ROMANELE MESEI ROTUNDETnprelucrarea moderna a lui

JACQUES BOULENGERPrefata de IRINA BAoESCU

AURELTITA

EDITURA UN IVERSBucure$ti

COPILARIALUI LANCELOT DU LAC

II1

In marea 1 Galiei 5i a Micii Bretanii, erau pe vremuri doiregi frati buni 5i ~are 5e casatorisera eu doua surori bune.Unul s~ l1ume~ Ban din Beno'ie, iar celalalt Bohor d;nGannes. Regele Ban era, pe vremea aceea, un barbat desf.ulde batrin; dar regina Elena, sotia lui, era Inca tlnar5 ~ifemeie In putere, ITlUit iubita de oamenii din popor. Nuavusesera dedt un singur fecior, numit Galaad la botez,dar caruia i s,a spus mereu Laneelot; povestea noastra arf'sa va spuna mai Ineolo de ce anume, caei aeum nu e niciloeul, niei momentul potrivit.Regele Ban avea ea du~man de moarte pe veeinul sau Clawclas, regele Pamlntului Pustiu, eavaler destoinie ~i Intelept,dar pedid ~i care lupta eu Invequnare Impotriva,i. Ciregele Artus n,avea cum sa vina In ajutorul Ini Ban dinBenolc, hind prins, In vremea aceea, In lupta Impotrivabaronilor sai din Bretania Mare. In schimb, Claudas facuseIl1chinare Imparatului de Ia Roma, care Ii trimisese o~ti ~i,ell ajutorul lor, pusese stilplnire pe toate ora~ele~i pe totpamlntul regelui Ban, In afara de fortareata de Ia Trebe,In care 11 tinea asediat. A~a Inclt regele Ban se vedea Inmare primejdie de a £i prins, prin foamete sau altf~l.Cam. pe la jumatatea lui august, Ii spuse reginei, sotia lui:- Doamna, ~tii la ce m,am glndit? Sa ma due chiar eusa,i cer ajutor regelui Artus ~i sa,i arat din nou cum slntjefuit: Ii va £i mai mare mila de mine daea ma voi InHiti~aehiar eu, aieve:l, dedt daea ii voi trimite un sol. Prega,te~te'te a~ad:lr, caci yom merge Impreuna, ~i nu yom Ilia

ell noi dedt pe fiul men ~i un seutier. fa tot ee :1m aiei <Iepret, aur, giuvaere ~i vasane. Castelul acest:l este adt deputernie l!ldt nu ma tem defel ca ar putea h luat eu asaltInainte de Intoareerea mea: dar nimeni nu se poate feride t; :tdare.Regina eonsimti la planul regelui. ~i, in vreme ee dlnsapreg5tea cele trebuitoare de drum, regele se duse sa,1eaute pe sene~alul sau, caruia ii Ineredinta fortareata, rugin,dwl sa aiba grij5 de ea ea de ochii din cap. Apoi ~i,1 alese,ca sa,i slujeasca de seutier, pe unul dintre tinerii de ]acurtea lui in care avea mai multa ineredere: ~i, dnd venim.omentul potrivit, cu trei eeasuri Inainte de revarsatulzorilor, ie~i in taina pe un podet de lemn, dupa ee se rugaseDomnului pentru sene~al ~i oamenii lui.Castelul - trebuie sa stiti - nu era asediat dedt dintnoparte, hind aparat de e~aialta de mla~tini atit de Intinse ~ide adinei, Inclt Claudas nu putuse sa,l ia prin ineereuire.Regele Ban 0 apuca a~adar pe un drumeag foarte ingust,care ~erpuia printre ape ~i care avea vreo doua leghe peputin. Doamna inealeease pe un buiestra~ foarte blind.Scutierul, viteaz ~i de mare ajutor, dueea eopilul intr'lll1leagan, pe 0 pernita, preeum ~i seutul regelui. Un baiatde easa dueea de frlu calul si tinea laneea. Alt seutier dueeade dirlogi un eal de povarii incareat eu giuvaere,eu vase,cu bani ~i eu bagaje. In sfiqit, regele insu~i, eu eoiful pecap, Imbracat eu c5.ma~a lunga de zale ~i eu nadragi defier, Incins eu sabia, aeoperit eu mantia de ploaie, calareape ealul sau de parada, un eal de toata isprava.Tn. tin.uta aceasta, mieul grup stdibatu mla~tina ~i patrllnseIn pidurea vecina, care er:l ee:l mai mare c1intre toatep:idurile Galiei ~i ale Mieii Bretanii, dei sa tot fi avut zeceleghe galice In lungime ~i ~ase sau ~apte If! latime. In mij'

t!I locul ei se afla Ull lac caruia i se spunea lacul Dianei. Dianaaceasta, care a fost regina Siciliei ~i care a domnit pe vremeavalorosului scriitor Yirgiliu, era 0 femeie careia ii placeacel mai LUult pe lurne sa cutreiere codrii ~i sa vineze toataziulica: iata de ce paginii, care vietuiau pe vremea aceea,ii ziceau zeita codrilor, atit crau de smintiti si de nccredin,cio~i. Regel~, care cuno~tea bine lacul' 6i~nei, hotad sapoposeasdi in preajma lui, pentru odihna reginei ~i a oame'nilor sai, pina la ziua. In vremea aceasta, porni sa urceun deal din vecinatate, ca sa,~i mai zareasca 0 data, in revar,satul zorilor, castelul la care tinea mai mult dedt la aricepe lume. Oar povestirea inceteaza de a mai vorbi dtvatimp despre dinsul ~i se intoarce la Aleaume, sene~alul sau.

N,apuca bine sa se depiirteze loegele Ban, ca sene~alul sau'ii ~i ceru lui Claudas 0 tidula de Iibera tree ere, spunind cavoia sa,i propuna incetarea luptei. Claudas se invoi cudraga inima, 'intrudt 'i~i dadea bine seama ca nu era chipsa cucereasca cetatea dedt printr,un vicle~ug sau prinintelegere.- Ah, sene~ale, spuse Claudas, maloe pacoste sa hi al unuiastfel de suveran ca al dumitale, care nu te poate pricopsicu nimic! Am auzit vorbindUise atit de mult de domnia,ta,indt a~ fi 'in stare sa fac orice, daca ai vrea sa treci de parteamea. Ti,a~ da regatul acest.a ~i I,,,i drmui ca vasal al meu.Aldel, daea te'oi lua cu Corta, voi fi nevoit sa te napas,tuiesc, caci juratu,m'am pe toti shntii ca nu voi lua, inrazbelul acesta, vreun captiv care sa nu he ucis sau intern.'nitat pentru dte zile 0 mai avea.Ap ii vorbi Claudas 0 bucata de vreme ~i sene~alul iifiigadui in cele din urma ca,l va ajuta cu toata puterea lui,cu conditia ca el, Claudas, sa,1 faea in schimb rege al Beno!,cului. ~i dupa ce Claudas ii jura pe shntele moa~te, sene,~alul ii dezvalui plecarea regelui Ban.

- Maria,ta, adauga el, dnd ma voi intoarce la castel voilasa portile deschise ~i voi spune ca avem armistitiu, oameniino~tri vor primi vestea cu bucurie ~i VOl' porni sa se devbrace ~i sa se odihneasdi, intruc1t au indurat destule osteneli~i chinuri in ultima vreme.Zis ~i facut. Oar un cavaler numit Banin, care era nnulregelui Ban ~i care statea de straja in necare noapte, inarmatpinam dinti, il vazu intorc1ndu,se ~i,1 intreba de unde vine~i pentru ce treaba ie9ise din cetate la ceasul acela.- M,am intilnit, ii spuse tradatorul, cu Claudas, ca saprimesc de la el armistitiul pe care il acorda regelui, stapinulmeu 9i al vostru.Auzindu,i spusele, Banin fremata din tot trupul.- Cine vrea sa lucreze cu credinta, ii spuse el senqalului,nu porne~te la ceasul acesta sii<iceara armistitiu du~manuluide moarte al stapinului sau.- Cum a~a? ma socote9ti un ticalos?Banin nu cuteza sa,i mai raspunda: senesalul era lnarc sitare ~i putea sa, I trimita la moarte. Dar'se urca in fugaintnun foi~or de pinda ~i nu trecu mult pina ce,i fu datsa vada douazeci de calareti du~mani, urmati indeaproapede alti douiizeci si de multi altii care urcau in tacere movilacasteiului. Cobo:i numaid~c1t treptele strigind din rasp uteri :- Tradare! Tradare!La strigatul acesta, osta~ii din garnizoana ie~ira din odailelor ~i se repezira la arme cu toata graba, dar pina sa,~i fiputut lua ciima§ile de zale, calaretii lui Claudas trecuserade prima poarta. Se ivi, la r'indul lui, ~i sene9alul, preCa,dndu*se nespus de surprins de intimplarea aceasta ~i jelin,du,se amarnic de lipsa stapinului lui. Oar nu prea avutimp sa se tinguiasca: Banin, care se ivise, se napusti la elstrigindllii:- Ah, mi~elule, uciga~ule, ti,ai tradat stapinul caruia i'aijurat credinta ~i care din nimicnicia ta te ridicase la rangulacesta ~i i,ai smuls nadejdea de a,~i mai recapata pamintul!Oar ai sa ajungi acolo unde se aHa luda, care I,a vindut peeel ce venise pe lume ca s'o mintuiascii!~i, spunind a~a, ii ~i zburii capatina cu 0 singudi lovitura;apoi, vazind cum calaretii lui Claudas ajung in cetatuie,alerga dt 'il tineau picioarele Ia donjon, de unde ridica

