Home >Documents >ROLURI DE ECHIPAJ

ROLURI DE ECHIPAJ

Date post:25-Jun-2015
Category:
View:827 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA FACULTATEA DE NAVIGATIE

PROIECTORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA COMERCIALA A NAVEI

STUDENT:

Giuglea Valentin Grupa 43 TM

PROCEDURI DE URGEN LA NAVA MARITIM

1. Organizarea echipajului i pregtirea materialului1.1. Stabilirea echipajului pe funcii LIST DE ECHIPAJ Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . Nume i Data Numr prenume naterii carnet marinar STAN FLORIN 29-0265143 1951 APOSTOL 17-0398436 PETRE 1960 TUDOR ION 23-0824978 1971 AMARIEI NICU 19-0498424 1974 TREPCEA 12-0134284 ADRIAN 1950 TOADER DORU 21-0612547 1956 ROSOAGA 12-1065432 NELU 1968 BOBES RADU 12-1219428 1976 PELTEA VASILE 13-0594276 1968 SURU NICOLAE 18-0312247 1972 BALTA NICOLAE 15-1192437 1968 CEARA VASILE 12-0213747 1971 SISU TUDOR 06-0824716 1962 DURLA ADRIAN 11-0362421 1959 CHITAN DANIEL 22-0334251 1959 Funcia Comandant Cpitan sec. Of. Mar. II Of. Asp. P ef mecanic ef mec. sec. Of. Mec. II Of. Mec. III Of. RTG I Of. RTG 2 Of. EL. I Of. El. II ef echipaj ef timonier Timonier I 2

16 . 17 . 18 . 19 . 20 . 21 . 22 . 23 . 24 . 25 . 26 .

POPESCU TRAIAN VASII ION

31-071968 12-061970 BOBARU 23-09ANTON 1955 MARINARU 02-06GICA 1954 NASOLU 25-07FLORIN 1973 POPA IONEL 03-051972 ENE VASILE 23-111966 GHEORGHE ION 11-121963 SERBAN MIHAI 22-081963 STANCU 16-06ADRIAN 1965 PUSCASU 12-12PETRE 1973

94567 36524 15172 15352 16434 81243 66412 23417 22468 66243 11724

Timonier 2 Marinar I Marinar II Aj. Of. Mec Motorist I Motorist II Motorist III Strungar Bucatar Brutar Osptar

1.2. M/N

Tipul i destinaia navei LUGOJ Nava este destinat transportului de mrfuri generale, mrfuri n vrac, cherestea n magazie i pe punte, containere. Nava este prevzut cu dou puni, patru magazii, o teug n prova i o suprastructur n pupa, compartimentul maini, ncperile de locuit i de serviciu sunt amplasate n pupa. DIMENSIUNILE PRINCIPALE : Lungimea maxim Lungimea ntre perpendiculare m m m 10,20 m 2,721 m nlimea de construcie la puntea principal Pescajele navei goale n balast cu 100% rezerve H2 = dpv = 3 nlimea de construcie la puntea intermediar H1 = 7,20 nlimea maxim H = 17,70 Lmax = 130,86 m Lpp = 121

5,582 m m m

Pescajele navei goale n balast cu 10 % rezerve Pescajul navei ncrcat la marca de bord liber Deplasamentul n apa de mare ( = 1,025) - la marca de bord liber nlimea suprastructur

d pp = d = 8,10 D= 12,350 t h 1 = 2,55

nlime celelalte etaje h2 = 2,50 m nlime punte teug ht = 2,20 m Dimensiunile gurilor de magazii - Magazia 1 11,7 6,0 - Magazia 2 , 3 , 4 13,6 10,0 Nava are zona de navigaie nelimitat, raza de aciune este de 12.000 Mm.

Stabilitate Nava satisface toate condiiile de stabilitate prevzute de R.N.R. ediie 1986. Motor principal - fabricaie licen SULZER - POLONIA - tip K 6 SZ 52 / C Le - numr cilindri 5 - putere maxim continu 45.000 KW - turaia nominal 150 rot / min Clasa navei Nava va fi construit si dotat n conformitate cu regulamentul pentru obinerea clasei. Viteza navei Nava va avea o vitez de 15 Nd la d = 8,1 m

Instalaiile navei n caz de urgen Instalaia de salvare ntregul echipament de salvare al navei asigur cerinele Conveniei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare din 1974 i amendamentele la Convenia din 1983. Brcile de salvare Nava este echipat cu dou brci de salvare acoperite, din PAFS armat cu fibr de sticl de 42 persoane, echipate pentru 40 persoane (n tribord cu 4

motor, n babord cu acionare manual). Cea din tribord va fi folosit i ca barc de salvare de urgen. Gruile brcilor de salvare Gruile snt de tip gravitaional, n construcie sudat, asigur lansarea brcii la un unghi de nclinare n borduri +/- 200 i la un unghi de asiet de 100. Gruile snt prevzute cu un dispozitiv de amarare la post. Degajarea gruilor se face simultan cu un dispozitiv numit cioc de papagal. Vinciurile gruilor de salvare n fiecare bord este instalat cte un vinci electric pentru acionarea gruilor. Vinciurile funcioneaz cu curent alternativ i au o capacitate de ridicare corespunztoare. Fiecare vinci este prevzut cu un dispozitiv de frnare, iar n caz de avarie acionarea se face manual. Viteza de ridicare a brcii de salvare de urgen la vinciul gruilor brcii de salvare va fi de 0,3 m/s. Instruciuni privin ntreinerea mijloacelor de salvare 1. Gruiele brcilor : a) Curenii de srm folosii la lansarea brcilor trebuie inversai la intervale care s nu depeasc 30 luni i vor fi nlocuii cnd este necesar, ca urmare a deteriorrii lor sau la intervale care nu depesc 5 ani. Curenii se ung cu vaselin lunar, de regul cu ocazia coborrii brcilor la ap. Ungerea se face pe ntreaga lungime derulat, inclusiv zona de contact cu rolele de ghidare de la captul fix; pentru aceasta curentul trebuie slbit i derulnd cel puin 0,5 m de la captul fix de pe gruie. Pe tambur curentul trebuie s fie uns cel puin lunar cu ocazia lansrii brcilor. Dup fiecare punere la post a brcii, curenii vor fi slbii 1-2 cm pentru ca acetia s nu stea sub tensiune; b) Rolele i articulaiile vor fi gresate i plimbate periodic. Gresoarele se rotesc sptmnal ture; in inspeciile lunare se verific gradul de umplere i la nevoie se completeaz plinul de vaselin. La articulaii completarea plinului de vaselin se face trimestrial; c) Nivelul uleiului la vinciul brcii se verific lunar i se compleateaz la nevoie; d) ntinztorii, cheile de mpreunare, ciocurile de papagal, limitatorii, dispozitivul manual de punere la post al brcii, dispozitivele de rotire a proiectoarelor i celelate piese articulate se greseaz ca la punctul b. Prile lor fixe se verific trimestrial i se protejeaz contra ruginirii; e) Gruiele, aprtorile i celelalte componente fixe se protejeaz contra ruginirii la nevoie sau semestrial; f) Defeciunile constatate la sistemul de lansare i dispozitivul manual se remediaz imediat dup observarea lor; g) Instalaia electric necesar ridicrii la post a brcilor se verific ocazional, la fiecare lansare, iar defeciunile observate se remediaz imediat. 2. Barca 5

a) Prile mobile se verific i se ung trimestrial sau atunci cnd este cazul, cu ocazia observrii fenomenului de blocare. Mecanismul de funcionare a drezinei se unge sptmnal; b) Prile fixe se protejeaz mpotriva coroziunii cel puin semestrial; c) Defeciunile constatate n funcionarea motorului, pompei manuale drezinei se remediaz imediat, ntreinerea motorului se face conform instruciunillor tehnice. Completarea combustibilului i gresarea diferitelor puncte se face nainte plecarii n voiaj i dup fiecare folosire a brcii; d) Lunar, se verific funcionarea lmpilor electrice etane la ap, montndu-le bateriile, dup care bateriile se introduc napoi n sculeul de plastic pentru pstrare; la nevoie bateriile uzate sau cu scurgeri se nlocuiesc; e) Atunci cnd temperatura aerului scade sub 0C se execut urmtoarele : se scoate apa potabil din tancurile de ap se golete circuitul de rcire cu ap a motorului se golete santina brcii Atunci cnd temperatura devine pozitiv tancurile de ap i circuitul de rcire se completeaz cu ap. 3. Barca i gruiele se cur ocazional de depunerile de ghea sau praf (nisip, fosfat, minereu, crbune.) 4. Saboii frnelor de lansare vor fi verificai trimestrial, nlturndu-se infiltraiile de ap i hidrocarburi. 5. Colacii de salvare se vopsesc anual, refcndu-se inscripiile. Dup furtun colacii avariaii se nlocuiesc. Saulele de legare a geamandurilor fumigene i luminoase se nlocuiesc cnd se constat degradarea lor. La geamandurile luminoase se nlocuiesc bateriile descrcate sau cu scurgeri i se cur contactele electrice; la cele activate cu ap de mare se nlocuiesc becurile, dac este cazul, i se cur fasungul de oxizi. Instruciuni de exploatare privind lansarea brcilor 1. Lansarea brcilor de salvare se execut la primirea ordinului ,,ABANDONAI NAVA, ,,PREGTII PENTRU ABANDONAREA NAVEI sau ,,PREGTII BARCA PENTRU LANSARE dat de comandantul navei sau din dispoziia acestuia, de ofierul de cart pe nav. Lansarea brcii de salvare se execut n dou faze: a) pregtirea de la primirea ordinului pn la coborrea brcii la nivelul puni; b) coborrea urcarea personalului, coborrea brcii la ap i desfacerea palancurilor. Durata total a lansrii nu trebuie s depeasc 10 minute. eful echipei de lansare se subordoneaz efului brcii. 2. La sosirea echipei de lansare, eful acesteia ordon: ,,PREGTII BARCA PENTRU 6

LANSARE , LA CARE: a) Pe punte, eful echipei conduce operaiunea i mpreun cu marinarii de pe punte: - noaptea verific funcionarea luminilor i le orienteaz corect; - elibereaz sigurana gruielor; - primete de la barc barbeta prova decuplabil i o volteaz pe puntea navei n locul stabilit la exerciii; - desface balustrada; - lanseaz scara de mbarcare; - desface pontilul de susinere de sub barc. b) Marinarii din barc : - pun dopurile la valvulele de drenaj; - dau pe punte barbeta prova legat la dispozitivul de decuplare; - desfac atrntorii; - trec chingile peste barc; - pun echea la post; - raporteaz efului echipei fiecare aciune ndeplinit. c) Ofierul mecanic: - verific nivelul combustibilului i uleiului i dac snt la post trusa de scule pentru intervenie i instruciunile de pornire a motorului; - lanseaz la prova motorul de turaie mic, cu capotul pus pentru a reduce zgomotul, dup care se l oprete. La cealalt barc verific funcionarea drezinei. 3. eful echipei verific efectuarea acestor activiti, dup care raporteaz efului brcii: ,,BARCA ESTE PREGTIT. La ordinul ecestuia: ,, COBORI BARCA LA NIVELUL PUNII, eful echipei acioneaz frna i permite coborrea brcii pn la nivelul punii brcilor, astfel nct dispozitivul de apropiere s fie ntins, iar barca la 20-40 centimetri de bordaj. Dac o barc nu poate fi cobort, se inverseaz sensul curentului i se lanseaz mecanic. n caz de nereuit, eful brcii raporteaz comandantului i ordon prezentarea la barca disponibil, intrnd n subordinea efului acelei brci mpreun cu tot echipajul brcii sale. 4. eful brcii verific prezena i echiparea persoanelor ce urmeaz a se urca n barc. Cnd nava este stopat sau are inerie minim, comandantul navei, direct sau prin ofierul de cart, ordon: ,,LANSAI BARCA; la primirea ordinului eful de barc ordon: ,, URCAI N BARC , permind urcarea numai a celor stabilii prin rol i/sau la ordin. 5. Urcarea n barc i ocuparea locurilor numerotate se face mai nti simultan prin prova brcii i prin pupa ei, i apoi din prova spre pupa, ocupnd centrul brcii; aceast aciune trebuie s dureze maximum 3 minute. 6. Dup ocuparea locurilor, eful brcii ordon: ,,PORNII MOTORUL, DESFACEI DISPOZITIVELE DE APROPIERE, la care ofierul mecanic lanseaz motorul la turaie mic, iar marinarii prova i pupa desfac legtura socarelor de la dispozitive sau le taie. 7. eful brcii verific dac nava se mai deplaseaz sau nu prin ap; n caz c se mai deplasez, ordon ca barbeta respectiv s fie bine ntins pe timpul coborrii . 7

