din România, ferit` de

industrializare, printre rezerva]iile biosferei.

La pescuit pe

canalele Dun`rii

Colonie de pelicani

177

178

Litoralul M`rii Negre

În totalitatea lui, litoralul românesc al M`rii Negre are o lungime

de 245 km [i se întinde între bra]ul Chilia, la nord, [i grani]a cu

Bulgaria, la sud. Partea cu poten]ial turistic este situat` între

Capul Midia, la nord, [i Vama Veche, la sud, cea mai mare

parte a sta]iunilor aflându-se la sud de Constan]a. Unele

dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia, Eforie

Sud/Carmen Sylva), altele sunt construite dup` al doilea r`zboi

mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Sta]iunile litoralului

dispun de factori naturali de cur`, cum sunt aerosolii din

atmosfer` sau n`molul.

Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt

Constan]a [i Mangalia, cu obiective istorice interesante (greco-

romane, bizantine, genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de

cazare moderne. Totodat`, acestea sunt [i cele mai importante

porturi maritime române[ti. Plaja [i hoteluri din

sta]iunea Olimp

Sta]iunea Mamaia

TextDaniel Foc[a

Dana Voiculescu

FotografiiDan Ioan Dinescu

Mircea SavuOvidiu Morar

Fotografii aerieneßtefan Petrescu

Redactare [i legendeIrina Spirescu

Concep]ie grafic`Adrian Sorin Georgescu

DTPEnciu Roxana

Coordonator proiectOvidiu Morar

Arpad Harangozo

Mul]umim domnului Cristian Lascu pentru sprijinul acordat la realizarea sec]iunii “Miracolul din adâncuri”

© NOI Media PrintB-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18

Bloc Dalles, Bucure[tiTel.: 021 222 79 72Fax: 021 202 91 82e-mail: nmp@nmp.ro

Tip`rit la R. A. MONITORUL OFICIAL