podul in mare graba; l/i aeolo, impreuna cu cei trei osta~icare pazeau turnul, dintre care unul Ii deschisese poarta,~c pregatea sa,l aperc cu stra~nicic.Intreaga fortareata era acum In mlinile lui Claudas, 10 afarade turn, l/i parte din c1adiri Incepeau sa arda, spre mareamlnie a regelui, care nu ~tia cine dintre oamenii Iui Ie dad use[oe. Banin ~i c~i trei osta~i respinsera toate atacurile vremede patru zile. In a cincea zi, regele porunci sa se instalezeo ma~ina de aruncat pietre, dar In van batea cu pietredonjonul, caci zidurile rezistau ~i asediatii n,ar fi cazutniciodata, daca ar fi avut apa ~i merinde. Din nenorocire,nu trecu mult ~i Incepura sa simta lipsa hranei. Yntr,onoapte Inhatara 0 bufnita ~i tare se mai bucurara, cacizburatudle aruncatoarei de pietre alungasera toate pasarile.In sHr~it, veni ~i c1ipa In care, vrlnd nevrind, se glndira sase predea. In fiecare zi, regele Claudas, uluit de vitejia luiBanin, Ii striga:- Preda,te, Banin! Nu mai poti rezista! Am sa'ti dau uncastel, arme ~i cele trebuitoare ca sa te duci unde vei pofti,daca n,o sa'ti placa sa ramli cu mine, caci pentru marea tavitejie ~i pentru credinta de care dai dovada mi'el/ti maidrag dedt orice viteaz.- Maria,ta, raspunse In cele din urma Banin, m'am sfatuitCll tovaral/ii mei l/i am hotarlt sa.ti predam turnul. Dar sallC dai patm cai buni l/i sa ne lal/i sa plecam Incotro omvedea cu ochii.Fara zabava, Claudas porunci sa se aduca sfintele moal/te~i jura ce ceruse Banin. ~i a~a intra Claudas In donjon ~iajunse staPln pe tot tinutul Benoicului. Dar povestea seIntoarce acum Ia regele Ban despre care n,a mai depanatnimic de la 0 vreme.

Gnd regele Ban, dilare pe calul sau de parada, ajunse peculmea dealului, se luminase de,a binelea de ziua. Regeleprivi cu atentie, In departare, zidurile albe ale fortareteilui, l/i donjonul, ~i ~anturile. ~i deodata vazu loaltlndu,seun valatuc de fum, apoi tll/nind sdntei, apoi ni~te c1adiriIII palalai, l/i focu!, zburlnd dintr;un Ioc In altul, ~i 0 flacaracumplit de urlta, rididndll'se catre cerul 1nvapaiat ~i lumi,ntnd mla~tinile ~i dmpiile dimprejur.A~a se uita regele Ban cum 1i ardea castelu!, care ramiisesetoata Irnbarbatarea lui, In care 1~i pusese Intreaga nadejdede a,si redobtndi dndva domeniile toate. In fata acesteiprive(i~ti, i se paru ca nimic din traiul asta paml~tesc nwimai era de vreun ajutor ~i se simti fiira nici un rost pe lume~i un om sf1r~it. Feciorul sau micut nu putea Inca sa,I ajute.Ce sa mai vorbim de sotia lui, femeie tlnara, cum era,crescuta In Indestulare 9i'de vita atlt de aleasa, coborine!de,a dreptul din regele David! lar acum trebuia ca feciorulsi regina sa paraseasca Franta si sa 'indure dureri si saracie,iar regele 1nsll9i, batrin, strir'ntorat, sa,~i irosea~ca restulzilelor 'in chin, e1, caruia Ii placusera atlt de mult voiol/ia9i tovara~ii veseli de petrecere!A~a chibzuia regele Ban. I~i aeoped ochii cu mlinile ~i 0

m'ihnire ath de mare 11cllprinse ~1,1apasa, Inch, neputtndvarsa Iacrim.i, simti ca se iniibu~a ~i lel/ina. Cazu de pe calatit de tare, Indt n,a lipsit mult sa,~i rupa gltul. Slngele deun ro~u'lnchis 11 podidi pe gura, pe nas l/i pe am'iridouaurechile. ~i dnd 19i veni In fire, dupa 0 bucata buna devreme, privi spre cer ~i rosti cum putu: "- Multumescu,ti tie, Doamne Dumnezeule! Iti aducmuIFin~ita, bJajil~ul~ Parinte, pentru ca ai gasit cu c~le sa,wisflqesc a~a ~irul zilelor, nevoia~ ~i strhntorat, caci ~i tlla~ijderea ai Indurat saracia. Doamne, carele ai tinut sa mamlntui pI'in slngele tau, nu lasa sa ajunga cu mine, la pier;zanie, sufletul pe care I,ai saIa~Iuit In mine, ci ajuta,ma,cael viid si still ca mi,a biitut ceasul sflrsitului. MariteDoamne, lndurii,te de soata mea, Elena, i~drumeaz,o pecea lipsita de forta, care coboara din vita 'inalta, de tine orin,

duita In domnia cea plina de primejdii! ~i adu,~i amintc,Doamne, lle plaplndul meu vlastar, orran atltde timpuriu,dei numai t\l pot.i fi sprij in copiilor care nu nlai au parinte!Dura ee rosti cuvi.ntele aeestea, rcgele Ban l~i ecru iertarevi se dii de pacatele lui. Apoi smutse trei fire de iarha III

nume!e Sfintei T reimi. Si atlt de tare i se strlnsc sufletuldnd se glndi la sotia ~i l~ fiu! lui, lneh i se tulbllra privirea,virtele i se sparsedi ~i inima Ii plesni In piept. Cazll mort,ell mlinile puse In cruei~, Cll rata lndreptata sprc cer ~i ellea pul catre rasarit.

REGINADE

CEA NAPASTUlTAMARl DURERl

In vremea aeeasta regina l~i a~tepta domnul la poaleledealului. r~i base copilu! In brate ~i spunea, saruttndwl desute de ori:- De buna seama, daca vei putea trai destul ca sa ajungi!a vlrsta de douazeei de ani, vei fi Citra asemanare, cel mai[rumos dintre [rumosi. Binecuvlntat fie numeIe DomnuluiDumnezeu care mi,~ harazit un fill atlt de [rumos!In momentul acela vazu calul regelui eoborind la trapcosti~a, caci II speriase caderea regelui. Surprinsa, Ii pomnciscutiemlui sa,1 prinda ~i sa urce c1t mai degraba dealul. Incudnd auzi tipatul sf1~ietor pe care II scoase acela dnd ;[.-asi pe rege zadnd Ia pamlnt, rnort ~i 1ntepenit. Tulb\l'rata., l~i a~ez.iihul ill iarba deasa ~i 0 jwrni In goana ditrevlrful dealului.Mai lntli, c1nd vazu soldatulin genllnehi 11nga trupul rege,lui, cazu le~inata, apoi lneepu sa geama de jaIl', pllnglndmarile fapte de vitejie ~i hrea blajina a regelui, chemlndmoartea prea zabavnica, dupa socotinta ei, ~i l~i smulgea[rumosu,i par b:ilai, l~i rasueea bratele, l~i brazda [ragedul

hip cu atha eruzime, Inch slngele ro~u ca focul Ii ~iruiap obraji, ~i scotea asemenea tipete, Inch dealul ~i valeaJin preajma rasunau, plna ee glasul i se istovi eu totul.