8. Dup legarea brcii, eful brcii ordon efului echipei de lansare: ,,LANSAI BARCA . eful brcii anun : ,,ATENIE , COBOR BARCA i acioneaz frna pn n momentul cnd barca se aaz normal pe ap ntre dou valuri. Pe msur ce barca coboar, marinarii filtreaz uor barbetele prova i pupa, inndu-le ntinse. 9. eful brcii ordon : ,,DESFACEI PALANCURILE; timonierul acioneaz maneta pentru declanarea simultan a celor dou palancuri; n lipsa acestui dispozitiv, marinarii prova i pupa declaneaz palancurile n momentul cnd barca este pe creast valurilor, funcie de ineria navei sau de curent pentru evitarea rsturnrii brcii. 10. La ordinul efului brcii ,, MOLA PUPA , ,,MOLA PROVA, marinarii din barc taie mai nti barbeta pupa i apoi decupleaz barbeta prova la deplasarea nainte i invers, la deplasarea napoi. 11. nainte sau dup molarea legturilor, la ordinul efului brcii ,,COBORI N BARC , eful echipei de lansare i dac este cazul, alte persoane rmase la bord coboar n barc pe scara de mbarcare, pe atrntori sau pri aruncarea n ap. eful brcii ordon nominal: ,,MARINARII .PUNEI SCARA DE URCARE N BORDUL . I AJUTAI URCAREA LA BORD A CELOR DIN AP. 12. Dup urcarea n barc a tuturor persoanelor, eful brcii ordon: ,,MAR NAINTE/NAPOI. Ofierul mecanic cupleaz elica n sensul ordonat, dup care se pune crma n afar pentru a se ndeprta de nav n sensul invers deplasrii acesteia, n vnt sau n curent, pn la o distan de siguran. Ajuni la aceast distan se ia legtura cu cealalt barc i se face o ultim verificare a prezenei echipajului navei. 13. Dac n apropiere sunt plute gonflabile umflate, cu sau fr persoane, aceste vor fi luate la remorc de brci; n funcie de situaie, pot fi prsite dup ce s-au ridicat alimentele, apa i alte obiecte de inventar. 14. Dup urcarea n barc a comandantului sau a secundului, eful brcii i pred comanda. ECHIPAMENTUL BARCILOR DE SALVARE 1. Un numar suficient de rame plutitoare pentru deplasarea in apa linistita. Pentru fiecare rama trebuie prevazuti furcheti sau alte mijloace echivalente. 2. Doua cangi. 3. Un ispol si doua ghiordele. 4. Un manual de supravietuire. 5. Un habitaclu continand un compas eficace care este luminos sau prevazut cu mijloace corespunzatoare de iluminare. 6. O ancora plutitoare de marime adecvata cu o parama rezistenta la soc si o saula de lansare care sa poata fi apucata bine cand este umeda.Rezistenta ancorei plutitoare, a paramei si a saulei de lansare trebuie sa fie suficienta pentru orice stare a marii. 7. Doua barbete rezistente cu o lungime cel putin egala cu de doua ori distanta de la locul de amplasare a barcii de salvare la linia de plutire, in conditii de pescaj minim sau 15 metri (care din acestea este mai mare). O barbeta legata la dispozitivul de decuplare trebuie sa fie 8

prevazuta la extremitatea prova a barcii de salvare, iar alta va fi bine fixata la / sau langa etrava barcii de salvare, gata de a fi folosita. 8. Doua topoare, cate unul la fiecare extremitate a barcii de salvare. 9. Recipienti etansi la apa, continand o cantitate totala de 3 litri de apa dulce de fiecare persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care un litru pentru fiecare persoana poate fi inlocuit de catre un aparat de desalinizare care poate sa produca o cantitate egala de apa dulce in doua zile. 10. Un pahar inoxidabil legat cu un snur. 11. Un vas de baut apa, gradat, inoxidabil. 12. O ratie de hrana avand cel putin 10 000 kj (2388,7 cal) pentru fiecare persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie sa fie pastrate in ambalaje etanse la aer si depozitate in containere etanse la apa. 13. Patru rachete parasuta luminoase care corespund cerintelor Regulii nr. 35. 14. Sase facle rosii care corespund Regulii. nr 36. 15. Doua semnale fumigene plutitoare care corespund Regulii nr. 37. 16. O lampa electrica etansa, corespunzatoare pentru semnalizarea in cod morse impreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva intr-un container etans la apa. 17. O oglinda pentru semnalizare in timpul zilei, cu instructiuni de folosire a sa, pentru a semnaliza catre nave si aeronave. 18. Un exemplar din semnalele de salvare cuprinse in Regula V/16 pe carton impermeabil la apa sau intr-un container etans la apa. 19. Un fluier sau un mijloc de semnalizare echivalent. 20. O trusa de prim ajutor intr-o cutie etansa la apa, care sa poata fi inchisa ermetic dupa folosire. 21. Sase doze de medicamente contra raului de mare si cate un sac folosibil in caz de voma, pentru fiecare persoana. 22. Un briceag mare legat la barca printr-un snur. 23. Trei chei pentru deschis conserve. 24. Doi colaci de salvare legati cu cate o parama plutitoare cu o lungime de cel putin 30 metri. 25. O pompa manuala. 26. Un set de unelte de pescuit. 27. Scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului si accesoriile sale. 28. Echipament de stingere a incendiului, corespunzator pentru stingerea hidrocarburilor aprinse. 29. Un reflector care sa poata lumina eficient in timpul noptii, un obiect colorat deschis, avand o latime de 18 metri la o distanta de 180 metri pentru o perioada de sase ore si o functionare continua pentru cel putin 3 ore. 30. Un reflector radar eficace. 31. Mijloace de protectie termica care sa corespunda cerintelor Regulii nr. 34, suficiente pentru 10% din numarul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa le transporte sau doua (care din acestea este mai mare). 9

32. Hartile de barca (daca sunt in dotare). Plute i colaci de salvare Nava este echipat cu patru plute de salvare de 20 persoane, fiind astfel asigurat salvarea membrilor de echipaj, n componena membrilor de echipaj mai intr : 40 veste de salvare , plus 6 buci de rezerv 10 colaci de salvare din care: - doi cu geamanduri luminoase semnal cu fum i cu saule; - patru cu geamanduri luminoase; - patru cu saule de salvare. Colacii snt vopsii avnd marcat denumirea navei i portul de nregistrare. Vestele de salvare se vor amplasa n cabine i la locurile de cart. LANSAREA PLUTELOR GONFLABILE Plutele gonflabile de salvare se pregatesc pentru lansare numai daca exista timp disponibil inainte de a se ordona abandonarea navei. Fiecare pluta din borduri se verifica si se pregateste de o echipa formata din doua persoane, numite de seful barcii din bordul respectiv, dintre primele persoane prezentate la locul de adunare, supraveghind activitatea acestora. La plutele din borduri se desface balustrada (daca exista) si se verifica legarea saulei de declansare. La ordinul:ABANDONATI NAVA se elibereaza declansatorul hidrostatic (ciocul de papagal), iar plutele se imping in afara bordului; daca nu s-au umflat in 20-30 secunde se actioneaza energic saula de declansare. Aceste plute se arunca peste bord inainte de coborarea barcilor de salvare. Daca exista spatiu liber, seful barcii poate dispune ca pluta sa fie urcata in barca inainte de coborarea barcii. Plutele se ocupa de persoanele prevazute prin rol sau care, aruncandu-se in apa, nu reusesc sa se urce in barcile de salvare. La navele cu o lungime mai mare de 150 metri, care au la prova o pluta gonflabila de salvare, personalul care se gaseste pe teuga si nu mai poate veni la barci va elibera de pe postament aceasta pluta si o va arunca la apa pentru a o folosi. Inainte de a se indeparta de nava, barcile de salvare vor lua plutele la remorca sau vor ridica echipamentul acestora. La plutele lasate la post, declansatorul hidrostatic elibereaza chinga atunci cand epava si pluta sunt la o imersiune de 3,5 metri, pluta iesind la suprafata. Epava care se scufunda actioneaza saula de declansare si pluta se umfla, dupa care saula se rupe. Aceste plute raman la locul naufragiului, marcand locul sau putand fi folosite de uni naufragiati. 1. Fiecare vesta se imbraca corect in functie de constructia sa. Exista veste care se pun peste cap (pe dupa gat) si altele care se imbraca ca o haina; a. vestele care se pun dupa gat: in treimea superioara au o deschidere prin care se introduce capul sau sunt in forma de litera U intors, care se pune de dupa gat. Dupa fixarea vestei, cordonul din partea inferioara se petrece pe dupa spate, se strange bine si apoi se incheie 10

bine strans in fata, peste vesta, facand un nod cu FUNDA care sa poata fi dezlegat usor in stare uda; b. vestele care se imbraca au forma obisnuita de vesta; mainile se introduc prin deschizaturile existente, dupa care: se leaga cordonul de sus (de la gat) al vestei; se leaga cordonul de jos, petrecandu-l pe la spate si legandu-l in fata, ca la punctul a; se leaga cordonul gulerului. La unele veste de acest gen lipsesc cordoanele de la gat si de la guler. 2. 3. Orice vesta trebuie astfel legata incat atunci cand se sare in apa vesta sa nu iasa singura peste cap sau sa loveasca barbia. Vestele sunt dotate cu fluier pentru semnalizarea sonora a pozitiei inotatorului. Pentru a semnala pozitia pe timpul noptii se trage de snurul dopurilor de la baterie, permitand activarea ei cu apa de mare. Ziua, in caz ca exista percol din partea rechinilor, se va imprastia in apa continutul saculetului cu chimicale (numai la vestele care sunt dotate cu acest mijloc).

