UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVIE FACULTATEA ŞTIINŢE ALE NATURII

SPECIALITATEA BIOLOGIE

Rolul probioticelor în menţinerea sănătaţii

A elaborat: Nederita Tatiana

CUPRINS

Scurt istoric; Rolul lor; Efectele benefice ale bacteriilor din intestinul gros; Lactobacilii si bifidobacteriile, cel mai des utilizate ca probiotice; Sub ce forma putem gasi probioticele?; Cerintele fata de un probiotic eficient; Administrarea probioticelor; Specii de probiotice; 7 Alimente PROBIOTICE care sa nu-ti lipseasca din alimentatie.

SCURT ISTORIC La inceputul secolului XX, Elie Metchnikoff a emis ipoteza ca

bacteriile lactacide, care convertesc lactoza si alte zaharuri in acid lactic, pot avea rol benefic in longevitate. 

In 1917, profesorul german Alfred Nissle a izolat o tulpina non-patogena de Escherichia coli, care ar reprezenta unul dintre exemplele de probiotice non-acidlactice.

In 1965, Lilly si Stillwell au introdus termenul de „probiotice”, care inseamna „pentru viata”, definit ca factori microbieni care stimuleaza cresterea altor organisme.

In 1989, Roy Fuller a emis ipoteza necesitatii viabilitatii probioticelor si a rolului benefic al acestora.

ROLUL LOR Probioticele sunt microorganisme vii care mentin si

imbunatatesc sanatatea unei persoane, deoarece asigura o digestie mai buna si confera protectie la actiunea bacteriilor nocive, intervenind in echilibrul microflorei intestinale.

Probioticele au efect benefic prin cresterea populatiei microbiene utile la nivel intestinal.Prebioticele sunt substante prezente in alimente, cele mai multe constituite din polizaharide fara amidon si din oligozaharide insuficient digerate de enzimele digestive.Ele alimenteaza un anumit grup de microorganisme din intestin, favorizand dezvoltarea bacteriilor cu rol benefic.

Prezente: • biscuiti,• cereale, • ciocolata si produse lactate.

EFECTELE BENEFICE IN INTESTINUL GROS

Fermentarea oligofructozei in intestinul gros sau colon determina o serie de efecte fiziologice:

Cresterea numarului de bifidobacterii in intestinul gros; Cresterea absorbtiei de calciu; Scurtarea timpului de tranzit gastrointestinal; Cresterea masei fecale; Probabil, reducerea nivelului de grasimi din sange.

Cresterea bifidobacteriilor in intestinul gros ar fi benefica prin producerea unor compusi care anihileaza anumiti agenti patogeni, prin reducerea productiei de amoniac din sange si producerea de enzime digestive.

LACTOBACILII SI BIFIDOBACTERIILE

Lactobacilii si bifidobacteriile sunt cele mai cunoscute microorganisme utilizate ca probiotice. In intestin exista o multime de microorganisme care il populeaza in mod obisnuit. Acestea asigura combustibilul nutritiv esential, influenteaza metabolismul energetic, dar si dezvoltarea si functionarea sistemului imunitar.

Flora microbiana este prezenta in intestin de la nastere si se modifica in timpul primului an de viata. Fiecare adult prezinta o populatie microbiana proprie, de aproximativ 100.000 miliarde de specii de bacterii, predominant in intestinul gros, determinata de genotip, dar si de colonizarea initiala la nastere prin transmitere verticala de la mama, populatie microbiana relativ constanta pe parcursul vietii, dar care poate prezenta modificari in functie de factorii de mediu si de starea de sanatate. Relatia dintre intestin si flora microbiana nu este intotdeauna una benefica, orice dezechilibru poate duce la inflamatia intestinului.

SUB CE FORMA PUTEM GASI PROBIOTICELE? In mod obisnuit, probioticele se gasesc in produsele lactate

si alimentele cu adaos de probiotice, dar exista si conditionate in comprimate, capsule, plicuri cu produs in forma uscata-liofilizata sau lichida. Doza utila de probiotic variaza in functie de tulpina si forma de prezentare. Desi cele mai multe suplimente contin intre 1 si 10 miliarde unitati/doza, unele produse s-au dovedit eficiente la doze mult mai mici, altele, la doze mari. Suplimentul probiotic trebuie sa specifice tipul si tulpina de probiotic, care trebuie sa fie in forma vie, doza sa fie adecvata biodisponibilitatii si sa fie probata eficienta in studii clinice umane controlate.