~i cum sc tlnguia a~a, l~i ;nuinti deodata de fillt ei, pc care11 parasise eu neehibzuinta pe malul laeului ~i porni deo'data, In mare goana, ea 0 [emeie care ~i,a pierdut mintile,catre loeul In care II lasase. T eama 0 ehinuia attt de tarelnc1t se potieni ~i cazu diu, de mai multe ori, de ramaseca naucita. Dar c1nd ajunse la poalele dealului, despletitil~i sf'i~iata cum era, vazu ca pruneul [usese scos din leagan~i 0 rata 11 tinea la piept ~i,1 stringea eu drag la sin, gol,golut ~i fara seuteee, de§i dimineata era rece ~i soarele erasus pe cer. ~i straina aeoperea oehii ~i gurita mieutului eusarutari dragastoase, cum era ~i firese, eaci doar era eel maifrumos eopil din lume.- Draga mea, striga regina c1t putu de departe, pentrunumele lui Durnnezeu, lasa eopilu!. Delacum Inainte nuva mai avea parte dec1t de chin §i jale, caei este orran.Tatal lui a murit iar el ~i'a pierdut tara, care n,ar fi fostmica dad Domnul Dumnezeul nostru i,ar fi pastravo.Dar fata aceea nwi raspunse nimie. rar c1nd 0 vazu peregina ca se apropie, se seula eu pruneulln brate, se lndreptaspre nurginea lacului ~i, eu pieioarele strinse unul I1ngaaltul, sc afundil In apa.Vazlnd una ea asta, mama s(' nann Je~inata, iar dnd i~iveni In fire ~i nU!~i mai gasi pruneul ~i niei pe fata i\ce('<l,mai mai sa,~i piarda cumpatul. Voia sa se arunce In lac~i [ilra lndoiala ca Sial' fi aruncat, daea 11Iarfi oprit,o curtel1ii.o stareta care. trecea prin apropiere cu doua maici, euduhovnieul, cu un Frate r1nda~ ~i eu doi seutieri vazueumplita jail' a reginei ~i, euprinsa de mila, dadu fuga spreloeul din care porneau sf1~ietor jelaniile.- Hei, doamna, spuse ea, Domnul Dumnezeu sa,!i lumi,neze sufletul eu bueurie! Dar, adauga apropiindwse, nu veifi fiind cumva [naria,sa regina?

- Eu sint regina cea napastuita de mari dureri! ~i Ii povestinenorocirile care se abatusera asupra ei: cum murise regelepe deal cind a vazut castelul T rebe in flaciiri ~i cum fiu Iei, care era floarea tuturor coriilor din lume, fusese riipitde un diavol cu chip de fata.- In numele Domnului ~i pentru sufletuI domniei,tale,spuse ea incheind, iti cer sa ma pdm,e~ti ca maid, intrudtnu mai am nici un rost in viata lumeasca; iar de ml<mivei asculta ruga, voi porni, faptura jalnica 9i riitacita cesint, prin padurea asta salbatica, in care am sa,mi pierd~i sufletul odata cu trupul.Maica stareta a trebuit sa eonsimta. Frumoasele cositi alereginei fura' taiate ~i dinsa primi valuI calugaresc. Vizindtoate acestea, tinerii sIujitori fudi atit de mi~cati, incttspuserii cii nu voiau sa,~i paraseasca stapina ~i se facurafrati rinda~i in cinuI ciilugaresc. Cu aurul, cu bijuteriile~i cu vasele inciircate pe calul de povara a pus sa se cia,deasca 0 abatie chiar in locul in care se prapadise regelesi in care a si fost inmormintat. Dinsa s'a dus sa locuiascii~colo cu do~a maicute, cu doi duhovnici ~i cu doi calugaririnda~i 9i, in fiecare dimineata, dupa ce asculta 0 slujbace se facea intru pomenirea domnului ei, se ducea pe maluIlacului, chiar in 10cuI in care i~i pie I'duse feciorul, ~i rosteade trei od psalmii ~i rugaciunile pe care Ie ~tia, plinginddin toata inima.

intre timp, la doua zile dupa moartea regelui Ban, fratelelui, regele Bohor, a raposat ~i el de suparare, ca ~i de boala.Lasa in urma lui doi copii fi'umo~i, dar la 0 virsta foartefrageda: Lionel, care nu avea dedt un an ~i noua luni, ~icelalalt, numit Bohor, ca ~i tatal sau, numai de noua luni.Regina, sotia regelui Bohor, a trebuit sa fuga. Unui cava IeI'cu numele Pharien i s,a facut tare rnila de ea: s,a dus ladinsa ~l Sq oferit sa,i tina cl copiii ~i sa,i creasca in taina.

Ond inteIese ca singurul mijloc de a,i sciipa teferi era sa sedesparta de ei in feluI acesta, 0 euprinse 0 jale cum nu semai vazuse, dar a trebuit sa se impace cu gindul. Se sihastriin abatia reginei Elena, sora ei, unde, calugarindu'se, sev5zu ferita de incumetarile Iui Claudas. ~i mihnirea lorera intrudtva u~urata prin faptul ca i~i tinguiau impreunamarile lor dureri ~i Ie aduceau ca jertfa Domnului.Pharien tinu copiii la dinsul ~i ii hrani vreme de dtivaani fara sa spuna nimanui cine erau, in afara de sotia lui,care era foarte frumoasa si iscusita la yorba. Dar iata cadin pricina marii sale f;umuseti, Claudas se indragostide aceasta doamna ~i, de dragul ei, iI facu pe Pharien sene'~alul regatului Gannes ~i,1 darui cu multe mo~ii roditoare~i cu venituri. Dar in cele din urma Pharien descoperitaina.Daca a fost amarit, nlCl nu se cade sa mai intrebam: fanimic nu tinea atit ca la sotia Iui cu cununie. Intr,o zi,dupa ce se prefacuse ca pleaca departe pentru ni~te treburi,se intoarse peste noapte *i,1 gasi pe Claudas cu ea; darregele sari pe fereastrii ~i fugi.A doua zi, lui Phaden ii fu teama ca nu cumva Claudassa,i faea de petrecanie, de aceea veni la el ~i,i spuse:- Maria,ta, sint omul mariei,taIe cu juruinta ~i trebuiesa,mi faci dreptate. Unul dintre cavalerii mariei,tale matriideaza cu sotia mea si I,am surprins 0 data.- Care este ~avalerul' acela?- Maria,ta, nu ~tiu, dici sotia mea nu vrea sa'l spunallumele; dar mi,a spus cii e cineva de la curte. Da,mi 0povata ca un suzeran ce'mi e~ti.- Desigur, spuse C1audas ca sa,1 incerce, in locul dumitaJeeu I'a~ ucide pe tL'adiitorul acela.Pharien nu spuse nimic ~i regele erezu ca nu ~tiil nimic,fapt care iI lini~ti, Dar sene~alul se intoarse la casteluI lui~i acolo i~i inehise sopa intr'un turn, farii s5 mai lase pealtcineva cu ea in afarii de 0 batrina care ii aducea de bautsi de mincare.intr,o seara, doamna izbuti sa vorbeascii printr,o fereastracu un scutier, care era un Val' de,al ei, ~i,l trimise sa,i deade ~tire regelui de tot ce indura ea. Claudas trimise indataun scutier sa,i spuna lui Pharien di va veni sa cineze fa d.

N ,avu Ineotro senesalul si Isi aduse sotia din turn ea s~),1primeasdi pe rege. Ii det~ p~rundi sa s~ Imbraee eu Imbra,amintea eea mai de pret, apoi el pomi Intru Intimpinarea

regelui ~i/l primi sarbatore~te.Dar, dupa eina, doamna Ii destainui regelui, ea sa se ravbune, ca sotul ei Ii tinea de mai bine de trei ani, intr,unuldintre eastelele lui, pe fiii regelui Bohor din Gannes. Spremarea ei surprindere, Claudas nu se supara de loc, ci doarii spuse sene~alului:- Da,mi mie copiii; iti jur pe sfintele moa~te ca,i voitine teferi si sanatosi si ca Ie voi da indiirat mostenirea'ind vor aj~nge la ~ir;ta de a deveni cavaleri, pr~eum ~ircgatul Beno1c, care trebuie sa fie al lor, intrudt am auzitvorbindu,se ca feeiorul regelui Ban a murit. A venitintr,adevar vremea sa ma gindese la mintuirea sufletului.Pe tatal lor nu l,am despuiat de tot ce avea dedt pentrua nu voia sa mi se inehine: copiii lui imi vor fi supu~iredinciosi.