Modul de lansare a plutelor gonflabile

11

Instalaia de stins incendiul a) Instalaia de stins incendiul cu ap Amplasare, inventar. Nava va fi dotat cu o instalaie de stins incendiul cu ap, astfel nct fiecare punct de pe nav s fie protejat cu dou jeturi. Instalaia va fi desevite de dou electropompe principale de incendiu (Q=90m3/h; H = 83 mcA) amplasate n CM, iar pentru caz de avarie n CM, de o electropomp de avarie (Q= 80 m3/h, H= 86mcA) amplasat n compartimentul destinat acesteia pe D.F. C98-101 Tb. Pe punile libere, vor fi prevzui hidrani Dn65 avnd furtunuri cu L= 20m i ciocuri de barz cu jet combinat; furtunile i ciocurile de barz se vor pstra n couri etane amplasate lng hidrani. n CM vor fi prevzui hidrani Dn 50 cu furtunuri cu L= 10m i ciocuri de barz cu jet combinat, ambele pstrndu-se n couri neetane lng hidrani. Deasemeni, n suprastructur vor fi hidrani Dn 50 montai n nie de incendiu dotate cu furtunuri cu L= 10m i ciocuri de barz cu jet combinat. Toi hidranii vor fi de tip STORZ din Bz.Ieirea de avarie din CM, va fi protejat prin stropire cu pulverizatoare, tubulatura de stropire va fi racordat i la hidroforul de ap de mare a navei. Tubulaturile vor alimenta hidranii exteriori, vor fi prevzute cu armturi de separaie pentru prentmpinarea ngheului. Tubulatura va fi astfel amplasat, nct atunci cnd se nchid armturile de separaie, apa de la electropompa avarie, de incendiu, s alimenteze hidranii din suprastructur pe un traseu ocolitor. n punctele cele mai joase ale tubulaturii se vor amplasa dopuri de scurgere a apei. Instalaia va furniza ap i pentru: - splarea lanurilor i nrilor de ancor - ejector drenare puuri de lan - splarea i drenarea tancului de fecale - stingtor S.A.S. 136 Tubulatura instalaiei va fi executat din evi de oel, trase, zincate la cald. mbinate prin flane i manoane. Armturile instalaiei vor fi din font sau oel cu elemente de nchidere din oel inox. 12

Nava va fi dotat deasemeni cu un inventar de incendiu conform regulilor, inventar pentru localizarea i stingerea unor incendii de mic amploare dup cum urmeaz: - stingtor staionar cu aerospum, cu capacitatea 136l. - stingtoare portabile cu spum cu capacitatea 9l - stingtoare portabile cu CO2 cu capacitatea de 3l - pturi pentru stingerea flcrilor - panouri cu unelte de incendiu - seturi portative cu aerospum - costume aluminizate - ventilator portabil pentr evacuare fum - lantern cu acumulatori - aparat de respirat autonom etc. Inventarul de incendiu va fi amplasat n locuri vizibile, uor accesibile i va fi vopsit n culoare roie. Pentru a se putea interveni promt n cazul unui incendiu, ntreg echipamentul va fi depozitat n condiii optime i n stare bun de funcionare.

b) Instalaia de stins incendiul cu CO2 Nava este dotat cu instalaie de stins incendiul cu CO2 pentru protejarea urmtoarelor compartimente: magaziile de mrfuri, CM, DG avarie, PCC, magazia de pituri. Centrala CO2 este amplasat pe puntea principal Tb ntre coasta 35 i coasta 39 i conine un numr de 63 butelii ncrcate fiecare cu cte 30 kg CO2. Pentru CM buteliile sunt deschise hidraulic din centrala CO2 sau manual, iar pentru celelalte compartimente buteliile se deschid numai manual. n CM, PCC i compartiment DG avarie, pentru protecia pesonalului instalaie este prevzut cu un sistem de avertizare vizual i acustic ce intr n funciune cu aproximativ 2 minute nainte de lansarea gazului n compartiment. La creterea presiunii n buteliile CO2 peste valuarea admisibil gazul este evacuat n atmosfer printr-o valvul de siguran. Centrala CO2 este dotat cu o bascul pentru controlul periodic al cantitii de CO2 din butelii. Fiecare butelie este echipat cu avertizor de golire i clapei de reinere. n toate compartimentele preotejate instalaia este prevzut cu fluiere de avertizare ce semnalizeaz ptruderea gazului n compartiment. Instalaia este executat din evi de oel trase i zincate la cald, mbinate prin sudur cap la cap, flane sau nurubri. Armturile sunt executate din oel cu elemente de nchidere din oel inoxidabil. Instalaia este dotat cu piese de schimb i scule n conformitate cu regulile R.N.R. c) Instalaia de stins incendiul cu abur 13

Instalaia va asigura stingerea incendiului cu abur la caldarina recuperatoare, la tobele de evacuare gaze DG i la stingtorul de scntei al caldarinei cu arztor. Distribuia aburului se va face prin intermediul unui distribuitor. Acesta va fi prevzut deasemeni cu robinet cu manometru i robinet control. Aburul va fi furnizat la presiunea de 0,7 Mpa. Tubulatura se va izola numai n locurile de acces permanent ale personalului. Izolaia const din psl, vat mineral strns cu srm ghimpat, acoperit cu tifon i pretejat cu chit ARNOLEX TK 102. Armturile vor fi din oel cu organe de nchidere din oel inoxidabil. Instruciuni de exploatare: La auzul semnalului ,,ALARM INCENDIU pe nav se va ncepe aciunea de stingere a incendiului: Ofierul de cart la maini: pune n funciiune o pomp sau ambele pompe principale de incendiu; pregtete celelalte pompe ce pot fi cuplate pe tubulatura de incendiu, pentru a le pune rapid n funciune, dac e nevoie; pune n funcie pompa de santin pentru evacuarea apei folosit la combaterea incendiului; pregtete pentru intervenie generatorul de spum; n lipsa efului mecanic conduce activitatea de inundare cu CO 2 a compartimentului incendiat, la ordinul ofierului de gard pe nav sau al persoanei care conduce combaterea incendiului; verific i rspunde de evacuarea personalului din compartimentul maini atunci cnd lansarea CO2 se face n acest compartiment, n lipsa efului mecanic; eful electrician, ofierul electrician de cart: scoate de sub tensiune instalaia electric din zona incendiului i o repune n funcie numai la ordinul persoanei care conduce combaterea incendiului; scoate de sub tensiune instalaiile electrice incendiate i ia msuri de protecie pentru celelalte instalaii electrice; oprete ventilaia n compartimentele stabilite de eful mecanic; aduce mijloace portative de iluminat; pregtete mijloacele fixe i mobile pentru aerisirea compartimentului inundat cu CO2; Echipele de stins incendiul: - trec imediat la posturile prevzute n rol; - echipa special acioneaz la focarul incendiului cu persoane mbrcate n costume speciale. Echipele de stingere a incendiilor vor aciona cu mijloacele din dotarea navei dispuse conform planurilor afiate la bord, folosindu-le potrivit instruciunilor tehnice. Compartimentele n care se introduce CO2 n caz de incendiu sunt cele prevzute n schemele afiate n compartimentul CO2. nainte de lansarea gazului, echipa de etanare sau personalul de gard va etana compartimentul, nchiznd capacele, uile i porile etane, spiraiurile i alte 14

deschideri ale comparitmentului incendiat, ntrct concentraia de 5% CO2 este letal. Rspunderea evacurii compartimentului, nchiderea tuturor deschiderilor i oprirea ventilaiei revine efilor compartimentelor respective sau ofierilor de gard. n compartimentele nvecinate incendiului se iau msuri de prevenire a extinderii incendiului, se transfer combustibilul i uleiul n tancuri mai ndeprtate, se introduc vapori sau gaz inert n anumite tancuri, se ud pereii metalici sau de lemn, se menin n starea gata de folosire toate mijloacele de stingere a incendiului. n caz de nevoie la locul incendiului se aduc suplimentar stingtioare i alte mijloace din locurile neameninate, ndeprtate de locul incendiului: costume de pompier, pturi de psl, unelte i nisip, generatoare de spum, mti de oxigen, mti contra CO2 sau fumului. Dup stingerea incendiului gazele din compartiment vor fi evacuate folosind instalaiile fixe sau portative, sub conducerea efului mecanic sau nlocuitorului su. n caz c nu se poate evita evacuarea gazelor n interiorul navei, personalul aflat n apropierea zoneleor de evacuare va fi ndeprtat.

2.

Proiectarea rolurilor navei i instruciunile specifice

2.1. Constituirea echipajului pe roluri ROLUL DE INCENDIU Cuprinde totalitatea aciunilor care se ntreprind de ctre membrii echipajului n mod organizat n cazul existenei unui incendiu la bordul navei. Alarmarea echipajului se face de ctre persoana care a constatat apariia incendiului, de la cel mai apropiat post de avertizare sonor printr-un semnal indicnd litera 5 din codul morse (..) repetat de ase ori. Alarma de incendiu: 12 semnale sonore scurte (litera morse 5 repetat de ase ori). Rolul de incendiu: Comandantul - se afl la comanda ntregii operaiuni. eful mecanic n CM este eful operaiunii i primete ordin de la comandant. Cpitanul secund - este eful operaiunilor de stins incendiul de pe punte. Of. Punte II - se deplaseaz cu stingtorul la locul incendiului , conduce echipa Of. RTG 2 - ajut la coordonarea aciunii eful mecanic - secund pregtete instalaia de stins incendiul cu CO2 , supravegheaz nchiderea porior etane i izolarea tancurilor de combustibil, ghideaz persoana mbrcat n funcie de locul incendiului Of. Mec II. - supravegheaz funcionarea motoarelor auxiliare, pornete DG-ul de avarie. 15

Of. Mec. III. Motorist I i II Motorist III Aj. Of. Mec. Of. El. I. electrice Of. El.II ef echipaj incendiului. ef timonier Marinar I Marinar II Of. RTG. I Buctar I Ospatar Brutar

- este ofier de cart n PCC, pornete pompele de incendiu, face linia de incendiu i acioneaz cu stingtorul cu spum. - cupleaz manicile i ciocul de barz; vine cu cange i topor (la generatorul de spum 1 i 2) - acionez cu stingtorul la locul incendiului de la generatorul de spum 1 - aduce costum de protecie la locul incendiului - cupleaz generatoarele n tablou i urmrete tablourile - pregtete stingtoarele CO2 i cu praf pentu stins instalaia electric - ghideaz persoana mbrcat, n funcie de locul - cupleaz manicele i ciocurile de barz - aduce costume aluminizate - la manic - la dispoziia comandantului n staia radio - vine la locul incendiului cu trusa medical - vine la locul incendiului cu pturi sau psl - acord primul ajutor rniilor

Rolul de incendiu este constituit din dou echipe formate din : Echipa nr 1 Cpt. Secund Timonier I Marinar I Osptar Buctar Of. RTG 1 Echipa nr. 2. Of. Mar. II Of. Electric 2 Aj. Of. Mec. Motorist II Brutar Marinar II Echipa din CM ef mecanic ef mecanic sec. Of. Mec. II Of. Mec III Of. Electric I Strungar Motorist III Echipa special Of. RTG. 2 Timonier 2 ef echipaj ef timonier Motorist I Of. Asp. P

Echipele 1 i 2 vor aciona la locul incendiului, mai puin n CM : - echipa nr.1 la PV, echipa nr.2. n rezerv; - echipa nr. 2 n castel, echipa nr 1 n rezev Echipa n rezev acioneaz la ordinul secundului. La ordin se evacueaz compartimentul pentru a lansa CO2 , prezena persoanelor se verific n faa uii etane. Personalul fr sarcini n rol se adun n careul echipaj ateptnd ordine. Costumul se mbrac pentru aciune n zona focarului, salvarea persoanelor sau bunurilor materiale deosebite. Echipa asigur evacuarea spre punctul medical a celor accidentai (echipa special). Instruciunii: 16

Semnalul sonor de alarm se d n toate cazurile de incendiu; se folosete orice mijloc de legtur pentru a comunica locul incendiului. ncercai s stingei focarul cu ajutorul stingtoarelor, pturilor, etc. din apropiere. nchidei ventilaia pentru a mpiedica ntreinerea i rspndirea incendiului Dup declanarea alarmei echipajul acionez conform rolului, instruciunilor i normelor PSI. efii de echipaj conduc activitatea conform ordinelor comandantului, normelor PSI i condiiilor reale; echipele folosesc instaliile i materialele adecvate din dotare. Verificai prezena personalului aflat anterior n compartimentul incendiat sau n care se lanseaz CO2 Deschidere compartimentului incendiat se face de persoana mbrcat n costum aluminizat La nava aflat n post, ofierul de gard anun Cpitnia portului i formaia de pompieri Fiecare persoan din echipaj trebuie s cunoasc amplasarea echipamentului de stingere a incendiilor, s fie familiarizat cu regulile de folosire a acestuia i s cunoasc ciile de acces i de evacuare compartimentului incendiat Principalele mijloace de stingere a incendiilor sunt amplasate astfel: costumul aluminizat i aparatul izolant n timonierie i PCC motopompa de incendiu n CM racordul internaional pe faa comenzii , lng scara de urcare din tribord restul mijloacelor conform planului dispus pe punte lng scara de acces la bord ROL DE GAURA DE APA Patrunderea apei din exterior in corpul etans al navei are drept urmare pierderea stabilitatii prin: modificarea asietei si a inclinarii pana la rasturnarea navei; modificarea flotabilitatii pana la scufundare. Patrunderea apei din exterior in corpul etans se poate face prin: dezentansarea deschiderilor practicate din constructie in corpul navei; sparturi (gauri de apa) rezultate in urma unor coliziuni, puneri pe uscat sau altor evenimente ce suprasolicita corpul. Orice informatie privind descoperirea patrunderii apei in interiorul navei trebuie sa ajunga imediat la ofiterul de cart (garda) pe nava, care va da ALARMA GAURA DE APA si va informa imediat pe comandantul navei sau persoana care il inlocuieste. Ofiterul de garda pe nava va fi in masura sa conduca nemijlocit actiunile de limitare a patrunderii apei in interiorul navei atunci cand de la bord lipsesc persoane din conducerea navei. 17