CERINTELE FATA DE UN PROBIOTIC EFICIENT Sa contina un component prebiotic, cu rol de „combustibil”

pentru probiotic, care sa-i confere eficienta, iar dintre prebiotice, pectina este una dintre cele mai eficiente;

Sa cuprinda cel putin 3 varietati de tulpini probiotice, cele mai eficiente ar fi:  Lactobacillus Acidophilus, Lactobacillus Bulgaricus, Bifidobacterium Bifidum si Lactobacillus Salivarius;

Forma de prezentare si administrare sa confere produsului rezistenta la aciditatea gastrica si sa asigure eficienta maxima.

ADMINISTRAREA PROBIOTICELOR In general, se considera ca o varianta utila ar fi administrarea

odata cu alimentele, dar acestea sa nu fie fierbinti, pentru a nu inactiva probioticul. Cel mai eficient mod de administrare ar fi in iaurt, lapte batut sau kefir. Durata optima de administrare este de 10 zile/luna, 2-3 luni consecutiv, iar doza zilnica va fi stabilita in functie de boala, de particularitatile pacientului.

Rezultatele cercetarilor efectuate pana in prezent sunt incurajatoare in ceea ce priveste rolul probioticelor in:

Diaree, in special cea legata de tratamentul cu antibiotice; Colon iritabil; Boli inflamatorii intestinale; Stimularea imunitatii; Afectiuni ale pielii – eczeme, dermatite; Afectiuni hepatice; Alergii alimentare; Artrita reumatoida; Infectii genito-urinare; Prevenirea/reducerea severitatii racelilor sezoniere si gripei.

SPECII DE PROBIOTICE 1.Lactobacilii: 50 de specii, cele mai frecvente in alimente

si suplimente: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus casei,ect.- utili in diaree, intestin iritabil;

2.Bifidobacterii: 30 de specii – Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium lactis, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium infantis,– utili in intestin iritabil, diabet, sanatatea cavitatii orale prin probioticele din secretia salivara, mentinerea nivelului grasimilor;

3.Saccharomyces boulardii: probiotic din drojdie, util in diaree, infectii cu Helicobacter Pylori, Clostridium difficile, afectiuni dermatologice;

4.Streptococcus thermophilus: se pare ca ar fi util in intoleranta la lactoza;

5.Enterococcus faecium: normal in intestin; 6.Leuconostoc: lactacid cu rol in fermentatie, intalnit in varza

si alte legume murate.

7 ALIMENTE PROBIOTICE CARE SA NU-TI LIPSEASCA DIN ALIMENTATIE

Iaurtul natural-iaurtul natural este cel obtinut in casa din lapte natural pasteurizat. Este necesara pasteurizarea laptelui (sau cel mult fierberea acestuia) pentru a distruge marea majoritate a bacteriilor cu potential nociv ce pot exista in lapte,  pericolul de ascaridoza.

Muraturile-muraturile fermentate natural sunt o sursa bogata de probiotice. Apa sarata cu alte mirodenii reprezinta un mediul ideal pentru dezvoltarea bacteriilor bune.Muraturile fermentate natural devin astfel alimente de nadejde cand vorbim despre sanatatea sistemului digestiv.

Brinza invechita-branza invechita, cu un miros patrunzator, pastrata in medii curate, reprezinta un mediu ideal de dezvoltare a bacteriilor bune.Este recomandat sa consumati zilnic branza, alaturi de legume crude.

Drojdia- drijdia de bere este considerata unul dintre cele mai complexe si complete alimente, furnizand organimului multi nutrienti de care acesta are nevoie.

Chefirul de lapte -Chefirul este o ciuperca ce se dezvolta in lapte, producand fermenti, enzime, vitamine, minerale si alte substante bioactive. Microorganismele colonizeaza si ele laptele cu chefir, formand astfel un sistem in care acestea convietuiesc in echilibru.

Chefirul este un elixir de sanatate pentru om, fiind recomandat in dieta saptamanala.

Vă multumesc pentru atentie!