$i porun~i sa se aduca moa~tele sfintilor ~I Jura In fatatuturor baronilor sai di niciodata fiH lui Bohor nu vor aveanimic de suferit din parte a lui, dar ca Ie va pastra mo~iapina la vremea dnd vor fi in stare S/O stapineasdi. Dupaaceea ii dete in paza lui Pharien ~i unui nepot al acestuia,ell numele Lambegue. Cu toate acestea, la putina vreme([upa aceea, porunei sa fie inehi~i toti patru in tumul din,annes. [ ... ]

FaLa care 11 rapise pe eopilul regelui Ban era zina. Pe vre,Inea aceea erau numite zine toate femeile care se price,p~au la farmece, ~i in Bretania erau mai multe dedt perice alte meleaguri. Ele euno~teau puterea desdnteeelor,

a pietrelor si a ierburilor si datorita aeestora dimineaul'inere, frum~ase ~i bogate dupa bunul lor plac. ~i rinduialaa casta a fost inscaunata pe vremea lui Merlin, prooroeul

englezilor, care ~tia orice ~i a fost atlt de preamarit ~i detemut de eatre bretoni, Inelt II numeau sflntul lor prooroe,iar gloata de rind II soeotea ehiar zeu.

Daca Doamna Lacului a tinut la Lancelot, nici di mai tre'buie sa intrebam: chiar de l,ar fi dllS In pinteee, nu i,ar fipurtat mai bine de grijil. LaCld in care parllse di se azvirlecu el nu era altceva dedt 0 vraja, pe care 0 niiscoeise putin Imai Inainte Merlin pentru ea: In locul in care apa parea ~ ~anume mai adinea, se aflau case frumoase ~i imbel~ugate,In preajma carora eurgea un rlu foarte bogat In pe~te;dar nalucirea unui lac aeoperea toate astea.Doamna nu era singura pe meleagurile aeelea: avea aeoloeu ea eavaleri, doamne ~i domni~oare de onoare ~i ii dadului Laneelot 0 doiea buna. Dar nimeni nu ~tia numeleeopilului: unii il numeau Frumosul Gasit, altii Fiul "egelui,'iar el credea di Doamna Lacului era mama lui. ~i erescu~i ajunse atit de voinic, Indt la trei ani parea de cinci.La virsta aeeasta avu un dascal, care Ii diidu Invatatura ~iii arata cum sa se poarte ca gentilom. De indata ee a fosteu putinta, ii dadura un mie arc ~i sageti, cu care tragea inpasarele; apoi, dnd ajunse mai mare, Ii dadura arme maiputerniee ~i baiatul vina iepuri ~i potirnichi. Avu un calal lui de cum putu sa calareasca. Se plimba calare in jurullaeului, mereu insotit de scutieri ~i de gentilomi, iar eIparea eel mai nobil dintre ei toti - ~i intr,adevar ap era.In sflqit, invata ~ahul, tablele ~i toate jocurile, cu 0 u~urintiiuimitoare, atlt de istet era; de~i nu era dedt un biiietan,nimeni nu I,ar fi putut intrece in privinta aceasta. ~i aeum,iata,i portretul pentru cei dirora Ie plaee sa audi vorbin.dll'se de frumusetea unui copil.Avea fata maslinie, dar nu prea de tot: pe chipul sau, eu'loarea rozalie se imbina placut eu cea alba ~i eu eea oache~a~i toate trele se domoleau una pe alta. Avea gura mica,buzele rosH si bine eroite, dintii albi, marunti si strinsi.Barbia lui' er; bine fkuta ~i ave~ in mijloe 0 gr~pita; nasI;',un pie aevilin; ochii, alba~tri, ins a schimbatori: senini ~iplini de bueurie, dnd era multumit, dar ca ni~te carbuniaprin~i, dnd era miniat; In eazul acesta. umerii obrajilor

se acopereau ell pete ea ni~te pieaturi de s'lnge, 'l~i 'lnerunta[runtea, str'lngea din dinti p'lna ee ser'l~neau ~i ai 11 zis eascoate flacari din piept, apoi glasul 'li suna ea 0 chemarecletrompetii ~i, ee mai una, alta,nimicea tot ce avea 'Inm1ini sau tinea 'In dinti, dar ~i uita totul, in afara de pricinam'lniei, ceeace s,a vazut cu prisosinta in multe rinduri.Avea fruntea inalta, spdncenele subtiri ~i str'lnse, iar parulJui miiUisos ramase balai ~i lucitor elt timp fu copi!; mait'lrziu se 'lnchise la culoare ~i ajunsc cenll~iu, dar dimaseondulat ~i lucitor. Ot despre gh - nici prea plap'lnd,nici prea lung, nici prea scurt - nu i,ar £1 stat riiu cu elnici ceJei mai [rumoase doamne. lar de umerii Jui, largi~i inalti cum se cuvine, atirnau ni~te brate lungi, drepte,bogate in oase, in nervi ~i in mu~chi. Daca degetele i,ar£1fost putin mai subtiri, miinile ar £1[ost potrivite pentruo femeie. Ot despre ~ale ~i ~olduri, ce cavaler le,ar fi avutrnai bine Hicute? Coapsele ~i gambele erau drepte, iarpicioarele u~or arcuite, a~a inch nimeni n'a avut vreodataun mers mai sigur. Doar pieptul era - poate - putincarn prea ad'lnc ~i amplu, ~i multi socoteau ca, de,ar fifost mai putin adinc, l,ai £1privit ~i cu mai multa placere;elar regina Guenievra, mai tirziu, obi~nuia sa spuna caDomnul Dumnezeu i.l facuse astfel ca sa fie pe m5surainimii lui, care s'ar 11 'lnabu~it 'In orica!"e alt piept ~i ca,dealtminteri, de,ar fi [ost ea in 10Cld Ziditorului, nu ar£1 r'incluit in LHlcelot nimic mai muJt ori mai putindedtavea.C'lnel voia, dnta de minune, dar nll dnta des, dci nimeniwa aratat vreodata m~\i putin dedt el vreo bucurie faral"Ost. Altm.interi, dacii avea vreun temei de vesel ie, nimeninu puteJ fi mai dr:igllt ~i mai vesel; ~i uneori spunea ca.In c1ipele clnd era voios din cale afara, nu exista nimic

din ceea ce ar.£1 cutezat inima lui sa viseze pe care trupullui sa nwl £1 putut dobindi, atlt de multa incredere aveain voio~ia lui pentru a duce la bun sfiqit cele mai anevoioasestriiduinte. Anzindu,l vorbind cu atita mindrie, multioameni 'l,ar fi ·invinuit de infumurare ~i de laudaro~eni~;dar nici yorba de a~a ceva: ce spunea el, in privinta aceasta,tinea de marea destoinicie a 11intei sale de la care ii venea;nume toata fericirea. 'A~a a [ost Laneelot, iar daca trupul sau se plltea spune d ebine faeut, niei inima nwi era mai prejos. Ciici era baiatulcel mai blajin ~i Cel mai ingaduitor, dar dnd avea de/aface cu un misel, stia la nevoie sa,l intreaca in miselie.Darnicia luier; [ar~ seaman: dadea cu aceea~i draga i~imacu care primea. Ii privea cu respect pe gentilomi, totu~inu s,a purtat niciodata ur'lt cu nimeni fara un temei serios.Dealtfel, dnd era minios foc, nu era u~or sa,l potole~ti.~i avea 0 judecata atlt de limpede ~i de dreapta, indt,chiar dupa ce trecuse de virsta de zece ani, nici chiar das,calul lui nu ar mai £1~tiut cum sa,l opreasca de la un lucrupe care il socotea bun ~i chibzuit. [ ... ]

LANCELOT $1 DASCALUL SAU

Lancelot isi gasi daseiilul si trei dintre insotitorii care Jlcautau ~i ~ar~ se mirara grozav vazindwl ci se intoreeape jos, minind din urm5 un eal s!abanog, tinind doi dinide zgarda, areul pe dupa git ~i tolba eu sageti la eingatoare.- Unde iti e calul? il intreba dasciilul.- L,am pierdut.- Dar pe asta de uncle Lai llut?- Mi kl dat cineva.- Pentrll respectul pI" are Jl datorezi DOQmnei, spuneadevarul'Baiatul, care IV:lr £i jurat strimb Cll un:l ell clou:i, pov('stice i se intimplase.- Cum a~a! spuse mir:lt dasdilul, ti,ai c1aruit calul faraInvoirea mea ~i vlnatul pentru Doamna, pe deasupra?