Informarea despre patrunderea apei in interiorul navei se face de catre orice persoana care descopera o gaura de apa. Modul de informare este prin voce, telefon sau alta persoana, comunicand locul unde a observat gaura, marimea ei, cantitatea de apa patrunsa in compartiment si alte observatii posibil sa fie descoperite in conditiile date. La primirea unei astfel de informatii, ofiterul de cart (garda) va declansa alarma, astfel: prin voce si ajutoarele sale; prin statia de dare a ordinelor pronuntand de 3 ori ALARMA GAURA DE APA IN ; prin soneria de alarma de la comanda de navigatie, dand de 6 ori semnalul morse G ( ---). Imediat dupa darea alarmei ofiterul de cart intoarce nava cu spartura sub vant, dupa care stopeaza nava, punand masina inapoi. Opreste iluminatul general al magaziilor si il conecteaza numai la cererea sefului electrician sau ofiterului electrician de cart (garda). La sosirea comandantului il va informa asupra situatiei (informatiile primite, masurile luate etc.), ii va preda conducerea actiunilor si, dupa consemnarea evenimentului si situatiei in jurnalul de bord sau registrul ofiterului de cart, se va prezenta la postul sau prevazut in rol. Daca nava se afla in apropierea litoralului, comandantul o va indrepta spre mal pentru ca in caz de extrema necesitate sa o puna pe uscat in cel mai scurt timp posibil. Atunci cand gaura de apa este situata intr-un bord, se naviga, de regula, cu bordul respectiv sub vant, intr-o aliura convenabila.dirijarea navei spre tarm se face astfel incat sa nu conduca la blocarea canalului navigabil, intrarii in porturi, docuri, bazine; esuarea se face, pe cat posibil, in locuri nisipoase, care sa permita dezesuarea simpla si sa nu provoace noi avarii. La auzul semnalului ALARMA GAURA DE APA, pe nava, se iau urmatoarele masuri: ofiterul mecanic de cart (garda) pune imediat in functiune pompele de balast si santina si verifica daca se poate trage apa din compartimentul anuntat, pregateste functionarea ejectoarelor si a altor pompe si, in functie de dispozitile primite de la seful mecanic sau de la comanda navei, pune in functie toate mijloacele fixe sau mobile de evacuare a apei; seful electrician sau ofiterul electrician de cart (garda) asigura alimentarea pompelor cu energie electrica, iar in caz de inundare a compartimentului masini, impreuna cu ofiterul mecanic cupleaza diesel generatorul de avarie si intrerupe consumatorii inutili; ia masuri pentru iluminatul special in compartimentul inundat, inclusiv cu mijloace mobile sau autonome; echipele de interventie isi pregatesc materialele de astupare a gaurilor de apa, dupa care actioneaza potrivit dispozitiilor persoanei care conduce actiunile, asteptand in locurile stabilite prin rol. De regula, la nava se organizeaza urmatoarele echipe: echipa de inchidere a portilor etanse si de manevra a paietului; 18

echipa de dulgheri care actioneaza din interiorul compartimentului inundat; echipa de lacatusi care actioneaza din interior, ajutand echipa de dulgheri; In functie de numarul echipajului se mai poate organiza echipa de salvare a persoanelor accidentate si de transport a ranitilor la postul de prim ajutor. Actiunile pentru mentinerea vitalitatii navei cuprind: etansarea unor compartimente pentru a preveni patrunderea apei; manevra unor lichide in scopul limitarii patrunderii apei, modificarii sau mentinerii unei asiete favorabile sau a unei inclinari convenabile; oprirea partiala sau totala a patrunderii apei in interiorul navei; evacuarea apei patrunse sau care patrunde in interiorul navei. In caz de dezetansare a garniturilor sau a flanselor din zona deschiderilor practicate in corpul navei, la opera vie, se actioneaza astfel: paietului; se se opreste patrunderea apei prin punerea unor dopuri, pene, perne sau a evacueaza apa din compartimente; in functie de posibilitati, se inlocuieste din interior sau exterior garnitura, flansa sau portiunea de tub defecta; se elibereaza deschiderea de materialul folosit pentru oprirea patrunderii apei. In cazul cand remedierea defectiunilor nu este posibila nici din interior, nici din exterior, chiar dupa modificarea asietei (inclinarii), atunci deschiderea ramane blocata (obturata). In caz de dezetansare a tancurilor de apa, combustibil sau lubrefianti se limiteaza imediat, sau se opreste complet scurgerea lichidelor din tanc si patrunderea apei din exterior, folosind perne sau paietul. Tancul respectiv se izoleaza fata de celelalte, iar prin manevra de lichide intre tancurile ramase libere, seful mecanic, potrivit dispozitilor comandantului sau secundului, va mentine nava intr-o asieta (inclinare) convenabila. Pentru a nu creea suprafete libere periculoase, tancurile dezetansate se izoleaza din exterior cu paiet si se blocheaza din interior cu perne, panouri sau cheson de ciment, dupa care se umplu complet cu apa, fara a modifica insa negativ stabilitatea navei sau a mari pericolul de poluare.Nava are compartimentele etanse prevazute in Informatia de avarie; in acelasi document se indica si situatiile de inundare si inclinare. In cazul patrunderii apei intr-un compartiment etans, modul de actiune este, in general, urmatorul: 19

se intrerupe alimentarea cu energie electrica numai in cazul cand exista pericol de electrocutare sau de scurt circuit; se etanseaza spartura cu un paiet si se verifica sa nu mai existe si alte dezetansari; se inclina nava, se evacueaza apa din interior pentru a se putea monta perne, panouri sau a se pune cheson de ciment; se evacueaza in mare o parte din lichidele din tancurile dispuse in zona sparturii (daca a fost izolata)sau a partii afundate, greutati disponibile sau chiar marfa, atunci cand cresterea pescajului diminueaza bordul liber admis; se tin sub observatie continua portile si usile etanse sau alte locuri prin care apa se poate raspandi in afara compartimentului inundat. Intrucat compartimentul masini este zona cea mai vulnerabila a navei (inundarea lui conduce la oprirea pompelor de combustibil si ulei si a celor de manevra a lichidelor de evacuare a lor), prin manevra navei se va evita, pe cat posibil, coliziuni in zona acestuia. Evacuarea apei din compartiment se va face, in primul rand, prin folosirea sorbului de avarie. Daca este posibil, inainte ca nava sa se incline mai mult de 200 intr-un bord, barca din bordul inalt va fi coborata la apa.In porturi, ofiterul de garda este obligat sa execute dispozitile organelor de capitanie privind manevra navei pentru a nu periclita siguranta altor nave. Clasificarea gaurilor de apa: Gaurile de apa se clasifica astfel: 1. Dupa provenienta: gauri de apa produse in urma coliziunii cu o alta nava; gauri de apa cauzate de esuari; gauri de apa provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau in imersiune; gauri de apa provocate de defectiuni ale tubulaturilor instalatiilor ce comunica cu exteriorul. 2. Dupa dimensiuni: gauri gauri gauri gauri de de de de apa apa apa apa mici, cu suprafetele sub 0.05 m2; mijlocii, cu suprafetele sub 0.2 m2; mari, cu suprafetele sub 2 m2; foarte mari, cu suprafetele peste 2 m2;

3. Dupa pozitia lor in raport cu suprafata apei: gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire; gauri de apa dispuse in zona de plutire; 20

gauri de apa dispuse sub linia de plutire, care pot fi pe bordajul sau pe fundul navei (cu distrugerea sau fara distrugerea dublului fund) 4. Dupa aspect: gauri de apa cu aspect neregulat si margini deformate; gauri de apa cu aspect regulat si margini netede. A. Mijloace de evacuare a apei din compartimente. In momentul cand s-a semnalat ca apa patrunde in compartiment , cel care a observat pune imediat in functiune mijloacele fixe de evacuare a apei existente. Daca apa continua sa inunde, atunci in afara de mijloacele fixe de evacuare trebuie puse in functiune mijloacele mobile pentru evacuarea apei si a cere ajutorul echipelor de salvare. Pentru evacuarea apei se folosesc mijloace fixe de evacuare, racorduri de avarie ale pompelor de circulatie si mijloace portabile. Pentru golirea tancurilor de combustibil pot fi folosite pompele de combustibil si cele de transvazare, pentru golirea tancurilor de ulei pompele de transvazare a uleiului, pentru golirea tancurilor de apa pompele pentru apa potabila si cea de folosinta. Pentru golirea santinelor, in cadrul mijloacelor fixe, intra si pompele de santina si drenaj si sorburile aferente. Mijloacele mobile folosite pentru evacuarea apei din compartimente pot fi, ejectoare cu apa mobile, pe care se monteaza furtune pentru sorb si pentru o gura de incendiu si pentru refulare. Unele compartimente ale navelor sunt utilate cu conducte speciale de aspiratie pentru ejectoarele portative. Unde nu exista aceste conducte, furtunul de admisie al ejectorului se poate monta pe tubul de masurare. Pentru evacuarea apei din compartiment se mai folosesc ejectoarele hidraulice portabile, motopompa, pompa submersibila. In toate cazurile de evacuare a apei cu ajutorul mijloacelor de drenaj trebuie sa se acorde atentie existentei si mentinerii in stare de curatenie a sorburilor de aductiune impotriva diferitelor impuritati, carpe, calti, si murdarie. Este necesar sa se realizeze o etanseitate perfecta a racordurilor de furtun pentru evacuarea apei, deoarece in cazul existentei unor portiuni neetanse neansemnate se va aspira aer si apa nu va putea fi evacuata. B. Materiale si dispozitive pentru combaterea avariei corpului navei. In afara instalatiilor cu care este dotata nava pentru eliminarea apei care a patruns in corp, la bord exista o serie de materiale si dispozitive care sunt folosite pentru astuparea gaurilor de apa. Acestea constituie inventarul de avarie al navei si componenta sa minima este prevazuta in normele R.N.R. in functie de lungimea navei si zona de navigatie (cu prevederi 21

speciale pentru navele care transporta incarcaturi lichide in tancuri, si pentru navele de pasageri). Pe nava trebuie sa existe cel putin doua posturi de avarie, dintre care unul situat in apropierea compartimentului masini. Obiectele de inventar pentru inlaturarea avariei sau ambalajul pentru pastrarea lor trebuie sa fie piturate in albastru fie complet, fie in dungi. Inventarul de avarie cuprinde, in general, urmatoarele materiale si dispozitive paiete pentru astuparea gaurilor de apa mari. Ele sunt confectionate din panza de vele impermeabila impregnata sau din alte tesaturi echivalente si se fabrica in trei dimensiuni: paiete intarite de 4,5 4,5 m, paiete usoare de 3 3 m, paiete obisnuite de 2 2 m. Paietele se confectioneaza din cate patru bucati de panza de vele cate una de fiecare parte, prinse impreuna printr-o cusatura rotunda din loc in loc. Paietul intarit are, in interior, o plasa de sarma cu ochiuri de circa 25 mm. La mijloc paietul se umple cu materiale vegetale. Pe margini, paietul este prevazut cu o grandee, avand la cele patru colturi un ochi de rodanta. In afara de acestea, se vor prevedea ochiuri pentru paramele de manevra, pentru paramele de fund si pentru bratele paietului. PAIETUL DE AVARIE

1 - paiet; 2 grandee; 3 ochi de rodanta; 4 ochiuri intermediare; 5 ochiuri de capat; 6 brate; 7 parame de manevra; 8 parame de fund; 9 rodanta; 10 fete; 11 legaturi; 12 cusaturi rotunde; 13 plasa de sarma; 14 umplutura vegetala. Lungimea paramelor de manevra trebuie sa fie astfel aleasa, incat paietul sa poata acoperi o gaura de apa in orice loc de pe bordaj, luand volta pe punte. truse de scule de matelotaj si lacatuserie; 22

grinzi de pin, cu dimensiunile de 150 150 4000 mm si 80 100 2000 mm; dulapi de pin, cu dimensiunile de 50 200 4000 mm si 50 200 2000 mm; pene de pin, cu dimensiunile de 30 200 200 mm; pene de mesteacan cu dimensiunile de 60 200 400 mm; dopuri de brad. PENE DE AVARIE DOP DE AVARIE

In afara de acestea, la postul de avarie trebuie sa mai existe, in cantitati si la dimensiunile indicate in normele de Registru, urmatoarele materiale: panza de vele, pasla ordinara, foi de cauciuc, stupa gudronata, sarma de fier moale, scoabe de constructie, suruburi cu cap hexagonal, piulite hexagonale pentru suruburi, cuie de constructie, ciment cu priza rapida, nisip, substanta pentru priza rapida a cimentului, minium de plumb, seu, barda, joagar, fierastrau pentru metale, lopeti, galeti, baros, felinar antiexploziv, cric cu surub, clema de avarie cu surub.