.- Dascale, ii spnse Lancelot, nu te supara. Ogarul astaface cit doi cai de soiul celui pe care 11aveam eu.- Pe Sfinta Cruce, ai sa ma pomene~ti!,i, spunlnd a~a, dascalul ii cirpe~te baiatului 0 palma atitde naprasnica inctt il doboara la pamint. Lancelot nu plinge,nici nu tip a, dar repeta ca pentru el ogarul face mai rnultdecit doi cai voinici. Dascalul, cuprins de minie, love~teatit de crincen dinele cu joarda lui, Inctt catelandrul,in cepe sa urle.Furios, Lancelot da drumul zgarzilor ~i, smulgindw~i arculde la git, se napustqte asupra dascalului. Vazindu,l, das,alul incearca sa,1 apuce. Dar baiatul, iute ~i sprintenum era, se fere~te la timp ~i,l izbe~te in cap cu muchia

arcului atlt de tare, Incit ii plesne~te pielea ~i,l doboarala pamlnt, naucit. Apoi, nebun de minie cind i~i vede:1rcul rupt, se arunca asupra lui ~j,[ izbe~te din nou, plnae nu mai ramine din arc nici 0 bucata cu care sa mai

poata lovi. In vremea aceasta cei trei insotitori se straduiausa,1 domoleasdi, dar el scoase din tolba sagetile ~i Incepusa Ie aZYlrle in ei, diutind sa,i ucida, ap incit 0 rupserala fuga prin padure.Baiatul incaleca atunci pe unul din caii lor ~i luindw~iei doi dini, unul pe obllnc ~i celalalt In crupa, porni prin

padure. ~i pe nea~teptate, cum taia 0 vale, vazu trecindturma de caprioare. Din obisnuinta, isi cauta arcul la

glt ~i, amintindw~i deodata cur~ il r'upse~e ~i,l prapadise,fu cuprins de minie: «Cel care ma impiedica sa vinez 0

aprioara din astea are sa mi,o plateasca scump! i~i spused in glnd. Cu cel mai bun ogar ~i cu cel mai bun copoid· vinatoare, rva~.Ii dat gre~! » Se intoarse la Lac, intra in,'urte ~i se duse Ia Doamna lui, ca sa,i arate cc ogar frumos.lyea el. Dar dascalul, plin de singe, se ~i plinsese de d.- Vlastar regesc, ii spuse ea prefadndu,se suparata foe,

,11m de mi,ai adus 0 astfelde jignire loyindu,1 ~i ranindu.lp cel diruia te incredintasem ca sa te invete?- Doamna, s'a dovedit a nu .Ii un dascal bun, de vreme ceIll.a batut pentru ca facusem ce se cuvenea. Nwmi pasade loviturile lui. Dar mi,a lovit ogarul, care este unul Jintreei mai buni din lume, si cu atita incrincenare, di n,ar

mai .Ii lipsit mult pina sa;l omoare sub ochii m.ei, ~i asta

pentru c5 ~tia ca tin la el. Ba mi,a mai pricinuit un necaz,diei din vina lui nu am putut vina 0 frumoasa caprioara.Afla ca in orice loc il voi intilni, afara de aici, voi incercasa,1 dipun.Doamna fu nespus de fericita ca,1 auzea vorbind cu atitam.indrie; dar, prefadndwse mereu a.li miniata, incepu iar:- Cum de,ai indraznit sa daruiesti un bun al meu?- Doamna, atita vreme cit voi'.Ii sup us poruncilor Dom,niei,tale ~i cirmuit de un servitor, va trebui sa ma ferescde multe lucruri. Cind nu voi mai vrea sa ascult de cineva,voi pleca. Dar, mai inainte de a pleca, tin sa,ti spun ca 0

inima de barbat nu poate ajunge demna de cinstire dacaramine vreme prea indelungata sub obladuirea altcuiva,ciici prea de multe ori trebuie sa tremure. Nu mai vreaudascal; zic dascal, nu senior sau doamna! Vai si amar devlastarul regesc care nu poate darui din aVl:~ia lui cuindrazneala!- Crezi ca e~ti fecior de rege, pentru c5,~i spun eu uneoriasa? Nici yorba sa .Iii!~ Doamna, spuse baiatul suspinind, asta ma mihne~te,caei inima mea ar cuteza sa,mi spuna di sint.Doamna 11 lua atunci de mina ~i, tragindu,l putin maideoparte, 11 saruta pe gudi ~i pe ochi cu attta drag, ca,vazind,o, nimeni n,ar .Ii crezut ca nu era copilul ei.- Baiete draga, nu .Ii trist, ii spuse ea, vreau ca in viitorsa daruiesti ce vei vol. ~i de,acum incolo vei .Ii print sistapin pe' tine insuti. Oricine ar .Ii tatal tau, ai dovedit ;:1ai 0 inima de rege.

Dupa dtva timp, 0 chema pe una dintre domni~oarele eide onoare, numita Saraida, care era frumoasa, cuminte ~icuviincioasa, ~i 0 trimise in cetatea Gannes, dupa ce,ispusese ce va avea de facut.Regele C1audas dadea receptie la curte de ziua s.linteiMagdalena, cum obi~nuia in.liecare an. Era a~ezat In capul

mesel 111 sala cea mare, cu toata baronimea si cu fiul sauDorin, un chipe? ?i semet o?tean pe care il fac~se de curindcavaler, dnd intra Saraida in sala, tinlnd doi ogari delanturile lor de argint; ?i grai atit de tare, lnctt fu auzitade toti:- Rege Claudas, Oumnezeu sa te aiba in paza lui. T esalut in numele celei mai bune doamne din dte se aflape lume. Plna acum, doamna mea te,a pretuit mai multdedt pe oricine altul, dar a auzit spunlndUise despre tineanume lucruri care 0 fac sa se teama ea nu ai nici macarjumatate din bunlll,simt ?i din curtenia pe care credeaea Ie ai.- Fii binevenita, domni?oara, ii raspunse regele sur1z1nd,?i doamnei dumitale 1i urez numai bucurii. Oar poate cai s,o fi vorbit despre mine mai de bine dedt merit. Spune,mi,rogwte, ce rau fac dupa parerea dumitale?- Am sa'ti spun, relua domni?oara. Oare nUli adevaratca tii In temnita pe cei doi feciori ai regelui Bohor dinGannes? Pe dnd ei nu s1nt vinovati de nici ° mi?elie, ?inimeni nu are mai multa nevoie ca un copil de b11ndete ?ide mila. ~i se dovede?te fara strop de mila cel care se aratapizmas si rau fata de niste copii! ~i afla ca nu este om subcer ca~;, afllnd ~a te p~rti astfel Cll feciorii regeilli Bohor,sa nu fie 1ncredintat ca ai de glnd sa Ie faci 1ntno bunazi de petrecanie, ?i care, pentrll aceasta, sa nu te urascadin inima. Oaca ai cinsti legile curteniei, ei s,ar afla aici,Ilnga domniMta, 1nvesm1ntati ca niste printi si 1nsuti te'aibucura de mare cinstire, c~ci fieca~e ar spu~e ca ~?ti unsuveran de vita aleasa, ce se poarta cu orfanii dupa cuviinta?i Ie pastreaza mo?ia.- Zau ea adevar graie?ti, domni?oara! raspunse Claudas.~i dadu porunea sene~alului sau sa,i caute numaidedt pe

copii ?i pe d,lScalii lor ~i sa ia cu el, ca semn de cinstire,un alai de cavaleri, de osta§i §i de scutieri, ap cum treblliesa fie 1nsotit cel care porne§te In cautarea unor printi!

eei doi copii, ealarind pe caii lor de parada, cu dascaliipe crupa, se dusera la palat cu mare alai. Oamenii de rindIe ie§eau 1n cale ca sa,i vada ?i se rllgau pentru mlntuireaadevaratilor lor seniori. La palat sosira destui oamenicare sa,i ajute sa descalece. lar dnd intrara 1n sala, am1ndoifrnmo~i ~i a?a cum se cuvine sa fie ni~te gentilomi delnalta oblf§ie, cu fruntea sus, cu privirea m1ndra ?i am1ndoim1na In mlna, multi cavaleri din regatlll Gannes, carefusesera vasalii parintelui lor, nu se putura staplni sa nupiinga de mila.Regele se afla In caplll mesei, In sala cea mare, 1ntr'unjilt bogat, 1mbracat 1n mantia de la ceremonia 1ncoronarii;In fata lui, pe un suport de argint 1naft de un stat de om,se afla coroana ~i sceptrul de aur 1mpodobit cu nestemate,iar pe un alt suport, 0 spada dreapta, bine ascutita ~ilucitoare. Neindoielnic ca ar fi parut 1ntelept ~i mlndrnde mai mare dragul, de n,ar fi avut chipul plin de crnzimesi de miselie.'Ii primi' frnmos pe feciorii regelui Bohor ?i, chemlndwlpe Lionel, a earni tin uta ~i purtare aleasa 1i stlrneau admi,ratia, 1i intinse cupa lui, poftindu,[ sa bea. Oar baiatul nicinUll vedea macar; era cu ochii doar la spada lucitoare.Saraida se apropie atunci ~i punlndwi m1inile pe obrajiIi 1ntoarse inceti?or capul catrc cupa; apoi, dupa ce,llncununa ?i pe el, ca ~i pc fratele lui, cu dte 0 coronitade flori proaspete ?i inmiresmate, Ie a~eza la glt fiediruiadte 0 mica agrafa de aur cu nestemate.- Bea, acum, iubite fecior de rege, Ii spuse ea lui Lionel.- Voi hea, domni~oarii, 1i raspunse el, dar altul va plativinul!~i spunind a~a, ia cupa In mlna.