23

D. Cercetarea avariei. Masuri si procedee pentru limitarea si eliminarea avariilor la corp. D1. Cercetarea avariilor la corp Imediat dupa producerea avariei, o prima actiune consta in determinarea locului si caracteristicilor gaurii de apa. Localizarea gaurii de apa trebuie facuta cat mai repede posibil, avand in vedere timpul limitat existent pentru eliminarea ei.Imediat ce locul avariei a fost depistat, se vor determina caracteristicile gaurii (inaltimea in raport cu linia de plutire, dimensiunile, aspectul) si se va aprecia cantitatea de apa intrata, debitul de inundare si timpul de inundare. Compartimentul inundat se izoleaza de cele invecinate prin inchiderea portilor etanse, a ventilatiilor si a altor deschideri.Dupa stabilirea caracteristicilor avariei, in paralel cu celelalte masuri specificate, se aduc, de la postul de avarie cel mai apropiat, materialele necesare, din compartimentele inundate, utilizandu-se eventual, si alte mijloace ale bordului (motopompe de incendiu portabile, galeti, etc). Daca avaria este mare, se recomanda, cand este posibil, sa se stopeze nava sau, cel putin, sa se reduca viteza, astfel incat in nici un caz miscarea navei sa nu mareasca viteza de inundare. Cand este cazul, se vor lua masuri de intarire a peretilor etansi, distrugerea lor marind foarte mult pericolul avariei. O atentie corespunzatoare trebuie acordata si etansarii gaurilor de deasupra liniei de plutire, mai ales pe mare agitata sau cand exista pericolul bandarii navei. D2. Astuparea gaurilor de apa mici. 24

Gaurile de apa mici apar, de obicei, din cauza unor defectiuni ale corpului navei (nituri sarite, spargerea hublourilor, crapaturi, fisuri). Astuparea unor gauri mici de apa si a orificilor rezultate in urma saririi niturilor (cu diametrul pana la 40 mm) se poate face cu ajutorul unor buloane cu cap pivotant, dopuri, iar a fisurilor sau crapaturilor cu ajutorul penelor. Plasture cu margini moi Clema de avarie cu surub Garnitura etansara Corpul navei

Astuparea unei gauri de apa cu un plasture cu borduri moi si clema avarie

Gaurile de apa mici cu diametrul pana la 100 mm, pot fi astupate cu ajutorul unui plasture metalic. Inainte de aplicarea acestui plasture, piulita trebuie sa fie desurubata pana la capat. Clema pivotanta se fixeaza de-a lungul bulonului si mentinandu-se in aceasta pozitie este introdusa in gaura de apa in asa fel, incat sa iasa in afara bordajului si sa se rasuceasca sub actiunea resortului perpendicular pe axul bulonului. Dupa aceasta, cu ajutorul unei piulite se strange (preseaza) plasturele pe gaura de apa. Pentru a limita extinderea fisurilor amplasate in zone intens solicitate, la capetele lor se vor da gauri care vor fi astupate cu dopuri, iar fisurile vor fi astupate cu plasture.Gaurile de apa mici cu diametrul pana la 150 mm pot fi astupate cu ajutorul unor cepuri de lemn. Dopul infasurat in carpe, calti sau tenda impregnata cu minium de plumb se introduce in gaura de apa si se bate cu ajutorul barosului. In partile inferioare ale santinelor unde presiunea apei depaseste 4 metri coloana de apa, dopurile nu mai trebuie infasurate inainte de a fi aplicate pe gaura de apa, deoarece ar putea fi eliminate datorita presiunii apei. Locurile netanse, ramase dupa ce au fost batute dopurile se lichideaza prin baterea unor dopuri mai mici, pene si apoi se calaftuiesc cu calti impregnati cu seu de vita sau cu minium de plumb. Cu ajutorul penelor si plasturilor pot fi astupate gauri cu diametrul de pana la 250 mm. Fisurile cele mai mici pot fi stemuite cu plumb. Pentru aceasta o bucata dintr-o foaie de plumb este aplicata (batuta) pe fisura cu ajutorul unui ciocan de stemuit sau cu o dalta tocita. 25

D3. Astuparea gaurilor de apa mijlocii Gaurile de apa mijlocii se astupa, de regula, din interiorul compartimentului inundat. Cele mai eficace mijloace sunt plasturii sau panourile cu margini moi. Daca nu exista astfel de panouri de dimensiunile gaurii, ele se confectioneaza din scanduri de brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scandura se pune o bucata de panza de vela, seu, Dispozitiv de strangere Panou - Coasta

Astuparea unei gauri de apa cu panou cu margini moi si dispozitiv universal de strangere

infasurat in panza de vela si prins in cuie de panou. Dimensiunile panoului trebuie sa fie cu 150-300 mm mai mari decat dimensiunile gaurii. Inainte de astuparea gaurii, din portiunea avariata se indeparteaza captusala, fardajul, tubulaturile si cablurile sau alte obiecte care impiedica fixarea panoului, iar la nevoie, se indreapta sau se taie marginile gaurii. Dupa ce a fost uns cu seu pe marginea moale, panoul se fixeaza cu ajutorul dulapilor sau grinzilor din dotare, sprijinite de elemente de structura si fixate cu pene de lemn. Daca o astfel de fixare nu este posibila, se pot utiliza cleme cu surub; in caz ca dimensiunea clemei este mai mica decat a gaurii, de clema se pot suda bare de otel de dimensiuni corespunzatoare. Daca la bord se afla un dispozitiv universal de strangere, acesta poate fi folosit cu foarte bune rezultate. D4. Astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari. De cele mai multe ori, astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari nu se poate face din interior din cauza presiunii si a debitului foarte mare de

Astuparea gaurilor de apa cu un panou

Panou cu borduri moi Dulap de pin Pene Element de sprijin

26

apa care intra in nava. In aceasta situatie, se utilizeaza paietele, care se duc la locul avariei prin exterior cu ajutorul paramelor de manevra si de fund. Presiunea apei va fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea gaurii. Daca marginile sunt indreptate spre exterior, operatia este ingreunata si, in acest caz, se va proceda la indepartarea sau etansarea lor dinspre interior, in locurile de infiltrare dupa aplicarea paietului. Aplicarea paietului se face numai dupa oprirea navei. Astuparea unei gauri cu ajutorul paietului

1 2 3 4 5 6 7

gaura de apa; paiet; parame de manevra; parame de fund; brate; lanturi (cabluri) de intindere; legaturi.

D5.

Astuparea gaurilor cu ajutorul chesoanelor de ciment.

In zona gurnei sau a fundului, astuparea gaurilor se executa cu ajutorul chesoanelor de ciment. Mortarul se pregateste cu apa dulce si ciment cu priza rapida si nisip. Nu se va folosi apa murdara cu grasimi, reziduri petroliere, acizi etc. , pentru a nu impiedica si deteriora priza. Apa de mare reduce rezistenta mortarului cu circa 10%, de aceea nu este indicata utilizarea ei. Operatiile de inlaturare a avariei se executa astfel: se astupa gaura cu un paiet, din exterior; se evacueaza apa din compartiment cu ajutorul mijloacelor de evacuare; se confectioneaza, dupa forma bordajului sau a fundului si tinand cont de elementele structurale ale navei, un cheson de lemn; bordajul se curata si se spala in zona unde se va monta chesonul; dupa montarea chesonului spartura se acopera cu o panza de vela sau din pasla; simultan cu montarea chesonului, se pregateste mortarul (din doua parti de nisip si o parte ciment), adaugandu-se si substantele pentru priza rapida in proportile indicate in instructiunile de utilizare a acestora; se toarna apa dulce curata, amestecand bine pana se creeaza o pasta omogena; pasta se toarna in chesonul montat la locul avariei; 27

se scoate paietul exterior; avaria va fi definitiv inlaturata cu prima ocazie favorabila.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

7.8. 9.

Elemente de structura Pene Grinda Cheson de lemn Ciment Panza de vela Paiet Grinda (dulap) Element de sprijin

Astuparea unei gauri de apa cu ajutorul unui cheson de ciment

ROL DE ESUARE ACCIDENTALA SI VOITA Majoritate cazurilor de esuare accidentala se datoreaza: nerespectarii adancimii minime a apei sub chila; necunoasterii pozitiei navei intr-o zona periculoasa; nerespectarii culoarului de trafic; In situatii extreme comandantul ia decizia de a esua pentru a salva nava si echipajul. Esuarea se face intr-un loc ales in functie de natura solului si avand in vedere remorcare ulterioara a navei dupa repararea avariei. In momentul punerii pe uscat a navei sau al aparitiei fenomenelor ce caracterizeaza esuarea, prima masura ce trebuie luata este stoparea masinilor, dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei in felul urmator: se constituie un serviciu de siguranta, care cerceteaza starea compartimentelor navei si se iau masuri de evacuare a apei din interiorul navei; 28

se stabilesc, dupa harta, caracteristicile locului si punctul precis in care se afla nava; se cerceteaza starea fundului apei dupa hartiile existente la bord, se determina curentii existenti, nivelul si variatia mareei si se ia, daca este posibila o proba de fund; se determina pozitia navei in raport cu suprafata apei (asieta si banda); se executa orice altedeterminari si cercetari capabile sa dea o imagine cat mai exacta a situatiei navei. Pentru determinarea portiunii fundului navei care se afla in contact cu fundul apei se trec pe sub nava doua cabluri (unul de la prova si altul de la pupa), care se plimba pana ce intalneste fundul. Se citesc coastele in dreptul carora a ajuns dublinul cablurilor si, apoi se determina lungimea portiunii de contact. Determinarea portiunii de contact a navei cu fundul apei Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea cu mijloacele bordului, aceasta operatie poate incepe imediat. Dezesuarea se poate face prin mai multe procedee, cum ar fi: dezesuarea cu utilizare instalatiilor de propulsie. Masiniile navei se pun in mars inapoi, efectul se manifestandu-se atat prin crearea unei forte de tractiune, cat si prin spalarea fundului apei de curentul format prin functionarea elicelor navei; dezesuarea cu utilizarea simultana a instalatiilor de propulsie si ancorare. Ancorele si ancoratul se dispun simetric fata planul diametral, fie inclinate cu un unghi anumit, astfel incat, in functie de pozitia navei in raport cu fundul apei, nava sa capete o directie si, eventul, o miscare de intoarcere care sa inlesneasca manevra de degajare. Dupa fundarisire ancorelor, se pune in functiune instalatia de propulsie si se vireaza simultan ancorele si ancoratul. dezesuarea prin schimbarea pozitiei navei inraport cu suprafata apei. Se poate incerca dezesuarea printr-o schimbare de asieta sau banda, in functie de situatia navei fata de fundul apei si de caracteristicile acesteia. Schimbarea pozitiei navei poate fi facuta prin urmatoarele procedee: - debarcarea unor greutati (marfuri, apa de balast, apa tehnica, combustibil, ancorele prin filarea lanturilor); - deplasarea unor greutati; - ambarcarea unor greutati prin balastarea navei;