- Sparge'o! Arune,o la pamint! ii striga fratele sau.Dar e1,rididnd,o eu amindoua miinile, i1love~tepe C1audasdin rasputeri in plina fata ~i ath de naprasnie, inch iisparge fruntea, apoi, rasturnind seeptrul ~i spada, inhataeoroana, 0 arunca pe dale, 0 zdrobe~te eu caldiul, impra~'tiindll'i pietrele pretioase.Tot palatul e in mare zarva. Dorin sare in ajutorul tataluisau care zace pe jos, phn tot de vin ~i de singe; baroniise ridica in picioare, unii ca sa se napusteascaasupra baietilor,altii ca sa,i apere. Lionel luase spada de jos iar Bohor scep'trul ~ise luptau ath unul dt ~icelalalt cu amindoua mliniledin toate puterile; dar n,ar fi putut sa tina piept impotrivaatitor du~mani, daca puterea Borilor daruite de fata n,arfi impiedieat orice arma de a,i rani pina la singe, iar putereaagrafelor nu i,ar fi ferit de orice lovitura ce le,ar fi pututrupe madularele.Amindoi se trageau spre u~a, condu~i de Saraida, dndDorin, vazindll'i ca fug, se napusti asupra lor; dar Lionel,tnaltind spada, ii retezii pumnul sting, pe care 11 ridicaseca sa se apere, ~i Ii taie obrazul ~i ghul pina la jumatate;in vremea asta Bohor ii spinteca teasta cu 0 lovitura desceptru, astfel inch Dorin cazu mort.Vazind aceasta, regele, care era foarte curajos, smulsespada unuia dintre cavaledi lui, i~i infa~ura bratul sting cumantia ~i se napusti asupra baietilor, fara sa,i pese ca,~iprimejduia propria,i viata, intre atitia oameni dintrecare multi 11 urau. Vazindll'l ca vine atit de naprasnic,Saraida riimase 0 clipa uluita, dar i~i veni in fire la timpca sa arunce 0 vraja care Ie dadea baietilor asemanarea celordoi ogari ai ei, iar dinilor infatisarea baietilor, si in aceeasiclipa se arunca in calea regelui, a carui spada 0 rani lasprinceana. Ayea sa poarte toata viata urma acestei rani.- A~a, rege C1audas! ii striga ea. Am platit sCllmpvenireamea la curtea mariei,tale! M,ai ranit si vrei sa'mi omoriogarii, cum nu sint altii mai frumo~i p; lume!Regele se uita in jur: i se paru ca,i vede pe cei doi baietifugind, dar, de fapt, dinii fugeau, inspaimintati de zarva.Ii urmari, rididndll'~i arma ca sa,i loveasca in momentulIn care aveau sa treaca pe u~a,dar ei treeura cu atita sprinte'neala, inch spada caZllzadarnic peste prag ~ise facu tandari.

- Domnul fie laudat! spuse el privind dotul care li rama,sese in mina. Daea a~ fi ueis cu mina mea odraslele luiBohor, mi s,ar fi scos ve~nicochii ~i m,a~ fi fiicut de ocara.Porund atund sa fie prin~i cd pe care li credea ca sintmicii printi ~i ii puse sub paza unora dintre oamenii luiin care avea mai multa incredere. ~i daca plinse apoimoartea fiului sau, nici nu e de mirare. Dar Pharien siLambegue nu erau nici ei mai putin indurerati dedt ei,caci nu se indoiau nici dt negru sub unghie ca tinerii lorsllzerani, pe care ii credeau prin~i, n,aveau sa fie in curindharaziti mortii.

ELlBERAREA BAIETILOR

In vremea aceasta, Fecioara Lacului, dudndwi de zgardape aceia pe care toti ii socoteau ni~te ogari, ajungea intr,opadure din apropiere, in care i~i lasase scutierii. Clnd 0

viizura intordndu,se ranita la fata, scutierii fura tareuimiti. Ii oblojirii rana cu 0 simpla flsie de pinza asa cumIe did use ea porunca. Apoi 11 a~eza'pe ogarul L~nel pecallil ei de parada, in fata ei; unul dintre oamenii ei 11lua pe Bohor pe oblinc ~i micul grup trecu in goana cailorpe drumurile cele mai drepte. Nu se oprira dedt dnd seinnopta, ca sa gaseasca undeva gazduire. Saraida desfiicuatunci vraja: oamenii ei nu puteau sa,~i creada ochilordnd vazura ivindwse doi baieti frumo~i in locul dinilor.- Au n,am prins un stra~nic vinat? ii intreba ea.- Pretioasa ~i frumoasa prada, de buna seama! Dar cinesint baietii ace~tiachipe~i?

voi sa Ie spuna. lar daca Lionel ~iin noaptea aceea, va lasam sa va

Fecioara Lacului nuBohor fura rasHitatiinchipuiti singuri: .- Sa nu va fie teama, copii, Ie spunea Saraida: dascaliivostri nu VOl' pati nimic si in curind VOl' Ii llnga voi.D~r, la drept ~orbind, 'intrudt ii avea pe printi cu ea,putin ii mai pasa de toate celelalte.Dimineata porni la drum cu oamenii ei, ~i, dupa ce m.ersemulta vreme calare, ajunse in sf1r~it la Lac. 1ar dnd DoamnaLacului ii vazu pe baietii lui Bohor, fu mai bucuroasadedt s'ar putea spune. Clt despre Lancelot, i,au fostfiira multa zabava mai dragi dedt insotitorii sai, cu toateca nici prin gind nwi trecea ca sint rudele lui; ~i, inca dinprima zi, cei trei veri buni mincara din acela~i blid ~i odihnirain acela~i pat.

Aflind ca regele CIaudas ii intemnitase pe adeval'atii lorseniori, multi cavaleri din tinutul Gannes ~i multi ora~enisarisedi la anne sub conducerea lui Pharien ~ia lui Lambegue.In vremea aceasta, CIaudas nu se gindea dedt sa jeleascarnoartea baiatului sau.- Preadragul tatH fedor, spunea el printre gemete, scumpcava leI', viteaz fara masura, daca ai fi trait, nimeni nu te,arIi ajuns din urma, caei aveai mai mult dedt oricine celetrei insu~iri prin care straluce~te un barbat in crugul vremiilui: bunatatea, darnicia si mindria. Ci eu nu tineam atit latine pentm ca erai fiul ~eu, dt pe temeiul n~arii vredniciicare sala~luia in tine.De dragul tau, lmi schimbasem vechile naravuri, ~i eu,care n,am fost niciodata a~a de. felul meu, devenisem mari,nimos. Hei, de buna seama, nu mai a~teptam ca propriamea vitejie sa,mi mai aduca vreo noua cucerire; dar tu,prin destoinicia ta fiira de seaman, nu m,ai Ii ridicat oaremai pres us de toti, tu care intreceai pe toata lumea, cumintrece aurul celelalte metale ~i rubinul nestematele? Nu