29

dezesuarea prin balansarea navei, are ca scop micsorarea aderentei fundului si crearea spatiului necesar navei invederea degajarii. In toate cazurile, indiferent de metoda adoptata se va tine seama de a folosi mareea ca un mijloc suplimentar important pentru dezesuarea navei. Pentru aceasta, dezesuarea va incepe odata cu inceperea fluxului, asa ca, in momentul cand fluxul este maxim, sa fie asigurate cele mai bune conditii pentru dezesuare. ROLUL COMPLEX (ESUARE NAVEI CU GAURA DE APA) Daca cercetarea avariei a dus la constatare ca, in urma esuarii, au aparut gaurii de apa, situatia trebuie considerata ca periculoasa si se va trece imediat la masuri energice care sa limiteze sau sa elimine consecintele avariilor la corp. Daca dublul fund si bordajul se prezinta in stare buna, se or lua masuri de atupare a sondelor, aerisirilor si a supraplinurilor tancurilor deteriorate si se va intari, eventual, dublul fund pentru a rezista la presiunea apei. Daca dublul fund a fost afectat, vor trebui luate toate masurile pentru asiguararea flotabilitatii si stabilitatii navei. O prima masura ce se impune in acest sens este asiguarrea navei contra efectului vantului, curentului sau valurilor, prin fundarisirea ancorelor. Se va proceda, in continuare, la evacuarea apei din compartimentele inundate, la astuparea gaurilor si eliminarea posibilitatilor de patrundere a apei in alte compartimente. Pentru a degaja nava de pe fundul navei, mai ales daca acesta este stancos, se va efectua debarcarea greutatilor in barja, salandrele si tancurile de salvare. Se va tine seama de faptul ca o buna parte din gaura de apa este obturata de fund si ca, dupa degajare, debitul de apa prin eventualele gauri ramase neastupate va creste. Metoda cea mai rapida, si mai eficienta de astupare a gaurilor este, in acest caz, cimentarea. Dupa degajare, daca aceasta este completa sii nava poate manevra cu mijloace proprii, remorcherl de salvare va avea numai sarcina de a urmarii manevrarea navei prin remorcare si de a asista navigatia in continuare. Cand degajarea este partiala remorcherul are sarcina de a asigura, prin remorcare, degajarea totala, iar in cazul cand nava nu mai dispune de mijloace proprii pentru propulsie si manevrare, de asigura remorcarea navei pana in primul port. Daca vantul si curentul au directii diferite de aceea iin care se face efortul de degajare, poate fi necesar ca un alt remorcher sa ajute nava salvatoare ca sa tina pe directia de degajare, aceasta din urma avand, de obicei, capacitatea de manevra limitata datorita remorcarii. Daca situatia permite, se poate folosi si remorcajul la ureche, care, uneori, poate fi mai eficient decat remorcarea la cablu, curentul creat de remorcher ajutand la degajarea navei.

30

De asemenea, atunci cand este necesar, vor fi folosite mai multe remorchere, daca este cazul pentru marirea flotabilitatii se vor utiliza chesoane legate de nava. Dupa dezesuarea navei se va urmarii, in primul rand, asigurarea flotabilitatii si stabilitatii navei. Pe vreme rea, se va incerca, sub asistenta, intrarea in cel mai scurt timp, in primul port. In timpul marsului vor continua actiunile de astupare a gaurilor de apa si de evacuare a apei. Gaurile astupate trebuie supravegheate continuu pentru a nu compromite rezultatul intregii actiuni prin redeschiderea unora dintre ele. In timpul remorcarii navei se vor lua urmatoarele masuri: se va efectua remorcarea cu viteza cea mai mica posibila; se va supraveghea continuu remorca si legaturile sale, mai ales pe valuri. Alte masuri se vor stabili iin functie de situatia concreta in care se gaseste nava si se vor baza pe rezultatele cercetarii si pe cunoasterea temeinica a fenomenelor legate de esuare si consecintelor acestora. ROLUL DE OM LA AP Este o activitate la care este antrenat de regul numai o parte de echipaj i se aplic numai atunci cnd se descoper pe mare oameni czui n ap, sau ambarcaiuni cu naufragiai, cnd nava prticip la operaiuni de salvare de viei omeneti . Alertarea echipajului se face de prima persoan care observ cderea unui om la ap sau descoper oameni sau ambarcaiuni naufragiate. Ea trebuie s anune, prin voce sau telefonic la comanda de navigaie om la ap n bordul , dup ce a luat primele msuri de salvare prin aruncarea celui mai apropiat colac (dac este posibil un colac dotat cu geamandur fumigen sau luminoas). La primirea semnalului ofierul de cart de pe puntea de comand alarmeaz echipajul dnd semnalul om la ap, prin staia de comunicare a navei i prin soneria de alarm : litera O (- - -) din codul morse repetat de ase ori dup care se manevreaz conform rolului . Recuperarea omului se face de ctre echipa de salvare, conform atribuiilor stabilite prin rol : Comandantul Cpitanul secund salvare Ofier maritim II unde Ofier RTG2 ef mecanic motorul - se afl la comanda operaiunilor - pe puntea de comand supravegheaz operaiunile de - asist operaiunile i se deplaseaz la barca numrul 1 este eful operaiunii - se afl n comanda de navigaie - se afl n compartimentul main i manevreaz principal n conformitate cu ordinile comandantului 31

ef mecanic secund - pornete barca numrul 1 I execut manevre cu motorul ei Ofier mecanic II - supravegheaz funcionarea motoarelor Aj. Ofier mecanic - asist eful mec. sec. I supravegheaz instalaia cu aburi ef timonier - arunc colacul de salvare ef echipaj - elibereaz barbeta la ordinul ofierului maritim III Marinar I - pune dopurile n barc, desface atrntorii, trage chingile peste barc Marinar II - aduce la barc colacul de salvare I d socorul prova Osptar - aduce dou pturi I trusa de primul ajutor ROLUL DE ABANDON La acest rol particip toi membrii echipajului, care au atribuii n pregtirea I lansarea la ap a brcilor de salvare I a celorlalte mijloace de salvare. Abandonarea navei se hotrte numai de comandant cnd toate mijloacele de salvare nu dau rezultat I nava nu poate fi salvat . Acesta ordon semnalul ,,ABANDONAI NAVA , care este transmis de ofierul de cart (gard) de pe puntea de comand , prin staia de comand interioar a navei , verbal sau cu soneria de alarm i sirena navei , un semnal compus din litera A din codul morse ( . _ ) repetat de ase ori . Simultan se trnsmite prin staia radiotelegrafic a navei semnalul morse S.O.S. ( _ _ _ ) i prin staia radiotelefonic a navei semnalul verbal MAY DAY , nsoit de toate datele de identificare ale navei . Rolul de apel al echipajului i al pasagerilor nsoete rolul de abandon I este foarte important pentru c la el particip toate persoanele de la bord. Este rolul de adunare a tuturor persoanelor de la bord, n timpul cel mai scurt la locul indicat. Rolul de apel este ordonat de comandantul navei, iar semnalul de adunare, sed de ofierul de cart (gard) I se compune din apte sunete scurte (un sunet scurt are durata de 1 secund ) urmat de un sunet lung (cu durata de 3 secunde) , totul repetat de apte ori . Acest semnal este completat de semnalul verbal: ,,Adunarea ntregului echipaj la , repetat de trei ori , transmis prin staia de comunicare interioar a navei . Organizarea fiecrui rol de siguran se elaboreaz n conformitate cu regula 53 a Amendamentelor pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare intrat n vigoare pentru navele sub pavilion romnesc la 01 07- 1986. Centralizatorul cuprinznd organigrama rolurilor de siguran, se aprob de comandant, n forma adoptat de compania armatoare i se afieaz n spaiile comune ( coridoare , careuri , comanda de navigaie , P.C.C ), cpitanul secund va ntocmi extrase dup centralizator, pe care le va afia n toate cabinele . Extrasele conin postul I atribuiile fiecrui membru de echipaj, conform funciei i rolului . Organizarea unui rol conine urmtoarele rubrici: numr curent, numrul cabinei, numele I prenumele membrilor de echipaj , funcia de ncadrare la bord , funciile I atribuiile conform rolului . 32

Pentru ca persoanele mbarcate s poat aciona rapid I eficient n timpul desfurrii rolului de siguran, acesta va trebui s posede un barem minim de cunotine privind organizarea luptei pentru vitalitatea navei, utilizarea echipamentului din dotare, modul de organizare a abandonrii navei, de supravieuire pe mare . Oricare persoan nou mbarcat trebuie s fie trecut n rolul general n cel mult 24 de ore dela mbarcare I s-I nsueasc atribuiile prevzute n rol. La nav se desfoar exerciii de rol n condiii ct mai apropiate de realitate, exerciiile se desfoar lunar la navele de mrfuri; fiecare persoan mbarcat trebuie s participe la cel puin 1 exerciiu de stingere a incendiului I unul de abandonare a navei. Dac mai mult de 25% din echipaj nu a participat n ultimile dou luni la acest exerciiu sau este nou mbarcat, la bordul navei n cauz se execut exerciiile de rol n cel mult 24 de ore de la plecarea navei din port . La un interval de 2 luni se efectueaz instructajul teoretic i practic cu ntreg echipajul, I pentru toate mijloacele de salvare din totalul navei, n cazul exerciiului Rol de Abandon . Tot n cadrul exerciiilor lunare, fiecare barc de salvare trebuie lansat la ap I manevrat n jurul navei cu echipajul prevzut de rol, cel puin odat la 3 luni. Detaliile privind data executrii exerciilor, felul rolului I rezultatele verificrilor i exerciiilor se inscriu de ctre comandant n jurnalul de bord . Rolul de abandon cuprinde: La auzul semnalului ,,Abandonai Nava, echipajul trebuie s-I pun vesta de salvare , iar dac nu au sarcini speciale prevazute prin rol , pasagerii trebuie s se prezinte la locul de adunare de pe puntea brcilor , purtd mbrcminte adecvat, s rmn pe loc I s rspund la verificarea prezenei I s ndeplineasc rapid I corect ordinile comandantului . Trebuie s fie pregtii s nlocuiasc, la ordinul comandantului, orice persoan din echipa de lansare a brcii. La ordinul efului brcii, trebuie s se urce n barc n ordinea stabilit I s ocupe locul prevzut n rolul de mai jos. Urcarea la bord a celui salvat se face odat cu punerea brcii la post sau eventual, prin ridicarea lui la bord cu centura de siguran sau cu targa, dup acostarea brcii. Dup primirea la bord a naufragiailor, acetia vor fi cazai intr-un careu sau cabine disponibile i supui unui control medical acordndu-le asisten medical necesar; hrnirea acestora se va face conform prescripiilor cadrului medical. Se va evita contactul inutil cu cei ce vin din zone contaminate. Naufragiaii salvai vor fi debarcai n primul port conform dispoziiilor armatorului. Rolul de abandon Comandant - Se afl la comanda ntregii operaiunii din comanda de navigaie. Coboar ultimul la barca nr. 2. Cpitan secund - Se afl la comanda operaiunii de lansare a brcii nr. 1. Coordoneaz operaiunile in barc. Of. Mar. II - Este eful operaiunilor de lansare a brcii nr. 2, duce la barc sextantul, binoclu, instrumentele de navigaie, efemerid. 33

Of. RTG 2

- La ordin coboar n barca nr.1 i aduce actele echipajului navei. Of. Mar. III - La ordin coboar n barca nr. 2 i aduce documentele indicate de comandant. Aduce trusa sanitara la barca. Of. Asp. P. - Aduce la barca nr.1 ultima hart, i o serie de documente referitoare la marfa transportat, binoclu. ef mecanic - Este eful operaiunii n compartimentul maini i comand funcionarea motoarelor. La ordin coboar n barca nr. 1. ef mecanic sec. - Coboar n barca nr. 2 i aduce jurnalul de main. Of. Mec. II - Pornete motorul brcii nr. 1 I execut manevr cu barca. Of. Mec. III. - Verific motorul, pornete i execut manevre i aduce trusa cu scule la barca nr. 2. Of. RTG.1 - Se prezint la ordin i aduce transponderul la barca nr. 2. Of. El. II - La ordin coboar in barca nr. 1 i aduce lantern, becuri i baterii de rezerv. Of. El. I - La ordin coboar la barca nr. 2 i aduce lantern, becuri i baterii de rezerv. ef echipaj - Se afl sub comanda ofierului maritim I ajut la lansarea brcii nr. 2. mpreun cu marinarul de punte elibereaz sigurana gruielor, lanseaz scara, primete socarul prova i l leag. ef timonier - Se afl sub comanda ofierului maritim II il ajut la lansarea brcii nr. 1. mpreun cu marinarul de punte elibereaz sigurana gruielor, lanseaz scara, primeste socarul prova i l leag. Timonier I - Pune dopurile, desface atarntorii, trece chingile peste barca nr. 2, d la nav socarul prova, raporteaz efului echipei aciunile ndeplinite. Strungar - Pune dopurile, desface atrntorii, trece chingile peste barca nr. 1, d la nav socarul prova, raporteaz efului echipei aciunile ndeplinite. Marinar II - Pune dopurile, desface atarntorii, trece chingile peste barca nr. 2, d la nav socarul prova, raporteaz efului echipei aciunile ndeplinite. Marinar I - Pune dopurile, desface atarntorii, trece chingile peste barca nr. 1, d la nav socarul prova, raporteaz efului echipei aciunile ndeplinite. l ajut pe eful timonier. Aj.Of.Mec. - St la dispoziia efului brcii nr. 1 i execut ordinele acestuia. Motorist I - St la dispoziia efului brcii nr. 2 i execut ordinele acestuia. Motorist II - Aduce combustibil de rezerv la barca nr. 1. Motorist III - Aduce combustibil de rezerv la barca nr. 2. Buctar - Aduce alimente de rezerv i ap mineral in barca nr. 1. Ospatar - Aduce alimente de rezerv, paturi i ap mineral in barca nr. 2. Brutar - Aduce pturi i trus sanitar la barca nr. 1. 34

Manevrele ce se executa cu nava n caz de urgen. Comandantul va manevra nava, dac este posibil, pentru a iei din zona de rspndire a combustibilului deversat prin sprturi, sau evacuat de nav, dup care va stopa nava sau va merge cu vitez redus; pe furtun va crea adpost brcii care se lanseaz sau pe rnd ambelor brci. Pentru a atrage atenia navelor i mijloacelor de salvare, ziua va folosi de regul, rachete i semnale fumigene, iar noaptea va folosi facle i petarde. Se recomnad ca pe timpul folosirii bandulelor pentru darea remorcilor s se opreasc motorul pentru a evita luarea lor n elice. Ofierul de cart pe comand va stabili cu precizie poziia navei (coordonate, direcia i distana pn la rmul spre care se vor ndrepta brcile), sau ruta cea mai apropiat de navigaie i va introduce coordonatele n staia radio de lansare automat a semnalului S.O.S. sau le va comunica efului staiei radio; va nota n registrul ofierului de cart presiunea atmosferic, deriva de curent, informaii despre cureni, poziia unor insule. Prin eful staiei radio, comandantul va transmite mesajul de pericol, comunicnd: numele navei, pavilionul, poziia exact, pericolul la care este expus, cererea de ajutor sau de salvare a echipajului, drumul i viteza navei, drumul ce va fi luat de brcile de salvare dup abandonarea navei, precum i alte relaii. Transmiterea acestui mesaj sau punerea staiei radio pe automat se face nainte de abandonarea navei. mpreun cu ofierul de cart, comandantul va pune pe hart poziia navelor care au rspuns la mesaj n momentul sosirii acestora; comandantul va stabili concret cror nave le solicit asisten, comunicndu-le dac echipajul va fi la bord sau n brci, dac brcile rmn n zon sau se vor deplasa i pe ce direcie i va informa efii de servicii despre situaie. Ofierii de cart la comanda navei, maini i staia radio vor pregti pentru ridicare, documentele navei, materialele i instrumentele prevzute n anex. Personalul stabilit prin rol va pregti brcile pentru lansare; n primul rnd va pregti barca din bordul opus canarisirii. Dac nclinarea navei se apropie de 20, aceast barc va fi lansat i legat ctre centrul navei, sub vnt. eful brcii va informa secundul dac barca este echipat conform normelor, verificnd amarajul staiilor radio, materialul pirotehnic, alimentelor, medicamentelor, inventarul brcii. Conform hotrrii comandantului brcile vor putea fi lansate la ap i aduse sub vnt, unde vor fi legate la centrul navei, astfel nct nlimea de coborre s fie ct mai mic Conform dispoziiilor comnadantului, pot fi lansate la ap una sau mai multe plute gonflabile, care vor fi legate la pupa brcilor; la plutele rmase pe punte se vor desface chingile de legare pe cavalei; La abandonare navei : 35

a) Comandantul navei va manevra maina pentru a opri deplsarea navei prin ap sau va reduce viteza acesteia, dup care va da ordinul ,,LANSAI BRCILE i va pune telegraful n poziia ,,liber la maini; b) Ofierul de cart introduce coordonatele locului n staia de salvare din comand i declaneaz funcionarea ei sau comunic eful radio aaceste coordonate; c) eful staiei radio cupleaz emisia i verific funcionarea staiei radio automate de salvare sau transmite mesajul de pericol, ridic documentele, staiile de radio ale brcilor i emitoarele portative de UUS i le duce imediat la brcile de salvare d) eful elctrician verific funcionarea grupului electrogen de avarie, oprete motoarele auxiliare sau grupul de avarie numai n caz de dispoziii speciale primite de la comandant Semnale folosite de nava i aeronava angajate n operaiuni de urgen pentru dirijarea navelor i aeronavelor ctre un avion, nav sau persoan n dotarea ambarcaiunilor de salvare se gsesc mijloace de semnalizare a poziiei care trebuie folosite astfel: a) Instalaiile radiotelegrafice i aparatele radiotelefonice de emisie i recepie pot fi puse n funcie de personalul specializat, sau n baza instruciunilor de folosire, de ctre orice persoan numit de eful brcii, la ordin sau dup program. Instalaia i/sau aparatele se pun n funcie la ordin, atunci cnd: trebuie s se cheme n continuare i s fie dirijate spre locul naufragiului, navele care s-au oferit i/sau au fost acceptate pentru salvare; se presupune c n zona de btaie a staiei sau aparatelor se afl nave care pot intercepta mesaje de primejdie. Informaiile care se transmit, coninutul medsajului de primejdie sau liniile de goniometrie se stabilesc i se transmit de ctre operatorul radio, cu informarea efuluii brcii. b) Dei au distan mai mare la care pot fi observate, materialele pirotehnice vor fi folosite numai la vederea unor nave astfel nct s existe certitudinea c vor fi observate i se asigur salvarea dup cum urmeaz: rachetele paraut roii, au raz de vizibilitate de 25-35 Mm i se lanseaz ziua sa noaptea, cnd exist convingerea c pe aceast raz exist nave care le pot observa sau cnd exist nave n vedere, mai ales cnd barca a fost radiogoniometrat, iar nava a comunicat c se afl n apropierea brcii, pe aceast raz; faclele roii au raz de vizibilitate de 5-10 Mm, sau mai mult i se aprind pe timp de noapte, numai cnd exist nave n vedere; rachetele cu stea roie, se folosesc numai cnd sunt nave n vedere, pe timp linitit, chiar dac nava a trecut de barc; geamandurile fumigene de barc sau de colaci cu o durat de meninere a fumului de cel puin 10 minute, au o raz de vizibilitate de cel puin 10 36

Mm , se folosesc numai ziua cnd n zon sunt nave sau aeronave ; pe vnt se folosesc simultan cu faclele; lampa electric de semnalizar are o raz de vizibilitate de 4 Mm i se folosete noaptea cnd barca se afl n sectorul prova al navei; heliograful are o raz de vizibilitate de 20 Mm i poate fi folosit numai pe timp nsorit, atunci cnd nava se afl aproximativ ntre barc i soare, pentru a putea orienta raza de soare reflectat spre timoneria navei sau spre persoanle de pe punte. c) n dotarea ambarcaiunilor mai sunt i alte mijloace pentru semnalizare: reflectorul cu o btaie de cel puin 180 m la iluminarea unui corp cu o raz de vizibilitate de cel puin 10 Mm pe timp de noapte, cu posibilitatea de folosire continu cel puin 3 ore reflectorul radar, care mrete posibilitatea de descoperire radar fluierul sau sirena de barc, ce pot fi folosite n imediata vecintate a navei Lista cu obiectele suplimentare n afara celor stabilite prin Convenie i Normele de Registru, care trebuie utilizate n plus din inventarul navei i care trebuiesc salvate n caz de abandon. 1. Jurnalul de bord 2. Jurnalul de maini 3. Jurnalul radiotelegrafic 4. Registrul ofierului de cart 5. Harta locului i harta cu litoralul cel mai apropiat 6. Cartea pilot i cartea farurilor din zon 7. Plotinguri pentru latitudinea naufragiului 8. Creioane, gum, ghear compas, echere de navigaie 9. Efemerida, table de calcul astronomic, nautice i azimutale 10. Cronometru, caietul cu starea absolut 11. Sextant, secundometru 12. Banda nregistratorului de drum 13. Binocluri 14. Radiograma cu starea vremii, ultima prevedere meteo, diagrama barografului 15. Descrierea petilor otrvitori 16. Rachete i arunctoare de bandul nefolosite 17. Baterii pentru lantern 18. tampilele navei 19. Cargoplanul, documente de stivuire i amaraj 20. Alimente : - Conserve carne, unc, salam Conserve ce se consum reci Compoturi, dulceuri, rahat, ciocolat Pesmei, biscuii Lami, fructe tari Ap mineral 37

Dotarea pentru acordarea primului ajutor n caz de accident i instruciuni de intervenie att la bordul navei ct i n mijloace de salvare colectiv. La bordul ambarcainilor de salvare starea de sntate poate fi afectat de diveri factori ce acioneaz asupra personelor aflate la bordul ambarcaiunilor sau este o consecin a celei avute n momentul abandonrii navei. Accidentul de hipotermie se produce atunci cnd o persoan rmne un timp oarecare n apa rece a mrii sau pe mijloace improvizate. Pentru evitarea acestor consecine, persoanele aflate n ap trebuie recuperate de brci n cel mai scurt timp, lundu-se msuri de intevenie medical. Persoana recuperat se poate gsi ntr-una din strile de mai jos: a) fr cunotin sau n com cu respiraia oprit, putnd fi asociat i stopul cardiac; se face resurcitarea cardio-respiratorie; b) fr cunotin, dar cu respiraia oprit; se face nclzirea celui n cauz ntre alte dou persoane, toate 3 persoanele fiind nvelite n pturi sau alte obiecte clduroase; c) n ambele cazuri de incontien se controleaz cile buco-respiratorii, se iau msuri de curare a lor i deblocare a maxilarelor i de tragere alimbii napoi. n toate cazurile sunt interzise fricionarea i masajul care au ca scop ,,punerea sngelui n micare. Dac este adus la bordul unei nave, persoan aflate n stare de incontien, n urma hipotermiei, se introduce n baie la 40-45 C, i se pot administra ser glugozat nclzit la 40C i cortizon i i se poate da s bea ceai fierbinte, mult i des. Alcool i se poate da numai dup ce temperatura rectal a ajuns la +35C. nghearea lent a picioarelor i uneori a minilor se recunoate dup culoarea roie, vnt a pielii, umflrii extremitile i mncrimii; uneori la degete apar bici cu coninut sero-hemoragic. Pentru combaterea acestui fenomen se fac bi cu ap la temperatur mai mic de 20, masaj uor, evitnd ns frecarea pielii i a scrpinatului. Pentru flictene se pot pune comprese sterile pentru a evita infectarea. n caz de degerturi: - se aeaz persoana respectiv la adpost ntr-un loc cldu, nvelit bine, timp de cteva ore - se fac fricionri uoare cu alcool sau vaselin Dac n aceat period persoan n cauz respir slab sau numai respir deloc, se va recurge la respiraie artificial. ocul este un lein brusc cu stop cardio-vascular provocat de o cauz violent.Intervenia trebuie s fie prompt, nlturnd cauza care la provocat i aplcnd respiraie artificial i masajul cardiac extern, pn la intervenia unui cadru medical. 38