se afla putere aidoma puterii lui Dumnezeu; de aceease cuvine sa lnduram ce ne trimite el. Vai, tare ma minunezca,mi mai simt inca inima batind!In vreme ce CIaudas se tlnguia astfel, auzi marele taraboipe care 11 faeeau in fata palatului cavalerii ~i tirgovetiidin Gannes, carora Ii se aLiturasera multi baroni dinBenolc, fo~ti supu~i ai regelui Ban. Claudas n,avea cu el,ca sad apare, dedt 0 mina de oameni din Pamintul Pustin.Dar i~i lua cama~a lunga de zale, i~i lega coiful, I~i agatapavaza de gtt, I~i Incinse spada ~i apuca 0 secure cu tai~ulascutit ~i cu coada intarita, caci nimeni nu se pricepea cael 5'0 mlnuiasca In Incaierare; apoi se arata la 0 fereastraa palatului.- Pharien, i,a strigat el, ce doriti, dumneata ~i cu oameniiacestia?- Maria,ta, vreau saHni dai Inapoi pe adevaratii no~triseniori, feciorii regelui Bohor, carora jurase~i sa Ie Inapoieziregatul acesta, sub suzeranitatea mariei,tale.- Atunci sa se lupte fiecare dt 0 putea mai bine, caeinwi voi da Inapoi dedt silit cu forta.Arcurile, arbaletele ~i pra~tiile intrara numaidedt In joc,iar sagetile, pietroaiele ~i pietrele cazura ca 0 ploaie asuprapalatului. Clnd baga de seama ca cei de afara se pre gateausa dea foe portii, CIaudas pomnd sa i se deschida ~i, Insotitde ai lui, ie~i pe jos, cu securea In mina, ~i incepu sa atacecu ea attt de cumplit inctt asaltatorii batura in retragere.Clnd 11vazu fadnd prapad printre tovara~ii de lupta, Lam,begue simti cum il cuprinde minia. Deodata porunce~tesa i se aduca fara Intlrziere calul de lupta, incaleca pe el~i, inarmat pina in dinti, cu coiful pe cap, cu lancea gata~e atac, se napuste~te asupra lui Claudas in goana calului.II izbe~te atlt de puternic cu lancea inctt Ii strapungeumarul; dar calul sau, dus de avint, se izbe~te Cll capulde zid ~i cade mort, in timp ce ~i el, ca naucit de izbitura;ramine intins alaturi de cal. In vremea aceasta CIaudas,cu ciotul de lance In umar, ~iroind de singe, se reazima ellspatele de zid, sub 0 ploaie de pietre ~i de sageti, ~i incurind se lasa in genunchi. Lambegue, care I~i venise infire, se ~i napuste~te asupra,i cu spada In mina ca sa,1 rapuna,dnd Pharien 11opri apudndu,l de brat:

- Nepoate draga, ce,ai de gind sa faci? Vrei sa,l ucizipe unul dintre cei mai destoinici cavaleri ~i mai vitejisuverani ai vremii noastre?- Cum a~a, tradatorule, ai vrea sa,l scapi cu viata peacela care te,a facut pe vremuri de ocara ~i care vrea sa,irap una pe feciorii suveranului nostru, regele Bohor? Dehuna seama, porti in piept 0 inima imhatrinita ~i ticaloasa!- Taci din gura, nepoate, grai Pharien. Orice fapta rea

"c<..- ar fi savirsit, nu se caele sa doresti moartea sau dezonoareasllzeranul~i tau, afara numai daea nu te,ai elezlegat inchip leal ell' juruinta facuta. Lui i,am adus inchinare, sintomullui: e de datoria mea sa,l apar de moarte ~i de orieeoeara, in masura puterilor mele. Nu urmaresc dedt seapareacopiilor regelui Bohor, lntrlldt sint fiii fostlllui meusuzeran, ~i asta de elragul lor.Claudas i[ auzi ~i Ineepu sa strige, ea unul cuprins (boteama cumplita sa nUlsi piarda viata:- Iti mul~umesc, pr~abunule p;ieten! lata spada mea:ti,o predau ca hind cel mai leal eavaler din dti existil. Si;m siiAi dau indata copiii. Sa stii ea de i,as fi' tinut ehi~rill cet;tea mea din Bourges, Il:ar fi avut nici c: neplacereclinspre partea mea.Prill aceasta lupta lua sflr~it. Pharien porunei sa se retragaluptatorii din amhele parti ~i intra ill palat cu Clauclas,care le~ina. Dar oamenii lui se grabira sa,i seoata coiful~i sa,l stropeasca bine cu apa rece, a~a incit l~i veni In fire;apoi cloctorii ii oblojira ~i,i ingrijir:t r:tnile, cum se pricep~i sa faea, ~i el inelura totul cu mare euraj.Intre timp se innoptase, ~i chiar III clipa In care SaraidaIi dezlega de vraja pe Lionel ~i pe Bohor, tare cleparte deaeolo, cei doi ogari, care aveau lnfatiprea h;Iieti!or, l~ireeapiitara forrna lor dilltli In palatul lui Claudas, spremarea mirare a tuturor si a regelui lnsusi. Clnd viizu cleo,data doi dilli In locul i)rin~ilor care d~ar fusesera adu~iaeolo, Pharien sim~i atlta sp~lima In inima, Illdt era mai,mai sa moara.- Cum, maria,ta, izbueni el, imi j urasqi canTli vel redape feciorii regelui Bohor ~i lmi dai ogarii a~tia?- Vai, dispunse regele, a~tia slnt eei doi ogari pe care fatai,a ad us nu demult lnaintea mea ~i Imi dau bine seama ea,

de fapt, ea i,a r:ipit pe prin~i printr'o vrajrt! Preabul1uleprieten, nu ma niipastui: slnt gata sa ma /as prinsul dumitalepe CUV111tde onoare ~i sa'ti slujesc drept ostatic plna dndvei primi ve~ti demne de crezare de la Lionel ~i ell' la Bohor.Dar jura,mi pe eredil1ta dumitale ea ma vei apara pinaatunci.Pharien ~ovala, eaei se temea cii nwl va putea ocroti perege lmpotriva nepotului sau Lambegue, care 11 ura demoarte, nici - poate - lmpotriva oamenilor din Gannes~i din Benolc, care nwl iubeau deloc, ~i se glndea ca, dacai s,ar lntlmpla vreo nenorocire lui Claudas, dupa ce Larfi luat sub paza lui, ar fi dezonorat pentru totdeauna. Deaceea, til1u sa ceara ~i parerea baronilor mai lnainte dea se prinde ~i se duse 111curtea palatului sa Ie spuna cumstau lllcfll1"ile. Se 1l1noptase de,a bindea, dar se aprinseseraatltea torte si atltea felil1are, Illdt se vedea ea ziua.- Cum, 'ul;ehiule, izbucni Lambegue, dupa ce ispraviPharien de vorbit, vrei sa,1 iei sub paza dumitale pe trada,torul care i,a ucis pe adevaratii no~tri seniori ~i care, pevremuri, ti,a facut chiar dumitale atita rau? Dacii ar ~ti110rodul ce stiu eu, nu ti,ar da nimeni ascultare!- Nu slnt ;urprins, nepoate, cii ai adt de putina judeeata:chibzuinta aleasa ~i vitejia stralucita I1U fac laolalta casabuna, la vlrsta pe care 0 ai tu. T otu~i, ca sa vezi ceva mailim.pede In oglinda 1ntelepciunii, iti voi da urmatoareapovata: In batalie, nu a9tepta pe nimeni, ei da prim.ulpinteni calului, ca sa tragi daca poti, 0 lovitura stra~nica;dctr la s&ltul cur~ii, dt timp vei fi tlnar, fere~te,te sa'tirostqti parerile mai lnainte de a fi luat cuvlntul cei mai111vlrsta ea tine: aeesti lntelepti care ma asculta stiu departea cui este clrepta~ea. Nu vid printre ei niei un' baroncare sa nwi fi adus lui Claudas, de voie sau de nevoie, jurwinta de supunere ~i omagiu eu mlinile lmpreunate a ruga,~i care sa nu trebuiasca, prin urmare, a,i pazi trupul regelui~i a-i apara viata Gl' pe a sa. Ciici nu e mi~elie mai urlta ~dedt uciderea suzeranului. Dctc:i suzeranul a savlr~it vreofctpta rea lmpotriva vasalului sau, aeesta trebuie sa,l eheme infata bctronilor 111rastim.p de patruzeci de zile; $i 111eazul111cctre I1U ar putea sa,l readuea la ceea ce e drept, atuneinu are dedt sa elenun~e Inchinarea, dar public, in fata

oamenilor lui, iar nu In taina. Nici chiar atunci nu are,pentru atita lucru, dreptul sa,I omoare, caci ace1a carevarsa singele suzeranului sau este tradator ~i sperjur ~iuciga~ ~i calcator de juruinta, afara numai daca n'a fostla mijloc ucidere sau mi~elie. Seniori, daca vreti sa juratica regele Claudas n,are a se teme de nimic din parteadomniilor voastre, in ciuda gre~elilor pe care le,a saviqit,il voi lua sub paza ~i cheza~uirea mea. De nu, faca hecarecum 0 socoti e1 mai bine! In ceea ce ma prive~te, eu ~tiuce'am sa fac. Spuneti'mi acum ce hotar1ti.Dupa ce se consultara, cavalerii din Gannes trecura laparerea lui Pharien ~i se jurara pe moa~tele sfintilor sarespecte viata prizonierului sau. (. .. )