ocul psihic poate fi provocat de starea moralsczut a unor persoane. Atunci cnd apar stri de deprimare se vor lua msuri energice de combatere a spaimei, panicii, apelnd la serviciul unor persoane autoritare, lucide convingtoare, inventive, cu o personalitate puternic i mult experien. ocul traumatic , asociat sau nu cu cel psihic, survine la persoanele ce au suferit traumatisme i hemoragii i se manifest printr-un ritm cardia de peste 80 bti pe minut, pupile micorate, manifestri de sete, grea, sufocare, ameeli. Se combate prin reducerea influenelor cauzelor care l-au produs ( oprirea hemoragiilor, imobilizarea fracturilor, pansarea plgilor) i calmarea durerilor prin administrarea unor medicamente calmante (bromoval, extraveral). Arsurile de gradul I se manifest prin roea dureroas, nclzirea i umflarea pielii i se trateaz prin bandajarea cu alcool i ap rece, chiar de mare; Vindecarea se face n 2-3 zile. Arsurile de gradul II se manifest prin bici dureroase pline cu lichid sero-hemoragic i se trateaz prin splare cu ap oxigenat sau de mare, se extrag, dac exist, corpuri strine, se evit spargerea flictenelor, se dezinfecteaz rana, se aplic comprese sterile cu pansament uor, se pot administra calmante. Arsurile de gradul III se manifest prin afectarea pielii i straturile profunde i se trateaz ca arsuile de gradul II aplicnd ns pansamente sterile mari, acoperite cu fa pentru a evita orice infecie. Se va acorda atenie prevenirii ocului traumatic. n cazul unor leziuni suferite, persoana respectiv va fi culcat i examinat atent. n caz de fractur membrul repectiv se fixeaz ntre atele, iar elte pri ale corpului se protejeaz cu vat. Degetele rmn descoperite i supravegheate continuu pentru a observa la timp schimbarea culorii pielii datorir compresiunii sau leziunii vaselor de sng. Contra durerilor se vor administra calmante. n caz de entors, deranjarea ligamentelor, se vor aplica pansamente umede compresive, cu interzicerea micrilor. n caz de luxaie, se va proceda la imobilizarea articulaiei respective ntre atele. n caz de rnire rana va fi curat de corpurile strine dup care va fi dezinfectat, inclusiv pielea din jur, dup care se vor aplica comprese sterile i pansamente. Hemoragiile vor fi oprite prin compresia vaselor sanguine cu degetele sau folosin garoul (acesta nu va fi inut mai mult de o or, eventual, va fi desfcut temporar la fiecare 15 minute).

3. Prevenirea apariiei situaiilor de urgen i proceduri pentru nlturarea efectelor cazurilor de urgen. 39

a) n caz de incendiu Prevenirea i combaterea incendiului e o commponent vitalitii navei. Pentru a preveni incendiul la bordul navei se iau urmtoarele msuri: Lucrrile de strict necesitate care includ tieri de metal, suduri, decupri, se fac numai cu aprobarea comandantului, respectiv a efului mecanic i numai dup ce au fost luate toate msurile de prevenire a incendiului, iar la locul respectiv au fost asigurate mijloacele specifice de combatere a incendiului Nu se vor face lucrri ce implic sudur, flacr deschis, nituire sau tiere mecanic la tancuri nedeprtate i care au fost supuse expertizei i ca urmare s-a obinut certificatul de gaz free. Astfel de operaiunii nu sunt acceptate n apropierea gurilor de aerisire, la intrarea n compartimentele navei. Se iau msuri deosebite n legtur cu instalaiile electrice, dispozitivele electrice i echipamentele de iluminat care sunt folosite n zonele cu substanele de mai sus sau n apropierea lor. Pentru prevenirea incendiului la bord se interzice: Fumatul i folosirea focului deschis n compartimente cu pericol de incendiu i explozie ct i n apropierea gurilor de ncrcare/descrcare a ieiului sau a produselor petroliere. Aruncarea mucurilor de igare sau a beelor de chibrit aprinse de ctre fumtori, la ntmplare Folosirea galeriilor de evacuare ale gazelor de la motoare, fr izolaie termic. Folosirea focului deschis la vizitarea compartimentelor cu concentraie de gaze. Aruncarea la ntmplare n compartimentul maini a crpelor mbibate cu lichide combustibile i grsimi. Acumularea de carburani/lubrifiani n santine. Pstrarea tuburilor de oxigen la un loc cu cele de acetilen sau cu generatorul de acetilen. Pstrarea mijloacelor pirotehnice de semnalizare n cabine sau n alte locuri n afar de cele prevzute n acest sens Executarea de improvizaii n instalaiile electrice Folosirea de receptori electrice defeci sau cabluri dezizolate Suprasolicitarea instalaiei electrice a bordului Lsarea aparatelor electrice sub tensiune, nesupravegheate nclzirea ncperilor cu radiatoare electrice portative Folosirea mijloacelor de iluminat electrice neprotejate la explozie Folosirea la tablourilor electrice a siguranelor necalibrate Folosirea de abajururi sau alte improvizaii din hrtie sau alt material combustibil la becurilor electrice. Descoperirea oricrei surse de incendiu, indiferent de cine a fcut-o trebuie s fie adus la cunotiina ofierului de cart, i mai departe la comandantul navei. Modul de informare se face prin mai multe ci pentru 40

personalul de cart prin punerea n funciune a detectoarelor de incendiu i fum, prin spargerea geamului care protejeaz butonul soneriei avertizoare, prin staia de amplificare i prin voce. Combaterea incendiului trebuie fcut dup regulile specifice fiecrui tip de incendiu de ctre grupa de intervenie n conformitate cu rolul de incendiu. b) n caz de om la ap Pentru evitarea apariiei acestei situii personalul navigant trebuie s procedeze astfel: S evite circulaia pe lng balustrzi Lucrrile pe punte se vor efectua de preferin n echipe Din timonerie se va executa o veghe permanent asupra lucrtorilor de pe covert Pe timp nefavorabil se va evita ieirea pe covert Se va evita folosirea nclmintei cu talp alunecoas Se va limita circulaia persoanelor pe covert pe timp de noapte c) n caz de abandon, euare, gaur de ap Pentru evitarea apariiei a astfel de cazuri nava trebuie s fie n bun stare de navigabilitate i s aib un echipaj minim de siguran bine instruit. Comandantul rspunde de organizarea i instruirea echipajului pentru aprarea i meninerea vitalitii navei i conduce prin efii de serviciu activitatea de meninere a vitalitii navei. Cpitanul secund rspunde de starea tehnic a corpului navei, de existena materialelor de avarie corespunztoare cerinelor din SOLAS ntocmind rolurile de vitalitate i conduce programul de instruire a echipajului n conformitate cu rolul. eful mecanic rspunde de compartimentul maini. Toate persoanele de la bord care au n primire compartimente cu diferite destinaii, rspund de starea acestora i de meninerea vitalitii navei. Comandantul numete la bord o comisie cu activitate permanent care are ca atribuie principal meninerea vitalitii navei. Aceast comisie lucreaz sub conducerea cpitanului secund, n componena sa fiind : eful mecanic, eful electrician, eful staie radio i eful de echipaj. Aceast comisie verific lunar starea corpului navei, a pereilor i porilor etane, a mijloacelor i materialelor destinate pentru meninerea vitalitii navei, incluznd cele pentru prevenirea i combaterea incendiilor i materialelor de salvare. n scopul meninerii vitalitii i pentru a spijini instruirea echipajului, la bordul navei trebuie s se gseasc documentaie cu privire la asigurarea flotabilitii i stabilitiii. Aceast documentaie trebuie actualizat cu toate ocaziile cnd se fac modificri structurale. Pentru meninerea flotabilitii navei, comandantul, secundul i eful mecanic au obligaia s prelucreze documentaia, studiind cazurile fizice de avarie grav care pot conduce la pierderea stabilitii navei i la anularea rezervei de stabilitate. 41

Trebuie elaborate instruciuni clare pentru fiecare caz de avarie. Aceste instruciuni trebuiesc nsuite de ntregul echipaj prin grija secundului i efului mecanic. Se stabilesc liste cu porile etane i alte deschideri care trebuie s fie permanent deschise pe timpul marului, stabilindu-se cu exactitate acele pori care se nchid la ordin. Personalul de cart are obligaia s fac ronduri pe nav pentru a asigura respectarea regulilor privitoare la nchiderea porilor i deschiderilor etane. Meninerea vitalitii navei solicit balastarea i debalastarea corect i n condiii de siguran. Scopul balastrii l reprezint creterea coeficientului de siguran n special n condiii nefavorabile de vnt, hul, fapt pentru care trebuie s se fac innd cont de regulile de baz: - balastarea n staionare dup care presarea tancurilor - balastarea n condiii de urgen la cel mult dou tancuri laterale opuse sau la un tanc central - excluderea n totalitate dac e posibil a suprafeelor libere - balastarea s se fac ntr-o succesiune care s nu solicite rezistena longitudinal i stabilitatea transversal Pentru evitarea unor evenimente care pot afecta vitalitatea navei, pe timpul staionrii navei pe fluviu sau pe timpul ncrcrii n port, cu att mai mult n zonele cu maree, n special la mareea joas se impune msurarea adncimii apei la prova i la pupa, n tribord i babord, astfel nct s se exclud posibilitatea ajungerii navei pe uscat. Efectul imediat fiind canarisirea navei, urmat de posibilitatea de spargere a corpului prin presiunea exercitat asupra acestuia de ctre un fund dur sau chiar rsturnarea (dimineaa , seara i la orele de ap joas ). Pentru evitarea unor evenimente ce pot afecta vitalitatea navei trebuie respectate anumite reguli : Orice nav trebuie s asigure n permanen o veghe vizual i auditiv corespunztoare folosind n acelai timp toate mijloacele disponibile potrivit cu mprejurrile i condiiile existente n aa fel nct s permit o apreciere complet a situaiei i a pericolului de coliziune. Orice nav trebuie s navige tot timpul cu viteza de siguran astfel nct s poat aciona corect i eficace pentru prevenirea unei coliziuni pentru a fi oprit pe o distan corespunztoare mprejurrilor i condiiilor existente Orice manevr ce se face pentru evitarea unei coliziuni treebuie dac mprejurrile permit s fie executat hotrt, din timp i conform cu o bun practic marinreasc Orice schimbare de drum sau de vitez sau amndou deodat n scopul evitrii unei coliziuni, trebuie, dac mprejurrile permit, s fie destul de mare, pentru a putea fi perceput imediat de orice nav care observ vizual sau cu radarul; Trebuie evitate schimbrile succesive de mic importan de drum, vitez sau ambele. Dac nava are suficient spaiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea ntr-o poziie de foarte mare apropiere cu condiia ca aceast manevr s fie fcut cu mult timp nainte. Manevrele pentru evitarea coliziunii cu o alt nav trebuie s fie astfel nct s permit trecerea la o distan de siguran. 42

Dac e nevoie s se evite o coliziune, ori pentru a ctiga mai mult timp pentru aprecierea situaiei, nava trebuie s reduc viteza sau s opreasc complet stopnd mainile sau punndu-le napoi.

43

of 55/55
UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA FACULTATEA DE NAVIGATIE PROIECT ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA COMERCIALA A NAVEI
Embed Size (px)
Recommended