P1na la virsta de optsprezece ani, Lancelot ran1.ase in pazaDoamnei Lacului. Tare ar £1vrut sa,l mai retina inca, athde mult tinea la eJ. Dar ~tia ca, retin1ndwl, saviqea unpacat de moarte, la fel de gray ca pacatul tradarii, devreme ce baiatul avea virsta ceruta pentru intrarea inrindul cavalerilor.Intr,o buna zi, dupa Rusalii, Lancelot ucise la vinatoarecel mai mare cerb din citi s'au vazut vreodata, care senimeri s~ he cleopotriva de gras, de pardi ar £1fost in lunaaugust. II trimise numaiclecit Doamnei prin doi scutieri,iar eI ramase toata ziulica, intr,atit de cald era, tolanitpe iarba, la umbra unui stejar. Ditre seara, indiledi pecalul sau cle V1natoare pentru a se intoarce acasa. Aveainfati~area unui aclevarat om al padurilor, cu 0 tunicaverde pe care 0 purta, incununat cu ramuri ~i cu tolbacle sageti la cingatoare, de care nu se despartea niciodata,doar arcul lasinclu,1 unui scutier sa i,1 duca. Vazindwlath de frumos, Doamna Lacului simtea cum i se umpluochii de lacrimi. Cind intra baiatul in sala, i~i ascunse fatain m1ini ~i, 111.loc sa,1 imbrati~eze ~i sa,1 sarute, cum facea

mereu, 0 zbughi in camera cea mare. Lancelot veni dupaea: 0 gasi intinsa pe pat, pllngind.- Dar ce ai, Doamna? 0 intreba el. Dad te'a nedjit cinevacu ceva, poveste~te'mi totul, caci nu voi ingaclui nimanuisa te supere, cite zile voi avea pe lume.Dar Doamna suspina atit de tare, incit nu putea vorbi.- Fedor de rege, indeparteaziHe, ii spuse totu~i dinsa,sau ai sa vezi cum mi se eurma zilele.- Plec atunei, de vreme ee prezen!a mea te supara atitde rau.Spunind aceste euvinte, iese pe u~a, i~i ia arcul, iI atirnade git, i~i agata tolba de sageti la cingatoare, pune ~auape cal ~i,l apuca de dlrlogi, cind aceea care il illbea maimult decit oriee pe Illme veni in fuga ~tergindw~i fata,cu oehii rosii si umflati si, apucind de friul calului, izbucni:- Uncle ";rei' sa te 'd~ci, baiete?- Ma duc, Doamna, intr,un loc in eare sa,mi pot alinaamaraeiunea.- Unde? Spune,mi, in numele eredintei pe care mi,odatorezi.- La curtea regelui Artus, sa slujese vreun barbat viteazpina cind ma va face eavaler.- Cum, fecior de rege, dore~ti atit de mult sa hi eavaler?- De buna seama, Doamna! Este lucrul la eare nazuiesecel mai mult pe lumea asta.- Daca ai ~ti ce mari indatoriri impune orclinlll cavaleresc,n,ai cuteza sa,1 mai doresti.- ~i de ce, Doamna? 'Depa~ese oare aceste indatoriricurajul ~i puterea unlli barbat?- Da, uneori: Domnul Dumnezeul nostru i,a facut peunii mai viteji dedt pe a1tii, mai voinici ~i mai curtenitori.- Tare 5£105 ar £1, Doamna cel care n,ar indrazni sa heinvest it eavaler. Diei, orieine, dad nu poate avea haruriletrupului, poate macar sa aiba harurile sufletului. Pe celedintii, ca voinieia, puterea, frumusetea - Ie are omul din ":'"nascare. Dar curtenia, intelepeiunea, bunatatea, lealitatea,vitejia, marinimia, lndrazneala - numai trindavia nu telasa sa Ie ai, dici toate tin de vointii. ~i adeseori v,am auzitspunind d sufletul face viteji.Doamna Lacului 11 apuca atunei de mlna pe Lancelot ~i

il duse in camera ei, iar acolo, dupa ce il ruga sa stea jos,ii spuse:

/ - Cei dintii cavaleri nu au fost cavaleri din pricina obir,~iei,dci toti ne tragem din acela~itata 9i din aceea~imama.Dar dnd Pizma ~i Nesatiu1 au inceput sa creasca in lume,atunci cei slabi rlnduira mai presus de ei ni9te aparatori,care sa mentina dreptatea ~i sa,i ocroteasca.~i se dadu menirea aeeasta celor voinici, celor puternici,celor ehipe~i, leali, cutezatori, viteji. ~i nimenea, pe vremeaaceea, n'ar fi fost atit de indraznet inch sa incalece pe calmai inainte de. a fi intrat in rlndurile cavalerilor. Darinvestitura de cavaler nu era data a~a, ca un hatir. Li secerea sa fie buni cu toata lumea, in afara de tical09i,milostivifata de cei bolnavi, gata sa,i apere pe cei nevoia~i ~i sa,idea In vileag pe tilhari ~i pe uciga9i, buni judecatori, faraura ~ifad'l partinire.Caci nu Ii s,au dat armele fara un temei. Pavaza care atlrnade gitul cavalerului 9i,1apara din fata inseamna ca se cuvinesa se aseze intre Sfinta Biseridi 5i vra~masii ei care VOl' 5'0cotrop~asca ~i sa primeasca loviturile in 'locu,i, ca un fiupentru maica lui. A~a cum cama~a de zale il inve~minta~i il ocrote~te din toate partile, tot astfel se cade sa acopereel 9i sa lmprejmuiasca Sfinta Biserica, in a~a chip inch ceirai sa n'o poata atinge. Coiful cavalerului este ca adapostuldin care ii tine sub supraveghere pe raufacatori ~i petilharii Sfintei Biserici. Lancea lui, atit de lunga indt rane9teinainte de a fi atins cu ceva cel care 0 poarta, inseamna cael trebuie sa,i impiedice pe cei cu ginduri rele de a seapropia de Sfinta Biserica. lar daca spada, cea mai nobiladintre anne, are doua tai~uri, e pentru ca izbe~te cu unulpe dU9maniicredintei, iar eu celalalt pe hoti ~i pe uciga~i;pe dnd virful ascutit lnseamna supunere, caci toti oameniitrebuie sa se supuna cavalerului; ~i nimic nu strapungeinima ea 5upunerea, In ciuda curajului. Calul, in sfir~it,cste poporu!, care trebuie sad dudi pe cavaler in spate ;;isa vegheze a-i procura cele de trebuinta, purtindwl dupaplacul lui intru savir~irea a tot ce este bine.Doua inimi trebuie sa aiba: una tare ca fierul, pentru ceineleali 9i pentru migei, alta rnoale ~i mladie cum este cearacaIda, pentru cei buni 9i blajini. Acestea sint indatoririle

cu care ne legam fata de Domnul Dumnezeul nostrudnd primim ordinul cavalerilor, 9i mai bine ar fi pentruun tinar sa ramina scutier toata viata lui, dedt sa se vadaajuns de ocara pe pamint ~i pierdut in ochii Domnului.- Doamna, spuse Lancelot, daca am sa gasesc pe cinevacare sa consimta a ma investi cavaler, nu ma voi teme safiu cavaler, caci Dumnezeu se va indura - poate - sa,midea insu~irile de care e nevoie in tagma aceasta, iar eu imivoi pune toata inima, tot trupul, toata osteneala ~i toatamunca in slujba demnitatii de cavaler.- in numele Domnului, spuse Doamna Lacului suspinind,nazuinta dumitale se va implini a;;adar in curind. Plingeamdnd te,am vazut, pentru ca ~tiam lucrul acesta. Vei fiimbracat in tinuta de cavaleI' de omul eel mai vrednic.De multa vr~me, Doamna Lacului pregatise toate armelecare Ii trebuiau baiatului: 0 cama;;a alba de zale, u90ara~irezistenta, un coif argintat 9i 0 pavaza de culoarea zapezii,cu pafta de argint. Spada, pusa la incercare cu difedteprilejuri, era mare, taioasa ;;i u90ara cum nu se mai poate.~i lancea era scurta, groasa, rezistenta, cu fierul bine ascutit;calul de lupta, lnalt, puternic ~i plin de vioiciune; mantialui Lancelot, mantaua captu;;ita cu blana de hermina, toateerau albe, ~i pina ~i escorta lui, Inve9mintata In alb, cuoameni diad pe cai albi. Cu aceasta suita, Insotiti de Lionel,Bohor ~iLambegue, Lancelot 9i Doamna Lacului purceserala drum In martea dinaintea zilei de Sfintul Ion. Dar po,vestirea va depana mai l11coloce s,a Intlmplat la curtearegelui Artus ~i cum a fost fiicut cavaler Lancelot de catreregina Guenievra ~i cum s'a purtat el.